Proceduri Tehnice de Executie [PDF]

Zitiervorschau

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

PTE - 1

PREDAREA - PRIMIREA AMPLASAMENTULUI

1.

PTE – Predarea – Primirea amplasamentului

1. Scop.....................................................................................…..............………....................... 2. Domeniu de aplicare...............................................................................………....….............. 3. Documente de referinţă...........................................................................………….................. 5. Măsuri prealabile.........................................................................................…………....…...... 6. Reguli de procedură si responsabilitati.........................................................……………........ 7. Înregistrări..............................................................................................……………............... 8. Anexe...................................................................................................……………................. Evidenţa aprobărilor şi reviziilor.............................................................………….................... 1. SCOP 1.1. Prezenta procedură cod PTE-01 stabileşte regulile şi responsabilităţile pentru desfăşurarea procesului de predare - primire a amplasamentului . 2. DOMENIU DE APLICARE 2.1. Se aplică la predarea – primirea amplasamenrului tuturor lucrarilor ce se executa de catre Organizatie. 3. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ 3.1. SR EN ISO 9000:2008

-Sistemul de management al calităţii. Principii fundamentale şi vocabular. 3.2. SR EN ISO 9001:2008 -Sistemul de management al calităţii. Cerinţe. 3.3. SR EN ISO 9004:2008 -Sistemul de management al calităţii. Linii directoare pentru îmbunătăţirea performanţelor. 3.4. SR EN ISO/CEI 17025:2008 -Cerinţe generale pentru competenţa laboratoarele de încercări şi etalonări. 3.5. PG-01 - Elaborarea şi gestionarea procedurilor SR EN ISO 9001:2008. 3.6. LEGEA 10/1995 - Legea calitatii in constructii 4. TERMINOLOGIE; ABREVIERI 4.1. Terminologie

455 / 1400 1384

4.1.1. Amplasament – zona de teren delimitata pe care se va realiza constructia. 4.2. Abrevieri 4.2.1. DG 4.2.2. DT

- Director General - Director tehnic

5. MĂSURI PREALABILE 5.1. Descriere formulare 5.1.1. Formularul Proces verbal predare-primire amplasament 4-2-3 si a bornelor de reper -se utilizeaza pentru predare si primirea amplasamentului lucrarii de constructie. 6. REGULI DE PROCEDURĂ SI RESPONSABILITATI 6.1. Responsabili de proces-Director Tehnic, Şef Compartiment Topo, Sef santier 6.2. Resurse: • • • • •

personal instruit corespunzător; proiect de executie alocarea materialelor consumabile necesare; alocarea aparaturii specifice lucrarilor topografice alocarea timpului necesar.

6.3. PREDAREA-PRIMIREA AMPLASAMENTULUI Cu ocazia semnarii Contractului de executie a lucrarii se stabileste data si ora intilnirii intre reprezentantii Benificiarului, Proiectantului si Constructorului pentru predarea-primirea amplasamentului. Dupa deplasarea si intalnirea pe teren se procedeaza la identificarea amplasamentului si a bornelor de reper in raport cu care se va face trasarea constructiei. Se constata daca pe amplasament sau in subsol exista constructii sau instalatii, se stabileste termenul de eliberare si executantul lucrarilor necesare. Dupa predarea amplasamentului se verifica concordanta dintre situatia din teren si proiectul de executie si in cazul neconcordantelor se instiinteaza Proiectantul. 6.4. RESPONSABILITĂŢI 6.4.1. DG - aloca resursele materiale si financiare necesare desfasurarii procesului; 6.4.2. DT - participa ca reprezentant al Constructorului, impreuna cu Seful Compartimentului Topo si Seful de santier la activitatea de predare-primire a amplasamentului ; - verifica in teren daca amplasamentul este liber de orice sarcina si consemnarea sub semnatura in Procesul Verbal de predare primire a amplasamentului si a bornelor de reper, in caz contrar stabilind impreuna cu reprezentantii Beneficiarului si Proiectantului masurile si termenele de eliberare a amplasamentului ; - verifica si semneaza Procesul Verbal de predare primire a amplasamentului si a bornelor de reper; 6.4.3. Sef Compartiment Topo

456 / 1400 1384

- primeste de la Proiectant (topometrul proiectantului) reperele de identificare a terenului si de trasare a lucrarilor (borne de referinta cu indicativul, cota si coordonatele acestora); - semneaza Procesul Verbal de predare primire a amplasamentului si a bornelor de reper; - verifica concordanta dintre proiect si situatia din teren si comunica proiectantului eventualele neconcordante ; - transmite topometrului de santier pozitia bornelor, indicativul, cota si coordonatele acestora; 6.4.4. Sef Santier - ia cunostinta de existenta in teren si pozitia bornelor de reper; - ia cunostinta, daca este cazul, de masurile si termenele pentru eliberarea amplasamentului si intreprinde actiunile ce cad in sarcina Constructorului; - ia cunostinta de existenta pe amplasament sau in vecinatatea acestuia a eventualelor cabluri, retele, instalatii, cladiri si stabileste masuri pentru protejarea acestora pe parcursul executiei lucrarilor ; - ia masuri pentru protejarea si conservarea bornelor de reper pe perioada executiei lucrarilor; - semneaza Procesul Verbal de predare primire a amplasamentului si a bornelor de reper; 7. ÎNREGISTRĂRI 7.1. Formulare utilizate 7.1.1. Procesul Verbal de predare primire a amplasamentului si a bornelor de reper

-

7.1.2. Contract de executie a lucrarilor

-

7.1.3. Proiect de executie

-

8. ANEXE 8.1. Nu este cazul. EVIDENTA MODIFICARILOR SI APROBARILOR Nr. pag. 1 2 3 4 5

Nr. rev. 0 0 0 0 0

Nr. pag. 6

Nr. rev. 0

Nr. pag.

Nr. rev.

457 / 1400 1384

Nr. pag.

Nr. rev.

Nr. pag.

Nr. rev.

Nr. pag.

Nr. rev.

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

PTE - 2

PLANIFICAREA EXECUTIEI LUCRARILOR

2.

PTE - Planificarea executiei lucrarilor

1. Scop.....................................................................................…..............……….......................

3

2. Domeniu de aplicare...............................................................................………....…..............

3

3. Documente de referinţă...........................................................................…………..................

3

5. Măsuri prealabile.........................................................................................…………....…......

3

6. Reguli de procedură si responsabilitati.........................................................……………........

3

7. Înregistrări..............................................................................................……………...............

4

8. Anexe...................................................................................................…………….................

5

9. Evidenţa aprobărilor şi reviziilor.............................................................…………....................

6

1. SCOP 1.1. Prezenta procedură cod PTE-03 stabileşte regulile şi responsabilităţile pentru desfăşurarea procesului de planificare a executiei lucrarilor de constructii la Organizatie.. 2. DOMENIU DE APLICARE 2.1. Se aplică la planificarea executiei lucrarilor de constructii realizate de Organizatie.. 3. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ 3.1. SR EN ISO 9000:2008 3.2. SR EN ISO 9001:2008 3.3. SR EN ISO 9004:2008 3.4. PG-01 SR EN ISO 9001:2008.

-Sistemul de management al calităţii. Principii fundamentale şi vocabular. -Sistemul de management al calităţii. Cerinţe. -Sistemul de management al calităţii. Linii directoare pentru îmbunătăţirea performanţelor. - Elaborarea şi gestionarea procedurilor

4. TERMINOLOGIE; ABREVIERI

458 / 1400 1384

4.1. Terminologie 4.1.1. Nu este cazul. 4.2. Abrevieri 4.2.1. DG 4.2.2. DT 4.2.3. DM 4.2.4. ŞS 4.2.5. TEH 4.2.6. MEC 4.2.7. COM 4.2.8. RU

- Director General - Director Tehnic - Director mecanizare - Şef santier - Tehnic - Mecanizare - Comercial-Aprovizionare - Resurse Umane

5. MĂSURI PREALABILE 5.1. Descriere formulare 5.1.1. Nu este cazul. 6. REGULI DE PROCEDURĂ SI RESPONSABILITATI 6.1. Responsabili de proces -DT, DM, TEH, SS, MEC, COM, RU 6.2. Resurse: • • • •

personal instruit corespunzător; alocarea materialelor consumabile necesare; alocarea calculatoarelor şi echipamentelor periferice necesare; alocarea timpului necesar.

6.3. PLANIFICAREA EXECUTIEI LUCRARILOR Dupa semnarea contractului se stabileste santierul care va executa lucrarea. Pe baza prevederilor contractuale se intocmeste Graficul de executie a lucrarii, necesarul de materiale, forta de munca, masini si utilaje Se intocmeste Proiectul de organizare de santier conform PTE-03 Se aloca resursele necesare. 6.4. Responsabilitati 6.4.1. DG - aloca resursele materiale si financiare necesare desfasurarii procesului - aproba Graficul de executie a lucrarilor. 6.4.2. DT - stabileste santierul caruia ii revine sarcina executiei fiecareia dintre lucrarile contractate - verifica Graficul de executie a lucrarilor in ceea ce priveste concordanta cu termenele de realizare a lucrarii prevazute prin contractul incheiat cu Investitorul, existenta necesarului de forta de munca, de utilaje, mijloace de transport, scule si echipamente, materiale existente si materiale ce trebuiesc aprovizionate. - dispune daca este cazul modificarea Graficului de executie pentru a corela realizarea lucrarilor executate de santier cu celelalte lucrari contractate de societate astfel incit sa fie folosite eficient resursele.

459 / 1400 1384

6.4.3. ŞS - preia pe baza de semnatura de la TEH documentatia tehnico-economica de executie a lucrarii si copia dupa partea din contract privitoare la termenele de executie - studiaza documentatia tehnico-economica si stabileste tehnologiile de executie ce vor fi aplicate - intocmeste Proiectul de organizare de santier conform PTE-03 - intocmeste Graficul de executie a lucrarilor tinand cont de termenele de executie din contract, forta de munca calificata de la nivelul santierului disponibila, masinile si utilajele existente sau necesar a fi inchiriate corelat cu celelalte lucrari repartizate santierului - intocmeste Referatele de necesitate pentru aprovizionarea cu materiale, Referatele pentru deschiderea de Note de comanda catre atelierele societatii, Referatele cu necesarul de forta de munca suplimentara, pe care le supune aprobarii DT - modifica, la solicitarea DT, Graficul de executie propus pentru a corela executia lucrarilor cu a celorlalte lucrari contractate de societate pentru folosirea eficienta a resurselor dar cu respectarea termenelor finale de realizare - stabileste formatiile ce vor executa lucrarea, numeste sefii de echipa si sefii punctelor de lucru 6.3.4. TEH - pune la dispozitia SS pe baza de semnatura un exemplar din documentatia tehnico-economica si copie dupa partea din contract referitoare la termenul de executie - intocmeste si pune la dispozitia SS si DT Extrasele de materiale, utilaj, transport si forta de munca 6.3.5. COM - primeste necesarele de materiale intocmite de SS si aprobate de DT si aprovizioneaza materialele conform PS12 - informeaza operativ SS pe masura ce materialele din necesare au fost aprovizionate 6.3.6. MEC - primeste necesarul de mijloace de transport si utilaje de la SS si le nominalizeaza si repartizeaza - incheie contracte de inchiriere cu tertii atunci cind este cazul - intocmeste Necesar de carburanti, lubrefianti si piese de schimb pentru masinile si utilajele necesare executiei lucrarii - comunica la RU, daca este cazul, necesarul de forta de munca calificata ce trebuie angajata 6.3.7. RU - tine evidenta miscarilor de personal - angajeaza daca este cazul forta de munca calificata conform cu Necesarul primit de la SS si aprobat de DT sau de la MEC si aprobat de DM 7.ÎNREGISTRĂRI 7.1. Formulare utilizate

460 / 1400 1384

7.1.1. Grafic de executie 8. ANEXE 8.1. Grafic de executie EVIDENTA MODIFICARILOR SI APROBARILOR

Nr. pag. 1 2 3 4 5

Nr. rev. 0 0 0 0 0

Nr. pag. 6

Nr. rev. 0

Nr. pag.

Nr. rev.

461 / 1400 1384

Nr. pag.

Nr. rev.

Nr. pag.

Nr. rev.

Nr. pag.

Nr. rev.

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

PTE - 3

ORGANIZAREA SANTIERULUI

3.

PTE – Organizarea santierului

1. Scop.....................................................................................…..............……….......................

3

2. Domeniu de aplicare...............................................................................………....…..............

3

3. Documente de referinţă...........................................................................…………..................

3

5. Măsuri prealabile.........................................................................................…………....…......

3

6. Reguli de procedură si responsabilitati.........................................................……………........

3

7. Înregistrări..............................................................................................……………...............

4

8. Anexe...................................................................................................…………….................

5

9. Evidenţa aprobărilor şi reviziilor.............................................................…………....................

6

1. SCOP 1.1.Prezenta procedură cod PTE-03 stabileşte regulile şi responsabilităţile pentru desfăşurarea activitatilor de organizare de santier. 2. DOMENIU DE APLICARE 2.1. Se aplică la organizarea de santier pentru executia lucrarilor contractate de catre Organizatie. 3. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ 3.1. SR EN ISO 9000:2008

-Sistemul de management al calităţii. Principii fundamentale şi vocabular. 3.2. SR EN ISO 9001:2008 -Sistemul de management al calităţii. Cerinţe. 3.3. SR EN ISO 9004:2008 -Sistemul de management al calităţii. Linii directoare pentru îmbunătăţirea performanţelor. 3.4. SR EN ISO/CEI 17025:2008 -Cerinţe generale pentru competenţa laboratoarele de încercări şi etalonări. 3.5. PG-01 - Elaborarea şi gestionarea procedurilor pentru SIMC SR EN ISO 9001:2008. 4. TERMINOLOGIE; ABREVIERI 4.1. Terminologie

462 / 1400 1384

4.1.1. Nu este cazul. 4.2. Abrevieri 4.2.1. DG 4.2.2. DT 4.2.3. DM 4.2.4. ŞS 4.2.5. PG 4.2.6. PS 4.2.7. PSP 4.2.8. PTE

- Director General - Director tehnic - Director mecanizare - Şef santier - Procedură generală - Procedură de sistem - Procedură specifică - Proceduri tehnice de executie

5. MĂSURI PREALABILE 5.1. Existenta Contract de executie lucrari semnat de parti; 5.2. Existenta Autorizatiei de construire; 5.3. Proces verbal de predare primire a amplasamentului 6. REGULI DE PROCEDURĂ SI RESPONSABILITATI 6.1. Responsabili de proces-DT, DM, ŞS, Sef punct lucru. 6.2. Resurse: • • • •

personal calificat si instruit corespunzător; alocarea materialelor consumabile necesare; alocarea masinilor, utilajelor, sculelor şi echipamentelor necesare; alocarea timpului necesar.

6.3. ORGANIZAREA SANTIERULUI SI PLANIFICAREA EXECUTIEI LUCRARILOR 6.3.1. Santierul de constructii montaj – este unitatea organizatorica de baza a societatii de constructii, care se organizeaza de obicei, pe principiul gruparii teritoriale a mai multor obiecte de investitii, astfel incat sa li se poata asigura o conducere operativa. Numarul de santiere se dimensioneaza functie de numarul si mai ales volumul de lucrari contractate de catre societate 6.3.2. Punctele de lucru – compun santierele, au in sarcina executia unuia sau mai multor obiecte de constructie si sunt conduse de catre sefii punctelor de lucru. 6.3.3. Proiectul de organizare Pentru ca lucrarile pe santier sa se desfasoare in conditii optime acestea trebuie sa fie bine organizate. In acest scop, SS elaboreaza iar DT verifica si aproba proiectul de organizare a executiei lucrarilor, care cuprind masurile pentru asigurarea din timp a materialelor, a utilajelor si a fortei de munca, amplasarea in teritoriu a lucrarilor de organizare de santier, racordurile rutiere si de cale ferata, retelele de drumuri, apa, energie electrica si termica, aer comprimat, modul de asigurare a bazelor de productie, cazarea si transportul muncitorilor. 6.3.4. Graficul de executie Ordinea in care trebuie sa se realizeze diferitele actiuni pe santier si termenele respective sunt reflectate in graficele de executie. In baza graficelor de executie se intocmesc Referate de necesitate pentru resurse si se deschid Comenzi catre atelierele si bazele de productie.

463 / 1400 1384

6.3.5. Graficul de esalonare a investitiei Coordonarea intregii investitii se asigura prin graficul de esalonare a investitiei care tine cont de finantarea investitiei si de termenul de punere in functiune a obiectului de investitie. 6.4. RESPONSABILITATI: 6.4.1. DG - aloca resursele necesare desfasurarii procesului; 6.4.2. DT - repartizeaza catre santiere pentru executie, lucrararile contractate; - verifica si aproba proiectul de organizare a executiei lucrarilor; - verifica si aproba graficul de esalonare a investitiei si termenul de punere in functiune a obiectului de investitie; - aproba graficul de executie a lucrarilor; - aproba necesarele de materiale si repartitia pe formatii de lucru, precum si eventualele necesare de forta de munca suplimentara ce urmeaza a se angaja; - repartizeaza sarcinile in vederea obtinerii acordurilor pentru racordarea la retelele de utilitati necesare; 6.4.3. DM - aproba necesarele de masini, utilaje si echipamente in conformitate cu graficul de executie a lucrarilor; - nominalizeaza personalul deservent si programeaza aprovizionarea cu carburanti si piese de schimb; - dispune masuri operative pentru repararea masinilor si utilajelor defecte; 6.4.4. BIROU TEHNIC - asigura exemplarul din Documentatia si Detaliile tehnice de Executie pe care il preda pe baza de semnatura SS; - intocmeste graficul de esalonare a investitiei corelat cu contractele anuale semnate cu investitorii; 6.4.5. ŞS -

primeste de la Biroul Tehnic exemplarul din Documentatia si Detaliile tehnice de Executie si graficul de esalonare a investitiei; intocmeste Proiectul de organizare a executiei lucrarilor si Graficul de executie; intocmeste Referatele de necesitate pentru aprovizionarea cu materiale si necesarele de masini, utilaje, echipamente si scule; repartizeaza executia lucrarilor pe formatii de lucru si stabileste necesarul de forta de munca suplimentar; verifica ritmicitatea si calitatea lucrarilor de organizare de santier executate;

6.4.6. Sef punct lucru - supravegheaza executia lucrarilor de organizare de santier de la punctul de lucru respectiv; 7.ÎNREGISTRĂRI 7.1. Formulare utilizate 7.1.1. Proces verbal verificare cota de fundare 7.1.2. Proces verbal natura teren fundare 7.1.3. Proces verbal de verificare calitativa a lucrarilor ce devin ascunse 7.1.4. Fisa de betonare 7.1.5. Proces verbal de trasare

464 / 1400 1384

-

8. ANEXE 8.1. Nu este cazul. EVIDENTA MODIFICARILOR SI APROBARILOR Nr. pag. 1 2 3 4 5

Nr. rev. 0 0 0 0 0

Nr. pag. 6

Nr. rev. 0

Nr. pag.

Nr. rev.

465 / 1400 1384

Nr. pag.

Nr. rev.

Nr. pag.

Nr. rev.

Nr. pag.

Nr. rev.

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

PTE - 4

TRASAREA LUCRARILOR

4.

PTE – Trasarea lucrarilor

1. Scop.....................................................................................…..............………....................... 2. Domeniu de aplicare...............................................................................………....….............. 3. Documente de referinţă...........................................................................………….................. 5. Măsuri prealabile.........................................................................................…………....…...... 6. Reguli de procedură si responsabilitati.........................................................……………........ 7. Înregistrări..............................................................................................……………............... 8. Anexe...................................................................................................……………................. 9. Evidenţa aprobărilor şi reviziilor.............................................................………….................... 1. SCOP 1.1. Prezenta procedura cod PTE-04 stabileste regulile si responsabilitatile pentru desfasurarea procesului de trasare a lucrarilor de constructii executate de Organizatie. 2. DOMENIU DE APLICARE 2.1. Se aplica la trasarea lucrarilor de constructii in compartimentul TOPO si santierele Organizatie. 3. DOCUMENTE DE REFERINTA 3.1. SR EN ISO 9000:2008 3.2. LEGEA 10/1995 3.3. PG-01

-Sistemul de management al calitatii. Principii fundamentale si vocabular. -Legea calitatii in constructii -Elaborarea si gestionarea procedurilor SR EN ISO 9001:2008.

4. TERMINOLOGIE; ABREVIERI 4.1. Terminologie 4.1.1. Proiect de executie – totalitatea documentatiei scrisa si desenata, necesara executantului pentru a putea realiza constructia asa cum a fost gindita de proiectant.

466 / 1400 1384

4.1.2. Documentatie scrisa – contine: memoriul, devizul, analizele speciale de preturi, antemasuratoarea, extrasul de materiale. 4.1.3. Documentatia desenata sau plansele – contine desenele care reprezinta constructia sau anumite parti ale ei. 4.1.4. Plan de situatie – este cuprins in proiectul lucrarii si in el se arata pozitia constructiilor proiectate fata de alte constructii vecine sau fata de reperele de baza materializate pe teren. Acestea se deseneaza de obicei la o scara redusa si cuprind o zona mai mare de teren decit cea necesara constructiilor. 4.1.5. Plan de trasare – cuprinde punctele si reperele de nivel planimetrice si altimetrice care determina conturul si(sau) axele principale ale constructiei. 4.2. Abrevieri 4.2.1. SS 4.2.2. RTOPO 4.2.3. SPL

-Sef santier -Responsabil TOPO -Sef punct lucru

5. MASURI PREALABILE 5.1. Descriere formulare 5.1.1. Formularul Proces Verbal de trasare a lucrarilor – se utilizeaza pentru trasarea lucrarilor. 6. REGULI DE PROCEDURA SI RESPONSABILITATI 6.1. Responsabili de proces - SS, RTOPO, SPL 6.2. Resurse: • • • •

personal instruit corespunzator; alocarea materialelor consumabile necesare; alocarea echipamentelor si instrumentelor necesare; alocarea timpului necesar.

6.3. Obiective si indicatori de performanta: Obiectiv

Indicator

Nr.

Descriere

Nr.

1.

Trasarea corecta a amplasamentului si a bornelor de reper pentru lucrarile de constructii

1.1

Descriere Numar de neconformitati identificate/lucrari trasate/ semestru/an

Masurare Documente Rapoarte de neconformitate Rapoarte de audit

6.4. Pentru realizarea procesului de trasare se parcurg etapele prezentate in continuare. 6.5. Trasarea pe teren Trasarea pe teren cuprinde fixarea pozitiei constructiilor pe amplasamentele proiectate si marcarea fiecarei constructii conform proiectului. Reperii de trasare se predau pe teren de catre delegatii proiectantului in prezenta beneficiarului incheindu-se Proces Verbal de predare-primire a amplasamentului si a bornelor de reper a obiectului. Pe baza Planului de trasare si a bornelor de reper RTOPO fixeaza pozitia bornelor reper proprii iar SS dispune si SPL materializeaza pe teren aceste borne. Bornele reper vor fi din beton bine ingropate in pamint si protejate astfel

467 / 1400 1384

incit pozitia lor sa nu se modifice pe toata durata de executie a lucrarii. Bornele vor fi situate in afara lucrarii si a zonelor de circulatie de santier, la o distanta de constructie de 2/3 din inaltimea acesteia, pentru ca acestea sa serveasca – in conditii de precizie corespunzatoare – atit pentru ridicarea pe verticala a cotelor plane, cit si la verificarea verticalitatii constructiei. Avind ca baza bornele de reper proprii a caror cote si coordonate sint stabilite si verificate in raport cu cele predate de Proiectant se traseaza dupa caz ampriza lucrarii, axele, pozitia profilelor transversale, conturul lucrarii materializindu-se in teren dupa caz cu tarusi, cite doi tarusi uniti cu o scindura (capra) pe care se bate un cui pentru materializarea axului, capre insirate pe tot conturul formind o imprejmuire, etc. Axele constructiei sint linii drepte fata de care se coteaza pozitia elementelor de constructie, fiind desenate pe planurile constructiei de la fundatii pina la ultimul nivel. Axele constructiei pot fi: axe principale si axe de detaliu. Axele principale sint, de obicei in numar de patru (doua in lungul cladirii si doua transversal cladirii) si se traseaza intotdeauna de RTOPO. Axele de detaliu sint axele diverselor elemente de constructie si se traseaza pe teren pornind de la pozitia axelor principale. Axele sint reprezentate pe teren prin linie punct si sint notate la capete cu litere sau cifre, iar punctele de intersectie dintre ele sint notate cu litera, si respectiv numarul celor doua axe. Materializarea pe teren a axelor se face prin sirme intinse intre doua suporturi (capre). 6.6. Trasarea fundatiilor Pentru trasarea perimetrului lucrarilor de suprafata se poate utiliza imprejmuirea folosita la trasarea axelor principale ale constructiei, daca aceasta a fost deja executata. In caz contrar, se executa in mod special o imprejmuire, discontinua sau continua, utilizindu-se caprele amplasate la intersectiile laturilor perimetrului, si caprele auxiliare amplasate de-a lungul laturilor intre caprele de colt. Caprele de colt si auxiliare se vor amplasa la 2-3 m in exteriorul perimetrului real al suprafetei ce urmeaza a se excava. Este necesar ca acestea sa fie realizate din elemente de inventar sau in lipsa acestora din lemn. Nivelul superior al fiecarei capre trebuie sa fie acelasi si sa fie notat pe fiecare in parte. Pentru usurinta operatiilor de masuratori de-a lungul laturilor perimetrului suprafetei, se va urmari ca pozitionarea caprelor auxiliare sa se faca astfel, incit distanta intre acestea sa fie mai mica decit lungimea maxima a instrumentului de masurat (de obicei ruleta). Cotele de nivel ale suprafetei finite de excavare se transmit, in raport cu cota de nivel a caprelor cu ajutorul jaloanelor de referinta si a jaloanelor mobile in forma de T. Jaloanele de referinta se amplaseaza de obicei de-a lungul perimetrului real al suprafetei de excavare, in interiorul acesteia si pe ele se materializeaza o cota de nivel unica, ce este in general, cu 1 m mai mare decit cota finala a suprafetei de excavatie. Aceasta cota reprezinta cota de reperare si transmiterea acesteia de la cota de nivel a caprelor se executa cu furtunul de nivel sau al instrumentelor optice. Trasarea lucrarilor de sapatura liniara (pentru fundatii continue) se executa dupa aceleasi principii aratate la trasarea lucrarilor de suprafata, utilizindu-se pentru materializarea punctelor de schimbare a directiei, profile de colt. Liniile de baza ale perimetrului real al suprafetei, precum si alte linii care trebuie sa fie trasate in interiorul suprafetei, se materializeaza, la nivelul superior al caprelor (de colt sau auxiliare), prin sirme de hotel intinse intre reperele corespunzatoare marcate pe elementele profilelor. Transmiterea pe verticala a liniilor de baza ale perimetrului real de excavat al fundatiilor se executa in raport cu sirmele intinse, cu ajutorul firului cu plumb. Inainte de a incepe executia peretilor se verifica trasarea pentru a corecta eventualele erori produse prin deplasarea cofrajelor in timpul betonarii.

468 / 1400 1384

6.7. Trasarea peretilor Trasarea, pentru partea de constructie aflata sub cota zero se executa de catre TOPO astfel incit punctele si axele materializate pe teren sa poata fi folosite ca puncte si axe de referinta pentru trasarea peretilor pe plansee. Trasarea lucrarilor peste cota zero se repeta pe fiecare planseu, folosindu-se de asemenea instrumente topografice. Aceste lucrari trebuie executate cu foarte mare atentie, deoarece orice greseala poate duce la deficiente greu de remediat. Astfel latimea de rezemare pe pereti a panourilor de planseu fiind mica, orice abatere la trasare, de la pozitia din proiect a peretilor poate duce la reducerea latimii de rezemare a planseelor sau chiar la imposibilitatea rezemarii lor si la necesitatea executarii unor lucrari de refacere. De asemenea, daca axele verticale ale peretilor suprapusi nu se gasesc in continuare pe aceiasi verticala, se produc incarcari excentrice care influenteaza negativ stabilitatea cladirii. Trasarea pe planseu se desfasoara in urmatoarea ordine: -

trasarea axelor de referinta ale cladirii; trasarea axelor peretilor; determinarea nivelului de rezemare a peretilor; determinarea nivelului de rezemare a planseului superior;

Axele de referinta ale cladirii se transpun cu ajutorul aparatelor topografice pe planseul respectiv. Daca aceste axe au fost marcate pe soclul cladirii, transpunerea se poate face si cu ajutorul firului cu plumb. Axele se traseaza vizibil pe planseu prin intinderea unei sirme. Pornind de la ele, se masoara cu ruleta distantele pina la axele diferitilor pereti si se traseaza axele peretilor. 6.8. Trasarea nivelurilor Trasarea cotei de nivel a oricarui element de constructie se face in raport cu cota + 0.00 sau o alta cota conventionala. Acest reper trebuie sa fie accesibil spre exteriorul constructiei constituind punctul de verificare in ceea cepriveste cota de nivel a constructiei in raport cu cota de nivel a reperelor de referinta exterioare.In interiorul cladirii se traseaza pe pereti o linie orizontala la nivelul +1.00 m deasupra pardoselii finite. Aceasta linie se numeste nivel orizontal sau vagris, fata de care se fixeaza celelalte cote necesare la executarea lucrarilor. Linia vagris se traseaza cu furtunul de nivel. In timpul trasarii, furtunul nu trebuie sa prezinte indoituri. La fiecare capat furtunul trebuie tinut de catre un muncitor, unul din ei tine tubul de sticla linga reperul dat, in timp ce celalalt muncitor se deplaseaza la punctul unde urmeaza a se trasa nivelul respectiv. In timpul deplasarii gurile tuburilor se tin astupate. La locul respectiv, tubul este ridicat sau coborit pina ce muncitorul de la reperul fix dat, semnaleaza ca nivelul apei colorate coincide cu acest reper. In acest moment, potrivit principiului vaselor comunicante, apa se afla in ambele tuburi se afla la acelasi nivel – nivelul reperului fixat. Pe perete se traseaza un semn, iar prin unirea cu dreptarul a semnelor succesive determinate astfel rezulta linia vagris.Atunci cind linia vagris este bine trasata ea se inchide in punctul din care s-a inceput trasarea. 6.9. Responsabilitati 6.9.1. DG - aloca resursele materiale si financiare necesare desfasurarii procesului 6.9.2. SS - dispune masuri operative dupa caz pentru defrisare, indepartare iarba si buruieni, decoperta, nivelarea amplasamentului - anunta RTOPO pentru efectuarea trasarii lucrarilor - asigura materializarea pe teren prin borne, reperi, picheti - verifica trasarea si semneaza Procesul Verbal de trasare

469 / 1400 1384

-

asigura echipamentele si instrumentele necesare trasarii de detaliu a lucrarilor (ruleta, dreptar, echer, fir cu plumb, nivela, furtun de nivel) dispune masuri operative de remediere in cazul constatarii de abateri de la pozitie sau nerespectarii cotelor din proiect

6.9.3. RTOPO - preia de la reprezentantii proiectantului bornele de reper si inventarul de coordonate si cote - executa trasarea in teren a pozitiei bornelor proprii, a axelor, profilelor, elementelor de constructii, etc. -

verifica pe faze de executie realizarea elementelor de constructii si anunta SS in cazul constatarii unor abateri fata de pozitia sau cotele din proiect asigura masuri pentru verificarea periodica a aparaturii topografice si remedierea eventualelor defectiuni

6.9.4. SPL - preia de la RTOPO, pe baza de Proces Verbal de trasare pe care il semneaza, reperii de trasare - asigura protectia bornelor, pichetilor, caprelor de trasare - supravegheaza lucrarile de trasare de detaliu avind grija ca acestea sa fie executate de muncitor topo calificat sau de catre maistru - semneaza pentru conformitate cu proiectul, din punct de vedere topografic, Fisa de betonare, Fisa de zidarie, Fisa de montaj prefabricate. 7. INREGISTRARI 7.1. Formulare utilizate 7.1.1. Proces Verbal de trasare a lucrarilor 7.1.2. Proces Verbal de predare-primire a amplasamentului si a bornelor de reper la obiectul...... 7.1.3. Fisa de betonare 7.1.4. Fisa de zidarie 7.1.5. Fisa de montaj prefabricate 7.2. Dosare utilizate 7.2.1. Dosar acte calitate pentru lucrare 8. ANEXE 8.1. Proces Verbal de trasare a lucrarilor

470 / 1400 1384

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

PTE - 5

EXECUTAREA SAPATURILOR

5.

PTE – Executarea sapaturilor

1. Scop.....................................................................................…..............……….......................

3

2. Domeniu de aplicare...............................................................................………....…..............

3

3. Documente de referinţă...........................................................................…………..................

3

5. Măsuri prealabile.........................................................................................…………....…......

3

6. Reguli de procedură si responsabilitati.........................................................……………........

3

7. Înregistrări..............................................................................................……………...............

4

8. Anexe...................................................................................................…………….................

5

9. Evidenţa aprobărilor şi reviziilor.............................................................…………....................

6

1. SCOP Procedura are ca scop precizarea actiunilor, fazelor tehnologice, sculelor, utilajelor si materialelor necesare pentru executarea sapaturilor in conformitate cu cerintele de calitate prevazute. 2. DOMENIUL DE APLICARE Procedura se aplica la executia sapaturilor mecanice si manuale aferente lucrarilor de constructii. 3. DEFINITII SI PRESCURTARI 3.1. DS - Dispozitie de santier. 4. DOCUMENTE DE REFERINTA 4.1 4.2

Proiectele de executie specifice obiectului care se executa. Caietul de sarcini pentru executarea lucrarilor obiectului.

471 / 1400 1384

4.3 Proiecte tehnologice de sprijiniri la lucrarile de sapaturi mai dificile din cauza naturii terenului, apropierii de constructii existente, lucrul sub circulatie si existentei unor instalatii subterane care nu se dezafecteaza. 4.4 Normativ pentru executarea lucrarilor de terasamente C169-83.4.5 Normativ pentru executarea trasarii de detaliu in constructii C83-75. 5.

PROCEDURA CONDITII PREALABILE ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢

Existenta la executant a documentatiei de executie si a prezentei proceduri Existenta procesului verbal de predare a amplasamentului, liber de instalatii subterane. Existenta procesului verbal de predare - primire a reperelor de trasare si de nivel. Existenta proiectelor tehnologice pentru excavatiile in zonele in care trebuie protejate instalatiile subterane in functiune pe amplasament. Existenta utilitatilor. Instalatia de aer comprimat. Instalatia de forta si iluminat. Existenta utilajelor mecanice de sapat in buna stare de functionare. Existenta de drumuri de acces la locul de depozitare a pamintului. Existenta unui numar suficient de mijloace de transport al pamintului, in buna stare de functionare. Echiparea echipelor de muncitori cu sculele necesare specifice pentru sapaturi manuale. Existenta avizului de incepere a lucrarilor (AIL). Existenta aprobarii autorizatiei de circulatie pe traseul stabilit pe drumurile publice, cind este cazul. Se va urmari instruirea si respectarea de catre personalul executant a normelor de protectia muncii si PSI specifice activitatilor desfasurate. Echipele vor fi dotate cu echipament de protectie specific:salopeta, casca, cizme cauciuc, etc.

ACTIUNI IMPLICATE ➢ Pregatirea suprafetei terenului dupa sapatura pentru a permite realizarea stratului de fundatie urmator sau a betonului de egalizare. ➢ Saparea, incarcarea, transportul si descarcarea pamintului. ➢ Sprijinirea peretilor sapaturilor. ➢ Executarea epuismentelor apelor subterane, cind este cazul. ➢ Intreruperi neplanificate. ➢ Intocmirea inregistrarilor de calitate. PROCEDURA – EXECUTAREA SAPATURILOR ➢ Pregatirea terenului pentru sapatura. ➢ Defrisarea terenului pe suprafata ce urmeaza a se sapa. ➢ Demolarea constructiilor de pe amplasament, daca este cazul, dar numai pe baza documentatiilor aprobate pentru aceasta, dupa ce in prealabil au fost separate si izolate toate retelele de instalatii. ➢ Curatirea completa a terenului, prin incarcarea mecanizata si evacuarea materialelor rezultate de la punctele 8.1.1 si 8.1.2. ➢ Saparea stratului vegetal (daca este cazul), incarcarea si transportul la depozite separate pentru a putea fi refolosit. ➢ Asigurarea scurgerii si colectarii generale a apelor din precipitatii de pe platforma pe care se vor executa sapaturile. ➢ Executare de santuri de garda sau rigole.

472 / 1400 1384

➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢ ➢

8.2.1.2 ➢

➢

➢

Executare de gropi de colectare. Executare de puturi de descarcare in cazul platformelor de mari suprafete. Trasarea constructiilor sau a conturului sapaturilor. Executarea balizelor de trasare din lemn la capetele axelor prin planurile proiectelor (in exteriorul conturului sapaturilor) pentru a fi conservate pina la terminarea sapaturilor. Ele servind si la verificarile necesare in timpul sapaturilor si la receptia lucrarilor de sapatura la terminarea acestora. Executarea reperelor de cota de nivel si retransmiterea cotei de nivel in interiorul gropii sapate, pe masura ce adincimea acesteia creste. Saparea, manipularea, transportul pamintului. Saparea, manipularea si transportul manual. ➢ Sapaturi manuale obisnuite. Din cauza productivitatii lor foarte reduse nu sint in general recomandate decit la: • lucrari de volum mic. • consolidarea unor constructii existente. • unde utilajele nu pot avea loc la manevra. • lucrari de finisarea taluzelor sau a fundurilor unor sapaturi executate mecanizat. • lucrari in zona retelelor subterane existente, indeosebi cabluri electrice de joasa sau inalta tensiune. Ele se executa cu scule obisnuite: cazmaua, lopata, tirnacopul, spitul, ranga, ciocanul de abataj. Transportul se recomanda cu: roaba, tomberonul, bena, banda rulanta. Pentru ca terenul de fundare sa nu sufere degradari pina la inceperea betonarii fundatiilor, sapaturile se opresc deasupra cotei finale astfel: • in nisipuri fine, cu 20-30 cm. • in paminturi argiloase contactile cu 15-25 cm. • inpaminturi sensibile la inmuiere cu 40-50 cm. Saparea acestui ultim strat se executa numai in momentul premergator pregatirii betonarii sau a urmatorului strat de fundatie. Sapaturile cu pereti verticali sprijiniti se pot executa pina la adincimea de: • 0,75 m in terenuri necoezive si slab corozive • 1,25 m in terenuri cu coeziune mijlocie • 2,00 m in terenuri cu coeziune mare. Sub aceste adincimi sapaturile se executa obligatoriu fie cu taluz, fie cu sprijinire.

-Sapaturile in taluz se executa in terenurile cu umiditate naturala de 12-18 % si cu o tangenta a unghiului de inclinare a taluzului natural, functie de natura terenului astfel: • nisip balast 1/1 • nisip argilos 1/1,25 • argila nisipoasa 2/3 • argila 1/2 • loes 4/3 • roca friabila 2/1 - 4/1 • stinca 4/1 - 7/1 -Sapaturile cu sprijiniri se impun in general la adincimi care depasesc pe cele de la punctul 8.2.4 sau cind saparea la panta taluzului natural ca la punctul 8.2.5.1 nu este posibila din cauzele:

473 / 1400 1384

• • •

existenta unor constructii in inediata apropiere din motive de organizare a teritoriului din motive economice - volumul de sapatura auxiliara conducind la costuri prea ridicate ➢ Sprijinirile se pot clasifica in patru grupe principale: - Sprijiniri obisnuite executate din elemente de inventar - Sprijiniri din palplanse - Sprijiniri din pereti ingropati sau piloti secanti - Ecrane de impermeabilizare ➢ Sprijinirile se vor executa dupa proiecte tehnologice ale proiectantului, in afara celor de la punctul 8.2.6.1. ➢ Saparea, manipularea si transportul mecanizat. - Saparea mecanizata se executa cu utilaj de sapat care esteutilajul principal care prin parametri si performantele sale determina alegerea ca tip, minuire si numar a celorlalte utilaje, astfel ca lantul format de succesiunea operatiilor sa asigure realizarea productivitatii maxime a utilajului principal. - In functie de performantele utilajelor, de cantitatile de executat si de conditiile locale, se intocmesc proiecte tehnologice de catre proiectant. Pentru detalierea succesiunii operatiilor si variante de executie se intocmesc fise tehnologice, unde este cazul. ➢ Executarea epuismentelor apelor subterane,cind este cazul, in functie de afluxul de apa si de permeabilitatea terenului se executa astfel: ➢ Epuisment intermitent la aflux mic de apa se face cu pompa tip EPET, montata direct pe fundul sapaturii. ➢ Epuisment direct intermitent la aflux moderat de apa se face cu drenuri cu pereti de colectare si sorb montat in put cu pompa EPET sau pompa centrifuga. ➢ Epuisment direct continuu la aflux mijlociu de apa, se face cu drenuri filtre cu puturi de colectare si pompe multiple, daca nu se produc afuieri. - Sau cu incinta de filtre acciculare pe o treapta. ➢ Epuisment direct continuu la aflux puternic de apa, se face ca la punctul anterior, numai daca nu se produc afuieri. - Sau cu doua incinte de filtre aciculare pe doua trepte. - Sau cu puturi filtre forate, echipate cu pompe submersibile HEBE sau pompe MAMUTH cu aer comprimat. ➢ Solutii deosebite la aflux foarte puternic, cind pentru denivelarea pinzei de apa sint necesare: • crearea incintei de palplanse nepermeabila • incinta din pereti mulati • batardou • cheson deschis • cheson cu aer comprimat In aceste cazuri sapatura cu epuisment se face numai dupa proiecte tehnologice, intocmite de proiectant.

474 / 1400 1384

➢ ➢ ➢ ➢ ➢

Intreruperi neplanificate Se vor opri lucrarile de sapaturi numai in cazurile de accese puternice de ploaie si numai pe durata acestora. Intocmirea inregistrarilor de calitate. Se fac ultimele verificari topo ale cotei finale. Receptia finala a suprafetei (P V de lucrari ascunse) sau de faza determinate.

6. RESPONSABILITATI 6.1 6.2 6.3

Seful de lucrare raspunde de aplicarea intocmai a prezentei proceduri si a documentatiei de executie si de intocmirea inregistrarilor de calitate. Responsabilul CQ pe lucrare urmareste aplicarea intocmai a prezentei proceduri, a proiectului de executie si intocmirea corecta a inregistrarilor de calitate. Inginerul sef mecanic raspunde de existenta si buna functionare a sculelor si utilajelor (excavatoare, buldozere, autoincarcatoare, autocamioane, ciocane de abataj, benzi transportoare, pompe de epuisment, etc).

7. RAPOARTE SI INREGISTRARI 7.1 7.2 7.3

Proces verbal de predare-primire a amplasamentului si bornelor de reper. Proces verbal de trasare a lucrarilor. Proces verbal de receptie calitativa pe faze.

8 . ANEXE – Nu este cazul

475 / 1400 1384

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

PTE - 6

COFRAREA STRUCTURILOR DIN BETON SI BETON ARMAT

6.

PTE – Cofrarea structurilor din beton si beton armat

1. Scop.....................................................................................…..............………....................... 2. Domeniu de aplicare...............................................................................………....….............. 3. Documente de referinţă...........................................................................………….................. 5. Măsuri prealabile.........................................................................................…………....…...... 6. Reguli de procedură si responsabilitati.........................................................……………........ 7. Înregistrări..............................................................................................……………............... 8. Anexe...................................................................................................……………................. 9. Evidenţa aprobărilor şi reviziilor.............................................................………….................... 1.

SCOP

2.

Procedura are ca scop prezentarea operatiilor si masurilor necesare a se realiza in vederea confectionarii si montarii cofrajelor structurilor de rezistenta cit si a cofrajelor de rost ale fazelor de turnare individuale, aferente structurilor din beton si beton armat. DOMENIU DE APLICARE

3. 4.

Procedura se va utiliza la executia structurilor din beton si beton armat la lucrarile de constructii civile, industriale ,poduri, podete, ziduri de sprijin etc. DEFINITII SI PRESCURTARI - CQ- Controlul calitatii DOCUMENTE DE REFERINTA 4.1. 4.2. 4.3.

Proiecte de executie, plansa Nr. aferente fazelor respective de betonare Proiecte tehnologice de executie Normativ NE 012-1999

476 / 1400 1384

4.4. 5.

Caiet de sarcini al proiectantului

PROCEDURA CONDITII PREALABILE 1. 2. 3.

4.

5. 6. 6.1. 6.2. 6.3. 6.4. 7. 8. 9.

Asigurarea pe santier a documentatiei de executie aferenta lucrarii, precum si a prezentei prevederi. Instruirea personalului care concura la realizarea lucrarilor de cofraje in scopul insusirii proiectelor de executie, caietelor de sarcini, normativelor si procedurilor care se refera la faza respectiva de lucru. Asigurarea pe santier, dupa caz, a panourilor de cofraje metalice sau/si a materialului lemnos ( panouri sau/si foi tego,cherestea ), a profilelor metalice si a materialelor de imbinare ( cuie, prezoane, piulite tronconice, buloane, piulite normale, saibe, blocaje, sirma neagra de 3-4 mm, etc. ), receptionate si depozitate conform normativelor si standardelor in vigoare. Dotarea formatiilor de dulgheri de la atelierele de confectie a cofrajelor de lemn cu masini unelte, scule, echipamente si aparate de masura sau control precum masina de taiat la grosime, masina de geluit, circulare, masina de faltuit, rindele, boloboc, furtune de nivel, metru si ruleta de masurat lungimi, echere, tipare, sabloane, fire cu plumb, etc., precum si dotarea cu platforma-poligon de masurare, trasare si asamblare a cofrajelor cu simpla sau dubla curbura, inclusiv a sustinerilor acestora ( cintre, romanate,rame, etc. ). Dotarea cu unelte de lucru specifice echipelor precum: ciocane, tesle, fierastraie de mina, fire cu plumb, metre si rulete de masura, furtune de nivel, boloboc, etc.. Asigurarea utilitatilor la locul de montare a cofrajelor: Alimentarea cu energie electrica de forta si iluminat. Racordarea la instalatiile de apa si aer comprimat. Destinarea macaralelor care vor deservi executia cofrajelor. Asigurarea mijloacelor de transport pentru materiale. Verificarea conditiilor legate de suprafata betonata anterior, pe care urmeaza a se monta noile cofraje si anume; gradul de finisare si curatire, cote de nivel si dimensiuni in plan conform proiect. Materializarea axelor principale si a bornelor de control cherneruite la cota si in locuri usor accesibile, pentru fiecare faza de lucru. Existenta inregistrarilor de calitate pentru montaj armatura si piese metalice inglobate, conform planurilor de executie.

MASURI PREVENTIVE Se va urmari instruirea si respectarea de catre personalul executant a normelor de protectia muncii si PSI corespunzatoare activitatilor desfasurate. ACTIUNI IMPLICATE 1 2. 3. 4. 5. 6.

Confectionarea cofrajelor Depozitarea si receptia cofrajelor Pregatirea lucrarii Cofrarea Decofrarea Pregatirea cofrajelor pentru un nou ciclu PROCEDURA DE COFRARE A STRUCTURILOR DIN BETON SI BETON ARMAT

477 / 1400 1384

1.

Confectionarea cofrajelor. 1.1. Cofrajele se pot confectiona din lemn sau din produse pe baza de lemn, metal, produse pe baza de polimeri. Materialele utilizate, vor fi avizate de proiectant si ele trebuie sa corespunda reglementarilor specifice in vigoare, pentru a asigura realizarea unei suprafete de beton corespunzatoare tipului de finisaj specificat prin proiect. 1.2. Confectionarea cofrajelor se va face pe baza unui proiect tehnologic si cuprinde doua parti distincte: - confectionarea sau a cofrajului propriu-zis; - confectionarea elementelor de sustinere si sprijin ale cofrajelor. 1.3. Pentru confectionarea acestor componente ale cofrajului se intocmesc schite de detaliu pentru fiecare piesa componenta in cazul in care proiectul nu este suficient de detaliat, care va sta la baza confectiilor din ateliere. 1.4. Pe baza schitelor se confectioneaza tipare sau sabloane care se asambleaza pe poligonul din atelier format dintr-o platforma plana ( beton, lemn sau metal confectionat ). In acelasi mod se procedeaza pentru ansamblurile sau elementele de sustinere in cazul ca acestea nu sint dintre cele tipizate. 1.5. In cazul cofrajelor plane, sau cofrajul propriu-zis este format din panouri de lemn sau metalice tipizate ca dimensiuni. 1.6. In cazul cofrajelor curbe, astereala consta numai din foi de placaj decupate cu ajutorul sabloanelor confectionate pe baza detaliilor din proiectele tehnologice de executie. 1.7. Abaterile limita admise la confectionarea panourilor vor fi de: ± 4mm la lungimea panourilor, ± 3mm la latimea panourilor 1.8. In cazul cofrajelor cu grad mare de complexitate, se va face o preasamblare a acestora pe portiuni specifice din suprafata ce urmeaza a se cofra, pentru a se verifica gradul de precizie al alinierii panourilor intre ele si al contactului cu elementele si sustinerile. Preasamblarea se poate face in cadrul atelierelor de confectii sau pe platforme din vecinatatea fazei de betonare care urmeaza a se cofra. 1.9. Cofrajele fine care se confectioneaza la locul de montare vor fi in general cele de completare pe conturul suprafetei plane, care nu sint multiplu de panouri tipizate, precum si suprafetele cu dubla curbura. 1.10 Elementele metalice de prindere si legare a cofrajelor cum sint: tiranti, ancora, buloane, piulite tronconice, se vor confectiona in ateliere conform proiectelor de executie/tehnologice.

2.

Depozitarea si receptia cofrajelor. 2.1. Manipularea, transportul si depozitarea cofrajelor se va face astfel incit sa se evite deformarea si degradarea lor : umezire, murdarire, ruginire, putrezire, etc.. Este interzisa depozitarea cofrajelor direct pe pamint sau depozitarea altor materiale pe stivele de panouri de cofraje. Depozitarea se va face pe grinzi din beton prefabricate sau profile metalice. 2.2. Pentru a se reduce aderenta dintre cofraje si beton , acestea se ung cu agenti de decofrare avizati de proiectant ( ex.: DECOFROL ) pe fata care vine in contact cu betonul, dupa o curatire prealabila si inainte de fiecare folosire. 2.3. La receptia cofrajelor si sustinerilor se vor avea in vedere urmatoarele criterii cu caracter general: a) sa se asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare, prevazute in proiecte; b) sa fie etanse astfel incit sa nu permita pierderea laptelui de ciment in timpul vibrarii betonului; c) sa fie stabile si rezistente sub actiunea incarcarilor care vor apare in procesul de executie;

478 / 1400 1384

d) sa asigure ordinea de montare si demontare stabilita fara a se degrada elementele de beton cofrate sau componentele cofrajelor si sustinerilor; e) sa permita la decofrare o preluare treptata a incarcarii de catre elementele care se decofreaza. 3.

Pregatirea lucrarii. 3.1. Inainte de a incepe operatia de montare a cofrajelor se vor curata si pregati suprafetele de beton si se va verifica si corecta pozitia barelor de armatura, precum si pozitia benzilor de etansare a rosturilor de constructie. De asemenea piesele metalice inglobate vor fi montate si verificate conform pozitiei indicate in proiect, acolo unde este cazul ( pereti, stilpi ). 3.2. Pe baza elementelor topo de la pct.8. se face trasarea cofrajelor prin marcare cu vopsea sau sabloane, pe suprafata de beton pregatita ca la pct.3.1.. 3.3. In urma analizarii detaliilor de executie si a conditiilor specifice de lucru, santierul va elabora schite si fise tehnologice de detaliu la nivel de maistru necesare realizarii lucrarilor de cofraje, care vor cuprinde precizari privind: - lucrari pregatitoare; - fazele de montaj; - pozitia eventualelor ferestre de betonare; - resursele necesare la fata locului: echipamente de cofrare si sustinere, utilaje, scule si unelte de lucru si masurare, forte de munca; - organizarea rationala a muncii.

4.

Montarea cofrajelor. 4.1.

Montarea cofrajelor va cuprinde in general urmatoarele operatii importante: - transportul si asezarea panourilor de cofraj la pozitii; - asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor; - verificarea si corectarea pozitiei panourilor; - incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor. Pentru cofrajele cu grad mare de dificultate se elaboreaza proiecte tehnologice de executie detaliate, astfel incit prezenta procedura se refera cu precadere la cofrajele de tip clasic. Caracterul si continutul general al prezentei proceduri se pastreaza insa pentru toate structurile din beton si beton armat. 4.2. In cazurile in care elementele de sustinere ale cofrajelor care urmeaza a se monta reazema pe teren se va asigura repartizarea solicitarilor tinind seama de gradul de compactare si posibilatile de inmuiere, astfel incit sa se evite producerea tasarilor. In cazurile in care terenul este inghetat sau expus inghetului, rezemarea sustinerilor se va face astfel incit sa se evite deplasarea acestora in functie de conditiile de temperatura. In ambele cazuri se vor solicita de catre executant detalii de sustinere proiectantului. 4.3. Asamblarea si montarea cofrajelor pentru pereti si diafragme (in cazul in care prin proiecte nu se specifica altfel) vor decurge in urmatoarea succesiune: 4.3.1.Se traseaza fata de axele peretelui marcate prin sirma, conturul acestuia si deci pozitia panourilor de cofraje. 4.3.2.Se prind in betonul fazei anterioare, de o parte si alta a conturului peretelui, doua siruri de scinduri de trasare pe care se monteaza apoi panourile de cofraj din rindul interior.

479 / 1400 1384

Distanta dintre scindurile de trasare este egala cu grosimea peretelui, iar panourile se aseaza cu fata exact la muchia interioara a scindurilor. 4.3.3.Se monteaza primul rind de panouri de cofrag cu latura mai mare pe verticala, fixarea la pozitie fiind asigurata cu sprijiniri provizorii. Solidarizarea panourilor se face cu clesti orizontali dispusi in lungul peretelui confectionati din rigle de lemn sau profile metalice. Clestii sint asezati de o parte si de alta a peretelui, fata in fata, la distanta pe verticala de 0,7-1,0 m. Rigidizarea in ansamblu a cofrajului la pozitia verticala se realizeaza cu distantieri si ancore din sirma, asezati in dreptul clestilor, sau cu tiranti filetati cu buloane si piulite tronconice care indeplinesc si rolul de distantieri. 4.3.4.In cazul peretilor inalti de 2,5-3 m cind se aseaza doua sau mai multe rinduri de panouri pe verticala, sustinerea si rigidizarea la pozitie a panourilor de cofraj se realizeaza cu grinzi cu zabrele ( ferme ), dispuse in planuri verticale perpendiculare pe fata peretelui. Executia acestui tip de sustinere a cofrajelor are loc pe baza de proiecte tehnologice de executie, care cuprind si procesul tehnologic de realizare a cofrajului in intreg ansamblul sau. 4.3.5.La baza peretilor se vor prevedea ferestre pentru verificarea curateniei, care se vor inchide inaintea inceperii betonarii. 4.4.

Asamblarea si montarea cofrajelor pentru stilpi, cuprinde in principal urmatoarele operatii tehnologice:

4.4.1.Se traseaza axele stilpilor cu ajutorul sirmei, a carei pozitie se marcheaza pe suprafata betonului din faza anterioara, cu vopsea sau creion dulgheresc. 4.4.2.Dupa ce s-a corectat pozitia mustatilor din otel beton conform cu proiectul, se fixeaza ramele de montaj de la baza stilpilor, marcate cu vopsea sau creion. Se verifica orizontalitatea ramei cu bolobocul si dupa aceea se impaneaza si fixeaza la pozitie perfect orizontala. Se trece apoi la montarea armaturii din stilpi. 4.4.3.Se trece la montarea panourilor de cofraj ale stilpilor pozitionati in interiorul ramelor de montaj de la baza acestora. In caz ca armatura nu este grea si complicata, doua sau trei din laturile stilpilor se pot completa cu panouri prinse provizoriu cu sipci si proptele pentru a le tine in pozitie verticala. 4.4.4.Dupa completarea armaturii se verifica verticalitatea cofrajului la semnul care asigura pozitia verticala. 4.4.5.Calotarea cofrajului stilpilor cu caloti de lemn sau metalici se face dupa montarea cofrajului planseului si grinzilor acestuia, in cazul cind este prevazuta betonarea simultana. Distanta intre caloti va fi de circa 50 cm. 4.4.6.Ferestrele de curatire de la baza stilpilor, prevazute pe una din laturi, se inchid ultimile, inainte de turnarea betonului. Ferestrele de betonare se prevad pe inaltime la aproximativ 2 m distanta intre ele. 4.5. Asamblarea si montarea cofrajelor pentru grinzile, nervurile si placile planseelor, se realizeaza in urmatoarea succesiune: 4.5.1.Se verifica cu furtunul de nivel pozitia locasului grinzii sau nervurii in cofrajul stilpilor, decupind din cofrajul acestora pina la cota ceruta. 4.5.2.Daca cofrajul grinzii nu este asamblat complet ( incheiat jos ), se aseaza panoul de fund al grinzii cu un capat in taietura din cofrajul unuia din stilpi, dupa care un dulgher ridica cu fringhia al doilea capat al panoului si il introduce in taietura celuilalt stilp.

480 / 1400 1384

In cazul in care cofrajul grinzii este asamblat jos, el este ridicat dintr-o data, se aseaza in locasurile din cofrajul stilpilor si se verifica orizontalitatea. 4.5.3.Se aseaza popii pentru sustinerea grinzii, se verifica verticalitatea lor cu firul cu plumb si se caleaza acestia pina cind panoul de fund al grinzii este perfect orizontal. Verificarea orizontalitatii se face cu bolobocul asezat pe un dreptar atit longitudinal cit si transversal. 4.5.4.Se monteaza panourile laterale fixindu-se cu cuie de panoul de fund, solidarizarea provizorie facindu-se cu sipci prinse in cuie la partea superioara a panourilor laterale. In cazul grinzilor mai inalte de 65 cm, panourile laterale se solidarizeaza cu tiranti distantieri filetati, care leaga clestii longitudinali fixati de chingile panourilor laterale. 4.5.5.Se monteaza apoi cofrajul placilor dintre grinzi format din traverse si scinduri de sustinere peste care se fixeaza astereala din panouri sau scinduri fixate pe loc. 4.6.

In situatia cofrajelor din panouri si sustineri metalice, acestea se fac pe baza de proiecte tehnologice care vor contine si instructiunile tehnologice care vor contine si instructiunile tehnologice de asamblare si montare a acestora. In acest caz se vor completa cu cofraje din lemn confectionate pe loc, zonele din pereti, diafragme si plansee care nu se pot modula functie de dimensiunea panourilor confectionate in atelier.

4.7. In cazul executiei cofrajelor de orice tip, se va face o verificare topo a pozitionarii in raport cu trasarea si modul de fixare al elementelor cofrajelor. 4.8. Se interzice legarea cofrajului cu tiranti din otel beton tip PC sudati de moaze si legarea cofrajului de barele de armaturi. 4. 9 Sprijinirile cofrajelor vor fi astfel montate incit sa nu permita deplasari sau deformari ale cofrajului in timpul turnarii betonului. 5.

Decofrarea. 5.1. Daca prin proiect nu se specifica altfel, termenele minime pentru decofrare vor fi cele din tabelul urmator : Termenul minim de decofrare in Nr. Operatiunea de zile pentru temperatura mediului de: crt. decofrare (+5¸+9)oC (+10¸+15)o C peste+15oC

1. Decofrarea partilor laterale. 2. Decofrarea fetelor inferioare ale cofrajelor cu mentinerea popilor de siguranta 3. Indepartarea popilor de siguranta.

4

3

2

20

16

12

42

32

21

481 / 1400 1384

NOTA: Temperatura minima pe intervalul de mentinere a cofrajului se masoara la ora 8 dimineata. 5.2.

5.3.

5.4. 5.5.

5.6. 5.7 5.8 5.9.

In cursul operatiilor de decofrare se vor respecta urmatoarele reguli: a) Desfasurarea operatiei va fi supravegheata direct de seful de lucrare. In cazul in care se constata defecte de turnare ( caverne, zone segregate ) care pot afecta stabilitatea constructiei decofrate, se va sista demontarea elementelor de sustinere pina la aplicarea masurilor de remediere sau de consolidare. b) Sustinerile cofrajelor se vor desface incepind din zona centrala a deschiderii elementelor si continuind simetric catre reazeme. c) Slabirea pieselor de descintrare ( pene, vinciuri, etc. ) se va face treptat, fara socuri. d) Decofrarea se va face astfel incit sa se evite preluarea brusca a incarcarilor de catre elementele ce se decofreaza, ruperea muchiilor betonului sau degradarea cofrajelor si sustinerilor. In cazul constructiilor etajate avind deschideri mai mari de 3 m la decofrare se vor lasa sau remonta popi de siguranta care vor fi mentinuti conform prevederilor din tabelul 9.5.1., iar pozitia acestora se recomanda a se stabili astfel: a) La grinzi avind pina la 6m deschidere, se lasa un pop de siguranta la mijlocul acestuia. La deschideri mai mari numarul lor se va spori astfel incit distanta dintre popi sau de la popi la reazem sa nu depaseasca 3 m. b) La placi se va lasa cel putin un pop de siguranta la mijlocul lor si cel putin un pop la 12 m2 de placa. c) Intre diferitele etaje popii de siguranta se vor aseza pe cit posibil unul sub altul. Nu este permisa indepartarea popilor de siguranta la un planseu aflat sub altul care se cofreaza sau betoneaza. Pentru decofrarea elementelor de constructii cu deschideri mai mari de 12 m, precum si pentru desciutrarea esafodajelor care sustin ciutrele boltilor, arcelor, placilor subtiri, proiectul va contine precizari in legatura cu executarea acestor operatii: numarul reprizelor de descintrare, inaltimile de coborire, etc.. In aceste cazuri se vor elabora tehnologii de desciutrare si demontare, insusite de maistri pe baza de procese verbale de instruire. Dupa decofrare, toate panourile de cofraj, sustinerile, esafodajele, se vor depozita si stivui in vederea refolosirii lor. Toate golurile sau gaurile din panourile de cofraj rezultate in procesul tehnologic de la cuie, buloane, tiranti, vor fi umplute, matate, reparate in vederea refolosirii lor. Panourile de cofraj si elementele de sustinere deformate vor fi remediate pentru a se incadra in tolerantele de la pct.9.1.7.. Dupa reconditionare panourile de cofraj si elementele de sustinere se vor depozita conform pct.9.2..

CRITERII DE ACCEPTARE Activitatea de cofrare se considera terminata si acceptata daca a fost realizata conform procedurii si documentatiei de executie si daca au fost intocmite inregistrarile de calitate. 6.

RESPONSABILITATI 6.1. Seful de lucrare raspunde de aplicarea intocmai a proiectului de executie a prezentei proceduri si de intocmirea inregistrarilor de calitate. 6.2. Responsabilul CQ de lucrare urmareste aplicarea intocmai a proiectului de executie, a prezentei proceduri si intocmirea corecta a inregistrarilor de calitate.

482 / 1400 1384

7.

RAPOARTE SI INREGISTRARI 7.1. Fisa de betonare, rubrica " Cofrare " sau procesul verbal de lucrari ascunse. 7.2. Fisa chestionar de control FCC

8. ANEXE

Nu este cazul.

483 / 1400 1384

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

PTE - 7

ARMAREA STRUCTURILOR DIN BETON SI BETON ARMAT

7.

PTE – Armarea structurilor din beton si beton armat

1. Scop.....................................................................................…..............………....................... 2. Domeniu de aplicare...............................................................................………....….............. 3. Documente de referinţă...........................................................................………….................. 5. Măsuri prealabile.........................................................................................…………....…...... 6. Reguli de procedură si responsabilitati.........................................................……………........ 7. Înregistrări..............................................................................................……………............... 8. Anexe...................................................................................................……………................. 9. Evidenţa aprobărilor şi reviziilor.............................................................………….................... 1.

SCOP 1.1

2.

Procedura are ca scop precizarea actiunilor, fazelor tehnologice, sculelor si utilajelor, necesare in vederea fasonarii si montarii armaturilor din otel beton in structurile de rezistenta din beton armat in conformitate cu cerintele de calitate prevazute.

DOMENIUL DE APLICARE 2.1

Procedura se utilizeaza pentru toate structurile din beton armat la lucrarile de constructii civile ,poduri, podete, ziduri de sprijin, etc..

3.

DEFINITII SI PRESCURTARI 3.1 OB37 - otel beton rotund neted 3.2 PC52( 60 ) - otel beton periodic profilat la cald

4.

DOCUMENTE DE REFERINTA 4.1 Proiectele de executie specifice obiectului care se executa. 4.2 Caietul de sarcini pentru executarea lucrarilor obiectului.

484 / 1400 1384

4.3 4.4. 5.

Proiect tehnologic aferent obiectului care se executa. Normativul NE 012/1999.

PROCEDURA CONDITII PREALABILE ➢ Existenta certificatelor de calitate pentru otel beton ( inclusiv al tablitelor cu numarul sarjei si lotului atasate fiecarui balot sau legatura de otel beton ). ➢ Instruirea personalului de executie pe baza prezentei proceduri si a documentatiei de executie. ➢ Existenta pe santier a intregii cantitati de otel beton pe marci si diametre, necesara realizarii lucrarii. ➢ Existenta unei platforme apropiate structurilor din beton armat in vederea depozitarii in conditii corespunzatoare a barelor fasonate. ➢ Existenta in dotarea atelierului de fasonare a masinilor echipamentelor si instalatiilor de fasonat otel beton conform cu cerintele impuse de lungimea si diametrul barelor de otel beton PC. ➢ Existenta in atelierele de fasonare a spatiului de depozitare utilat cu rastele, a unor mijloace de ridicat si transportat ( sufe, macarale, trailere, etc. ). ➢ Existenta pe santier a tuturor detaliilor de executie si a extraselor de armatura privind fasonarea barelor. ➢ Verificarea pozitiei si lungimii de ancoraj a mustatilor lasate anterior acestei etape de constructii, precum si starea fizica si a gradului de curatenie a acestora.

MASURI PREVENTIVE ➢ Instruirea personalului de executie pe linie de NTS si PSI conform Normelor Republicane in vigoare si completarea si semnarea fiselor individuale de instructaj. ➢ Existenta si folosirea echipamentelor specifice de protectia muncii, - salopete, casca, palmare, centuri de siguranta - . ACTIUNI IMPLICATE ➢ ➢ ➢ ➢ ➢

Pregatirea lucrarii. Fasonarea barelor. Transport, manipulare, depozitare. Montare si tolerante. Intocmirea inregistrarilor de calitate.

PROCEDURA DE ARMARE A STRUCTURILOR DIN BETON Pregatirea lucrarii Se va proceda la curatirea barelor din otel beton inainte de a fi montate prin indepartarea ruginei aderente,beton uscat,noroi, grasimi si ulei prin frecare cu peria de sirma, spalare cu solventi in afara zonei de lucru. • Se vor curata mustatile de legatura lasate din etapele de constructie anterioare. • Se va trasa pozitia barelor de armatura precum si a cotelor de nivel pe cofraj in cazul placilor si boltilor. •

Fasonarea barelor • Fasonarea poate incepe numai pe baza comenzii de fasonare emisa de seful de lucrare. • Toate barele ce urmeaza a fi fasonate trebuie sa aiba certificate de calitate de la furnizor, inclusiv tablitele de inscriptionare cu sarje si lotul de fabricatie, atasate fiecarei legaturi de otel beton.

485 / 1400 1384

•

• • • • • •

• • • •

Taierea barelor de otel beton se face cu stante manuale sau electrice functie de diametrul barelor sau cu fierastraie circulare electrice de mare turatie ( flexuri ). Taierea si indoirea barelor va fi facuta pe platforma de fasonare, folosind masini si echipamente, functie de lungimea si diametrul barelor. Indoirea barelor PC se face la masina de fasonat, folosind bolturi de diametre corespunzatoare diametrelor barelor de armatura. Indoirea barelor se executa cu o miscare lenta, fara socuri. La masina de fasonat cu doua viteze nu se admite indoirea barelor cu profil periodic la viteza mare a masinii. In cazul cind la indoire barele au tendinta de fisurare sau rupere va fi anuntat furnizorul si consultantul. Se interzice indoirea barelor de otel beton incalzite cu flacara acetilenica sau electric. Toate barele fasonate vor fi depozitate ( si identificate prin etichete ) pe platforma de fasonare, dupa numarul marcii, si numarul de bucati, indicativul elementului, numarul comenzii de fasonare. Transportul, manipularea si depozitarea. Toate barele fasonate vor fi transportate pe platforme adiacente zonei de lucru cu mijloace de transport adecvate,functie de lungimea si forma barelor. Incarcarea si descarcarea barelor fasonate se face cu macaraua folosindu-se echipamente de manipulare corespunzatoare. Depozitarea barelor fasonate pe platforma zonei de lucru se va face in asa fel incit sa se evite corodarea si murdarirea lor. Ele vor fi depozitate pe loturi, identificabile si usor accesibile. Se vor lua in evidenta certificatele de calitate insotitoare ce se vor anexa dosarului lucrarii.

Montare si tolerante. • Toate barele vor fi sprijinite pe distantieri din mortar sau plastic, agrafe, distantieri sau capse de otel pentru a asigura stratul de acoperire cu beton si pozitia data in detaliile de armare. • Se va asigura distanta dintre bare si lungimea de petrecere (ancorare) conform cu proiectul; se calculeaza functie de diametrul barelor, conform normativului NE 012/99. • Inadirea barelor se face fie prin suprapunere fie prin inbinari sudate, acolo unde se specifica in proiect. • Zonele de inadire ale barelor vor fi sudate orizontal si pe inaltime. • Daca proiectul nu da detalii de sustinere armaturilor se vor prevedea: cel putin 3 distantieri la fiecare m2 de placi sau perete; cel putin 1 distantier la fiecare m de grinda sau stilp; cel putin 1 distantier intre rindurile de armatura la fiecare 2 m liniari de grinda in zonele cu doua sau mai multe rinduri de armatura; capre din otel beton sprijinite pe cofraj, dispuse intre ele la maxim 1m ( sau o bucata/m2 ) pentru mentinerea la pozitie a armaturilor de la parte superioara a placilor. • Se interzice folosirea cupoanelor de otel beton pentru a asigura stratul de acoperire cu beton. • Barele si armatura indoite, deja fasonate nu vor fi taiate, indreptate, reindoite, cu exceptia celor pentru care proiectantul a dat dispozitii din mai multe motive. • Se interzice sudura pieselor inglobate de armatura, sau sudarea barelor de armatura una de alta, cu exceptia inadirilor sudate, acolo unde este specificat. • La fasonarea si montarea barelor de armatura se vor respecta urmatoarele tolerante ( daca nu sunt specificate in proiect ): la lungime si taiere: +/-25 mm pentru bare mai lungi de 10m si +/-20 mm pentru bare mai scurte de 10 m; la lungimea de petrecere a barelor la inadire: +/-3 diametre;

486 / 1400 1384

•

la distanta dintre bare: +/-5 mm la pereti si placi si +/-3 mm la stipi si grinzi. Legarea barelor se face cu doua fire de sirma neagra de 1,25 mm ( conf.STAS 889/76 ) in modul urmator: retelele de armaturi, pereti si placi se vor lega obligatoriu la toate incrucisarile daca latura retelei este mai mare de 30 cm. In caz contrar vor fi legate in mod obligatoriu doua rinduri de incrucisari marginale pe tot conturul, iar restul de incrucisari din 2 in 2 pe ambele sensuri ( in sah ); la stilpi si grinzi vor fi legate toate incrucisarile barelor armaturii cu colturile etrierilor sau cu ciocurile lor. • Intocmirea inregistrarilor de calitate se face conform procedurii tehnice descrise mai sus.

CRITERII DE ACCEPTARE Lucrarea de fasonare si montare a armaturii la un element se considera terminata si acceptata daca au fost respectate prescriptiile din procedura si documentatia de executie si daca au fost intocmite inregistrarile de calitate. 6. RESPONSABILITATI 6.1 Seful de atelier fasonare si seful de lucrare raspund de aplicarea intocmai a documentatiei de executie si a prezentei proceduri si de intocmirea inregistrarilor de calitate la lucrarile efectuate. 6.2 Responsabilul CQ de la atelierul de fasonare otel beton si cel de la punctul de lucru verifica respectarea prescriptiilor din procedura si a proiectului de executie, precum si intocmirea corecta a inregistrarilor de calitate. 6.3 Seful de lucrare completeaza si emite comanda de fasonare otel beton, conform planului de executie. 6.4 Seful atelierului de fasonare completeaza formularul ........ de identificare a otelului beton fasonat precum si etichetele de identificare care se aplica legaturilor de otel fasonat. 6.5 Seful de lucrare verifica conformitatea formularului ............ de identificare a otelului beton fasonat cu marfa primita ( semnind aceasta inregistrare ) si ia masura de pastrarea legaturilor de otel fasonat, pana la punerea in opera. 6.6. Dupa montarea armaturii in lucrare, seful de lucrare va convoca reprezentantul beneficiarului (consultantul) si dupa caz, proiectantul, pentru efectuarea receptiei acestei faze, incheindu-se procesul verbal respectiv . 7. RAPOARTE SI INREGISTRARI 7.1 Identificarea otelului beton 7.2 Comanda fasonare otel beton 7.3 Eticheta identificare armatura fasonata ANEXE

Nu este cazul

487 / 1400 1384

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

PTE - 8

PREPARAREA SI TRANSPORTUL BETONULUI

8.

PTE – Prepararea si transportul betonului

1. Scop.....................................................................................…..............………....................... 2. Domeniu de aplicare...............................................................................………....….............. 3. Documente de referinţă...........................................................................………….................. 5. Măsuri prealabile.........................................................................................…………....…...... 6. Reguli de procedură si responsabilitati.........................................................……………........ 7. Înregistrări..............................................................................................……………............... 8. Anexe...................................................................................................……………................. 9. Evidenţa aprobărilor şi reviziilor.............................................................………….................... 1.

SCOP

Procedura are ca scop precizarea actiunilor, fiselor tehnologice, sculelor, utilajelor si materialelor necesare pentru prepararea si transportul betonului. 2.

DOMENIU DE APLICARE

Procedura se aplica la prepararea si transportul betonului. 3.

DEFINITII SI PRESCURTARI

MQ – Manualul Calitatii PV – Proces-Verbal de faza RQ – Responsabilul calitatii RCQ –Responsabilul Controlul calitatii 4.

DOCUMENTE DE REFERINTA

488 / 1400 1384

4.1. 4.2. 4.3. 5.

Proiectele de executie specifice obiectului care se executa; Caietul de sarcini pentru executia prepararii si transportului betonului; Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat – indicativ NE 012-99 aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 59/N din 24 august 1999.

PROCEDURA

CONDITII PREALABILE

➢ Existenta la executant a documentatiei de executie si a prezentei proceduri; ➢ Existenta utilajelor mecanice de preparat si transport in perfecta stare de functionare atestata de RMEC; ➢ Obtinerea atestatului eliberat de o comisie interna in prezenta unui reprezentant desemnat de ISC conform punctului 9.2.4. din Ordinul 59/N din 1999; ➢ Certificarea conformitatii produsului este obligatorie si se executa de un organism independent autorizat. ACTIUNI IMPLICATE IN CONTROLUL PRODUCTIEI ➢ Aprovizionarea statiilor de betoane cu: agregate sortate si concasate conform STAS 662-2002 si SR 667-2008 si STAS 4606-80; ciment de calitate conform anexa VI.1. pct. A 1 din Ordinul 59/N 1999, respectandu-se standardele SR EN 196-1, 196-2, 196-3, 196-4, 195-5, 196-6, 196-7, 196-21; ▪ controlul aditivilor conform Anexa VI.1. pct.A4 si B3; ▪ controlul apei conform STAS 790/84. ➢ Inspectiile in etape diferite ale producerii betonului privind echipamentul, materialele, componente, consemnate sub forma unor procese verbale. ➢ Asigurarea unui sistem de calitate conceput si realizat prin personal propriu. ➢ Intocmirea inregistrarilor de calitate, certificate de calitate pentru marfa livrata. ▪ ▪

PROCEDURA DE PREPARARE SI TRANSPORT BETON Statia de betoane inainteaza unui laborator autorizat materialele necesare pentru obtinerea retetelor cadru care vor fi insusite de beneficiar. Alegerea tipului de ciment si a clasei de rezistenta utilizat se face tinand cont de: ▪ rezistenta caracteristica necesara betonului; ▪ viteza de dezvoltare a rezistentei ▪ conditii de executie si tehnologie adoptata; ▪ conditii de serviciu si expunere a structurii. Daca se urmareste obtinerea unor clase superioare pentru beton se recomanda folosirea cimenturilor de clasa superioara si a aditivilor reducatori de apa. Cimenturile Portland, tip I sau alte tipuri de cimenturi cu continut ridicat de clincher si in particular cimenturile cu rezistenta initiala mare ( R ) dezvolta o viteza de intarire mult mai rapida decat a cimenturilor avand un continut ridicat de componente. Livrare si transport ciment

489 / 1400 1384

Cimentul se livreaza ambalat in saci de hartie sau in vrac transportat in vehicule rutiere, vagoane de cale ferata, insotit de documentele de certificare a calitatii. In cazul cimentului vrac transportul se face in vehicule cu recipiente speciale sau vagoane de cale ferata speciale de tip ZVC cu descarcare pneumatica. In cazul in care se procura cimentul de la un depozit, livrarea cimentului va fi insotita de o declaratie de conformitate in care se va mentiona: ▪ tipul de ciment si fabrica producatoare; ▪ data sosirii in depozit; ▪ numarul certificatului de calitate eliberat de producator si datele inscrise in acesta; ▪ garantia respectarii conditiilor de pastrare; ▪ numarul buletinului de analiza a calitatii cimentului efectuata de un laborator autorizat si datele continute in acesta inclusiv precizarea conditiilor de utilizare in toate cazurile in care termenul de garantie a expirat. Depozitarea cimentului Depozitarea cimentului se face numai dupa receptionarea cantitativa si calitativa a cimentului, prin constatarea existentei si examinarea documentelor de certificare a calitatii si capacitatii libere de depozitare in silozurile destinate tipului respectiv de ciment. Depozitarea cimentului in vrac se face in celule tip siloz marcate prin inscrierea vizibila a tipului de ciment. Pe intreaga perioada de exploatare a silozurilor se va tine evidenta loturilor de ciment depozitate pe fiecare siloz prin inregistrarea zilnica a primirilor si a livrarilor. Controlul calitatii cimentului Controlul calitatii cimentului se face: ▪ la aprovizionare prin verificarea certificatului de calitate garantie emis de producator sau la baza de livrare (depozit – vezi livrare si transport ciment); ▪ inainte de utilizare de catre un laborator autorizat. Agregate – Transportul si depozitarea Agregatele nu trebuie sa fie contaminate cu alte materiale in timpul transportului sau depozitarii. Depozitarea agregatelor trebuie facuta pe platforme betonate avand pante si rigole de evacuarea apelor. Pentru depozitarea separata a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu inaltime corespunzatoare pentru evitarea amestecarii cu alte sorturi. Compartimentele se vor marca cu tipul de sort depozitat. Controlul calitatii agregatelor se face la aprovizionare conform Anexa VI.1, pct. A2 si inainte de utilizare conform Anexa VI.1 pct.B2 din Ordinul nr. 59/N din 24 august 1999. Apa

490 / 1400 1384

Apa poate sa provina din reteaua publica sau din alta sursa, dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 790/84. Aditivi Aditivii sunt produse chimice care se adauga in beton in cantitati mai mici sau egale cu 5% substanta uscata fata de masa cimentului in scopul imbunatatirii proprietatilor betonului in stare proaspata sau intarita. Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor are drept scop: ▪ imbunatatirea lucrabilitatii betoanelor destinate executarii elementelor cu armaturi dese, sectiuni subtiri, inaltime mare de turnare; ▪ punerea in opera a betoanelor prin pompare; ▪ imbunatatirea gradului de impermeabilitate in cazul recipientilor sau a elementelor expuse la intemperii sau situate in medii agresive; ▪ imbunatatirea compactarii la inghet-dezghet; ▪ realizarea de betoane de clasa superioara; ▪ reglarea procesului de intarire, intarziere sau accelerare de priza in functie de cerintele tehnologice; ▪ cresterea rezistentei si a durabilitatii prin imbunatatirea structurii betonului. Amestecul de beton proiectat Date privind compozitia betonului: ▪ clasa de rezistenta; ▪ dimensiunea maxima a granulei agregatelor; ▪ consistenta betonului proaspat; ▪ date privind compozitia betonului (raportul A/C maxim, tipul si dozajul minim de ciment), functie de modul de utilizare a betonului (simplu si armat), conditiilor de expunere. Notarea betonului Exemplu: C16/20 – T3 – I 32,5/0 – 31 ▪ clasa de beton C16/20 ▪ consistenta T3 ▪ ciment I 32,5 ▪ agregate 0-31 mm. Pe baza retetei cadru realizata intr-un laborator autorizat statia de betoane poate efectua corectia retetei cadru astfel: ▪ umiditatea agregatelor; ▪ granulozitatea sorturilor; ▪ densitatea aparenta a betonului proaspat; ▪ consistenta betonului. Statia de betoane si utilizatorul au obligatia de a livra, respectiv comanda beton numai pe baza unor comenzi in care se va inscrie tipul de beton si detalii privind compozitia betonului, programul si ritmul de livrare precum si obiectul ( parti din structura ). Livrarea betonului trebuie insotita de un bon de livrare – transport beton.

491 / 1400 1384

In cazul in care se modifica sursa de aprovizionare cu agregate, ciment si aditivi se vor reface retetele cadru de catre un laborator atestat. Prepararea betonului Personalul implicat in activitatea de producere si control al betonului va avea cunostiintele si experienta necesare si va fi atestat intern pentru aceste genuri de activitati. Conducerea statiei de beton este asigurata de un sef de statie atestat ISC prin inspectoratele teritoriale, statia de betoane fiind atestata de o comisie interna in prezenta unui reprezentant ISC. Personalul de deservire al statiei se va dimensiona in concordanta cu prevederile sistemului de asigurare al calitatii. Pentru operatiunile de dozare si amestecare a betonului toate instalatiile trebuie sa fie atestate de RMEC . Statia de betoane trebuie sa fie deservita de un laborator autorizat ISC care va emite dupa 30 de zile certificatul de calitate al betonului produs si livrat. Pentru obtinerea atestarii, statiile de betoane trebuie sa aiba: a) un sistem propriu de asigurare a calitatii care sa fie cunoscut, implementat, sa functioneze si sa asigure calitatea produsului livrat; b) depozite de agregate de rezerva si consum avand compartimente separate si marcate pentru sorturile necesare; c) silozuri marcate cu tipul de ciment care sa permita depozitarea a minimum 2 tipuri de ciment si cu capacitate de productie de 3 zile; d) sisteme de dozare a materialelor componente care sa corespunda clasei de precizie din documentatia tehnica a acestora; e) instalatie de preparare; rezervoare si dozatoare pentru aditivi; f) dotari de spalare a betonierelor, buncarelor si mijloacelor de transport; g) dotari care sa permita incalzirea apei si a agregatelor, daca se prevede functionarea statiei pe timp friguros; h) personal de deservire; i) nomenclator al claselor sau tipurilor de betoane care se vor produce la fiecare instalatie si inregistrari de calitate; j) laborator autorizat de ISC amenajat cu spatii si personal tehnic atestat; k) nomenclatorul si frecventa operatiilor si incercarilor pe care le efectueaza laboratorul. Dozarea La dozarea materialelor componente ale betonului se admit urmatoarele abateri: ▪ agregate +/- 3%; ▪ ciment si apa +/- 2% ▪ adaosuri +/- 3% ▪ aditivi +/- 5%.

492 / 1400 1384

Mijloacele de dozare se supun verificarilor periodice cel putin o data pe saptamana sau la 50 de ore de functionare. Statiile trebuie sa fie dotate cu greutati etalon. Amestecarea si incarcarea in mijlocul de transport Pentru amestecarea betonului se pot folosi betoniere cu amestecare fortata sau cu cadere libera care vor obtine o distributie omogena a materialelor componente si o lucrabilitate constanta. Ordinea de introducere a materialelor componente in betoniera se va face incepand cu sortul de agregate cu granulele cele mai mari. Se recomanda ca temperatura betonului proaspat la inceperea turnarii sa fie cuprinsa intre 50C si 300C. Durata de incarcare a unui mijloc de transport sau de mentinere a betonului in buncarul tampon va fi de maxim 20 minute. Producatorul de beton prin bonul de livrare trebuie sa furnizeze urmatoarele date: ▪ clasa de rezistenta; ▪ clasa de consistenta; ▪ tipul, clasa si dozajul cimentului; ▪ tipul de agregate si granulozitatea maxima; ▪ tipurile de aditivi si adaosuri; ▪ caracteristici speciale ale betonului ( gradul de impermeabilitate, gelivitate ). In cazul in care beneficiarul solicita, se mai pot da urmatoarele date: ▪ denumirea statiei producatoare de beton; ▪ denumirea organismului care efectueaza certificarea de conformitate, actul doveditor al atestarii statiei; ▪ data si ora exacta la care s-a efectuat incarcarea; ▪ numarul de inmatriculare al mijlocului de transport; ▪ cantitatea de beton ( m3 ). Dupa maxim 30 de zile de la livrarea betonului producatorul este obligat sa elibereze un certificat de calitate pentru betonul marfa. Transportul betonului Transportul betonului trebuie efectuat luand masurile necesare pentru a preveni segregarea, pierderea componentilor si contaminarea betonului. Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse, pentru a nu pierde laptele de ciment. Transportul betoanelor cu tasare mai mare de 50 mm se va face cu autoagitatoarele, iar a betoanelor cu tasare de maxim 50 mm, cu autobasculante cu bena, amenajate corespunzator. Transportul local se poate efectua cu bene, pompe, vagoneti, benzi transportoare, jgheaburi si tomberoane.

493 / 1400 1384

Pe timp de arsita sau ploaie, in cazul transportului cu autobasculante pe o distanta mai mare de 3 km, suprafata libera a betonului trebuie sa fie protejata, astfel incat sa se evite modificarea caracteristicilor betonului urmare a modificarii continutului de apa. Durata de transport se considera din momentul incarcarii mijlocului de transport si sfarsitul descarcarii acestuia si nu poate depasi valorile de mai jos: Temperatura amestecului de beton (0C) 0 10 C  t  300C t < 100C

Durata maxima de transport (min) Cimenturi de clasa  42,5) Cimenturi de clasa 32,5 50 35 70 50

In cazul transportului cu autobasculantele durata maxima se micsoreaza cu 15 minute. Dupa descarcare, bana sau autoagitatorul se vor spala cu apa, iar la statie, inainte de umplere se va malaxa 1 m3 de apa care apoi se va goli complet. 6

RESPONSABILITATI ➢ Seful de statie raspunde de respectarea retetei cadru intocmit de un laborator autorizat in conformitate cu comanda inaintata ; ➢ Seful de laborator este obligat sa atesteze calitatea betonului, eliberand certificat de calitate; ➢ Seful de statie va expedia betonul insotit de un bon de transport in care se specifica ora livrarii, cantitatea, distanta de transport si datele importante despre clasa de rezistenta a betonului, cantitatea de ciment, aditiv, agregate; ➢ Responsabilul CQ si responsabilul tehnic cu executia vor verifica aplicarea prezentei proceduri pe santier; ➢ Antreprenorul va pune la dispozitia beneficiarului urmatoarele acte: ▪ condica de betoane ▪ bon de transport beton ▪ certificat de calitate beton ▪ reteta cadru ▪ certificat de conformitate ▪ atestare statie si laborator.

7.

RAPOARTE SI INREGISTRARI

Proces verbal de receptie calitativa a materialelor ; Registru pentru receptia calitativa a materialelor si a elementelor de constructii inainte de introducerea in opera ; Nota de refuz la receptia calitativa a materialelor ; Registru de evidenta a temperaturilor; Fisa de evidenta a materialelor intrate in statia de betoane; Certificat de atestare a statiei de betoane ;

494 / 1400 1384

Bon comanda beton ; Bon livrare – primire beton ; Reteta cadru de preparare beton ; Registru pentru evidenta si corectia retetelor de beton ; Retete de preparare beton corectate (de lucru) ; Registru unic de beton ; Buletin de incercari epruvete beton ( Rc si Rti ) ; Certificat de calitate pentru beton. 8

ANEXE

Nu este cazul EVIDENTA MODIFICARILOR SI APROBARILOR

Nr. pag. 1 2 3 4 5

Nr. rev. 0 0 0 0 0

Nr. pag. 6

Nr. rev. 0

Nr. pag.

Nr. rev.

Nr. pag.

Nr. rev.

Nr. pag.

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE REALIZAREA STRUCTURILOR DIN BETON ARMAT

495 / 1400 1384

Nr. rev.

Nr. pag.

PTE - 9

Nr. rev.

9.

PTE – Realizarea structurilor din beton armat

1. Scop.....................................................................................…..............………....................... 2. Domeniu de aplicare...............................................................................………....….............. 3. Documente de referinţă...........................................................................………….................. 5. Măsuri prealabile.........................................................................................…………....…...... 6. Reguli de procedură si responsabilitati.........................................................……………........ 7. Înregistrări..............................................................................................……………............... 8. Anexe...................................................................................................……………................. 9. Evidenţa aprobărilor şi reviziilor.............................................................………….................... 1. SCOP 1.1 Procedura are ca scop precizarea actiunilor, fazelor tehnologice, sculelor si utilajelor, necesare in vederea realizarii structurilor de rezistenta din beton armat in conformitate cu cerintele de calitate prevazute. 2. DOMENIUL DE APLICARE 2.1 Procedura se utilizeaza pentru toate structurile din beton armat la lucrarile de constructii civile ,poduri, podete, ziduri de sprijin, etc.. 3. 3.1 3.2 4. 4.1 4.2 4.3 4.4.

DEFINITII SI PRESCURTARI OB37 - otel beton rotund neted PC52( 60 ) - otel beton periodic profilat la cald DOCUMENTE DE REFERINTA Proiectele de executie specifice obiectului care se executa. Caietul de sarcini pentru executarea lucrarilor obiectului. Proiect tehnologic aferent obiectului care se executa. Normativul NE 012/1999.

5.

PROCEDURA CONDITII PREALABILE

Conditii prealabile •

Existenţa la executant a proiectului de execuţie si a prezentei proceduri.

496 / 1400 1384

• • • •

•

Instruirea personalului de execuţie pe linie tehnologica, protecţia muncii si PSI specifice activităţilor desfăşurate Existenţa mijloacelor de mecanizare, utilaje, scule si echipamente specifice activităţilor desfăşurate Existenţa înregistrărilor de calitate pentru betonul ce se pune in opera. ( bon de transport, comanda beton ) Existenţa înregistrărilor de calitate pentru suprafaţa de betonat (teren de fundare sau element de beton turnat anterior ), armare, piese metalice înglobate si cofrare ( rubricile corespunzătoare din Fisa de betonare sau PV de lucrări ascunse sa fie încheiate ). Existenţa utilităţilor: o instalaţie de apa o instalaţie de forţă si iluminat o instalaţie de aer comprimat o condiţii de încălzire si de protecţie sau de răcire a betonului, daca betonarea se va desfăşura atunci când temperaturile sunt mai mici de +5 °C sau mai mari de + 21 °C (rogojini, prelate, saltele, aeroterme, etc. )

• •

Existenţa drumului de acces la locul de turnare Existenţa unui număr suficient de vibratoare de tip corespunzător

• • •

Echiparea formaţiilor de betonişti cu scule si echipamente specifice Existenţa avizului de începere a lucrării (AIL ) si fisa de betonare ( FB ) Echipele vor fi dotate cu echipament de protecţie specifica : salopeta, casca, cizme de cauciuc centuri de siguranţa.

Atributii si responsabilitati • • • •

Şeful de lucrare răspunde de aplicarea întocmai a prezentei proceduri si a documentaţiei de execuţie si de întocmirea înregistrărilor de calitate. Responsabilul CQ urmăreşte aplicarea întocmai a acestei proceduri, a proiectului de execuţie si întocmirea corecta a înregistrărilor de calitate Şeful mecanizării răspunde de existenta si buna funcţionare a sculelor si utilajelor ( pompe de beton, vibratoare, macarale ) Şeful de şantier asigura personalul muncitor calificat si instruit precum si condiţiile de prelevare si păstrare probe de beton in condiţii STAS

Procedura •

Pregătirea terenului de fundare o verificarea cotei de fundare cu aparate topo o decopertarea manuala a ultimului strat pana la cota din proiect si examinarea vizuala a suprafeţei o geotehnicianul decide investigaţii suplimentare sub cota de fundare o curăţirea suprafeţei de fundare cu aer comprimat sau mijloace manuale pana se îndepărtează pârtile desprinse, noroiul sau apa o cartarea geologica a suprafeţei ‘ o verificări topo a cotei finale o recepţia finala a suprafeţei si întocmirea înregistrărilor de calitate ( PV lucrări ascunse sub incidenţa LEGII 10 / 1995 si fise de betonare rubrica ” Pregătirea suprafeţei”

•

Pregătirea suprafeţei de beton turnat anterior

497 / 1400 1384

o

o

o o

înainte de turnarea betonului, cofrajele, barele de armatura, piesele înglobate, bande de etanşare si betonul turnat anterior, vor fi in întregime curate de toate materialele străine din zona aferenta betonării prin batere, buciardare, spălare cu apa, suflare cu aer comprimat, după caz înaintea turnării betonului, timp de 24 ore, suprafaţa betonului turnat anterior si cofrajele vor fi udate cu apa pentru a preveni absorbţia apei din betonul proaspăt turnat; apa rămasa in denivelări va fi îndepărtata toate operaţiile pregătitoare se vor efectua având grija sa nu se deterioreze sau deranjeze elementele sau pârtile componente ale fazei respective de betonare se executa o verificare topo pentru cota finala a fazei respective de betonare

•

Transport, manipulare si punere in opera a betonului o betonul va fi livrat de la fabrica in autoagitatoare de beton sau autobetoniera o in timpul transportului, betonul va fi malaxat tot timpul , pentru evitare segregării. Durata de transport care se considera din momentul terminării încărcării, nu va depăşi: ▪ 45 min. când temperatura mediului este mai > 30°C ▪ 60 min. când temperatura mediului este 15 – 30°C ▪ 90 min. când temperatura mediului este mai < 15°C o betonul din autobetoniera se va descarcă direct in benele macaralelor, in buncărele pompelor sau jgheaburile de turnare directa o punerea in opera a betonului se poate face cu macaraua cu benă , cu pompa de beton, cu jgheabul sau combinaţie intre acestea; după posibilităţi o atunci când înclinaţia jgheabului este prea mare, acesta va fi prevăzut cu şicane sau cu praguri menite sa schimbe alternativ direcţia de mişcare a betonului, pentru a micşora viteza de scurgere înălţimea de cădere libera a betonului trebuie sa nu depăşească 1,5 m la turnarea cu bena si 1,0 m la turnarea cu pompa o betonul va fi dirijat la locul de turnare , nefiind permisa deplasarea lui pe orizontala mai mult de 1,5 m (prin lopătare sau vibrare) pentru a evita segregarea o betonul va fi turnat in straturi orizontale uniforme ce nu vor depăşi 30 cm grosime o rosturile de turnare orizontale si verticale se vor realiza conform planurilor de execuţie o in cazul defectării pompei, betonul rămas in conducte va fi scos si rebutat iar conducta spălata o orice acumulare de apa pe suprafaţa betonului, sau scăpări de ulei, motorina ,etc. apărute in timpul betonării vor fi îndepărtate înainte de turnarea stratului următor o tunarea betonului, se va face evitând dirijarea jetului de beton direct către barele de armatura sau piesele înglobate pentru a preveni deplasarea sau deformarea acestora o orice beton vărsat accidental va fi îndepărtat de pe platformele de lucru ale cofrajului o se vor prevedea platforme intermediare de lucru , acestea nu vor deranja barele de otel beton in timpul turnării betonului o platformele intermediare si cofrajele fazelor anterioare se vor îndepărta pe măsura ce operaţia de tunare progresează si acestea nu mai sunt necesare o se va preveni căderea de materiale străine in betonul proaspăt

•

Compactarea betonului o fiecare strat de beton va fi vibrat, cu vibratoare standard , alese in funcţie de lucrabilitatea betonului, dimensiunile elementului şi densitatea armaturii o vibratoarele vor fi manipulate de muncitori instruiţi cu experienţa o se va asigura un număr suficient de vibratoare, cele de rezerva fiind la îndemâna muncitorului

498 / 1400 1384

o

o

o

o

o o

o

un strat de beton nu va fi tunat pana când betonul din stratul anterior nu a fost complet vibrat. Stratul de beton anterior va fi acoperit cu următorul înainte de a intra in priza astfel încât stratul de jos sa fie capabil a fi revibrat cu stratul nou turnat. vibratorul se introduce in beton sub acţiunea greutăţii proprii pe o adâncime de 5 – 15cm in stratul compactat anterior, iar scoaterea lui se va realiza cat mai lent pentru a nu lase goluri pe suprafaţa stratului durata de vibrare optima va fi de 5 – 30 secunde in funcţie de lucrabilitatea betonului si tipul vibratorului. Punctele de vibrare vor fi alese astfel încât zonele de influenta sa se suprapună in plan. vibrarea încetează in momentul in care suprafaţa betonului devine orizontala si uşor lucioasa, nu mai apar bule de aer din masa betonului, betonul nu se mai tasează si apare apa sau lapte de ciment la îmbinarea cofrajelor . se va evita contactul vibratoarelor cu cofrajul, barele de armatura, cu benzile de etanşare, tecile sistemului de precomprimare. etc. in cazul unor faze de vibrare cu grad ridicat de complexitate, turnarea si vibrarea in straturi a betonului se va face numai pe baza de proiect sau schema tehnologica de punere in opera a betonului. zonele cu grad sporit de dificultate pentru vibrare dintr-o faza de betonare se vor verifica din punct de vedere al umplerii cu beton prin ciocănirea la exterior a cofrajului in zonele respective cu maiul de lemn pana ce cofrajul numi suna a gol.Metoda este eficienta mai ales in cazul stâlpilor si diafragmelor

•

Finisarea suprafeţelor de beton o Finisarea suprafeţelor de beton se va efectua pentru a obţine gradul de prelucrare specificat in proiect. Aceasta operaţie consta în îndepărtarea neregularităţilor locale ( coarne, rizuri sau alte denivelări de la suprafaţa betonului) si a celor de planeitate ( abateri de la suprafaţa teoretica, aşa cum este definita pe planuri, măsurate cu şabloane de 3.00 m lungime ). o Finisarea suprafeţelor cofrate verticale – beton neaparent. o Repararea neregularităţilor locale ce depăşesc + 12 mm – - 6 mm o Repararea neregularităţilor de planeitate ce depăşesc + 16 mm – 10 mm o Finisarea suprafeţelor cofrate vertical expuse vederii sau supuse vopsirii : o Repararea neregularităţilor locale ce depăşesc + 6 mm o Repararea neregularităţilor de planeitate ce depăşesc +10 mm o Toate operaţiile de finisare se vor executa de muncitori calificaţi in acest gen de lucrări ( betonişti, zidari, mozaicari, etc. )

•

Protecţia betonului o Pentru a asigura condiţii favorabile de întărire si a se reduce deformaţiile de contracţie, se va asigura menţinerea umidităţii betonului minim 7 zile după turnare. protejând suprafeţele libere prin : ▪ acoperirea cu materiale de protecţie; ▪ stropirea periodica cu apa; ▪ aplicarea de pelicule de protecţie. o Acoperirea cu materiale de protecţie se va realiza cu prelate, rogojini, strat de nisip, etc.Aceasta operaţie se va face de îndată ce betonul a căpătat suficienta rezistentă pentru ca materialul sa nu adere la suprafaţa acoperita. Materialele de protecţie vor fi menţinute permanent in stare umeda. o Stropirea cu apa va începe după 2-12 ore de la turnare, in funcţie de tipul de ciment utilizat si temperatura mediului, dar imediat după ce betonul este suficient de întărit pentru ca prin aceasta operaţie sa nu fie antrenata pasta de ciment.

499 / 1400 1384

o o o o o

o o

•

6.

Stropirea se va repeta la intervale de 2-6 ore, in aşa fel încât suprafaţa betonului sa se menţină permanent umeda. Peliculele de protecţie se aplica in conformitate cu prescripţiile speciale. Pe timp ploios, suprafeţele de beton proaspăt vor fi acoperite cu prelate sau folie de polietilena; atât timp cat prin căderea precipitaţiilor exista pericolul antrenării pastei de ciment. Betonarea elementelor in perioada de timp friguros se poate face la temperaturi mai mari de + 5° C Elementele in curs de betonare vor fi continuate in cazul scăderilor de temperatura pana la – 10 C, luându-se masuri pentru crearea unui rost de lucru. După punerea betonului in opera se va asigura elementelor de beton o temperatura minima de + 5° C, pana la atingerea unei rezistente minime la compresiune a betonului de 50 daN/cm2. Pentru punerea in opera a betonului pe timp friguros se vor elabora proiecte tehnologice pentru lucrările ce se vor executa. Soluţiile tehnologice tip, utilizate in mod curent sunt: ▪ metoda conservării căldurii betonului, care consta in acumularea de căldura prin încălzirea materialelor componente la prepararea betonului si protejarea elementelor de beton cu învelişuri termoizolante. ▪ metoda încălzirii betonului după punerea in opera se foloseşte atunci când nu se poate realiza rezistenta minima necesara a betonului înainte de îngheţ. Acesta metoda consta în asigurarea betonului la temperaturi corespunzătoare prin tratarea termica a acestuia cu abur sau aer cald, in paralel cu protejarea cu învelişuri termoizolante.

Repararea defectelor de calitate la beton o În cazul descoperirii de defecte la elementul de beton după decofrare, responsabilul CQ va deschide RNC, iar proiectantul va emite DS cu soluţia de remediere. o Reparaţiile se executa conform procedurii de lucru specifice, după caz: ▪ zone de separare, caverne in beton ; ▪ fisuri in elemente de beton . ▪ Întreruperi neplanificate o Pe parcursul betonării pot apare evenimente nedorite din următoarele motive : incendii, defectarea fabricii de betoane, avarii de energie electrica, deformarea cofrajelor, etc. In aceste cazuri şantierul va proceda la emiterea deciziei de oprire a punerii in opera a betonului. Se vor lua masuri pentru formarea rosturilor, de poziţionare a benzilor de etanşare in betonul proaspăt turnat si se vor stria suprafeţele. In cazul in care se ordona oprirea rapida a punerii in opera a betonului se vor introduce forţat benzile de etanşare la suprafaţa betonului proaspăt in vederea formarii unui rost de îmbinare. o In cazul averselor de ploaie se va reduce conţinutului de apa din amestec si se vor prevedea mijloace manuale sau pompe de vacuum in vederea evacuării apelor strânse in / pe cofrajul elementelor structurale, evitându-se formarea pungilor de apa pe suprafaţa betonului pus în operă. o Înainte de reluarea betonării se vor îndepărta toate materialele străine precum şi laptele de ciment şi se va trece la tratarea suprafeţei prin turnarea unui strat de beton cu un conţinut de ciment mai mare, după care începe operaţia de punere in opera a betonului. RESPONSABILITATI 6.1 6.2

Seful de atelier fasonare si seful de lucrare raspund de aplicarea intocmai a documentatiei de executie si a prezentei proceduri si de intocmirea inregistrarilor de calitate la lucrarile efectuate. Responsabilul CQ de la atelierul de fasonare otel beton si cel de la punctul de lucru verifica respectarea prescriptiilor din procedura si a proiectului de executie, precum si intocmirea corecta a inregistrarilor de calitate.

500 / 1400 1384

6.3 6.4

Seful de lucrare completeaza si emite comanda de fasonare otel beton, conform planului de executie. Seful atelierului de fasonare completeaza formularul ........ de identificare a otelului beton fasonat precum si etichetele de identificare care se aplica legaturilor de otel fasonat. 6.5 Seful de lucrare verifica conformitatea formularului ............ de identificare a otelului beton fasonat cu marfa primita ( semnind aceasta inregistrare ) si ia masura de pastrarea legaturilor de otel fasonat, pana la punerea in opera. a. Dupa montarea armaturii in lucrare, seful de lucrare va convoca reprezentantul beneficiarului (consultantul) si dupa caz, proiectantul, pentru efectuarea receptiei acestei faze, incheindu-se procesul verbal respectiv . RAPOARTE SI INREGISTRARI Identificarea otelului beton Comanda fasonare otel beton Eticheta identificare armatura fasonata

7. 7.1 7.2 7.3 ANEXE

Nu este cazul EVIDENTA MODIFICARILOR SI APROBARILOR

Nr. pag. 1 2 3 4 5

Nr. rev. 0 0 0 0 0

Nr. pag. 6

Nr. rev. 0

Nr. pag.

Nr. rev.

Nr. pag.

Nr. rev.

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

501 / 1400 1384

Nr. pag.

Nr. rev.

Nr. pag.

PTE - 10

Nr. rev.

REALIZAREA LUCRARILOR DE HIDROIZOLATII LA CONSTRUCTII

10.

PTE – Realizarea lucrarilor de hidroizolatii la constructii

1. Scop.....................................................................................…..............………....................... 2. Domeniu de aplicare...............................................................................………....….............. 3. Documente de referinţă...........................................................................………….................. 5. Măsuri prealabile.........................................................................................…………....…...... 6. Reguli de procedură si responsabilitati.........................................................……………........ 7. Înregistrări..............................................................................................……………............... 8. Anexe...................................................................................................……………................. 9. Evidenţa aprobărilor şi reviziilor.............................................................………….................... 1. SCOP Prezenta procedura tehnica se refera la executarea cu materiale bituminoase a hidroizolatiilor si lucrarilor aferente lor, aplicate ca structuri de protectie la elemente de constructii. 2. DOMENIU DE APLICARE Procedura se va utiliza la executia hidroizolatiilor la elemente de constructii cum sint: pardoseli, fundatii, pereti, plansee, radiere, etc. situate peste sau sub nivelul terenului si supuse actiunii umiditatii. 3. DEFINITII SI PRESCURTARI CQ - control de calitate BA - beton armat PTE - procedura tehnica de executie 4. DOCUMENTE DE REFERINTA 4.1. Proiect tehnic de executie 4.2. Normativ C112-86 cu completarile din Bul. Constr. 4/1987 si 3/1989 4.3. Caiet de sarcini al proiectantului

502 / 1400 1384

5. PROCEDURA CONDITII PREALABILE ➢ Asigurarea pe santier a documentatiei de executie aferenta lucrarii, precum si a prezentei proceduri. ➢ Hidroizolatiile trebuie sa se execute da catre echipe de specialitate. ➢ Sa fie verificata calitatea materialelor si depozitarea lor corespunzatoare. ➢ Sa se asigure cai de acces scurte si libere pentru transportul si manipularea materialelor. ➢ Lucrarile de hidroizolare se vor executa in mod normal pe timp frumos, pina la temperatura minima de +5oC prin procedeul la cald si de +8oC prin procedeul la rece. Sub aceste temperaturi, de la caz la caz, se vor stabili masurile necesare pentru asigurarea calitatii lucrarilor. ➢ Executarea dupa proiect si o coordonare stricta intre toate unitatile sau formatiile de executie pe tot timpul realizarii obiectivului. ➢ Se vor verifica suprafetele suport ale elementelor din beton armat monolit sau prefabricat. La acoperisurile calde, peste stratul termoizolant din placi de beton celular se va executa o sapa din mortar M100. MASURI PREVENTIVE Se va urmari instruirea si respectarea de catre personalul executant a normelor de protectia muncii si PSI corespunzatoare activitatilor desfasurate. ACTIUNI IMPLICATE ➢ Depozitarea materialelor ➢ Pregatirea lucrarii ➢ Executarea hidroizolatiei PROCEDURA DE EXECUTIE A HIDROIZOLATIILOR Depozitarea materialelor Manipularea, transportul si depozitarea materialelor in magazii, soproane sau la punctele de lucru se vor face conform PTE specifica acestor operatii cu urmatoarele precizari: • Sulurile de carton bitumat si de impislitura din fibre de sticla bitumata vor fi depozitate in magazii curate, pe sorturi, in stive strinse, in pozitie verticala, pe un rind sau doua despartite cu panouri. • Celelalte suluri de foi bitumate vor fi depozitate in stive strinse in pozitie verticala numai pe un rind. • Bitumul va putea fi depozitat in soproane daca are punctul de inmuiere coborit sau pe platfome curate daca are punctul de inmuiere peste 80oC, separat pe tipuri. • Butoaiele cu emulsie sau suspensie bituminoasa se depoziteaza pe sorturi in soproane curate, ferite de soare. • Ambalajele cu solutii inflamabile trebuie sa fie depozitate separat. Materialele bituminoase pentru hidroizolatii se vor feri de foc. Pregatirea lucrarii

503 / 1400 1384

La primirea materialelor de constructie pentru hidroizolatii se vor verifica de catre organele beneficiarului, executantului de constructii, instalatii si hidroizolatii, urmatoarele: • calitatea stratului suport (planeitatea si curatirea suprafetelor); • tratarea rosturilor in cazul suportului din elemente prefabricate de beton armat; • daca s-au realizat la acoperisuri pantele versantilor si doliilor, scafele si muchiile rotunjite cu raza 3...5 cm, elementele in relief (aticuri, cosuri), montarea corecta a gurilor de scurgere, strapungerilor, driblurilor de prindere, etc.; • daca s-au realizat corect la peretii camerelor ude sau a elementelor subterane, amplasarea si modul de fixare a pieselor metalice de armare, inzidirea pieselor necesare pentru strapungeri si rosturi, nivelarea intrandurilor si iesindurilor pentru asigurarea pasuirii hidroizolatiei. Executarea hidroizolatiei Hidroizolarea acoperisurilor. Pentru realizarea alcatuirii structurale proiectate a unui acoperis trebuie sa se execute: amenajarea stratului suport al elementului de rezistenta, amorsajul, straturile de difuzie, bariera contra vaporilor, stratul termoizolant, straturi de separare sau protectie peste termoizolatie, hidroizolatia, stratul de protectie al hidroizolatiei. Acoperisurile prevazute cu hidroizolatii bituminoase se grupeaza dupa urmatoarele alcatuiri de principiu: • acoperisuri reci, la care hidroizolatia se aplica direct peste elementul de rezistenta din B.A.; • acoperisuri calde la care hidroizolatia se aplica direct peste termoizolatia din placi de polistiren celular; • acoperisuri calde, la care hidroizolatia se aplica pe sape din mortare sau betoane executate peste straturile de termoizolatie; • acoperisuri calde, la care hidroizolatia se aplica direct pe panouri din beton celular autoportant. Stratul de amorsaj Se aplica pe suprafata suporturilor din beton armat monolit sau prefabricat, cu sau fara sape, inainte de executarea straturilor de difuzie, barierei contra vaporilor sau hidroizolatiei. Acesta poate fi din emulsie bituminoasa, suspensie de bitum filerizat sau bitum taiat. Straturi de difuzie Se realizeaza dintr-un strat de carton bitumat sau impislitura din fibre de sticla bitumata. Aceste foi bitumate perforate se aseaza liber, cu petrecere de 4...5 cm intre ele si cu fata presarata cu nisip uscat 03mm pe suport. Bariera contra vaporilor Se realizeaza cu un strat din carton bitumat CA 400, impislitura din fibre de sticla bitumata IA 1100, folie de aluminiu bitumata ALB2. Aplicarea se face cu mastic de bitum pe elementul de rezistenta amorsat sau peste stratul de difuzie, cu petreceri de 7...10 cm intre foi. Hidroizolatia

504 / 1400 1384

Se aplica pe suporturi cu suprafata amorsata sau termoizolatia din placi de polistiren celular cu protectia respectiva si neamorsata. Sulurile de carton se deruleaza pe suprafata suport si se curata prin periere energica, dupa care se lasa un timp suficient pentru relaxare si indreptarea foilor. Se matura suprafata suport, se pozeaza si se croiesc foile la lungimea necesara pe locul de aplicare. Se ruleaza din nou sulurile si se lipesc prin derulare succesiva peste stratul de mastic de bitum cald turnat cu canciocul pe toata latimea sulului. Petrecerile de 7...10 cm dintre foile bitumate se preseaza cu canciocul cald. Al doilea si al treilea strat se aplica in mod asemanator cu realizarea unei decalari intre petrecerile primului strat. Aplicarea se face incepind de la streasini sau gura de scurgere astfel ca petrecerile sa fie realizate in sensul pantei. Hidroizolatiile la pante mari se asigura impotriva alunecarii prin fixarea petrecerilor in cuie de otel prevazute cu saibe sau platbande, cu ancore si cleme fixate in placa de rezistenta a acoperisului pentru ancorarea structurii termo-hidroizolante. Protectia hidroizolatiei Se executa in functie de panta conform prescriptiilor de la pct.4.. Hidroizolarea celorlalte elemente de constructiiHidroizolatii contra umiditatii pamintului Hidroizolatia orizontala a peretilor. Se realizeaza din doua straturi de carton bitumat CA 400 sau impislituri bitumate IA 900 lipite cu mastic de bitum cu petreceri de 10...15 cm. •

Un strat de carton bitumat CA 400 sau impletituri bitumate lipite cu mastic de bitum, cu petreceri de 10...15 cm, la constructii de importanta redusa. Suprafata fundatiilor se netezeste prin driscuire si dupa uscare se amorseaza inainte de hidroizolare. Foile bitumate, dupa relaxare si curatare, se croiesc la dimensiunile necesare, aplicindu-se cu mastic de bitum. Suprapunerile la innadiri trebuie sa fie de 7...10 cm, iar decalarea innadirilor straturilor la minim 50 cm.

•

Hidroizolatia verticala a peretilor. In mod curent se executa cu una din alcatuirile urmatoare: - doua straturi de carton bitumat CA 400 lipite cu min.1,5 kg/m2 mastic de bitum; - doua straturi de impislitura bitumata tip IA900 sau IA 1100 lipite cu min. 1,5 kg/m2 mastic de bitum; - hidroizolatia pardoselilor.

In cazul incaperilor a caror functionalitate este influentata de actiunea umiditatii hidroizolatia se executa din: doua straturi de impislitura bitumata tip IA 900, IA 1100, sau carton bitumat lipite si acoperite cu cite un strat de min. 1,5 kg/m2 mastic de bitum, se racordeaza pe 15-20 cm la baza peretilor si se aplica pe beton de egalizare. Hidroizolatii contra apelor fara presiune In terernuri slab coezive, hidroizolatia radierului si peretilor va avea una din urmatoarele alcatuiri aplicate intre 4 straturi de mastic de bitum: • o panza A 45 si doua cartoane bitumate tip CA 400; • o tesatura tip TSA 2000 si doua impislituri bitumate tip IA 1100. In terenuri coezive si foarte coezive, hidroizolatia radierului si peretilor va avea una din urmatoarele alcatuiri aplicate intre 4 straturi de mastic de bitum:

505 / 1400 1384

• •

doua pinze tip A 45 si un carton bitumat tip CA 400; doua tesaturi tip TSA 2000 si o impislitura bitumata tip IA 1100.

La constructiile subterane hidroizolatia se proiecteaza cu: • trei pinze tip A 45 si un carton bitumat tip CA 300; • sau trei tesaturi tip TSA 2000 si o impislitura bitumata tip IA 900. Hidroizolatii contra apelor cu presiune hidrostatica Se proiecteaza din 3...6 straturi de pinza bitumata tip A 45, protejate cu un ultim strat de carton bitumat tip CA 300 sau din tesaturi bitumate TSA 2000 protejate cu un strat de impislitura bitumata IA 900 ( IA 1100 ) lipite cu mastic de bitum. Numarul de straturi se stabileste in functie de presiunea hidrostatica si sarcinile din constructie care actioneaza asupra hidroizolatiei. • In elementele de constructii situate in zona apelor freatice sau de acumulare, hidroizolatia se aplica de regula la exterior, pe peretele de rezistenta. • La bazine si rezervoare subterane fara presiunea apelor freatice, hidroizolatia aplicata la interior se protejeaza prin pereti de protectie neancorati. Hidroizolatia elementelor de constructii situate in incaperi ude La incaperi cu exploatare redusa se prevede o hidroizolatie la pardoseli si pereti cu una din alcatuirile urmatoare: • hidroizolatie bituminoasa din doua foi bitumate intre trei straturi de mastic de bitum cu punctul de inmuiere peste 65oC la pardoseli si peste 75oC la pereti; • straturi rigide din materiale cu permeabilitate redusa ( mortare de ciment, mozaic turnat ). La incaperi cu exploatare intensa se va executa hidroizolatia bituminoasa dublindu-se numarul straturilor de pinza sau tesatura bitumata prevazute la incaperile cu exploatare redusa. Hidroizolatii aplicate la exteriorul constructiei Acest sistem de hidroizolare se foloseste numai la constructii noi. Hidroizolatia orizontala se aplica peste stratul din beton de egalizare. Hidroizolatia verticala a peretilor se va executa astfel: • aplicata pe peretele de rezistenta cu suprafata driscuita si amorsata in prealabil, legatura cu hidroizolatia orizontala realizindu-se prin racordarea exterioara; • aplicata pe peretele de protectie cu suprafata driscuita si amorsata in prealabil, legatura cu hidroizolatia orizontala facindu-se prin racordare interioara. Hidroizolatii aplicate la interiorul constructiei Acest sistem de hidroizolare se foloseste atit la constructii noi cit si la constructii existente: pentru etansarea subsolului unei constructii contra actiunii apelor subterane pentru etansarea rezervoarelor si bazinelor contra pierderilor de apa inmagazinata, precum si contra patrunderii apelor din exterior. Se utilizeaza betoane cu permeabilitate redusa sau mortare de ciment aditiv si hidroizolatii metalice, sau bituminoase cu straturi de protectie din B.A. ancorat de peretii de rezistenta, in cazul in care exista posibilitatea fisurarilor.

506 / 1400 1384

CRITERII DE ACCEPTARE Executarea hidroizolatiilor se considera terminata si acceptata daca a fost realizata conform procedurii si documentatiei de executie. Pentru lucrarile terminate se va proceda si verifica daca: • s-a realizat corect lipirea straturilor de hidroizolatie in cimp, la racordari, atice, pereti, prinderea la partea superioara, constatari efectuate inainte de executarea straturilor de protectie a hidroizolatiilor, vizual si prin ciocanire; • s-au amplasat si executat corespunzator gurile de scurgere; • s-au asigurat toate piesele si sint desfundate si racordate la canalizare; • conditiile de inundare pentru probe de etanseitate si modul de evacuare a apelor uzate sint asigurate atit pentru acoperisuri si camere ude cit si pentru elementele de constructie subterane; • la camerele ude, pardoselile sint executate plane si cu pantele corecte, racordarea este corecta la usa, guri de scurgere, scafe; • protectia cu materiale placate cu folii de aluminiu este lipita, curata, la aceeasi linie cu scafa, fara exfolieri. 6. RESPONSABILITATI Seful de lucrare raspunde de aplicarea intocmai a proiectului de executie a prezentei proceduri si de intocmirea inregistrarilor de calitate. Responsabilul CQ va urmari aplicarea proiectului de executie si intocmirea inregistrarilor de calitate conform planului de control verificari si incercari (P.C.C.V.I.) anexa la manualul calitatii. 7. RAPOARTE SI INREGISTRARI 7.1. Proces verbal de receptie calitativa a materialelor 7.2. Proces verbal de receptie pe faze de lucrari 8. ANEXE

Nu este cazul. EVIDENTA MODIFICARILOR SI APROBARILOR

Nr. pag. 1 2

Nr. rev. 0 0

Nr. pag. 6

Nr. rev. 0

Nr. pag.

Nr. rev.

Nr. pag.

Nr. rev.

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

507 / 1400 1384

Nr. pag.

Nr. rev.

Nr. pag.

PTE - 11

Nr. rev.

EXECUTAREA LUCRARILOR DE TERASAMENTE

11.

PTE – Executarea lucrarilor de terasamente

1. Scop.....................................................................................…..............………....................... 2. Domeniu de aplicare...............................................................................………....….............. 3. Documente de referinţă...........................................................................………….................. 5. Măsuri prealabile.........................................................................................…………....…...... 6. Reguli de procedură si responsabilitati.........................................................……………........ 7. Înregistrări..............................................................................................……………............... 8. Anexe...................................................................................................……………................. 9. Evidenţa aprobărilor şi reviziilor.............................................................…………....................

1. SCOP 1.1. Prezenta procedură cod PTE-05 stabileşte regulile şi responsabilităţile pentru desfăşurarea lucrarilor de terasamente şi îmbunătăţire continuă a eficacităţii sistemului integrat de management al calităţii SR EN ISO 9001:2008 – SR EN ISO/CEI 17025:2008. 2. DOMENIU DE APLICARE 2.1. Se aplică la executia lucrarilor de terasamente executate de santierele Organizatiei 3. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ 3.1. SR EN ISO 9000:2008

-Sistemul de management al calităţii. Principii fundamentale şi vocabular. 3.2. SR EN ISO 9001:2008 -Sistemul de management al calităţii. Cerinţe. 3.3. SR EN ISO 9004:2008 -Sistemul de management al calităţii. Linii directoare pentru îmbunătăţirea performanţelor. 3.4. SR EN ISO/CEI 17025:2008 -Cerinţe generale pentru competenţa laboratoarele de încercări şi etalonări. 3.5. PG-01 - Elaborarea şi gestionarea procedurilor pentru SIMC SR EN ISO 9001:2008. 4. TERMINOLOGIE; ABREVIERI 4.1. Terminologie

508 / 1400 1384

4.1.1. Nu este cazul. 4.2. Abrevieri 4.2.1. SS 4.2.2. SPL 4.2.3. RCQ 4.2.4. IS 4.2.5. ISC

-Sef santier -Sef punct lucru -Responsabil controlul calitatii -Inspector santier (reprezentant investitor) -Inspectoratul de stat in constructii

5. MĂSURI PREALABILE 5.1. Descriere formulare 5.1.1. Buletin de verificare grad de compactare 5.1.2. Fisa de cubaj 6. REGULI DE PROCEDURĂ SI RESPONSABILITATI 6.1. Responsabili de proces- ŞS, Sef punct lucru. 6.2. Resurse: * * * *

personal calificat si instruit corespunzător; alocarea materialelor consumabile necesare; alocarea masinilor, utilajelor, sculelor şi echipamentelor necesare; alocarea timpului necesar.

6.3. Prevederi generale 6.3.1. Prezenta procedura conţine prevederi pentru executarea lucrărilor de terasamente constând din săparea, incărcarea în mijlocul de transport, transportul, împrăştierea, nivelarea şi compactarea pământului pentru realizarea fundaţiilor şi a instalaţiilor subterane din interiorul constructiilor hidrotehnice şi a zonei aferente din jurul lor, care influenţează condiţiile de rezistenţă, stabilitate şi exploatare ale acestor construcţii. În cazul lucrărilor ce comportă volume importante de pământ, soluţia de executare a terasamentelor se va stabili pe baza unui calcul de optimizare, prin luarea în considerare a unor variante corespunzătoare, criteriile de bază fiind consumul de energie, costul, durata de execuţie a acestor lucrări, de regulă cu asigurarea compensării volumelor de săpături de pământ cu cele de umpluturi, în vederea eliminării transportului pentru excedentul de pământ. Executarea lucrărilor menţionate se va face de regulă mecanizat, metodele de lucru manuale fiind aplicate numai acolo unde folosirea mijloacelor mecanice nu este justificată din punct de vedere tehnico-economic şi de organizare. În cazul adoptării unor metode mixte, volumele executate manual vor fi stabilite prin proiect ţinând seama de condiţiile specifice ale executantului. 6.3.2. Lucrările de terasamente nu se vor incepe inaintea executării lucrărilor pregătitoare, prevăzute în capitolul 6.4. 6.3.3. Beneficiarul are obligaţia să asigure studiile geotehnice necesare. Constructorul are obligaţia să urmărească stabilitatea masivelor de pământ ca urmare a influenţei executării lucrărilor de terasamente prevăzute în proiect, sau acţiunii utilajelor de nivelare, săpare şi compactare, precum şi stabilitatea construcţiilor şi instalaţiilor invecinate etc.

509 / 1400 1384

6.3.4. Executarea lucrărilor de terasamente cu ajutorul utilajelor vibratoare se va face numai cu luarea măsurilor corespunzătoare pentru ca vibraţiile produse de acestea să nu afecteze construcţiile, instalaţiile şi lucrările învecinate. 6.3.5. Pentru sprijinirea săpăturilor se vor folosi de regulă elemente de inventar modulate, concepute pentru un domeniu mare de utilizare şi cu posibilităţi de refolosire. 6.3.6. Faţă de varietatea situaţiilor de teren şi a soluţiilor posibile, prevederile prezentei proceduri nu au un caracter limitativ, putându-se folosi şi alte procedee de execuţie verificate în practică şi care prezintă eficienţă din punct de vedere tehnico-economic şi securitatea muncii. 6.3.7. La executarea şi recepţionarea lucrărilor de terasamente pentru fundaţiile construcţiilor hidrotehnice realizate în pământuri sensibile la umezire sau pământuri cu umflături şi contracţii mari se vor respecta şi prevederile "Normativului privind proiectarea şi executarea construcţiilor fundate pe pământuri sensibile la umezire" indicativ P 7-92 (vezi anexa 3 din prezenta lucrare) şi respectiv "instrucţiunile tehnice pentru proiectarea şi executarea construcţiilor fundate pe pământuri cu umflături şi contracţii mari (PUCM)" indicativ P 70-79. 6.3.8. În cazul în care pe amplasamentele pe care urmează a se executa lucrări de terasamente sunt informaţii asupra posibilităţii existenţei unor corpuri explozibile, se va solicita în prealabil concursul organelor de specialitate, iar dacă în timpul executării săpăturilor se intâlnesc astfel de corpuri explozibile se vor opri imediat lucrările, anunţându-se de urgenţă beneficiarul şi proiectantul lucrării pentru adoptarea de măsuri corespunzătoare. 6.3.9. Când existenţa reţelelor de instalaţii subterane nu este prevăzută în proiect, dar pe parcursul executării lucrărilor apar indicii asupra existenţei lor, se vor opri lucrările de săpături şi se va anunţa beneficiarul lucrărilor. Se va prospecta terenul utilizând procedee adecvate şi se va anunţa proiectantul şi organele de exploatare a reţelelor. Dezafectarea acestora se va face numai cu acordul şi sub supravegherea beneficiarului sau unităţii de exploatare, de la caz la caz. 6.4. Lucrări pregătitoare Lucrările ce se vor executa înainte de începerea lucrărilor de terasamente propriu-zise, sunt, în principal, cele de defrişări, demolări, amenajare a terenului şi a platformei de lucru. Defrisarea terenului constă în tăierea arborilor şi tufişurilor sau, atunci când este posibil, smulgerea lor din rădăcină, scoaterea buturugilor şi rădăcinilor izolate, precum şi îndepărtarea materialului lemnos de pe suprafaţa de teren pe care se vor executa terasamentele. Gropile ce rămân după scoaterea buturugilor vor fi umplute cu pământ compactat. Suprafeţele de teren ce urmează a fi defrişate se vor stabili prin proiect. Inainte de începerea lucrărilor de demolări, se vor examina reţelele subterane ale instalaţiilor de apă, de gaze, canalizare, electrice etc. din zona construcţiilor respective. Prin proiect se vor stabili măsurile speciale ce trebuie luate pentru ca lucrările de demolare să nu fie stânjenite în executarea lor de eventualele distrugeri accidentale ale acestora şi a se evita accidentele sau incendiile. Materialele rezultate din demolări vor fi evacuate pentru a nu stânjeni lucrările de terasamente. Dacă în timpul executării săpăturilor se întâlnesc obiecte sau construcţii de interes arheologic, lucrările se vor opri şi se vor anunta organele competente. În cazul descoperirii după demolare a unor gropi sau hrube ale căror limite se extind sub nivelul cotei de fundare, executantul va opri lucrările şi va solicita beneficiarului şi proiectantului soluţii corespunzătoare din punct de vedere tehnic şi economic. Întreaga suprafaţă a terenului pe care se execută terasamentele va fi curăţată de frunze, crengi, buruieni şi când este cazul, de zăpadă.

510 / 1400 1384

Excavarea stratului vegetal se va face de regulă mecanizat. Pământul vegetal rezultat din săpare va fi depozitat în afara perimetrului construit, în vederea redării în circuitul agricol a unei suprafeţe echivalente cu cea dezafectată sau în centrul de greutate al zonelor prevăzute prin proiect a fi amenajate cu spaţii verzi. Grosimea stratului vegetal se va stabili prin sondaje efectuate pe amplasamentul construcţiilor în cadrul studiului geotehnic. Scurgerea apelor superficiale, spre terenul pe care se execută lucrările de construcţie, va fi oprită prin executarea de şanţuri de gardă ce vor dirija aceste ape în afara zonelor de lucru. Dimensiunile şanţurilor de gardă, pantele de scurgere şi modul de protejare a talazurilor vor fi prevăzute în proiect. Pământul rezultat din săparea şanturilor se va depune între şanţurile de gardă şi săpăturile pe care le apără. În cazul în care debitul apelor de colectat este redus sau terenul este accidentat, executarea şanţurilor nefiind economică, se vor amenaja rigole. În nisipuri argiloase, argile şi pământuri sensibile la umezire, în care apa ce se infiltrează local dăunează stabilităţii terasamentelor, pereţii şanţurilor pot fi impermeabilizaţi în aceste porţiuni. Lucrările de impermeabilizare sau consolidare, de orice fel, se vor prevedea prin proiect şi se va începe execuţia lor numai după ce sunt aprovizionate toate materialele, echipamentele şi uneltele necesare executării lor. 6.5. Trasarea pe teren Trasarea pe teren cuprinde fixarea pozitiei construcţiilor pe amplasamentele proiectate şi marcarea fiecărei construcţii conform proiectului. Întocmirea planului de executare a lucrărilor de trasare necesare fixării poziţiei construcţiilor pe amplasamentele proiectate şi abaterile admisibile la trasare sunt date în "Îndrumătorul privind executarea trasării de detaliu în construcţii" indicativ C 83-75. Trasarea lucrărilor de terasamente pentru fundaţii face parte din trasarea lucrărilor de detaliu şi se efectuează pe baza planului de trasare, după fixarea poziţiei construcţiei pe amplasamentul proiectat. Trasarea pe teren se face după executarea curăţirii şi nivelării terenului. 6.6. Executarea săpăturilor şi sprijinirilor La executarea săpăturilor pentru fundaţii trebuie să se aibă în vedere următoarele: - menţinerea echilibrului natural al terenului în jurul gropii de fundaţie sau în jurul fundaţiilor existente pe o distanţă suficientă, astfel încât să nu se pericliteze instalaţiile şi construcţiile învecinate; - când turnarea betonului în fundaţie nu se face imediat după executarea săpăturii, în terenurile sensibile la acţiunea apei, săpătura va fi oprită la o cotă mai ridicată decât cota finală pentru a împiedica modificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului de sub talpa fundaţiei. Necesitatea sprijinirii pereţilor săpăturilor de fundaţie se va stabili ţinând seama de adâncimea săpăturii, natura, omogenitatea, stratificaţia, coeziunea, gradul de fisurare şi umiditatea terenului, regimul de curgere a apelor subterane, condiţiile meteorologice şi climatice din perioada de execuţie a lucrărilor de terasamente, tehnologia de execuţie adoptată etc. În cazul când în aceeaşi incintă se execută mai multe construcţii apropiate, atacarea lucrărilor se va face astfel incât să se asigure executarea fundaţiilor începând cu cele situate la adâncimea cea mai mare, iar săpăturile să nu influenţeze construcţiile sau instalaţiile executate anterior şi să nu afecteze terenul de fundare al viitoarelor lucrări învecinate (fundaţii de maşini etc.).

511 / 1400 1384

Săpăturile de lungimi mari pentru fundaţii se vor organiza astfel incât, în orice fază a lucrului, fundul săpăturii să fie înclinat spre unul sau mai multe puncte, pentru asigurarea colectării apelor în timpul execuţiei. Se va avea în vedere ca lucrările de epuismente să nu producă modificări ale stabilităţii masivelor de pământ din zona lor de influenţă, sau daune datorită afluierilor de sub instalaţiile, construcţiile şi elementele de construcţie învecinate. Nu se vor amplasa puţurile de colectare, în vederea drenării terenului, sub talpa fundaţiilor construcţiilor sau a unor maşini sau instalaţii grele. Săpăturile ce se execută cu excavatoare nu trebuie să depăşească, în nici un caz, profilul proiectat al săpăturii. În acest scop săpătura se va opri cu 20-30 cm deasupra cotei profilului săpăturii, diferenţa executându-se cu alte utilaje mecanice de finisare (buldozere, gredere) sau manual. Dimensiunile în plan, cotele şi gradul de planitate sau prelucrare a suprafeţelor săpăturilor vor asigura condiţiile tehnologice, de securitate a muncii şi calitate a lucrărilor în conformitate cu legislaţia în vigoare. În cazul terenurilor nesensibile la acţiunea apei (pietrişuri, terenuri stâncoase etc.), lucrările de săpătură se execută de la început până la cota prevăzută în proiect. În cazul terenurilor sensibile la acţiunea apei săpătura de fundaţie se va opri la un nivel superior cotei prevăzute în proiect, astfel: - pentru nisipuri fine 0,20...0,30 m; - pentru pământurile argiloase 0,15...0,25 m; - pentru pământurile sensibile la umezire 0,40...0,50 m. Săparea şi finisarea acestui strat se va face imediat înainte de începerea execuţiei fundaţiei. Dacă pe fundul gropii la cota de fundare apar crăpături în teren, măsurile necesare în vederea fundării se vor stabili de către proiectant. În cazul unei umeziri superficiale, datorită precipitaţiilor atmosferice neprevăzute, fundul gropii de fundaţie trebuie lăsat să se zvânte înainte de începerea lucrărilor de executare a fundaţiei (betonare), iar dacă umezirea este puternică se va îndepărta stratul de noroi. Schimbarea cotei fundului gropii de fundaţie, în timpul execuţiei, se poate face numai cu acordul proiectantului, având în vedere următoarele: a) Ridicarea cotei fundului gropii, faţă de proiect, se face dacă se constată, în cursul executării săpăturilor pentru fundaţii, existenţa unui teren bun de fundaţie la o cotă superioară celei menţionate în proiect. b) Coborârea cotei fundului gropii de fundaţie sub cea prevăzută în proiect se face dacă se constată o neconcordanţă a terenului cu studiul geotehnic întocmit pe amplasament. Orice modificari de cote faţă de proiect se vor consemna în registrul de procese verbale de lucrări ascunse care va fi semnat de constructor, beneficiar şi de geotehnician. În cazul executării de săpături lângă construcţii existente sau în curs de execuţie, se vor prevedea prin proiect măsuri speciale pentru asigurarea stabilităţii acestora (sprijinirea fundaţiilor sau construcţiilor existente, subzidiri în cazul unor săpături mai adânci etc.). Dacă aceste lucrări au fost omise din proiect, executantul nu este absolvit de obligaţia de a cerceta fundaţiile existente şi a lua imediat măsuri pentru a asigura stabilitatea acestor construcţii, sesizând de îndată beneficiarul şi proiectantul lucrării în vederea stabilirii măsurilor corespunzătoare. Turnarea betonului în fundaţii se va executa de regulă imediat după atingerea cotei de fundare din proiect sau a unui strat pentru care proiectantul îşi dă acordul privitor la posibilitatea de fundare a construcţiei respective.

512 / 1400 1384

Pe parcursul executării lucrărilor executantul are obligaţia de a solicita prezenţa proiectantului geotehnician pe şantier la atingerea cotei de fundare şi ori de câte ori se constată neconcordanţe între prevederile studiului geotehnic şi dispunerea stratelor, a caracteristicilor terenului, a nivelului şi caracterului apelor subterane. Rezultatele cercetărilor efectuate în timpul execuţiei lucrărilor de către proiectant, modificările stabilite, precum şi concluziile asupra acurateţei privind modul de executare a soluţiilor de fundare preconizate de proiectant se vor ataşa la cartea construcţiei şi la studiul geotehnic pentru completarea acestuia. Pentru lucrările de terasamente cu volume mari, de importanţă sau tehnicitate ridicată, în cazul aplicarii unor tehnologii noi, a unor utilaje noi de săpare sau transport sau pentru lucrări ce solicită precizie mare privind amplasarea şi adâncimea de fundare, atacarea lucrărilor se va face numai cu condiţia executării lor pe baza unui caiet de sarcini, fişe tehnologice sau proiect tehnologic. Aceste documentaţii tehnice vor conţine toate datele necesare referitoare la operaţiile ce urmează a se executa pentru a asigura controlul calităţii lucrărilor, cât şi verificările şi încercările care trebuie făcute la fiecare fază de execuţie. EXECUTAREA SĂPĂTURILOR DEASUPRA NIVELULUI APELOR SUBTERANE Săpături cu pereţi verticali nesprijiniţi Săpăturile cu pereţi verticali nesprijiniţi se pot executa cu adâncimi până la: - 0,75 m în cazul terenurilor necoezive şi slab coezive; - 1,25 m în cazul terenurilor cu coeziune mijlocie; - 2,00 m în cazul terenurilor cu coeziune foarte mare. În cazul săpăturilor cu pereti verticali nesprijiniti se vor lua următoarele măsuri pentru menţinerea stabilităţii malurilor: - terenul din jurul săpăturii să nu fie încărcat şi să nu sufere vibraţii; - pământul rezultat din săpătură să nu se depoziteze la o distanţă mai mica de 1,00 m de la marginea gropii de fundaţie; pentru săpături până la 1,00 m adâncime, distanţa se poate lua egală cu adâncimea săpăturii; - se vor lua măsuri de înlăturare rapidă a apelor de precipitaţii sau provenite accidental; - dacă din cauze neprevăzute turnarea fundaţiilor nu se efectueaza imediat după săpare şi se observă fenomene care indică pericol de surpare, se vor lua măsuri de sprijinire a peretelui în zona respectivă sau de transformare a lor în pereţi cu taluz. Constructorul este obligat să urmăreasca apariţia şi dezvoltarea crăpăturilor longitudinale paralele cu marginea săpăturii care pot indica începerea surpării malurilor şi să ia măsuri de prevenire a accidentelor. Săpături cu pereţi verticali sprijiniţi Executarea săpăturilor cu pereţi verticali sprijiniţi se utilizează în următoarele cazuri: - adâncimea săpăturii depăşeşte condiţiile indicate la pct.6.4.16; - nu este posibilă desfăşurarea taluzului; - când din calcul economic rezultă eficienţa sprijinirilor faţă de săpătura executata în taluz. Alegerea sistemului de sprijinire trebuie făcută de proiectant, pe baza datelor cuprinse în studiile geotehnice şi a observaţiilor de pe şantier. După executarea mecanizată a săpăturilor, în cazul când este necesara sprijinirea pereţilor, suprafeţele acestora vor fi rectificate manual. Dimensiunile în plan ale săpăturii trebuie sporite corespunzător cu grosimea sprijinirii şi cu spaţiul necesar executării lucrărilor propriu-zise de fundaţii. Tipul de sprijinire se va stabili funcţie de natura terenului şi dimensiunile săpăturii.

513 / 1400 1384

Pentru sprijinirea săpăturilor cu adâncimi peste 3,50 m dimensiunile şi elementele necesare executării sprijinirilor vor fi stabilite prin proiectul de execuţie. Săpăturile de fundaţii cu pereţi parţial sprijiniţi pe o anumită adâncime a părţii inferioare a gropii, iar partea superioară executată în taluz se pot utiliza în cazul în care condiţiile locale nu permit săparea în taluz pe toată adâncimea sau din considerentele economice, în care caz adâncimea de sprijinire se va stabili printr-un calcul tehnico-economic. În cazul sprijinirii parţiale a pereţilor fiecărei porţiuni i se aplică prescripţii tehnice specifice ei. Între partea superioară cu pereţii în taluz şi partea sprijinită, trebuie lăsată o banchetă orizontala de 0,50...1,00 m lăţime, în funcţie de înălţimea porţiunii în taluz. Executantul împreună cu beneficiarul şi proiectantul lucrării vor stabili necesitatea renunţării la recuperarea elementelor de rezistenţă ale sprijinirilor în cazul în care demontarea acestora prezintă pericol pentru securitatea muncitorilor ce execută această operaţie sau pentru stabilitatea construcţiilor şi instalaţiilor învecinate. În documentaţia întocmită în acest scop, proiectantul va prevede măsurile speciale (compactări, amenajări etc.) ce trebuie luate pentru asigurarea unor condiţii de comportare corespunzătoare în timp. Săpături cu pereţi în taluz Aceste săpaturi se pot executa în orice fel de teren cu respectarea următoarelor conditii: - pământul are o umiditate naturală de 12-18% şi se asigură condiţiile ca aceasta să nu crească; - săpătura de fundaţie nu stă deschisă mult timp; - panta taluzului săpăturii, definită prin tangenta unghiului de înclinare faţă de orizontală (tg B = h/b) să nu depăşească valorile maxime admise pentru diverse categorii de pământuri date în tabelul 1: Tabelul 1 Adâncimea săpăturii Natura terenului

până la 3 m

mai mare de 3 m

tg B = h/b

tg B = h/b

nisip,pietriş

1/1,25

1/1,50

nisip argilos

1/0,67

1/1

argilă nisipoasă

1/0,67

1/0,75

argilă

1/0,50

1/0,67

loess

1/0,50

1/0,75

Săpăturile nesprijinite, cu pereţii în taluz, elimină sprijinirile, însă volumul de săpătură este mult mai mare decât în cazul săpăturii cu pereţi verticali sprijiniţi sau nesprijiniţi, ceea ce face ca adoptarea soluţiei de săpătură cu pereţii în taluz să se facă numai pe baza unui calcul tehnico - economic comparativ. SĂPĂTURI SUB NIVELUL APELOR SUBTERANE În cazul săpăturilor adânci situate sub nivelul apelor subterane, îndepărtarea apei se poate efectua prin una din metodele recomandate în anexa 1 (la prezentul normativ); sprijinirea pereţilor săpăturii de fundaţie se face cu

514 / 1400 1384

palplanşe metalice de inventar (cu sau fără ancoraje), ecrane de impermeabilitate şi pereţi adânci turnaţi în teren (cu sau fără ancoraje). Sistemul de sprijinire adoptat va fi prevăzut în proiect pe baza unui calcul tehnico-economic comparativ pe variante. Pereţii adânci turnaţi în teren se vor utiliza numai în cazul când fac parte din lucrarea definitivă, iar necesitatea lor rezultă din calculul de dimensionare. Pentru lucrări deosebite, executarea săpăturilor în terenuri cu apă subterană se poate realiza în incinte etanşe închise, utilizând ecrane de etanşare realizate prin tehnologia pereţilor mulaţi în teren. Ecranele de etanşare se încastrează într-un strat de bază cu permeabilitate redusă. Dacă nu este pericol de refulare a pământului în groapa de fundaţii sau de antrenare a particulelor fine de nisip de către curentul apei, adâncimea de batere a palplanşelor sub nivelul săpăturii (fişa) trebuie să fie de 0,50-0,75 m. În caz contrar fişa palplanşei va fi stabilită în mod corespunzător prin calcul. În cazul sprijinirilor cu palplanşe, se vor lua următoarele măsuri: - ghidarea palplanşelor în tot timpul înfigerii; - palplanşele vor avea lungimea egală cu adâncimea gropii plus adâncimea de înfigere în teren a fişei; în cazuri excepţionale, când aceasta nu este posibil, sprijinirea se va face în două etaje; între aceste etaje se va intercala o banchetă orizontală de circa 0,5 m. Înfigerea palplanşelor se poate face prin vibrare sau batere. Vibrarea este indicată pentru înfigerea palplanşelor în pământuri necoezive, iar baterea în pământuri coezive. După terminarea lucrării palplanşele folosite se vor recupera, extragerea lor făcându-se cu ajutorul troliilor şi vinciurilor sau cu extractoare vibratoare, după care vor fi curăţate şi depozitate corespunzător în vederea reîntrebuinţării. 6.7. Executarea umpluturilor compactate Executarea umpluturilor compactate pentru construcţiile hidrotehnice în conformitate cu prezenta procedura se referă la realizarea de umpluturi pentru fundaţii din zona aferentă construcţiei, umpluturi între fundaţii şi la exteriorul constructiilor Umpluturile se vor executa de regulă din pământurile rezultate din lucrările de săpătură. Se vor putea utiliza, de asemenea, zguri, reziduuri din exploatări minerale etc., cu condiţia ca înainte de punerea în operă acestea să fie studiate din punct de vedere al posibilităţilor de compactare şi al acţiunii chimice asupra elementelor de construcţie din teren, precum şi al mediului înconjurător. Umpluturile de acest gen se vor executa numai în baza unei fişe tehnologice care va prevede condiţiile de execuţie şi de verificare a calităţii acestora. Se interzice realizarea umpluturilor din pământuri cu umflări şi contracţii mari, mâluri, argile moi, cu conţinut de materii organice, resturi de lemn, bulgări etc. Umpluturile din pământuri loessoide, pământuri coezive compactate cu maiul greu şi pământuri necoezive compactate prin vibrare se vor executa conform "Normativului privind îmbunătăţirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice" indicativ C 29-85. Înainte de executarea umpluturilor este obligatorie îndepărtarea stratului de pământ vegetal, iar suprafaţa rezultată va fi amenajată cu pante de 1,0-1,5 % pentru a asigura scurgerea apelor din precipitaţii. Când înclinarea terenului este mai mare de 1 : 3 se vor executa trepte de înfrăţire a umpluturii cu stratul de bază. Umpluturile executate sub fundaţiile construcţiilor se vor face pe bază de caiete de sarcini sau proiecte speciale.

515 / 1400 1384

Umiditatea pământului pus în operă va fi cât mai aproape de umiditatea optimă de compactare, admiţându-se variaţii de ±2 %. Umpluturile din pământuri coezive compactate prin cilindrare se vor efectua în straturi nivelate, având grosimi uniforme stabilite iniţial prin compactări de probă, astfel încât să se realizeze gradul de compactare prescris, pe întreaga grosime şi suprafaţă, printr-un număr corespunzător de treceri succesive. Compactarea de probă se execută pe poligoane de încercare cu scopul de a stabili pentru fiecare utilaj de compactare, cu care urmează a se lucra, grosimea optimă a stratului şi numărul minim de treceri prin care se realizează gradul de compactare prescris. Determinările pe sectoare de probă se efectuează în prezenţa proiectantului. Având stabilite tipul utilajului, numărul de treceri ale utilajului, grosimea stratului şi umiditatea optimă, se va trece la compactarea efectivă a stratelor până la realizarea grosimii umpluturii. Umpluturile între fundaţii şi la exteriorul clădirilor până la cota prevăzută în proiect se vor executa după decofrarea fundaţiilor. Pământul folosit la aceste umpluturi va îndeplini condiţiile prevăzute la pct. 6.5.2 şi 6.5.3. Umpluturile între fundaţii în exteriorul clădirilor şi sub pardoseli se vor realiza pe baza unei fişe tehnologice sau a unui caiet de sarcini întocmit de proiectant. Verificarea compactării umpluturilor se va face pe baza prevederilor caietelor de sarcini, a proiectelor speciale sau fişelor tehnologice, cu respectarea prevederilor "Normativului pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente" indicativ C 56-85 şi a "Normativului C 29-85". Unitatea executantă a lucrărilor de umpluturi va organiza verificarea compactării acestora cu personal calificat, laboratoarele trebuind să respecte prevederile "Nomenclatorului încercărilor de laborator" şi instrucţiunile de aplicare a acestuia în conformitate cu ord. IGSIC nr. 8 din 7 noiembrie 1981. Controlul va avea un caracter operativ, pentru a se putea lua la timp măsurile necesare, în cazul în care se constată că umplutura nu este corespunzătoare. 6.8. Executarea umpluturilor pentru digurile canalului Materialele pentru umpluturi se vor extrage din excavatiile pentru canal, dupa indepartarea completa a decopertei, alcatuita din resturi vegetale, pamant vegetal si resturi organice; Exploatarea materialului se va face astfel incat prin compensarea terasamentelor sa rezulte distante minime de transport si sa nu ramana zone in care sa nu se poata amenaja acces; In cazul in care frontul de exploatare este inundat de o viitura, extragerea materialului in continuare se va face numai dupa indepartarea malului depus; Lentilele de nisip si nisip argilos cu grosimea sub 1m se vor excava impreuna cu stratele de balast alaturate, in vederea obtinerii unui amestec al materialelor. In cazul lentilelor mai mari de 1m, functie de extinderea lor, proiectantul si geologul vor aviza asupra posibilitatii utilizarii in amestec cu material macrogranulat in raport de pana 1:1; Materialul folosit in terasamente, trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii generale: - curba granulometrica sa se inscrie in limitele stabilite pe fiecare traseu; - granula maxima admisa sa nu aiba diametrul mai mare de 200mm; - continutul de materii organice sa fie mai mic de 5% conform STAS-urilor in vigoare; Punerea in opera a umpluturilor se va face dupa receptionarea fundatiei

516 / 1400 1384

Umpluturilese vor executa pe fasii paralele cu axa longitudinala a digului; Operatiunile de descarcare,imprastiere si compactare se vor executa pe tronsoane distincte ,iar trecerea intre diversele tronsoane se va face lent,pentru a realiza continuitatea digului prin trepte de infratire. Decalajele intre strate nu vor fi mai mari decat grosimea unui strat. Stratele de argilasi prafuri argiloase sau nisipoase se vor realiza prin intinderea cu buldozerul a gramezilor de pamant rezultate din basculare.Grosimea acestora va fi de 30-40 cm. Stratele de balast se vor asterne in grosime de 60cm, avand o inclinatie de 2-3% catre exteriorul digului pentru a asigura scurgerea apelor pluviale. Compactarea stratelor din materiale argiloase,argiloase prafoase si argilo-nisipoase se va realiza combinat cu compactorul TPO si compactorul pe pneuri CT prin 8 treceri succesive,astfel: - primele trei treceri cu compactorul TPO pentru a asigura infratirea cu stratul inferior; - urmatoarele doua treceri cu compactorul pe pneuri CP; - ultimele trei treceri cu compactorul TPO pentru a se crea pe suprafata stratului denivelarile necesare infratirii cu stratul urmator; Compactarea stratelor din balast se va realiza cu compactorul vibrator.Numarul de treceri ale compactoruluipeste aceleasi fasii va fi de minim 8 treceri ; In zonele in care compactoarele nu au acces (langa constructiile de beton) se vor folosi compactoarele manuale; Lucrarile de umpluturi se vor intrerupe in urmatoarele cazuri: - ploaie excesiva sau de lunga durata.Reluarea lucrului se va face numai dupa determinarea umiditatii in stratul respectivsi daca aceasta este foarte mare ,se indeparteaza stratul; - timp friguros ,incepand cu temperatura de +2o, sub aceasta temperatura se admite executarea corpului digului atat timp cat temperatura nu determina inghetarea stratului de pamant pe grosime mai mare de 5cm. Pentru intreruperi ale depunerii umpluturilor pe perioade mai mari,ultimul strat se va compacta cu compactorul pe pneuri, fara a se sacrifica, astfel incat suprafata stratului sa ramana neteda asigurand in felul acesta scurgerea rapida a apelor din precipitatii. 6.9. Executarea lucrărilor de terasamente pe timp friguros La executarea lucrărilor de terasamente pe timp friguros este obligatorie respectarea măsurilor generale şi a celor specifice lucrărilor de pământ, prevazute în " Normativul pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente", indicativ C 16-84. La executia digurilor pe timp de iarna se vor lua urmatoarele masuri: - nu se va introduce in corpul digului ;pamant inghetat,gheata sau zapada - nu se va depune pamant pe stratul anterior inghetat. 6.10. Recepţionarea lucrărilor de terasamente Verificarea calităţii şi recepţionarea lucrărilor de terasamente se vor face în conformitate cu prevederile "Instrucţiunilor pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor ascunse la construcţii şi instalaţii aferente" şi a Normativului C 56-85. La recepţionarea terasamentelor executate în pământuri sensibile la umezire se va mai controla dacă s-au respectat şi s-au consemnat, în procesele verbale de lucrări ascunse, prevederile din Normativelor P 7-92 şi P 7079. Ca operaţiuni specifice la recepţionarea lucrărilor de terasamente pentru construcţiile hidrotehnice, se vor controla şi procesele verbale de lucrări ascunse precum şi documentaţia de şantier privind:

517 / 1400 1384

a) amplasamentele exacte ale puţurilor de colectare pentru drenarea terenului; b) în cazul săpăturilor executate în pământuri situate sub nivelul apelor subterane se va preciza cota la care s-a reuşit a se coborî nivelul apelor subterane, care urmează a se menţine şi după terminarea lucrărilor de fundaţii; c) măsurile luate pentru a asigura respectarea cotei de săpare sau, atunci cand e cazul, pentru ridicarea sau coborârea acesteia, pentru pregătirea fundului săpăturii, precum şi modul în care s-au remediat greşelile făcute la executarea acestor lucrări; d) măsurile speciale de siguranţă luate în legatură cu executarea de săpături lângă fundaţiile unor construcţii existente. Recepţionarea lucrărilor de evacuare a apei (drenuri, puţuri colectoare şi cămine de vizitare) ce rămân să funcţioneze pentru îndepărtarea apelor şi după terminarea lucrărilor, se va face pe baza proceselor verbale de lucrări ascunse, iar atunci când acestea nu sunt concludente, corespondenţa cu proiectul se va verifica prin sondaje, urmărindu-se totodata şi modul cum funcţionează aceste lucrări. 6.11. Măsuri de tehnica securităţii muncii La executarea lucrărilor de săpături se vor respecta prevederile din "Normele republicane de protecţia muncii", aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii cu ordinele nr. 34/1975 şi 60/1975 şi "Normele de protecţia muncii în activitatea de construcţii montaj" aprobate de M.C.Ind. cu ordinul nr. 1233/D 1980. 6.12. Măsuri de pază contra incendiilor Se interzice cu desăvârşire focul în săpăturile cu pereţi sprijiniţi, fie pentru dezgheţarea pământului, fie pentru încălzirea muncitorilor, deoarece la distrugerea prin foc a sprijinirilor ar putea da naştere la surparea pereţilor şi la accidente grave. Atât pentru prevenirea cât şi pentru stingerea incendiilor ce se pot produce pe şantierele unde se execută lucrări de terasamente se vor respecta prevederile normelor în vigoare. 7. ÎNREGISTRĂRI 7.1. Formulare utilizate 7.1.1. Proces Verbal de receptie a terenului de fundare 7.1.2. Fisa de strat 7.1.3. Buletin Verificare a gradului de compactare 7.1.4. Fisa de cubaj

-

7.2. Dosare utilizate 7.2.1. Dosar Acte calitate pentru lucrare

-

8. ANEXE 8.1. Nu este cazul.

518 / 1400 1384

-

EVIDENTA MODIFICARILOR SI APROBARILOR

Nr. pag. 1 2 3 4 5

Nr. rev. 0 0 0 0 0

Nr. pag. 6

Nr. rev. 0

Nr. pag.

Nr. rev.

Nr. pag.

Nr. rev.

Nr. pag.

Nr. rev.

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE COFRAREA – DECOFRAREA ELEMENTELOR DIN BETON

CUPRINS

1. Scop.....................................................................................…..............………....................... 2. Domeniu de aplicare...............................................................................………....….............. 3. Documente de referinţă...........................................................................………….................. 5. Măsuri prealabile.........................................................................................…………....…......

519 / 1400 1384

Nr. pag.

PTE - 12

Nr. rev.

6. Reguli de procedură si responsabilitati.........................................................……………........ 7. Înregistrări..............................................................................................……………............... 8. Anexe...................................................................................................……………................. 9. Evidenţa aprobărilor şi reviziilor.............................................................………….................... 1. SCOP 1.1. Prezenta procedură cod PTE-06 stabileşte regulile şi responsabilităţile pentru desfăşurarea procesului de cofrare si decofrare a elementelor de constructii din beton. 2. DOMENIU DE APLICARE 2.1. Se aplică la executia lucrarilor de cofrare si decofrare a elementelor de beton realizate de santierele Organizatiei.: 3. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ 3.1. SR EN ISO 9000:2008 3.2. SR EN ISO 9001:2008 3.3. SR EN ISO 9004:2008 3.4. PG-01 3.5. NE 012-99

-Sistemul de management al calităţii. Principii fundamentale şi vocabular. -Sistemul de management al calităţii. Cerinţe. -Sistemul de management al calităţii. Linii directoare pentru îmbunătăţirea performanţelor.. - Elaborarea şi gestionarea procedurilor pentru SIMC SR EN ISO 9001:2008. -Cod de practica pentru executarea lucrarilor de beton, beton armat si beton precomprimat

4. TERMINOLOGIE; ABREVIERI 4.1. Terminologie 4.1.1. Nu este cazul 4.2. Abrevieri 4.2.1. SS – Sef santier 4.2.2. SPL – Sef punct lucru 4.2.3. TOPO – Sef compartiment topo 5. MĂSURI PREALABILE 5.1. Descriere formulare 5.1.1. Proces Verbal pentru receptia lucrarilor ce devin ascunse 5.1.2. Fisa de betonare 6. REGULI DE PROCEDURĂ SI RESPONSABILITATI 6.1. Responsabili de proces- ŞS, Sef punct lucru. 6.2. Resurse:

520 / 1400 1384

• personal calificat si instruit corespunzător; • alocarea materialelor consumabile necesare; • alocarea masinilor, utilajelor, sculelor şi echipamentelor necesare. 6.3. ALCATUIREA, EXECUTAREA SI FOLOSIREA COFRAJELOR METALICE PLANE PENTRU PERETI DIN BETON MONOLIT LA CLADIRI 6.3.1. Generalitati Prezenta procedura are ca obiect principal stabilirea regulilor privind: concepţia de alcătuire a cofrajelor metalice plane de dimensiuni mari pentru pereţi din beton monolit, dispoziţiile constructive necesare pentru folosirea cofrajelor, precum şi tehnologia de montare şi de demontare a acestora. Procedura de faţă completează cu prevederi specifice în acest domeniu, prescripţiile tehnice în vigoare şi în special: “Normativul pentru executarea lucrărilor de beton şi beton armat”, indicativ C 140-71 şi “Instrucţiunile tehnice pentru proiectarea construcţiilor cu structura din diafragme de beton” indicativ N-66. Domeniul de aplicare Prevederile prezentului privesc folosirea cofrajelor metalice plane de dimensiuni mari, care se manipulează cu ajutorul unor utilaje de ridicat, la execuţia unor pereţi plani din beton monolit la clădiri de locuit, social-culturale şi administrative, precum şi la unele clădiri industriale şi inginereşti. Pereţii din beton turnaţi cu astfel de cofraje rezultă cu suprafeţe plane, netede, care în mod obişnuit nu necesită tencuieli, ci numai rectificări. Pereţii din beton turnaţi cu cofraje metalice plane pot fi: - interiori, portanţi sau neportanţi; - exteriori, portanţi sau neportanţi. Clădirile în alcătuirea structurii cărora intră pereţi din beton monolit turnat în cofraje metalice plane pot avea: - planşee şi scări din beton armat monolit sau prefabricat; - pereţi exteriori neportanţi sau autoportanţi din: zidărie de cărămidă sau blocuri mici din agregate uşoare ori beton celular autoclavizat, panouri prefabricate din beton termoizolate, sau panouri cortină, precum şi blocuri mari, fâşii sau panouri armate, din beton celular autoclavizat. Clasificarea cofrajelor metalice plane Cofrajele metalice plane la care se referă prezentul normativ se clasifică astfel: a) Din punct de vedere al posibilităţilor de rezolvare a execuţiei diferitelor dispoziţii în plan ale pereţilor: - “Cofraje universale”, care permit realizarea unei game largi de dispoziţii în plan ale pereţilor, atât prin modul de alcătuire a cofrajelor, cât şi prin execuţia succesivă a pereţilor care se intersectează; - “Cofraje specifice unor construcţii”, cu care se realizează o anumită dispoziţie în plan a pereţilor, prin turnarea concomitentă a pereţilor care alcătuiesc o celulă a structurii, zonele de întrerupere la turnarea betonului fiind convenabil alese (în cazul unor alcătuiri corespunzătoare a cofrajelor, acestea pot fi utilizate şi drept “cofraje universale”). b) Din punct de vedere al modului de alcătuire a panourilor mari de cofraj, manipulate cu utilaje de ridicat: - cofraje realizate din elemente modulate, solidarizate între ele pentru a forma un panou de dimensiuni mari; - cofraje realizate dintr-un singur element de dimensiuni mari. c) Din punct de vedere al posibilităţilor de tratare termică a betonului: - cofraje încălzitoare, care sunt prevăzute cu mijloace speciale de încălzire a suprafeţei cofrate; - cofraje neîncălzitoare, care nu sunt prevăzute cu astfel de mijloace de încălzire.

521 / 1400 1384

d) Din punct de vedere al posibilităţilor de cofrare a unor pereţi cu înălţimi diferite, într-o singură etapă de turnare a betonului: - cofraje cu înălţime fixă, care prin modul de alcătuire şi dimensionare, permit realizarea unor pereţi cu o anumită înălţime; - cofraje cu pusibilităţi de supraînălţare, care prin modul de alcătuire şi dimensionare, permit adăugarea unor elemente de completare pe înălţime, solidarizate cu cofrajele de bază, în vederea realizării unor pereţi cu înălţimi diferite. 6.3.2. Dispozitii constructive privind alcatuirea peretilor din beton monolit, turnat cu cofraje metalice plane La proiectarea structurii de rezistenţă a clădirilor cu pereţi din beton monolit, executaţi cu ajutorul cofrajelor metalice plane, în afara indicaţiilor din normativele privind calculul şi alcătuirea elementelor din beton armat, se vor avea în vedere în mod special şi următoarele: - indicaţiile specifice tehnologiei de execuţie în care se încadrează tipul de cofraje metalice plane ce urmează a se folosi; - dotarea cu cofraje a executantului; - cerinţele proiectului de organizare tehnologică a execuţiei clădirii. Principii de conformare a pereţilor La alcătuirea pereţilor turnaţi în cofraje metalice plane, în general, se vor avea în vedere următoarele: a) Grosimea pereţilor să fie de cel puţin 10 cm, iar înălţimea de turnare să nu depăşească 3,50 m. b) Capetele pereţilor pot avea îngroşări trunate concomitent cu peretele, sau ulterior c) Pereţii din aceeaşi intersecţie se pot realiza prin turnare concomitentă, sau în etape succesive . d) Legătura dintre elementele de beton monolit turnate în etape succesive se va asigura fie prin amprente, practicate în peretele turnat în prima etapă şi bare de armătură, care traversează suprafaţa de contact dintre elemente, fie prin trecerea unor tronsoane de continuitate ale fiecăruia dintre pereţii care se intersectează, de preferinţă jumătatea inferioară a peretelui turnat în prima etapă şi jumătatea superioară a peretelui turnat în etapă ulterioară. e) Realizarea succesivă sau concomitentă a pereţilor care se intersectează, precum şi a îngroşărilor la capetele pereţilor (bulbi) se adoptă de la caz la caz, în funcţie de gradul de seismicitate al zonei în care este amplasată clădirea, de numărul de niveluri al clădirii, de mărimea eforturilor, de importanţa diafragmei în alcătuirea structurii etc. Principii de armare La armarea pereţilor din beton monolit turnat în cofraje metalice plane se vor respecta prevederile normativelor privind calculul şi alcătuirea elementelor de beton armat, avându-se în vedere următoarele: a) Pentru reducerea manoperei şi a timpului de montaj, se recomandă ca armăturile să fie realizate, ori de câte ori este posibil, sub formă de plase sudate sau carcase prefabricate. b) Pentru realizarea acoperirii cu beton a armăturilor este indicată folosirea distanţierilor din mase plastice. c) Pentru asigurarea posibilitpţilor de compactare a betonului cu vibratoare de adâncime, este necesară verificarea existenţei spaţiilor dintre armături pentru pătrunderea capului vibrator în toate zonele peretelui. d) Dispunerea armăturilor se va corele cu: - poziţia şi mărimea golurilor de uşi şi ferestre; - mărimea şi poziţia elementelor înglobate (piese pentru instalaţii electrice, piese de legătură cu elementele prefabricate ce se montează ulterior etc.);

522 / 1400 1384

- golurile de trecere a unor instalaţii; - locaşuri pentru rezemarea unor elemente prefabricate. e) Pentru realizarea legăturilor între elementele turnate în etape succesive, în soluţia “cu amprente” se recomandă utilizarea unor bare de armătură, îndoite pe lângă faţa cofrată la turnarea pereţilor din prima etapă şi, după decofrare, rabătute şi fasonate pentru a fi înglobate în peretele turnat în etapa ulterioară; iar în soluţia cu “tronsoane de continuitate”, barele de armătură sub formă de etrieri se trec prin golurile lăsate în pereţii turnaţi în prima etapă. Compoziţia betonului Stabilirea compoziţiei betonului se va face pe baza încercărilor preliminare prevăzute în “Normativul pentru execuţia lucrărilor de beton şi beton armat” C 140-71 anexa IX Cap. I, ţinând seama şi de caracteristicile pereţilor ce se vor executa (dimensiunea minimă a secţiunilor, desimea armăturilor), de modul de vibrare şi în mod special de faptul că pereţii trebuie să prezinte la decofrare feţe plane, netede, fără goluri şi segregări. De regulă se utilizează betoane plastice, cu un conţinut mai mare de părţi fine (ciment şi agregate sub 0,2 mm). În scopul reducerii raportului apă-ciment se pot folosi – pe bază de încercări prealabile – şi aditivi plastifianţi. Instalaţii şi piese înglobate Întrucât suprafaţa pereţilor turnaţi în cofraje metalice rezultă plană şi netedă, şi pentru a se evita spargerile ulterioare, este necesar ca – ori de câte ori este posibil – să se cuprindă în beton, la turnare, următoarele elemente: - conductori, tuburi şi doze pentru instalaţii electrice; - manşoane pentru trecerea unor conducte de instalaţii; - piese metalice înglobate pentru prinderea ulterioară a unor elemente de structuri sau de instalaţii; - dibluri diverse etc. Tuburile sau conductorii electrici înglobaţi în beton la turnare trebuie să urmeze trasee care să nu împiedice turnarea şi compactarea betonului şi să aibă o astfel de alcătuire, încât să nu fie deterioraţi la vibrare. 6.3.3. Principii pentru alcatuirea cofrajelor metalice plane Proiectele cofrajelor metalice se vor întocmi de către unităţi de proiectare, cercetare sau execuţie în construcţii, prin specialişti cu pregătire în acest domeniu.Pentru fiecare tip de cofraj metalic proiectul ca conţine, în fază de proiect de execuţie următoarele: a) desene de execuţie pentru elementele componente şi accesoriile acestora (elemente de strângere pentru asamblarea cofrajelor, elemente de reglare a verticalităţii cofrajelor, elemente de completare la îmbinările cofrajelor în unghi sai în prelungire, elemente de închidere la capetele pereţilor, podini de lucru la partea superioară a cofrajelor şi pentru susţinerea cofrajelor montate în zonele fără planşee de la pereţii de fronton şi cei de la casa scării, elemente de realizare a amprentelor sau a golurilor la intersecţia pereţilor turnaţi în etape succesive etc.), cu indicarea obligatorie a materialului şi a toleranţelor de execuţie; b) scheme din care să rezulte modul cum se asamblează între ele elementele componente ale cofrajelor şi accesoriile acestora; c) scheme tehnologice de organizare a folosirii cofrajelor la execuţia uneia sau mai multor construcţii, din care să rezulte componenţa setului de cofraje, gradul de utilizare a fiecărui tip de cofraj şi al macaralei, ritmul de execuţie etc; d) caiet de sarcini pentru execuţia şi recepţionarea cofrajelor; e) indicaţii pentru folosirea cofrajelor metalice plane la execuţia clădirilor, cu referire la eşalonarea lucrărilor, exploatarea, întreţinerea, transportul şi depozitarea cofrajelor, ritmul de execuţie, modul de asigurarea a numărului eficient de reutilizări, posibilităţi de adaptare la execuţia mai multor tipuri de clădiri, interdependenţa dintre lucrările de cofraje şi celelalte faze tehnologice care concură la realizarea construcţiilor în ansamblu.

523 / 1400 1384

Dispoziţii constructive privind alcătuirea cofrajelor metalice plane Cofrajele metalice plane sunt alcătuite în general din următoarele elemente principale: a) O faţă cofrantă, realizată dintr-un singur element sau mai multe elemente modulate. În cazul cofrajelor încălzitoare, faţa cofrantă va fi prevăzută şi cu o instalaţie de încălzire pentru tratarea termică a betonului. b) Un schelet de rigidizare, cu rol de menţinere a planeităţii feţei cofrante la manipulare, transport şi montaj, precum şi de preluare a eforturilor din împingerea betonului pe zonele dintre elementele de legătură între cofraje. Scheletul de rigidizare se asamblază cu faţa cofrantă prin sudură sau cu şuruburi. c) Elemente de strângere şi preluare a împingerii betonului, care realizează legătura între cofrajele montate pe feţele opuse ale aceluiaşi perete. Strângerea se va realiza cu pene sau şuruburi. d) Elemente de reglare a verticalităţii panourilor (cel puţin două elemente la fiecare panou). e) Elemente speciale, demontabile, pentru completarea spaţiilor cofrate la îmbinările cofrajelor metalice plane, montate în prelungire sau în unghi. f) Podini de lucru pentru muncitorii care toarnă betonul în cofraje. g) Elemente demontabile pentru supraînălţarea cofrajelor, în cazul execuţiei unor pereţi cu înălţimea mai mare. Toate aceste elemente vor fi proiectate, realizate şi folosite ca un set complet, evitându-se astfel improvizaţiile care reduc eficienţa tehnico-economică şi sporesc riscul accidentelor de muncă. Pentru obţinerea unor pereţi de beton plani şi netezi, la alcătuirea cofrajului se va ţine seama de următoarele: a) Sistemele şi echipamentele de prindere între elementele ce se asamblează, pentru a forma un panou plan, trebuie concepute în aşa fel încât la îmbinările de pe faţa în contact cu betonul, denivelările fiind mai mici decât 1 mm. b) Pentru a se evita deplasările între panourile mari de cofraj, montate în prelungire, se vor adopta: fie echipamente speciale de aliniere şi strângere, prin care să se asigure denivelări mai mici de 1 mm ale feţei betonului; fie elemente speciale de îmbinare, care să producă, într-o zonă de lăţime limitată, o adâncitură de 4...6 mm pe faţa betonului, permiţând racordarea, prin tencuială a celor două suprafeţe. c) La îmbinările panourilor mari de cofraj, montate în unghi, se recomandă folosirea unor elemente de completare, de colţ, care să producă o adâncitură în beton, în scopul eliminării pericolului apariţiei unor zone în exces, care ar trebui îndepărtate prin cioplire. d) Abaterile maxime de planeitate, măsurate pe oricare direcţie, obţinute prin sumarea posibilă a abaterilor de la execuţia cofrajelor, cu deformaţiile elastice din împingerea betonului proaspăt, nu vor depăşi 1/800 din lungimea peretelui de beton. Pentru a se compensa deformaţiile elastice din împingerea betonului, se recomandă execuţia cofrajelor cu o contrasăgeată egală cu deformaţia elastică stabilită prin calcul. Contrasăgeata se va putea realiza fie la asamblarea prin sudură a elementelor de rigidizare ale cofrajului (folosind şabloane concepute special în acest scop), fie cu ajutorul unor tiranţi montaţi la exteriorul cofrajului, pe partea opusă feţei cofrante, prin acţionarea cărora să se obţină o deformaţie de încovoiere a cofrajului în sensul dorit. În scopul reducerii consumului de manoperă la montarea şi demontarea cofrajelor metalice şi a accesoriilor acestora, se va ţine seama de următoarele: a) Numărul elementelor de strângere şi preluare a împingerii betonului proaspăt să fie cât mai mic, dar nu mai puţin de 4 bucăţi la o pereche de cofraje.

524 / 1400 1384

Locurile de trecere a elementelor de strângere, la asamblarea panourilor de cofraj faţă în faţă, vor fi amplasate fie în afara peretelui de beton, fie în zonele în care acesta nu este vizibil (de exemplu în grosimea pardoselii). b) Pentru asamblările curente, care se demontează la fiecare ciclu de turnare, se va evita folosirea şuruburilor obişnuite. Se recomandă utilizarea îmbinărilor cu pană sau şuruburi cu filet special, greu de deteriorat sau blocat cu beton. c) În vederea asigurării unui nivel corect al feţei superioare a pereţilor, cel puţin unul dintre panourile de cofraj, montate faţă în faţă pentru turnarea unui perete din beton monolit, va avea înălţimea egală cu înălţimea peretelui. d) În cazul turnării concomitente a mai multor pereţi, cofrajele pereţilor limitaţi la capete de alţii dispuşi în unghi, vor avea lungimea feţei cofrante cu cel puţin 5 cm mai mică decât lungimea peretelui, pentru a nu se fixa la decofrare în betonul pereţilor la capete. e) Elementele de completare la îmbinările cofrajelor vor fi astfel concepute, încât să asigure şi compensarea abaterilor curente de la poziţia longitudinală a panourilor de cofraj aşezate cu ajutorul macaralei. De asemenea, asamblarea elementelor de completare cu cofrajele metalice va fi realizată cu piese uşor de montat şi fixat; se vor evita şuruburile, ori de câte ori va fi posibil. f) Alcătuirea cofrajelor trebuie să permită aşezarea corectă a acestora, fără şocuri şi fără a necesita ripări; iar la decofrare, ridicare, transport şi depozitare să nu se producă dezechilibrări ale cofrajelor sau lovirea pereţilor turnaţi. g) Prin concepţia de alcătuire a panourilor de cofraj se va asigura desprinderea treptată a acestora de pe suprafaţa pereţilor turnaţi (deslipire în pană), prin acţiunea greutăţii proprii cofrajelor. Pentru asigurarea unei folosiri eficiente a cofrajelor metalice plane se va ţine seama de următoarele: a) Alcătuirea cofrajelor şi a elementelor componente ale acestora trebuie concepută în aşa fel încât să permită un mare număr de refolosiri, atât sub aspectul durabilităţii cofrajelor, cât şi prin asigurarea posibilităţilor de utilizare la execuţia unui număr cât mai mare de tipuri de clădiri. b) Toate elementele componente ale structurii de rezistenţă a panourilor de cofraj vor fi bine contravântuite, în două planuri perpendiculare. c) La dimensionarea cofrajelor şi în special a accesoriilor şi elementelor de completare la îmbinări, este necesar să fie avute în vedere condiţiile de folosire. Elementele trebuie să fie robuste, pentru a rezista solicitărilor la montare, demontare şi transport. d) La alcătuirea setului de cofraje vor fi prevăzute rezerve pentru piesele mărunte şi pentru cele care se pot deteriora mai uşor. e) Distanţierii dintre feţele cofrante ale cofrajelor metalice să fie recuperaţi ori de câte ori este posibil. Se vor lua măsuri speciale pentru asigurarea stabilităţii cofrajelor la solicitări accidentale (acţiunea vântului, lovirea cofrajului de un obiect în mişcare etc.), în toate fazele de utilizare, prin prevederea de echipamente corespunzătoare tipului de cofraj şi al lucrărilor executate (asigurarea unei baze de sprijin de lăţime corespunzătoare, fixarea la sol, asigurarea unor proptele provizorii pe faţa cofrantă etc.) Pentru ridicarea cofrajelor cu macarale, în proiectul de tehnologie vor fi prevăzute punctele de agăţare şi echipamentele de ridicare necesare, în aşa fel încât să nu se producă solicitări dezavantajoase ale cofrajelor, în timpul acestor operaţiuni. Calculul cofrajelor La dimensionarea cofrajelor şi elementelor componente ale acestora se vor lua în considerare încărcările indicate în anexa III a normativului C 140-71. Calculul de rezistenţă se va efectua numai în domeniul elastic. Nu se admit deformări remanente.

525 / 1400 1384

Dimensionarea cofrajelor şi a elementelor componente se va face în aşa fel încât săgeata maximă din împingerea betonului proaspăt, turnat între cofraje, să fie mai mică decât 1/1500 din distanţa maximă dintre elementele de strângere şi preluare a împingerii betonului, dar nu mai mult de 3 mm. Verificarea stabilităţii cofrajelor la acţiunea vântului este obligatorie, indiferent de înălţimea acestora. Ipotezele de calcul pentru acţiunea vântului vor fi următoarele: a) pentru fazele de scurtă durată, la montare sau depozitare, când unul singur dintre cele două panouri de cofraj ale unei perechi este expus acţiunii vântului, se va considera o presiune dinamică a vântului de 50 daN/m 2. b) pentru fazele de lungă durată, în timpul depozitării la sol, sau după montarea şi solidarizarea cofrajelor în vederea turnării betonului etc., se va considera o presiune dinamică a vântului de 90 daN/m2. 6.3.4. Conditii de executie si receptie a cofrajelor Cofrajele metalice plane şi accesoriile acestora vor fi executate în ateliere de confecţii metalice, dotate corespunzător pentru execuţia acestei categorii de lucrări la toleranţele precizate în proiect. Panourile de cofraj şi accesoriile lor vor fi confecţionate cu ajutorul unor şabloane şi echipamente, care să asigure exactitatea dimensiunilor, formelor şi poziţiilor din proiect. Pe parcursul execuţiei se va verifica înscrierea ansamblurilor şi reperelor cofrajelor în toleranţele dimensionale şi calitative. Principala condiţie impusă cofrajelor este planeitatea feţelor cofrante. La constatarea abaterilor de planeitate sub forma unei convexităţi a suprafeţei cofrante între punctele de strângere, se va ţine seama că aceasta va fi redusă prin deformarea elastică din împingerea betonului. La execuţia se va acorda o atenţie deosebită următoarelor aspecte: a) realizarea unei concordanţe perfecte a panourilor de cofraj două câte două, în ceea ce priveşte dimensiunile feţei cofrante (abateri maxime ±1/2000), precum şi poziţia locaşurilor pentru elementele de strângere la asamblarea în atelier a panourilor, conform planului de montaj, pentru a se remedia eventualele nepotriviri); b) asigurarea unghiurilor drepte la colţurile feţei cofrante (diagonalele feţei cofrante în ansamblu, ca şi diagonalele fiecărui panou, în cazul cofrajelor realizate din elemente modulate, nu vor diferi între ele cu mai mult de 1/2000 din lungimea acestora); c) asigurarea etanşeităţii instalaţiei de încălzire, în cazul cofrajelor încălzitoare (verificarea se va face conform prevederilor proiectului, corelate cu cele ale normativelor privind instalaţiile sub presiune). Părţile metalice ale cofrajelor, cu excepţia feţei cofrante şi a filetelor (care se vor unge), se vor proteja prin vopsire cu două straturi de miniu de plumb şi unul de vopsea de ulei (se recomandă culoarea gri deschis). Scările de acces, balustradele de protecţie, echipamentele de reglare a verticalităţii cofrajelor, echipamentele de asamblare acţionate la fiecare ciclu de turnare etc. se vor vopsi cu o culoare vie (se recomandă culorile galben sau protocaliu). În cazurile în care, prin planurile de montaj, se precizează funcţiuni şi adaptări distincte fiecărui panou de cofraj, în aşa fel încât acestea nu vor putea fi înlocuite între ele, panourile vor fi marcate cu cifre şi litere, în concordanţă cu planurile de montaj. Marcarea se va face în locuri vizibile, iar cifrele şi literele vor avea 60...100 mm înălţime. La recepţia cofrajelor se vor controla: a) respectarea prevederilor proiectului, în special în ceea ce priveşte cotele de gabarit, planeitatea feţelor cofrante, cordoanele de sudură etc.; b) existenţa şi funcţionarea tuturor elementelor de completare la îmbinări şi a echipamentelor de asamblare a acestora cu panourile de cofraj;

526 / 1400 1384

c) asamblarea corectă a panourilor, conform planului de montaj şi proba de presiune a instalaţiei de încălzire (dacă este cazul); d) calitatea protecţiei prin vopsire a suprafeţei cofrajelor şi existenţa marcării acestora conform proiectului etc. Panourile de cofraj vor fi livrate în ansambluri gabaritice, asigurându-se stabilitatea pe timpul transportului, prin ancorare de platforma mijlocului de transport. Elementele care pot provoca loviri sau zgârieri ale feţei cofrante în timpul manipulărilor şi transportului se vor demonta de pe cofraje. Elementele anexe vor fi transportate separat de panourile de cofraj, fiind ambalate, legate şi asigurate în mod corespunzător. Piesele mărunte se vor transporta în lăzi. Întreprinderea care a confecţionat cofrajele metalice va garanta calitatea acestora timp de 6 luni, în cazul unei folosiri corecte şi va efectua în această perioadă remedierile care vor fi necesare. 6.3.5. Lucrari pregatitoare, la obiect în vederea folosirii cofrajelor Înainte de începerea lucrărilor de execuţie a pereţilor din beton monolit cu ajutorul cofrajelor metalice, se vor asigura următoarele: a) Proiectul de organizare tehnologică a lucrărilor de execuţie la obiect, din care să rezulte: - setul complet de cofraje (număr de cofraje metalice plane, accesorii, piese de rezervă etc.); - eşalonarea folosirii zilnice a cofrajelor şi accesoriilor; - utilajele necesare (macarale, bene pentru beton, vibratoare etc.), număr, tipuri, caracteristici; - formaţiile de lucru necesare şi gradul de calificare al acestora; - graficul de livrare a betonului pentru pereţii tunaţi în cofraje metalice şi graficul de livrare sau de execuţie pe şantier a elementelor prefabricate ale structurii (se va avea în vedere ca distanţele de la punctele de preparare şi mijloacele de transport să fie alese în aşa fel încât să asigure punerea în operă a betonului înainte de începerea prizei); - modul de asigurare a încălzirii cofrajelor (dacă este necesar), inclusiv rezolvarea problemelor privind: producerea, transportul, distribuţia la cofraje şi colectarea agentului încălzitor; - organizarea punctului de lucru şi în mod special stabilirea locurilor de depozitare intermediară a cofrajelor, pentru curăţire, ungere şi întreţinere. b) Transportul la obiect al cofrajelor, cu mijloace adecvate de transport, de încărcare şi de descărcare. c) Amenajarea platformelor de depozitare a cofrajelor, conform proiectului de organizare tehnologică. d) Verificarea stării de funcţionare a cofrajelor şi a accesoriilor, în vederea începerii execuţiei pereţilor. Se va urmări cu atenţie în special calitatea feţei cofrante şi existenţa tuturor echipamentelor de asamblare. Faţa cofrantă şi filetele echipamentelor cu şurub vor fi unse corespunzător. e) Realizarea la cotele de proiect, a părţii de construcţie pe care începe montarea cofrajelor. f) Formaţiile de lucru având calificarea şi numărul de muncitori conform proiectului de organizare tehnologică. Muncitorii vor fi instruiţi special pentru acest gen de lucrări. 6.3.6. Montarea cofrajelor Montarea cofrajelor se va face în conformitate cu proiectul de organizare tehnologică pentru obiectul respectiv, întocmit fie de către proiectantul cofrajului, fie de către compartimentul tehnologic al unităţii executante. Cofrajele se vor putea monta în tot timpul anului, cu excepţia perioadelor cu temperaturi exterioare sub –100 C. Pentru lucrul în timpul nopţii se va sigura iluminarea corespunzătoare a punctelor de lucru. La montarea cofrajelor se vor avea în vedere următoarele:

527 / 1400 1384

a) Înaintea fiecărei etape de montaj se va asigura curăţirea zonei pe care se vor aşeza cofrajele şi în special a zonei peste care se toarnă beton. b) La pereţii de capăt, la cei de la casa scării, sau la cei din apropierea unor goluri funcţionale în planşeu, se vor monta în prealabil podini de susţinere, special concepute în acest scop. c) Se va acorda o atenţie deosebită trasării pe fundaţii sau planşee a poziţiei în plan a pereţilor (abateri limită 5 mm faţă de linia teoretică), precum şi verificării cotelor de nivel ale suprafeţei de rezemare la montaj a cofrajelor (abateri limită ±5 mm faţă de cota din proiect) d) Se va urmări ca partea superioară a cofrajelor să aibă nivelul din proiect (abateri limită ±5 mm), deoarece acest nivel condiţionează pozarea corectă a planşeelor şi a faţadelor prefabricate. e) La montarea panourilor de cofraj pe prima dintre feţele fiecărui perete, abaterile faţă de poziţia trasată nu vor fi mai mari de ±5 mm. f) Abaterea limită a poziţiei cofrajului faţă de planul vertical ce trece prin linia de bază va fi ±1/600 din înălţimea cofrajului , dar nu mai mult de ±5 mm. g) Primelor dintre panourile de cofraj care se montează în cadrul fiecărui perete, li se va asigura stabilitatea la vânt conform prevederilor din proiectul de cofraje şi din indicaţiile de folosire a acestora. h) Pentru prinderea elementelor de instalaţii, a pieselor înglobate, a ramelor pentru goluri în pereţi, pot fi practicate găuri în faţa cofrantă, cu diametrul maxim de 5 mm, prin care să se facă fixarea cu şuruburi sau legături cu sârmă. La cofrajele încălzitoare se va urmări ca aceste găuri să nu perforeze registrele de încălzire. i) La închiderea cofrajelor, efectuată după montarea armăturilor şi a tuturor elementelor înglobate, se va da o atenţie deosebită următoarelor: - menţinerea poziţiei din proiect, în ceea ce priveşte alinierea şi verticalitatea; - verificarea existenţei şi fixării corespunzătoare a tuturor elementelor de legătură ale cofrajelor montate faţă în faţă (numărul, poziţia, starea de uzură, distanţa de strângere etc.); - verificarea etanşeităţii suprafeţei cofrate (între panourile modulare, între cofraje şi elementele de completare sau de închidere etc.). j) În scopul evitării cumulării abaterilor, în cadrul fiecărei etape de montaj a cofrajelor, se vor face verificări ale poziţiei reciproce a acestora (atât la partea inferioară cât şi la partea superioară a cofrajelor). Abaterile limită la dimensiunea liberă (lumina) între cofrajele pereţilor pe care va rezema aceeaşi placă sau grindă prefabricată vor fi de ±10 mm. Pentru restul dimensiunilor, abaterile şi toleranţele se vor înscrie în prevederile “Normativului pentru executarea lucrărilor de beton şi beton armat” C 140-71, anexa XXI. Montarea armăturilor La montarea armăturilor din pereţii realizaţi în cofraje plane metalice se va ţine seama şi de următoarele cerinţe specifice: - pentru scurtarea ciclului tehnologic armăturile vor fi preasamblate sub formă de plase sudate sau carcase prefabricate; - înălţimea barelor verticale va fi corespunzătoare unui nivel de turnare; - se recomandă ca montarea armăturilor să se realizeze având cofrajul peretelui montat pe o parte; - barele de armătură ce se vor rabate din planul peretelui după decofrare se vor menţine în poziţia din proiect la turnarea betonului, prin folosirea accesoriilor speciale indicate în proiectul cofrajelor. 6.3.7. Punerea în opera a betonului Pentru punerea în operă a betonului turnat în pereţi se vor respecta prevederile “Normativului pentru executarea lucrărilor de beton şi beton armat” indicativ C 140-71, capitolul 5.

528 / 1400 1384

Înainte de începerea turnării, se va verifica realizarea următoarelor prevederi ale instrucţiunilor de folosire a cofrajelor respective şi ale proiectului de organizare tehnologică: a) Amenajarea unor podini de lucru având dimensiuni şi poziţie corespunzătoare pentru muncitorii betonişti. Lăţimea minimă va fi de 60 cm în cazul podinelor montate pe o singură parte a peretelui şi de 2x50=100 cm, în cazul podinilor montate pe ambele părţi ale peretelui, la partea superioară a cofrajelor (cu condiţia ca armăturile ce ies din peretele turnat să nu depăşească nivelul superior al cofrajelor cu mai mult de 80 cm). Podinile de lucru vor fi prevăzute cu parapet de protecţie şi apărătoare la partea inferioară. b) Asigurarea numărului necesar şi a stării de funcţionare a mijloacelor pentru transportul betonului (autoagitatoare, autobasculante cu bene speciale), care să asigure păstrarea caracteristicilor betonului. c) Asigurarea numărului necesar şi verificarea stării de funcţionare a mijloacelor corespunzătoare de turnare (pompe de beton, bene speciale etc.) şi de compactare a betonului (vibratoare). Înainte de începerea turnării betonului şi în timpul acesteia se vor verifica atent cofrajele, pentru a nu se produce deformaţii peste cele admisibile, cedarea elementelor de strângere etc. Atunci când se observă defecţiuni se opreşte turnarea. Regimul de turnare şi vibrare a betonului va fi stabilit ţinându-se seama de următoarele: - eventualele prevederi în acest sens ale instrucţiunilor de folosire a cofrajelor (viteza limită de turnare corespunzătoare presiunii betonului proaspăt luată în considerare la calculul cofrajuelor); - caracteristicile pereţilor turnaţi (grosimea peretelui, desimea armăturilor, poziţia şi mărilmea elementelor înglobate şi a golurilor în pereţi etc.); - caracteristicile betonului folosit (lucrabilitate, natura agregatelor, conţinutul de adaosuri plastifiate etc.) - caracteristicile vibratoarelor folosite (raza de acţiune, diametrul buteliei, frecvenţa şi energia vibraţiilor etc.). Se recomandă şi efectuarea unor verificări prealabile pe modele la scară naturală. Se interzice compactarea betonului prin baterea în cofraje, întrucât aceasta provoacă deformări remanente ale cofrajelor, greu de remediat. Pentru temperaturi medii mai mari de +10oC, durata de menţinere în cofraj a betonului va fi de cel puţin 12 ore, condiţionată de obţinerea unei rezistenţe minime de 15 daN/cm2. Se recomandă ca această rezistenţă să fie verificată prin încercări prealabile, pe probe de beton realizate în aceleaşi condiţii şi cu aceleaşi materiale ca şi cele care vor fi utilizate în lucrare. În perioadele cu temperaturi medii sub + 10oC, în afara măsurilor prescrise în anexa XIV-A a normativului C 140-71, se vor lua următoarele măsuri specifice: - izolarea termică a cofrajelor faţă de exterior, pentru a nu permite pierderea căldurii betonului; - încălzirea betonului astfel încât temperatura acestuia la introducerea în cofraj să fie 40...50 oC; - tratarea termică a betonului, prin utilizarea unor cofraje încălzitoare, sau încălzirea cu alte mijloace a spaţiului dintre faţa cofrantă şi izolaţia termică, montată în exteriorul cofrajului. - decofrarea se va face numai atunci când betonul a atins rezistenţa de 50 daN/cm 2, în aşa fel încât acesta să nu mai fie periclitat de îngheţ (respectarea acestei prevederi se va determina prin încercări); - în cazul în care temperaturile ating –10oC, cu tendinţă de scădere, lucrările de betonare nu se vor începe. Executantul va putea aplica numai unele dintre aceste măsuri specifice în cazurile când temperatura exterioară este cuprinsă în intervalul 0oC şi 10oC şi este evidentă tendinţa de încălzire a mediului exterior. Rosturile de lucru tehnologice la turnarea betonului vor fi prevăzute în proiectul de organizare tehnologică al obiectului. La stabilirea poziţiei rosturilor tehnologice de lucru se va ţine seama de următoarele: - tipul de cofraje folosit (cofraje “universale” sau cofraje “specifice” pentru o anumită construcţie); - mărimea setului de cofraje; - mărimea solicitărilor pereţilor în zona de întrerupere;

529 / 1400 1384

- poziţia golurilor de uşi şi ferestre; - volumul de beton ce poate fi turnat pe durata unei etape de lucru. Pentru întreruperile de turnare accidentale datorate unor cauze neprevăzute în proiectul de organizare tehnologică (întreruperi în livrarea betonului, în funcţionarea macaralei, condiţii meteorologice improprii lucrului etc.), se vor respecta prevedrile din “Normativului pentru executarea lucrărilor de beton şi beton armat” C 140-71 privind rosturile de lucru. Se recomandă ca rosturile de lucru să fie plasate în zonele cu secţiune minimă ale pereţilor, pentru a uşura operaţiile de întrerupere şi tratarea feţei betonului la reluarea turnării. 6.3.8. Demontarea cofrajelor Demontarea panourilor se va face în general în ordinea inversă a operaţiunilor de la montare, respectându-se întocmaiindicaţiile proiectului de organizare tehnologică, pentru obiectul respectiv. La decofrare se vor avea în vedere, în mod special, următoarele aspecte: a) Desfacerea elementelor de legătură dintre cofrajele montate faţă în faţă, se va face numai după degajarea cofrajelor. prin demontarea tuturor pieselor de fixare a elementelor înglobate în beton şi a elementelor de completare, din zonele de îmbinare a cofrajelor. b) Desprinderea cofrajelor de suprafaţa de beton turnată, se va produce prin “deslipire în pană”, datorită acţiunii greutăţii cofrajului la desfacerea elementelor de legătură între panourile montate faţă în faţă şi acţionarea echipamentelor de reglare a verticalităţii panourilor. Operaţiunea va fi supravegheată îndeaproape, pentru a se evita deformările cofrajelor, sau ruperi ale betonului, datorită desfacerii elementelor de strângere înaintea degajării totale a cofrajelor. Se va evita forţarea deslipirii cofrajelor de peretele din beton cu echipamente care pot să afecteze calitatea peretelui, sau să producă deformaţii ale cofrajelor. c) La demontarea panourilor de cofraj aşezate pe podini speciale la pereţii de capăt, cei de la casa scării, sau din apropierea unor goluri funcţionale în planşeu, panoul de cofraj va fi prins în cârligul macaralei înainte de desfacerea elementelor de strângere şi se va menţine astfel până la transportul şi depozitarea în zona de curăţire şi ungere. d) În timpul ridicării panourilor de cofraj va trebui ca macaraua să lucreze cu viteză mică şi să se asigure ghidarea cofrajelor, cu mijloace corespunzătoare, în aşa fel încât să nu lovească pereţii turnaţi. 6.3.9. Manipularea, transportul si depozitarea cofrajelor Cofrajele vor fi manipulate numai cu ajutorul echipamentelor de ridicare adecvate, prevăzute în proiect. De asemenea, locurile de agăţare vor fi cele indicate în proiect. Starea de funcţionare a echipamentelor de ridicare şi a pieselor de agăţare ale cofrajelor va fi verificată perioadic, de către un cadru tehnic competent. Tipul şi caracteristicile macaralelor utilizate, precum şi amenajarea căilor de rulare, vor corespunde indicaţiilor din proiect. Înaintea fiecărei operaţii de ridicare, se va verifica degajarea cofrajelor de obiectelor înconjurătoare. În cazul lucrului pe timp friguros, se va verifica dacă nu s-a format un strat de gheaţă între cofraj şi obiectele înconjurătoare, în aşa fel încât, la ridicare să fie depăşită capacitatea macaralei. Se recomandă ca, pe timpul transportului cofrajelor între zonele de montaj şi cele de curăţire şi ungere, elementele auxiliare mărunte (şuruburi, pene, elemente de legătură etc.) să fie transportate în lăzi. Elementele de completare de la îmbinările cofrajelor metalice se vor manipula conform indicaţiilor din proiectul de organizare tehnologică. Se recomandă manipularea cu macaraua a mai multor elemente deodată.

530 / 1400 1384

Transportul cofrajelor de la un obiect la altul se va asigura cu mijloace adecvate, respectându-se aceleaşi indicaţii ca şi la pct. 4.6. Depozitarea cofrajelor se va face numai pe suprafeţe orizontale (pantă maximă 5%) şi rigide. Cofrajele vor fi asigurate împotriva răsturnării (datorită acţiunii vântului, înclinării suportului, lovire etc.) prin mijloace adecvate prevăzute în instrucţiunile de folosire. 6.3.10. Intretinerea si refolosirea cofrajelor Pentru o bună întreţinere a cofrajelor se vor asigura, în mod deosebit, următoarele: a) Se vor respecta instrucţiunile privind folosirea corectă a cofrajelor. b) Imediat după fiecare folosire atât faţa cofrantă cât şi celelalte părţi ale cofrajelor vor fi curăţate de resturile de beton. c) Faţa cofrantă se va unge după fiecare folosire cu emulsie parafinoasă, sau alte soluţii similare, care vor trebui să asigure următoarele: - reducerea aderenţei dintre beton şi cofraje, în aşa fel încât desprinderea cofrajelor de pe suprafeţele de beton turnate să se realizeze cu uşurinţă; - să nu producă pătarea pereţilor de beton; - să permită o bună aderenţă a finisajelor pe pereţi. Când se folosesc soluţii speciale, frecvenţa ungerii va fi cea indicată pentru aceste produse. d) Filetele şuruburilor care sunt acţionate la fiecare ciclu de turnare, se vor unge cu vaselină la fiecare trei folosiri şi cel puţin o dată pe săptămână. e) Orice defecţiune care a fost observată la cofraje (deformări, ruperi de cordoane de sudură etc.) va fi remediată imediat. f) Revizuirile periodice ale cofrajelor se vor efectua la termenele prevăzute în instrucţiunile de folosire pentru tipurile respective de cofraje. Se recomandă ca revizuirile să fie făcute, pe cât posibil, în perioadele din an în care cofrajele sunt mai puţin solicitate (iarna). Setul de cofraje va fi examinat cu atenţie, piesă cu piesă şi în special cele mai solicitate (urechi de agăţare, echipamente de reglare a verticalităţii, elemente de strângere, feţele cofrante ale panourilor de cofraj etc.). Refolosirea cofrajelor Ritmul de reutilizare al cofrajelor metalice este unul dintre principalele elemente care asigură folosirea eficientă a acestora. Se recomandă în mod special ca lucrările să fie organizate în aşa fel încât să se asigure o refolosire la fiecare 24 ore. Numărul total de refolosiri este funcţie de modul de alcătuire, de robusteţea şi rigiditatea cofrajului. În scopul unei folosiri raţionale şi eficiente a cofrajelor este necesar să li se asigure cofrajelor metalice între 200...100 refolosiri, astfel încât prin numărul de refolosiri prevăzut şi realizat consumul (pierderea) de metal să rezulte de cel puţin 0,400 kg/m2 de suprafaţă cofrată. 6.3.11. Tratarea ulterioara a peretilor cofrati Toate operaţiunile de corectare şi remediere a micilor defecţiuni ale pereţilor se vor efectua imediat după decofrare. Conducătorul tehnic al lucrării va examina cu atenţie pereţii decofraţi şi va dispune realizarea cu maximă urgenţă a următoarelor operaţiuni: - îndepărtarea bavurilor; - degajarea pieselor înglobate; - extragerea cofrajelor pentru goluri în pereţi şi eventual a distanţierilor; - corectarea defecţiunilor de turnare, prin metode şi mijloace corespunzătoare;

531 / 1400 1384

- corectarea suprafeţelor de rezemare a elementelor prefabricate; - rabaterea şi fasonarea, conform proiectului, a barelor de armătură de la îmbinările pereţilor turnaţi în etape succesive. La realizarea ulterioară a celorlalte elemente ale structurii se vor evita: lovirea, stropirea cu mortar de ciment, sau pătarea cu diverse substanţe a pereţilor turnaţi. Pentru a se asigura condiţii favorabile de întărire şi pentru a se reduce deformaţiile pereţilor, având în vedere şi decofrarea timpurie a acestora, se va asigura menţinerea umidităţii betonului în primele zile după turnare, prin stropirea periodică cu apă a suprafeţelor libere, mai ales în perioadele călduroase uscate. Stropirea cu apă se va efectua în conformitate cu prevederile normativului C 140-71, paragraful 5.55. Condiţii de încărcare ulterioară a pereţilor Încărcarea pereţilor din beton monolit turnat în cofraje metalice, cu sarcinile provenite din planşee şi alte elemente ale structurii, este permisă numai atunci când betonul din pereţi a atins rezistenţa indicată prin proiect pentru începerea încărcării, dar nu mai puţin de 50 daN/cm2; această rezistenţă va fi verificată prin încercări prealabile pe cuburi de control. 6.1.12. Tehnica securitatii muncii La execuţia pereţilor din beton monolit turnat în cofraje metalice plane, se vor respecta cu stricteţe prevederile din “Norme republicane de protecţie a muncii” aprobate cu ordinul MSPS şi MSPS nr. 182/1966-702/1966. În afara măsurilor de protecţia muncii, caracteristice lucrului pe şantierele de construcţii, la executarea lucrărilor de montare şi demontare a cofrajelor metalice şi turnare a betonului, se vor respecta şi următoarele dispoziţii specifice procesului de lucru.: a) Toate mecanismele şi echipamentele de ridicare şi de fixare provizorie vor fi supuse la verificări periodice. b) Toate locurile periculoase de pe şantier vor fi marcate prin placarde. c) Pentru lucrul în timpul nopţii se va asigura iluminarea întregului loc de muncă cu lumină artificială de 50...100 lucşi, astfel încât muncitorii să nu execute lucrări, sau să se deplaseze în zone întunecate. d) După realizarea primului nivel (al parterului), pe conturul clădirii şi al golurilor de la casa scării se vor monta parapete de protecţie, de inventar. e) În acelaşi sector de lucru, executarea diferitelor categorii de lucrări, concomitent cu lucrările de montare a cofrajelor metalice se va admite sub protecţia a două planşee. f) Pentru montarea panourilor vor fi admişi numai muncitorii care au calificarea necesară şi care au urmat instructajul respectiv. g) Se va interzice accesul persoanelor străine în zona de lucru a montatorilor. h) Montarea cofrajelor va fi permisă numai în prezenţa şefului formaţiei de lucru, sau a înlocuitorului acestuia, care este obligat să observe ca lucrătorii în subordine să folosească scule în bună stare şi echipamente de siguranţă. i) Muncitorii vor fi echipaţi individual cu mănuşi, căşti, centuri de siguranţă şi cu toate sculele necesare funcţiei deţinute în formaţia de lucru. j) Pentru montarea cofrajelor pereţilor de la capetele clădirii, de la casa scării şi din dreptul unor goluri funcţionale din planşee se vor folosi, în mod, podini de susţinere proiectate special pentru acest scop. k) Toate platformele şi pasarelele de circulaţie vor fi prevăzute cu podini continue, din dulapi de lemn, cu grosimea de minimum 38 mm, precum şi cu balustrade de protecţie.

532 / 1400 1384

l) Se interzice prezenţa personalului pe cofraje, sau sub acestea, în timpul manevrelor de ridicare, transport şi aşezare, precum şi în timpul operaţiei de desprindere a cofrajelormetalice de peretele de beton, la decofrare. m) Depozitarea panourilor se va face numai pe platforme rigide şi cu o înclinare de maximum 5%. n) Lucrările de montare a cofrajelor de vor întrerupe pe timp cu vânt puternic (continuu, sau în rafale), viscol, sau ceaţă deasă. o) Panourile de cofraj montate pe prima din feţele fiecărui perete, în aşteptarea cofrajului de pe cea de a doua faţă a peretelui , vor fi asigurate împotriva răsturnării, prin mijloacele speciale prevăzute în instrucţiunile de folosire ale fiecărui tip de cofraje. 6.3.13. Dispozitii finale Respectarea prevederilor prezentului normativ referitoare la măsurile de tehnica securităţii muncii şi la sigurarea stabilităţii la vânt este obligatorie şi pentru cofrajele realizate anterior intrării în vigoare a normativului. În acest scop, toate cofrajele plane de dimensiuni mari pentru pereţi de beton, se vor verifica, înainte de folosire, din punct de vedere al respectării prevederilor de la punctele 3.7; 3.9; 7.2 şi 12.2 ale normativului, modificându-se corespunzător cofrajele care nu respectă aceste prevederi. 6.4. ALCATUIREA SI FOLOSIREA ÎN CONSTRUCTII A PANOURILOR DIN PLACAJ PENTRU COFRAJE 6.2.1. Prevederi generale Prezentele instrucţiuni tehnice se referă la proiectarea, confecţionarea şi folosirea în construcţii a panourilor pentru cofraje din placaj pe schelet din cherestea. Panourile tipizate (modulate) sunt cele cuprinse în NID-MEFMC 144272. Prevederile cuprinse în prezentele instrucţiuni au un caracter universal, obligatoriu şi general. Rezolvările de detaliu urmează a face obiectul unor fişe tehnologice. Prezentele instrucţiuni completează cu prevederi specifice în acest domeniu prescripţiile tehnice în vigoare şi anume: "Normativ pentru executarea lucrărilor de beton şi beton armat", indicativ C.140-71, "Îndrumător pentru modularea dimensională a construcţiilor industriale în vederea folosirii raţionale a cofrajelor unificate de inventar", indicativ P. 69-73, "Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de construcţii din betoane aparente cu parament brut", indicativ C. 122-70. Domeniul de aplicare Panourile de cofraj se vor întrebuinţa la cofrarea elementelor de construcţii (fundaţii, ziduri de sprijin, pereţi, stâlpi, grinzi, plăci etc.) din beton, beton armat şi beton precomprimat, monolit sau prefabricat-preturnat, în scopul reducerii consumului de cherestea prin realizarea unui număr mai mare de folosiri. În cazul executării unor betoane aparente, proiectantul lucrării va indica dacă şi cum anume se pot folosi panouri de utilizare generală sau dacă trebuie prevăzute cofraje speciale. Panourile tipizate de folosinţă generală vor fi confecţionate de preferinţă în cadrul unor unităţi industriale pentru prelucrarea lemnului, ele putând fi executate şi în atelierele unităţilor de construcţii. Panourile de completare şi speciale vor fi confecţionate în general în atelierele unităţilor de construcţii, ele putând fi executate şi pe şantiere, dacă acestea sunt utilate în mod corespunzător, în baza unor desene de execuţie întocmite în conformitate cu prevederile capitolului 2.

533 / 1400 1384

În toate cazurile, la confecţionarea lor se impune respectarea cu stricteţe a desenelor de execuţie (dimensiuni, detalii, calitatea materialelor) nedepăşindu-se abaterile dimensionale limită. Cofrajele care se execută cu panouri, vor face obiectul unor proiecte tehnologice prin care se indică panotarea suprafeţelor de cofrat precum şi detaliile specifice cazului concret privind asamblarea, îmbinarea, completarea, sprijinirea şi susţinerea panourilor. Clasificarea panourilor de cofraj şi numărul lor de folosiri Din punctul de vedere al ariei de utilizare, panourile de cofraj pot fi: - panouri tipizate (modulate) de folosinţă generală, care trebuie utilizate cu preferinţă; - panouri de completare de formă plană, însă de alte dimensiuni decât cele modulate şi - panouri speciale pentru cofrarea colţurilor (în L) a ieşindurilor (în Z), a racordărilor curbe precum şi rame pentru goluri de uşi, ferestre etc. Modul de alcătuire al panourilor de completare şi speciale trebuie să fie justificat prin numărul de folosiri ce li se poate asigura. Din punctul de vedere al calităţii suprafeţei de beton care se cofrează, panourile de cofraj pot fi: - pentru betoane aparente ornamentale, ce nu fac obiectul instrucţiunilor de faţă; - pentru betoane aparente lise, obişnuite, de genul celor folosite în mod curent la construcţii industriale, agrozootehnice, hidrotehnice etc., pentru a căror realizare exigentă pot fi utilizate panouri de cofraj de natura celor la care se referă instrucţiunile de faţă; - pentru betoane aparente brute la care se admit neregularităţi reduse, precum şi pentru betoane tencuite ale căror neregularităţi nu trebuie să ducă la îngroşarea stratului de tencuială şi - pentru betoane brute ascunse (la fundaţii, subsoluri, canale tehnice etc.) la care apariţia unor abateri mai mari nu deranjează funcţional. Numărul de folosiri ale panourilor de cofraj depinde de concepţia lor, de calitatea execuţiei şi de modul de exploatare, şi determină consumul de material lemnos şi costul pe unitatea de suprafaţă cofrată. Astfel, panourile de concepţie mai robustă şi cu execuţie îngrijită, pot fi folosite de un număr mai mare de ori. Eficienţa economică a acestora este în general mai mare, dar există cazuri în care este raţională adoptarea voită a unor alcătuiri de panouri cu durata de viaţă mai scurtă. De asemenea, decofrarea rapidă şi reutilizarea imediată a panourilor asigură acestora un mai mare număr de folosiri, uşurând decofrarea şi respectiv evitând deteriorarea în perioadele de nefolosire. Panourile de cofraj alcătuite conform normei interne 1442-72 li se pot asigura, în cazul unei exploatări corespunzătoare, 20...25 de folosiri, cu menţiunea că: - betoanele aparente lise se pot realiza cu primele cca 5 folosiri; - betoanele aparente brute se pot realiza cu primele cca 15 folosiri, iar - betoanele brute ascunse la orice număr de folosiri, panourile de cofraj trebuind a fi scoase din uz atunci când se ajunge în situaţia ca faţa betonului obţinut să deranjeze funcţional sau când rezultă un consum suplimentar important de beton. 6.4.2. Conditii de proiectare si confectionare a panourilor de cofraj Dimensiunile panourilor se vor alege în aşa fel, încât: - suprafeţele de cofrat să poată fi acoperite în proporţie cât mai mare cu tipuri de panouri de folosinţă generală; - la confecţionare, materialele să se poată debita cu minim de pierderi, iar - greutatea panourilor să permită uşoara lor manipulare (max. 50 kg). În cazul în care o suprafaţă de completare prezintă un caracter de repetitivitate care justifică adoptarea unui panou special "de completare", acesta se va proiecta şi executa corespunzător scopului şi locului unde este folosit; în caz contrar, completarea se va face la faţa locului cu material lemnos.

534 / 1400 1384

În scopul de a se uşura asamblarea, se recomandă ca toate panourile de cofraj folosite la cofrarea unei construcţii să fie de aceeaşi grosime, stabilită prin calcul pentru solicitările maxime. Abaterile admisibile de la dimensiuni sunt cele date în tabelul 1, col. 2 al anexei XXI la "Normativul pentru executarea lucrărilor de beton şi beton armat" (C. 140-71) completate sub forma alăturatului tabel 1. Tabel 1 Toleranţe (abateri limită) admise pentru elementele cofrajelor folosite la executarea elementelor din beton monolit Abateri limită la dimensiunile panourilor: - la lungimi 4 mm - la lăţimi 3 mm - la grosimi 1 mm Diferenţa maximă între diagonalele unui panou 5 mm Toleranţe la rectiliniaritatea muchiilor - pe m 1 mm - pe toată lungimea muchiei 2 mm Toleranţe la paralelismul sau înclinarea prescrisă între muchii - pe m 2 mm - pe toată lungimea muchiilor 3 mm Toleranţe la planeitatea suprafeţei 1) - pe m2 2 mm - pe toată suprafaţa 4 mm ___________________ 1) se verifică cu dreptarul de (1 m lungime) aşezat oricum pe suprafaţa panoului Materiale La confecţionarea panourilor de cofraj făcând obiectul prezentelor instrucţiuni tehnice se folosesc următoarele materiale lemnoase şi auxiliare: - cherestea de răşinoase STAS 1949-74, calitatea C; cu acordul părţilor, scheletul poate fi executat şi din cherestea de diverse alte specii; - placaj pentru lucrări de exterior STAS 7004-72, tip A, calitatea I de 8 sau 15 mm grosime sau placaj pentru vagoane de marfă STAS 8841-72; - şuruburi cu cap înecat pentru lemn STAS 1452 sau cuie filetate STAS 2111-71 (cuie cu cap cilindric tip B); - cuie din sârmă de oţel STAS 2111-71 (cuie cu cap conic tip D). Umiditatea cherestelei va fi de (25±3%). Pentru a se împiedica deformarea panourilor datorită variaţiilor de umiditate, ele se vor unge imediat după confecţionarea pe toate feţele cu emulsia parafinoasă indicată la pct. 5.5. Alcătuire şi calcul Alcătuirea panourilor de cofraj trebuie să pornească de la stabilirea unei direcţii principale de rezistenţă a scheletului (în general: cea longitudinală) materializată printr-un număr corespunzător de rigle paralele (coaste), peste care placajul se dispune astfel, încât să lucreze pe direcţie transversală coastelor. În sens transversal, scheletul se completează prin rigle de capăt. Îmbinarea acestora cu riglele longitudinale (de rezistenţă) se face în jumătatea lemnului sau, mai bine, prin chertare în treimea lemnului, avându-se grijă ca rigla longitudinală să prindă în cleşte rigla transversală şi nu invers.

535 / 1400 1384

În general, panourile sunt placate pe o singură faţă şi au scheletul rigidizat prin distanţieri dispuşi între riglele longitudinale, la intervale de cca 60 cm. Aceştia vor avea înălţimea redusă cu cca 5 mm faţă de înălţimea riglelor, pentru a fi ferite de lovire. Fixarea distanţierilor se recomandă a se prevedea cu câte două cuie la fiecare capăt, în care scop ei vor putea fi decalaţi de la un interspaţiu la altul, îmbinarea prin chertare fiind neindicată. Decalajul distanţierilor poate fi evitat dacă se folosesc colţare din lemn (pct. 2.12 şi). Această soluţie este în special indicată la distanţierii de sub rosturile de înnădire ale placajului (pct. 2.9). Calculul panourilor de cofraj din placaj se va face conform STAS 856-67 ţinând seama de următoarele caracteristici de materiale şi deformaţii elastice admisibile: - rezistenţa admisibilă la încovoiere a scheletului de răşinoase

= 120 daN(kgf)/cm2

- rezistenţa admisibilă la încovoiere a placajului: * paralel cu direcţia fibrei furnirelor exterioare

= 130 daN/cm2

* perpendicular pe direcţia fibrei furnirelor exterioare

= 50 daN/cm2

- modulul de elasticitate al cherestelei de răşinoase

=100000 daN/cm2

- modulul de elasticitate al placajului

=70000 daN/cm2

- săgeata admisibilă între punctele de reazem ale elementului respectiv (pentru placaj) - interaxul riglelor scheletului; pentru riglele scheletului - interaxul moazelor resp. al grinzilor de susţinere: * dacă se dimensionează pe baza condiţiilor de deformaţie (în cazul betoanelor aparente)

f / l 1/300

* dacă se dimensionează pe baza condiţiilor de rezistenţă (în cazul betoanelor brute şi ascunse) se verifică

f / l 1/200

În calculele statice se va ţine seama de încărcările verticale şi orizontale cuprinse în anexa III la "Normativul pentru executarea lucrărilor de beton şi beton armat", C. 140-71, unde diagrama simplificată pentru împingerea laterală a betonului indică o presiune triunghiulară (hidrostatică), până la adâncime h = 1,50 m şi în continuare o presiune constantă p = pmax = 3,6 t / m2 În cazul în care se folosesc pompe de beton, astfel ajungându-se la turnarea aproape concomitentă a unor înălţimi mari (de pildă a unui etaj), presiunea hidrostatică triunghiulară se va considera ca acţionând pe toată înălţimea de turnare prescrisă prin proiectul tehnologic. De asemenea se vor putea utiliza diferite diagrame care indică presiunea la diferite adâncimi sau doar presiunea maximă, pentru diferite viteze de betonare considerate pe verticală. Pentru dimensionarea placajului este utilă folosirea abacei.

536 / 1400 1384

Execuţia panourilor Scheletul panoului alcătuit în condiţiile punctului 2.6 va fi încleiat cu un adeziv rezistent la umiditate şi asamblat cu ajutorul cuielor. Placajul va fi prins de schelet în cuie filetate sau şuruburi. Acestea se vor dispune: - la distanţe de max. 200 mm pe tot conturul panoului (pe riglele longitudinale marginale şi cele transversale de capăt); - la distanţe de max. 300 mm pe riglele longitudinale intermediare şi - câte două pe fiecare distanţier. Astereala din placaj va fi în general dintr-o bucată, în cazuri speciale admiţându-se o singură înnădire. Pentru trecerea tiranţilor necesari cofrării pereţilor şi grinzilor se recomandă realizarea din atelier a unor găuri sau chertări marginale prin care se evită practicarea lor necontrolată la faţa locului. Pentru uşurarea decofrării, coastele panourilor pot avea găuri transversale, de cca 20 mm diametru, în apropierea capetelor de care pot fi trase, prin introducerea unui cârlig din oţel-beton anume confecţionat. Prin înţelegerea între părţi, panourile mai pot avea: - colţare din lemn între riglele longitudinale şi cele transversale resp. distanţieri; - colţari metalici îngropatţi (vincluri din fier lat) la colţurile exterioare; - corniere din tablă pentru protejarea marginii placajului fixate prin cuie pentru tablă dispuse la cca 5 cm distanţă etc. 6.4.3. Alcatuirea cofrajelor din panouri Calculul cofrajelor din panouri şi a sprijinirilor şi susţinerilor acestora se va face conform anexei a III-a la "Normativul pentru executarea lucrărilor de beton şi beton armat", C 140-71, cu respectarea prescripţiilor de proiectare cuprinse în STAS 856-67 pentru elementele din lemn, STAS 763/1-71 şi STAS 763/3-72 pentru elementele metalice. În afară de precizările adiţionale cuprinse la pct. 2.8, este necesară şi o verificare la răsturnare dată de presiunea vântului, pentru toate cofrajele de suprafaţă din panouri, care au o masă totală mai mare de 250 kg. De asemenea se va verifica presiunea locală pe suprafaţa de contact între riglele panourilor şi elementelor de susţinere ale cofrajului (grinzi, montanţi, moaze etc.). Elementele de susţinere ale cofrajelor trebuie să fie bine contravântuite pe toate trei direcţiile. Susţinerile cofrajelor vor fi rezemate prin intermediul unor tălpi individuale sau continue pe pământ sau elemente de construcţii care să nu permită tasări mari sau neuniforme. Ele vor fi prevăzute cu pene, vinciuri sau alte echipamente, prin care să fie posibilă decofrarea, după întărirea betonului. În cazul popilor telescopici, funcţia acestor echipamente poate fi preluată de filetul popului. În cazul în care terenul pe care reazemă susţinerile cofrajelor este format din umpluturi insuficient consolidate sau compactate, este înmuiat sau expus înmuierii, mocirlos, îngheţat sau expus îngheţului, se vor da soluţionări speciale, prin care să se evite rezemarea directă a acestora pe asemenea terenuri, prevenindu-se astfel producerea tasărilor sau ridicărilor. În cazul aşezării popilor deasupra unor goluri în teren (gropi naturale, şanţuri, săpături) sau în planşeele inferioare, rezemarea popilor respectivi se va face pe grinzi-jug verificate prin calcul, din punct de vedere al rezistenţei şi al deformaţiilor. Popii ce susţin cofrajele construcţiilor etajate de beton şi dispuşi pe mai multe niveluri, trebuie să fie aşezaţi suprapus pe aceeaşi verticală. La alcătuirea şi montarea cofrajelor, susţinerilor şi reazemelor acestora se va urmări ca deformaţiile lor să fie compensate prin supraînălţări sau contrasăgeţi.

537 / 1400 1384

Cofrajul propriu-zis, alcătuit în cât mai mare parte din panouri de inventar, trebuie astfel conceput încât să facă posibilă scoaterea (decofrarea) lui cât mai uşoară şi fără producerea unor deteriorări. Pentru a se evita scurgerea laptelui de ciment rosturile din panouri se vor etanşa cu benzi autoadezive cu forme similare. Abaterile cofrajului gata montat vor fi cele indicate în cadrul anexei XXI la "Normativul pentru executarea lucrărilor de beton şi beton armat", indicativ C. 140-71. completate sub forma alăturatului tabel 2: Tabel 2 Toleranţe (abateri limită) admise pentru cofraje gata montate folosite la executarea elementelor din beton armat Abateri limită la dimensiuni reprezentând deschideri: - pentru grinzi şi plăci fără grinzi * când deschiderea este 3,00 m

10 mm

* când deschiderea este 3,00 m

12,5 mm

- pentru plăcile planşeelor cu grinzi * când deschiderea este 3,00 m

6 mm

* când deschiderea este 3,00 m

8 mm

- pentru pereţi * când lungimea (înălţimea) este de 3,00 m * când lungimea (înălţimea) este de 3,00 m

10 mm 12,5 mm

Abateri limită la dimensiunile secţiunilor transversale: - la stâlpi şi grinzi - la grosimea pereţilor şi plăcilor Toleranţe la rectiliniaritatea muchiiilor: * pe m * pe toată lungimea muchiei

±3 mm ±2 mm

3 mm 4 mm

Toleranţe la planeitatea suprafeţei: Deformaţiile pe care le suferă cofrajul în timpul turnării şi compactării betonului nu vor depăşi limitele admisibile cuprinse în acelaşi tabel 1 al anexei XXI la normativul C.140-71 la col. 4. Condiţii privind cofrarea diferitelor elemente de construcţie Pentru cofrarea fundaţiilor (continue sau izolate) o înălţime mică, panourile se dispun cu latura lungă orizontală iar pentru cele cu înălţime mare cu latura lungă verticală. Pentru solidarizarea şi sprijinirea panourilor se folosesc montanţi, cleşti, distanţieri, ţăruşi, dulapi de aliniere, proptele etc.

538 / 1400 1384

Pentru cofrarea pereţilor, panourile pot fi dispuse pe latura lungă fie orizontal, în care caz panourile sunt susţinute de montanţi verticali, aliniaţi pe orizontală cu rigle, fie vertical, în caz sunt susţinute şi aliniate prin moaze orizontale dispuse la minimum două niveluri. Prima soluţie se adoptă în general dacă se urmăreşte obţinerea unor elemente de cofraj având o suprafaţă mai mare, manevrabile cu macaraua, iar cea de-a doua, dacă montarea şi demontarea panourilor se face manual la fiecare cofrare. În ambele cazuri, panotajul (împărţirea pe panouri a suprafeţei de cofrat) va fi identic pentru ambele feţe ale peretelui rosturile dintre panouri trebuind să fie faţă în faţă. În acest fel, tiranţii se montează cu uşurinţă în lăcaşurile (găuri sau chertări marginale) din panouri anume practicate la confecţionare (pct. 2.10). Panotarea va trebui să înceapă de la intersecţiile pereţilor spre mijloc. Pentru a se putea prelua abaterile inerente atât la trasarea peretelui cât şi la dimensiunile efective ale panourilor rezultate la confecţionarea sau în urma repetatelor folosiri, panotarea va trebui să prevadă în timp un interspaţiu de minimum 5 cm lăţime. Acoperirea acestui interspaţiu se va putea face fie cu o furură din lemn, care se poate realiza din doi dulapi având secţiunea în formă de pană, fie cu o piesă din tablă. Spaţiul de compensare realizat permite o scoatere uşoară a panourilor adiacente (pct. 4.18 şi 4.19). Pentru obţinerea unei suprafeţe plane, panourile de cofraj pentru pereţi se vor alinia riguros la montare, atât la rosturile dintre ele cât şi, dacă este cazul, în zona de contact cu panourile de cofraj pentru placă. La partea inferioară, alinierea panourilor se va realiza cu ajutorul unor tălpi de rezemare şi se vor menţine feţele la distanţa corespunzătoare grosimii peretelui, cu ajutorul unor distanţieri, care pot fi din ţeavă PVC prevăzută la capete cu conuri de protecţie tot din PVC. Menţinerea alinierii panourilor asamblate se obţine cu ajutorul montanţilor şi al riglelor de aliniere respectiv al moazelor, şi cu ajutorul tiranţilor trecuţi prin distanţieri. Asigurarea verticalităţii se face prin proptele, de preferinţă reglabile. Împingerea betonului proaspăt care acţionează asupra panourilor de cofraj se preia prin elementele de sprijinire ale panourilor - montanţi respectiv moaze - şi prin tiranţii de legătură realizaţi în general din oţel beton şi blocaţi cu zăvoare cu excentric sau pană. În cadrul proiectului de cofraj (pct. 1.6) se vor verifica prin calcul elementele de sprijinire şi legătură din punct de vedere al rezistenţei şi al deformaţiilor. Cofrajele stâlpilor se alcătuiesc în general din panouri dispuse vertical. Panourile vor putea fi aşezate în plan: - fie simetric, în care caz o latură a stâlpului (în general cea mică) de regulă se cofrează cu un panou special de lăţimea stâlpului, calotarea făcându-se cu caloţi drepţi pe două laturi paralele legaţi cu tiranţi din buloane sau din oţel-beton; - fie decalate "în morişcă" în care caz calotarea, de regulă, se face cu caloţi triunghiulari, strânşi, de preferinţă, prin piese speciale cu pană. Pentru ieşirea muchiilor stâlpului, se folosesc elemente triunghiulare din şipci de lemn sau PVC. - Trasarea bazei se face de regulă printr-o ramă din scândură. Pentru a se putea controla şi curăţa baza stâpului, se prevede o fereastră de vizitare, care poate fi realizată în cazul folosirii panourilor de inventar, prin montarea decalat pe verticală, a uneia din panouri. Atunci când cofrajul se montează asamblat peste armătura gata montată iar placa nu se montează concomitent, se poate renunţa la fereastra de vizitare. La cofrarea grinzilor şi nervurilor, pentru feţele laterale panourile se dispun, în general, cu latura lungă pe orizontală. Se recomandă ca panoul special pentru fundul grinzii să fie cuprins între panourile de cofraj ale feţelor laterale şi să fie susţinut aparte, pentru a permite decofrarea mai timpurie a lateralelor. Calotarea panourilor laterale de cofraj ale grinzilor se face cu ajutorul unor juguri, legate în cazul grinzilor înalte la partea superioară prin tiranţi din oţel-beton trecând prin distanţieri tubulari din PVC.

539 / 1400 1384

La cofrarea plăcilor, panotarea va urmări o raţională dispunere a elementelor de susţinere (popi, grinzi, eşafodaje etc.) precum şi acoperirea unei suprafeţe maxime cu panouri de inventar. Pentru uşurarea decofrării este necesar să se prevadă pe ambele direcţii câte o fâşie de compensare de 5-10 cm lăţime . În cazul cofrării concomitente a elementelor verticale (pereţi, stâlpi) cu cele orizontale (grinzi, nervuri, plăci) în scopul turnării betonului într-o singură fază, îmbinarea cofrajelor se va face în aşa fel încât panourile de cofraj pentru elementele orizontale să se suprapună peste cele verticale, pentru a permite decofrarea pereţilor şi a stâlpilor înaintea grinzilor şi plăcilor. Cofrarea concomitentă trebuie însă evitată ori de câte ori este posibil, întrucât: - panourile orizontale pot presa pe cele verticale, prin greutatea betonului, făcând dificilă recuperarea mai rapidă a panourilor verticale; - realizarea ferestrelor de vizitare (pct. 3.8) devine obligatorie; în orice caz curăţirea bazei stâlpilor se va face după executarea întregului cofraj; - cofrajele elementelor verticale trebuie realizate de înălţime exactă, nefiind posibilă depăşirea înălţimii elementelor de beton, ceea ce, de regulă, face imposibilă folosirea panourilor de inventar fără completări pe verticală. Susţinerea cofrajelor Eşafodajele de susţinere a cofrajelor de planşee (grinzi, nervuri, plăci) sunt formate, în general, din grinzi de preferinţă extensibile, rezemate pe popi de inventar, contravântuiţi. Elementele eşafodajului trebuie să prezinte suficientă rezistenţă şi stabilitate pentru a putea prelua toate sarcinile provenite din greutatea cofrajului, a betonului proaspăt, a sculelor şi echipamentelor de lucru şi a echipelor de muncitori, fiind verificate totodată pentru a prelua şi solicitări orizontale din vânt şi împingerea betonului. Contravântuirile de pe cele două direcţii perpendiculare trebuie să formeze triunghiuri nedeformabile, iar prinderile să nu dea excentricităţi importante în noduri . Pot fi folosite ca elemente orizontale de contravântuire tălpile continue de rezemare şi grinzile de susţinere, cu condiţia ca prin detaliile de prindere adoptate să fie împiedicată deplasarea relativă între popi şi aceste tălpi respectiv rigle. 6.4.4. Tehnologia lucrarilor de cofrare cu panouri Pentru orice element de construcţie operaţiile de montare a panourilor de cofraj se succed în principiu în următoarea ordine: - curăţirea şi nivelarea locului de montaj; - trasarea poziţiei cofrajelor; - transportul şi aşezarea panourilor şi a celorlalte materiale şi elemente de inventar, în apropierea locului de montaj; - curăţirea şi ungerea panourilor; - asamblarea şi susţinerea provizorie a acestora; - verificarea poziţiei cofrajelor pentru fiecare element de construcţie, atât în plan cât şi pe verticală şi fixare lor în poziţie corectă; - încheierea, legarea (blocarea) şi sprijinirea definitivă a tuturor cofrajelor cu ajutorul echipamentelor de montare (caloţi, juguri, tiranţi, zăvoare, distanţieri, proptele, contravântuiri etc.) şi - etanşarea rosturilor. La folosirea panourilor de cofraj, se vor evita, pe cât posibil, practicarea găurilor în astereală şi baterea cuielor în schelet. Se interzice cu desăvârşire tăierea sau cioplirea panourilor, în scopul adaptării lor dimensionale sau de detaliu la cazuri particulare de folosire, în toate asemenea cazuri fiind necesară adoptarea unor completări la faţa locului sau a unor panouri speciale. Panourile de care sunt fixate cutiile pentru găuri de trecere, şipcile pentru şanţuri ale traseelor de instalaţii etc., vor fi folosite cu aceeaşi destinaţie la fiecare refolosire. Cutiile şi şipcile se vor fixa de panouri în cuie având grosimea

540 / 1400 1384

minimă de 1,8 mm. Pentru a se uşura decofrarea panourilor echipate cu astfel de piese în relief, acestea vor fi curăţate şi unse cu deosebită atenţie. Contravântuirile eşafodajelor vor fi bine strânse cu echipamentele lor de asamblare, verificarea fiind obligatorie. Termenele la care se va face decofrarea elementelor de construcţii sunt cele din "Normativul pentru executarea lucrărilor de beton şi beton armat", C. 140-71. Imediat după decofrare se vor îndepărta bavurile de pe suprafaţa betonului, folosind raşchete, dălţi sau polizoare, şi se vor remedia eventualele defecte ale suprafeţei betonului în condiţiile articolului 5.67 al "Normativului pentru executarea lucrărilor de beton şi beton armat", C. 140-71. Cofrarea diferitelor elemente de construcţii La fundaţiile continue, se trasează mai întâi axul longitudinal pe fundul şanţului (săpăturii), faţă de care apoi se va trasa poziţia feţelor interioare ale panourilor de cofraj. La fundaţiile izolate, pe fundul săpăturii se trasează cele două axe perpendiculare ale fiecărei fundaţii în parte, în raport cu care se trasează apoi poziţia feţelor interioare ale panourilor de cofraj. Fixarea cofrajelor la fundaţii (continue sau izolate) se va face cu montanţi, proptele, ţăruşi, distanţieri etc., după ce în prealabil s-a verificat poziţia cofrajelor în raport cu prevederile proiectului. Cofrarea pereţilor cu panouri se execută în următoarea ordine: - se trasează axele pereţilor şi conturul lor; - se fixează tălpile de rezemare şi aliniere; - se montează panourile de cofraj pentru una din feţele peretelui începând cu panoul de intersecţie şi pe măsură ce se execută montarea, fiecare panou de cofraj se asamblează de cel montat anterior cu ajutorul unor cleme din oţel beton, se introduc şi piesele ce asigură coplaneitatea panourilor şi se sprijină provizoriu cu proptele; - se montează armătura peretelui; - se fixează cutiile şi ramele pentru goluri; - se montează panourile de cofraj pe cea de-a doua faţă a peretelui; - concomitent cu montarea panourilor de cofraj de pe cea de-a doua faţă a peretelui se montează distanţierii prin care se introduc tiranţii; - se montează scheletul de susţinere (montanţi, rigle, moaze) şi se fixează cu tiranţii; - se verifică verticalitatea cofrajelor cu ajutorul firului de plumb şi se face proptirea în poziţie definitivă. Montarea cofrajelor din panouri pentru stâlpi se execută în următoarea ordine: - se trasează axele perpendiculare şi conturul stâlpului, fixându-se rama de trasaj; - se montează armătura; - se curăţă baza stâlpului; - se montează cofrajul gata asamblat şi prevăzut cu şipcile triunghiulare de teşire a colţurilor; - se sprijină provizoriu cofrajul cu ajutorul proptelelor; - după verificarea poziţiei şi verticalităţii se strâng definitiv caloţii şi se fixează definitiv proptelele. În cazul prevederii ferestrelor de vizitare, curăţirea bazei stâlpului se face ca ultimă operaţie. În cazul asamblării la faţa locului a cofrajului, trei laturi ale acestuia se montează înaintea armăturii, sprijinindu-se provizoriu, iar după montarea armăturii cofrajul se încheie cu cea de-a patra latură. Montarea eşafodajelor de susţinere a cofrajelor pentru planşee (grinzi, nervuri, plăci) se face în următoarea ordine: - se trasează poziţia elementelor verticale de susţinere (popi, palei etc.); - se amplasează elementele verticale de susţinere şi se contravântuiesc provizoriu; - se montează şi se fixează elementele orizontale ale eşafodajului (rigle, grinzi extensibile etc.); - se verifică poziţia şi dimensiunile, operându-se corecturile necesare.

541 / 1400 1384

Strângerea definitivă a contravântuirilor se face după ultima verificare ce se efectuează după montarea cofrajelor. Montarea cofrajelor din panouri pentru grinzi şi nervuri se face în următoarea ordine: - pe eşafodajul stabilit de proiectant (pct. 1.6) şi executat conf. pct. 4.10, se fixează pe traverse cofrajul pentru fundul grinzii sau nervurii, verificându-se cu atenţie cota, rectiliniaritatea sau orizontalitatea; - se montează panourile feţelor laterale; - în cazul unor grinzi înalte, după cofrarea unei feţe laterale se montează armătura; - se consolidează cofrajul grinzii (nervurii) prin montarea jugurilor care au eventual la partea superioară tiranţi de strângere trecuţi prin distanţieri. Montarea cofrajelor din panouri pentru plăci se face în următoarea ordine: - se montează panourile de inventar şi eventualele panouri de completare pe eşafodajul pregătit conf. pct. 4.10, corespunzător planului de panotaj, luând măsuri menite să împiedice deplasarea orizontală a panourilor în timpul betonului; - se completează conform aceluiaşi plan de panotaj cu fururile de compensare necesare decofrării; - se verifică cotele intradosului plăcii şi orizontalitatea acestuia. Pregătirea betonării şi turnarea betonului Cofrajele din panouri se ung cu atenţie înaintea montării armăturilor în scopul de a se facilita operaţia de decofrare şi a se mări prin aceasta numărul de folosiri ale panourilor. Ungerea se face imediat după montarea cofrajului sau chiar în timpul montării lui (la pereţi, stâlpi, grinzi înalte). Pentru ungere se folosesc substanţe produse industrial în acest scop sau unguentul de gardă aplicat după decofrare (pct. 5.5), fiind interzisă folosirea motorinei sau a petrolului lampant, care degradează materialele lemnoase. Este recomandabil ca aplicarea unguentului să se facă prin pulverizare. La operaţiile de armare se va avea grijă de a nu se lua unguentul de pe cofraj pe carcasele de armături. La aceasta servesc şi distanţierii montaţi să asigure acoperirea cu beton a armăturilor şi care în acest scop se vor pune înaintea aşezării în cofraj a carcasei. Înainte de începerea turnării se vor amenaja şi verifica, la pereţi şi stâlpi, podinele de lucru pentru muncitorii betonişti, având înălţimea şi lăţimea corespunzătoare şi prevăzute cu parapete de protecţie, precum şi punţi de circulaţie deasupra armăturilor la planşee. De asemenea se va verifica starea de funcţionare a mijloacelor pentru transportul, punerea în operă şi compactarea betonului (autoagitatoare sau basculante, pompe de beton sau bene, vibratoare etc.). Atât înaintea turnării betonului cât şi în timpul desfăşurării operaţiilor de betonare se vor verifica respectiv se vor ţine sub supraveghere în mod continuu cofrajele, observându-se în special comportarea tiranţilor şi a eşafodajelor. La apariţia unor deformaţii de mărime inadmisibilă sau a cedării unor elemente de strângere sau de susţinere se opreşte betonarea, luându-se imediat măsuri de consolidare sau chiar trecând la refacerea elementului respectiv. Regimul de turnare şi în special viteza de înaintare a betonului (la elementele verticale) şi poziţia rosturilor de turnare (la elementele orizontale) vor fi stabilite prin proiectul tehnologic, în funcţie de caracteristicile geometrice, de armare şi de tipul de cofraj ale elementelor respective, precum şi de caracteristicile betonului (lucrabilitate, natura agregatelor şi a cimentului, conţinutul de adaosuri plastifiante etc.) şi ale vibratoarelor folosite (raza de acţiune, diametrul buteliei, frecvenţa şi energia vibraţiilor, etc.). Decofrarea elementelor de construcţii La decofrarea elementelor verticale (pereţi, stâlpi), ordinea operaţiilor este, în general, inversă celei indicate la montarea cofrajelor respectiv (pct. 4.8. resp. 4.9), anume: - desfacerea zăvoarelor şi scoaterea tiranţilor,

542 / 1400 1384

- scoaterea elementelor de susţinere (montanţi, rigle, moaze, caloţi), - scoaterea fururilor de compensare, la pereţi, - scoatarea panourilor, la pereţi începând de la fururi, - demontarea scândurilor de aliniere, respectiv a ramei de trasare. Totodată se poate efectua în mod asemănător şi decofrarea laterală a grinzilor prin desfacerea şi scoaterea tiranţilor, demontarea jugurilor şi îndepărtarea panourilor. La decofrarea elementelor orizontale (grinzi, nervuri, plăci) ordinea operaţiilor este, în general, următoarea: - slăbirea contravânturilor, pentru a permite coborârea eşafodajului în ansamblu, - coborârea elementelor de susţinere verticale cu minimum 10 cm prin acţionarea asupra echipamentelor amintite la pct. 3.3 (pene, filete etc.); - scoaterea la plăci a fururilor de compensare şi a panourilor de cofraj; - demontarea eşafodajului, şi anume: demontarea grinzilor, a contravântuirilor şi a popilor. 6.4.5. Receptia, transportul, manipularea si depozitarea panourilor de cofraj si întretinerea lor Recepţia panourilor de cofraj se va face pe loturi, la furnizor. Verificarea calităţii la recepţie se face prin examinarea unei probe reprezentând 5% din lot; dacă din această probă o cantitate mai mare de 10% nu corespunde, lotul se recepţionează panou cu panou. Verificarea dimensiunilor se va putea face folosind şabloanele care au servit la confecţionarea panourilor, după o prealabilă verificare atentă a acestora. Pentru fiecare lot de panouri, constructorul va verifica existenţa certificatului de calitate emis de furnizor. Transportul panourilor atât de la furnizor la şantier (după efectuarea recepţiei) cât şi de pe un şantier la altul se va face de preferinţă în pachete de cel mult 500 kg cuprinzând 10...16 panouri de acelaşi tip, asamblate prin balotare. La formarea pachetelor se vor respecta prevederile de la pct. 5.3, pentru ca fierul balot respectiv sârma cu care pachetele sunt legate să nu se imprime pe suprafaţa de contact cu betonul a panoului sau pe muchiile laterale. Manipularea pachetelor se poate face cu o macara de capacitate corespunzătoare, folosind echipamente de manipulare adecvate. Se interzice aruncarea sau bascularea panourilor. Depozitarea panourilor de cofraj se va face pe tipuri, în stive, pe suporţi de 15-20 cm înălţime, chiar şi pentru o perioadă scurtă de neutilizare. Stivele vor fi formate prin suprapunerea panourilor astfel împerecheate încât suprafeţele lor de contact cu betonul să se afle faţă în faţă. Dacă depozitarea urmează a se face pe o perioadă mai îndelungată, stivele se vor acoperi cu o prelată sau cu o folie de polietilenă. De asemenea se vor depozita în ordine şi pe sorturi, şi celelalte materiale auxiliare şi elemente de inventar. Piesele mici (tiranţi, buloane, cleme, zăvoare, bolţuri etc.) se vor păstra în lăzi. Atât panourile de cofraj cât şi celelalte materiale şi elemente de inventar formând setul de cofrare se vor manipula cu atenţie, pentru a nu se degrada prematur şi a nu se descompleta. După recuperare prin decofrare a panourilor de cofraj şi a celorlalte piese componente ale setului de cofraj, ele se curăţă de resturile de beton şi se ung pentru o mai bună conservare până la următoarea folosire. Pentru curăţirea panourilor se pot folosi maşini de curăţat cofraje, raşchete cu lame metalice sau din PVC, perii, cârpe etc. Pentru ungerea de gardă, imediat după curăţire, se recomandă folosirea "emulsiei parafinoase SIN" având următoarea compoziţie: parafină 20...25% săpun 1,5...2% apă 78,5...73%

543 / 1400 1384

Tratarea se va face la rece într-un strat subţire. Dacă panourile nu sunt refolosite imediat, ele se vor stivui conform pct. 5.3. Recondiţionarea panourilor care au suferit stricăciuni se va face imediat după constatarea acestora, în cadrul unui atelier specializat al şantierului sau la baza întreprinderii. Panourile de cofraj vor avea marcate încă de la confecţionare pe marginea unuia din capete indicativele de recunoaştere stabilite prin proiect sau normă internă. Marcarea se poate face cu vopsea de ulei sau, mai bine, prin pirogravare. Trecerea panourilor de cofraj de la o categorie de betoane la alta (pct. 1.8) şi stabilirea necesităţii recondiţionării lor, se face printr-o examinare atentă, panou cu panou, marcându-se printr-un semn distinctiv cu vopsea pe panourile respective şi stivuindu-le separat. Rezultatele acestei acţiuni de clasare se vor consemna într-un proces verbal în prezenţa maestrului şef de lot, a şefului echipei de dulgheri şi a gestionarului cofrajelor, menţionându-se numeric panourile respective. 6.4.6. Tehnica securitatii muncii La lucrările de cofrare cu panouri din placaj se vor respecta prevederile "Normelor republicane de tehnica securităţii muncii în sectoarele M.C. Ind." aprobate de M.C.Ind. cu ordinul 566/30.12.1968. În afara măsurilor de protecţia muncii caracteristice lucrului pe şantierele de construcţii, la executarea lucrărilor de cofrare cu panouri din lemn cu placaj se vor respecta şi următoarele dispoziţii specifice procesului de lucru: - la operaţiile de cofrare şi decofrare vor fi admişi numai muncitori care au calificarea necesară şi care au urmat instructajul respectiv; - se va interzice accesul persoanelor străine în zona de lucru a montatorilor; - toate mecanismele şi echipamentele de ridicare şi de fixare provizorie vor fi supuse la verificări periodice; - toate locurile periculoase de pe şantier vor fi marcate prin placarde; - la toate operaţiile de lucru descrise în cap. 4 şi în special de cele de decofrare, purtarea căştii de protecţie este obligatorie; - muncitorii vor echipaţi individual cu mănuşi, căşti şi centuri de siguranţă precum şi cu toate sculele necesare funcţiei deţinute în formaţia de lucru, asigurate împotriva căderii; - pentru montarea cofrajelor pereţilor de la marginea clădirii, de la casa scării şi din dreptul unor goluri funcţionale din planşee se vor folosi în mod obligatoriu podini de susţinere special proiectate în acest scop; - pe timpul montării, panourile de cofraj se vor susţine provizoriu, iar pe vânt puternic se vor întrerupe lucrările de cofrare şi de cofrare şi se vor lua măsuri suplimentare de ancorare a panourilor în curs de montare; - la montarea cofrajelor pentru pereţi, montanţii, riglele şi moazele vor fi manipulate cu atenţie, iar piesele de solidarizare a moazelor (tiranţii) vor fi imediat introduşi prin distanţieri blocându-se cu zăvoare; - panourile de cofraj montate pe prima din feţele fiecărui perete, în aşteptarea cofrajului de pe cea de-a doua faţă a peretelui, vor fi asigurate împotriva răsturnării prin mijloacele speciale prevăzute în instrucţiunile de folosire ale fiecărui tip de cofraje; - la demontarea montanţilor, riglelor sau moazelor, scoaterea pieselor de solidarizare se va face numai după ce s-a verificat că fiecare dintre acestea este susţinută; - la decofrare, piesele de asamblare ale panourilor (clemele) se vor scoate numai pe măsura demontării panourilor; - la decofrarea plăcilor, este interzis muncitorului să stea sub panoul în curs de decofrare; - circulaţia pe cofrajul de placă se va face cu atenţie, deoarece prin ungere suprafaţa panourilor devine foarte alunecoasă; - toate platformele şi pasarelele de circulaţie vor fi prevăzute cu podini continue, din dulapi de lemn cu grosimea de minimum 38 mm, precum şi cu balustrade de protecţie.

544 / 1400 1384

În timpul montajului şi la depozitarea panourilor de cofraj din materiale lemnoase şi a celorlalte elemente din materiale combustibile, se vor respecta prescripţiile din "Normativul republican pentru proiectarea şi executarea construcţiilor din punct de vedere al prevenirii incendiilor", precum şi cele cuprinse în instrucţiunile pentru prevenirea incendiilor pe ramuri de producţie, Nr. 39/N-1969, ale M.C. Ind. 6.5. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR DE COFRARE La terminarea executarii cofrajelor se va verifica: - alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinire; - incheierea corecta a elementelor cofrajelor si asigurarea etansietatii acestora; - dimensiunile interioare ale cofrajelor, in raport cu cele ale elementelor ce urmeaza a se betona; - pozitia cofrajelor, in raport cu cea a elementelor corespunzatoare situate la nivelele inferioare; - pozitionarea corecta a golurilor 6.6. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR DUPA DECOFRARE La decofrarea oricarei parti din constructie se va verifica: - aspectul elementelor, semnalindu-se daca se intilnesc zone de beton necorespunzator (beton necompactat, segregat, goluri, rosturi de betonare, etc.); - dimensiunile sectiunilor transversale ale elementelor; - distantele dintre diferitele elemente; - pozitia elementelor verticale (stilpi, diafragme, pereti) in raport cu cele corespunzatoare situate la nivelele inferioare; - pozitia golurilor; - pozitia armaturilor care urmeaza a fi inglobate in elemente ce se toarna ulterior; 6.7. RESPONSABILITATI 6.7.1. SS -

asigura documentatia tehnica necesara executiei asigura materialele de inventar si consumabile necesare executiei lucrarilor de cofrare repartizeaza executia lucrarilor de cofrare pe formatii de lucru repartizeaza daca este cazul utilajele de ridicat anunta TOPO pentru a efectua trasarea si a verifica inaintea betonarii lucrarile de cofrare verifica calitatea executiei lucrarilor de cofrare si dispune masuri operative pentru remedierea deficientelor constatate verifica respectarea Graficului de executie si dispune masuri operative pentru incadrarea in termene convoaca participantii la receptie inaintea betonarii participa la receptia lucrarilor inaintea betonarii si semneaza Fisa de betonare verifica ca decofrarea sa nu se faca inainte de atingerea virstei prescrise a betonului

6.7.2. SPL -

supravegheaza in permanenta executia lucrarilor avind grija sa fie respectate conditiile de pozitie, etansietate, rezistenta si stabilitate dispune si supravegheaza curatirea panourilor de cofraj si ungerea acestora cu solutii decofrante

545 / 1400 1384

-

participa la receptia lucrarilor inaintea betonarii si semneaza Fisa de betonare

6.7.3. TOPO -

traseaza daca este solicitat elementul de constructie participa la receptie inaintea betonarii, verifica pozitia, dimensiunile, marcheaza cota fetei superioare a fazei de betonare si semneaza (daca nu s-au constatat abateri de la proiect sau dupa ce deficientele au fost remediate) Fisa de betonare

7. ÎNREGISTRĂRI 7.1. Formulare utilizate 7.1.1. Proces Verbal de receptie a lucrarilor ce devin ascunse 7.1.2. Fisa de betonare

-

7.2. Dosare utilizate 7.2.1. Dosar acte calitate

-

8. ANEXE 8.1. Nu este cazul EVIDENTA MODIFICARILOR SI APROBARILOR

Nr. pag. 1 2 3 4 5

Nr. rev. 0 0 0 0 0

Nr. pag. 6

Nr. rev. 0

Nr. pag.

Nr. rev.

Nr. pag.

Nr. rev.

Nr. pag.

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE REPARAREA ELEMENTELOR DEGRADATE DIN BETON

546 / 1400 1384

Nr. rev.

Nr. pag.

PTE - 13

Nr. rev.

CUPRINS

1. Scop.....................................................................................…..............………....................... 2. Domeniu de aplicare...............................................................................………....….............. 3. Documente de referinţă...........................................................................………….................. 5. Măsuri prealabile.........................................................................................…………....…...... 6. Reguli de procedură si responsabilitati.........................................................……………........ 7. Înregistrări..............................................................................................……………............... 8. Anexe...................................................................................................……………................. 9. Evidenţa aprobărilor şi reviziilor.............................................................…………....................

1. SCOP Procedura are ca scop precizarea masurilor tehnico - organizatorice si a actiunilor necesare pentru asigurarea conditiilor de calitate ale lucrarilor de reparatii ale elementelor de beton si beton armat de la infrastructuri si suprastructuri de poduri.

2. DOMENIUL DE APLICARE Procedura se aplica la operatiile de reabilitare a elementelor de infrastructura ( elevatii, pile si culei ) si a tablierelor din beton armat si beton precomprimat ale podurilor de sosea. 3. DEFINITII SI PRESCURTARI 3.1. 3.2. 3.3. 3.4.

PTE PCCVI PC RCQ

= Procedura tehnica de executie = Plan Control Calitate, Verificari si Incercari = Planul calitatii = Responsabilul Control calitate

3.5.

RQ

= Responsabilul calitatii

4. DOCUMENTE DE REFERINTA 4.1.

Proiect de executie

547 / 1400 1384

4.2. 4.3. 4.4.

Caiet de sarcini “Instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele de beton si beton armat” – indicativ C149-87 “Instructiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor si betoanelor” – indicativ C130-78

5. PROCEDURA CONDITII PREALABILE ➢ Existenta la punctul de lucru a documentatiei tehnice de executie ( proiect, caiet de sarcini ); ➢ Existenta prezentei proceduri si a planului calitatii ( PC ) care completeaza procedura de baza cu elemente concrete legate de un anumit pod; ➢ Existenta la sediul ORGANIZATIE si la punctul de lucru a PCCVI pentru reabilitarea fiecarui pod in parte; ➢ Existenta formularelor pentru intocmirea documentelor de control al calitatii pe tot parcursul executiei lucrarilor; ➢ Asigurarea bazei materiale, a mijloacelor de executie mecanice si manuale, a fortei de munca si a supravegherii tehnice in conformitate cu precizarile din PC aferent lucrarii; ➢ Existenta normelor de protectia muncii si PSI si efectuarea instructajului specific operatiilor ce urmeaza a fi efectuate; ➢ Aprobare de la politia Rutiera pentru inchiderea temporara a circulatiei pe cate o parte a drumului cu asigurarea corespunzatoare a semnalizarii rutiere. DESCRIEREA PROCEDURII Lucrari de reparatii cu aplicarea prin torcretare a mortarelor si betoanelor Procedura descrie explicit actiunile, fazele tehnologice, sculele, utilajele si materialele folosite pentru lucrarile de reparatii ale elementelor de beton si beton armat de la infrastructuri si suprastructuri de poduri rutiere. Materialele folosite •

Cimentul

La prepararea amestecurilor pentru mortarele si betoanele aplicate prin torcretare se folosesc cimenturi Portland.

548 / 1400 1384

Transportul, depozitarea si controlul calitatii cimentului se va face conform prevederilor Cod de practica NE 012/99. •

Agregatele



La prepararea amestecurilor pentru mortare si betoane aplicate prin torcretare, se utilizeaza agregatele naturale provenite din sfaramarea naturala a rocilor. Necesitatea folosirii agregatelor concasate se analizeaza si stabileste de la caz la caz, in functie de caracteristicile lucrarii.



Agregatele folosite trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice conform STAS 1667-76 si cele indicate in Cod de practica NE 012/99.



La prepararea amestecului pentru mortarele aplicate prin torcretare se va folosi numai nisip de rau cu sort granular pana la 5 mm.



La prepararea amestecului pentru betoane aplicate prin torcretare se va folosi nisip de rau cu sort granular 0….3 mm si agregate cu granula maxima 7, 10 sau 16 mm, in functie de conditiile impuse torcretului si de posibilitatile tehnologice ale aparatului folosit.



Umiditatea agregatelor folosite la prepararea mortarelor sau betoanelor torcretate va fi de 6-8%.

•

Apa



Apa utilizata la executarea mortarelor si betoanelor aplicate prin torcretare trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice din STAS 790-84.

•

Aditivi



Utilizarea aditivilor acceleratori de intarire se va face conform indicatiilor specifice ale furnizorului si conform retetei pentru prepararea mortarelor si betoanelor pentru torcret, stabilita de un laborator autorizat. Echipa de lucru

•

Lucrarile de torcretare se executa de echipe specializate sub supravegherea unor cadre tehnice cu experienta in acest domeniu.

•

Muncitorii din echipe sunt instruiti si verificati in prealabil asupra competentei lor in ceea ce priveste executarea lucrarilor de torcretare, avandu-se in vedere indemanarea si constiinciozitatea acestora.

549 / 1400 1384

•

•

Echipa de torcretare se compune din:  seful de chipa  muncitorul de la duza  muncitorul ajutator la conducta de cauciuc  muncitorul de la instalatia de torcretare  muncitorul ajutator la instalatie. Membrii echipei de torcretare trebuie sa indeplineasca conditiile cerute de Normativul C130-78,

•

pct.4.4., pct.4.5., pct.4.6.. Indatoririle echipei de torcretare sunt cele prezentate in Normativul C130-78, Anexa 1. Instalatii folosite la torcretarea mortarelor si betoanelor

• •

Se folosesc numai aparate de torcretare omologate si se respecta intocmai prevederile din cartea tehnica a utilajului respectiv. Instalatia trebuie sa asigure un jet uniform de torcret, la presiune constanta, fara pulsatii.

•

Instalatia folosita la torcretare trebuie sa satisfaca cerintele Normativului C130-78, cap.3.. Prepararea si transportul amestecului uscat de torcret

• • •   

Pentru prepararea amestecului uscat de torcret se vor folosi mijloace mecanice. Prepararea amestecului se face de regula la fata locului in malaxoare mobile. Compozitia mortarelor si betoanelor aplicate prin torcretare se stabileste tinand seama de : clasa betonului si mortarului prescrisa prin proiect; destinatia torcretului (protectia armaturilor, complectarea sectiunilor, etc.); marca cimentului;



granulozitatea agregatelor.

•

Cantitatea de apa nu se stabileste initial, ea se adauga in mortar sau beton la iesirea amestecului uscat din duza astfel incat sa rezulte un amestec omogen, aderent si stabil pe suprafetele suport. Dozarea componentelor se recomanda sa se faca gravimetric. De la prepararea amestecului pana la introducerea in aparatul de torcretare si aplicarea lui in lucrare nu trebuie sa treaca mai mult de o ora. Pastrarea amestecului trebuie astfel facuta incat sa fie ferita de actiunea agentilor atmosferici care pot altera sau modifica compozitia amestecului. Transportul amestecului uscat de la locul de preparare la aparatul de torcretare se face in timp

• •

•

minim, cu mijloace adecvate, astfel incat sa nu apara modificari in compozitia amestecului. Pregatirea suprafetei suport

550 / 1400 1384

•

• • •

Pentru lucrarile de reparatii si consolidari aplicarea torcretului se face numai dupa completa indepartare prin cioplire a partilor degradate. Dupa indepartarea acestora pana se ajunge la o suprafata de beton rezistent, se va efectua o spalare cu apa sub presiune si cu jet de aer comprimat. Suprafata suport din beton se curata de impuritati si de stratul superficial de lapte de ciment, realizandu-se o suprafata rugoasa pronuntata. Curatirea suprafetei se face prin sablare, buceardare sau periere cu perii de sarma, urmate de o spalare cu apa sub presiune si suflare cu jet de aer comprimat. Operatia de torcretare se incepe numai dupa indepartarea peliculei de apa si svantarea suprafetei suport. Tehnologia de aplicare a torcretului

•

Torcretarea se executa in cel putin 2 straturi:



Primul strat reprezinta o amorsa, cu rol de a asigura o aderenta mai buna si o reducere a

   

 

materialului ricosat. Amorsa este constituita din ciment si nisip 0….1 mm sau 0….3 mm, in parti egale, in greutate ( 0….1 mm cand se torcreteaza mortar, 0….3 mm cand se torcreteaza beton ). Stratul urmator se aplica imediat dupa terminarea executiei amorsei. In cazul in care nu se poate realiza grosimea din proiect din al doilea strat, se aplica mai multe straturi de grosimi mai reduse, astfel incat torcretul sa nu se desprinda de pe suprafata suport. Grosimea straturilor de mortar variaza intre 1….3 cm, iar a celor de beton 2….5 cm, in functie de indemanarea torcretistului si conditiile tehnologice locale ( existenta plaselor de armare, numarul barelor, diametrul lor ).



Stratul urmator se aplica inainte de sfarsitul prizei cimentului din stratul anterior. In cazul in care s-a depasit acest timp, inainte de aplicarea stratului nou se va pregati suprafata conform prevederilor de la pct. 7.15.. Pentru realizarea grosimilor prescrise in proiect trebuie prevazute echipamente care sa permite torcretarea pana la nivelul respectiv si se vor folosi martori rigizi. Armarea stratului de torcret se face cu plase flotante ( ce se aplica in timpul torcretarii, pe masura executarii lucrarilor ). In cazul in care sunt prevazute mai multe plase de armatura, se recomanda ca primul strat de torcret sa acopere in intregime plasa de armare cea mai apropiata de stratul suport. Le executarea torcretarii pe suprafete verticale sensul de torcretare este recomandabil de jos in



sus. Indiferent de sensul adoptat, se vor lua masuri pentru evitarea murdaririi suprafetelor inca netorcretate. Inceperea sau reluarea operatiei de torcretare se face prin reglarea consistentei amestecului prin

 

551 / 1400 1384







 

manevrarea robinetului de apa, duza fiind orientata intr-o directie diferita de cea in care se afla suprafata pregatita pentru torcretare. Cand se obtine consistenta corecta a torcretului se indreapta duza aparatului spre suprafata de torcretat. In general orientarea duzei de torcretare trebuie sa fie perpendiculara fata de suprafata suport. In cazul in care torcretul este armat, duza trebuie sa fie tinuta la un unghi de cca 15 0 fata de perpendiculara la suprafata, pntru a favoriza patrunderea materialului in spatele armaturii. Distanta la care se mentine duza fata de suprafata suport este cuprinsa intre 50 cm si 200 cm in functie de presiunea realizata de aparatul de torcretare la iesirea din duza. Muncitorul apropie sau indeparteaza duza de suprafata suport pana se obtine calitatea corespunzatoare a torcretului. Aplicarea straturilor de torcret se va face prin miscarea circulara a duzei in jurul unui ax perpendicular pe suprafata suport. Muncitorul trebuie sa aiba grija ca materialul sa fie omogen si repartizat uniform. La intreruperea lucrului nu este admisa prelucrarea cu mistria a suprafetei torcretului in stare proaspata. Materialul rezultat din ricosare se va inlatura; nu este permisa utilizarea lui la prepararea unui nou amestec uscat pentru torcretare. Prelucrarea suprafetei torcretului. Tratarea ulterioara.

• •   

•

•

Pentru a se evita deranjarea structurii si a aderentei de suprafata suport, la mortarele sau betoanele aplicate prin torcretare nu se face, de regula, o finisare ulterioara. In cazul in care suprafata rugoasa rezultata la torcretare nu este acceptabila, fiind necesara o suprafata mai ingrijita, se poate face o prelucrare a suprafetei astfel: dupa terminarea torcretarii, se aplica un strat de mortar fin si de consistenta fluida, duza de torcretare fiind tinuta la o distanta mai mare ( cieca 150 cm ); dupa circa 30 min. de la aplicarea acestui strat de torcretare fin, in functie de gradul de finisare cerut, se face nivelarea suprafetei cu un dreptar; acoperirea denivelarilor rezultate la torcretare se poate face si prin aplicarea manuala a unui strat de mortar ciment – nisip fin, de 3….4 mm grosime driscuit. Aplicarea acestui mortar se va face dupa minimum 45 minute de la improscarea ultimului strat torcretat. In vederea protejarii mortarelor si betoanelor torcretate, pentru realizarea unor conditii favorabile de intarire, reducerea contractiei si evitarea fisurarii trebuie luate masuri pentru mentinerea torcretului in conditii de umiditate corespunzatoare. Apa folosita pentru stropire trebuie sa corespunda conditiilor din STAS 790-73. In cazul in care dupa terminarea torcretarii, temperatura mediului ambiant scade sub +5 0C, trebuie luate masuri de protejare a torcretului, prin acoperire, cu prelate si incalzirea spatiului astfel incat temperatura mediului ambiant sa se mentina peste +50C timp de min.7 zile.

552 / 1400 1384

•    •   •

•

Controlul calitatii lucrarilor de torcretare Principalele obligatii ce revin conducatorului tehnic al lucrarii in ceea ce priveste controlul calitatii in timpul executiei sunt: sa verifice functionarea normala a instalatiilor de torcretare; sa verifice manevrele echipei de torcretare; sa asigure buna desfasurare a lucrarilor de torcretare in conformitate cu prevederile caietelor de sarcini, Normativul C130-78 si prezenta procedura. Inainte de aplicarea torcretului trebuie sa se verifice si sa se consemneze in proces-verbal de lucrari ascunse: starea suprafetei suport in ceea ce priveste gradul de curatire, asperitatea suprafetei, etc.; starea armaturilor si corespondenta cu proiectul de executie. Verificarea aderentei mortarelor si betoanelor torcretate la suprafata suport se va face dupa intarire prin ciocanirea suprafetei. Portiunile care la aceasta verificare prezinta un sunet dogit se vor indeparta si repara prin retorcretare. Pentru lucrari speciale prin proiect se poate prevedea controlul calitatii torcretului prin carote extrase din lucrare.

Lucrari de remediere a fisurilor, defectelor de suprafata, si deteriorarilor in stratul de acoperire a armaturilor Remedieri pe baza de ciment Materiale Cimentul De preferinta se utilizeaza tipul de ciment folosit uzual la executarea betonului din lucrare. In cazul elementelor la care tipul de ciment a fost adoptat datorita conditiilor de agresivitate, remedierea se va executa obligatoriu cu tipul respectiv de ciment. Agregatele Agregate de balastiera sortate care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice din STAS 1667-76. Apa Apa de la retea sau alta sursa, dar in acest ultim caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 790-84. Poliacetat de vinil

553 / 1400 1384

Dispersie apoasa de poliacetat de vinil neplastifiat denumita comercial D50 I, conform STAS 7058-86. Aditivii La prepararea amestecurilor pe baza de ciment pot fi utilizati si aditivi conform indicatiilor specifice ale furnizorului si conform retetei pentru prepararea amestecului pe baza de ciment stabilita de un laborator autorizat. Aditivii utilizati trebuie sa fie agrementati tehnic de catre un organism abilitat. Tuburi PVC pentru injectare  tub PVC cu diametrul interior 8,5 mm pentru injectarea manuala; 

tub PVC cu diametrul interior 20 mm pentru injectarea cu pompa.

Mijloace de executie •

Pentru remedierea prin completare cu mortar este necesara betoniera cu amestecare fortata sau cu cadere libera.

•   

Pentru lucrarile de injectare cu pasta de ciment sunt necesare: unealta electrica rotopercutanta; pompa pentru injectat mortar; stut pentru injectare, adaptat la diametrul orificiului;

 

agitator vertical pentru mortar; seringa pentru injectat lapte de ciment.

Remedieri cu amestecuri pe baza de rasini epoxidice Materiale Liant pentru amestecurile epoxidice constituit din:  rasina epoxidica  intaritori Liantii utilizati trebuie sa fie agrementati tehnic de catre un organism abilitat. Componenta solida pentru chitul epoxidic:  ciment sau filer de cuart ( uscat in prealabil ). Agregate de balastiera  Agregatele de balastiera trebuie sa indeplineasca conditiile din STAS 1667-76 si vor fi uscate in prealabil.  Granulozitatea agregatelor de balastiera trebuie sa se inscrie in curbele din tabelul 2.1. ( Anexa 2 din “instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele de beton si beton armat” – indicativ C149-87. Alte materiale  acetona tehnica  plastilina

554 / 1400 1384

 

dop de cauciuc manusi de protectie

Mijloace de executie • Unelte necesare pentru prepararea amestecurilor epoxidice:  masuri emailate de 250, 500 sau 1000 cm3 sau cantar;  cilindri de sticla gradati de :50, 100 sau 250 cm3 ;  capsule metalice emailate ( patentule 24 cm ) sau vase metalice de 10 litri ( pentru mortare sau   •    •

betoane ); mistrii; termometru de camera. Mijloace necesare pentru aplicarea chitului epoxidic: perii de sarma; pensule; spaclu. Mijloace necesare pentru injectare cu rasini epoxidice sau chit:

    

pistol manual de injectat rasini; pistol de injectat rasini actionat cu aer comprimat; bormasina electrica; compresor de 6 atm; lupa micrometrica de masurat fisuri.

Echipa de lucru •

Lucrarile de remediere se executa de echipe specializate sub supravegherea unor cadre tehnice cu

•

experienta in domeniu. Lucrarile de remediere se executa cu personal instruit in prealabil in scopul respectarii cu strictete a prevederilor fisei tehnologice.

Tehnologii de remediere cu amestecuri pe baza de ciment Procedurile de remediere pe baza de ciment se aplica la: • defecte de suprafata – DS ( segregari sau pori la suprafata elementului – adancime max.1 cm ); • deteriorari in stratul de acoperire a armaturilor –DSA ( ruperea muchiilor – adancime max.4 cm ); • fisuri cu deschidere < 0,5 mm ( f0 ). Defecte de suprafata – DS • 

Lucrari pregatitoare: perierea zonei cu defecte cu o perie de sarma;

555 / 1400 1384

 

curatirea cu jet de aer; umezirea zonei astfel incat sa fie saturata cu apa cu 10-15 min. inainte de inceperea lucrului.

•

Prepararea pastei de ciment

Compozitia pastei de ciment pentru remediere (in unitati de volum) este urmatoarea:  ciment …….1 parte;  

poliacetat de vinil D 50……0,3 parti; apa 0,3…0,4 parti.

In situatia in care nu se foloseste poliacetat de vinil se admite utilizarea compozitiei:  ciment…….1 parte;  apa 0,4….0,5 parti. Prepararea pastei de ciment: In cantitatea de ciment masurata in prealabil se introduce treptat apa, amestecand pana se obtine un amestec cu aspect uniform si de consistenta necesara punerii in lucrare. In cazul folosirii adaosului de poliacetat de vinil, acesta se va dilua cu 50% din apa si se omogenizeaza pana la obtinerea unei emulsii uniforme, dupa care se introduce cimentul si se continua amestecarea. Se adauga in continuare apa pana la obtinerea consistentei necesare. • Punerea in lucrare Se aplica pe zona cu defecte pasta de ciment, prin apasare energica cu mistria sau spaclul. Deteriorari in stratul de acoperire a armaturilor – DSA • Lucrari pregatitoare  Desprinderea betonului degradat prin lovire cu ciocanul de zidar.  

Curatirea cu jet de aer. Umezirea betonului cu apa cu 10 – 15 min. inainte de inceperea lucrului.

• Prepararea mortarului Compozitia mortarului pentru remediere (in unitati de volum) este urmatoarea:  ciment …….1 parte;  nisip 0-3 mm…….2 parti;  apa in cantitatea necesara obtinerii unei consistente care sa permita mortarului aplicat sa-si mentina pozitia. In compozitia mortarului se poate adauga max. 0,2 parti poliacetat de vinil D50. Se amesteca cantitatile de nisip si de ciment, se adauga apa treptat, amestecandu-se in continuare pana se obtine un amestec cu aspect uniform si de consistenta necesara punerii in lucrare.

556 / 1400 1384

In cazul utilizarii adaosului de poliacetat de vinil, acesta se va dilua in prealabil cu 50% din apa, dupa care se vor introduce cantitatile de nisip si ciment. Se continua amestecarea ca mai sus, completandu-se apa pana la consistenta necesara. • Punerea in lucrare Se aplica mortarul in straturi de max. 15 mm grosime prin aruncarea cu mistria si presare. Fisuri cu deschidere < 0,5 mm ( f0 ) • Lucrari pregatitoare  se perie suprafata betonului fisurat cu o perie de sarma;  se indeparteaza praful rezultat cu un jet de aer comprimat;  se umezeste betonul cu apa pana la saturare cu 10-15 min inainte de inceperea lucrului. • Prepararea pastei de ciment Pasta de ciment cu adaos de poliacetat de vinil se prepara conform pct. 7.2.4.a. din prezenta procedura. • Punerea in lucrare Aplicarea pe fisura a pastei de ciment cu adaos de poliacetat de vinil se face astfel:  se aplica pasta cu spaclul pe traseul fisurii;  se urmareste ca materialul sa patrunda in fisura pana la obturarea completa a acesteia. Tehnologii de remediere cu amestecuri pe baza de rasini epoxidice Procedurile de remediere pe baza de rasini epoxidice se aplica la: • deteriorari in stratul de acoperire a armaturilor – DSA ( ruperea muchiilor – adancime max.4 cm ) • fisuri cu deschidere < 0,5 mm ( f0 ) • fisuri cu deschidere 0,5…2 mm ( f1 ) • fisuri cu deschidere > 2 mm ( f2 ) Conditii tehnice generale Utilizarea amestecurilor epoxidice la remedierea elementelor de beton si beton armat se poate face numai in urmatoarele conditii: • temperatura mediului si a elementului trebuie sa fie de minimum +150C si umiditatea relativa a aerului de max. 60%, in perioada executiei remedierii si minimum 7 zile dupa executarea acesteia; • suprafetele de beton care se remediaza nu trebuie sa fie umede; • temperatura maxima in cursul exploatarii nu trebuie sa depaseasca +50 0C; • fisurile sa fie stabilizate ( in cazul in care au fost generate de tasarea fundatiilor ); • temperatura materialelor utilizate trebuie sa fie de min. +150C si max. +300C. Deteriorari in stratul de acoperire a armaturilor – DSA •

Lucrari pregatitoare

557 / 1400 1384

  

desprinderea betonului degradat prin lovire cu ciocanul de zidar; curatirea cu jet de aer; uscarea suprafetelor de beton.

•

Prepararea mortarului epoxidic



Compozitia mortarului epoxidic se stabileste functie de rasinile epoxidice si intaritorii utilizati de



 •

catre un laborator autorizat. Mortarul epoxidic se prepara manual in modul urmator: intr-un vas de 5…10 litri capacitate, se amesteca cu mistria componenta epoxidica si de intarire in proportiile corespunzatoare, timp de 2…3 minute, pana la obtinerea unei culori omogene si apoi se adauga treptat agregatul, continuandu-se amestecarea inca trei minute, pana la completa omogenizare a amestecului. Agregatele si uneltele de lucru trebuie sa fie perfect uscate la inceputul operatiei de preparare. Punerea in lucrare

Mortarul epoxidic se aplica in straturi cu mistria si spaclu si se urmareste cu atentie ca fiecare strat sa fie bine compactat. Imediat dupa terminarea prepararii si aplicarii mortarului, vasele si celelalte unelte de lucru se vor spala cu acetona tehnica. . Fisuri cu deschidere < 0,5 mm ( f0 ) •   

Lucrari pregatitoare perierea suprafetei betonului fisurat cu perie de sarma; indepartarea prafului rezultat cu un jet de aer comprimat; uscarea suprafetelor de beton.

• 

Prepararea chitului epoxidic Compozitia chitului epoxidic se stabileste functie de rasinile epoxidice si intaritorii utilizati, de catre un laborator autorizat. Prepararea chitului epoxidic se face astfel: se introduce intr-o capsula emailata rasina epoxidica si intaritorul, cantarite sau masurate volumetric, si se amesteca timp de minim 2 minute cu o mistrie, dupa care se adauga treptat filerul sau cimentul cantarit in prealabil si se continua amestecarea pana la omogenizarea completa a componentilor. Operatia de omogenizare se face foarte lent, evitandu-se scoaterea mistriei din rasina in toata perioada de amestecare pentru a nu antrena aerul in amestec. Uneltele de lucru si componenta solida trebuie sa fie perfect uscate la inceputul operatiei de preparare. Punerea in lucrare



•

558 / 1400 1384





Se aplica cu spaclul, pe traseul fisurii, pe o latime de 2…3 cm doua straturi de acoperire din chit epoxidic, asigurandu-se intre cele doua aplicari succesive un interval de timp care sa permita aplicarea celui de-al doilea strat fara antrenarea stratului anterior. Grosimea fiecarui strat nu va depasi 1,5 mm. Dupa terminarea prepararii si aplicarii chitului epoxidic, vasele si celelalte unelte se vor spala cu acetona tehnica.

Fisuri cu deschidere 0,5…2 mm ( f1 ) • Lucrari pregatitoare  Perierea zonei fisurii pe o latime de 5…7 cm ( minim 2,5 cm de o parte si de alta a fisurii ) pentru a indeparta laptele de ciment de pe suprafata de beton si eliminarea prafului rezultat cu un jet de aer comprimat.  Stabilirea punctelor de aplicare a stuturilor pe traseul fisurii. In cazul elementelor cu grosimi de max. 20 cm, stuturile se aplica pe o singura fata a elementului, iar distanta dintre ele este de 1,2…1,5 x grosimea elementului, cu conditia ca pe lungimea unei fisuri neintrerupte sa existe cel putin doua stuturi. In cazul elementelor cu grosimi de peste 20 cm, stuturile se amplaseaza pe ambele fete ale elementului si distanta dintre ele este de 0,5…0,7 x grosimea elementului. Punctele de aplicare de pe cele doua fete opuse trebuie sa fie decalate intre ele. La fiecare fisura se lasa, la una din extremitati ( cea de sus in cazul fisurilor verticale ), un orificiu de 1 cm pentru refularea aerului.  Fixarea stuturilor pe traseul fisurii, in punctele stabilite dupa cum urmeaza: a. suprafata circulara a stutului se acopera cu un strat de plastilina si se aplica pe zona de beton fisurata acoperita si ea in prealabil cu un strat de plastilina; aplicarea stuturilor se face simetric fata de fisura; b. fiecare stut se fixeaza provizoriu pe contur in doua-trei puncte, cu plastilina sau ipsos.  Inchiderea fisurii la exterior prin aplicarea de-a lungul acesteia a unui chit epoxidic de 1…2 mm



•

grosime, pe o latime de circa 3 cm. Compozitia si modul de preparare a chitului epoxidic sunt prezentate la pct.7.2.5.c.. Cu acelasi chit se fixeaza definitiv si stuturile metalice. Aplicarea chitului se face cu spaclul sau cu mistria, prin apasare puternica. In cazul injectarii pe o singura fata, fata opusa se chituieste pe toata lungimea fisurii, lasandu-se intreruperi pentru control de circa 3 mm, la 50 cm distanta sau minimum una pe fisura. Inchiderea fisurii la exterior se poate executa si cu alte materiale pe baza de verificari prealabile. Dupa intarirea chitului ( la circa 6 ore de la aplicare ) se verifica comunicarea dintre stuturile metalice astfel: se introduce aer comprimat pe rand in fiecare stut metalic si se urmareste refularea aerului prin cele doua stuturi invecinate; orificiile prin care nu refuleaza aerul indica o intrerupere a fisurii in zona respectiva si in acest caz se amplaseaza stuturi suplimentare pentru asigurarea comunicarii. Punerea in lucrare

559 / 1400 1384













Injectarea fisurilor se efectueaza dupa min. 6 ore de la executarea operatiilor pregatitoare, daca temperatura mediului ambiant este mai mare de +20 0C si respectiv dupa min.12 ore daca temperatura mediului ambiant este sub +200C. Injectarea se incepe de la una din extremitatile fisurii. La fisurile verticale sau inclinate injectarea se incepe de la capatul inferior. In timpul injectarii se tin deschise doua stuturi de metal invecinate, celelalte fiind astupate cu dopuri de plastilina sau cauciuc. In cazul placilor, de regula, injectarea se face prin fata superioara; daca aceasta nu este accesibila, injectarea se face de jos in sus practicandu-se cate un orificiu suplimentar intre doua orificii de injectare, in care se introduce cate un tub PVC; refularea rasinei pana la 2/3 din inaltimea placii. Injectarea fisurilor cu rasina epoxidica cu ajutorul pistolului manual consta in urmatoarele operatiuni: a. incarcarea pistolului cu rasina epoxidica; b. fixarea capului pistolului in stutul metalic si insurubarea incet a pistolului pana la aparitia rasinei in stutul invecinat, dupa care se muta pistolul in acesta; c. astuparea stutului cu dop de cauciuc sau plastilina si desfundarea celui de-al treilea stut de injectare. Se procedeaza astfel pana la injectarea completa a fisurii. La sfarsitul injectarii stuturile trebuie sa fie astupate; d. dupa circa 2 ore se scot stuturile; acestea se refolosesc dupa injectarea chitului, prin spalare cu acetona sau prin ardere. Injectarea fisurilor cu rasina epoxidica cu ajutorul pistolului actionat cu aer comprimat se face cu pistolul incarcat cu amestecul de injectare si pus in legatura cu o sursa de aer comprimat pana la 6 atm.. Se fixeaza pistolul in primul stut metalic, se deschide lent robinetul de aer comprimat al pistolului si se mentine pistolul in aceasta pozitie pana ce se observa aparitia rasinei in stutul invecinat. Se inchide robinetul de aer comprimat, se depresurizeaza si se muta pistolul in stutul invecinat, se astupa primul stut cu dop de cauciuc sau plastilina si se destupa al treilea stut de injectare. Se procedeaza astfel pana la injectarea completa a fisurii. La sfarsitul injectarii toate stuturile trebuie sa fie astupate. Dupa circa 2 ore se scot stuturile. Stuturile metalice se refolosesc dupa indepartarea chitului epoxidic prin spalarea lor cu acetona sau prin ardere. Verificarea aplicarii corecte a procedeului de injectare se face dupa 24….36 ore de la injectare si se executa astfel: a. la fiecare a cincea fisura injectata, se va desprinde pe o lungime de circa 15 cm, cu dalta si ciocanul stratul de chit epoxidic aplicat pentru inchiderea exterioara a fisurii, la extremitatea la care s-a incheiat operatia de injectare. In cazul injectarii pe o fata a elementului, se desprinde chitul de pe fata opusa injectarii; b. in cazul unei injectari corecte se constata prezenta rasinii in fisura; c. in cazul in care nu se constata prezenta rasinii in fisura, rezulta ca injectarea nu a fost

560 / 1400 1384

executata corespunzator. In aceasta situatie se procedeaza la desfacerea completa a elementului si se stabilesc zonele neinjectate. In fiecare din aceste zone se monteaza un stut, se acopera fisura cu chit epoxidic, lasandu-se cate o intrerupere de control de 2…3 mm, la extremitatea zonei de injectat si se executa reinjectare. Intrucat in acest caz exista dubii si in ceea ce priveste calitatea injectarii celorlalte fisuri, injectate anterior, se face verificarea acestora prin desfacerea chitului ca la litera a.

Fisuri cu deschidere > 2 mm ( f2 ) • Lucrari pregatitoare Lucrarile pregatitoare sunt cele de la pct. 7.2.5.f. •

Prepararea chitului de injectare



Remedierea fisurilor cu deschidere de 2…5 mm se face prin injectare cu chit epoxidic.



Compozitia chitului epoxidic pentru injectare se stabileste functie de rasinile epoxidice si intaritorii utilizati , de catre un laborator autorizat. Prepararea chitului epoxidic pentru injectare se face conform pct. 7.2.5.c.. Punerea in lucrare

 •

Punerea in lucrare a chitului epoxidic se face conform pct. 7.2.5.d.. Verificarea aplicarii corecte a procedeului de injectare se face conform pct. 7.2.5.d. Controlul calitatii lucrarilor de remediere a defectelor de suprafata, a deteriorarilor in stratul de acoperire a armaturilor si a fisurilor •

• • 6.

Inainte de inceperea operatiilor de remediere, executantul intocmeste fisa tehnologica de executie pentru procedeele adoptate, tinand seama de prevederile “ Instructiunilor tehnice ” – indicativ C14987 si, dupa caz, de detaliile suplimentare stabilite de proiectant; Inceperea aplicarii procedeelor de remediere se va face numai dupa verificarea si consemnarea de catre delegatul CQ a corectei realizari a lucrarilor pregatitoare; Delegatii beneficiarului si a compartimentului CQ vor urmari modul de executare a remedierilor si vor consemna corecta realizare a lor. RESPONSABILITATI

•

Seful de santier raspunde de aplicarea intocmai a prezentei proceduri si a documentatiei de executie, a

•

inregistrarilor de calitate ,precum si de buna functionare a utilajelor, sculelor si echipamentelor necesare. Responsabilul CQ , numit prin decizie de conducerea firmei si atestat ISC, urmareste aplicarea intocmai a prezentei proceduri, a proiectului de executie si intocmirea corecta a inregistrarilor de calitate pentru lucrarile

561 / 1400 1384

• •

executate. Responsabilul tehnic cu executia atestat de MTCT pentru executia lucrarilor la poduri raspunde de aplicarea intocmai a prezentei proceduri, a documentatiei de executie si a inregistrarilor de calitate. Seful mecanizarii raspunde de buna functionare a utilajelor principale si auxiliare, precum si de respectarea intocmai a prevederilor din instructiunile de exploatare si intretinere a utilajelor folosite. 7.

INREGISTRARI DE CALITATE

Inregistrarile de calitate se intocmesc si se pastreaza conform PCCVI aferent fiecarei lucrari ( contract ) intocmite pe formulare tipizate . 8.ANEXE

Nu este cazul . EVIDENTA MODIFICARILOR SI APROBARILOR

Nr. pag. 1 2 3 4 5

Nr. rev. 0 0 0 0 0

Nr. pag. 6

Nr. rev. 0

Nr. pag.

Nr. rev.

Nr. pag.

Nr. rev.

Nr. pag.

Nr. rev.

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE EXECUTIA LUCRARILOR DE CONFECTII METALICE

CUPRINS

1. Scop.....................................................................................…..............………....................... 2. Domeniu de aplicare...............................................................................………....…..............

562 / 1400 1384

Nr. pag.

PTE - 14

Nr. rev.

3. Documente de referinţă...........................................................................………….................. 5. Măsuri prealabile.........................................................................................…………....…...... 6. Reguli de procedură si responsabilitati.........................................................……………........ 7. Înregistrări..............................................................................................……………............... 8. Anexe...................................................................................................……………................. 9. Evidenţa aprobărilor şi reviziilor.............................................................…………....................

1. SCOP Procedura este necesară pentru execuţia pe baza reglementărilor în vigoare şi a proiectului de execuţie a lucrărilor de pregătire, confecţionare şi transport a diferitelor confecţii metalice necesare instalaţiilor

2. DOMENIU Procedura se aplică pentru toate confecţiile metalice necesare execuţiei lucrărilor de instalaţii şi a lucrărilor de construcţii aferente, executate. - confecţii suporţi de susţinere - rezervoare de volume reduse - armături din oţel pentru elemente din beton armat - tuburi pentru răsuflători gaz metan - confecţii pentru staţii de reglare – măsurare pentru gaz metan - diferite flanşe pentru asamblare - piese de trecere - confecţii diverse 3. DEFINIŢII ŞI ABREVIERI Sunt aplicabile definiţiile din SR EN ISO 9000/2008, completate cu definiţiile din anexa DEFINIŢII. Sunt aplicabile abrevierile din anexa ABREVIERI 4. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ 4.1. 4.2. 4.3. 4.4.

Proiectul de execuţie în faza D.D.E. şi caietul de sarcini. H.G.R. nr. 766 / 1997 – anexa 7 – privind certificarea calităţii produselor Normativ C 56 – 85 – verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii Catalog de detalii şi subansambluri prefabricate de instalaţii pentru construcţii – Detalii comune DC, vol. 3 grupa DC 3 – 72 din 1991 şi DC vol. 1A dc1 - 70

563 / 1400 1384

4.5. Legea 10 / 1995- Privind calitatea în construcţii 4.6. C 150 – 84 – Normativ privind calitatea îmbinărilor sudate din oţel, ale construcţiilor civile, industriale şi agricole 4.7. STAS 767 / 0 – Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. Construcţii din oţel. 4.8. STAS 8941 – 87 – Confecţii pentru rezervoare 4.9. STAS 54 – 80 şi 240 – 80 – Rezervoare de zi pentru produse petroliere fluide 4.10. STAS 8012 – 84 – Confecţii flanşe 4.11. STAS 477 – 84 şi 5560 – 81 – Opritori flăcări 4.12. STAS 5200 – 80; 922 – 87; 920 – 87 – Piese de trecere 5. RESPONSABILITĂŢI 5.1. Coordonator tehnic verifică documentaţia tehnică de execuţie şi dispune şefului compartimentului producţie –urmărire producţie emiterea comenzii de execuţie către compartimentul S.U.T.C.M. 5.2. Sef p lucru verifică documentaţia şi repartizează comanda 5.3. Responsabil cu controlul calităţii ( responsabil CQ ) urmăreşte aplicarea întocmai a prezentei proceduri, a proiectelor de execuţie şi reglementărilor tehnice în vigoare şi întocmirea corectă a înregistrărilor calităţii 5.4. Maistrul de atelier - răspunde direct şi nemijlocit de cantitatea şi calitatea produselor / lucrărilor realizate sub conducerea sa şi de respectarea termenelor impuse - răspunde de instruirea tehnică a şefilor de echipă şi a personalului muncitor de respectarea în execuţia produselor / lucrărilor a prevederilor documentaţiei de execuţie, prezentei proceduri , instrucţiunilor de lucru, reglementărilor tehnice în vigoare - nu începe execuţia produselor / lucrărilor decât dacă este în posesia comenzii de execuţie - răspunde de utilizarea numai de personal cu calificarea şi pregătirea tehnică necesară realizării produselor / lucrărilor - se îngrijeşte de asigurarea mijloacelor de producţie necesare desfăşurării normale a activităţii de producţie precum şi de utilizarea lor judicioasă - răspunde de folosirea în realizarea produselor / lucrărilor numai a materialelor carecorespund cerinţelor de calitate conform documentaţiei de execuţie şi numai după ce acestea au fost recepţionate - controlează direct calitatea execuţiei şi semnează documentele de certificare a calităţii produselor / lucrărilor realizate 5.5. Muncitorii - răspund de calitatea lucrărilor executate,respectând întocmai tehnologia de execuţie, în care sens au următoarele obligaţii: ■ verificarea prin autocontrol a calităţii lucrărilor executate ■ gospodărirea judicioasă a materialelor 6. PROCEDURA 6.1. Prevederi generale Execuţia produselor şi lucrărilor de confecţii se face în conformitate cu documentul de execuţie şi utilizând catalogul de detalii de elemente şi subansamblri prefabricate de instalaţii pentru construcţii, respectându-se reglementările tehnice în vigoare.

564 / 1400 1384

Operaţiunile ce se execută în general pentru fiecare confecţie sunt: ■ trasarea, tăierea şi îndreptarea materialelor - în funcţie de natura confecţiei se procedează la însemnarea şi trasarea materialelor în conformitate cu dimensiunile confecţiei şi apoi se procedează la tăierea acestuia cu foarfeca ghilotina, cu ştanţa, cu disc abraziv sau cu flacăra oxiacetilenică Se îndreaptă materialele pe banc sau pe prese ■ găurirea - se execută pe maşini electrice de găurit fixe, prin poansonare cu ştanţa mecanică sau în cazuri speciale cu flacăra oxiacetilenică ■ îndoirile - se execută cu valţ mecanic, abkant, pe diverse matriţe de îndoit sau la prese ■ polizarea - se face pe polizoare electrice fixe şi cu polizoare portative ■ curăţirea, pilirea, filetarea ( înşurubarea ), nituirea, stenuirea, se execută în special manual, folosind scule şi echipamente specifice fiecărei operaţii ■ sudarea normală cu arc electric şi sudura cu flacără oxiacetilenică. Se utilizează la majoritatea confecţiilor ■ îmbinarea confecţiilor diverse cu armături diferite prin intermediul flanşelor de îmbinare. Pentru prefabricarea staţiilor de reglare – măsurare pentru gaz metan se vor utiliza numai ţevi şi armături prevăzute de normativul 16 – 1998. 6.2. Pentru realizarea prefabricatelor şi confecţiilor pentru instalaţii în principal se utilizează ţevi conform următoarelor standarde ■ STAS 404/1 – 87 ■ STAS 8183 – 80 ■ STAS 530/1 – 87 ■ STAS 6898/2 – 80 ■ STAS 500/2 – 80 ■ STAS 715/2 – 88 ■STAS 11082 - 80 6.3. Capace pentru diferite confecţii ( distribuitoare) – pot fi cu funduri elipsoidale conformSTAS 7949 – 81, conform STAS 8811 – 84 sau capace plane 6.4. Flanşe folosite – vor fi confecţionate din platbandă de oţel conform STAS 2881 – 87, 2883/3 – 88, 8183 – 80, 8184 – 87, 9858 – 88, 791 – 88, 500/2 – 80, 880 – 88 6.5. Din punct de vedere dimensional şi constructiv îmbinările cu flanşe vor fi în conformitate cu STAS 1156 – 82 şi standardele dimensionale corespunzătoare presiunilor respective ( specifice ) 6.6. Îmbinarea cu flanşe, în cadrul subansamblului se face prin intermediul a patru şuruburi mecanice STAS 920 – 87, cu piuliţe, STAS 922 – 87 cu garnitura din plăci de azbest cu cauciuc STAS 3498 – 87 ( la baterii de încălzire ) 6.7. Confecţionarea reducţiilor de diferite bdiametre se execută conform STAS 8810 – 84 6.8. La executarea sudurilor se vor respecta cu stricteţe instrucţiunile tehnice ISCIR – C15 – 83 privind materialele de adaos, tehnologia de execuţie, metodologia de verificare la presiune 6.9. Garniturile de etanşare în funcţie de parametrii agentului care circulă prin prefabricat ( confecţie ) vor fi prevăzute prin proiect şi vor avea dimensiuni conform standardelor sau normelor interne departamentale în vigoare 6.10. Şuruburile, prezoanele şi piuliţele folosite la îmbinările prin flanşe se vor executa din oţel conform STAS 500/1 – 85 şi vor corespunde dimensional şi constructiv standardelor în vigoare 6.11. Armăturile din oţel şi fontă vor fi executate din oţel conform STAS 600 – 82 şi STAS 6855 – 86, respectiv din fontă conform STAS 568 – 82, STAS 569 – 79, STAS 6071 – 82 şi STAS 6706 – 79

565 / 1400 1384

6.12. Distribuitoarele şi colectoarele se vor încerca la presiune la rece timp de 10 min. la următoarele valori: Pі = 1,25 Pc x fap/fa bar, în care: Pc = presiunea de calcul ( bar ) fap = tensiunea admisibilă la temperatura de încercare ( daN/cm² ) fa = tensiunea admisibilă la temperatura de calcul ( daN/cm² ) Valoarea presiunii de încercare nu trebuie să depăşească valoarea presiunii de încercare hidraulică a organele de închidere 6.13. Suporturile pentru distribuire – colectare, boilere, rezervoare, se execută din profile, din bandă de oţel formate la rece, asamblate prin sudură cu grosimea d = 0,70 S ( în care „ S „ reprezintă grosimea tablei celei mai subţiri ) 6.14. Suporturile se execută din profile uşoare cu pereţi subţiri, benzi şi table de oţel a căror calitate este prescrisă pe desenele de execuţie, asamblarea reperelor componente făcându-se prin sudura, deasemeni conform indicaţiilor de pe desene 6.15. Pentru suduri, procedeele de sudare şi electrozii de sudură se stabilesc de executant funcţie de calitatea materialelor ce se sudează şi posibilităţile tehnice de care dispune, astfel încât să se obţină sudura de cea mai bună calitate 6.16. Sudurile se vor executa conform STAS 735/1,2 – 87 şi STAS 6662 – 87 cu grosimea cordonului de sudură de 0,7 din grosimea piesei celei mai subţiri din îmbinare şi pe toată periferia de contact 6.17. După execuţia reperelor şi asamblarea suporţilor, muchiile ascuţite se vor teşi spre a evita rănile din timpul manipulării, transportului şi exploatării 6.18. Suporturile şi celelalte confecţii, se vor proteja împotriva mediilor agresive prin grunduire şi vopsire. După caz, grunduirea şi vopsirea se va executa cu substanţe anticorozive corespunzătoare mediilor corozive din exploatare 6.19. Prefabricarea staţiilor de reglare – măsurare gaz se execută ca prefabricat în conformitate cu proiectele de execuţie şi a schemelor de principiu descrise în normativul de gaz I6 – 1998 6.20. Caracteristicile tehnice de definiţie ale regulatoarelor automate, cu o acţionareindirectă ( STAS 7134 ) din fabricaţia curentă sunt cele mai jos: ■ Presiuni nominale 6,10,16,25,40,64,100,160 bar ■ Diametre nominale 15,20,25,40,50,80,100,150,200,250,300,400,500 mm. 6.21. Reglarea presiunii se va face, după caz, fie cu regulatoare cu acţionare indirectă ( pilotate ), fie cu regulatoare cu acţionare directă ( de debit mic ). După presiunea la ieşire din staţie, regulatoarele care se utilizează sunt: ■ de presiune joasă – sub 0,05 bar ■ de presiune redusă – 0,05 – 2 bar ■ de presiune medie – 2 – 6 bar Fiecare treaptă de reglare a staţiei va fi prevăzută cu un singur panou în cazul în care variaţia debitelor în cursul anului ( maxim iarna şi minim vara ) se încadrează în plaja de reglare a regulatorului. Dacă caracteristicile regulatoarelor disponibile nu permit această soluţionare, se vor prevedea câte 2 panouri de reglare 6.22. Măsurarea debitelor în staţii se va face cu contoare diferenţiale, volumetrice, de viteză sau de masă. Se recomandă montarea panourilor de măsurare în aer liber, ori de câte ori este posibil. Xcontoarele se vor monta numai în clădirea sau cabina staţiei, respectiv postului de reglare – măsurare. Diafragmele şi ajutajele contoarelor diferenţiale se vor confecţiona şi monta în conformitate cu STAS 7347. Pentru panourile de măsurare se vor folosi numai ţevi din oţel tare.

566 / 1400 1384

6.23. În reţele şi instalaţii de gaze se vor folosi, după caz, robinete cu cap, cu sertar sau cu ventil, standardizate sau omologate. Aceste robinete utilizate la prefabricarea staţiilor de reglare – măsurare gaz sunt în conformitate cu următoarele standarde: ■ STAS 1055 – 85 ■ STAS 1180 – 80 ■ STAS 1601 – 80 ■ STAS 7076 – 82 ■ STAS 9526 - 80 7. VERIFICAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII Verificarea calităţii materialelor introduse în operă: ■ se verifică corelarea între calitatea materialelor prevăzute prin documentaţie, certificatul de calitate existent şi materialul propriuzis ■ verificarea dimensională, a aspectului şi a presiunii nominale ( pentru armături şi flanşe ) - diametru - grosimea peretelui - ovalitatea - lovituri - striviri - starea suprafeţelor de etanşare - starea filetelor ■ verificarea protecţiei anticorozive se face conform procedurii specifice ■ diferitele confecţii de noduri, rezervoare, distribuitoare şi colectare, staţii de reglare – măsurare gaz metan, etc., vor fi verificate la presiune, cu apă sau aer, la presiune de 1,5 ori presiunea de regim a confecţiei respective, înscriindu-se aceasta în procesul verbal de recepţie tehnică ( proba de presiune ) care va fi semnat şi de proiectant 8. ÎNREGISTRĂRI ALE CALITĂŢII Rapoarte de neconformitate R.N.C., Raport de acţiuni corective şi preventive, Registru de evidenţă a acţiunilor corective şi preventive, Proces verbal de recepţie tehnică ( probă presiune ) Lista cu sudorii care au executat operaţiile de sudare EVIDENTA MODIFICARILOR SI APROBARILOR Nr. pag. 1 2 3 4 5

Nr. rev. 0 0 0 0 0

Nr. pag. 6

Nr. rev. 0

Nr. pag.

Nr. rev.

567 / 1400 1384

Nr. pag.

Nr. rev.

Nr. pag.

Nr. rev.

Nr. pag.

Nr. rev.

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PREPARAREA BETONULUI LA FATA LOCULUI IN BETONIERE MOBILE

CUPRINS

1. Scop.....................................................................................…..............………....................... 2. Domeniu de aplicare...............................................................................………....….............. 3. Documente de referinţă...........................................................................………….................. 5. Măsuri prealabile.........................................................................................…………....…...... 6. Reguli de procedură si responsabilitati.........................................................……………........ 7. Înregistrări..............................................................................................……………............... 8. Anexe...................................................................................................……………................. 9. Evidenţa aprobărilor şi reviziilor.............................................................…………....................

568 / 1400 1384

PTE - 15

1. SCOP 1.1. Prezenta procedura cod PTE-16, stabileste regulile si responsabilitatile pentru desfasurarea procesului de preparare a betonului pe santiere, la fata locului, in betoniere mobile, astfel incat acesta sa indeplineasca criteriile de performanta. 2. DOMENIU DE APLICARE 2.1. Se aplica la prepararea betonului in betoniere mobile, in cadrul santierelor Organizatiei. , acolo unde se impune acest lucru. 3. DOCUMENTE DE REFERINTA 3.1. SR EN ISO 9000:2008

-Sistemul de management al calitatii. Principii fundamentale si vocabular.

3.2. LEGEA 10/1995

-Legea calitatii in constructii

3.3. PG-01

-Elaborarea si gestionarea procedurilor pentru SMC SR EN ISO 9001:2008.

4. TERMINOLOGIE; ABREVIERI 4.1. Terminologie 4.1.1. Ciment – liant hidraulic, sub forma de material anorganic, fin macinat si care in amestec cu apa formeaza o pasta care face priza si se intareste in urma reactiilor si proceselor de hidratare, dupa intarire mentinandu-si rezistenta si stabilitatea chiar si sub apa. 4.1.2. Agregate – materiale granulare naturale (de balastiera sau concasate) sau artificiale cu forma si marimea granulelor adecvate realizarii betonului. Ele nu participa la reactiile care au loc intre ciment si apa, fiind materiale inerte. 4.1.3. Aditiv – produs chimic care se adauga in beton, in cantitati mici fata de masa cimentului, inainte sau in timpul amestecarii betonului in scopul modificarii dupa necesitati a propietatilor in stare oproaspata si/sau intarita a betonului. 4.1.4. Adaos – material anorganic fin ce se adauga in beton pentru a imbunatati anumite propietati sau pentru a obtine propietati speciale. 4.1.5. Beton – material compozit obtinut prin omogenizarea amestecului de ciment, agregate si apa, format prin intarirea pastei de ciment, in compozitia acestuia putand intra si adausuri si/sau aditivi. 4.1.6. Pasta de ciment – amestec de ciment si apa, care la inceput se gaseste in stare proaspata iar dupa intarirea cimentului obtinandu-se piatra de ciment. 4.2. Abrevieri 4.2.1. SS 4.2.2. SL 4.2.3. SPL 4.1.4. SF 4.1.5. DS 4.1.6. DT 4.1.7. RB 4.1.8. FB

- Sef santier ; - Sef laborator ; - Sef punct lucru ; - Sef formatie muncitori ; - Diriginte de santier ; - Director Tehnic - Reteta de beton - Fisa de betonare

5. MASURI PREALABILE

569 / 1400 1384

5.1. Descriere formulare 5.1.1. Nu este cazul. 6. REGULI DE PROCEDURA SI RESPONSABILITATI 6.1. Responsabili de proces – DT, SS, SL, SPL, DS ; 6.2. Resurse: • • • • •

reteta de beton ; personal instruit corespunzator ; alocarea materialelor necesare procesului de productie ; alocarea utilajului necesar pentru fabricarea betonului, respectiv a betonierei ; alocarea timpului necesar.

6.3. Obiective si indicatori de performanta: Obiectiv

Indicator

Masurare

Nr.

Descriere

Nr.

Descriere

Documente

1.

Atingerea clasei (marcii) betonului preparat la fata locului, astfel incat acesta sa indeplineasca criteriile de performanta impuse prin caietul de sarcini a lucrarii.

1.1

Numar de neconformitati identificate/faze de incercari ale probelor de beton/lucrare luata in ansamblul ei.

Rapoarte de neconformitate

6.4. Prepararea betoanelor la fata locului in betoniere mobile, se aplica pe santiere, la lucrari de betoane, prezentand avantaje atat tehnice cat si economice fata de prepararea manuala a acestuia, modul de preparare a betonului desfasurandu-se conform logigramei anexate prezentei proceduri. Metoda se foloseste la : ➢ fabricarea betoanelor de clasa C12/15 maxim ; ➢ lucrari de importanta redusa, dar numai cu acceptul scris al investitorului ; ➢ in locuri izolate si greu accesibile ; In vederea realizarii betoanelor la fata locului in betoniere mobile se parcurg urmatoarele etape : 6.5. Lansarea lucrarii de constructie in executie Se realizeaza conform procedurii cod PS-09 ; 6.6. Obtinerea tuturor avizelor necesare in vederea prepararii betonului la fata locului In cazul in care prin proiectul de executie nu este stipulata prepararea betonului la fata locului in betoniere mobile, iar conditiile din teren impun acest lucru, este necesara obtinerea aprobarii in vederea aplicarii prezentei tehnologii, aprobare care va fi data de catre proiectantul lucrarii si reprezentantul clientului, ocazie cu care se va intocmi Dispozitia de santier. 6.7. Instruirea personalului Se realizeaza conform procedurii cod PS-06 ; 6.8. Organizarea santierului (punctului de lucru) Se realizeaza conform procedurii cod PTE-02 ;

570 / 1400 1384

Pentru a se putea prepara betonul pe santier la fata locului, se impune luarea unor masuri de organizare a punctului de lucru in asa fel incat procesul sa se desfasoare in bune conditiuni. Cimentul va fi aprovizionat in saci si pastrat intr-o magazie langa betoniera. Se vor lua masuri ca acesta sa nu intre in contact cu umezeala, in acest scop sacii depozitati in stive vor fi acoperiti cu folie PVC, stivuirea facandu-se in asa fel incat sa se evite contactul direct cu pamantul. Cimentul va fi transportat cu autocamioane acoperite. Apa folosita la prepararea betoanelor se va lua din reteaua de alimentare a localitatii acolo unde este cazul, putandu-se folosi si alte surse cum ar fi apa din rauri, dar numai dupa efectuarea unor analize chimice care sa dovedeasca indeplinirea conditiilor prescrise. Agregatele se dispun pe sorturi in depozite, la o distanta de cel mult 10m de betoniera. Pentru ca acestea sa nu se murdareasca sau sa se amestece cu pamant, depozitarea lor se va face pe platforme din beton sau dulapi, despartite cu pereti de 1,2…1,5m inaltime. Transportul lor la cupa betonierei se va face cu roaba in cazul santierelor mici si cu tomberoane, vagonete si lopeti mecanice in cazul santierelor mari. Este indicat ca betoniera si spatiul pana la depozitul de ciment sa fie acoperite. Se vor lua masuri pentru a se asigura dozarea corecta a componentilor betonului, astfel : ➢ pentru dozarea apei de amestec si a aditivilor se vor folosi cilindri gradati ; ➢ dozarea cimentului si a agregatelor se va face folosind metoda gravimetrica ( prin cantarire ), luindu-se masuri pentru aprovizionarea cu toate cele necesare pentru a se realiza cantarirea lor. SS prezinta un plan de organizare a santierului catre DT, care il va analiza, dupa care va fi transmis pentru ducerea la indeplinire SPL. 6.9. Lansarea Notei de Comanda Beton SS studiaza proiectul tehnic de executie si caietul de sarcini aferent lucrarii, din care scoate caracteristicile principale ale materialelor folosite la prepararea betoanelor, astfel : ➢ pentru cimenturi tipul indicat pentru utilizare, precum si cel utilizabil in locul celui indicat, si transmite biroului Comercial necesarul pentru aprovizionare semnat de catre DT ; ➢ pentru betoane clasa betonului folosit, lucrabilitatea (T) si rezistentele minime ce trebuiesc asigurate pentru beton, precum si limitele optime ale granulozitatii agregatelor, toate aceste informatii fiind transmise apoi SL, in vederea obtinerii Retetei pentru beton. Dupa transmiterea acestor date in cadrul laboratorului se va trece la elaborarea Retetei de beton, ce va fi inaintata SS, care o va inmana SPL, in vederea folosirii pe teren la prepararea betonului. 6.10. Organizarea si asigurarea resurselor necesare SS, pe baza documentatiei tehnice de executie, va analiza necesarul de forta de munca, de utilaje, intocmind Referat de necesitate cod PS-12-F6 (materiale), Necesar de echipamente cod PS-09-F2 si Necesar de forta de munca cod PS-09-F1, pe care le inainteaza DT, in vederea aprobarii. 6.11. Prepararea betonului la fata locului SPL, dupa luarea la cunostinta a celor inscrise in RB, va instrui SF in vederea folosirii corecte a acesteia, luand toate masurile ca toate operatiunile care au drept scop prepararea betonului sa fie executate corect, inscriindu-se in tolerantele admisibile la compozitia betoanelor, care sunt urmatoarele : ➢ pentru ansamblul de agregate + 2 % ; ➢ pentru ciment +2%; ➢ pentru apa totala +5%;

571 / 1400 1384

SPL va instrui atat SF cat si muncitorii care participa la operatiunea de preparare a betonului, pentru cunoasterea de catre acestia a factorilor in legatura cu malaxarea care influenteaza calitatea betonului. Acesti factori sunt specifici celor 3 faze principale ale malaxarii si anume : ➢ alimentarea tobei betonierei – calitatea betonului este influentata de ordinea de introducere a componentilor si de durata acestei operatii, in principiu fiind bine ca in cazul in care componentii sunt incarcati pe rand, acestia sa se introduca in urmatoarea ordine : intai apa, apoi cimentul, nisipul si pietrisul. ➢ malaxarea amestecului – durata de amestecare va respecta prevederile tehnice ale instalatiei dar va fi de minim 45 sec. de la introducerea ultimului component. ➢ descarcarea tobei betonierei – descarcarea betonului din toba betonierei trebuie facuta rapid pentru a se evita inceputuri de segregare ale acestuia. In ceea ce priveste alimentarea tobei betonierei, prescriptiile noastre prevad urmatoarele : - in toba se introduce la inceput circa 15 % din cantitatea de apa necesara pentru intreg amestecul ; - dupa introducerea cantitatii de apa mai sus mentionate, se va introduce simultan agregatele si cimentul, dupa care se va debita apa pana la cantitatea totala necesara amestecului ; Referitor la malaxarea (amestecarea) componentilor betonului, prescriptiile noastre recomanda ca acestea sa fie : - la betoniere cu cadere libera minim 120 sec. pentru betoane cu tasarea conului pana la 2 cm si minimum 90 sec. la cele cu tasarea mai mare de 2 cm. ; - la betoniere cu amestecare fortata minim 50 sec. pentru betoane cu tasarea conului pana la 2 cm. si minimum 40 sec. pentru cele cu tasarea conului mai mare de 2 cm. ; Duratele minime ale malaxarii corespund urmatoarelor numere de ture de malaxare : ➢ malaxor cu axa verticala 10 ture ; ➢ malaxor cu axa orizontala 20 ture ; ➢ betoniera cu axa orizontala 20 ture ; ➢ betoniera cu axa inclinata 30 ture ; Duratele maximale ale malaxarii nu trebuie sa depaseasca mai mult de 3 ori duratele minime. Durata de amestecare se va majora dupa caz pentru : ➢ perioada de timp friguros ; ➢ utilizarea de agregate cu granula mai mare de 31 mm. ; Toate cele prezentate mai sus vor fi corelate cu incercari facute in cadrul laboratorului, atunci cand se lucreaza la reteta betonului, unde se vor prevala probe, care ulterior vor fi supuse la incercarile prevazute in caietul de sarcini, pentru a se verifica atingerea clasei prevazute prin proiectul tehnic al lucrarii. 6.12. Punerea in opera a betonului SPL va intocmi FB a elementului ce urmeaza a fi betonat, va obtine toate semnaturile si acordurile necesare in vederea inceperii betonarii, dupa care va trece efectiv la betonarea elementului. Pe distante mici transportul betonului se va face cu roaba, luandu-se toate masurile ca in timpul transportului sa nu se piarda laptele de ciment, iar betonul sa nu segrege. 6.13. Controale, verificari si inspectii Se realizeaza conform procedurilor cod PTE-18 si PTE-xy aplicabile. Nu se va trece la punerea in opera a betonului pana cand probele de laborator vor corespunde cerintelor mentionate in caietul de sarcini. 6.14. Responsabilitati 6.14.1. DG − aloca resursele materiale si financiare necesare desfasurarii procesului

572 / 1400 1384

6.14.2. DT − verifica si aproba planul de organizare a punctului de lucru in vederea asigurarii tuturor conditiilor, pentru ca procesul tehnologic sa se desfasoare in bune contitii ; − verifica si aproba necesarele de materiale intocmite in acest sens ; − verifica respectarea intocmai a celor inscrise in prezenta procedura ; 6.14.3. SS − prezinta planul de organizare a punctului de lucru, pentru asigurarea tuturor conditiilor necesare prepararii betonului la fata locului in betoniere mobile ; − dupa obtinerea acordului instruieste SPL cu privire la masurile ce trebuiesc luate pentru a organizarea punctului de lucru ; − intocmeste necesarul de materiale, iar dupa obtinerea aprobarilor, il inainteaza compartimentului Comert, in vederea aprovizionarii acestora ; − ia legatura cu laboratorul unitatii transmitand toate datele necesare in vederea elaborarii retetei de beton ; − ia masuri de aprovizionare cu toate cele necesare la punctul de lucru, cum ar fi : agregate, ciment, betoniera necesara, aditivi si adaosuri daca este cazul, echipamente de masurat componentele betonului, etc. ; − transmite reteta de beton elaborata de catre laborator SPL ; − verifica daca cele inscrisa in RB sunt aduse la cunostinta SF si muncitorilor care participa efectiv la prepararea betonului ; 6.14.4. SL − primeste NC in vederea stabilirii RB ; − ia toate masurile pentru ca toate cele inscrise in RB sa conduca la realizarea clasei impusa betonului prin proiectul tehnic de executie ; − transmite SS reteta de beton ; − urmareste luarea si trimiterea probelor de beton prelevate la punctul de lucru, conform caietului de sarcini, catre laborator ; − verifica pe santier respecterea intocmai a celor mentionate in RB ; 6.14.5. SPL

Datele de intrare ale procesului DG



Lansarea lucrarii de constructie si verificarea proiectului

Decizie (h) Conform procedurii cod PS-09

DT  Proiectant  Beneficiar 

Predarea-primirea amplasamentului lucrarii

PV de predare-primire amplasament (h) Conf. procedurii cod PTE-01

Sef Santier 

Instruirea personalului

Conf. procedurii cod PS-06

Sef Santier  DT  DS 

Organizarea santierului

Conf. procedurii cod PTE-02

Muncitori  Sef Santier 

Trasarea lucrarii de constructie

Conf. procedurii cod PTE-04 Plan de trasare (h)

573 / 1400 1384

DT  RCC  DS  Adjunct SS  Sef Santier  DT 

Organizarea si Asigurarea resurselor necesare

Muncitori  Sef Santier DT

Executia lucrarii de constructie si receptia calitativa pe faze determinante Receptia la terminarea lucrarii de constructie

Comisie de receptie 

Comisie de receptie Finala 

Legenda:

Receptia finala a lucrarii de constructie Datele de iesire ale procesului

Referat de necesitate cod PS-12-F6(h) Necesar de forta de munca cod PS-09-F1 (h) Necesar de echipamente cod PS-09-F2 (h) Grafic de lucru (h) Conf. procedurii cod PTE-03 Conf.procedurilor cod.PSP-01  cod PSP-04, cod PTE-xy si Cod ITE-xy aplicabile PV de receptie la terminarea lucrarilor (h)

PV de receptie finala a lucrarilor (h)

 - executie;  - verificare; · - avizare;  - aprobare.

− ia masurile la punctul de lucru, in vederea organizarii acestuia, asigurand toate conditiile pentru buna desfasurare a procesului ; − primeste RB ; − transmite RB catre SF si muncitorii care vor lucra efectiv la prepararea betonului ; − verifica in permanenta respectarea dozarii componentilor betonului, conform RB ; − ia masuri pentru prelevarea de probe de beton si trimiterea lor catre laboratorul unitatii ; − anunta SS de toate problemele aparute in zona punctului de lucru, care ar putea influenta calitatea prepararii betonului ; − intocmeste FB a elementului care urmeaza a fi betonat ; 7. INREGISTRARI 7.1. Formulare utilizate 7.1.1. Nota comanda beton 7.1.2. Reteta de beton. 7.1.3. Fisa de betonare 7.1.4. Dispozitie de santier

-

7.2. Dosare utilizate 7.2.1. Dosar acte calitate pentru lucrare

-

8. ANEXE

574 / 1400 1384

8.1. Nu este cazul.

EVIDENTA MODIFICARILOR SI APROBARILOR Nr. pag. 1 2 3 4 5

Nr. rev. 0 0 0 0 0

Nr. pag. 6

Nr. rev. 0

Nr. pag.

Nr. rev.

Nr. pag.

Nr. rev.

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

575 / 1400 1384

Nr. pag.

Nr. rev.

Nr. pag.

PTE - 16

Nr. rev.

EXECUTIA ZIDARIILOR DIN ELEMENTE ARTIFICIALE

CUPRINS

1. Scop.....................................................................................…..............………....................... 2. Domeniu de aplicare...............................................................................………....….............. 3. Documente de referinţă...........................................................................………….................. 5. Măsuri prealabile.........................................................................................…………....…...... 6. Reguli de procedură si responsabilitati.........................................................……………........ 7. Înregistrări..............................................................................................……………............... 8. Anexe...................................................................................................……………................. 9. Evidenţa aprobărilor şi reviziilor.............................................................………….................... 1. 1.1.

2. 2.1 2.2. 2.3

3. 3.1

SCOP Prezentul capitol stabileste prevederile generale de asigurare a calitatii constructiilor alcatuite din zidarie portanta precum si a zidariilor neportante din caramizi pline, caramizi si blocuri ceramice cu goluri. DOMENIU Prevederile se aplica si la zidariile din blocuri mici din beton cu agregate usoare si la cele din blocuri mici si placi din beton celular autoclavizat, inlocuitoare a zidariilor din materiale ceramice. Prevederile se refera in principal la constructiile de locuinte si social - culturale, precum si la constructiile industriale si agro-zootehnice cu alcatuire asemanatoare. Prevederile nu se refera la constructiile tehnologice din zidarie cum sunt: cosurile de fum independente, cuptoarele industriale, canalele de fum precum si zidariile cu camasuieli armate a caror executie se realizeaza in conditii speciale de lucru. DEFINITII SI PRESCURTARI Zidaria din piatra artificiala de orice forma sau provenienta asezata

576 / 1400 1384

3.1 4. 4.1 4.2 4.3.

5.

dupa anumite reguli legata cu mortar, se simbolizeaza cu: “ZC” - zidarie din corpuri artificiale Prescurtare: CQ-ZC, controlul calitatii pentru zidarie din corpuri artificiale. DOCUMENTE DE REFERINTA Proiect de executie alcatuit din piese scrise si desenate. Caietul de sarcini al proiectantului. Normative si instructiuni “Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala “ indicativ C17-82 ”Normativ pentru folosirea blocurilor mici de beton cu agregate usoare la lucrari de zidarie “ indicativ C14-82 ”Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea peretilor si acoperisurilor din elemente din BCA” indicativ P 104-83 Normativ privind alcatuirea, calculul si executarea structurilor din zidarie” indicativ P2-85 PROCEDURA CONDITII PREALABILE ➢ Asigurarea pe santier a documentatiei prevazuta la paragraful precedent precum si a prezentelor prevederi. ➢ Organizarea formatiilor de lucru pe specific de lucrari, alcatuite din muncitori calificati conform normelor de munca in vigoare, pentru realizarea in bune conditiuni a graficului de executie. ➢ Instruirea formatiilor la obiect din punct de vedere tehnic si de protectie a muncii si verificarea insusirii de catre personal a informatiilor primite. ➢ Asigurarea locurilor de munca cu dotarile necesare; schele, instalatii de ridicat, mijloace de transport manual, apa, energie electrica, instrumente de masura si trasaj, scule si echipament de protectie. ➢ Depozitarea cit mai aproape de locul punerii in opera a corpurilor de zidarie care vor corespunde din punct de vedere calitativ cu cele indicate de proiectant. ➢ Asigurarea ritmicitatii alimentarii cu mortar conform marcii prevazuta, pe toata durata timpului de lucru. ➢ Trasarea si materializarea reperelor pe teren conform desenelor de executie. MASURI PREVENTIVE ➢ Instruirea periodica si la inceputul fiecarui schimb a personalului din punct de vedere a protectiei muncii. ➢ Verificarea schelelor, scarilor de acces si a parapetilor. ➢ Verificarea starii de sanatate a muncitorilor si a utilizarii echipamentului de protectie. ACTIUNI IMPLICATE ➢ Aprovizionarea cu materiale ➢ Asigurarea dotarilor ➢ Trasarea ➢ Executarea zidariei ➢ Verificarea tehnica si calitativa ➢ Evacuarea materialelor neutilizate si pregatirea altor faze de lucrari; cofrare, armare, betonare, etc.

577 / 1400 1384

PROCEDURA DE EXECUTIE A ZIDARIILOR ARTIFICIALE Zidarii din: caramida, caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale si orizontale, fisii ceramice cu goluri orizontale ➢ Materiale Piesele scrise si desenate ale proiectului de executie trebuie sa cuprinda caracteristicele materialelor prevazute pentru executarea zidariei: • tipul, calitatea si marca caramizilor sau blocurilor • tipul si marca mortarului si eventualii aditivi ce se vor utiliza • tipul si marca betoanelor folosite pentru turnarea elementelor din beton executate concomitent cu zidaria. Caramizile si blocurile ceramice care se utilizeaza la zidarii sunt prevazute in tabelul 1 si trebuie sa indeplineasca conditii prevazute in standardele respective, domeniul de utilizare fiind obligatoriu pentru fiecare tip. Nr. Crt.

Tabel 1 Material STAS

Format

1.

Caramizi pline STAS 457-80

240x115x63

2.

Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale STAS 5185/2 – 80

290x140x88 290x240x138 365x180x138 240x115x88 290x240x188

240x115x138 3.

4.

Domeniul de utilizare Grad Inalt. Observatii seismic cladire m - se utilizeaza pentru ziduri anti-foc si anti-explozive, cosuri de fum, camine de vizitare, protectia hidroizolatiilor verticale Fara restrictii - se utilizeaza la pereti portanti 6,7 9 8

 15  6  9

6 7 8

12  9  6

Caramizi si 290x240x138 blocuri ceramice 290x290x138 cu goluri orizont. STAS 8560-80 Fisii ceramice 300x75x300 cu goluri orizontale NTR 9059 – 80

- nu se admit la executarea peretilor rezistenti la explozie, la executarea fundatiilor si zidariei soclului sub nivelul hidroizolatiei, precum si la executarea caminelor de vizitare - se utilizeaza la pereti neportanti - nu se utilizeaza la aceleasi tipuri de pereti ca la nr.crt.2 - se utilizeaza numai pentru pereti despartitori

➢ Nu vor fi utilizate caramizile, blocurile si fisiile ceramice care prezinta crapaturi sau stirbituri ale muchiilor mai mari de 3 mm pentru cele din clasa A si 5 mm pentru celelalte calitati.

578 / 1400 1384

➢ Mortarele folosite la executarea zidariei trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 1030-85 “ Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli. Clasificare si conditii tehnice” si “ Instructiunile tehnice C17-82” ➢ Dozajul mortarelor pentru zidarie preparate pe santier in functie de marca prevazuta in proiect este cel mentionat in tabelul 2 Tabel 2 Marca Felul Dozaj in parti de volum Mortarului Ciment marca 300 Greutatea specifica in 1,2 gramada t/m3 M 4 –z Var M10-z Var-ciment 1 M25-z Ciment-var 1 M50-z Ciment-var 1 M100-z Ciment 1

Var gras pasta 1,3

Nisip 1,3

1 1 0,7 0,4 -

3...4 10 7 5 4

➢ Mortarul gata preparat in instalatii centralizate sau pe santier trebuie sa fie omogen, lucrabil si sa nu se segrege in timpul transportului sau punerii in opera. ➢ Apa pentru preparare sau adaos la mortare va fi potabila ➢ Perioada de punere in lucrare a mortarelor este de: pina la 12 ore pentru mortarele de var pina la 1 ora pentru mortarele, de ciment si ciment-var ➢ Nu este permisa folosirea mortarelor vechi care au inceput sa se intareasca si nu se admite amestecarea lor cu mortare proaspat preparate. ➢ Domeniul de utilizare al mortarelor de zidarie dupa felul constructiei este prevazut in tabelul 3 Tabel 3 Felul Felul constructiei Categoria Marca minima a Lucrarii mortarelor mortarelor A. De caramida din argila arsa plina cu grosimea de 24...36,5 cm si cu var 4 mai putin de 2 etaje pline var-ciment 10 ciment-var 50; 25 10 cu grosimea de 24...36,5 cm si cu var-ciment ciment-var 50; 25 mai mult de 2 etaje var 4 cu grosimea mai mare ca 36,5 cm var-ciment 10 ciment-var 50; 25 B. Din blocuri de beton greu sau var 4 piatra var-ciment 10 ciment-var 50; 25 C. Din blocuri de beton usor var 4 var-ciment 10 ciment-var 25

579 / 1400 1384

D. Zidarie cu complexa E. F. G. H.

I. J. K.

L. M.

goluri,

armata var-ciment ciment-var ciment Buiandrugi din zidarie de ciment-var caramida ciment Stilpi, bolti in locuinta ciment-var Bolti sub plansee carosabile la ciment - var subsoluri, cladiri industriale Zidarie la subsoluri, socluri si fundatii var-ciment in pamint uscat ciment-var in pamint umed ciment-var in pamint saturat cu apa ciment De caramida din argila arsa cu ciment-var grosimea sub 24 mm Ziduri de umplutura din caramizi var pline si caramizi gaurite sau var-ciment celulare ciment-var Ziduri de umplutura din elemente var prefabricate pe baza de ipsos - ipsos-var umiditate sub 60 % ipsos intirzietor) Cosuri deasupra planseelor - pod ciment - var ciment Cornise, frontoane, solbancuri, ciment-var briie ciment

10 50; 25 100 50; 25 100 25 50

25; 10 50; 25 50 100 25 4 10 25 4 10 (cu 25; 10 50 100 50 100

➢ Marcile minime de caramida sau de blocuri ceramice si de mortar pentru structurile de zidarie portanta pentru diferitele grade de protectie antiseismica in functie de inaltimea cladirilor sunt date in tabelul 4. Tabel 4 Nr. Crt.

Inaltmea cladirii m

Nr. max. de niveluri

1. 2. 3. 4.

Sub 4 4…9 9…12 12…15

1 3 4 5

Marci minime de caramizi si mortar in functie de gradul de protectie antiseismica a constr. 6 7 8 9 Marca Marca Marca Marca Cara- mortar cara- mortar cara- mortar cara- mortar mida mida mida mida 50 10 50 10 50 25 75 50 75 25 75 25 75 50 100 50 75 25 100 25 100 50 100 25 100 50 -

580 / 1400 1384

➢ Tabelele 1;3 si 4 servesc pentru alegerea si locul utilizarii corpurilor de zidarie si a mortarelor in scop orientativ. In toate cazurile, chiar si pentru constructii cu caracter provizoriu caracteristicile tehnice ale materialelor se vor stabili prin proiecte. Pregatirea lucrarii ➢ Indeplinirea tuturor conditiilor prealabile ➢ Curatirea suprafetelor peste care urmeaza sa se aseze primele rinduri de caramida. ➢ Trasarea axelor constructiei pentru nivelul respectiv conform desenelor de executie. ➢ Trasarea laturilor zidului fata de axele constructiei. ➢ Verificarea lucrarilor de trasaj si fixarea reperelor pe elementele existente ale constructiei; plansee; stilpi, cadre,etc. Tehnologia de executie ➢ Inainte de punerea in lucrare, caramizile se vor uda bine cu apa. Pe timp de arsita udarea trebuie sa fie mai abundenta. Deasemeni se vor uda si suprafetele peste care urmeaza sa se aseze primele rinduri de caramida. ➢ Zidaria se alcatuieste din caramizi si blocuri ceramice asezate pe lot, in rinduri orizontale. La capete, intersectii, colturi si margini de goluri se prevad fractiuni de caramizi sau blocuri de dimensiuni mai mici decit cele curente, pentru realizarea teserii si fetelor verticale frontale. La peretii despartitori corpurile de zidarie se pot aseza si pe cant. ➢ La zidaria de caramida sau blocuri ceramice, grosimea rosturilor orizontale este de 12 mm iar a celor verticale de 10 mm, iar la zidaria din blocuri mici si placi din beton celular autoclavizat, rosturile orizontale si verticale au grosimea de 10 mm. Abaterea limita pentru grosimile ambelor rosturi este de + 5 mm la - 3 mm. La stilpii portanti abaterea limita se reduce cu 50 %. ➢ Rosturile orizontale si verticale se umplu cu mortar pe toata grosimea zidariei, mai putin 10…15 mm la fiecare fata a zidului, pentru a se asigura o buna aderenta a tencuielii, in afara de cazul cind se prescrie altfel prin proiect. La caramizile si blocurile ceramice cu goluri orizontale mortarul din rosturile verticale transversale se va aplica numai pe portiunile marginale cu goluri inguste, iar portiunea centrala cu goluri mari va ramine cu rosturile verticale neumplute cu mortar ➢ Zidaria aparenta se executa cu caramida sortata de calitatea A, avind culoare uniforma, format regulat si muchii drepte nestirbite. Se va acorda o atentie deosebita in ceea ce priveste liniaritatea, paralelismul si grosimea lor. Rosturile ramin neumplute la zidarie pe circa 20 mm la fata aparenta si se trateaza apoi prin fuguire cu mortar de ciment M100-T rezultind in final o adincime de rost de circa 10 mm. ➢ Orizontalitatea rindurilor de caramizi sau blocuri se obtine utilizind rigle de lemn sau metal gradate la intervale egale cu inaltimea rindurilor de zidarie (grosimea caramizii + inaltimea rostului). Riglele se fixeaza la colturile zidariei perpendicular, verificarea orizontalitatii facindu-se cu o sfoara de trasat bine intinsa intre acestea. In locul sforilor nu se vor utiliza sirme.

581 / 1400 1384

➢ Intreruperea executiei zidariei se va face in trepte, fiind interzisa intreruperea cu strepi. ➢ Zidaria se tese astfel ca rosturile orizontale (transversale si longitudinale) sa fie decalate de la un rind la celalalt, rosturile unui rind situindu-se deasupra plinurilor din rindul inferior. Decalarea va fi de minimum: 1/ 4 din lungime la caramizi 1/ 2 din lungime sau 10 cm la blocuri ➢ Legaturile intre ziduri, la colturi, intersectii si ramificatii se face alternativ functie de tipul de caramizi si blocuri ceramice utilizate si anume: primul rind de caramizi se face continu la unul din ziduri si se intrerupe la cel de al doilea in dreptul intersectiei, urmind ca la rindul urmator sa se procedeze invers, aceasta in cazul utilizarii elementelor de aceeasi inaltime care permit legare prin tesere. In cazul peretilor portanti interiori si exteriori din caramizi sau blocuri cu inaltimi de dimensiuni diferite legarea peretilor se asigura prin intercalarea unor stilpi de beton armat si prin prevederea de armaturi de legatura intre acestia si zidurile adiacente, la intervale de maximum 3 rinduri de caramida. Stilpisorii se plaseaza in capatul zidurilor transversale la interior tangent la zidurile exterioare si interioare longitudinale. ➢ Taierea caramizilor pline sau cu goluri verticale necesare pentru realizarea legaturilor la colturi, intersectii si ramificatii se va face cu ciocanul de zidarie bine ascutit sau cu o unealta electrica cu disc abraziv. La zidaria din blocuri cu goluri orizontale, se folosesc jumatati de blocuri care se livreaza cu cele intregi sau caramizi cu goluri verticale de aceiasi inaltime. Se interzice taierea blocurilor cu ciocanul. ➢ Ultimul rind al zidariei, peste care urmeaza sa se aseze elemente prefabricate, se va executa cu caramizi asezate in lung. ➢ Zidaria de umplutura la cladirile cu structura din beton armat va fi bine impanata la partea superioara si ancorata de elementele portante ale constructiei (stilpi, diafragme) dupa cum urmeaza: a) Zidaria plina ( fara goluri de usi sau ferestre) se va ancora la cladiri cu gradul de protectie antiseismica peste 7 de o parte si de alta a stilpului sau diafragmei la circa 60…80 cm distanta pe verticala, prin mustati din otel beton  6 mm avind lungimea de 50 cm. In cazul stilpilor mustatile se monteaza odata cu armatura. In cazul elementelor din beton armat turnate in cofraje metalice, ancorarea zidariei se face cu bare fixate de stilpi sau diafragme cu ajutorul bolturilor impuscate C 10 x 50 x 16 E precum si cu saibe si piulite. b) Portiunile de zidarie situate de o parte sau alta a golului de usi sau ferestre avind lungimea de peste 1 m se vor ancora ca la punctul “a” de mai sus numai pentru gradul de protectie antiseismica peste 7. Portiunile de zidarie avind lungimea egala sau mai mica de 1 m se vor ancora pentru toate gradele de seismicitate. c) In traveiele alcatuite din parapet si gol de fereastra neincadrat in zidarie, ancorarea zidariei se va face de o parte si alta a stilpilor sau diafragmelor cu cite doua bare la distanta de cite 20 cm pe verticala, de la partea inferioara a golului ferestrei si de planseu in cazul asizelor de 10 sau 20 cm. In cazul asizelor de 7,5 si 15 cm distanta este de 30 cm. ➢ Peretii despartitori executati din zidarie se vor fixa la partea inferioara in pardoseala, prin executarea pardoselilor dupa executia peretilor si la cea superioara prin impanarea cu mortar de ciment. ➢ Peretii despartitori se vor rigidiza prin:

582 / 1400 1384

-solidarizarea lor cu peretii structurali prin tesere sau ancorare cu bare de otel beton  6 x 60 cm pe inaltime in toate rosturile orizontale. -prevederea de elemente de beton armat, stilpisori legati de zidurile respective cu bare din otel beton  6 x 60 cm plasate in rosturi. -solidarizarea prin tesere cu peretii despartitori perpendiculari ce vor avea lungimea pina la primul gol minimum 1/5 din inaltimea peretelui respectiv. -Sporirea rigidizarii peretilor despartitori se poate obtine prin armarea lor cu bare de otel beton  6 mm, sau sirma  4-5 mm plasate in rosturile orizontale la distante de 4. ➢ Peretii despartitori de 7,5 cm grosime se vor executa cu mortar marca 50 ➢ La zidaria armata caramida si mortarul folosite vor fi cel putin de marca 50 pentru constructii cu umiditate relativa interioara 60% si cel putin de marca 100 in cele cu umiditate relativa permanenta. ➢ Armaturile la zidaria armata se dispun la maximum 5 rinduri de caramida, respectiv 40 cm. Distantele intre armaturi si marginea zidariei vor fi de minimum 2 cm. ➢ Rosturile in care se prevad armaturi in forma de gratar vor avea grosimea egala cu diametrele barelor care se incruciseaza plus 4 mm. ➢ In cazul zidariilor complexe alcatuite din zidarie de caramida intarita cu elemente de beton armat monolit (stilpisori si centuri) executate concomitent, conlucrarea dintre acestea este asigurata prin aplicarea masurilor indicate mai sus privind montarea corecta a armaturilor si respectarea marcilor de beton, mortar si caramida. Stilpisorii se toarna avind cofraj de zidarie pe laturile care vin in contact cu acestea. Dimensiunea minima a stilpisorilor trebuie sa fie de 25 cm, iar armarea minima 4  12 pentru OB37 si 4  10 pentru PC 52 cu la 20 cm. ➢ Cosurile de fum se vor executa din caramizi pline presate pe cale umeda sau caramizi cu goluri verticale. In cazul utilizarii caramizilor cu goluri verticale, canalele de fum se vor captusi cu olane sau tuburi prefabricate din beton. Zidaria cosurilor de fum se va alcatui numai din caramizi intregi legate cu mortar marca 50 in interiorul podurilor si mortar marca 100 peste invelitoare. Grosimea minima a peretilor la interior va fi de 1/2 caramida. Nu se admite inglobarea canalelor de fum in grosimea peretilor portanti. ➢ Zidariile pentru placarea diafragmelor de beton armat cu caramizi sau blocuri ceramice sau BCA se executa intre centurile din beton armat scoase in consola in dreptul planseelor. Zidaria se va impana ca la zidaria de umplutura. Spatiul dintre zidarie si diafragma va fi de 1…2 cm si se va umple bine cu mortar odata cu executarea zidariei. In zonele seismice de grad 7, 8 si 9 placajul va fi ancorat de diafragma cu bare din otel beton inglobate in rosturile orizontale. Ancorarea se face cu mustati  6 mm avind lungimea 30 cm, scoase din diafragme sau fixate cu ajutorul bolturilor impuscate (vezi punctul “a” de la paragraful 8.1.3.12.) Mustatile se vor monta la intervale de cite 90 cm pe orizontala si 60 cm pe verticala. Armarea rosturilor orizontale ale zidariei se va face pe toata lungimea lor cu bare de otel beton  6 ... 8 mm , la intervale de cite 60 cm pe inaltime ancorate de mustatile scoase din diafragme sau stilpi. ➢ In vederea montarii timplariei, in zidarie se vor monta la fiecare gol de usa cite 3 ghermele de o parte si alta a golului, iar la fiecare gol de fereastra cel putin cite doua. Ghermelele vor fi confectionate din lemn si impregnate sau cufundate intr-o baie de bitum.

583 / 1400 1384

Zidarie din blocuri de beton cu agregate usoare Domeniul de folosire ➢ Blocurile mici din beton cu agregate usoare se pot folosi la executarea peretilor exteriori si interiori portanti si neportanti. ➢ Nu se admite folosirea lor in urmatoarele conditii: - la executarea zidurilor subterane, fundatiilor, soclurilor, sub nivelul stratului hidroizolant precum si canalelor de fum si cosurilor la executarea zidariilor in medii care contin agenti chimici Materiale ➢ Blocurile mici din beton cu agregate usoare au dimensiunile si greutatile aratate in tabelul 5 Nr. crt.

Tabel 5 Dimensiuni mm

Clasa

1. 2. 3.

290x240x138 290x240x213 365x240x138

C1 C1 C2

Masa maxima bet. cuprinsa: 1350-1500 9,9-11.0 13,5-15.0 12,5-13.5

a blocului, in Kg la densitatea aparenta a 1500-1650 11.0-11.7 15.0-16,5 13.5-15.0

1650-1700 11.7-12,5 16.5-17,5 15.0-16.0

1750-1800 12,5-13.2 17,5-18.0 16.0-16.5

➢ Dupa rezistenta medie la compresiune sunt de 4 marci: M35,M50,M75 si M100. ➢ Mortarele folosite pentru aceste zidarii sunt cele prevazute in tabelul 2, domeniul de utilizare dupa felul constructiei din tabelul 3. PREGATIREA LUCRARII Se face la fel ca pentru zidariile de caramida Tehnologia de executie ➢ Tehnologia de executie este identica cu cea practicata pentru zidariile de caramida cu precizarile care urmeaza: ➢ Zidaria se executa din blocuri intregi si fractiuni de blocuri, care se obtin prin taierea celor intregi cu ciocanul de zidar bine ascutit. ➢ Teserea zidariei se face la fiecare rind, rosturile verticale ale unui rind vor fi decalate cu 1 / 3 pina la 1 / 2 bloc, dar cel putin 10 cm, fata de rosturile rindului anterior. ➢ Inaltimea zidului trebuie sa fie un multiplu a inaltimii rindului de blocuri. In cazul cind acest lucru nu este posibil se executa completari din zidarie de caramida Zidarie din blocuri si placi din beton celular autoclavizat + Gaz beton Domeniul de folosire Produsele din beton celular autoclavizat se prezinta sub forma de blocuri, fisii si placi. • Blocurile se folosesc la zidarii de inchidere exterioare si interioare si placare a elementelor de beton armat (diafragme, stilpi, terase, etc.) • Fisiile se folosesc pentru executarea peretilor portati interiori si exteriori la cladirile cu structuri din beton armat pe cadre si diafragme sau pentru delimitarea unor spatii anexe ale apartamentelor.

584 / 1400 1384

• Placile sunt folosite in principal ca placaje la elementele din beton si beton armat pentru asigurarea izolarii termice precum si pentru mascarea instalatiilor montate aparent. Nu se folosesc elemente din beton celular - autoclavizat la zidarii portante, in medii cu umiditate mai mare de 70 % sau agresive precum si la executarea unor zidarii aparente. Materiale ➢ Blocurile mici din b.c.a. au dimensiuni modulate cu lungimi de 490...600 mm, latimi de 240 mm si grosimi de 12,5...25 cm ➢ Fisiile din b.c.a. armat, au deasemeni dimensiuni modulate, cu lungimi de 200,300,450,480 si 600 cm, latime de 60 cm si grosimi de 7,5; 10; 12,5; 17,5; 20 si 25 cm. ➢ Placile din b.c.a. au dimensiuni in plan variabile si grosimi pina la 12,5 cm. Nu sunt armate. ➢ In functie de rezistenta la compresiune betonul celular autoclavizat se produce in trei sortimente aratate in tabelul 6. Tabel 6 Nr.c rt. 1. 2. 3.

Simbolizare GBCT GBN 35 GBN 50

Rezistenta la compresiune Agreate daN/cm2 25 Cenusa de termocentrala 35 Nisip 50 Nisip

➢ Mortarele utilizate pentru zidarii si placi sunt prevazute in tabelul 2 La imbinarea fisiilor se foloseste un mortar cu adeziv iar pentru umplerea golurilor cu un mortar fluid de ciment marca M 100 Tehnologia de executie ➢ Zidaria ca si placajele se executa din elemente intregi si fractiuni de elemente taiate cu fierastraie din otel special. Teserea zidariei se face la fiecare rind, rosturile verticale fiind decolate cu 1/2, 1/3, 1/4 din lungimea blocului. ➢ Peretii din b.c.a. se impaneaza si se ancoreaza de structura de rezistenta cu bare din otel beton  6 ca si la zidariile de caramida. ➢ In peretii din b.c.a. nu se pot executa slituri pentru instalatii. ➢ Fisiile din b.c.a. se monteaza in pozitie orizontala sau verticala prin fixare cu suruburi mecanice, lipire cu mortar adeziv si impanare. ➢ La capatul superior al fisiilor montate vertical pentru preluarea deformatiilor transmise pe plansee acestea pot fi prevazute la turnare cu benzi elastice. ➢ Intersectiile se prevad suplimentar cu corniere din impislitura din fibra de sticla lipite. ➢ Fisiile se pot monta si pe rame metalice formind panouri de inchidere mari. ➢ Nu se vor pune in lucrare elementele din b.c.a. care prezinta crapaturi sau convexitati in cazul fisiilor. REGULI SI METODE DE VERIFICARE A CALITATII ➢ La realizarea lucrarilor de zidarie se va respecta documentatia tehnica de executie prescriptiile legale in vigoare specifice acestora, precum si prezentele prevederi.

585 / 1400 1384

➢ Atit in timpul executiei cit si la terminarea lucrarilor se vor efectua verificari privind corespondenta lor cu documentatia tehnica care a stat la baza executiei precum si asupra calitatii lor. ➢ Verificarea dimensiunilor si a calitatii materialelor se va face conform conditiilor din standarde si alte prevederi legale in vigoare, pentru fiecare material utilizat. Materialele folosite in lucrari pentru care documentatia prevede o anumita calitate si care prezinta indoieli in aceasta privinta, trebuie sa fie supuse la incercari de laborator. ➢ Verificarea cantitatii procentuale de fractiuni de caramida, se face prin examinare vizuala in timpul executiei, astfel ca procentul de fractiuni de caramida sa nu depaseasca 15 % din numarul de caramizi pe ansamblul lucrarii. ➢ Verificarea grosimii zidurilor se face la zidurile netencuite, luindu-se media a trei masuratori, cu precizie de 1 mm, efectuate intre doua dreptare asezate pe fetele zidurilor. ➢ Verificarea grosimii rosturilor verticale si orizontale se face prin stabilirea unei grosimi medii de rost pentru o portiune de zidarie de 1 m lungime, masurata pe orizontala, respectiv pe verticala. Verificarea se face cu o rigla sau ruleta metalica cu gradatie milimetrica. ➢ Verificarea umplerii rosturilor se face prin examinare vizuala. ➢ Verificarea teserii corecte a zidariei si legaturilor la colturi, ramificatii si incrucisari de ziduri, se face in cursul executiei, prin examinare vizuala. ➢ Verificarea orizontalitatii suprafetelor superioare a rindurilor de caramizi sau blocuri se face cu ajutorul nivelei si a dreptarului. La cladiri cu lungimea peste 30 m, verificarea se face cu aparate de nivel. Verificarea planeitatii suprafetelor si a rectilinitatii muchiilor se face prin aplicarea pe suprafata zidului sau in lungul muchiilor, a unui dreptar de minimum 2 m lungime si prin masurarea intervalului dintre acest dreptar si suprafata zidului sau muchie, cu o precizie de 1 mm. ➢ Verificarea verticalitatii suprafetei si muchiilor se face cu ajutorul unei rigle gradate cu o lungime de minim 2 m si a firului cu plumb cu lungimea corespunzatoare inaltimii nivelului. ➢ Verificarea dimensiunilor incaperilor, a cladirii in ansamblu si a marimii deschiderilor pentru goluri, se face prin masuratori directe efectuate cu metrul sau ruleta. Verificarea: -coaxialitatii stilpilor si zidurilor -legaturii zidurilor prin intermediul planseelor, centurilor, ancorelor de otel, etc. -legaturii dintre peretii de umplutura si elementele de rezistenta -legaturii dintre straturile componente ale zidariilor mixte -rezemarii grinzilor si placilor -stabilitatii corniselor -lucrarilor de izolatie legate de executarea lucrarilor de zidarie -se vor face dupa caz, vizual sau prin masuratori directe, in timpul executiei lucrarilor, rezultatele lor consemnindu-se in cazul lucrarilor ascunse in documentele de santier. ➢ Abaterile limita fata de dimensiunile stabilite prin proiecte sau prin prescriptiile legale in vigoare sunt cele prevazute in tabelul 7. Tabel 7 Nr.crt. 1.

Denumirea caracteristicilor

Abateri limita mm

I. - LA DIMENSIUNILE ZIDURILOR

586 / 1400 1384

Observatii

La grosimea de executie a zidurilor: a). din caramida si blocuri ceramice - ziduri cu grosimea sub 63 mm

+3 -3 +4 -4 +4 -6 +6 -8 + 10 - 10

- ziduri cu grosimea de 90 mm - ziduri cu grosimea de 115...140 mm - ziduri cu grosimea de 240 mm - ziduri cu grosimea peste 240 mm b). din blocuri mici de beton cu agregate usoare: - ziduri cu grosimea sub 240 mm - ziduri cu grosimea de 290 mm - ziduri cu grosimea peste 365 mm c). din blocuri mici si din placi de beton celular autoclavizat - ziduri cu grosimea sub 125 mm - ziduri cu grosimea de 190 mm - ziduri cu grosimea de 240 mm 2.

La goluri: a). pentru ziduri din caramizi, blocuri ceramice si din blocuri mici de beton cu agregate usoare: - pentru dimensiunea golului sub 100 cm - pentru dimensiunea golului peste 100 cm b). pentru ziduri din blocuri mici si din placi de b.c.a.

Nr. Crt

Denumirea caracteristicilor

Abateri limita mm

3.

La dimensiunile in plan ale incaperilor - cu latura incaperii sub 300 cm - cu latura incaperii peste 300 cm

+ 15 - 15 + 20 - 20

587 / 1400 1384

La zidurile provenite din demolari abaterile limita se majoreaza cu 50%

+4 -4 +5 -5 + 10 - 10 +4 -4 +5 -5 +8 -8

+ 10 - 10 + 20 - 10 + 20 - 20

-

-

Observatii

-

4. 5. 6.

7.

La dimensiunile partiale in plan (nise, spaleti, etc.) La dimensiunile in plan ale intregii cladiri La dimensiunile verticale: a). pentru ziduri din caramizi, blocuri ceramice si blocuri mici din beton cu agregate usoare - pentru un etaj - pentru intreaga cladire - max 5 niveluri b). pentru ziduri din blocuri mici si din placi din b.c.a.: - pentru un etaj - pentru intreaga cladire (cu 2 niveluri executata din blocuri mici) II. LA DIMENSIUNILE ROSTURILOR DINTRE CARAMIZI, BLOCURI SAU PLACI: - rosturi orizontale - rosturi verticale

Nr.crt

+ 20 - 20 + 50 - 50

Cu conditia ca denivelarile unui planseu sa nu depaseasca 15 mm

+ 20 - 20 + 30 - 30 +5 -2

La stilpi portanti cu sectiunea sub 0,1 mp abaterile limita se micsoreaza cu 50 %

+5 -2 +2 -2

- rosturi la ziduri 8.

+ 10 - 10 + 50 - 50

III. LA SUPRAFETE SI MUCHII a). La planietatea suprafetelor - pentru ziduri portante - pentru ziduri neportante - pentru zidarie aparenta in general b). La rectiliniaritatea muchiilor - pentru ziduri portante - pentru ziduri neportante - pentru zidarie in general

Denumirea caracteristicilor

3mm/m 5mm/m 2mm/m 2mm 4mm 1mm

Abateri limita mm

c). La verticalitatea suprafetelor si muchiilor - pentru ziduri portante - pentru ziduri neportante - pentru zidarie in general

3mm/m 6mm/m 2mm/m

588 / 1400 1384

Cel mult 20 mm pe lung, neintrerupta a muchiei zidului Cel mult 10 mm pe lung. neintrerupta a muchiei zidului Observatii Cel mult 6 mm pe etaj si 30 mm pe intreaga inaltime a cladirii Cel mult 10 mm pe etaj Cel mult 5 mm pe etaj si 20 mm pe intreaga inaltime a cladirii

9.

IV. - ABATERI FATA DE ORIZONTALA A SUPRAFETELOR SUPERIOARE ALE FIECARUI RIND DE CARAMIZI SAU BLOCURI a). pentru ziduri din caramizi, blocuri 2mm/m ceramice si blocuri mici din beton cu agregate usoare: - pentru ziduri portante - pentru ziduri neportante 3mm/m b). pentru ziduri din blocuri mici si din placi de b.c.a.: - pentru ziduri portante - pentru ziduri neportante

10.

11.

V. LA COAXILITATEA ZIDURILOR SUPRAPUSE: - dezaxarea de la un nivel la urmatorul VI. LA ROSTURILE DE DILATATIE, DE TASARE SI ANTISEISMICE: - la latimea rostului - la verticalitatea muchiilor rostului

4mm/m 6mm/m

Cel mult 15 mm pe toata lungimea neintrerupta a zidului

Cel mult 20 mm pe lung. neintrerupta a zidului Cel mult 15 mm pe toata lung. neintrerupta a zidului Cel mult 20 mm pe toata lung. neintrerupta a zidului Cel mult 30 mm dezaxare maxima cumulata pe mai multe niveluri

10 +20 -10 2mm/m

Cel mult 20 mm pentru intreaga inaltime a cladirii

➢ La incheierea fazei de rosu se fac verificari scriptice si directe, prin sondaj, pe baza carora comisia de receptie incheie un proces-verbal in care se consemneaza verificarile efectuate, rezultatele obtinute si concluziile cu privire la posibilitatea continuarii lucrarilor. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII La executarea lucrarilor de zidarie se vor respecta prevederile din: Normele republicane, departamentale sau speciale de protectia muncii, in vigoare. 6

RESPONSABILITATI ➢ Responsabilitatea, privind calitatea lucrarilor revine tuturor persoanelor care conduc si participa la executie, dupa cum urmeaza: • Sefului de santier privind ansamblul lucrarilor • Sefului de lucrare privind aplicarea intocmai a proiectului de executie si dispozitiunilor mentionate in carnetul de santier, precum si a prezentelor instructiuni • Sefilor de formatii si muncitorilor care executa lucrarile, privind modul de alcatuire a zidariei precum si respectarea geometriei volumelor fara abateri.

7 7.1. 7.2. 7.3.

RAPOARTE SI INREGISTRARI Receptia materialelor la primirea pe santier Nota de refuz la receptia materialelor (produselor) Proces verbal de receptie calitativa pe faze de lucrari

589 / 1400 1384

7.4 7.5 7.6. 8.

Raport de nonconformitate Raport de actiuni corective Registru Nr.... de evidenta a verificarilor si incercarilor de laborator pentru lucrari de (zidarie) ANEXE

Nu este cazul

EVIDENTA MODIFICARILOR SI APROBARILOR Nr. pag. 1 2 3 4 5

Nr. rev. 0 0 0 0 0

Nr. pag. 6

Nr. rev. 0

Nr. pag.

Nr. rev.

Nr. pag.

Nr. rev.

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

590 / 1400 1384

Nr. pag.

Nr. rev.

Nr. pag.

PTE - 17

Nr. rev.

EXECUTIA LUCRARILOR DE ZIDARII

CUPRINS

1. Scop.....................................................................................…..............………....................... 2. Domeniu de aplicare...............................................................................………....….............. 3. Documente de referinţă...........................................................................………….................. 5. Măsuri prealabile.........................................................................................…………....…...... 6. Reguli de procedură si responsabilitati.........................................................……………........ 7. Înregistrări..............................................................................................……………............... 8. Anexe...................................................................................................……………................. 9. Evidenţa aprobărilor şi reviziilor.............................................................…………....................

1.SCOP Procedura are ca scop descrierea conditiilor si a cerintelor necesare la executarea zidariilor 2.DOMENIUL DE APLICARE Procedura se aplica la zidăriile pereţilor ce intră in componenţa obiectelor şi care se execută din cărămizi pline şi blocuri ceramice cu goluri verticale şi orizontale, blocuri din beton cu agregate uşoare, blocuri şi plăci din beton celular autoclavizat, cărămizi presate din sticlă. 3.DOCUMENTE DE REFERINTA STAS 10199 /1-82

Lucrări de zidărie, calculul si alcătuirea elementelor;

STAS 1030 / - 85

Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuieli;

STAS 438 / 1 - 80

Oţel beton laminat la cald, mărci şi condiţii generale de calitate;

591 / 1400 1384

STAS 6472 / 3- 80

Fizica construcţiilor termotehnica, calculul termotehnic al elementelor de inchidere al clădirilor;

STAS 6793 / - 82

Construcţii civile industriale şi agrozootehnice, coşuri, canale de fum pentru focare obişnuite la construcţii civile;

STAS 457 / - 80

Cărămizi pline;

STAS 6187 / 2 - 80

Cărămizi şi blocuri ceramice cu goluri verticale;

STAS 8560 / - 80

Cărămizi şi blocuri ceramice cu goluri orizontale;

STAS 6029 / - 80

Blocuri mici de beton cu agregate uşoare;

STAS 7344 / - 70

Beton celular autoclavizat . Determinarea caracteristicilor fizice şi mecanice;

STAS 10832 / - 76

Beton celular autoclavizat. Elemente armate;

STAS 10832 / - 80

Beton celular autoclavizat. Elemente nearmate;

STAS 2634 / - 80

Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuieli. Metode de încercare;

STAS 11554 / - 80

Profile U din sticlă;

STAS 10690 / - 80

Cărămizi presate din sticlă cu goluri;

STAS 2863 / 1,2 - 76

Piese presate din sticlă pentru construcţii;

STAS 5185 / 1 - 85

Cărămizi si blocuri ceramice verticale. Condiţii tehnice de calitate;

STAS 130 / - 76

Produse refractare. Clasificare;

STAS 131 / - 78

Cărămizi de format rectangular si pana. Forme si dimensiuni;

STAS 6250 / - 74

Produse refractare. Umeri pentru boltă. Forme şi dimensiuni;

STAS 137 / - 74

Produse refractare sticlo-aluminoase de uz general. Condiţii tehnice de calitate;

P 2 - 80

Normativ privind alcătuirea calculului si execuţia structurii din zidarie;

P 104 – 83

Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea pereţilor si acoperişurilor din elemente din beton celular autoclavizat;

C 14 - 82

Normativ pentru folosirea blocurilor mici din beton cu agregate uşoare la lucrari de zidărie;

P 100 – 81

Normativ pentru proiectarea antiseismica a construcţiilor de locuinţe, socialculturale, agrozootenhnice si industriale;

C 17 – 82

Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuială

C 140 – 79

Normativ pentru executarea lucrarilor de beton şi beton armat

592 / 1400 1384

P 118 – 83

Normele tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor, privind protecţia la acţiunea focului Normativ pentru verificarea calităţii lucrarilor de construcţii şi instalatii

C 56 – 85

afereante

NTR 9059 – 80

Fâşii ceramice cu goluri orizontale

materiale

•

Cărămizi pline STAS 45557 – 80 pentru execuţia zidurilor antifoc, coşuri de fum şi realizarea protecţiei hidroizolaţiei verticale;

•

Căramizi şi blocuri ceramice cu goluri verticale STAS 5185/2 – 80;

•

Cărămizi şi blocuri ceramice cu goluri orizontale la pereţii importanţi;

•

Mortare pentru executarea zidăriei marca M 25Z, M 10Z, pentru zidărie obişnuita din cărămidă sau inlocuitori BCA M 100Z pentru zidării speciale la coşuri de fum izolate şi zidării traforate pentru parapete STAS 1030 – 85;

•

Blocuri mici din beton cu agregate uşoare STAS 6029 – 80;

•

Blocuri pentru zidărie din beton celular autoclavizat GBN35, GBN 50, STAS 10832 – 80;

•

Armături de rezistenţa la zidării armate, OB 37 si PC 52- STAS 438 / 1 – 80;

•

Armături constructive ( care nu rezulta printr-un calcul de rezistenţă); OB 37, OB 30, STAS 438 / 1., STNB, STAS 438 / 2 – 80;

•

Beton marca minimă B 150 in elementele din beton armat în zidării ( centuri, buiandrugi, stălpişori ) STAS 3622 – 79.

4.RESPONSABILITATI Administrator

= raspunde de executia lucrariii in termenii contractulali

Sef punct lucru = raspunde de executia de calitate si la termen al lucrarilor Sef echipa

=raspunde de calitatea lucrarilor executate

5.PROCEDURA 5.1.LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE

593 / 1400 1384

Elementele de zidărie se livrează în pachete balotate sau în pachete paletizate . Elementele armate din BCA se livreaza in pachete acoperite cu un material impermeabil, care nu pătează, balotate şi cu muchiile protejate cu colţare de carton sau material plastic in conformitate cu STAS 10832 - 76. Elementele nearmate se livrează în pachete paletizate sau în pachete balotate. Pachetele paletizate vor fi acoperite cu un material impermeabil care nu pătează, vor fi balotate şi vor avea muchiile protejate cu colţare de carton sau material plastic în conformitate cu STAS 10833-80. Se interzice scoaterea materialului de protectie impermeabil cu care se livrează pachetele din fabrică până in momentul punerii in operă a materialului. Descărcarea şi încărcarea elementelor din şi în mijloacele de transport auto si cale ferată şi alte manipulari se fac cu macarale echipate cu echipamente corespunzatoare. Descărcarea şi încărcarea elementelor din şi în mijloacele auto se poate face şi cu motostivuitoare echipate cu furca. Manipularea, încărcarea şi descărcarea prin basculare este interzisă. Depozitarea elementelor se face la obiect în cadrul fiecarui travei, în care materialul urmează a fi pus în operă, pe terenuri orizontale, zone ferite de posibilitatea de acumulare a apelor meteorice. Se interzice depozitarea pachetelor cu elemente armate pe o înalţime mai mare de 2,4 m . Se interzice depozitarea suprapusă a pachetelor paletizate . În depozitele organizate, dotate cu platforme corespunzatoare se admite depozitarea pachetelor pe o înalţime maximă de 3,5 m . Depozitarea cărămizilor şi a blocurilor mici din beton cu agregate uşoare se va face in stiva de cel mult 1,50 m înaltime. Depozitarea pe planseu se va stabili de constructor în raport cu capacitatea portanta a acestuia in momentul depozitarii. Se interzice depozitarea pe planseu a pachetelor suprapuse. Transportul elementelor pe şantier se va face cu remorci tractate, trailere şi alte mijloace de transport corespunzător. Transportul mortarelor se face cu utilaje în funcţie de gradul de mecanizare a şantierelor, de locul de amplasare a instalaţiei de preparare a mortarului, de distanţele şi nivelurile la care urmează a se face transportul. Transportul pe orizontală, pe distanţe mici, se face cu roaba, tomberoane, dumpere pitice, bene sau pompe, iar pe distanţele mari de la staţia de preparare a mortarului până la punctul de punere în lucrare, transportul se face cu autocamione, bene speciale si autoagitatoare. Transportul pe verticală se face cu macarale, elevatoare, pompe sau trole instalate pe sol.

594 / 1400 1384

Condiţiile principale pe care trebuie să le îndeplinească mijloacele de transport sunt următoarele: -

să fie etanşe;

-

să fie curate ( fără mortar vechi aderent ) ;

-

să permită, fără eforturi, golirea totală şi rapidă.

Mijloacele de transport vor fi curăţate şi spalate : -

la sfârşitul schimbului de lucru;

-

la fiecare întrerupere a transportului mai mare de 2 ore.

Descărcarea mortarului din autobasculantă sau autoagitatoare se face în : a. Echipamente aşezate la nivelul solului, prin bascularea mortarului in : •

buncărul de transfer, din care la rândul său prin basculare se încarcă in pompe, bene speciale pentru transportul pe verticală sau în tomberoane basculante;

•

lăzi de primire de unde se împarte în găleţi ce urmează a fi transportate cu echipamente speciale de agaţare, tip – candelabru.

b. Echipamente aşezate sub nivelul solului sau autocamionului ( ex. Bene speciale, aşezate in gropi prevăzute cu ramă de ghidaj a mortarului sau în bene speciale la nivelul solului cu rampe pe care vin autobasculantele). Este interzisă descărcarea mortarelor direct pe pământ. Durata maximă de transport va fi apreciată, încât transportul şi punerea în lucru a mortarelor să se facă: -

în maxim 10 ore de la preparare, pentru mortarele de ciment-var fără întârzietor.

-

in maxim 16 ore de la preparare, pentru mortarele de ciment sau ciment-var cu întârzietor.

Punerea în operă a mortarelor se va face conform normativelor in vigoare pentru executarea zidăriilor şi tencuielilor. 5.2.EXECUTIA LUCRARILOR 5.2.1.OPERATIUNI PREGATITOARE Dimensiunile, marca şi calitatea cărămizilor, precum şi marca mortarului de zidărie, vor fi obligatoriu cele prevăzute în proiect . Compoziţia mortarului va fi cea arătată în STAS 1030-85 şi în instrucţiuniale tehnice C 17-82. Consistenţa mortarului, determinată cu conul etalon pentru zidăria din cărămizi pline va fi de 8…13 cm, iar pentru zidăria din cărămizi şi blocuri cu goluri verticale sau orizontale va fi de 7-8 cm. Cărămizile, înainte de punerea lor în lucrare, se vor uda bine cu apă . Pe timp de arşiţă udarea trebuie făcută mai abundent .

595 / 1400 1384

Inainte de începerea lucrărilor, personalul de execuţie va fi instruit, pt. cunoaşterea particularităţilor, elementelor, a sculelor şi echipamentelor de lucru, a materialelor auxiliare şi a condiţiilor specifice lucrărilor respective. Se interzice punerea în operă a elementelor fără scule, echipamentele şi materialele auxiliare specifice prezentate în Instrucţiunile tehnice. Inainte de punerea în operă constructorul este obligat a verifica prin sondaj, calitatea elementelor, în ceea ce priveşte aspectul, dimensiunile şi capacitatea portantă, în conformitate cu regulile de verificare prevăzute în STAS 10832-76; STAS 10833-80. Se vor verifica certificatele de calitate şi marcarea pachetelor de elemente în vederea respectării proiectului de execuţie a lucrărilor . In cazul elementelor de B.C.A aduse pe şantier cu degradări, constructorul este obligat să ceară verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale betonului celular autoclavizat în conformitate cu regulile de verificare şi condiţiile de calitate din STAS 7344-78; STAS 8036-81 de către un laborator de încercări. Se interzice montarea elementelor care au dat rezultate necorespunzătoare la aceste verificări. Montarea elementelor de zidărie, se va începe după hidroizolarea soclului şi după montarea elementelor structurii de rezistenţă şi executarea îmbinărilor elementelor de structură, acolo unde este cazul.

5.2.2.CONDITII CLIMATICE In cazul executării lucrărilor pe timp friguros se vor lua măsurile prevăzute în “ Normativul pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente “ Indicativ C16-84 . Se interzice montarea şi repararea elementelor din B.C.A pe timp de ploaie, zăpadă sau temperaturi sub + 5 o C, în cazul folosirii mortarelor adezive cu aracet D.P.25 sau C.P.M.B. şi la temperaturi sub – 5 o C în cazul folosirii mortarelor cu aracet CIC. Lucrările de zidărie refractară trebuie să se execute la temperatura mediului înconjurător pt. a fi ferite de acţiunea îngheţului. 5.2.3.DESCRIEREA LUCRARILOR La zidăria din cărămizi pline şi cu goluri verticale, rosturile orizontale şi verticale vor fi umplute cu mortar dar lăsându-se neumplute pe o adâncime de 1…1,5 cm de la faţa exterioară a zidului. La zidăria în blocuri cu goluri orizontale, rosturile orizontale vor fi umplute cu mortar ca şi la zidăria din cărămizi pline sau cu goluri verticale.

596 / 1400 1384

Pentru realizarea rosturilor verticale, mortarul se va aplica cu mistria numai pe porţiunile marginale ale blocurilor cu goluri orizontale înguste. Orizontalitatea rândurilor de cărămizi sau blocuri se obţine utilizând rigle de lemn sau metal gravate la intervale egale cu înalţimea rândurilor de zidărie. Riglele se fixează la colţurile zidăriei . Verificarea orizontalităţii se va face cu o sfoară de trasat bine întinsă între aceste rigle. Intreruperea execuţiei în zidărie se face în trepte, fiind interzisă întreruperea cu strepi . Legaturile între ziduri la colţuri, intersecţii şi ramificaţii se face alternativ, funcţie de tipul de cărămizi şi blocuri ceramice utilizate şi anume : primul rând de cărămizi se face continuu la unul din ziduri şi se întrerupe la cel de-al doilea în dreptul intersecţiei. Rândul al doilea de la cel de-al doilea zid se face continuu, întrerupând pe cel de la primul zid, s.a.m.d. Tăierea cărămizilor pline sau cu goluri verticale necesare pentru realizarea legaturilor la colţuri, intersecţii, ramificaţii, etc. se va face cu ciocanul de zidărie bine acuţit sau cu o unealtă electrică sau cu disc abraziv. La zidăria din blocuri cu goluri ozizontale se folosesc jumătăţi de blocuri care se livrează odată cu cele întregi sau cărămizi cu goluri verticale. Se interzice tăierea blocurilor cu ciocanul. Ultimul rînd al zidăriei, peste care urmează să se monteze elementele prefabricate, se va executa cu cărămizi ate în lung. Ancorarea zidăriei de umplutura de structura clădirii

( stâlpi sau diafragme de beton armat ) se face

fie cu ajutorul mustăţilor de oţel beton, fie cu agrafe fixate pe bolţuri împuşcate cu pistolul conform prevederilor mai sus arătate. Inainte de executarea zidăriei de umplutură, pe suprafeţele respective ale stâlpilor sau diafragmelor se va aplica un spit de mortar de ciment iar rostul vertical dintre zidărie şi elementul de structură va fi umplut complet cu mortar. La executarea zidăriei armate se va acorda o atenţie deosebită poziţionarii corecte a barelor de armătură şi realizării grosimii necesare a mortarului de acoperire, a armăturii în rosturile orizontale. La executarea zidăriei complexe, în cazul în care armătura stâlpişorilor se realizeză din carcase prefabricate ( cazul curent ) acestea se vor monta înainte de începerea zidăriei legându-le de mustăţile nivelului inferior. Pe măsura executării zidăriei, în rosturile orizontale ale acesteia se aşează barele orizontale de legătură cu stâlpişorii, înglobându-le în mortar marca 50, obţinut când este cazul prin îmbogăţirea locală a dozajului de ciment. Rosturile zidăriei din dreptul stâlpişorilor se lasă neumplute cu mortar pe o adâncime

de cca. 2 cm. Pentru

realizarea unei legaturi cât mai bune cu stâlpişorii. Turnarea betonului se face în straturi cu înalţimea de cca. 1 m după udarea prealabilă a zidăriei şi cofrajului . Indesarea betonului se face cu vergele . Se interzice în acest scop utilizarea vibratoarelor sau baterea cofrajului cu ciocanul .

597 / 1400 1384

La zidurile cu o grosime de cel puţin o cărămidă, se vor zidi de o parte şi de alta a golului câte 3 ghermele la fiecare gol de uşă şi câte 2 ghermele la fiecare gol de ferestră. Ghlermelele din lemn vor fi impregnate cu carbonileum sau cufundate de 2..3 ori într-o baie de bitum fierbinte. Rosturile zidăriei coşurilor se vor ţese la fiecare rând şi vor fi complet umplute folosindu-se mortar de aceeaşi marcă ca la zidăria pereţilor . Se vor monta numai olane şi tuburi de beton care nu prezintă defecte. Execuţia va fi îngrijită, astfel că suprafaţa interioară a coşului să fie netedă. Şurile pe porţiunea din podul clădirilor se vor tencui şi se vor spoi cu var. La executarea coşurilor se va ţine seama şi de prevederile STAS 6793 – 82, “ Construcţii civile industriale şi agrozootehnice. Coşuri, canale de fum pentru focare obişnuitela construcţii civile “. Prescripţii generale “, precum şi de prevederile mai sus arătate. Zidăria aparentă se va executa cu cărămizi de calitatea A. Rosturile vor fi drepte, paralele şi de grosime egală. In acest scop se va utiliza o rigla de oţel de grosimea rostului, care se aşează pe marginea rândului de zidărie imediat inferior, celui care se execută. Rostuirea se face cu mortarul prevăzut in proiect şi se va fugui cu fierul de rostuit. Mortarul scurs pe faţadă şi petele lăsate de acesta se vor îndeparta cu acizi diluaţi şi se vor spăla bine cu apă. Placarea diafragmelor de beton armat cu cărămizi sau blocuri ceramice, se va executa Intre centurile de beton armat scoase în consolă în dreptul planşeelor. Spaţiul dintre zidărie şi diafragmă ( de 1…2 cm ) se va umple bine cu mortar odatăcu executarea zidăriei. In zone seismice de grad 7,8 şi 9 placajul va fi ancorat de diafragma de bare de oţel beton ( înglobate in rosturi orizontale ). Ancorarea se face cu mustăţi ø 6 mm având lungimea de cca. 30 cm, scoase din diafragmă sau fixate cu ajutorul bolţurilor împuşcate. Mustăţile se vor prevedea la intervale de câte 90 cm pe orizontală şi 60 cm pe verticală şi se vor îndoi în dreptul rosturilor orizontale, înglobându-se în mortar. Armarea rosturilor orizontale ale zidăriei se va face pe toată lungimea lor cu bare de oţel beton ø 6-8 mm, la intervale de câte 60 cm pe înalţime. Barele se vor ancora la intervale de cca. 90 cm de mustăţile scoase în acest scop din diafragmă precum şi de mustaţile scoase din diafragmele transversale sau din stâlp . Obiectele sanitare care se montează pe zidărie din căridă şi blocuri cu goluri orizontale se vor fixa în dibluri de lemn care se prevăd în goluri executate cu ajutorul unei freze sau cu o dalta subtire cu lama de 5 mm bine ascuţită. Fixarea tâmplăriei, a obiectelor şi conductelor instalaţiilor sanitare şi a conductorilor electric se va face după întărirea mortarului adeziv din rosturile dintre elementelr din b.c.a. Tâmplaria şi obiectele sanitare care se prind de pereţi se vor fixa cu şuruburi pentru lemn prevăzute cu dibluri din material plastic. Elemente nearmate din b.c.a.

598 / 1400 1384

Executarea zidăriilor din blocuri şi placi din b.c.a. se va face conform anexei 6, precum şi prevederilor din STAS 10509 / 1-82, “ Lucrări de zidărie. Calculul şi alcătuirea elementelor “. La zidăriile din blocuri şi placi din b.c.a se va ţine seama şi de prevederile STAS 10109 – 82. Zidăria se execută din blocuri sau plăci întregi şi fractiuni şi blocuri sau plăci, care se obţine prin tăierea celor întregi cu fierăstrăul special din trusa pentru lucrări de zidărie. Se interzice înlocuirea parţială a blocurilor din b.c.a. cu cărămizi la pereţi exteriori. Ţeserea zidăriei se face obligatoriu la fiecare rând. Pe înălţimea zidăriei rosturile verticale vor fi decalate cu ½ până la ¼ din bloc. Colturile şi ramificaţiile pereţilor din blocuri se vor realiza obligatoriu prin ţesere, în trepte. Succesiunea etapelor în care se execută zidăria pe înălţimea unui nivel se va stabili astfel ca să se asigure posibilitatea realizării ţeserii în trepte. Îmbinarea pereţilor cu înălţime de asize diferite se va face conform prevederilor instrucţiunilor tehnice C 126 – 75. Zidăria neportantă de umplutură se va ancora de structură. Ancorarea se va face cu ancore din tabla de 1 mm grosime sau din oţel beton ø 6 mm. 6. ABATERI ,TOLERANTE , VERIFICARI Verificarea calităţii zidăriilor se face pe tot timpul execuţiei lucrărilor conform prevederilor cap.4 din “ NORMATIVUL C56 – 85 “ de către şeful de echipă şi maistrul, iar la lucrări ascunse şi de către ajutorul şefului de brigadă şi reprezentntul beneficiarului. Pentru elemente de beton armat care intră în compunerea zidăriilor se aplică prevederile cap. 5 din “ Normativul C56-80”. Rezultatul tuturor verificărilor care se referă la zidării portante ce urmează a se tencui sau care au rol de izolare termică sau fonică, se înscrie în procesele verbale de lucrări ascunse. Verificările se fac vizual şi prin măsurători . Controlul asupra calităţii materialelor în momentul punerii în operă : 1) Zidării •

Se va examina starea suprafetelor cărămizilor, blocurilor, cărămizilor de sticlă, interzicându-se folosirea celor acopeite de praf, impurităti sau gheaţă;

•

Se va verifica, în special pe timp călduros, dacă se udă cărămizile înainte de punerea în operă;

•

Pe măsura executării lucrărilor, se va verifica dacă procentul de fracţiuni de cărămizi faţă de cele întregi nu depaşesc limita maximă de 15 %;

599 / 1400 1384

•

Se va examina starea suprafeţelor cărămizilor şi blocurilor refractare, interzicându-se folosirea celor cu ştirbituri sau colţuri rupte;

•

Se va verifica modul de conservare a produselor refractare magnezitice ( foarte hidroscopice interzicându-se utilizarea acelor cărămizi care au devenit friabile prin depozitare necorespunzătoare;

•

Prin măsurători cu conul etalon, se va verifica la fiecare punct de lucru şi la fiecare sarja de mortar cât mai frecvent dacă consistenţa mortarului de zidărie se înscrie în limitele prevăzute de normativele P2 –85; C14 – 82 şi în instrucţiunile tehnice P104 – 83;

-

8…13 cm la zidărie din cărămizi pline şi blocuri din beton cu agregate grele sau uşoare;

-

7…8 cm la zidaria din cărămizi şi blocuri cu goluri verticale şi orizontale;

-

10…11 cm la zidăria din blocuri mici şi laci de beton celular autoclavizat;

-

4…5 cm la zidăria din cărămizi de sticlă.

•

Ghermelele se vor examina bucată cu bucată, verificându-se forma, dimensiunile lor, protecţia împotriva umidităţii, conform preverilor din normativul P 2 – 85.

2. Pereţi •

Se va examina starea suprafeţelor fâşiilor de beton celular autoclavizat, profilelor U din sticla, interzicându-se folosirea celor fisurate şi acoperite cu praf sau alte impurităţi;

•

La profilele U din sticlă se va verifica dacă lungimea acestora coresounde proiectului de execiţie;

•

Ghermelele se vor verifica bucată sau bucată, verificându-se borna, dimensiunile lor şi protecţia împotriva umidităţii;

•

Executarea zidăriilor şi pereţilor nu va putea începe decât numai dupa ce vor fi verificate existenţa proceselor verbale de lucrări ascunse, care să ateste că suportul peste care se execută zidăria corespunde prevederilor proiectului şi prescripţiilor tehnice respective.

Verificarea calităţii execuţiei zidurilor consta din urmatoarele : •

prin măsurători la fiecare zid se va verifica dacă rosturile verticale sunt ţesute la fiecare rând, astfel ca suprapunerea cărămizilor din doua râbduri succesive pe înălţime să se facă pe minimum ¼ cărămidă în lungul zidului şi ½ cărămidă pe grosime : la blourile ceramice din beton cu agregate uşoare şi din beton celular autoclavizat se va verifica dacă rosturile verticale sunt ţesute la fiecare rănd ca suprapunerea blocurilor să se facă pe ½ bloc;

•

la zidăria executată la plăci din beton celular autoclavizat se va verifica dacă ţeserea verticala s-a facut la fiecare rând, iar suprapunerea plăcilor s-a făcut pe ½ cărămidă pe grosime: la blocurile

600 / 1400 1384

ceramice din beton cu agregate uşoare şi din beton celular autoclavizat se va verifica dacă rosturile verticale sunt ţesute la fiecare rând ca suprapunerea blocurilor să se facă pq ½ bloc; •

la zidăria executată la plăci din beton celular autoclavizat se va verifica dacă ţeserea verticală s-a făcut la fiecare rănd, iar suprapunerea plăcilor s-a făcut pe ½ placă.

•

la cărămizile presate din sticlă se va verifica poziţionarea armăturilor verticale şi orizontale astfel încât grosimea rosturilkor să nu depăşească 8…10 mm; rosturile verticale la zidărie din cărămizi de sticlă nu sunt ţesute ca în cazul zidăriilor obişnuite;

•

se vor verifica grosimile rosturilor orizontale şi verticale ale zidăriei prin măsurarea a 5…20 rosturi la fiecare zid; media artitmetică a măsuratorilor făcute cu precizie de 1 mm trebuie să se inscrie în limitele abaterilor admisibile;

•

vizual se va verifica în toate zidurile dacă rosturile verticale şi orizontale sunt umplute complet cu mortar cu excepţia adâncimii de 1…15 cm de la feţele văzute ale zidăriei, nu se admit rosturi neumplute;

•

orizontalitatea rândurilor de zidărie se va verifica cu ajutorul furtunului de nivel şi dreptarului la toate zidurile;

•

modul de realizare a legăturilor zidăriilor se va verifica la toate colţurile, ramificaţiile şi intersecţiile, asigurându-se executarea lor conform cu prevederile din normativul P2 – 85 şi instrucţiunile tehnice C190-79 şi C 198 – 79;

•

grosimea zidăriilor se va verifica la fiecare zid în parte. Verificarea grosimii zidăriei se va face prin măsurarea cu precizie de 1 mm a distanţei pe orizontală dintre două dreptare aplicate pe ambele feţe ale zidului. Măsurarea grosimii se face la 3 înăltimi sau puncte diferite ale zidului iar media aritmetică a rezultatelor se compară cu grosimea prevăzută în proiect;

•

verticalitatea zidăriei ( suprafetelor şi muchiilor ) se vor verifica cu ajutorul firului de plumb şi dreptului cu lungimea de cca. 2,5 m. Verificarea se face în câte 3 puncte pe înalţime la iecare zid;

•

planeitatea suprafeţelor şi rectilinitatea muchiilor se va verifica prin aplicarea pe suprafaţa sau muchia respectivă. Verificarea se face pe tote zidurile. Lungimea şi înalţimea tuturor zidurilor, dimensiunile golurilor şi ale plinurilor dintre golurilor se verifică prin măsurarea direct cu ruleta sau cu metrul. Media a trei măsurători se compară cu dimensiunile din proiect.

La zidăria armată se mai verifică următoarele: •

dacă armarea zidăriei sau plsei sudate prin puncte se facve în sectiunile

601 / 1400 1384

prevăzute în proiect;prin măsuratori cu precizie de 1 mm, se va verifica grosimea rosturilor orizontale ţinând seama că aceasta trebuie să fie egala cel puţin cu suma grosimilor a doua bare plus 4 mm; totodata se va controla dacă stratul de mortar de acoperire a armăturii în dreptul rosturilor este de ciment şi are cel putin 2 cm grosime. La zidăria complexă, definită conform normativului C126-75 se va verifica la fiecare stâlpişor de beton armat următoarele : •

trasarea poziţiei stâlpişorilor;

•

sortimentul şi diametrele armăturilor;

•

dimensiunile şi intervalele dintre strepii de zidărie (atunci când acestia sunt prevăzuţi în proiect );

•

poziţionarea corectă pe înălţimea zidăriei a armăturilor din rosturile orizontale prin care se realizează legătura dintre stâlpişori şi zidărie;

•

cofrarea şi betonarea stâlpişorilor.

La zidăria mixtă definită conform normativului P2 – 85 pe lângă cele arătate se va acorda o atenţie deosebită realizării tuturor legăturilor dintre zidul de cărămidă şi cele de beton; în acest scop se va verifica dacă la fiecare al patrulea rând se aşează câte o cărămidă la intervale de maximum 1 mm în lungul zidului, cu alternarea cărămizilor pe înalţimea acestuia, totodată se va controla dacă cel puţin 1 m pe înălţime se execută un rând continuu de legături în cărămizi aşezate transversal. La zidăria de umplutură şi la lucrările de placare a faţadelor cu plăci de b.c.a. verificările constau din următoarele : •

se va verifica dacă ancorarea zidăriei şi a placajelor de stâlpi şi diafragme se execută conform prevederilor proiectului iin ceea ce priveşte diametrele şi numărul barelor de ancorare sau dimensiunile platbandelor în secţiunile în care se face ancorarea, modul de fixare a ancorajelor de elementele de beton armat;

•

să se verifice vizual dacqria a fost bine împănată între planşee iar rosturile verticale dintre zidărie şi stâlpi sau diafragme, sunt umplute comnplet cu mortar; se va controla dacă suprafetele stâlpilor sau diafragmele de beton care vine în contact cu zidăria ser ancorează cu mortar de ciment.

La zidăria refractară, pe lângă cele arătate se vor verifica urmoartele : •

modul de realizare a cheilor de la bolţi ( nu este indicat ă folosirea cheilor cu grosimi prea mici în partea inferioară );

•

executarea rosturilor de dilatare în zidăria cuptoarelor şi a canalelor de fum;

•

împănarea căptuşelii coşurilor de fum în structura de rezistenţă, tronsonarea izolaţiei termice către căptuşeala şi coş precuym şi etanşarea rosturilor cu snr de azbest în dreptul consolelor;

•

modul de realizare a zidăriei canalelor de fum independent cu căptuşeala coşurilor, etanşarea făcându-se cu snur de azbest;

602 / 1400 1384

Rezultatele tuturor verificărilor prevăzute în acest capitol şi care se referă la zidării portante, ce urmează a se tencui se înscriu în procese verbale de lucrăriu ascunse. De asemenea, se înscriu în procese verbale de lucrări ascunse, rezultatele verificărilor care au rol de izolare termică sau fonică.

ABATERI LIMITA Abaterile limită faţă de dimensiunile stabilite prin proiect sau prin prescripţiile legale în vigoare sunt conform tabelului. Nr.

Caracteristicile zidăriilor şi pereţilor

Abateri

crt.

Observaţii

limita mm

1.

La dimensiunile zidurilor la grosimea de execuţie a zidurilor

La

zidurile

provenite

cu din

materiale demolări

abaterile limită se pot majora cu 50% a) din cărămizi şi blocuri ceramice - ziduri cu grosimea 63 mm

±3

- ziduri cu grosimea 90 mm

±4

- ziduri cu grosimea 115 mm

+4; -6

- ziduri cu grosimea 140 mm

+4; -6

- ziduri cu grosimea 240 mm

+6; -8

- ziduri cu grosimea 240 mm

± 10

b) din blocuri mici de beton cu agregate usoare - ziduri cu grosimea 240 mm

±4

- ziduri cu grosimea 290 mm

±5

- ziduri cu grosimea 365 mm

± 10

c) din blocuri mici, fâşii şi plăci de beton celular autoclavizat - ziduri cu grosimea 126 mm

4

- ziduri cu grosimea 190 mm

5

603 / 1400 1384

- ziduri cu grosimea 240 mm

8

d) din cărămizi presate de sticlă - ziduri cu grosimea 80 mm

±2

- ziduri cu grosimea 40 mm

±2

e) din profile de sticlă U închis şi deschis - ziduri cu grosimea 40 mm 2.

±5

La goluri a) pentru ziduri din cărămizi, blocuri ceramice şi din blocuri mici de beton cu agregate uşoare - cu dimensiunea golului 100 cm

± 10

- cu dimensiunea golului peste 10

±20;-10

b) pentru ziduri din blocuri mici, din plăci şi fâşii de beton ± 20 celular autoclavizat plăci

3.

c) din cărămizi presate din sticlă

± 20

d) din profile de sticlă U inchis şi deschis

± 20

La dimensiunile în plan ale încăperilor - cu latura încăperii 300 cm

± 15

- cu latura încăperii peste 300 cm

± 20

4.

La dimensiunile parţiale în plan ( nişe, spaleţi, etc)

± 20

5.

La dimensiunile în plan ale întregii clădiri

± 50

Cu condiţia ca denivelarea unui

planşeu

depăşească 15 mm 6.

La dimensiunile verticale : a) pentru ziduri din cărămizi, din blocuri ceramice şi din blocuri mici de beton cu agregate uşoare - pentru un etaj

± 20

- pentru întreaga clădire ( cu maximum 5 niveluri

+50; -20

b) pentru ziduri din blocuri mici şi din plăci de beton celular autoclavizat - pentru un etaj

± 20

604 / 1400 1384

să

nu

- pentru întreaga clădire ( cu doua niveluri ) executată din ± 30 blocuri mici c) din cărămizi presate din sticlă - pentru un etaj

± 20

- pentru întreaga cladire

± 30

d) din profile de sticlă U închis şi deschis

7.

- pentru un etaj

± 20

- pentru întreaga cladire

± 30

La dimensiunea rosturilor dintre cărămizi, blocuri sau plăci

+5

La stâlpi portanţi cu secţiunea 0,1 m2 abaterile limită se micşorează cu 50 %

8.

- rosturi orizontale

-2

- rosturi verticale

+ 5; -2

- pentru ziduri aparente

±2

La suprafeţe şi muchii

Maxim 10 mm pentru o cameră

- pentru ziduri portante

3 mm/m

- pentru ziduri neportante

5 mm/m

- pentru ziduri aparente, portante şi neportante

2mm/ m

b) la rectilinitatea muchiilor

Cel puţin 20 mm pe lungimea neîntreruptă a zidului

- pentru ziduri portante

2 mm/m

- pentru ziduri neportante

4 mm/m

- pentru ziduri aparente, portante şi neportante

1 mm/m

Cel mult 10 mm pe lungimea neîntreruptă a zidului

Verificarea rosturilor zidăriei refractare se efectuează cu lampa de control, dimensiunile fiind variabile în raport cu calitatea zidăriei cerută prin proiect : -

zidărie deosebit de îngrijită, cu rosturi până 1 mm;

-

zidărie îngrijită, cu rosturi de 1-2 mm;

-

zidărie izolatoare de cărămidă din diatomit, cu rosturi de ¾ mm.

605 / 1400 1384

La executarea pereţilor despărţitori din beton celular autoclavizat, verificarea calităţii execuţiei constă în următoarele: - piesele metalice folosite la montaj, să fie protejate contra coroziunii; - se va verifica aplicarea amorsiei pe canaturile fâşiilor pe care urmează să se aplice pasta de isos sau mortarul adeziv, executarea corectă a rosturilor, dacă acestea sunt bine umplute. La executarea pereţilor din profile U din sticlă, verificarea calităţii execuţiei constă din următoarele : •

se va verifica calitatea protecţiei anticorozive a riglelor, montanţilor şi alte elemente metalice, după care se va începe montajul pereţilor;

•

nu se vor monta profile sparte, crăpate sau care nu îndeplinesc condiţiile tehnice din STAS 11554 – 80;

•

se va verifica ca tăierea profilelor să se facă numai cu scule adecvate;

•

se va verifica respectarea prevederilor referitoare la etanşarea rosturilor, mărimea rosturilor necesare pentru realizarea unei bune etanşeităţi;

•

umplerea rosturilor verticale cu chit Altuchit sau Romalchid se va face numai cu pistolul manual sau pneumatic, neadmitându-se folosirea altor mijloace.

Comisia de recepţie preliminară a obiectivului prin membrii săi de specialitate sau specialisti în afara ei, procedează la verificarea scriptică şi verificări directe prin sondaje privind dimensiunile, planeitatea, verticalitatea zidăriilor şi pereţilor şi dimensiunile golurilor. În caz că o parte din aceste verificări dau rezultate nesatisfăcătoare, se va dubla numărul lor; dacă şi în acest caz o parte din rezultate sunt nesatisfăcătoare comisia va proceda conform prevederilor normativului C 56 –85. 7.INREGISTRARI Procese verbale de trasare. Procese verbale de lucrari ascunse. Procese verbale de receptie calitativa.

EVIDENTA MODIFICARILOR SI APROBARILOR Nr. pag. 1 2 3 4 5

Nr. rev. 0 0 0 0 0

Nr. pag. 6

Nr. rev. 0

Nr. pag.

Nr. rev.

606 / 1400 1384

Nr. pag.

Nr. rev.

Nr. pag.

Nr. rev.

Nr. pag.

Nr. rev.

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE EXECUTIA LUCRARILOR DE CANALIZARE

CUPRINS

1. Scop.....................................................................................…..............………....................... 2. Domeniu de aplicare...............................................................................………....….............. 3. Documente de referinţă...........................................................................………….................. 5. Măsuri prealabile.........................................................................................…………....…...... 6. Reguli de procedură si responsabilitati.........................................................……………........ 7. Înregistrări..............................................................................................……………............... 8. Anexe...................................................................................................……………................. 9. Evidenţa aprobărilor şi reviziilor.............................................................…………....................

607 / 1400 1384

PTE - 18

1. SCOP 1.1. Prezenta procedura cod PSP – 17 stabileste regulile si responsabilitatile pentru desfasurarea procesului de realizare a lucrarilor de canalizare 2. DOMENIU DE APLICARE 2.1. Se aplica la executarea lucrarilor de canalizare ce se executa in cadrul Organizatiei. 3. DOCUMENTE DE REFERINTA 3.1. PG-01

- Elaborarea si gestionarea procedurilor pentru SIMC SR EN ISO 9001:2008.

3.2. LEGEA 10/1995

- Legea calitatii in constructii.

4. TERMINOLOGIE; ABREVIERI 4.1. Terminologie 4.1.1. 4.1.2. 4.1.3. 4.1.4. 4.1.5. 4.1.6. 4.1.7. 4.1.8.

Amplasament – zona de teren delimitata pe care se va realiza constructia. Proiect de executie – partea tehnico – economica a unei lucrari de constructii. Plan de situatie – e cuprins in proiectul lucrarii si in el se arata pozitia lucrarii proiectate fata de alte lucrari vecine sau fata de reperele de baza materializate pe teren. Plan de trasare – cuprinde punctele si reperele de nivel planimetrice si altimetrice care determina conturul si axele principale ale lucrarii.. Ape de canalizare – totalitatea restitutiilor folosintelor de apa sau a obiectelor care compun folosintele de apa, precum si a altor ape sau substante care necesita a fi indepartate prin canalizare. Ape uzate menajere – rezultate din satisfacerea nevoilor de apa gospodaresti ale centrelor populate, precum si ale nevoilor gospodaresti igienico-sanitare si social administrative ale diferitelor unitati industriale, agrozootehnice, etc. Sistem de canalizare – totalitatea constructiilor si instalatiilor care colecteaza, transporta, epureaza si evacueaza in emisar apele de canalizare. Camine de canalizare – constructii din beton amplasate in diferite puncte ale retelei de canalizare, pentru intretinerea si mai buna functionare a acesteia (camine de vizitare, de rupere de panta, de intersectie, de spalare, de schimbare a dimensiunilor)

4.2. Abrevieri

4.2.1. DG

- Director general ;

4.2.2.

DT

- Director tehnic ;

4.2.3. 4.2.4. 4.2.5. 4.2.6. 4.2.7. 4.2.8.

SS - Sef santier ; RC - Responsabil cu calitatea in santier ; RTE - Responsabil tehnic cu executia ; DS - Diriginte santier ; RTOPO - Responsabil TOPO ; SPL - Sef punct lucru ;

5. MASURI PREALABILE 5.1. Descriere formulare 5.1.1. Nu este cazul 6. REGULI DE PROCEDURA SI RESPONSABILITATI

608 / 1400 1384

6.1. Responsabili de proces -.DT, SS, RTE, DS, SPL ; 6.2. Resurse: • • • • • •

personal instruit corespunzator ; proiect de executie ; alocarea materialelor consumabile necesare ; alocarea aparaturii specifice lucrarilor topografice ; alocarea timpului necesar ; alocarea masinilor si utilajelor necesare. ;

6.3. Obiective si indicatori de performanta: Obiectiv

Indicator de performanta

Nr.

Descriere

Nr.

1.

Realizarea lucrarilor de canalizare conforme cu documentatia tehnica de executie si reglementarile legale in vigoare

1.1

Masurare

Descriere

Document

Numar de neconformitati/lucrare / semestru/an

Acte de calitate pentru lucrare

6.4. Executarea retelei de canalizare reprezinta una din operatiile dificile din cadrul constructiilor edilitare, necesitand volume mari de lucrari, a caror realizare angajeaza importante cantitati de materiale si forta de munca cu calificare deosebita. Canalele se executa din aval spre amonte, deoarece in acest fel orice tronson terminat poate fi dat imediat in functiune si folosit in acelasi timp si in cadrul retelei, indeosebi pentru evacuarea apelor subterane. Lucrarile de canalizare se realizeaza pe baza documentatiei tehnice de executie prin parcurgerea etapelor prezentate in continuare, conform logigramei de la pagina 5 6.5. Lansarea lucrarii de constructie in executie si verificarea proiectului Se realizeaza conform procedurii cod PS-09. 6.6. Predarea – primirea amplasamentului lucrarii Se realizeaza conform procedurii cod PTE-01. 6.7. Instruirea personalului Se realizeaza conform procedurii cod PS-06. 6.8. Organizarea santierului Se realizeaza conform procedurii cod PTE-02. 6.9. Trasarea lucrarii de constructi Se executa de constructor pe baza reperilor de trasare, conform planului de trasaj intocmit de proiectant. Reperii de trasare se predau pe teren constructorului de catre proiectant in prezenta beneficiarului si pe baza de proces verbal de trasare.

DG



Datele de intrare ale procesului Lansarea lucrarii de

609 / 1400 1384

Decizie (h)

canalizare si verificarea proiectului

Conform procedurii cod PS-09

DT  Proiectant  Beneficiar 

Predarea-primirea amplasamentului lucrarii

PV de predare-primire Amplasament (h) Conf. procedurii cod PTE-01

Sef Santier 

Instruirea personalului

Conf. procedurii cod PS-06

Sef Santier  DT  DS 

Organizarea santierului

Conf. procedurii cod PTE-02

Muncitori  Sef Santier  DT  RCC  DS 

Trasarea lucrarii de canalizare

Conf. procedurii cod PTE-04 Plan de trasare (h)

Adjunct SS  Sef Santier  DT 

Organizarea si asigurarea resurselor necesare

Muncitori  Sef Santier DT

Executia lucrarii de canalizare si receptia calitativa pe faze determinante

Comisie de receptie 

Comisie de receptie finala 

Legenda:

Receptia la terminarea lucrarii de canalizare Receptia finala a lucrarii de canalizare Datele de iesire ale procesului

Referat de necesitate cod PS-12-F6(h) Necesar de forta de munca cod PS-09-F1 (h) Necesar de echipamente cod PS-09-F2 (h) Grafic de lucru (h) Conf. procedurii cod PTE-03 Conf.procedurilor cod.PSP-01  cod PSP-04, cod PTE-xy si Cod ITE-xy aplicabile PV de receptie la terminarea lucrarilor (h)

PV de receptie finala a lucrarilor (h)

 - executie;  - verificare; · - avizare;  - aprobare.

Reperii de trasare folositi in cazul lucrarilor de canalizare sunt : • reperi de planimetrie ; • reperi de nivelment ; Trasarea lucrarii se va face prin pichetarea axei canalului si a punctelor caracteristice ale acestuia. Se realizeaza conform procedurii cod PTE-04.

610 / 1400 1384

6.10. Organizarea si asigurarea resurselor necesare SS si Adjunct SS intocmeste necesarul de materiale, de forta de munca, de utilaje si mijloace auto si le solicita prin Referat de necesitate, cod PS-12-F6 (materiale), Necesar de forta de munca, cod PS-09-F1, Necesar de echipamente, cod PS-09-F2. Aceste referate sunt inaintate spre analiza si aprobare conducerii unitatii, respectiv DT. 6.11. Executia lucrarii de constructie si receptia calitativa pe faze determinante Lucrarile de canalizare se realizeaza pe baza documentatiei tehnice de executie prin parcurgerea etapelor prezentate in continuare : 6.11.1. Executarea lucrarilor preliminare Se va face o recunoastere a traseului canalizarii, verificandu-se existenta pe teren a reperilor de trasare. 6.11.2. Executarea sapaturilor Sapaturile pot fi : • sapaturi mecanizate ; • sapaturi semimecanizate ; • sapaturi manuale ; 6.11.3. Executarea sprijinirilor transeelor 6.11.4. Executarea de epuismente 6.11.5. Montarea tuburilor de canalizare si executarea caminelor de canalizare Se vor parcurge urmatoarele etape • turnarea fundatiei la camine cu respectarea dimensiunilor din proiect ; • executarea rigolei de pe radierul caminuli ; • montarea tuburilor de canalizare ce patrund in camine ; • montarea in continuare a canalizarii in paralel cu montarea peretilor caminelor ; • montarea scarilor si a capacelor de la camine ; 6.11.6. Efectuarea umpluturilor in transee Se executa cu indepartarea totala sau partiala a sprijinirilor, functie de natura terenului si a pericolului de degradare a malurilor transeei. 6.11.7. Controale, verificari si inspectii Se realizeaza conform procedurilor cod PTE-18 si PTE-xy aplicabile. Nu se trece de la o faza de executie la alta fara a se desfasura receptia calitativa pe faze determinante, conform programului convenit cu proiectantul si inspectia in constructii. 6.12. Receptia la terminarea lucrarii de canalizare La finalizarea lucrarilor de canalizare se realizeaza receptia lucrarii prin verificarea lucrarii si prin semnarea PV de receptie la terminarea lucrarilor de catre Comisia de receptie. 6.13. Receptia finala a lucrarii de constructie Dupa trecerea perioadei legale, lucrarea de constructie se receptioneaza final prin semnarea PV de receptie finala a lucrarilor de catre Comisia de receptie finala. 6.14. RESPONSABILITATI

611 / 1400 1384

6.14.1. DG − aloca resursele materiale si financiare necesare desfasurarii procesului ; 6.14.2. DT − analizeaza, respinge sau aproba referatele inaintate spre solutionare de catre SS ; − participa ca reprezentant al Constructorului, impreuna cu RTOPO si Seful de santier la activitatea de predareprimire a amplasamentului lucrarii. − verifica in teren daca amplasamentul este liber de orice sarcina si consemnaza sub semnatura in Procesul Verbal de predare primire a amplasamentului si a bornelor de reper , in caz contrar stabilind impreuna cu reprezentantii Clientului si Proiectantului masurile si termenele de eliberare ale acestuia ; − participa la receptia pe faze determinante impreuna cu comisia desemnata pentru acest lucru, conform Programilui pentru controlul calitatii lucrarilor pe perioada executiei. − participa la receptia partiala si finala la terminarea executiei lucrarii, semnand pe PV de receptie ; 6.14.3. RTOPO − primeste de la Proiectant reperele de identificare a terenului si de trasare a lucrarilor (borne de referinta cu indicativul, cota si coordonatele acestora) ; − semneaza Procesul Verbal de predare primire a amplasamentului si a bornelor de reper ; − verifica concordanta dintre proiect si situatia din teren si comunica proiectantului eventualele neconcordante ; − transmite topometrului de santier pozitia bornelor, indicativul, cota si coordonatele acestora ; − participa la efectuarea de masuratori ori de cate ori este convocat de catre DT al unitatii, SS, iar in lipsa acestuia de catre SPL ; − verifica trasarile efectuate pe teren in cazul in care acestea au fost efectuate de catre muncitorul topo din cadrul punctului de lucru ; 6.14.4. SS. − intocmeste referatele mentionate anterior in vederea aprobarii ; − ia cunostinta de existenta in teren si pozitia bornelor de reper ; − ia cunostinta, daca este cazul, de masurile si termenele pentru eliberarea amplasamentului si intreprinde actiunile ce cad in sarcina Constructorului ; − ia cunostinta de existenta pe amplasament sau in vecinatatea acestuia a eventualelor cabluri, retele, instalatii, cladiri si stabileste masuri pentru protejarea acestora pe parcursul executiei lucrarilor ; − ia masuri pentru protejarea si conservarea bornelor de reper pe perioada executiei lucrarilor ; − semneaza Procesul-verbal de predare primire a amplasamentului si a bornelor de reper ; − urmareste si ia masuri pentru buna desfasurare a procesului de organizare a santierului, in vederea inceperii activitatii de constructie ; − anunta DT in vederea convocarii comisiei de receptie pe faze determinante, conform caietului de sarcini a lucrarii ; − participa la receptia pe faze determinante si semneaza pe PVFD ; − participa si semneaza pe PV de receptie calitativa partiala si finala a lucrarii ; − convoaca RTOPO pentru masuratori de cate ori este nevoie ; − anunta neconformitatile aparute in procesul de constructie conform procedurii cod PS-17 ; − ia masuri de remediere a acestora in conformitate cu cele stabilite ; − aduce la cunostinta SPL a tuturor modificarilor aparute la proiectul de executie prin punerea la dispozitie a Dispozitiei de santier intocmita de catre proiectantul lucrarii ; 6.14.5. SPL − urmareste intreg procesul tehnologic de la primirea amplasamentului pana la finalizarea lucrarii ;

612 / 1400 1384

− − − − −

urmareste si comunica SS. toate neconcordantele dintre teren si detaliile de executie ; efectueaza instructajul la locul de munca ; completeaza raportul de productie zilnic si lunar ; confirma activitatea utilajelor si autovehicolelor ; intocmeste inainte de receptia calitativa a lucrarilor actele de calitate, mai putin PVFD si PV de receptie calitativa partiala sau finala a lucrarii .

6.14.6. RTE − verifica concordanta dintre lucrarile executate si documentatie ; 7. ÎNREGISTRARI 7.1. Formulare utilizate 7.1.1. Procesul-verbal de primire amplasament 7.1.2. Procesul-verbal de lucrari ascunse 7.1.3. Condica de betoane 7.1.4. F.C 7.1.5. Nota comanda beton 7.1.6. Fisa de betonare 7.1.7. Fisa strat 7.1.8. Bonuri de transport 7.1.9 . Referat de necesitate 7.1.10. Necesar de forta de munca 7.1.11. Necesar de echipamente 7.1.12. PV pentru efectuarea receptiilor partiale si finale ale lucrarii 7.1.13. Proces verbal pentru faza determinanta

-

-

-

-cod PS-12-F6 -cod PS-09-F1 -cod PS-09-F2.

-

7.2. Dosare utilizate 7.2.1. Dosarul lucrarii de constructie

-

8. ANEXE 8.1. Nu este cazul

EVIDENTA MODIFICARILOR SI APROBARILOR Nr. pag. 1 2 3 4 5

Nr. rev. 0 0 0 0 0

Nr. pag. 6

Nr. rev. 0

Nr. pag.

Nr. rev.

613 / 1400 1384

Nr. pag.

Nr. rev.

Nr. pag.

Nr. rev.

Nr. pag.

Nr. rev.

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

PTE - 19

EXECUTIA LUCRARILOR DE HIDROIZOLATII

CUPRINS

1. Scop.....................................................................................…..............………....................... 2. Domeniu de aplicare...............................................................................………....….............. 3. Documente de referinţă...........................................................................………….................. 5. Măsuri prealabile.........................................................................................…………....…...... 6. Reguli de procedură si responsabilitati.........................................................……………........ 7. Înregistrări..............................................................................................……………............... 8. Anexe...................................................................................................……………................. 9. Evidenţa aprobărilor şi reviziilor.............................................................…………....................

1. SCOP Identificarea operaţiunilor, a documentelor şi responsabilităţilor implicate în realizarea izolatiilor cu membrane termosudabile, realizate din bitumuri aditivate cu insusiri mult superioare materialelor traditionale. 2. DOMENIU

614 / 1400 1384

Procedura se aplică in baza documentatiei de executie la lucrări noi, pentru realizarea de invelitori de acoperis monostat, precum si la lucrari de reparatii, atat in cazul acoperisurilor terasă cat si celor inclinate. Membranele pot fi folosite cu succes si la suprafete verticale, izolatii la rezervoare subterane si la lucrări de fundatii. 3.

DEFINIŢII ŞI PRESCURTĂRI

Avem la dispozitie o gamă foarte largă de materiale termosudabile – bituline, alkaline, robipol mineral, sigmaplast mineral, etc. / atat pe piata internă cat si pe piata externă, din care vom folosi termenul de membrana termosudabilă ‘ TES’ . 4. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ - Ghid montaj producători agrementati tehnic INCERC 3/94-51 - Normativ C 246/93, C 112/86, pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor lucrarile de 80 constructii - C 56/95 – Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente - Norme generale de protectie impotriva incendiilor, la proiectarea si executarea constructiilor si instalatiilor – aprobate cu Decret 290/16.07.1977 si completate cu Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor aprobate cu ordin MLPAT 1219/EC/03.03.1994 - Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii – aprobat cu Ordin MLPAT nr.9/N/15.03.1993 - C 300/1994 Normativ de prevenirea si stingerea incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii aprobat de MLPAT nr.20/N/11.07.1994 - Legea nr.10/1995 – Legea privind calitatea in constructii - MCC Izopa SA cu procedurile functiilor de sistem - H.G. 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile - Legea 319/2006 Legea sanatatii si securitatii in munca - Hotararea 1425/2006 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii 319/2006 - ISO 9001/2005; ISO 14001/2004 SI OHSAS 18001/2004 5. CONDIŢII PREALABILE – ÎNAINTEA EXECUŢIEI 5.1. -

La punctul de lucru (santier) înainte de începerea lucrarilor trebuie sa existe urmatoarele documente:

Documentaţia tehnică de execuţie; Instructiuni PTE si PCC aplicabile, aprobate ; Fiusa tehnico-economica, avizata; Certificari de calitate pentru materiale aprovizionate ce urmeaza a fi puse in opera Inregistrari doveditoare ca materialele neconforme sunt tinute sub control 5.2. 5.3. 5.4.

Asigurarea la punctul de lucru, prin grija sefului de santier si a responsabilului pe lucrare, a materialelor necesare executiei precum si SDV-urilor, utilajelor si utilitatilor aferente executiei Asigurarea cu personal executant instruit si testat privind prevederile din prezenta procedura, detaliile de executie si instructiunile aplicabile Preluarea frontului de lucru. Cerinţe de calitate

615 / 1400 1384

5.4.1 Preluarea frontului de lucru pentru lucrarile de hidroizolatii se face dupa ce s-au terminat toate lucrarile pregatitoare, in cinditii corespunzatoare, si anume : - suprafata support trebuie sa corespunda prevederilor STAS 2355/3-75 ; - suprafata trebuie sa fie plana, sa nu prezinte denivelari mai mari de 5 mm la verificarea cu dreptarul de 3 m lungime in toate directiile ; - in cazul desfacerii hidroizolatiei partiale, corectarea denivelarilor se va efectua cu sapa de egalizare ; - toate intersectiile dintre planurile orizontale si verticale trebuie sa fie realizate cu scafe ; - gurile de scurgere sa fie la nivelul suprafetei support si sa nu fie infundate ; - aticele si rebordurile pentru rosturi, luminatoare, ventilatii etc. sa fie executate la cotele prevazute in proiect, iar panta portiunii superioare trebuie sa fie spre interiorul acoperisului ; - strapungerile necesare trecerii unor conducte prin acoperis sa fie montate definitiv 5.4.2 Indeplinirea conditiilor mentionate la pct.5.4.1 se consemneaza in procesul-verbal de predare-primire a frontului de l ;ucru, de catre maistrul instalator impreuna cu beneficiarul, cu aceasta ocazie se vor stabili zonele de depozitare a materialelor, drumurile de acces la lucrare, alimentarea cu energie electrica. 6. RESPONSABILITĂŢI 6.1 Şef Santier -

studiază si analizeaza documentaţia de execuţie,instructiunile tehnice, detaliile de executie, PTE si PCC aplicabile asupra executiei numeşte responsabilul lucrarii si ii transmite acestuia spre analiza si pregatirea executiei elaborează graficul de executie al lucrarii, functie de cerintele din contract verifică si urmareste ca executia lucrarilor sa se desfasoare in conformitate cu graficul aprobat si la parametrii de calitate ceruti in documentatia de executie

6.2 Responsabil lucrare (Şef punct de lucru) -

aprofundaza documentatia de executie pe lucrare, detaliile de executie, cerintele PTE si PCC aplicabile, a instructiunilor si standardelor aplicabile participa la preluarea frontului de lucru elaboreaza graficele de executie pe faze de lucrari asigura organizarea punctului de lucru astfel ca executia sa se desfasoare continuu si la nivelul de calitate solicitat conduce si raspunde de realizarea lucrarilor in conformitate cu graficul de executie si la nivelul de calitate cerut conform contractului incheiat cu beneficiarul intocmeste inregistrarile de calitate privind executia, verificarea executiei conform PSAC, PTE SI PCC asigura interfetele cu reprezentantul beneficiarului privind urmarirea, controlul si confirmarea executiei la nivelul de calitate solicitat asigura cerintele NTSM si PSI

6.3 C.T.C. -

verifica, confirma si gestioneaza toate inregistrarile de calitate pe parcursul lucrarii isi desfasoara activitatea planificat conform PSAC si PCC pe lucrare pentru confirmarea lucrarilor executate

616 / 1400 1384

7.

tine sub control neconformitatile depistate si gestioneaza RNC-urile emise cat si cele solutionate inchise conform PSAC 10 – controlul neconformitatilor asigura la solicitarea executantului, prin laboratoare autorizate analizele si retestarile necesare incheierii unor litigii privind calitatea materialelor raspunde impreuna cu comisia de receptiela receptionarea materialelor PROCEDURA

INSTRUCTIUNI PROPRII DE SANATATE SI SECURITATE A MUNCII Art. 1. Pe santierele de constructii-montaj toti angajatii sunt obligati sa poarte EPI (casca de protectie e obligatorie). Art. 2. Muncitorii care lucreaza la executarea reparatiilor acoperisurilor vor purta in mod obligatoriu centuri de siguranta. Art. 3. Inaintea inceperii lucrarilor de reparatii, conducatorul lucrarilor ve verifica rezistenta astrelei si sarpantei iar in caz de constatare a unor stricaciuni se vor lua masuri de reparare si intarire. 7.1 Date generale Izolarea hidrofuga a teraselor are drept scop : a. de a proteja constructiile impotriva unor agenti naturali ca: apa, frigul si caldura b. de a proteja constructiile impotriva unor agenti provocati de procesele tehnologice ce se desfasoara in constructia si instalatia respectiva, solutii acide si alcaline sau trepidatii produse la functionarea utilajelor sau motoarelor Izolatiile hidrofuge se executa la : - acoperisuri cu rol de protectie impotriva patrunderii apelor din intemperii, in constructie - fundatii si la peretii de subsol cu rol de protectie impotriva actiunii apelor provenite din infiltratii sau din panzele de apa subterane freatice - constructii speciale (rezervoare, bazine, castele de apa) avand rolul de a impiedica pierderile de lichide inmagazinate in acestea 7.2. Materiale utilizate . Pregatirea materialelor a. Bitumurile folosite pentru amorsarea suprafetelor, vor indeplini conditiile prezentate la PTH-01 b. Materialele bituminoase in suluri folosite pentru caserarea stratului termoizolator sunt prezentate in procedura PTH-01 c. Membranele TES sunt realizate din bitumuri aditivate cu adaosuri de polimeri avand pe suprafata superioara o folie de polietilena sau material mineral presarat – ardezie – pe suprafata inferioara o membrana de aparare cu silicon care impiedica lipirea membranei in sul la infasurare Rolele de membrane TES se transporta cate una ambalata in hartie asezate pe paleti de transport acoperite cu folie de material plastic. Rolele in pozitie verticala asezate pe capete se asigura contra rasturnarii se depoziteaza si se transporta in pachete. Rolele TES trebuie ferite de umiditate, de efectul de radiatie termica. Se pot depozita numai de un singur strat, nu se pot suprapune pe mai multe straturi Ambalajul de desfacere in apropierea locului de izolare si inainte de intrebuintare. Mare atentie trebuie acordata la protejarea capetelor rolelor TES, trebuie ferite de deteriorari.

617 / 1400 1384

Necesar de material la izolarea acoperisului pe mp de suprafata acoperis este de 1.16 – 1.18 mp 7.3 Formatia optima de lucru la lucrarile de izolare : 4 persoane din care :

-

1 muncitor calificat

-

1 muncitor specialist

-

2 muncitori necalificati

Activitatile pentru care s-a determinat formatia optima de lucru se desfasoara: 1. la sol – pregatirea amorsajului si deservirea utilajului de ridicat materiale TES 2. activitate de deser vire pe acoperis – preluarea materialelor respectiv dotarilor (butelii, arzator) si transportul la locul de punere in opera 3. activitate de baza, pe acoeris – derularea, croirea, pozarea si lipirea 7.4 Utilaje, scule, echipamente folosite -

utilaj de ridicat pe verticala

-

arzator cu gaz

-

butelie de gaz

-

spaclu metalic cu varf rotunjit

-

cutit

-

boloboc

-

ruleta

-

dreptar de lemn

-

matura de paie

Echipament de protectie : -

cizme

-

manusi de piele sau textile

-

casca de protectie

-

centura de siguranta

-

ochelari de protectie

Echipament de lucru : -

salopeta doc

-

costum vatuit

Pentru interventii pe intemperii :

618 / 1400 1384

-

pelerina de ploaie

7.5 Executia operatiunilor din structura hidroizolatiei 7.5.1

Specificatiile tehnice pentru suprafetele support si aplicarea amorsajului sunt valabile din PTH-01 si se vor consulta impreună cele două proceduri

NOTĂ : Este foarte important si se recomandă la lucrările de reparatii depistarea si corectarea tuturor deficientelor, erorilor de executie inainte de efectuarea unei noi structuri hidroizolatoare 7.5.2

Tehnologia de punere in operă a membranelor TES Sulurile vor fi derulate de-a lungul celei mai mari pante a acoperisului, desfasurate conform planului de montare, se vor poza si croi cu suprapuneri de 10 cm in lungime si 15 cm la capete dupa care membrana va fi rebobinata pe un cilindru de carton de diametru 6 cm Este indicata folosirea unor jumatati de rulouri, pe siruri alternative pentru a obtine imbinari suprapuse in scara.

ATENTIE : Pe latime se va indeparta stratul de ardezie pentru suprapunere (15 cm) de cate ori este necesar

Se va pregati arzatorul si se va aprinde flacara, care se va regla pentru a actiona pe linia de contact a surafetei sulului si support.

619 / 1400 1384

Flacara se aplica in mod egal de la un cap la altul al ruloului concomitent cu derularea sului TES. Pe masura ce bitumul se topeste ruloul este impins inainte usor, dar ferm asigurand o incalzie uniforma, optima evitand incalzirea in exces a materialului. Presarea se va realiza prin greutatea proprie a sulului. Racordarea la detaliile aferente acoperisurilor (atic, strapungeri, de scurgere, etc.( se va executa cu o flacara cu presiune mai mica, controlandu-se aderenta si continuitatea etansarii in aceste locuri. La atice cu inaltimea de pana la 60 cm, hidroizolatia se va intoarce pe partea orizontala a aticului, min.12 cm, iar in cazul unor elemente verticale cu inaltimea mai mare se va ridica pana la 30 cm si se va ancora sau se va prinde cu platbanda si bolturi impuscate, protejate cu streasina independenta.

Racordarea hidroizolatiei la gurile de scurgere, se va asigura cu guler de plumb amorsat sau cu palnii din material plastic, folosind gurile de scurgere tip si parafrunzare tip (vezi anexe) Hidroizolatia in camp se va suda deasupra gulerului de plumb sau din materiale plastice cu crestaturi in mufa, conform figurii de mai jos, dupa care seva monta parafrunzarul. Colturile de 90 vor fi imblanzite cu piese de lemn de racordare (sau alte materiale, placi de vata minerala taiate) cu o panta de 1:3.

620 / 1400 1384

Rosturile de dilatare cu rebord se vor etansa cu strat suplimentar si cu bucle in deschiderea rostului. In urma sudarii la marginea membranelor, unde sunt scurgeri de bitum inainte de intarire trebuie presat cu ardezie (suprlusul trebuie adunat cu matura, dupa intarire)

8. VERIFICAREA ŞI CONFIRMAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR CRITERII DE ACCEPTARE Verificarea calităţii lucrărilor se desfăşoară pe tot parcursul execuţiei urmărind fişa de control calitate pe lucrare şi punctele de control calitate din PCC cod HT-01. Condiţiile de calitate cerute lucrării au la bază prevederile din “Normativ pentru verificarea lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente” C.56/85, C.112/86, Legea nr.10/1995 Verificarea executiei lucrarilor se efectueaza de executant (responsabil lucrare, sef echipa), iar confirmarea calitatii lucrarilor se face de cate CTC, prin examinari, incercari, determinari, confectionare prescriptii tehnice.

621 / 1400 1384

Toate verificarile ce se efectueaza la lucrari sau parti de lucrari de izolatii care ulterior se acopera (ex. straturile succesive ale hidroizolatiei propriu zise, racordarile, piesele înglobate etc) se inscriu in procese verbale de lucrari ascunse, conform instructiunilor respective. Toate materialele si semifabricatele care intra in componenta unei izolatii, nu pot fi introduse in lucrare decat daca in prealabil: - s-a verificat daca materialele au fost livrate cu certificat de calitate, inlocuiri de materiale nu sunt permise decat cu acordul scris al investitorului şi al proiectantului - s-a organizat depozitarea şi manipularea în condiţii de păstrare a calităţii 9.1 Verificări efectuate la primirea elementelor de construcţii - calitatea stratului, sapelor -suport, planeitatea şi rosturilor - suprafaţa suportului din elemente prefabricate din beton; dacă rosturile sunt matate cu mortar de ciment; dacă denivelările dintre elemente sunt de +,- 10 mm şi corectate la panta 1:5 sau dacă s-a executat egalizarea generală cu mortar de ciment - asperităţile suportului pentru care se admit abateri max. de +,- 2 mm, precum şi denivelările de planeitate (abaterea admisibilă +,- 5 mm la un dreptare de 2 m, aşezat în orice direcţie). 9.2 Verificări efectuate pe parcursul execuţiei - se vor verifica suprapunerile realizate pe lungime şi lăţime; atenţie la suprapunerile la capete unde decapararea ardeziei, înainte de lipire trebuie efectuată - verificarea diferitelor racordări, guri, străpungeri, conform detalii - anexe; - verificarea aticelor - conform detalii anexe; - lucrări de tinichigerie, cârlige, agrafe, dacă sunt bine fixate, la cotele stabilite şi operaţiile de prindere; - verificări prin ciocănire sau sondaje în punctele dubioase În cazurile speciale, la cererea investitorului şi cu acordul proiectantului structurii de rezinstenţă se va face verificarea etanşeităţii prin inundare cu apă, conform Normativului C 112/86 în vigoare.

10. DESCRIEREA PCC 10.1 Scop PCC stabileşte controalele de calitate, verificări şi încercări pe faze de lucrări şi finală, la realizarea lucrărilor de izolaţii hidrofuge şi reparaţii hidroizolaţii la terase. 10.2 Domeniu PCC se aplică de către IZOPA SA la controlul lucrărilor de izolaţii hidrofuge 10.3 Definiţii şi prescurtări - Conform MCC IZOPA SA şi HT - 03

-

10.4 Documente de referinţă Normativ C 112/86

622 / 1400 1384

-

Tehnologia „Lucrărilor de izolaţii hidrofuge” - Ed. Didactică Bucureşti 1981 Fişa tehnologică TLSIT Bucureşti 1985 PCC HT - 01 10.5 Responsabilităţi: Sunt menţionate în „Controlul în proces” capitolul 9 şi în Capitolul 6 „Responsabilităţi” din PTE Cod HT - 03 11. CONTROLUL ÎN PROCES

N r. 1 1

2

3

Operaţii necesare 2 Recepţie materiaşe

Operaţia de control documente 3 verificare certificate de calitate documente de însoţire PFS şi PTE HT-01

Condiţii prealabile a. existenta la punctul de verificare lucru a documentelor de documente birou execuţie FPS b. existenţa la punctul de verificare conform lucru a materialelor PTE HT-01 necesare lucrării c. asigurare organizare punct de lucru, inclusiv din control pe teren punct de vedere NTSM şi PSI d. asigurare punct de lucru verificare cu personal de execuţie cunoştinţe instruit e. preluare front de lucru verificarea şi starea acoperişului şi a control vizual, scurgeriilor, betonul de măsurători PFS şi pantă, şapa de alimentare, PTE HT-01 scafele, aticele, recordurile pentru rosturi, străpungerile f. condiţii climaterice corespunzătoare +50 C control măsurători pentru hidroizolaţii calde şi +80C pentru hidroizolaţii reci Pregătire şi preparare

Cine răspunde 4 responsabil lucrare

Document care se completează 5 FCC

E 6

Verificări şi inspecţii AQ CTC 7 8

X

„

FCC

X

„

FCC

X

„

FCC

X

responsabil lucrare şi şef de lot

FCC

X

maistru iz.

FCC PV predareprimire front de lucru

X

„

FCC

X

623 / 1400 1384

X

X

X

B 9

4

materiale - soluţii amorsaj - materiale in suluri - guri de scurgere - materiale de corectie pantă - elemente de tinichigerie - materiale auxiliare Execuţie lucrări de hidroizolaţii a. execuţia amorsajului b. strat suplimentar la dolii, guri de scurgere, scafe c. pozarea foliilor bituminate d. pozarea foliilor bituminate pe acoperişuri paralele cu coamă, perpendicular pe coamă, după caz e. timp de relaxare, croire rulare din nou şi lipire prin derulare succesivă, verificări suprapuneri pe orizontală f. realizarea hidroizolaţiilor verticale, guri de scurgere, străpungeri, căciuli de protecţie g. executare copertine, şorţuri, căciuli de protecţie

6 Recepţie lucrări

verificări înregistrări de calitate

responsabil lucrare şef echipă

FCC

X X X X X X

verificare vizuală, încercări

responsabil lucrare, şef echipă

FCC

X

„

FCC

X

„

FCC

X

„

„

FCC

X

„

„

FCC

X

„

„

FCC

X

„

„

FCC

X

control pe teren şi documentaţie execuţie

şef şantier, responsabil lucrări

verificare vizuală, măsurători „

FCC PV recepţie preliminară

X

X

X

EVIDENTA MODIFICARILOR SI APROBARILOR Nr. pag. 1 2 3 4

Nr. rev. 0 0 0 0

Nr. pag. 6

Nr. rev. 0

Nr. pag.

Nr. rev.

624 / 1400 1384

Nr. pag.

Nr. rev.

Nr. pag.

Nr. rev.

Nr. pag.

Nr. rev.

5

0

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE EXECUTIA LUCRARILOR DE INSTALATII SANITARE

CUPRINS

1. Scop.....................................................................................…..............………....................... 2. Domeniu de aplicare...............................................................................………....….............. 3. Documente de referinţă...........................................................................………….................. 5. Măsuri prealabile.........................................................................................…………....…...... 6. Reguli de procedură si responsabilitati.........................................................……………........ 7. Înregistrări..............................................................................................……………............... 8. Anexe...................................................................................................……………................. 9. Evidenţa aprobărilor şi reviziilor.............................................................………….................... 1

SCOP

625 / 1400 1384

PTE - 20

Procedura are ca scop prezentarea operatiilor si masurilor necesare a se realiza la montarea instalatiilor sanitare interioare (apa si canalizare) la constructii civile si industriale. 2. DOMENIUL DE APLICARE Procedura se aplica la executarea instalatiilor sanitare, pentru cladiri de locuit, social - culturale, precum si la retelele exterioare de alimentare cu apa si canalizare din ansamblurile de cladiri, pentru cladirile similare din industrie (grupuri sanitare) care folosesc apa potabila pentru nevoi igenico - sanitare, pentru instalatiile de apa necesare interventiilor in caz de incendiu la obietivele de mai sus. Prezentul document este o procedura cadru care nu se aplica in cazurile concrete aferente lucrarilor Dvs decat dupa ce a fost adaptata cerintelor specificate in contracte proiecte , documentatii tehnice , legi, normative ,standarde , etc . 3. DOCUMENTE DE REFERINTA STANDARD SR EN ISO 9001/2008- Sistem de management al calitatii , Cerinte , specifica cerintele de management al calitatii pentru organizatiile care este necesar sa demonstreze capabilitatea lor de a furniza produse care sa indeplinesca cerintele clientilor , precum si cerintele de reglementare aplicabile , avand drept scop cresterea satisfactiei clientului . ➢ STANDARD SR EN ISO 9000/2008 – Sistem de management al calitatii Principii fundamentale si vocabular care descrie notiunile fundamentale ale sistemului de management al calitatii si specifica terminologia pentru sistemele de management al calitatii . ➢ STANDARD SR EN ISO 9004 / 2008 Sistem de management al calitatii . Linii directoare pentru imbunatatirea performantelor , care furnizeaza , pe baza celor 8 principii de management al calitatii , indrumari pentru imbunatatirea performantei organizatiei si cresterea satisfactiei atat a clientilor , precum si a altor parti interesate ➢ Legea Nr. 10/1995 privind calitatea in constructii. ➢ Hotarârea Guvernului României Nr. 766/1997 – Anexa nr.2 Regulamentul privind asigurarea si conducerea calitatii in constructii. 3.1. Proiecte de executie aferente fazelor respective de instalatii, proiecte tehnologice de executie, caiet de sarcini al proiectantului. ➢

4. DEFINITII SI PRESCURTARI PTE = Procedura tehnica de executie RQ= Responsabilul calitatii RCQ= Responsabilul controlul calitatii 5. DESCRIEREA PROCEDURII 5.1.CONDITII PREALABILE 5.1.1.Asigurarea pe santier a documentatiei de executie aferenta lucrarilor, precum si a prezentei proceduri. 5.1.2.Instruirea personalului in vederea realizarii lucrarilor de instalatii, in scopul insusirii proiectelor de executie, caietelor de sarcini, normativelor si procedurilor referitoare la faza respectiva de lucru. 5.1.3.Asigurarea pe santier a instalatiilor si a cofrajelor metalice, necesare sprijinirii la sapaturi pentru canalizare si apa, receptionate si depozitate conform normativelor si standardelor in vigoare. 5.1.4.Dotarea cu unelte de lucru a instalatiilor specifice echipelor precum si chei de diferite dimensiuni, fierastraie de mina, rulete de masurat, boloboc pentru montarea instalatiilor de canalizare in panta respectiva, lampa de benzina.

626 / 1400 1384

5.1.5.Destinarea macaralelor care vor deservi executia instalatiilor. • Asigurarea mijloacelor de transport pentru materiale 5.1.6.Executarea inregistrarilor de calitate pentru montaj a instalatiilor, conform planurilor de executie. 5.1.7.Sapaturile se vor executa mecanizat sau manual in cazurile unde zonele sunt aglomerate sau nu se cunosc traseele instalatiilor subterane. 5.1.8.In functie de adincimea sapaturilor in vederea montarii conductelor de apa si canalizare , se vor lua masuri de consolidare a peretilor prin efectuarea sprijinirilor corespunzatoare. 5.1.9.Se va crea un pat de nisip protector pe fundul santului, atunci cind prezinta proeminente provenite din bolovani, stinci, fundatii vechi, de natura sa produca deterioararea conductelor. 5.1.10.La sapaturile care traverseaza cai de comunicatii importante, se vor lua masuri pentru evitarea tasarii infrastructurii. 5.1.11.Umplutura de pamint se va executa numai dupa probarea instalatiilor, astfel incit sa nu fie deteriorate conductele. 5.2.CONDITII PREVENTIVE 5.2.1.Lucrarile de izolare a conductelor vor fi facute dupa efectuarea probelor de presiune. 5.2.2.Izolatiile se vor aplica dupa curatirea si protejarea suprafetelor cu straturi anticorozive. 5.2.3.Izolatiile termice aplicate pe conducte vor fi intrerupte in dreptul organelor de inchidere si de manevra a elementelor de sustinere si la imbinarile cu flanse, precum si la treceri prin elemente de constructii (ziduri, plansee). 5.2.4.Operatiile de izolare a conductelor trebuie ferite de precipitatiile atmnosferice. 5.3.MASURI PREVENTIVE 5.3.1.Se va urmari instruirea si respectarea de catre personalul executant a normelor de protectia muncii si P.S.I. corespunzatoare activitatilor desfasurate. 5.4.ACTIUNI IMPLICATE 5.4.1.Confectionarea cofrajelor pentru instalatii (sapaturi, sprijiniri). 5.4.2.Depozitarea si receptia instalatiilor . 5.4.3.Pregatirea lucrarii . 5.4.4.Decofrarea si pregatirea lor pentru o noua lucrare . 5.5.PROCEDURA 5.5.1.Cofrajele de obicei se pot confectiona pe baza de metal, pentru ca dureaza in timp si se pot refolosi la mai multe lucrari. 5.5.2.Materialele utilizate vor fi avizate de proiectant si ele trebuie sa corespunda reglementarilor specifice in vigoare. 5.5.3Confectionarea cofrajelor pentru instalatii trebuie sa cuprinda elementele de sustinere si de sprijin ale cofrajelor. 5.5.4.Manipularea, transportul si depozitarea cofrajelor se va face in asa fel incit sa se evite deformarea si degradarea lor (ruginire, murdarire).

627 / 1400 1384

5.5.5.In timpul executarii lucrarilor de finisaj la constructie, obiectele sanitare vor fi protejate obligatoriu pina la terminarea lucrarilor. 5.5.6.Inainte de inceperea executarii cofrajelor pentru montarea tuburilor de beton si a conductelor de apa si canalizare, se vor curata si se vor verifica toate materialele de instalatii. De asemenea se vor verifica toate piesele metalice care ajuta la sustinerea sprijinirii peretilor. 5.5.7.Se va urmari ca alimentarea cu apa pentru stingerea incendiilor in faza de santier sa se faca prin executarea instalatiilor definitive de alimentare cu apa, inainte de inceperea principalelor lucrari de constructii. 5.6.MONTAREA CONDUCTELOR 5.6.1.Conductele se vor monta dupa ce in prealabil s-a facut trasarea lor, respectindu-se cu strictete pantele prevazute in proiect, astfel ca sa fie asigurata aerisirea si golirea completa a conductelor. 5.6.2La derivatiile spre obiecte, golirea conductelor se va face fie la obiectele sanitare, fie la coloane. 5.6.3.Pe traseul conductelor se va evita formarea sacilor sau pungilor de aer sau de apa in caz de golire. Acolo unde nu este posibila evitarea sacilor, se va prevedea un robinet de golire. 5.6.4.Montarea conductelor pe pereti se face prin bratari sau pe console, iar la cele montate pe tavan se folosesc reazeme glisante in cazul montarilor in grup, sau reazeme suspendate pentru montajul separat al fiecarei conducte. 5.6.5.Tevile sudate longitudinal se vor monta astfel ca sudura sa fie vizibila pe toata lungimea ei . 5.6.6.Coloanele din otel zincat se fixeaza pe elementele de constructie prin bratari, montate cite una pe etaj, dar nu la mai mult de 3,50 m, una de alta. 5.6.7.Distanta maxima intre doua puncte de sustinere a conductelor este de 2m. 5.6.8.Pe traseele orizontale ale coloanelor de canalizare, se recomanda utilizarea etansarii cu plumb si fringhie gudronata, iar pe coloane se recomanda etansarea cu ciment si fringhie alba. De asemenea se admite folosirea pentru etansarea imbinarilor a masticului bituminos cu fringhie gudronata. 5.6.9.Montarea tuburilor si a pieselor din fonta pentru scurgere, se face cu mufele contra sensului de scurgere a apei. 5.6.10.Capacele pieselor de curatire din fonta se vor fixa cu suruburi, asigurindu-se etansarea cu garnituri din carton sau cauciuc. 5.6.11Montarea conductelor in galerii subterane, in lungul peretilor sau sub tavane, se face cu piese de sustinere amplasate linga mufe sau linga flansele conductei. 5.6.12Imbinarile prin flanse se vor folosi numai in camine sau in incaperi in care conductele ramin aparente, iar la cele ingropate in sol, se vor folosi numai tuburi cu mufa. 5.6.13La montarea conductelor din gresie ceramica anti-acida, se vor folosi tuburi si piese de legatura cu mufe sau cu flanse din gresie ceramica antiacida. Imbinarea, etansarea si fixarea lor se face cu chituri antiacide corespunzatoare pentru cele cu mufe, inele si garnituri speciale, pentru cele cu flanse. 5.6.14.Fixarea obiectelor sanitare pe elemente de constructii se face direct prin suruburi, fie indirect prin intermediul consolelor sau a altor echipamente de sustinere. Pentru obiectele sanitare montate in grup, lavoare, spalatoare etc. se poate utiliza sustinerea cu stative metalice, conform catalogului de detalii tip I.P.C.T. In punctele de contact ale legaturilor de apa si scurgere ale obiectelor sanitare cu peretii, se recomanda sa se monteze rozete metalice nichelate sau cromate in cazuri speciale. 5.7.VERIFICARI, INCERCARI 5.7.1.Instalatiile de apa rece si calda vor fi supuse la urmatoarele incercari: • incercarea de functionare la apa rece si calda; • incercarea de etanseitate la presiune, la apa calda si rece; • incercarea la rezistenta a conductelor de apa calda;

628 / 1400 1384

5.7.2.Incercarea de etanseitate la presiune se va efectua inainte de montarea armaturilor de serviciu si a aparatelor, pozitiile acestora fiind busonate. 5.7.3.Presiunea pentru incercarea de etanseitate la rece si la cald, va fi egala cu 1,5 ori presiunea de regim, dar nu mai mica de 6 bari. 5.7.4.Timpul de mentinere a presiunii este de 20 min. 5.7.5.Presiunea se va citi pe un manometru montat pe pompa ce se va amplasa in punctul cel mai de jos al instalatiilor. 5.7.6.Verificarea se va face prin deschiderea numarului de robinete de consum, corespunzator simultaneitatii si debitului de calcul. 5.7.7.Pentru verificarea functionarii conductelor de circulatie, se va masura temperatura apei in conducta de apa calda la iesirea din aparatul de preparare si din conducta de circulatie inainte de racordarea la aparat. Scaderea de temperatura trebuie sa corespunda prevederilor din proiect. 5.7.8.Incercarea de functionare a instalatiilor se va efectua avind aparatele si instalatiile aferente (statii de ridicare a presiunii, aparate de preparare a apei calde, pompe, etc.), in functie, conform proiectului. 5.7.9.Instalatiile de canalizare interioara vor fi supuse urmatoarelor incercari: • incercarea de etanseitate; • incercarea de functionare; 5.7.10.Incercarea de etanseitate se va face umplind cu apa instalatiile de canalizare si controlind traseele conductelor si punctele de imbinare. Incercarea de functionare se va face prin punerea in functie a obiectelor sanitare in masura sa realizeze debitul de calcul al instalatiei. Cu prilejul incercarii de functionare, se vor controla si pantele, piesele de curatire si sustinerile. 5.7.11.Receptia lucrarilor de instalatii sanitare se efectueaza in conformitate cu prescriptiile privind verificarea calitatii si receptiei lucrarilor. Se va urmarii daca executarea lucrarilor s-a facut in conformitate cu documentatia tehnico-economica si cu prescriptiile tehnice in vigoare. 6

RESPONSABILITATI 6.1.Seful de lucrare raspunde de aplicarea intocmai a proiectului de executie a prezentei proceduri. 6.2.Responsabilul de lucrare urmareste aplicarea intocmai a proiectului de executie, a prezentei proceduri si intocmirea corecta a inregistrarilor de calitate.

7

INREGISTRARI

Se vor folosi inregistrarile din PCCVI si din caietele de sarcini in conformitate cu Manualul Calitatii

8.

ANEXE

Nu este cazul .

EVIDENTA MODIFICARILOR SI APROBARILOR Nr. pag. 1

Nr. rev. 0

Nr. pag. 6

Nr. rev. 0

Nr. pag.

Nr. rev.

629 / 1400 1384

Nr. pag.

Nr. rev.

Nr. pag.

Nr. rev.

Nr. pag.

Nr. rev.

2 3 4 5

0 0 0 0

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

PTE - 21

EXECUTIA TENCUIELILOR UMEDE

CUPRINS

1. Scop.....................................................................................…..............………....................... 2. Domeniu de aplicare...............................................................................………....….............. 3. Documente de referinţă...........................................................................………….................. 5. Măsuri prealabile.........................................................................................…………....…...... 6. Reguli de procedură si responsabilitati.........................................................……………........ 7. Înregistrări..............................................................................................……………............... 8. Anexe...................................................................................................……………................. 9. Evidenţa aprobărilor şi reviziilor.............................................................…………....................

1.

2.

SCOP Prezentul capitol cuprinde prevederi generale de asigurare a calitatii constructiilor pentru tencuieli obisnuite (umede) si a tencuielilor subtiri (tratamente) interioare si exterioare, aplicate manual sau mecanizat pe suprafete din zidarie de caramida si beton la cladiri de locuit, social culturale, constructii industriale si agrozootehnice. DOMENIU

630 / 1400 1384

Domeniul de aplicare sunt constructiile civile , industriale si agrozootehnice , constructii hidrotehnice, edilitare, la care se doreste o fata vazuta corespunzatoare si care sa faca fata la intemperii . Prevederile nu se refera la tencuielile de impermeabilizare aplicate pe recipientii de beton armat si beton precomprimat pentru lichide, tratamentele subtiri anticorozive precum si tencuielile de marmorac. 3 3.1 3.2

DEFINITII SI PRESCURTARI Tencuielile umede obisnuite sau subtiri interioare si exterioare, se simbolizeaza cu: “ T ” - tencuieli obisnuite Prescurtare: CQ - T, controlul calitatii pentru tencuieli obisnuite

4.

DOCUMENTE DE REFERINTA

3.1.

Proiectul de executie

3.2.

Caietul de sarcini al proiectantului

3.3.

Normative si instructiuni

•

“Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala” indicativ C17-82

•

“Normativ pentru executarea tencuielilor umede” indicativ C18-83

•

“Normativ pentru executarea lucrarilor pe timp friguros” indicativ C16- 84

•

“Normativ pentru executarea de zugraveli si vopsitorii” C.3-76 completat cu caietul VII “Prepararea si aplicarea pastei “GIPAC”

5.

PROCEDURA CONDITII PREALABILE ➢ Asigurarea pe santier a documentatiei de referinta precum si a prezentei proceduri ➢ Asigurarea locurilor de munca cu dotarile necesare: schele, instalatii de ridicat, mijloace de transport manual, instalatii de preparare a mortarelor, instrumente de masura si trasaj, scule si echipamente de protectie. ➢ Asigurarea ritmicitatii alimentarii cu mortar conform marcii prevazuta, pe toata durata timpului de lucru. ➢ Organizarea formatiilor de lucru si instruirea personalului din punct de vedere tehnic. MASURI PREVENTIVE ➢ Instruirea periodica si la inceputul fiecarui schimb a personalului din punct de vedere a protectiei muncii.

631 / 1400 1384

➢ Verificarea schelelor, scarilor de acces si a parapetilor. ➢ Verificarea starii de sanatate a muncitorilor si a dotarii acestora cu echipament de protectie. ACTIUNI IMPLICATE ➢ Aprovizionarea cu materiale. ➢ Asigurarea dotarilor. ➢ Executarea tencuielilor. ➢ Verificarea tehnica si calitativa. ➢ Curatirea locurilor de munca in vederea fazelor urmatoare de lucrari: instalatii, zugraveli, vopsitorii, etc. ➢ Demontarea schelelor interioare si exterioare daca pentru fazele urmatoare de lucrari nu mai sunt necesare. PROCEDURA DE EXECUTIE A TENCUIELILOR UMEDE ➢ Tencuielile prevazute in prezentul capitol se clasifica dupa urmatoarele criterii: ➢ Dupa pozitia lor in constructie: •

tencuieli interioare executate in interiorul cladirilor pe pereti sau tavane

•

tencuieli exterioare sau pe fatada, care acopera suprafetele exterioare ale peretilor

Dupa natura suprafetelor pe care se aplica: •

tencuieli pe suprafete de caramida in doua straturi (grund si tinci - strat vizibil).

•

tencuieli pe suprefetele elementelor de beton si de beton armat (pereti, stalpi, grinzi si tavane) care se executa din sprit, grund si strat vizibil, precum si la tavanele din beton cu suprafete plane, la care tencuielile se pot aplica in doua straturi (sprit si tinci - strat vizibil).

•

tencuieli pe suprafete de sipci si trestie, care se executa in trei straturi (sprit, grund si tinci - strat vizibil).

•

tencuieli pe suprafete acoperite cu plasa rabit (tavane false, scafe de racordare a peretilor cu tavanul, etc.) care se executa in trei straturi (smir, grund si strat vizibil).

Dupa modul de finisare al fetei vazute. •

tencuieli obisnuite, la care suprafata tencuielii este numai netezita (driscuita) in stare bruta, driscuita, sclivisita sau gletuita.

•

tencuielile decorative realizate prin raschetare, periere, etc. a prafului de piatra, obtinandu-se un aspect de piatra naturala, stropite (manual sau mecanic) si driscuite mai aspru executate dintr-un

632 / 1400 1384

amestec fluid, din mortare preparate din material special (terasit, dolomit, marmure, etc.) sau aplicate prin stropire cu pistolul cu aer comprimat a unor paste colorate. Materiale Piesele scrise si desenate ale proiectului de executie trbuie sa cuprinda caracteristicile materialelor prevazute pentru executarea tencuielilor umede; •

tipul si marca mortarului si eventualii aditivi ce se vor utiliza

•

dozajele uzuale ale mortarelor

Pentru prepararea diferitelor tipuri de marci de mortare pentru tencuieli, se utilizeaza materialele prevazute in Instructiunile tehnicie C17-82, precum si urmatoarele materiale: MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA DIFERITELOR TIPURI SI MARCI DE MORTARE PENTRU TENCUIELI 1.

Pasta de var se va folosi dupa trecerea a 60 de zile de la stingerea varului, diluandu-se cu apa si trecandu-se printr-o sita cu ochiuri de 1mm, pentru a se inlatura granulele de var nestinse.

2.

Nisipul natural trebuie sa fie curat, aspru la pipait, fara amestec de materii organice, conformitate cu prevederile din STAS 1667-76.

• •

in

Pentru diferitele straturi ale tencuielilor se va intrebuinta nisipul avand urmatoarele dimensiuni ale granulelor: pentru stratul de grund, nisip cu granule pana la 3mm, dar cu 20-40% (in greutate) nisip pana la 1mm; pentru stratul vizibil, nisipul cu granule pana la 1mm. Un nisip cu o buna granulozitate pentru tencuieli trebuie sa aiba un volum de goluri mai mic de 40% din volumul total, iar partea levigabila (argila) sa fie de maximum 5%, in cazul tencuielilor obisnuite, si maxim 1% in cazul tencuielilor decorative.

3.

Agregatele speciale utilizate la prepararea mortarelor pentru stratul vizibil al tencuielilor decorative sunt: piatra de mozaic, sticla pisata, foita de mica, granule de marmura divers colorata de 1...3mm.

Piatra de mozaic (gris si praf de piatra) trebuie sa corespunda conditiilor din STAS 1134-71. Dimensiunile granulelor de gris sunt cuprinse intre 0,3-6mm si trebuie sa aiba o coloratie uniforma; praful de piatra are granule mai mici de 0,3mm, in general sub 0,15mm; de asemenea, se vor utiliza diferite culori sau granit colorat cu cristale mari. In mortarul pentru finisarea unor tencuieli decorative se va adauga, pentru a se obtine un luciu sclipitor, sticla pisata cu granule de 1,5-2mm, foita de mica, bucatele de sidef rezultate din pisarea scoicilor, mozaic de carbune antracit, etc.

633 / 1400 1384

4.

Adaosurile plastifiante (aditiv plastifiant) care pot fi utilizate la prepararea mortarelor de tencuieli sunt: varul gras, calcarul fin macinat, nisipul de cuart, etc.

Dintre plastifiantii fabricati industrial in tara noastra se poate utiliza in special Disanul (97% lignosulfonat de calciu tehnic +3% detergent), STAS 8625-70; acest produs se poate utiliza si la prepararea pastei “GIPAC”. 5.

Adaosurile hidraulice utilizate la prepararea mortarelor de tencuiala sunt materiale fin macinate (roci sedimentare diatomitice) sau de natura vulcanica (tras, piatra ponce, cenusa vulcanica si puzzolane), zgura granulata de furnal, praf de caramida sau tigla, etc; aceste adaosuri se vor adauga in ciment sau var spre a-i mari caracterul hidrofob.

6.

Intarzietorul de priza “Replast” care se utilizeaza la prepararea mortarelor de ciment sau ciment – var . Pentru mortarele de ipsos se va intrebuinta intarzietorul de priza , conform caietului de sarcini “Intarzietorul de priza pentru ipsos”. 7.

Colorantii se vor utiliza numai pentru deschiderea culorii mortarelor, sau pentru a da acestora diverse culori; se va folosi in special praful de piatra, care se obtine prin cernerea prin sita de 9001600 ochiuri/cm2 a deseurilor rezultate din concasarea marmurelor sau a calcarelor de diferite culori, precum si prin cernerea deseurilor ceramice.

Pentru a da mortarului diverse culori sau nuante, se vor mai intrebuinta si diferiti pigmenti artificiali. Dozajul pigment-liant-nisip, pentru obtinerea mortarului de culoarea dorita, se va stabili prin incercari preliminare; in nici un caz adaosul de pigment nu trebuie sa depaseasca 15% din greutatea amestecului uscat. 8.

Aracetul E50, utilizat pentru prepararea mortarelor cu aracet, va avea caracteristicile in conformitate cu prevederile de STAS 7058-80.

Conditiile tehnice de calitate pentru mortare de tencuiala. Perioada maxima de utilizare a mortarelor in functie de natura liantilor: •

la mortarele de var (marca M.4.T.), pana la 12 ore

•

la mortarele de ipsos-var (marca M50T), pana la 15 minute

•

la mortarele de ipsos-var (marca M.50T), in care s-a introdus un intarzietor de priza, pentru a se evita o intarire, pana la 1 ora.

•

la mortarele de ciment (marca M.100T.) si ciment-var (marca M50T) fara intarzietor, pana la 2 ore

•

la mortarele de ciment (marca M.100T.) si ciment-var (marca M. 50T.) cu intarzietor, pana la 6 ore

Mortarele de tencuiala pentru executarea diferitelor straturi ale tencuielilor vor trebui sa corespunda urmatoarelor tasari ale conului etalon:

634 / 1400 1384

•

pentru sprit, in cazul aplicarii mecanizate a mortarelor, 12cm

•

pentru sprit, in cazul aplicarii manuale 5...7cm

•

pentru grund, in cazul aplicarii manuale, 7...8cm, iar in cazul aplicarii mecanizate (in functie de aparatul folosit), 10...12cm

•

pentru stratul vizibil, executat din mortar care contine ipsos, 9...12cm

•

pentru stratul vizibil executat din mortar fara ipsos, 7...8cm

Pentru executarea tencuielilor subtiri (5mm grosime) pe suprafetele netede de beton in medii umede se vor utiliza mortare pe baza de polimeri (cu adaos de aracet E50). Prepararea mortarelor cu adaos de aracet E50 se va face in modul urmator: •

se va introduce in varnita, betoniera sau malaxor, cantitatea stabilita de emulsie de aracet E50, diluata cu o parte din apa necesara si se va amesteca pina la obtinerea unei emulsii omogene.

•

se vor introduce in emulsie in mod treptat componenti uscati (cimentul si nisipul).

•

se vor amesteca toti componentii timp de 3...4 minute si pe parcurs se va adauga si restul de apa necesara obtinerii consistentei dorite; in cazul prepararii manuale se va amesteca foarte energic cu o sapa. Consistenta mortarelor cu adaos de aracet E50, determinata cu conul etalon, trebuie sa fie urmatoarea: •

pentru tencuielile aplicate pe suporturi poroase, 8...11cm

•

pentru tencuieli aplicate pe alte suporturi (beton greu), 7...8cm

Conditii tehnice pentru executarea tencuielilor 1. Controlul si pregatirea stratului suport 1.1.

Se va efectua in prealabil un control al suprafetelor care urmeaza a fi tencuite; suprafetele suport trebuie lasate un anumit timp, pentru ca ulterior sa nu se mai produca tasari ce ar putea provoca fisurarea si coscovirea tencuielilor; astfel, zidaria de caramida a peretilor trebuie lasata sa se usuce (mortarul sa se intareasca in rosturi), iar suprafetele de beton sa fie uscate, pentru ca umiditatea sa nu mai influenteze ulterior aderenta tencuielilor.

1.2.

La inceperea lucrarilor de tencuieli trebuie sa fie terminate toate lucrarile a caror executie simultana sau ulterioara ar putea provoca deteriorarea tencuielilor.

1.3.

Suprefetele suport pe care se aplica tencuielile trebuie sa fie curate, fara urme de noroi, pete de grasime, etc.; suprafetele din plasa de rabit trebuie sa aiba plasa bine intinsa si sa fie legate cu mustati din sarma zincata de scheletul metalic sau de elementele pe care se aplica. Tencuielile nu se vor aplica decat dupa remedierea eventualelor deficiente constatate.

1.4.

Pentru a se obtine o buna aderenta a tencuielilor fata de diferitele straturi de suport, acestea trebuie pregatite in vederea tencuirii, cu conditia ca ele sa fie rigide, plane, uscate, rugoase si sa nu prezinte abateri de la verticalitate si planeitate mai mari decat acelea indicate in prescriptiile tehnice

635 / 1400 1384

in vigoare. Abaterile mai mari decat cele admisibile se vor rectifica prin cioplirea iesiturilor si prin acoperirea intrandurilor mari (peste 40mm) cu o plasa de rabit prinsa cu cuie in rosturile zidariei, peste care se va executa tencuiala; rectificarea intrandurilor mai mari de 70mm pe suprafetele exterioare ale cladirilor (profiluri decorative, cornise solbancuri, etc.) nu se va face cu plasa de rabit ci, cu completari de caramida, sau prin confectionarea in prealabil a unor cofraje cu forma profilurilor in care se toarna beton, eventual armat, cu o impletitura de sarma fixata in cuie. 1.5.

Rosturile zidariei de caramida vor fi curatate cu ajutorul unei scoabe metalice pe o adancime de 3...5mm, iar suprafetele netede de beton vor fi aduse in stare rugoasa.

1.6.

Rosturile de dilatare intre elementele de constructii de pe suprafata cladirilor, care au coeficientul de dilatare diferit, se vor acoperi cu fasii din plasa de rabit de circa 15cm latime. De asemenea, se vor acoperi cu plasa rabit si suprafetele de lemn sau metal, existente pe suprafetele de zidarie de caramida (ghermele, grinzi, buiandrugi, etc.). Pe suprafetele de lemn acoperite cu plase de rabit, sub plasa de rabit se va aplica fie carton asfaltat, fie alta solutie hidrofuga, pentru a se evita umflarea lemnului in contact direct cu tencuiala.

1.7.

Suprafetele peretilor interiori si ale tavanelor de beton care se executa in cofraje de inventar cu fete netede (metalice, placaje, etc.), nu vor fi tencuite, ci se vor pregati doar prin chituire cu mortar de ciment si nisip fie, eventual cu adaos de aracet E50, pentru ca ulterior sa fie finisate direct numai cu strat vizibil alcatuit din compozitii corespunzatoare de paste subtiri, tapete, etc.

1.8.

Pe suprafetele peretilor din cladirile care au in mod permanent umiditati relative interioare peste 60% se vor lua masuri, verificate prin calcul termotehnic, pentru impiedicarea acumularii progresive a umiditatii provenite din condensarea vaporilor, in interiorul elementelor de constructii, bariere contra vaporilor, stratul de aerare sau de ventilare, care vor fi justificate si din punct de vedere economic. Pentru realizarea acestora se vor avea in vedere si prevederile din “Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din metariale bituminoase la lucrarile de constructii” indicativ C112-80.

1.9.

Suprafetele de lemn ale tavanelor, care urmeaza a fi tencuite vor fi acoperite cu sipci de lemn de 22x38 mm si trestie, care se vor fixa pe grinzile de lemn ale tavanelor, la interval de circa 2 cm intre ele. Inainte de baterea trestiei, se va verifica planeitatea intregii suprafete; defectele locale se vor corecta prin cioplirea sipcilor de lemn in dreptul iesindurilor, iar la intranduri, prin baterea a unui inca un rand de trestie. Abaterile mai mari de 10 mm se vor remedia prin marirea sau micsorarea stratului de tencuiala.

2.Executarea trasarii suprafetelor de tencuit 2.1.

Dupa controlul si pregatirea stratului suport se va executa trasarea suprafetelor care urmeaza a fi tencuite. La efectuarea trasarii prin diferite metode: cu repere de mortar (stalpisori), scoabe metalice lungi sau sipci de lemn, sau cu repere metalice de inventar, se va verifica modul de fixare a acestor repere, asa incat sa se obtina un strat de mortar cu grosimea stabilita.

2.2.

Pe suprafetele exterioare ale peretilor (fatade), trasarea se va face in acelas mod ca si pe suprafetele interioare ale peretilor.

2.3.

In cazul utilizarii reperelor (stalpisorilor) de mortar, acestea se vor executa din acelas mortar din care se executa grundul; latimea stalpisorilor de mortar va fi de 8...12cm pentru mortarele de varciment sau de var si 2,5cm mentru mortarele de ipsos .

636 / 1400 1384

3.

Executarea amorsarii 3.1.

Suprafetele de beton (tavane, stalpi) si ale zidariilor vor fi in prealabil stropite cu apa, apoi se va face amorsarea prin stropire cu un sprit care se aplica in grosime de 3mm. Compozitia spritului pentru amorsarea acestor suprafete va fi un amestec de ciment si apa (lapte de ciment). In cazul cand tencuielile se aplica in mai multe straturi si apoi se sclivisesc (camine de vizitare, rezervoare, subsoluri), umiditatea stratului anterior, pentru aplicarea stratului urmator, se va masura cu aparatul tip “Higromette” si va trebui sa fie cuprinsa intre 5% si 7%.

3.2.

Suprafetele peretilor din zidarie de caramida vor fi in prealabil stropite cu apa si eventual vor fi amorsate prin stropire cu mortar fluid in grosime de maximum 3mm, care va avea aceiasi compozitie ca a mortarului pentru stratul de grund.

3.3.

Amorsarea suprafetelor tavanelor din sipci si trestie se va face prin stropire cu un sprit din mortar de var-ipsos, iar pe suporturile din plasa de rabit se va aplica direct smirul, un mortar din aceiasi compozitie cu a mortarului pentru stratul de grund (din nisip, var si ipsos, sau din nisip, var si ciment).

3.4.

Aplicarea spritului se va face fie manual cu ajutorul unei maturi scurte, fie mecanizat cu aceleasi aparate folosite pentru aplicarea mecanizata a grundului,.

3.5.

In timpul executarii amorsarii suprafetelor, se va urmari ca spritul sa fie aplicat cat mai uniform, fara discontinuitati prea mari, iar inainte de aplicarea grundului se va verifica daca spritul este suficient intarit, fara prelingeri pronuntate si daca suprafata amorsata este suficient de rugoasa si aspra la pipait cu mana.

4.Executarea grundului 4.1.

Grundul, cel mai gros strat al tencuielii (5...20mm grosime), se va aplica dupa cel putin 24 ore de la aplicarea spritului, in cazul suprafetelor de beton si dupa 1 ora in cazul suprafetelor de caramida; pe suprafetele de zidarie de caramida care sunt amorsate numai prin stropire cu apa, grundul se poate aplica imediat. In cazul cand suprafata spritului este prea uscata, sau pe timp foarte calduros, aceasta suprafata se va uda in prealabil cu apa, inainte de a se aplica grundul.

4.2.

Stratul de grund se va aplica manual sau mecanizat, intr-una sau doua reprize, grosimea totala fiind de circa 15mm pe suprafetele suport executate din sipci si trestie si pana la 20mm pentru restul suprafetelor.

4.3.

Pe suprafetele peretilor de beton turnat in cofraj de inventar, care sunt netede si au absorbtie de apa redusa, stratul de finisare (circa 5mm grosime) se va executa cu un mortar cu adaos de aracet E50, dupa ce in prealabil suprafetele acestor pereti au fost amorsate.

4.4.

Aplicarea stratului de grund pe suprafetele interioare ale peretilor si pe tavane (in campuri dintre repere), se va realiza mecanizat, in toate cazurile in care este posibil, asigurandu-se o suprafata (front de lucru) de cel putin 2000m2.

4.5.

Aplicarea mecanizata a spritului si grundului in incaperile cladirilor, pe pereti si tavane, pana la inaltimea de 3m, se va executa de pe pardoselele respective. Aplicarea manuala a spritului si

637 / 1400 1384

grundului pe tavane si la partea superioara a peretilor se va executa de pe platforme de lucru continue (dulapi de lemn), rezemate de popi metalici extensibili de inventar si direct pe pardoseala pentru partea inferioara a peretilor. 4.6.

Aplicarea grundului pe timp de arsita se va face luandu-se masuri contra uscarii prea rapide, prin acoperirea suprafetelor respective pe care s-a aplicat grundul, cu rogojini umezite sau alte mijloace.

4.7.

Este cu desavarsire interzis sa se aplice stratul de grund pe suprafetele inghetate, sau daca exista pericolul ca grundul sa inghete inainte de intarire.

4.8.

In timpul executarii grundului se va urmari obtinerea unui strat cu o grosime care sa se incadreze in limitele admise si se va verifica daca s-a realizat o suprafata verticala si plana, care sa ascunda si sa rectifice toate defectele stratului suport; de asemenea se va verifica ca suprafata grundului sa nu prezinte asperitati pronuntate, zgarieturi, ciupituri, etc.

4.9.

Spritul si grundul se vor aplica pe fatadele cladirilor de sus in jos, de pe schele de fatada, montate la circa 50cm fata de suprafata fatadelor.

4.10.

Inainte de aplicarea stratului vizibil, se va controla ca suprafata grundului sa fie uscata si sa nu aiba granule de var nehidratat, care sa se poata stinge ulterior in contact cu umiditatea din stratul de grund si din stratul vizibil (aplicat ulterior) si sa provoace in acest mod impuscaturi pe suprafetele tencuite.

5.Executarea stratului vizibil 5.1.

Stratul vizibil al tencuielilor se va executa dintr-un mortar denumit “tinci” de aceiasi compozitie cu a stratului de grund, eventual cu o cantitate mai mare de var-pasta si cu nisip fin pana la 1mm, sau, in cazuri speciale, numai cu ciment si praf de piatra.

5.2.

Pentru obtinerea unei grosimi minime a stratului vizibil (2...5mm), mortarul de “tinci” se va arunca cu mistria la anumite intervale de timp (circa 5 minute) astfel ca intre aceste intervale sa se niveleze cu drisca.

5.3.

Stratul vizibil se va prelucra in functie de materialele utilizate, precum si in functie de sculele utilizate, tencuielile respective purtand urmatoarele denumiri: driscuite, gletuite, stropite, sclivisite, decorative din materiale speciale, etc.

5.4.

Tencuielile interioare gletuite se vor realiza fie prin inchiderea porilor tinciului cu un strat subtire (circa 1mm) de pasta de var cu adaos de ipsos (glet de var), fie prin acoperirea tinciului cu un strat subtire (circa 2mm) de pasta de ipsos (glet de ipsos), netezita fin. Pentru gletul de var in pasta de var se va adauga circa 100kg ipsos la 1m3 de var pasta, pentru a se accelera intarirea gletului.

5.5.

Gletul de ipsos se va aplica numai pe un strat suport care are un anumit grad de umiditate (nu este perfect uscat), in cantitati strict necesare, inainte de terminarea prizei ipsosului.

5.6.

Pe suprafetele de beton nu se va aplica direct gletul de var sau de ipsos, fara straturi intermediare. In cazul suprafetelor rezultate netede de la decofrare, daca este necesara realizarea unui strat de glet, se va folosi o [pasta speciala denumita “GIPAC” a carei reteta si mod de preparare sunt

638 / 1400 1384

indicate in Caietul VII “Prepararea si aplicarea pastei “GIPAC” din “Normativul pentru executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii”, C3-76. 5.7.

Finisarea ulterioara a suprafetelor netede de beton se poate face, de la caz la caz, si cu o pasta subtire tip INCERC pe baza de praf de piatra, ciment alb, aracet E50, oxizi coloranti. Aceasta pasta se va prepara la locul de lucru din doua parti si anume: o parte solida (praf de piatra, ciment alb si oxizi coloranti) si o parte lichida (aracet E50 si apa). Cele doua parti componente se vor amesteca pe santier intr-o targa, in cantitati strict consumabile intr-o ora de lucru. Modul de preparare detaliat al acestei paste, inclusiv reteta de preparare o redam mai jos. FINISAJ EXTERIOR DECORATIV SUBTIRE, APLICAT MECANIZAT, REALIZAT DIN PASTA TIP INCERC

Suprafata neteda de beton realizata in special la panouri mari prefabricate, introduce posibilitatea inlocuirii solutiilor traditionale de finisare exterioara a cladirilor, bazate pe tencuieli in trei straturi cu mortar de ciment, avand grosimea de 2...3cm, cu paste subtiri, aplicate mecanizat in grosime de circa 3 mm. In acest mod se realizeaza un finisaj practic impermeabil la apa, la vapori, rezistent in timp, cu aderenta la suprafata de beton superioara tencuielilor obisnuite, solutia propusa aducand in plus un spor de crestere a productivitatii muncii, datorita posibilitatii de aplicare mecanizata. • Prepararea pastei de finisaj Pentru prepararea pastei de finisaj se utilizeaza urmatoarele materiale: - ciment alb - aracet CIC sau aracet E50 - praf de piatra de granulatie 0...1mm - apa Proportia in care se amesteca aceste materiale, exprimate in parti de volum este: - 1 parte ciment alb; - 1 parte aracet E50 sau aracet CIC; - 4 parti praf de piatra de la 0...1mm; - apa pana la consistenta de 10...12cm. Se amesteca mai intai cimentul cu praful de piatra pana la omogenizare, apoi aracetul si treptat apa, pana la obtinerea consistentei de lucru. Pentru obtinerea unei uniformitati in culoare, la fatada, este foarte importanta dozarea exacta a materialelor si amestecarea lor pana la omogenizare. De asemenea, vasele in care se prepara, cat si uneltele de amestecat trebuie sa fie foarte curate. In scopul inlaturarii monotoniei, in acelas mortar se poate varia nuanta finisajului folosind praf de marmura colorata in loc de praf de piatra. Finisajul obtinut cu praf de marmura colorata are marele avantaj ca isi mentine in timp culoarea. •

Tehnologia de realizare a finisajului.

Pentru aplicarea pastei de finisaj se utilizeaza pistolul de aplicat tencuieli stropite, cu duze rotative si palnie.

639 / 1400 1384

Principalele faze de realizare a finisajului sunt: - curatarea suprafetei de beton cu o mistrie sau cu un spaclu de eventualele urme de mortar rezultat de la matarea rosturilor; - inlaturarea prafului de pe suprafata betonului, cu pistol racordat la compresor; - aplicarea cu pistolul a unei amorse de aracet: apa in proportie de 12; amorsa se toarna in recipient; - dupa zvantarea amorsei se aplica primul strat de pasta. Se toarna materialul in palnie la 3/4 capacitatea lui; se acopera palnia cu un capac si se strange pana la completa etansare. Pentru obtinerea unui strop cu bob mai mare sau mai mic, se poate utiliza o duza cu un diametru corespunzator. Pasta se aplica in doua sau trei straturi succesive, fiecare strat aplicandu-se dupa zvantarea celui anterior. De subliniat faptul ca finisajul se realizeaza dupa ce a fost efectuata matarea rosturilor. In cazul in care se urmareste obtinerea unui finisaj neted se poate reveni, peste ultimul strat de strop, cu fierul de glet. 5.8.

Pastele subtiri GIPAC si tip INCERC se vor intinde pe suprafetele interioare, respectiv exterioare, netede, ale peretilor de beton, stropite in prealabil cu apa, fie cu drisca de glet (in strat subtire sub 1mm sau un strat mai gros cand este necesar), fie cu aparatul de zugravit manual sau electric, sau cu pistolul pulverizator (imitatie de calcio vechio); aceste paste se pot colora prin amestecrea cu oxizi minerali frecati cu apa, obtinandu-se chiar stratul de finisaj gata colorat.

5.9.

Pe parcursul executarii lucrarilor de tencuieli se va urmari ca, in campurile mari (in special pe fatade), tencuielile sa fie realizate din aceiasi cantitate de mortar pregatita in prealabil, pentru a nu se produce diferente de culoare; de asemenea, se va urmari ca sa nu se intrerupa lucrul la mijlocul suprafetelor, deoarece reluarile lucrului produc pete si diferente de nuante suparatoare, in campurile mari dintre golurile de pe fatade, in dreptul paletilor, etc.

5.10.

De regula, nu se executa lucrari de tencuieli pe timp friguros (la o temperatura mai mica de plus 50C). In cazul cand totusi este necesar a se lucra si pe timp friguros se vor lua si masurile speciale prevazute in “Normativ pentru executarea lucrarilor pe timp friguros” indicativ C16-84.

5.11.

Dupa executarea tencuielilor se vor lua masuri pentru protectia suprafetelor proaspat tencuite, pana la intarirea mortarului, de urmatoarele actiuni: - umiditate mare, care intarzie intarirea mortarului si-l altereaza; - uscarea fortata, care provoaca pierderea brusca a apei din mortarul de pe suprafata tencuita, uscare care poate proveni din curent de aer, expunerea indelungata la razele soarelui, supraincalzirea incaperilor; - lovituri, vibratii, provenite din darea in exploatare a cladirilor respective inainte de termen; - inghetarea tencuielilor inainte de uscarea lor. REGULI SI METODE DE VERIFICARE A CALITATII Prevederile prezentului capitol se aplica la toate tencuielile elementelor de constructii, avand rol de finisaj si de protectie executate cu mortare de orice tip, inclusiv tratamentele subtiri cu grosimi incepand cu 1mm. 1.Prevederi comune

640 / 1400 1384

1.1.

Tencuielile fiind lucrari destinate - in general - a ramane vizibile, calitatea din punct de vedere al aspectului poate fi verificata oricand dupa terminarea intregului obiect; fac exceptie tencuielile aplicate la interiorul unor recipienti in care accesul ulterior nu mai este posibil.

1.2.

Este interzis a se incepe executarea oricaror lucrari de tencuire inainte ca suportul in intregime sau succesiv pentru fiecare portiune ce urmeaza a fi tencuita , sa fi fost verificat si receptionat, conform instructiunilor pentru verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse, precum si prezentului normativ.

1.3.

Verificarea calitatii tencuielilor are ca scop principal depistarea defectelor care depasesc abaterile admisibile, in vederea efectuarii remedierilor si a luarii de masuri pentru ca defectele sa nu se repete in continuare.

1.4.

Inainte de inceperea lucrarilor de tencuieli, este necesar a se verifica daca au fost executate si receptionate toate lucrarile destinate a le proteja (invelitori, plansee, etc.), sau a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conducte pentru instalatii, tamplarie, etc.), precum si daca au fost montate toate piesele auxiliare (ghermele, praznuri, suporti, coltare, etc.).

1.5.

Toate materialele si semifabricatele (mortarele preparate centralizat) vor fi introduse in lucrare dupa ce, in prealabil, s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca au fost livrate cu certificate de calitate, care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective; de asemenea, materialele si semifabricatele vor fi verificate si prin procedee de santier daca sunt corespunzatoare. Mortarele provenite de la statii sau centrale de mortar, chiar situate in incinta santierului, pot fi introduse in lucrare numai daca transportul este insotit de o fisa care sa contina indicarea tuturor caracteristicilor tehnice ale mortarului.

1.6.

Pe parcursul executarii lucrarilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de executie, utilizarea tipului si compozitiei mortarului indicat in proiect, precum si aplicarea straturilor succesive in grosimile prescrise; de asemenea, este necesar a se urmari aplicarea masurilor de protectie impotriva uscarii fortate, spalarii prin ploaie sau inghetarii.

1.7.

Rezultatele incercarilor de control ale epruvetelor de mortar trebuie comunicate conducatorului tehnic al lucrarii in termen de 48 ore de la incercare. In toate cazurile in care rezultatul incercarii este sub 75% din marca prescrisa se va anunta beneficiarul pentru a stabili daca tencuiala poate fi acceptata. Aceste cazuri se inscriu in registrul de procese verbale si se vor mentiona in prezentarea ce se preda comisiei de receptie preliminara; aceasta comisie va hotari definitiv asupra acceptarii tencuielii respective.

1.8.

Receptia pe faze de lucrari se va face, in cazul tencuielilor, pe baza urmatoarelor verificari la fiecare tronson in parte :

a) rezistenta mortarului; b) numarul de straturi aplicat si grosimile respective (determinate prin sondaje in numarul stabilit de comisie, dar cel putin cate unul la fiecare 200m2); c) aderenta la suport si intre straturi (cu aceiasi frecventa ca la litera “b”); d) plantarea suporturilor si linearitatea muchiilor (bucata cu bucata); e) dimensiunile, calitatea si proportiile drumurilor decorative si anexe (solbancuri, braie, cornise, etc.), bucata cu bucata. Aceste verificari se efectueaza inaintea zugravirii sau vopsirii, iar rezultatele se inscriu in registrele de procese-verbale de lucrari ascunse si pe faza de lucrari.

641 / 1400 1384

Abaterile admisibile sunt redate in tabelul nr. 2. 1.9.

Verificarile care se efectueaza la terminarea unei faze de lucrari, se fac una la fiecare incapere si cel putin una la fiecare 100m2, cu exceptia de la pct. 8.b. La receptionarea preliminara se efectueaza direct de catre comisie aceleasi verificari, dar cu o frecventa de minimum 1/5 din frecventa precedenta;

2. Verificarea aspectului general al tencuielilor 2.1.

Verificarea aspectului general al tencuielilor se va face vizual, cercetand suprafata tencuita, forma muchiilor, scafele si a profilurilor. Suprafetele tencuite sa fie uniforme (ca prelucrare), sa nu aiba denivelari, ondulatii, fisuri, impuscaturi provocate de granule de var nestins, urme vizibile de reparatii locale, etc. De asemenea, se va controla corespondenta mortarului (cu praf de piatra, gris de marmura, terasit, etc.), precum si a modului de prelucrare a fetei vazute cu prevederile din proiect sau cu mostre aprobate (tencuieli cu glet, stropite, buceardate, sprituite, etc.).

2.2.

Verificarea suprafetelor tencuite ale scafelor pentru lumina indirecta se va face seara, cu ajutorul unei lampi electrice, asezata in imediata apropiere a suprafetei, pentru a scoate in evidenta toate defectele.

2.3.

Muchiile de racordare a peretilor cu tavanele, colturile, spaletii ferestrelor si usilor, glafurile ferestrelor, etc., trebuie sa fie vii sau rotunjite, drepte, verticale sau orizontale.

2.4.

Suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte crapaturi, goluri, portiuni neacoperite cu mortar la racordarea tencuielilor cu tamplaria, in spatele radiatoarelor, etc.

2.5.

Suprafetele tencuielilor decorative trebuie sa nu prezinte portiuni cu o prelucrare, culoare si nuante neuniforme, cu urme de opriri ale lucrului, cu fisuri, pete, zgarieturi, etc.

2.6.

Solbancurile si diferitele profiluri trebuie sa aiba pantele spre exterior, precum si o executie corecta a lacrimarului.

2.7.

Verificarea planeitatii suprafetelor tencuite se va face cu un dreptar de 2m lungime, prin asezarea acestuia in orice directie pe suprafata tencuita si masurarea golurilor intre dreptar si tencuiala; in tabelul 2 (9.1.8.) se indica abaterile care pot fi admise la verificarea calitativa a tencuielilor de diferite feluri: brute, driscuite, geluite, etc.

2.8.

Verificarea verticalitatii si orizontalitatii suprafetelor (cu exceptia tencuielilor pe bolti inclinate, pe cupole, etc.) si a muchiilor, se va face cu dreptarul, bolobocul si cu firul de plumb. Abaterile nu trebuie sa depasasca pe cele admisibile prevazute in tabel 2 (9.1.8.)

2.9.

Gradul de netezime al suprafetelor tencuite se va verifica numai la tencuielile gletuite si se va aprecia prin plimbarea palmei pe suprafetele respective.

2.10.

Grosimea stratului de tencuiala se va verifica prin baterea unor cuie in zonele respective sau prin sondaje speciale care se fac in locurile mai putin vizibile, pentru a nu strica aspectul tencuielilor prin reparatii ulterioare.

2.11.

Aderenta straturilor de tencuiala la stratul suport se va verifica in general numai prin ciocanire cu un ciocan de lemn; un sunet de “gol” arata desprinderea tencuielilor si necesitatea de a se reface

642 / 1400 1384

intreaga suprafata dezlipita; in cazuri speciale, aderenta la suport a tencuielilor se va face si prin extrageri de carote din tencuiala. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII SI DE PAZA CONTRA INCENDIILOR La executarea lucrarilor de tencuieli interioare si exterioare, se vor respecta urmatoarele prescriptii tehnice: Norme republicane de protectie a muncii, aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul sanatatii cu Ordinele nr. 34/1975 si 60/1975; -

Norme de protectie a muncii in activitatea de constructii montaj, volumul 3 art. 2. Executarea tencuielilor - aprobat de M.C. Ind cu ordinul nr. 1233/D.1980;

-

Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului, P11883. Conducerea santierelor va elabora instructiuni speciale de tehnica securitatii muncii pentru lucrarile cu fiecare nou tip de utilaj introdus in santier, folosind in acest scop cartea tehnica a utilajului respectiv. 6.

RESPONSABILITATI Responsabilitatea privind calitatea, revine tuturor angajatilor care executa si verifica lucrarile, astfel incat acestea sa se incadreze din punct de vedere tehnic si estetic in limitele normale prevazute in normative si documentatie. 7. RAPOARTE SI INREGISTRARI 7.1.

Receptia materialelor la primirea pe santier

7.2.

Nota de refuz la receptia materialelor (produselor)

7.3.

Proces verbal de receptie calitativa pe faze de lucrari

7.4

Raport de neconformitate

7.5.

Raport de actiuni corective

7.6.

Registrul nr. _____ de evidenta a verificarilor si incercarilor de laborator pentru tencuieli umede

8. ANEXE

lucrari

de

Nu este cazul

EVIDENTA MODIFICARILOR SI APROBARILOR Nr. pag. 1 2 3 4 5

Nr. rev. 0 0 0 0 0

Nr. pag. 6

Nr. rev. 0

Nr. pag.

Nr. rev.

643 / 1400 1384

Nr. pag.

Nr. rev.

Nr. pag.

Nr. rev.

Nr. pag.

Nr. rev.

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

PTE - 22

EXECUTIA PAVAJE DIN PIATRA NATURALA, PAVELE SI CALUPURI

CUPRINS

1. Scop.....................................................................................…..............………....................... 2. Domeniu de aplicare...............................................................................………....….............. 3. Documente de referinţă...........................................................................………….................. 5. Măsuri prealabile.........................................................................................…………....…...... 6. Reguli de procedură si responsabilitati.........................................................……………........ 7. Înregistrări..............................................................................................……………............... 8. Anexe...................................................................................................……………................. 9. Evidenţa aprobărilor şi reviziilor.............................................................…………....................

1.SCOP Obiectul acestei proceduri este de a defini actiunile, stadiile tehnologice, sculele, utilajele si materialele ce sunt necesare la montajul pavelelor din pavele normale, autoblocante ,pavele abnorme si calupuri .

644 / 1400 1384

1. DOMENIU DE APLICARE Aceasta procedura va fi folosita la lucrari de drumuri cu: a) Pavaje din pavele normale si adnorme si se folosesc dupa cum urmeaza : ➢ Pe drumurile publice de clasele tehnice II…….V , strazile de categoriile II si III, precum si pe drumurile de exploatare cand conditiile tehnico economice justifica folosirea lor . ➢ Pe strazile din localitati unde instalatiile subterane se executa intr-o etapa ulterioara . ➢ La rampele de incarcare , descarcare , la locurile de parcare si stationare de vehicule grele . ➢ Pe sectoarele de drumuri sau strazi situate pe terenuri compresibile , susceptibile la tasari ulterioare ➢ La pasajele de nivel si pe zonele de circulatie cu tramvaie sau cai ferate , cand pe aceste zone circula si autovehicule . b) Pavajele de pavele normale se mai folosesc pe sectoarele de drumuri sau strazi pe care este prevazuta circulatia unor vehicule pe senile . c) Pavajele cu calupuri se folosesc indeosebi : ➢ Pe drumurile publice de clasele tehnice II si II si pe strazile de categoriile I…..III ; ➢ La locurile de parcare si stationare a autovehiculelor . ➢ Ca pavaje decorative. Prezentul document este o procedura cadru care nu se aplica in cazurile concrete aferente lucrarilor Dvs decat dupa ce a fost adaptata cerintelor specificate in contracte proiecte , documentatii tehnice , legi, normative ,standarde , etc . DOCUMENTE DE REFERINTA SI CONEXE 3.1. 3.2. 3.3.

N.T.S .- Norme de securitatea muncii P.S. I. - Norme de prevenire si stingere a incendiilor C.Q. - Control calitate

3.1 DOCUMENTE DE REFERINTA STANDARD SR EN ISO 9001/2008- Sistem de management al calitatii , Cerinte , specifica cerintele de management al calitatii pentru organizatiile care este necesar sa demonstreze capabilitatea lor de a furniza produse care sa indeplinesca cerintele clientilor , precum si cerintele de reglementare aplicabile , avand drept scop cresterea satisfactiei clientului . ▪ STANDARD SR EN ISO 9000/2008 – Sistem de management al calitatii Principii fundamentale si vocabular care descrie notiunile fundamentale ale sistemului de management al calitatii si specifica terminologia pentru sistemele de management al calitatii . ▪ STANDARD SR EN ISO 9004 / 2008 Sistem de management al calitatii . Linii directoare pentru imbunatatirea performantelor , care furnizeaza , pe baza celor 8 principii de management al calitatii , indrumari pentru imbunatatirea performantei organizatiei si cresterea satisfactiei atat a clientilor , precum si a altor parti interesate ▪ Legea Nr. 10/1995 privind calitatea in constructii. ▪ Hotarârea Guvernului României Nr. 766/1997 – Anexa nr.2 Regulamentul privind asigurarea si conducerea calitatii in constructii. ➢ Documentele de proiectare a lucrarilor ce urmeaza a fi executate (profile transversale si longitudinale, etc.) ➢ Desene de detaliu ale pavelelor . ➢ Specificatiile din caietele de sarcini . ▪

645 / 1400 1384

➢ Standarde si norme tehnice romanesti . ➢ SR 6978 /septembrie 1995- Lucrari de drumuri – pavaje din piatra naturala, pavele normale, pavele abnorme si calupuri . ➢ STAS 1598/1 -89 - Lucrari de drumuri Incadrarea imbracamintilor de constructii noi, si modernizari de drumuri . ➢ STAS 1598/2-89 - Lucrari de drumuri . Incadrarea imbracamintilor la lucrari de constructii noi si modernizari de drumuri . Prescriptii generale de proiectare si executie . ➢ STAS 863/85 – Lucrari de drumuri . Elemente geometrice ale traseelor . Prescriptii de proiectare . ➢ SR 183 -1/95 - Lucrari de drumuri . Straturi de baza si de fundatie .conditii generale de calitate . DEFINITII SI PRESCURTARI 4.1 N.T.S .- Norme de securitatea muncii 4.2 P.S. I. - Norme de prevenire si stingere a incendiilor 4.3 C.Q. - Control calitate 5.

DESCRIEREA PROCEDURII

➢ Existenta la executant a documentatiei de executie si a prezentei instructiuni. ➢ Existenta inregistrarilor de calitate pentru pavelele ce se pune in opera (bon de transport, certificate de calitate , certificate de conformitate sau declaratie de conformitate ). ➢ Existenta inregistrarilor de calitate pentru: suprafata de betonare (teren de fundare , strat de nisip pilonat - rubricile corespunzatoare din P.V. lucrari ascunse sa fie incheiate). ➢ Existenta utilitatilor. ➢ Exitenta macaralelor in buna stare de functionare pentru incarcarea si descarcarea paletilor cu pavele . ➢ Existenta de drumurilor de acces la locul de montaj . ➢ Echiparea echipelor cu roabe si scule specifice . ➢ Existenta avizului de inceperea lucrarii (AIL) , autorizatiei de constructie.. ➢ Se va urmari instruirea si respectarea de catre personalul executant a normelor de protectia muncii si PSI specifice activitatilor desfasurate. ➢ Echipele vor fi dotate cu echipament de protectie specific: salopeta, cizme cauciuc, palmare etc. Actiuni implicate Pregatirea terenului de fundare si a stratului de nisip pilonat. Transportul de la furnizor , manipularea , depozitarea , transportul la locul de montaj . Compactarea nisipului pilonat. Finisarea la cotele din proiect a nisipului pilonat . Montarea pavajelor cu respectarea formei profilului transversal , a profilului longitudinal ,a denivelarilor si a abaterilor . ➢ Matarea rosturilor . ➢ Incadrarea pavajelor . ➢ Intocmirea inregistrarilor de calitate. ➢ ➢ ➢ ➢ ➢

5.1.

Pregatirea terenului de fundare sau a suprafetei de beton turnat anterior.

5.1.1. Pregatirea terenului de fundare. 5.1.1.1. Verificarea cotei de fundare cu aparate topo.

646 / 1400 1384

5.1.1.2. Curatirea suprafetei cu aer comprimat si mijloace manuale pana se asigura indepartarea partilor desprinse, a noroiului sau a apei. 5.1.1.3. Receptia finala a suprafetei fundatiei si intocmirea inregistrarilor de calitate (P.V.lucrari ascunse - pentru lucrari sub incidenta Legii 10/95 si fise de betonare rubrica "Pregatirea suprafetei" pentru lucrari sub incidenta Legii 6/82). 5.1.1.4. Profilul transversal ➢ la drumuri la pavele va fi de 3% , iar la pavajele din calupuri de 2.5% . ➢ in piete si locuri de parcare 1%........2.5% ➢ pe strazi cu parti carosabile despartite prin banda mediana 2%. ➢ In curbe , precum si in rampele de racordare aferente , pantele transversale rezulta din amenajarile care se executa conform STAS 863 5.1.1.5. Profil longitudinal la drumuri au declivitatile stabilite in proiect si caietele de sarcini . 5.1.1.6. Denivelari si abateri Se admit denivelari in lungul drumului si abateri limita la pantele transversale , conform tabelului 2 din SR 6978/septrembrie 1995 si anume : Felul imbracamintii Denivelari maxime in lungul Abateri limita la pantele drumului sub dreptar de 3 m , profilului transversal in mm in mm/m Pavaj din pavele normale cal 1 12 +/-P P=pantatransversala proiectata Pavaj din pavele normale cal 2 15 +/-P P=pantatransversala proiectata Pavaj din pavele abnorme 15 +/-P P=pantatransversala proiectata Pavaj din calupuri cal 1 8 +/-P P=pantatransversala proiectata Pavaj din calupuri cal 2 12 +/-P P=pantatransversala proiectata Nu se admit denivelari si abateri care favorizeaza stagnarea apei . 5.2.

Transport, manipulare si pozare nisip pilonat,in vederea montarii pavelelor

5.2.1. 5.2.2. 5.2.3

Nisipul va fi livrat de la statiile de sortare in autobasculante . Nisipul din autobasculanta se va descarca direct in zona de lucru . Se executa nivelarea si compactarea nisipului , verificandu-se cu lata de 3 m planeitatea suprafetelor si pantele transversale . 5.2.4. Se asterne un strat de nisip cu grosimea din tabelul 1, care se niveleaza si piloneaza , apoi se asterne un al doilea strat de nisip afanat in care se aseaza pavelele sortate, fixandu-le prin batere cu ciocanul . 5.3.

Pozarea pe mortar de ciment a pavelelor .

5.3.1. Pavajul pe mortar de ciment se executa numai pe fundatie rigida .

647 / 1400 1384

5.3.2. Pavelele si calupurile se monteaza pe mortar marca M100 inainte de inceperea prizei materialului , batandu-se cu ciocanul pana la cota prescrisa . 5.4 Aprovizionarea pavelelor normale, autoblocante ,pavaje abnorme si calupuri destinate lucrarilor de reabilitare a partii carosabile sau a trotuarelor , transportul si manipularea acestora . 5.4.1 5.4.2. 5.4.3. 5.4.4. 5.4.4.

5.4.6. 5.3.7. 5.4.

Aprovizinarea de la furnizor se efectueaza dupa prezentarea certificatului de calitate , a declaratiei de conformitate , sau a certificatului de conformitate . In cazul pavelelor autoblocante acestea nu se ridica decat dupa trecerea a 28 de zile de la turnare . Transportul pavelelor se executa cu basculante sau autocamioane . Incarcarea , descarcarea se face mecanizat pe paleti pentru a nu se deteriora in cazul bascularii . Transportul la punerea in opera de la depozit la punctul de lucru se poate face mecanizat sau cu roaba . Elementele geometrice , inclusiv grosimea stratului de nisip dupa pilonare sau mortar de ciment trebuie sa corespunda cu datele din tabelul nr 1 din SR 6978/1995 : Felul pavajelor

Inaltimea pietrelor cm

Pavele normale Pavele abnorme Calupuri

12…14 11…13 8…10

Grosimea stratului de nisip dupa pilonare sau de mortar cm 3…5 2…5 2…3

Pavajele decorative se executa de culori diferite conform proiectului lucrarii respective . Pavajele cu pavele abnorme se pot aseza neregulat , cu rosturi opus incertum . Montarea pavelelor

5.4.1. Se asterne un strat de nisip cu grosimea din tabelul 1 care se niveleaza si piloneaza , apoi se asterne un al doilea strat de nisip afanat in care se aseaza pavelele sortate fixandu-le prin batere cu ciocanul . 5.4.2. Asezarea pavelelor normale , abnorme si autoblocante se face cu cel putin 3 cm mai sus decat cota finala a pavajului si cu 2 cm mai sus in cazul pavajului de calupuri . 5.4.3. Dupa asezarea pavelelor sau calupurilor , se face prima batere cu maiul fara sa se stropesca cu apa , batandu-se bucata cu bucata , verificandu-se suprafata cu dreptarul si sablonul si corectandu-se eventualele denivelari . Se imprastie apoi nisip pe toata suprafata pavajului , se stropeste abundant cu apa si se freaca cu peria impingandu-se nisipul in rosturi pana la umplerea acestora . Dupa aceasta operatie se executa a doua batere cu maiul si se cilindreaza cu un cilindru compresor dupa ce s-a asternut un strat de nisip (1…1,5 cm ) grosime .

648 / 1400 1384

Neregularitatile ramase dupa acesta operatie se suprima prin scoaterea pavelelor si revizuirea grosimii stratului de nisip , adugandu-se sau scotandu-se material . Baterea se executa cu un mai mecanic sau manual de circa 30 Kg , la pavele normale sau abnorme si cu unul de 25 Kg pentru calupuri . 5.4.4. Umplerea rosturilor se executa dupa cum urmeaza : ➢ Umplerea cu nisip a rosturilor pavajului se executa cu nisip argilos care este periat si udat . ➢ Umplerea cu masticuri bituminoase care se face cu : • Mastic bituminos ( conform SR 183-1 ) • Mortar cu suspensie din bitum filerizat • Mortar cu emulsie bituminoasa Dozajele mortarelor cu suspensie din bitum sau cu emulsie bituminoasa se stabilesc prin incercari intr-un laborator de specialitate . Operatia se face prin introducerea masticului sau mortarului in rosturi . Dupa ce s-au golit rosturile pe adancimea indicate in proiect , s-au curatat cu apa si s-au zvantat, se amorseaza si se toarna masticul sau mortarul , pe jumatate din adancimea lor , apoi se completeaza si cealalta jumatate . Amorsarea se face cu bitum taiat ( 0.5 Kg /mp ) fie cu suspensie de bitum filerizat ( 1 Kg / mp ) sau cu emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida ( 0.5 Kg / mp) . Masticul bituminos se toarna atunci cand acesta are temperatura de ( 160….180 C ) prin raspandirea masticului sau mortarului , sau la rece cu suspensie de bitum sau emulsie bituminoasa pe toata suprafata pavajului . Inainte de aceasta operatie , se curata rosturile si se amorseaza in conditiile aratate mai sus . Operatia de raspandire a mortarului cu suspensie de bitum sau emulsie bituminoasa se face conform prevederilor reglementarilor tehnice in vigoare . Dupa terminarea operatiei de colmatare a rosturilor ( dupa racirea masticului sau dupa ruperea suspensiei din bitum sau emulsiei bituminoase ), se presara pe toata suprafata pavajului un start de nisip grauntos curat , in grosime de 5 mm . ➢ Umplerea cu mortar de ciment Rosturile se curata in prealabil , ca si rosturile umplute cu mastic . Mortarul folosit pentru umplere este de marca M 100 ; drumul poate fi dat in circulatie numai dupa cel putin 14 zile de la data terminarii rostuirii ; in acest timp , suprafata pavajului se uda cu apa . VERIFICAREA LUCRARILOR IN TIMPUL EXECUTIEI Materialele se verifica pentru a corespunde conditiilor tehnice de calitate prevazute in standarde si caiete de sarcini . Verificarile si determinarile se executa de un laborator de specialitate atestat pe probe luate conform prescriptiilor din standardele respective . ➢ Controlul executarii lucrarilor trebuie sa se faca in permanenta de organul de control tehnic . ➢

649 / 1400 1384

• • • • • • •

Inainte de executarea pavajelor , se verifica daca fundatia indeplineste conditiile prevazute la 3.1.1. din SR 6978 / 95. Se verifica profilele transversale si longitudinale ,denivelarile, abaterile, marimea rosturilor conform procedurii . In profilul longitudinal verificarea se face cu un dreptar de 3 m lungime, asezat pe axa drumului sau strazii si pe primul rand de pavele de langa bordurile de incadrare sau de langa rigola . In profilul transversal , verificarea se face cu un sablon avand profilul drumului sau strazii .Verificarea se face din 25 in 25 de metri. Pentru masurarea denivelarilor se foloseste o pana gradata avand lungimea de 30 cm , latimea de maxim 3 cm si grosimea la capete de 1,5 cm si 9 cm . Verificarea cotelor in lung se face cu un aparat de nivelment topo. Rezultatele verificarilor se trec in evidentele de santier ( carnet de masuratori registru de laborator) care alcatuiesc documentele de control si se cuprind in cartea constructiei .

RECEPTIA LUCRARILOR Receptia preliminara a lucrarilor de pavaje se face in conditiile respectarii prevederilor legale in vigoare , a prevederilor din prezenta instructiune de lucru si a caietului de sarcini a lucrarilor . Receptia finala se face dupa un an de verificare in exploatare de la data receptiei preliminare si se va efectua in conformitate cu prevederile legale. 6. RESPONSABILITATI 6.1. Seful de lucrare raspunde de aplicarea intocmai a prezentei proceduri si a documentatiei de executie si de intocmirea inregistrarilor de calitate. 6.2. Responsabilul CQ pe lucrare urmareste aplicarea intocmai a prezentei proceduri, a proiectului de executie si intocmirea corecta a inregistrarilor de calitate.. 7 INREGISTRARI 7.1. Carnete de masuratori 7.2. Registru de laborator 7.3. Proces verbal de faza determinanta 7.4. Proces verbal de receptie pe faze 8. ANEXE Nu este cazul . EVIDENTA MODIFICARILOR SI APROBARILOR Nr. pag. 1 2 3 4 5

Nr. rev. 0 0 0 0 0

Nr. pag. 6

Nr. rev. 0

Nr. pag.

Nr. rev.

650 / 1400 1384

Nr. pag.

Nr. rev.

Nr. pag.

Nr. rev.

Nr. pag.

Nr. rev.

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

PTE - 23

EXECUTIA LUCRARILOR DE TAMPLARIE SI DULGHERIE

CUPRINS 1. Scop.....................................................................................…..............………....................... 2. Domeniu de aplicare...............................................................................………....….............. 3. Documente de referinţă...........................................................................………….................. 5. Măsuri prealabile.........................................................................................…………....…...... 6. Reguli de procedură si responsabilitati.........................................................……………........ 7. Înregistrări..............................................................................................……………............... 8. Anexe...................................................................................................……………................. 9. Evidenţa aprobărilor şi reviziilor.............................................................………….................... 1.SCOP Procedura operationala are ca scop prezentarea cerintelor si conditiilor necesare la executarea lucrarilor de tamplarie si dulgherie. 2.DOMENIUL DE APLICARE Prevederile acestui capitol se refera la lucrările de tâmplărie şi dulgherie cuprinzând : uşi, ferestre, vitrine şi glasvanduri de lemn, metalice sau mixte, ferestre prefabricate de beton armat şi prefabricat, ferestre de uşi de balcon din PVC, jaluzele PVC. 3.DOCUMENTE DE REFERINTA STAS 465 – 80 STAS 446 – 70 STAS 5353 – 80 STAS 799 – 82 C199 - 79 C 185 - 78

Ferestre şi uşi de balcon din lemn pt. c-ţii civile Uşi din lemn pt. c-ţii civile Ferestre şi uşi de balcon si uşi interioare din lemn pt. c-ţii civile. Formate şi alcătuiri. Ferestre şi uşi din lemn. Condiţii generale de calitate. Instrucţiuni tehnice privind manipularea, livrarea, depozitarea, transportul şi montarea în c-ţii a tâmplăriei de lemn ( Bul . Construcţii nr. 1/1980 ) Instrucţiuni tehnice privind manipularea, livrarea, depozitarea, transportul şi

651 / 1400 1384

C 186 - 78 STAS 11179 – 78 STAS 3366 – 82 Ordin nr. 9 / N / 15.03. 93

montarea în c-ţii a ferestrelor şi uşilor din PVC ( Bul . Construcţii nr. 9/1978 ) Instrucţiuni tehnice privind manipularea, livrarea, depozitarea, transportul şi montarea în c-ţii a jaluzelelor din PVC ( Bul . Construcţii nr. 9/1978 ) Ferestre şi uşi de balcon şi jaluzele di policlororură de vinil. Obloane rulante. Prescripţii de proiectare şi montaj. Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în c-ţii.

MATERIALE Tâmplăria din lemn poate fi livrata întreprinderilor de c-ţii în stare nefinisate sau complet finisate. Prin tâmplărie nefinisată se înţelege ferestrele şi uşile de balcon sau interioare livrate în stare grunduita . Prin tâmplărie finisata se înţelege ferestrele şi uşile de balcon sau interioare complet finisate, cu geamul montat şi cu garnituri de etanşare. Tâmplăria va fi echipata cu accesorii funcţionale de calitate ( balamale, broaşte, mânere, cremoane, etc., zincate sau nichelate ). Soluţiile constructive, alcătuirea şi calitatea produselor va fi conform standardelor: STAS 465 – 80 STAS 446 – 78

Ferestre şi uşi de balcon din lemn pt. c-ţii civile Uşi din lemn pt. c-ţii civile “ Secţiuni “

Tocurile şi profilele din materiale plastic sau metalice la uşile interioare vor fi conform NII de producţie. Ferestrele din lemn, clasice executate conform STAS 465-80 ( ferestre simple, duble şi cuplate ) se livrează nefinisate protejate pe toate fetele cu un grund, iar la cerere vopsite şi cu un strat de vopsea. Ferestrele la livrare vor fi recepţionate şi controlate conform STAS 799-82. Ferestrele simple cu geam termoizolant ( STAS 10379 – 75 ) şi ferestrele cuplate ( STAS 10461 – 76 ) se livrează numai în stare finisata cu geamul montat, echipate cu garnituri de etanşare şi accesorii metalice adecvate, în condiţiile de calitate standardizate. Uşile de lemn executate conform STAS 466-78 se livrează cu tocurile din materiale pe baza de lemn, din profile din material plastic sau metalice, în următoarele variante : - complet finisate: tocurile din lemn sau metal vopsite ( tocurile din PVC fara finisaj ); foile de uşile vopsite opac, furniruite şi finisate transparent, acoperite cu folii imitaţii de furnir, texturate, emailate, melaminate din profile de material plastic; - finisate parţial : tocuri grunduite, foile de uşi finisate în variantele indicate mai sus; - nefinisate : tocurile şi foile de uşi plane sau ramele şi tăbliile grunduite. Tocurile de uşi pot fi livrate, montate, constituind un ansamblu cu foaia de uşi sau poate fi neasamblate şi livrate separat de foile de uşi. În ambele cazuri tocurile şi foile de uşi sunt echipate cu accesoriile necesare pt. acţionare, manevrare şi blocare, având asigurata interschimbabilitatea tocurilor şi a foilor de uşi după montarea în c-ţii. Materiale auxiliare - ipsos, pene din lemn, ghermele sau dibluri din lemn sau din material plastic, pervazuri, şuruburi pt. lemn, cuie, pâsla sau vata minerala, carton bitumat, chit, vopsea conform normelor de deviz, precum şi precizările din proiecte şi din prezentele instrucţiuni tehnice. Ferestrele şi uşile de balcon din PVC sau ansambluri uşi - ferestre, se livrează la ITMPCMP – Buzău complet echipate cu geam si garnituri de etanşare intre geam şi cercevea şi intre aceasta şi toc, complet asamblate conform NII 774 – 75 şi Catalogul editat de PCPMC. În cazul când la ferestre este prevăzuta montarea unor jaluzele rulante din PVC este necesar să se specifice în comanda pt. ca ferestrele şi uşile să fie prevăzute cu profile de ghidaj pt. jaluzele.

652 / 1400 1384

Praznurile tip I şi tip II, vor fi livrate din fabrica odată cu ferestrele, protejate prin acoperire în fabrica cu grund, pe baza de ulei şi miniu de plumb în 2 straturi. - şuruburi pt. lemn, cu cap bombat, conform STAS 1451-71 de dimensiunile L 5 x 50 mm - şuruburi mecanice conform STAS 7519 – 71, nichelate sau cadmiate, cu piuliţa conform STAS 4017-69 de M4 mm şi lungime 35 mm cu cap bombat crestat pt. şurubelniţa destinate praznului tip I montat în sistem I. - şuruburi autofiletate conform STAS 9344 - 73 de 5 x 25 mm - polistiren celular conform STAS 7461-70 ca pat pt. chit în benzi de 15 cm grosime şi 40 mm lăţime, în lungime de 50 – 80 mm. - Aracet D-50 conform STAS 7058-73 - Chit Romtix 1221, conform N.I. de întreprindere pt. etanşarea rostului dintre toc şi zidărie la exterior - Chit teicol conform caietului de sarcini nr. 6/74 omologat prin proces verbal din 3. 07.94 - Ipsos, conform STAS 5411-75, necesar numai în cazul fixării praznurilor în dibluri de lemn. 5.RESPONSABILITATI Administrator Sef punct de lucru Sef echipa

= raspunde de executia lucrarii in termenii contractuali. = raspunde de executia de calitate si la termen a lucrarilor. = raspunde de calitatea lucrarilor executate.

5.PROCEDURA 5.1.OPERATIUNI PREGATITOARE Montarea tâmplăriei în zidărie sau panouri mari se va face după terminarea executării lucrărilor cu proces tehnologic umed şi anume : - finisaje interioare, inclusiv a golurilor tâmplăriei - paciocul şi şpăcluirea pereţilor din beton armat care nu se tencuiesc - placaje de faianţa sau similare, la bai, bucătarii Este interzisa înglobarea tocurilor de ferestre şi uşi de lemn în panouri în timpul turnării acestora. Golul de zidărie va fi executat la dimensiuni fixe cu ajutorul unor şabloane verificate înainte de montarea tâmplăriei. Ghermelele se fixează la turnarea elementelor prefabricate sau la executarea lucrării. Pt. o fixare corespunzătoare, poziţia ghermelelor sau diblurilor va fi aparenta sau marcata. 5.2.DESCRIEREA LUCRARILOR Înainte de a se trece la montarea tâmplăriei, se recomanda ca aceasta să fie chituita, şlefuită, şi să se aplice primul strat de vopsea, care să protejeze lemnul în cazul contactului cu medii umede, după aceea la ferestre şi uşi de balcon se vor fixa geamurile. O atenţie deosebita se va acorda protecţiei părţilor din lemn care vin în contact cu zidăria sau se înglobează în zidărie. După uscarea vopselei, tocul ferestrelor şi al uşilor se va poziţiona în golul zidăriei, folosind pane din lemn. Poziţionarea corecta se va verifica cu ajutorul bulei de nivel. Tocul se va fixa în ghermele amplasate la cca. 50 cm una de alta pe verticala, cu ajutorul şuruburilor; înainte de a se strânge complet şuruburile se va verifica din nou cu ajutorul bulei de nivel orizontalitatea şi verticalitatea ferestrelor sau a uşilor precum şi funcţionarea cercevelelor sau foilor, după care se vor strânge complet şuruburile. Se pot face ajustări sau retuşuri ale tâmplăriei, dar nu a celor care au suferit deformări prin absorţia de apa din mediul înconjurător sau din contactul cu zidăria umeda. În rostul dintre toc şi zidărie se va aplica un strat de etanşare, care va fi aşezat uniform pe înălţimea şi latimea tocului; se va aplica apoi stratul de chit plastic sau elastic la exterior şi eventual la interior, şi pervazurile la interior. Tocul de lemn va fi protejat pe cant cu carton bitumat, lipit cu bitum. În cazul utilizării unor pervazuri din profile de material plastic, vor fi montate în prima etapa elemente verticale care sunt tăiate la partea superioara la

653 / 1400 1384

45o, apoi se potriveşte elementul orizontal la lungime, se taie la 45 o şi la al doilea cap, apoi se fixează în blocajul din toc sau căptuşeala. Înainte de vopsirea definitiva a tâmplăriei, se va verifica umiditatea lemnului care nu trebuie să fie mai mare de 15 % gr. Aplicarea celui de-al doilea strat de vopsea se va face numai când lemnul are umiditatea mai mica de 15% gr. Ferestrele cuplate finisate, ferestrele cu geam termoizolant şi uşile finisate se vor monta în panouri prefabricate, la fabricile de panouri înainte de expedierea acestora numai de către echipa de muncitori specializaţi în aceste operaţiuni. În cazul creării condiţiilor necesare, aceste ferestre şi uşi pot fi montate şi la pereţi glisanţi din beton armat sau la c-ţiile din cărămida, organizând în acest scop formaţiuni de lucru specializate. Înainte de montarea tâmplăriei, aceasta se probează în formatul golului, se fixează cu şuruburi apoi rostul dintre toc şi zidărie se completează cu materiale izolante apoi se aplica şipcile de acoperire a rosturilor . Tâmplăria finisata va fi montata în panourile complet finisate sau la panourile decofrate şi uscate. În vederea montării, fereastra sau uşa se va poziţiona în golul panoului şi consolida cu pane din lemn. Tocul se va fixa cu şuruburi în ghermele sau dibluri de lemn sau materiale plastice ( poziţionate la cca. 50 cm una de alta ). Înainte a strânge complet şuruburile, se va verifica orizontalitatea, verticalitatea şi modul de funcţionare a cercevelelor, după care se vor strânge complet şuruburile. Nu trebuie admisa baterea şuruburilor ci numai fixarea lor prin înşurubare. Etanşarea rosturilor se va face cu material izolant sau chit. În cazul când urmează să se execute operaţii de finisare a panoului, ferestrele şi uşile vor fi acoperite cu hârtie de asamblaj sau cu folie din material plastic, după care se vor executa operaţiile de racordare a tencuielilor, a placajelor, zugrăvelilor, montarea de glafuri, pervazuri, baghete. Înainte de expedierea panourilor, se va verifica modul de funcţionare a ferestrelor şi uşilor de balcon sau interioare, daca sunt echipate cu accesoriile respective şi daca sunt bine închise. Rosturile dintre toc şi zidărie , la interior şi exterior, vor fi acoperite cu chit plastic sau elastic . Prin înţelegerea între părţi , rosturile vor fi acoperite şi cu baghete din lemn sau profile din material plastic. În cazul unei mici degradări ale stratului de vopsea se vor face rectificările necesare cu vopsea de aceeaşi calitate şi culoare. Înainte de expedierea panourilor, geamurile vor fi curăţate de urme de vopsea, tencuiala, zugrăveala . In cazul unor urme de grăsimi sau pete pe geamuri sau pe ramele de lemn acestea vor fi curăţate cu o cârpă moale sau burete înmuiat în apa calda cu săpun sau detergenţi, după care se vor executa şi în cazul când ferestrele finisate se montează direct în construcţie. Montarea tâmplăriei metalice se va face numai de echipe specializate, dotate cu mijloace necesare. Scule necesare: metru, nivela cu bula de aer, maşina de găurit, dalta, ciocan, şurubelniţa, bomfaier, pila, instalaţie de sudura, cancioc, şpaclu, pistol pt. aplicarea chitului. Materialele necesare : mortar de ciment, pene din lemn, pt. sudura, chit, vopsea. Tâmplăria metalica la panourile mari se montează parte în fabrica, parte pe şantier . Ferestrele se fixează la turnarea în panou . Tocurile ferestrelor sunt prevăzute cu praznuri pt. ancorare. Înainte de turnarea panoului, se aşează fereastra pe cutie cofraj a tiparului special făcută pt. a tine fereastra în poziţie corecta şi se aşează alt cofraj deasupra; tiparul trebuie să fie bine curatat. După turnarea betonului şi după decofrare se curata tâmplăria de eventualele pojghiţe de beton. Montarea portarurilor şi uşilor metalice se face pe şantier după ce panourile mari prefabricate au fost puse în opera. Pt. fixarea acestei tâmplarii, sunt prevăzute în panouri, pe conturul golului, plăcute din otel ancorate în beton. Portalurile şi uşile metalice se montează în golurile din panouri, înaintea executării pardoselii şi a finisajului pe conturul golului. Operaţiunea de montaj a tâmplăriei începe cu poziţionarea ei în golul panoului şi cu fixarea ei cu penele de lemn. Se va verifica verticalitatea cu bula de aer, apoi se vor suda praznurile scurte cu plăcutele ancorate în panou. După fixarea tâmplăriei se vor îndepărta penele, se matează apoi spaţiul dintre toc şi panou cu mortar de ciment şi se executa tencuiala pe conturul golului şi apoi pardoseala.

654 / 1400 1384

După terminarea lucrărilor de finisare, se montează geamurile şi se vopseşte tâmplăria metalică. Montarea tâmplăriei metalice în pereţi de zidărie se face înaintea executării tencuielii şi pardoselii . Pt. fixarea tâmplăriei se lasă în dreptul praznurilor găuri în zidărie . Tâmplăria se poziţionează corect în golul zidului şi se fixează cu pene de lemn ; se verifica verticalitatea cu nivela cu bula de aer, apoi se umplu găurile în dreptul praznurilor cu mortar de ciment. După întărirea mortarului se pot îndepărta penele şi se montează geamurile După montarea geamurilor se montează spaţiul dintre toc şi zidărie cu mortar de ciment şi se executa tencuiala pe conturul golului şi pardoseala, apoi se vopseşte tâmplăria . 6.ABATERI TOLERANTE VERIFICARI Verificarea prod. de tâmplărie se face la primirea pe şantier a tâmplăriei, în tot timpul punerii în opera ( montării ) precum şi la recepţie. Tâmplăria din lemn şi metal care soseşte pe şantier gata confecţionata, trebuie verificata de către conducătorul tehnic al lucrării sub aspectul : - existenta şi continutul certificatului de calitate - corespondenta cu prevederile din proiect şi al prescripţiilor tehnice de produs - existenta şi calitatea accesoriilor de prindere, manevrarea, etc. Pt. orice modificare a parametrilor se va consulta proiectantul. Toate elementele se vor executa din materiale aprobate. La punerea în opera se va verifica daca în urma depozitarii sau manipulării, tâmplăria nu a fost deteriorata; ea nu se va pune în opera pana când piesa respectiva nu este reparata sau înlocuita. Verificarea pe parcurs a calitatii lucrărilor se va face de către conducătorul tehnic al lucrării în tot timpul execuţiei. Verificarea pe faze a calitatii lucrărilor se va face conform reglementarilor în vigoare şi se refera la corespondenta cu prevederile din proiect şi condiţiile de calitate şi încadrare în abaterile admisibile prevăzute mai jos. Verificarea pe faze se refera la întreaga categorie de lucrări de tâmplărie sau dulgherie şi se va face pt. fiecare tronson în parte , încheindu-se “ Proces – verbal de verificare pe faze de lucrări “ ; acestea se vor înscrie în registrul respectiv. La tâmplăria de lemn se va verifica : 1. existenta şi calitatea tuturor accesoriilor metalice. 2. verticalitatea tocurilor şi a căptuşelilor; nu se admit abateri mai mari de 1 mm / m. 3. intre foaia de uşa şi pardoseala să fie un spatiu constant de 3-8 mm. 4. încastrarea tocului să fie făcuta în zidărie prin ghermele, pene, cuie, şuruburi sau praznuri, astfel ca tocul să nu aibă joc. 5. abaterea de la planeitatea foilor de uşi sau cercevele mai lungi de 1500 mm trebuie să fie mi mici de 1% din lungimea pieselor respective. 6. potrivirea ( luftul ) corecta a foilor de uşi precum şi a cercevelelor pe tocuri; pe toata lungimea falţului respectiv abaterea este de 2 mm. 7. intre cercevea şi marginea spaletului tencuit trebuie să fie un spatiu de minim 3,5 cm; 8. glafurile inferioare vor fi montate cu panta către interior de 1% şi la aceeaşi inaltime fata de pardoseala camerei. 9. existenta pieselor auxiliare ( lăcrimare, pazii de tabla la ferestre – pt. îndepărtarea apelor de ploaie ) este obligatorie. 10. accesoriile metalice să fie bine montate şi să funcţioneze perfect. 11. balamalele, cremoanele, drucărele să fie montate la inaltime constanta ( pt. fiecare în parte ) de la pardoseala. 12. lăcaşurile de pătrundere a zăvoarelor în pardoseli şi tocuri trebuie să fie protejate prin plăcute metalice sau alte echipamente, bine fixate la nivelul pardoselii sau tocului.

655 / 1400 1384

13. şnaperele ( pt. ferestre duble cu deschidere interioare ) sau cârlige de vânt ( pt. ferestre cu deschidere exterioara să fie montate în poziţie corecta ). 14. deschiderea cercevelelor cuplate trebuie să se facă cu uşurinţa; ele nu trebuie să fie blocate de pe urma vopsirii. La tâmplăria metalica se va verifica : 1. corespondenta dintre proiect , detalii şi tâmplăria ce se pune în opera; 2. asamblarea elementelor componente, conform indicaţiilor din proiect ( sudura, nituire ); 3. prinderea tâmplăriei de zidărie sau stâlpi de beton, prin sudarea ei de praznuri sau plăci metalice ( conf. nr. şi amplasării lor data în proiect ); 4. nu se admit nituiri lipsa sau nestrânse cordoane de sudura neuniforme, cu scurgeri de material cu găuri produse prin arderea pieselor, suduri nepolizate; 5. grunduirea cu minimum de plumb să fie realizata uniform pe toate fetele, inclusiv la cordoanele de sudura; 6. modul cum s-a realizat montarea garniturilor de cauciuc. Pentru verificarea calitatii vopsitoriei la tâmplăria metalica se vor aplica prevederile date în caietul de sarcini ”Vopsitorii”. La tâmplăria din P.V.C. se va verifica : 1. la livrare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: - fereastra să se încadreze în tipo-dimensiunea prevăzuta în proiect şi tolerantele să se încadreze în standardul 11179-78; - existenta armaturii metalice în profilele principale de toc şi cercevea; - existenta şi fixarea corecta a balamalelor la ferestrele duble a cremoanelor şi la cel care se deschid în var snaperelor; - de asemenea se va controla existenta profilelor de etanşare atât pe conturul tocului cat şi pe conturul cercevelei; - montarea corecta a geamului termopan cu ajutorul baghetelor de PVC şi cu garnituri de etanşare. În cazul când se prevede prin proiect montarea de geamuri duble se va verifica existenta profilului care păstrează distanta reglementara între cele doua geamuri pe contur; - ferestrele din PVC să fie prevăzute cu praznuri conf. instrucţiunilor tehnice publicate Indicativ C185-78 în Bul. Ctiilor nr. 9/1978. 2. în timpul montării - se va verifica daca praznurile au fost prinse în dibluri şi daca fereastra este centrata în golul rezervat şi se deplasează uşor atât orizontal cat se vertical. 3. după montare - verticalitatea şi planeitatea tocului ferestrei sau uşii şi aşezarea la acelaşi nivel cu alte tocuri de aceeaşi inaltime; - funcţionarea corecta la închiderea şi deschiderea uşilor şi ferestrelor precum şi o etanşeitate buna la închidere; - etanşarea corecta a rostului dintre tâmplărie şi cupar din polistiren celular cu chit Romtix 1221 la exterior sau chit Altuchit C după cum a fost prevăzut în proiect. VERIFICARI ÎN VEDEREA RECEPTIEI Verificarea lucrărilor de tâmplărie sau dulgherie – la recepţia preliminară a întregului obiect – se va face de către comisia de recepţie prin : a. examinarea existentei conţinutului proceselor verbale de verificare şi recepţie pe faze de lucrări ; a. examinarea directa a lucrărilor executate prin sondaje – cate doua din fiecare tronson şi referitoare la toate elementele şi prevederile de mai sus. b. se va avea în vedere în special ca, prin respectarea prevederilor tehnice de calitate, lucrarea de tâmplărie sau dulgherie a îndeplinească perfect funcţionarea pt. care a fost prevăzuta în lucrare. După terminarea lucrărilor de montaj, se va face recepţia de funcţionare a ferestrelor şi a uşilor, verificând : - funcţionarea cu uşurinţa a cercevelelor, foilor şi accesoriilor metalice de închidere, deschidere şi blocare;

656 / 1400 1384

fixarea tocului în zidărie, cu ajutorul unui nr. suficient de şuruburi, executarea corecta a izolaţiei de etanşare intre toc şi golul ferestrei şi acoperirea rosturilor cu chit plastic sau elastic a tencuielilor, acoperirea eventuala a rosturilor cu şipci şi baghete; - aşezarea corecta a tocurilor pe aceeaşi linie şi în acelaşi plan fara deplasări sau vibraţii la închiderea şi deschiderea brusca; - daca s-au făcut rectificările necesare, curăţirea geamurilor şi a elementelor din lemn; - completa montare a accesoriilor metalice de acelaşi tip, funcţionarea corecta şi echiparea cu garnituri de etanşare a ferestrelor şi uşilor; - daca spaţiul dintre traversa tocului ferestrelor şi lăcrimar nu este înfundat cu tencuiala sau alte materiale care ar împiedica eliminarea la exterior a infiltraţiilor de apa. 7.INREGISTRARI Procese verbale de lucrari ascunse. Procese verbale de receptie calitativa. -

EVIDENTA MODIFICARILOR SI APROBARILOR Nr. pag. 1 2 3 4 5

Nr. rev. 0 0 0 0 0

Nr. pag. 6

Nr. rev. 0

Nr. pag.

Nr. rev.

Nr. pag.

Nr. rev.

Nr. pag.

Nr. rev.

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE EXECUTIA LUCRARILOR DE TERMOIZOLATII

CUPRINS

1. Scop.....................................................................................…..............………....................... 2. Domeniu de aplicare...............................................................................………....…..............

657 / 1400 1384

Nr. pag.

PTE - 27

Nr. rev.

3. Documente de referinţă...........................................................................………….................. 5. Măsuri prealabile.........................................................................................…………....…...... 6. Reguli de procedură si responsabilitati.........................................................……………........ 7. Înregistrări..............................................................................................……………............... 8. Anexe...................................................................................................……………................. 9. Evidenţa aprobărilor şi reviziilor.............................................................…………....................

1. SCOP Procedura are ca scop prezentarea cerintelor si conditiilor necesare la executarea lucrarilor de termoizolatii la cladiri 1. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE 1.1. Prezentul document cuprinde principii generale ce trebuiesc avute în vedere în activitatea de concepţie, proiectare şi execuţie a izolaţiei termice la clădiri noi, prin lucrări de termoizolare a diferitelor elemente şi subansambluri ale acestora. Principiile specifice privind calculul higrotermic al elementelor de construcţie ale clădirilor sunt tratate în detaliu în normativele din seria C 107 (C 107/1 … 7) . Prevederile documentului se referă la elementele de construcţie la care capacitatea de izolare termică este realizată sau este completată printr-un strat prevăzut special în alcătuirea elementului de construcţiei – strat termoizolant – realizat din materiale termoizolante eficiente. 1.2. În concepţia prezentului document, elementele de construcţie cărora trebuie să li se asigure o anumită capacitate de izolare termică sunt : • •

elemente ce separă mediul exterior de mediul interior, cu temperaturi diferite ; elemente interioare de compartimentare care delimitează spaţii închise cu temperaturi de exploatare care diferă între ele cu mai mult de 50C.

1.3. Prin izolarea termică a clădirilor se urmăreşte : • • • •

asigurarea unei ambianţe termice corespunzătoare în interiorul spaţiilor închise ; eliminarea riscului de condens pe suprafaţa interioară a elementelor de construcţie ; evitarea acumulării de apă în structura elementelor de construcţie ca urmare a condensării vaporilor de apă în structura lor ; reducerea consumurilor energetice în exploatare.

NOTĂ: 1. Pentru construcţii cu condiţii de mediu interior sau exterior deosebite (spaţii cu medii agresive, construcţii

658 / 1400 1384

frigorifice, construcţii subterane, depozite pentru păstrarea produselor agricole etc.), prevederile prezentului document se vor corobora cu reglementările tehnice specifice acestor tipuri de construcţii . 2. Pentru elementele de construcţie cu izolaţie termică repartizată (de ex.: pereţi monostrat din zidărie, betoane uşare etc.) prevederile prezentului document se aplică numai în cazul în care îmbunătăţirea performanţelor termice se realizează prin prevederea unui strat termoizolant . 2. REFERINŢE Prevederile din prezentul document vor fi utilizate împreună cu reglementările in domeniu NOTĂ: La aplicarea reglementărilor tehnice la care nu este specificat anul de editare, se va lua în considerare ultima ediţie în valabilitate. 3. DEFINIŢII, SIMBOLURI ŞI UNITĂŢI DE MĂSURĂ 3.1. Definiţii Principalii termeni utilizaţi în prezentul document au următoarele semnificaţii : material termoizolant – material sau produs uzinat, având conductivitatea termică de calcul mai mică sau egală cu 0,10 W/(mK), destinat să confere elementului de construcţie, în structura căruia se înglobează, performanţe hidrotermice corespunzătoare nivelurilor de performanţă stabilite prin reglementări ; suport al stratului de izolare termică – componentă a unui element de construcţie care asigură rezistenţa, rigiditatea şi planeitatea necesară pentru a putea aplica şi susţine pe suprafaţa sa un strat de material ; strat de protecţie a izolaţiei termice – componentă a unui element de construcţie interpusă între componenta termoizolantă a acestuia şi mediul înconjurător (exterior sau interior) care asigură protecţia termoizolaţiei faţă de acţiuni;le de orice natură ale agenţilor de mediu şi mecanici; poate fi aplicat direct sau distanţat, creând un strat de aer ventilat; barieră contra vaporilor de apă – componentă a unui element de construcţie, dispusă perpendicular pe direcţia de migrare a vaporilor de apă, cu rezistenţă neglijabilă la transfer de căldură dar cu o foarte mare rezistenţă la permeabilitate la vapori, având rolul de a reduse riscul de condens al vaporilor de apă în structura elementului ; barieră antivânt – componentă a unui element de construcţie permeabilă la vapori de apă dar care împiedică pătrunderea curenţilor de aer din stratul ventilat în termoizolaţia alcătuită, de regulă, din materiale de natură fibroasă (de ex.: produse din vată minerală sau din vată de sticlă) ; strat de aer ventilat – componentă a unui element de construcţie prin care se permite circulaţia aerului prin tiraj termic şi/sau vânt şi care are drept scop principal evacuarea vaporilor de apă în exces spre mediul ambiant; poate fi realizat continuu sau sub formă de canale ; strat de difuziune a vaporilor de apă – componentă a unui element de construcţie, aflată înaintea unui bariere de vapori (în raport cu sensul de circulaţie a acestora) şi a cărui rol este de a asigura difuzia tangenţială a vaporilor de apă şi/sau o destindere a aerului sau a vaporilor de apă sub presiune ; deflector- element prin care se asigură : • •

tirajul stratului de aer ventilat şi evacuarea în atmosferă a vaporilor de apă, la acoperişuri şi alcătuiri de şarpante cu învelitori neetanşe la vapori de apă ; comunicarea cu atmosfera a stratului de difuziune a vaporilor de apă ;

accesorii – elemente care asigură : • • •

fixarea (legătura, solidarizarea) straturilor de termoizolaţie, suport şi protecţie ; continuitatea izolaţiei termice ; admisia şi evacuarea aerului din stratul ventilat .

659 / 1400 1384

tratamente de protecţie – tratamente de ignifugare, biocizare şi hidrofobizare sau de protecţie a armăturilor expuse la degradare (metalice, fibre de sticlă) ; vitraj termoizolant – vitraj care limitează pierderile de căldură, fiind constituit din două sau mai multe foi transparente/translucide (din sticlă obişnuită sau cu proprietăţi speciale, din policarbonaţi etc.), dispuse distanţat, întreg ansamblul fiind închis etanş pe margine, spaţiul dintre foi fiind umplut cu aer sau un alt gaz mai termoizolant decât aerul ; punte termică – zonă a unui element deconstrucţie în care rezistenţa termică specifică este sensibil mai mică decât rezistenţa termică specifică în câmp a elementului de construcţie respectiv ; anvelopa clădirii – totalitatea elementelor de construcţie perimetrale care delimitează volumul interior (încălzit) al unei clădiri, de mediul exterior sau de spaţii neîncălzite din interiorul clădirii ; amplitudine de oscilaţie a temperaturii aerului interior – variaţia maximă a temperaturii aerului interior faţă de temperatura convenţională de calcul ; coeficient de asimilare termică a materialului termoizolant (s) – densitatea fluxului maxim, corespunzătoare amplitudinii temperaturii pe suprafaţa interioară, egală cu unitatea. Această mărime depinde de parametrii materialului străbătut: conductivitate termică, densitate, capacitate calorică masică la presiune constantă şi de perioada oscilaţiilor densităţii fluxului termic ; coeficient global de izolare termică a unei clădiri (unităţi funcţionale) (G) – suma pierderilor de căldură realizate prin transmisie directă prin aria anvelopei clădirii, pentru o diferenţă de temperatură între interior şi exterior de 1 K, raportată la volumul clădirii, la care se adaugă pierderile de căldură aferente reîmprospătării aerului interior, precum şi cele datorate infiltraţiilor suplimentare de aer rece ; coeficient de transfer termic (transmitată termică) (U) - fluxul termic, în regim staţionar, raportat la aria de transfer termic şi la diferenţa de temperatură dintre temperaturile mediilor situate de o parte şi de alta ale unui element de închidere ; conductivitate termică ( ) – proprietatea materialelor de a permite trecerea fluxului termic, exprimată prin fluxul termic ce străbate prin unitatea de suprafaţă un strat omogen, cu grosimea de un metru, din cadrul unui element de construcţie plan, când diferenţa dintre temperaturile pe cele două suprafeţe ale stratului este egală cu unitatea ; densitatea aparenţa a unui material termoizolant ( ) – masa unităţii de volum a materialului în stare uscată ; densitate a fluxului termic – fluxul termic raportat la aria prin care se face transferul de căldură ; diferenţa de temperatură pe verticală între nivelul capului şi nivelul gleznelor – diferenţa de temperatură pe verticală, între temperatura aerului măsurată la 1,7 m şi la 0,1 m deasupra pardoselii (pentru o persoană în picioare) sau la 1,1 m şi respectiv 0,1 m (pentru o persoană şezând) ; flux termic – cantitatea de căldură transmisă în unitatea de timp, la sau de la un sistem ; indice PMV – opţiunea medie previzibilă a unui grup important de persoane asupra senzaţiei termice produsă de un anumit mediu, exprimată prin referire la o scară cu 7 nivele cuprinse între „frig” şi „cald”; indicele PMV este bazat pe bilanţul termic al corpului uman ; permeabilitate la aer – proprietatea materialelor de construcţie de a permite trecerea fluxului de aer, exprimată prin fluxul de aer care străbate prin unitatea de suprafaţă un strat omogen, cu grosime de un metru, din cadrul unui element de construcţie plan, când diferenţa dintre presiunile aerului pe cele două suprafeţe este egală cu unitatea ; permeabilitatea la vapori – proprietatea materialelor de construcţie de a permite trecerea vaporilor de apă, exprimată prin fluxul de vapori care străbate prin unitatea de suprafaţă un strat omogen, cu grosimea de un metru, din cadrul unui element de construcţie plan, când diferenţa dintre presiunile vaporilor pe cele două suprafeţe ale stratului este egală cu unitatea ; temperatură a punctului de rouă ( r) – temperatura aerului la care presiunea parţială a vaporilor de apă devine egală cu cea de saturaţie şi de la care se produce fenomenul de condens ; rezistenţa termică specifică (R) - diferenţa de temperatură raportată la densitatea fluxului termic, în regim staţionar ; rezistenţă la permeabilitate la aer a elementului de construcţie plan (Ra) – suma rezistenţelor la permeabilitate la aer straturilor elementului de construcţie plan ;

660 / 1400 1384

rezistenţă la permeabilitate la vapori a elementului de construcţie plan – suma rezistenţelor la permeabilitate la vapori a straturilor elementului de construcţie plan ; tasare – caracteristică mecanică privind deformabilitatea unui material termoizolant, exprimată prin variaţia relativă a grosimii acestuia sub efectul unei încărcări statice prestabilite, funcţie de tipul materialului : temperatură medie a suprafeţei interioare a unui element de construcţie – media temperaturilor de pe suprafaţa interioară a elementului de construcţie, calculată pe baza câmpului de temperatură determinat prin calcul numeric sau a rezistenţelor termice specifice determinate experimental ; umiditate relativă a aerului ( ) – raportul dintre presiunea parţială a vaporilor de apă din aerul umed şi presiunea de saturaţie a vaporilor de apă la aceeaşi temperatură şi presiune totală ; umiditate a materialului (masică/volumică) ( m/ v) – masa apei evaporabile raportată la masa/volumul materialului uscat. 3.2. Simboluri şi unităţi de măsură Simbolurile şi unităţile de măsură ale principalilor termeni utilizaţi în prezentul document sunt conform tabelului nr.1. Tabelul nr. 1 Simbol PMV

Termen opţiunea medie previzibilă

Unitate de măsură -

Ti

temperatura interioară de calcul

0C

Tsi

temperatura pe suprafaţa interioară

0C

r

temperatura punctului de rouă

0C

i

umiditatea relativă a aerului interior

%

diferenţa dintre temperatura interioară Ti şi temperatura pe suprafaţa interioară Tsi

K

amplitudinea de oscilaţie a temperaturii aerului interior

0C

Ti ATi

densitatea aparentă a unui material

s D

kg/m3

conductivitatea termică de calcul a unui material

W/(m3K)

coeficientul de asimilare termică a unui material

W/(m3K)

factorul rezistenţei la permeabilitate la vapori a unui material

-

mw

cantitatea de vapori care poate condensa în elementul de construcţie în perioada rece a anului

kg/m2

mv

cantitatea de apă care se poate evapora în perioada caldă a anului

kg/m2

661 / 1400 1384

Ra Ra min

rezistenţa la permeabilitate la aer a elementului de construcţie

m/s

rezistenţa minimă necesară la permeabilitate la aer a elementului de construcţie

m/s

U

coeficientul de transfer termic (transmitanţa termică)

W/(m3K)

G

coeficientul global de izolare termică pentru clădiri de locuit

W/(m3K)

GN

coeficientul global normat de izolare termică pentru clădiri de locuit

W/(m3K)

Gl

coeficientul global de izolare termică pentru clădiri cu altă destinaţie decât cele de locuit

W/(m3K)

Gl ref

coeficientul global de referinţă pentru clădiri cu altă destinaţie decât cele de locuit

W/(m3K)

A

aria de transfer termic (aria anvelopei) a unei clădiri

m2

V

volumul interior, încălzit, al clădirii

m3

R’

rezistenţa termică specifică corectată

m2K/W

Rm

rezistenţa termică specifică medie a unui element de construcţie

m2K/W

Rmin

rezistenţa termică specifică minimă a unui element de construcţie

m2K/W

R’nec

rezistenţa termică specifică necesară

m2K/W

m

conţinutul de umiditate masică

kg/kg

v

conţinutul de umiditate volumică

m3/m3

FT

factorul de conversie pentru temperatură

-

F

factorul de conversie pentru umiditate

-

fT

coeficientul de conversie pentru temperatură coeficientul de conversie pentru umiditate masică

662 / 1400 1384

K-1 kg/kg

coeficientul de conversie pentru umiditate volumică

m3/m3

4. CONDIŢII TEHNICE ŞI CRITERII DE PERFORMANŢĂ PENTRU IZOLAŢIA TERMICĂ Prezentul document cuprinde în special prevederi referitoare la condiţiile tehnice şi parametrii corespunzători cerinţei D – „Igienă, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului” şi cerinţei E – „Izolaţia termică, hidrofugă şi economie de energie”. La proiectarea şi executarea lucrărilor de izolaţii termice se va avea în vedere şi respectarea celorlalte cerinţe specificate în art. 5 din Legea nr. 10/1995 (inclusiv a condiţiilor privind siguranţa la foc provenind atât din interiorul cât şi din exteriorul clădirilor). În cele ce urmează sunt prezentaţi parametrii şi nivelurile de performanţă pentru condiţiile tehnice : • •

mediu higrotermic – în tabelul nr. 2 ; izolare termică şi economie de energie – în tabelul nr. 3.

Tabelul nr. 2 Nr. crt.

Parametru de performanţă

Nivel de performanţă

Metodă de determinare

Unitate funcţională 1

Indicele global de confort PMV (opţiunea medie previzibilă)

conform reglementărilor tehnice specifice diferitelor categorii de construcţii, date în ANEXA B

SR ISO 7730

2

Temperatura interioară de calcul

conform documentului C 107/3 şi standardului SR 1907-2

SR EN 22726

3

Umiditatea relativă a aerului interior

conform reglementărilor tehnice specifice diferitelor categorii de construcţii, date în ANEXA B

SR EN 22726

4

Diferenţa de temperatură ( Ti max) între tempe-ratura interioară de calcul (Ti) şi temperatura medie a suprafeţelor interioare ale elementelor delimitatoare (Tsi)

conform documentului C 107/3 şi reglementărilor tehnice specifice diferitelor categorii de construcţii, date în ANEXA B

C 107/3

663 / 1400 1384

5

Amplitudinea de oscilaţie a temperaturii aerului interior (ATi)

conform documentului C 107/7 şi reglementărilor tehnice specifice diferitelor categorii de construcţii, date în ANEXA B

C 107/7

6

Asimetria temperaturi radiante faţă de un element plan, în direcţie verticală şi orizontală

conform reglementărilor tehnice specifice diferitelor categorii de construcţii, date în ANEXA B

SR EN 22726

7

Diferenţa de temperatură a aerului pe verticală între nivelul capului şi nivelul gleznelor

conform reglementărilor tehnice specifice diferitelor categorii de construcţii, date în ANEXA B

SR EN 22726

8

Viteza curenţilor de aer

conform reglementărilor tehnice specifice diferitelor categorii de construcţii, date în ANEXA B

SR EN 22726

Elemente de închidere 9

Rezistenţa specifică corectată a elementelor de închidere

conform document C 107/3; R’ R’nec

C 107/3

10

Temperatura minimă a suprafeţei interioare a elementelor de construcţie (Tsi min)

Tsi min >

C 107/3

11

Procentul de creştere a umidităţii materialelor componente ale structurii elementului de închidere, ca urmare a condensării vaporilor de apă

conform documentului C 107/6

C107/6

12

Cantitatea de apă acumulată în interiorul elementelor de

nu se admite acumulare de apă de la un an la altul

C107/6

664 / 1400 1384

r

închidere, de la un an la altul, datorită fenomenului de condens 13

Rezistenţa la permeabilitate la aer a elementelor de închidere

conform STAS 6472/7

STAS 6472/7

14

Energia transferată de la picior spre pardoseală (legat de senzaţia de rece – cald)

conform reglementărilor tehnice specifice diferitelor categorii de construcţii, date în ANEXA B

STAS 6472/10

Nr. crt.

Parametru de performanţă

Nivel de performanţă

Metodă de determinare

Tabelul nr. 3

Clădirea în ansamblu 1

Coeficient global de izolare termică

- pentru clădiri de locuit: G ≤ GN - pentru clădiri având altă destinaţie decât cele de locuit: Gl ≤ Gl ref

C 107/ 1

C 107/2

Elemente de închidere 2

Rezistenţa termică corectată medie pe clădire, a fiecărui element de închidere

R’m R’min

C 107/3

5. CONDIŢII TEHNICE DE PERFORMANŢĂ PENTRU MATERIALE TERMOIZOLANTE 5.1. Clasificare 5.1.1. După natura lor, materialele termoizolante se clasifică în : a) materiale anorganice (ex.: produse din vată minerală sau vată de sticlă, sticlă spongioasă etc.) ; b) materiale din polimeri sintetici (ex.: polistiren, poliuretan etc.) . 5.1.2. După rigiditate, materialele termoizolante se clasifică în : a) materiale foarte rigide – clasa T1 – materiale care au tasarea mai mică de 1% sub sarcina de 2000 N/m2 ; b) materiale rigide – clasa T2 – materiale care au tasarea cuprinsă între 1% şi 5% sub sarcina de 2000 N/m2 ; c) materiale semirigide – clasa T3 - materiale care au tasarea cuprinsă între 5% şi 10% sub sarcina de 2000 N/m2 ;

665 / 1400 1384

d) materiale uşor tasabile – clasa T4 – materiale care au tasarea cuprinsă între 10% şi 20% sub sarcina de 2000 N/m2 ; e) materiale foarte tasabile – clasa T5 – materiale care au tasarea mai mare de 20% sub sarcina de 2000 N/m2 . 5.2. Condiţii tehnice de calitate Materialele termoizolante trebuie să îndeplinească condiţiile de calitate prezentate în continuare. 5.2.1. Condiţii privind conductivitatea termică Conductivitatea termică de calcul trebuie să fir mai mică sau cel mult egală cu 0,10 W/(mK) . 5.2.2. Condiţii privind densitatea Densitatea aparentă în stare uscată a materialelor termoizolante trebuie să fie mai mică sau cel mult egală cu 550 kg/m3 . 5.2.3. Condiţii privind rezistenţa mecanică Materialele termoizolante trebuie să prezinte stabilitate dimensională şi caracteristici fizico – mecanice corespunzătoare, în funcţie de structura elementelor de construcţie în care sunt înglobate sau de tipul straturilor de protecţie, astfel încât materialele să nu prezinte deformări sau degradări permanente, din cauza solicitărilor mecanice datorate procesului de exploatare, agenţilor atmosferici sau acţiunilor excepţionale. 5.2.4. Condiţii privind durabilitatea Durabilitatea materialelor termoizolante trebuie să fie în concordanţă cu durabilitatea clădirilor şi a elementelor de construcţie în care sunt înglobate, cât şi cu gradul de accesibilitate pentru eventualele intervenţii în caz de degradare a izolaţiei termice. 5.2.5. Condiţii privind siguranţa la foc Comportarea la foc a materialelor termoizolante utilizate trebuie să fie în concordanţă cu condiţiile normate prin reglementările tehnice privind siguranţa la foc, astfel încât să nu deprecieze rezistenţa la foc a elementelor de construcţie pe care sunt aplicate/înglobate . 5.2.6. Condiţii din punct de vedere sanitar şi al protecţie mediului 5.2.6.1. Materialele utilizate la realizarea izolaţiei termice a elementelor de construcţie nu trebuie să emane în decursul exploatării mirosuri, substanţe toxice, radioactive sau alte substanţe dăunătoare pentru sănătatea oamenilor sau care să producă poluarea mediului înconjurător. 5.2.6.2. În cazul utilizării izolaţiei termice din materiale care pe parcursul exploatării pot degaja pulberi în atmosferă (produse din vată minerală, vată de sticlă etc.) trebuie să se realizeze protecţia etanşă sau înglobarea în structuri protejate a acestora. 5.2.7. Condiţii privind comportarea la umiditate Materialele termoizolante trebuie să fie stabile la umiditate sau să fie protejate împotriva umidităţii. 5.2.8. Condiţii privind comportarea la agenţi biodegradabili Materialele termoizolante trebuie să reziste la acţiunea agenţilor biologici sau să fie tratate biocid sau protejate cu straturi de protecţie. 5.2.9. Condiţii speciale 5.2.9.1. materialele termoizolante trebuie să permită aplicarea lor în structura elementelor de construcţie sau aplicarea unor straturi de protecţie pe suprafaţa lor. 5.2.9.2. Materialele termoizolante nu trebuie să conţină sau să degaje substanţe care să degradeze elementele cu care vin în contact (inclusiv prin coroziune). 5.2.9.3. Materialele termoizolante care se montează prin procedee la cald nu trebuie să prezinte fenomene de înmuiere sau tasare la temperaturi mai mici decât cele de aplicare. În caz contrat ele vor trebuie să fie prevăzute din fabricaţie cu un strat de protecţie. 5.2.10.Condiţii privind punerea în operă Materialele termoizolante trebuie să permită o punere în operă care să păstreze constanta caracteristicilor fizico – mecanice şi de izolare termică în condiţii de exploatare. 5.2.11. Condiţii privind controlul de calitate

666 / 1400 1384

5.2.11.1. Materialele noi sau cele tradiţionale produse în străinătate trebuie să fie agrementate tehnic pentru utilizarea la lucrări de izolaţii termice în construcţii. 5.2.11.2. Toate materialele termoizolante utilizate trebuie să aibă certificate de conformitate privind calitatea. 5.2.12. Cerinţe privind condiţiile de livrare, depozitare, transport şi manipulare 5.2.12.1. La livrare, materialele termoizolante trebuie să fie însoţite de certificate de calitate care să le confirme caracteristicile fizico – mecanice conform celor prevăzute în standardele de produs, agrementele tehnice sau normele de fabricaţie ale produselor respective. În certificatul de calitate trebuie să se specifice numărul normei tehnice de fabricaţie (standard de produs, agrement tehnic, normă sau marcă de fabricaţie etc.). 5.2.12.2. Transportul, manipularea şi depozitarea materialelor termoizolante trebuie să se facă cu asigurarea tuturor măsurilor necesare pentru protejarea şi păstrarea caracteristicilor funcţionale ale acestor materiale. Aceste măsuri trebuie asigurate atât de producătorii cât şi de utilizatorii materialelor termoizolante respective, conform prevederilor standardelor de produs, agrementelor tehnice sau normelor tehnice ale produselor respective. 5.2.12.3. Condiţiile de depozitare, transport şi manipulare, eventualele măsuri speciale ce trebuie luate la punerea în operă precum şi eventualii factori de risc, care pot să apară în timpul depozitării, transportului, manipulării şi punerii în operă (produse combustibile, care degajă anumite noxe, care se aplică la cald etc.) vor fi în mod expres precizate în normele tehnice ale produsului precum şi în avizele de expediţie eliberate la fiecare livrare. 5.3. Valori de control ale caracteristicilor termotehnice de calcul ale materialelor termoizolante În ANEXA A sunt prezentate valorile de control pentru caracteristicile termotehnice ale materialelor termoizolante utilizate în mod curent la izolarea termică a clădirilor. Valorile reale ale conductivităţilor termice ale materialelor vor fi precizate în normele tehnice (standarde de produs, agremente tehnice, norme sau mărci de fabricaţie) ale produsului. Încadrarea în valorile de control sau stabilirea conductivităţii termice de calcul pentru materialele care nu sunt cuprinse în această listă vor fi precizate în normele de produs (normă sau marcă de fabricaţie, agrement tehnic etc.) . 6. PRINCIPII DE CONFORMARE HIGROTERMICĂ A ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ŞI A CLĂDIRILOR 6.1. Prevederi generale 6.1.1. Dimensionarea din punct de vedere higrotermic a elementelor de construcţie se va face în conformitate cu prevederile din documentele C 107/3, C 107/5 şi C 107/6, iar pentru satisfacerea cerinţei de economie de energie se vor respecta prevederile din documentele C 107/1 şi C 107/2. Verificarea la stabilitate termică a elementelor de închidere a clădirilor se va face în conformitate cu prevederile din documentul C 107/7. 6.1.2. Alegerea materialului termoizolant se va face în funcţie de : • • • • • •

performanţele de izolare termică ; încărcările la care poate fi supus materialul în timpul exploatării şi punerii în operă ; încărcările suplimentare, datorate stratului termoizolant, asupra elementelor/clădirii pe care sunt aplicate ; modul de fixare a straturilor componente ale elementului de construcţie ; distanţele – pe verticală şi orizontală – dintre elementele de fixare ; cerinţele de siguranţă la foc .

6.1.3. După caz, izolarea termică pateu fi corelată şi cu alte măsuri privind satisfacerea cerinţei de izolare termică şi economie de energie, ca de exemplu : • • •

asigurarea unui raport cât mai mic între suprafaţa exterioară a clădirilor şi volumul lor ; orientarea corespunzătoare a încăperilor, funcţie de destinaţia lor, în raport cu punctele cardinale şi cu direcţia vânturilor dominante ; realizarea unui raport optim între suprafeţele pline şi suprafeţele vitrate ;

667 / 1400 1384

• • • •

utilizarea instalaţiilor de climatizare – ventilare ; utilizarea de instalaţii şi echipamente cu randament superior ; recuperarea căldurii ; folosirea energiilor neconvenţionale.

6.1.4. Pentru condiţiile climatice din ţara noastră, se recomandă utilizarea unor elemente de închidere cu inerţie termică mare şi medie (definită conform document C 107/2). Elementele de închidere cu inerţie termică mică se recomandă în cazul clădirilor cu ocupare temporară (case de vacanţă etc.) sau în cazul clădirilor cu ocupare discontinuă. 6.1.5. Stratul termoizolant din structura unui element exterior de construcţie trebuie protejat contra : • • • • •

umidităţii din exterior şi precipitaţiilor atmosferice, prin straturi de protecţie (tencuieli, finisaje hidrofobizate la pereţi, respectiv învelitori şi hidroizolaţii la acoperişuri) ; umidităţii din interior, prin straturi de protecţie (bariere contra vaporilor de apă) ; infiltraţiilor de aer, prin straturi de protecţie (bariere antivânt) ; radiaţiei solare, prin asigurarea unui stabilităţi termice corespunzătoare şi prevederea unor măsuri de protecţie antiradiante eficiente (straturi de aerare, protecţii în culori deschise etc.) ; agenţilor biologici, prin tratamente speciale .

Excepţie fac acoperişurile cu învelitoare inversă (ranversate), la care stratul termoizolant trebuie să aibă el însuşi capacitatea de a rezista la agenţii climatici menţionaţi, acesta fiind protejat printr-un strat superior geotextil şi un strat de lest. 6.1.6. Elementele opace exterioare ale clădirilor vor avea o alcătuire şi o succesiune a straturilor componente concepute astfel încât să nu e producă condens pe suprafaţa interioară şi să se elimine sau să se reducă, până la limitele admise, cantităţile de vapori de apă condensaţi (în perioada rece a anului) astfel încât să nu se producă acumulare de umiditate de la un an la altul, în interiorul lor, în conformitate cu prevederile din C 107/6. În acest scop se recomandă amplasarea straturilor termoizolante permeabile la vapori spre exteriorul elementului de construcţie iar parametrul exterior să permită difuzia vaporilor. 6.1.7. La clădirile care în mod permanent au umidităţi relative interioare peste 60%, pentru împiedicarea creşterii umidităţii provenite din condensarea vaporilor de apă în interiorul elementelor de construcţie, trebuie să se prevadă bariere contra vaporilor de apă sau straturi de aer ventilat. Necesitatea şi dimensionarea barierei contra vaporilor se stabileşte prin calcul, conform document C 107/3 şi C 107/6, atât pentru elementele exterioare de închidere cât şi pentru elementele interioare de compartimentare care separă încăperi cu regim de umiditate ridicată ( i > 60%) şi/sau încăperi încălzite de încăperi neîncălzite. Bariera contra vaporilor de apă se recomandă a fi prevăzută, indiferent de umiditatea relativă a aerului din interiorul încăperilor, la elementele multistrat alcătuite dintr-un strat interior din materiale poroase, permeabile la vapori (de ex.: plăci din vată minerală sau de sticlă etc.) şi un strat exterior cu rezistenţă mare la difuzia vaporilor (hidroizolaţii, foi de tablă etc.) . De asemenea, trebuie să se prevadă bariere contra vaporilor şi la pereţii de compartimentare ai băilor şi bucătăriilor interioare fără ventilare directă. Bariera contra vaporilor de apă se prevede obligatoriu pe partea dinspre care vaporii pătrund în elementul de construcţie (de obicei pe partea „caldă” a termoizolaţiei sau pe faţa interioară a elementului de construcţie), pe un strat suport corespunzător tipului de barieră ales. La încăperile cu procese umede, în care elementele de construcţie intră în contact cu apa, barierele contra vaporilor lor de protecţie trebuie să fie rezistente la apă. Stratul de protecţie interior cu rol de barieră suplimentară contra vaporilor (plăci ceramice smălţuite, de sticlă etc.) va avea rosturile etanşate. Pe tavane nu se aplică nici o protecţie cu rol de barieră contra vaporilor. Se recomandă utilizarea de tencuieli poroase.

668 / 1400 1384

La încăperile la care umiditatea relativă a aerului interior depăşeşte numai pe perioade scurte de timp valoarea de 60% (ex.: băi şi bucătării în clădiri de locuit etc.) se va aplica pe faţa interioară a pereţilor (inclusiv la pereţii interiori) o protecţie cu rol de barieră contra vaporilor. 6.1.8. Pe faţa exterioară a elementelor de construcţie realizate fără interspaţii de aer ventilat între stratul termoizolant şi stratul exterior de protecţie, utilizate la încăperile cu umiditate relativă interioară peste 60%, nu este recomandabil să se folosească straturi impermeabile la vapori de apă, sub formă de pelicule, folii sau placaje (plăci ceramice glazurate etc.). la pereţii încăperilor cu umiditate relativă interioară sub 60% (inclusiv la băi şi bucătării în clădiri de locuit şi altele asimilate acestora), aceste straturi se recomandă să fie aplicate pe feţele exterioare numai pe suprafeţe reduse (nu în câmp continuu). 6.2. Prevederi specifice pereţilor exteriori 6.2.1. Generalităţi şi clasificare 6.2.1.1. Performanţele termotehnice ale pereţilor exteriori izolaţii termic sunt în funcţie de grosimea şi tipul stratului termoizolant precum şi de poziţia acestuia în structura elementului de construcţie în care este inclus. 6.2.1.2. Din punct de vedere a comportării higrotermice, cele mai uzuale alcătuiri de pereţi exteriori izolaţi termic sunt : • •

pereţi cu alcătuire compactă ; pereţi cu alcătuire ventilată .

Pereţii cu alcătuire compactă sunt pereţii la care straturile componente sunt realizate din materiale omogene aflate în contact direct între ele sau care pot fi separate prin straturi de aer închise (fără posibilitatea comunicării cu mediul ambiant). Pereţii cu alcătuire ventilată sunt pereţii în componenţa cărora se realizează un strat de aer care comunică cu mediul ambiant. Această comunicare se realizează în mod curent prin fante de admisie şi de evacuare. Fantele de admisie se amplasează la partea inferioară a peretelui, iar cele de evacuare la partea superioară şi se dimensionează astfel încât să se asigure o circulaţie a aerului care să răspundă cerinţelor higrotermice. 6.2.1.3. Straturile de aer din componenţa pereţilor exteriori în funcţie de suprafaţa orificiilor de admisie a aerului raportate la metru liniar de lungime orizontală a peretelui, se clasifică astfel : • • •

neventilate – când suprafaţa fantelor (orificiilor) de admisie este < 500 mm2m ; slab ventilate – când suprafaţa fantelor (orificiilor) de admisie este 500 mm2m, dar ≤ 1500 mm2m ; puternic ventilate – când suprafaţa fantelor (orificiilor) de admisie este > 1500 mm2m .

6.2.2. Prevederi specifice pereţilor exteriori cu alcătuire compactă 6.2.2.1. Din punct de vedere a comportării termohnice, pereţii exteriori cu alcătuire compactă pot fi clasificaţi în : • • •

pereţi cu inerţie termică mare ; pereţi cu inerţie termică medie ; pereţi cu inerţie termică mică .

Încadrarea în na din cele trei clase de inerţie termică se face în conformitate cu prevederile din documente C 107/2 . 6.2.2.2. La conformarea structurii pereţilor exteriori cu alcătuire compactă, cu inerţie termică medie sau mare se recomandă ca stratul termoizolant să fie amplasat spre faţa exterioară a elementului de construcţie. 6.2.2.3. Alcătuirea de principiu a unui perete exterior compact cu inerţie termică medie sau mare este următoarea : •

finisaj interior (după caz, acesta poate avea şi rol de barieră contra vaporilor de apă) ;

669 / 1400 1384

• • • • • •

strat suport al finisajului interior (ex.: tencuieli hidraulice, tencuieli uscate, glet etc.) ; strat masiv (perete din beton armat, zidărie etc.) ; barieră contra vaporilor de apă (după caz) ; strat termoizolant ; strat de protecţie a termoizolaţiei ; finisaj exterior .

6.2.2.4. Alcătuirea de principiu a unui perete exterior compact cu inerţie mică este următoarea : • • • • • •

finisaj interior (după caz, acesta poate avea şi rol de barieră contra vaporilor de apă) ; strat suport al finisajului interior (ex.: feţe din lemn, mase plastice, metalice etc.) ; schelet rezistent (de regulă din elemente liniare) ; strat termoizolant ; strat de protecţie a termoizolaţiei (ex.: feţe din lemn, mase plastice, metalice etc.) ; finisaj exterior (după caz) .

6.2.2.5. Stratul termoizolant trebuie fixat de stratul suport. Această fixare poate fi, după caz, mecanică şi/sau prin lipire, prin intermediul unui schelet suplimentar de rezistenţă (din lemn, profile metalice cu pereţi subţiri etc.). Legătura între stratul suport şi stratul de protecţie se poate realiza, după caz, prin intermediul unor ancore metalice din oţel inoxidabil sau mase plastice, sau prin intermediul unui schelet suplimentar de rezistenţă. 6.2.2.6. Dimensionarea pieselor de fixare ale stratului termoizolant şi a stratului de protecţie a acestuia, de stratul suport, se va face ţinând seama de sarcinile gravitaţionale, de acţiunea vântului şi a variaţiilor de temperatură şi de încărcările excepţionale. Calculul de dimensionare se va face în conformitate cu prevederile din STAS 10101/20, STAS 10101/23 şi document P 100. Totodată, sisteme de fixare trebuie să fie compatibile cu deformaţiile alternative (dilatări + contracţii) ale structurii/stratului rezistent. 6.2.2.7. La pereţii exteriori compacţi, cu inerţie termică medie sau mare, se recomandă ca stratul de protecţie a termoizolaţiei şi finisajului exterior să fie permeabil la vapori. 6.2.3. Prevederi specifice pereţilor exteriori cu alcătuire ventilată 6.2.3.1. Alcătuirea de principiu a pereţilor exteriori ventilaţi este similară cu alcătuirile prezentate pentru pereţii compacţi (pct. 6.2.2.3 şi 6.2.2.4) dar are în componenţă şi un strat de aer pus în comunicare cu mediul ambiant, care poate fi strat de aer slab ventilat sau puternic ventilat (conform pct. 6.2.1.3). Orificiile de ventilare vor fi prevăzute cu echipamente de protecţie împotriva intruziunii rozătoarelor, păsărilor şi insectelor (de ex.: site) . 6.2.3.2. Nivelul de ventilare a stratului de aer va fi ales în funcţie de umiditatea relativă a aerului interior, recomandabil după cum urmează : • •

la umidităţi relative la umidităţi relative

i i

≤ 75% - strat de aer slab ventilat sau puternic ventilat ; > 75% - strat de aer puternic ventilat .

6.2.3.3. La alcătuirile cu strat de aer ventilat se recomandă ca, pe suprafaţa termoizolaţiei – realizată din materiale cu permeabilitate mare la aer – aflată în contact cu stratul de aer, să se prevadă o barieră antivânt (de ex.: carton sau ţesătură permeabilă la vapori). 6.2.3.4. Cerinţele referitoare la fixarea stratului termoizolant, prevăzute pentru pereţii cu alcătuire compactă (pct. 6.2.2.5; 6.2.2.6) sunt valabile şi pentru pereţii cu alcătuire ventilată. Dimensionarea pieselor de fixare se va face suprapunând efectul sucţiunii exercitate de vânt pe faţa exterioară a peretelui cu efectul presiunii exercitate de vânt pe feţele interioare, care vin în contact cu stratul de aer ventilat.

670 / 1400 1384

6.3. Prevederi specifice acoperişurilor 6.3.1. Generalităţi şi clasificare 6.3.1.1. Performanţele termotehnice ale acoperişurilor izolate termic sunt în funcţie de grosimea şi natura stratului termoizolant. 6.3.1.2. Se recomandă ca stratul termoizolant să fie aplicat pe faţa exterioară a stratului suport. 6.3.1.3. Elementele cu straturi de aer neventilat introduse în structura acoperişului (planşee cu corpuri ceramice sau de beton cu goluri) se admit numai dacă acestea sunt plasate sub termoizolaţie şi numai la încăperi cu umiditatea relativă a aerului interior mai mică de 60%. 6.3.1.4. Din punct de vedere al comportării higrotermice, acoperişurile clădirilor încălzite se clasifică în : • •

acoperişuri cu alcătuire compactă ; acoperişuri cu alcătuire ventilată .

6.3.1.5. Acoperişurile cu alcătuire compactă sunt acoperişurile la care straturile componente se află în contact direct unul cu altul. Din categoria acoperişurilor cu alcătuire compactă fac parte acoperişurile la care stratul termoizolant nu este prevăzut cu canale de ventilare; în structura acoperişului pot fi straturi de aer, dar care nu comunică cu atmosfera (planşee cu goluri etc.). Eventualele straturi de difuzie din componenţa structurii termohidroizolante a acoperişului nu schimbă încadrarea acoperişului din grupa acoperişurilor cu alcătuire compactă. 6.3.1.6. Acoperişurile cu alcătuire ventilată sunt acoperişurile la care stratul termoizolant : • •

este revăzut cu canale de ventilare (care comunică cu atmosfera), dispuse în structura sa ; este amplasat distanţat, fie faţă de stratul suport, fie faţă de stratul de protecţie (astereală, învelitoare, hidroizolaţie etc.), astfel încât să formeze un strat de aer ventilat.

Din categoria acoperişurilor cu alcătuire ventilată fac parte acoperişurile terasă la care stratul termoizolant este prevăzut cu canale sau straturi de ventilare precum şi acoperişurile cu por ventilat. 6.3.1.7. Dimensionarea pieselor de fixare a stratului termoizolant şi a stratului de protecţie a acestuia de stratul suport seva face ţinând seama şi de acţiunea vântului şi a variaţiilor de temperatură precum şi de acţiunile excepţionale. Verificarea acoperişurilor ventilate la acţiunea vântului se va face suprapunând efectul sucţiunii de pe faţa superioară a structurii cu efectul presiunii exercitate de vânt pe feţele interioare, care vin în contact cu stratul de aer ventilat. Calculul de dimensionare se va face în conformitate cu prevederile din STAS 10101/20, STAS 10101/23 şi document P 100. De asemenea, fixarea straturilor componente trebuie să fie compatibilă cu deformaţiile alternative (dilatări + contracţii) ale structurii/stratului rezistent. 6.3.2. Prevederi specifice pentru acoperişuri cu alcătuire compactă (fără spaţiu de aer ventilat) 6.3.2.1. La acoperişurile cu alcătuire compactă este necesar ca stratul termoizolant să fie realizat cu materiale termoizolante cu permeabilitate mică la vapori şi stabile la umiditate (polistiren, spumă rigidă de poliuretan, sticlă spongioasă), astfel încât să nu fie favorizată condensarea vaporilor de apă în termoizolaţie. 6.3.2.2. Alcătuirea de principiu a unui acoperiş compact este : • • • •

finisaj interior ; strat suport rezistent ; strat de pantă şi/sau de nivelare (după caz) ; start de difuziune a vaporilor de apă (după caz) ;

671 / 1400 1384

• • • • • •

barieră contra vaporilor de apă ; strat termoizolant ; strat de protecţie a termoizolaţiei (după caz) ; strat de difuziune a vaporilor de apă (după caz) ; hidroizolaţie ; protecţie hidroizolaţie .

Excepţie fac acoperişurile cu învelitoare inversă (ranversare) la care alcătuirea de principiu este : • • • • • •

finisaj interior ; strat suport rezistent ; strat de pantă şi/sau de nivelare (după caz) ; hidroizolaţie ; strat termoizolant din polistiren extrudat cu densitatea mai mare de 30 kg/m3 ; protecţie termoizolaţie (strat geotextil şi lestare) .

6.3.2.3. Bariera contra vaporilor de apă se dispune pe partea dinspre interior a termoizolaţiei (faţa „caldă”) . 6.3.2.4. La clădirile cu umiditate relativă a aerului interior cuprinsă între 61 … 75% în alcătuirea acoperişului trebuie să fie prevăzute straturi de difuziune (sub hidroizolaţie, recomandabil şi sub bariera contra vaporilor de apă) . În cazul folosirii unor bariere contra vaporilor de apă, puternice (folii metalice lipite continuu pe întreaga suprafaţă) şi a unor straturi termoizolante performante se poate renunţa la straturile de difuziune. Stratul de difuziune de sub hidroizolaţie se recomandă să fie prevăzut în cazul în care peste termoizolaţie se aplică un strat de protecţie realizat prin procedee umede. Stratul de difuziune a vaporilor va fi dus până la limita acoperişului şi pus în legătură cu atmosfera, iar la suprafeţe mari de acoperiş va fi aerat suplimentar prin intermediul tuburilor de ventilare (deflectoare), ţinând seama că un deflector poate servi o suprafaţă de acoperiş de cca. 80 … 120 m2. 6.3.2.5. În cazul straturilor suport metalice (tablă cutată, tablă ondulată etc.) şi a utilizării unor materiale termoizolante cu permeabilitate mică la vapori şi stabile la umiditate, se poate renunţa la bariera contra vaporilor şi la stratul de difuziune de sub barieră contra vaporilor, dacă la îmbinarea între panourile de tablă se prevăd cordoane de chit permanent elastic şi acoperitoare de rost din material hidroizolant lipit. 6.3.3. Prevederi specifice pentru acoperişuri cu alcătuire ventilată 6.3.3.1. Straturile de aer din componenţa acestor acoperişuri se clasifică, în funcţie de suprafaţa orificiilor de admisie a aerului raportată la metru pătrat de suprafaţă de acoperiş, astfel : • • •

neventilate – când suprafaţa orificiilor de admisie este < 500 mm2/m2 ; slab ventilate – când suprafaţa orificiilor de admisie este 500 mm2/m2 dar ≤ 1500 mm2/m2 ; puternic ventilate – când suprafaţa orificiilor de admisie este > 1500 mm2/m2 .

6.3.3.2. Acoperişurile cu alcătuire ventilată se pot utiliza atât la clădiri cu regim normal de umiditate cât şi la clădiri cu umiditate relativă ridicată ( i > 75%). La clădirile cu umiditate relativă ridicată ( i > 75%) este recomandabil să se utilizeze acoperişuri cu strat de aer puternic ventilat. De asemenea, acest tip de acoperiş se utilizează şi în cazul folosirii unor materiale termoizolante sensibile la umiditate (produse din vată minerală) sau a unor straturi care se realizează prin procedee umede. a) Acoperişuri cu canale de ventilare dispuse în grosimea termoizolaţiei 6.3.3.3. Alcătuirea de principiu a unui astfel de acoperiş este : • •

finisaj interior ; strat suport rezistent ;

672 / 1400 1384

• • • • • • • •

strat de pantă şi/sau de nivelare (după caz) ; start de difuziune a vaporilor de apă (după caz) ; barieră contra vaporilor de apă ; termoizolaţie cu canale de aerare ; strat de protecţie a termoizolaţiei (după caz) ; strat de difuziune a vaporilor de apă (după caz) ; hidroizolaţie ; protecţie hidroizolaţie .

6.3.3.4. Canalele de ventilare se realizează în stratul termoizolant, fie prin dispunerea distanţată a plăcilor termoizolante din rândul inferior (în cazul prevederii termoizolaţiei în două sau mai multe straturi), fie prin teşirea muchiilor la partea inferioară a plăcilor termoizolante (în cazul în care termoizolaţie este prevăzută într-un singur rând), fie prin folosirea unor plăci termoizolante cu caneluri. Canalele de ventilare se recomandă a avea secţiune de cca. 25 cm2 şi vor fi dispuse la cca. 50 … 70 cm distanţă unul de celălalt, în ambele sensuri ale acoperişului. 6.3.3.5. Ventilarea termoizolaţiei acoperişului se asigură prin practicarea unor orificii de ventilare, puse în legătură cu atmosfera exterioară, dimensionate şi amplasate conform prevederilor din STAS 6472/5. Pentru facilitarea tirajului se vor adopta următoarele măsuri constructive : • • •

suprafeţele orificiilor de ieşire a aerului vor fi 1,5 … 2 ori mai mari decât cele de intrare ; orificiile de ieşire a aerului vor fi dispuse în cel mai înalt punct al acoperişului (coame) şi se realizează cu ajutorul deflectoarelor sau acoperitoare de coamă ; orificiile de intrare a aerului vor fi dispuse cât mai jos posibil, pe conturul acoperişului.

Orificiile de ventilare la acoperişurile fără pantă sau cu pantă spre interior se prevăd pe laturile construcţiei . La acoperişurile cu o singură pantă, orificiile pentru intrarea aerului se dispun pe o latură, iar cele de ieşire pe cealaltă latură a construcţiei (la cota cea mai ridicată), Orificiile de ventilare pot fi dispuse şi pe conturul luminatoarelor, coşurilor, pe rebordurile rosturilor de dilataţie etc., în funcţie de alcătuirea şi amplasarea convenabilă a acestora pe acoperiş. La poziţionarea gurilor de admisie şi evacuare a aerului se va avea în vedere şi direcţia vântului dominant din zona în care se amplasează clădirea. Orificiile de ventilare vor fi prevăzute cu echipamente de protecţie împotriva intruziunii rozătoarelor, păsărilor şi insectelor (de ex.: site). 6.3.3.6. Bariera contra vaporilor de apă şi straturile de difuziune se prevăd în conformitate cu pct. 6.1.7 din prezentul document. 6.3.3.7. La acest tip de acoperiş se prevăd deflectoare simple, duble sau triple, în funcţie de numărul straturilor care trebuie să fie ventilate. b) Acoperişuri cu spaţiu de aer ventilat 6.3.3.8. Acoperişurile cu spaţiu de aer ventilat sunt caracterizate de existenţa a două straturi portante: unul inferior, peste care se aplică termoizolaţie, altul superior, peste care se aplică hidroizolaţia. Între acestea se află un strat de aer ventilat. 6.3.3.9. Dimensionarea din punct de vedere termotehnic a acoperişurilor cu spaţiu de aer ventilat se va face în conformitate şi cu prevederile din STAS 6472/5. 6.3.3.10. Alcătuirea de principiu a unui acoperiş cu spaţiu de aer ventilat este : • •

finisaj interior ; strat suport rezistent (de ex.: planşeu de beton sau lemn, schelet de susţinere a stratului termoizolant autoportant etc.) ;

673 / 1400 1384

• • • • •

barieră contra vaporilor de apă (după caz) ; strat termoizolant ; strat de protecţie a termoizolaţiei (barieră antivânt, strat de circulaţie etc.) ; spaţiu de aer ventilat ; alcătuire de învelitoare.

6.3.3.11. În funcţie de poziţia stratului termoizolant şi de funcţiunea atribuită spaţiului, aceste acoperişuri pot fi : • •

acoperişuri cu poduri ventilate la care stratul termoizolant se aplică pe faţa superioară a planşeului de peste ultimul nivel ; acoperişuri cu poduri mansardate, la care stratul termoizolant se aplică la partea inferioară a alcătuirii învelitorii .

6.3.3.12. La acoperişurile cu poduri ventilate realizate cu planşee din beton armat, condiţiile privind difuzia la vaporii de apă şi permeabilitatea la aer sunt îndeplinite de la sine (dacă se asigură ventilarea podului, de ex. prin menţinerea fantelor de ventilare în poziţia deschis). b.1. Termoizolarea acoperişurilor cu pod ventilat 6.3.3.13. Termoizolarea planşeelor spre pod se face, de regulă, la partea lor superioară, executându-se în general din materiale termoizolante sub formă de saltele sau plăci (din vată minerală sau vată de sticlă etc.). 6.3.3.14. În cazul izolaţiilor termice din saltele de vată minerală sau de sticlă, se recomandă să se aplice pe faţa care vine în contact cu aerul ventilat o barieră antivânt, realizată dintr-un strat de carton, hârtie Kraft etc., permeabil la vapori. 6.3.3.15. La podurile circulabile, stratul de protecţie a termoizolaţiei trebuie realizat astfel încât să permită circulaţia (de ex.: şapă armată, podine de lemn etc.) . b.2. Termoizolarea acoperişurilor cu poduri mansardate 6.3.3.16. Termoizolaţia, de regulă sub formă de saltele sau plăci (din vată minerală, vată de sticlă etc.), se realizează prin fixarea materialului termoizolant (sub şi/sau între căpriori). 6.3.3.17. Stratul termoizolant trebuie să fie protejat pe faţa inferioară cu un strat de finisaj etanş care să asigure protecţia utilizatorilor împotriva eventualelor pulberi ce pot fi degajate de materialele termoizolante în timpul exploatării. 6.3.3.18. La termoizolarea acoperişurilor cu poduri mansardate se vor avea în vedere şi prevederile din „Ghid pentru proiectarea mansardelor la clădiri de locuit”. 6.4. Prevederi specifice planşeelor 6.4.1. Generalităţi şi clasificare 6.4.1.1. Dimensionarea izolaţiei termice a planşeelor se va face în conformitate cu prevederile din document C 107/3 sun aspectul asigurării diferenţei maxime de temperatură între temperatura aerului interior şi temperatura medie pe suprafaţa interioară a pardoselii şi cu prevederile din document C 107/1 sau C 107/2 (după caz), sub aspectul economiei de energie. Tipul de pardoseală se va alege ţinând seama de destinaţia încăperii în conformitate cu reglementările tehnice specifice diferitelor categorii de construcţii (date în ANEXA B) şi cu prevederile din STAS 6472/10, sub aspectul senzaţiei de rece - cald la contactul piciorului cu pardoseala. 6.4.1.2. În funcţie de modul în care trebuie să fie tratate planşeele din punct de vedere higrotermic, acestea pot fi : • •

planşee peste spaţii reci (interiore şi exterioare) ; planşee în contact cu solul.

6.4.2. Planşee peste spaţii reci 6.4.2.1. Prin spaţiu rece se înţelege spaţiul delimitat de planşeu care în mod curent are o temperatură a aerului cu cel puţin 50C mai scăzută decât cea a spaţiului adiacent.

674 / 1400 1384

6.4.2.2. Planşeele peste spaţii reci se vor izolat termic, fie prin aplicarea unui strat termoizolant pe una din feţele planşeului (recomandabil pe faţa care vine în contact cu aerul mai rece), fie prin înglobarea izolaţiei termice în structura planşeului (cazul curent al planşeului de lemn). 6.4.2.3. La concepţia şi proiectarea peste spaţii reci se va urmări diminuarea efectelor punţilor termice de la intersecţia planşeelor cu pereţii exteriori precum şi cele de la intersecţia cu pereţii interiori structurali. În cazul în care stratul termoizolant este prevăzut la partea inferioară a planşeului, trebuie evitate (dacă se poate, chiar eliminate) şi punţile termice formate de grinzi. 6.4.2.4. În cazul în care stratul termoizolant este prevăzut pe faţa superioară a planşeului, acesta este recomandabil să fie realizat din materiale termoizolante rigide şi, după caz, să fie protejat cu un strat de protecţie capabil să preia încărcările statice şi dinamice la care poate fi supusă pardoseala în timpul exploatării, stratul de protecţie constituind, în majoritatea cazurilor, stratul suport al pardoselii. 6.4.2.5. Prevederea stratului termoizolant la faţa inferioară a planşeului se recomandă la planşeele peste pivniţe, pasaje sau alte spaţii reci. În acest caz, stratul termoizolant va fi prevăzut din materiale uşoare şi va fi aplicat, după caz, prin lipire şi/sau fixare mecanică, prin spumare, direct pe suprafaţa planşeului etc. 6.4.2.6. După caz, termoizolaţia va fi protejată cu un strat care să asigure protecţia acestuia împotriva şocurilor mecanice, precipitaţiilor, umidităţii, focului etc. 6.4.3. Prevederi specifice planşeelor în contact cu solul 6.4.3.1. Dimensionarea din punct de vedere termotehnic a planşeelor în contact cu solul se va face şi în conformitate cu prevederile din document C 107/5. 6.4.3.2. Dimensionarea din punct de vedere termotehnic a planşeelor în contact cu solul din clădirile de producţie cu procese tehnologice umede (care presupun udarea cu cantităţi mari de lichide a pardoselilor) se face numai sub aspectul diferenţei de temperatură maxime admise între aerul interior şi suprafaţa pardoselii. 6.4.3.3. La clădirile de producţie şi/sau depozitare cu densitate redusă a locurilor de muncă fixe se admit măsuri locale de izolare termică pentru satisfacerea cerinţei privind senzaţia de rece – cald. 6.4.3.4. Startul suport al termoizolaţiei planşeelor în contact cu solul va fi aşezat pe un strat filtrant de pietriş ciuruit. 6.4.3.5. În funcţie de specificul amplasamentului clădirii (nivelul pânzei de apă freatică, capilaritatea terenului, eventualele pericole de infiltraţi de apă etc.), peste stratul de rupere a capilarităţii, din pietriş ciuruit, se va realiza un strat hidroizolant, peste care se va amplasa stratul termoizolant. 6.5. Prevederi specifice pereţilor interiori ce separă spaţii încălzite de spaţii reci 6.5.1. Izolarea termică a pereţilor interiori se poate realiza, în general, prin aplicare pe una din feţe (recomandabil pe faţa rece) a unui strat termoizolant, caz în care soluţiile sunt similare cu cele pentru pereţii exteriori cu structură compactă, prezentate la pct. 6.2.2. 6.6. Prevederi specifice elementelor vitrate 6.6.1. La clădirile de locuit, elementele vitrate trebuie să prezinte rezistenţe termice medii cel puţin egale cu rezistenţele termice minime prevăzute în ghidul C 107/4. La clădiri cu altă destinaţie decât cele de locuit, elementele vitrate trebuie să aibă rezistenţe termice medii cel puţin egale cu valoarea coeficientului de control „e” (care are semnificaţia rezistenţei termice minime a elementelor vitrate), date în documentul C 107/2. 6.6.2. Ţinând seama de condiţiile climatice din ţara noastră, de cerinţa de izolare termică şi economie de energie, precum şi de reglementările tehnice în vigoare, pentru clădirile de locuit este recomandabil să se folosească ferestre cu cel puţin trei rânduri de geam (prevăzute cu măsuri de etanşare pe contur) sau ferestre duble, echipate pe cerceveaua interioară cu un geam termoizolant realizat cu sticlă obişnuită, iar pe cerceveaua exterioară cel puţin o foaie de geam simplu, sau ferestre cu un singur geam termoizolant, realizat cu sticle speciale, de joasă emisivitate şi, eventual, având spaţiul dintre ele umplut cu gaze mai izolante decât aerul (Argon, Kripton etc.). La clădirile de locuit nu se admite utilizarea de tâmplărie metalică fără întreruperea punţii termice. 6.6.3. Pe suprafeţele vitrate ale ferestrelor, supraluminilor şi luminatoarelor se poate admite condensul vaporilor de apă. În acest scop, tâmplăria va fi prevăzută cu sisteme de colectare şi/sau evacuare a apei provenită din condens.

675 / 1400 1384

6.6.4. Înclinarea luminatoarelor va fi astfel stabilită încât să nu permită picurarea pe pardoseală a apei provenite din condensarea vaporilor. Aceasta se poate realiza prin : • • •

dirijarea fluxului de căldură spre suprafaţa tavanului sau asigurarea circulaţiei de aer uscat la suprafaţa tavanului, cu echipamente speciale de încălzire ; prevederea unei pante mai pronunţate a suprafeţelor pe care se formează apa de condens asigurând colectarea şi/sau evacuarea acesteia prin măsuri corespunzătoare ; luarea măsurilor speciale sub acoperiş, care să împiedice picurarea apei provenite din condensul vaporilor.

6.6.5. pentru evitarea desprinderii picăturilor de apă provenite din condensul vaporilor de apă pe suprafaţa interioară a luminatoarelor este necesar ca înclinarea minimă, faţă de orizontală, a geamurilor, să aibă valorile din tabelul nr. 4, în funcţie de umiditatea relativă a aerului interior. Tabelul nr. 4 Înclinarea minimă faţă de orizontală, în funcţie de umiditatea relativă interioară ( i) :

Tipul de cercevele

≤ 60%

(60…75)%

(75…100)%

simple şi duble, fixe sau mobile

350

450

690

idem, cu echipamente speciale de încălzire a geamului

nu se normează

350

450

6.6.6 La proiectarea şi realizarea suprafeţelor vitrate, funcţie de orientarea acestora, se va avea în vedere reducerea însoririi excesive a spaţiilor şi evitarea fenomenului de orbire. Acesta se poate obţine prin adoptarea unor serii de măsuri ca: utilizarea de sticle colorate, reflectante, termoabsorbante sau cu folii reflectante aplicate pe suprafaţa geamului, jaluzele, transperante, parasolare etc. 6.6.7. La cădirile de producţie cu procese tehnologice calde şi uscate se recomandă utilizarea ochiurilor de ventilare reglabile, dispuse la partea superioară a pereţilor şi de admisie de aer, în apropierea pardoselilor. 7. PREVEDERI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN OPERĂ A STRATURILOR TERMOIZOLANTE ÎN ALCĂTUIREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE 7.1. Generalităţi 7.1.1. Lucrările de izolare termică se execută pe baza proiectelor întocmite de proiectantul lucrărilor de construcţie, verificate şi aprobate conform legislaţiei în vigoare. 7.1.2. Ori de câte ori apar abateri de la proiect, care presupun înlocuirea totală sau parţială a materialelor prevăzute în proiect sau care conduc la majorarea încărcării elementelor de construcţie, se va obţine în mod obligatoriu avizul proiectantului de specialitate şi de rezistenţă. 7.2. Lucrări pregătitoare 7.2.1. Suprafeţele suport pregătite pentru executarea izolaţiilor termice trebuie să aibă planeitatea necesară, în funcţie de tipul şi modul de fixare a stratului termoizolant. 7.2.2. Dacă suprafaţa suport prezintă denivelări, după caz, se va executa o racordare cu pantă de minim 1:10, un strat de tencuială sau o şapă de egalizare, dar numai cu avizul proiectantului de rezistenţă. 7.2.3. Suprafeţele suport pe care urmează a se aplica direct bariera contra vaporilor de apă sau izolaţia termică vor fi curăţate şi amorsate.

676 / 1400 1384

7.2.4. Pe cât posibil, se va evita pozarea instalaţiei electrice pe faţa elementelor de construcţie pe care urmează a se aplica izolaţia termică, iar când acest lucru nu se poate evita, tuburile electrice se vor îngloba, după caz, în straturile de tencuială, betonul de pantă sau şapa generală de nivelare. Nu se admite înglobarea tuburilor electrice prin ieşirea sau tăierea plăcilor termoizolante. 7.3. Executarea lucrărilor 7.3.1. Lucrările de izolare termică se execută numai cu personal specializat. Acesta va verifica tot timpul atât grosimea şi calitatea materialului termoizolant cât şi respectarea dimensiunilor punţilor termice din proiect. 7.3.2. Executarea lucrărilor de izolare termică se face respectându-se prevederile cuprinse în normele tehnice de folosire specifice fiecărui material termoizolant (standarde de produs, agremente tehnice, norme tehnice de produs, mărci de fabricaţie etc.). 7.3.3. La punerea în operă a materialelor termoizolante se vor avea în vedere măsurile de transport, manipulare şi depozitare prevăzute în normele tehnice ale produselor respective, precum şi recomandările producătorului pentru evitarea degradării acestora, 7.3.4. La realizarea stratului termoizolant se interzice utilizarea materialelor degradate (cu spărturi, ştirbituri, grosime necorespunzătoare şi neuniformă etc.) sau cu caracteristici fizico – mecanice inferioare celor prevăzute în normele tehnice specifice. 7.3.5. Câmpul termoizolant cu materiale sub formă de plăci se va realiza prin aşezarea acestora cu rosturile strânse. Eventualele spaţii dintre plăci vor fi completate cu bucăţi tăiate la dimensiunile necesare, din aceleaşi materiale, pentru a se obţine un strat termoizolant continuu. În cazul în care izolaţia termică din plăci se realizează în mai multe straturi, acestea se vor dispune astfel încât rosturile dintre plăcile unui strat să fie decalate (recomandabil cu cca. 1/2 … 1/3 din dimensiunea plăcii) faţă de rosturile dintre plăci straturilor adiacente. 7.3.6. În caz de ploaie,în timpul execuţiei termoizolaţiei, suprafaţa stratului termoizolant se va acoperi provizoriu cu folii de protecţie, asigurându-se scurgerea apelor. 7.4. Prevederi specifice pentru termoizolarea pereţilor 7.4.1. Aşezarea plăcilor termoizolante se face cu rosturi strânse, în rânduri astfel aşezate ca rosturile să fie ţesute. 7.4.2. În funcţie de tipul şi greutatea plăcilor termoizolante, fixarea lor (provizorie sau definitivă) de perete se face, după caz, prin lipire (de ex.: mortar, pastă adezivă etc.) şi/sau prindere mecanică (de ex.: cu agrafe metalice din oţel inoxidabil, şuruburi prevăzute cu rondele din plastic, şaibe late etc.). 7.5. Prevederi specifice pentru termoizolarea acoperişurilor 7.5.1. Materialele termoizolante trebuie să fie aşezate fără rosturi şi strâns îmbinate cu elementele de construcţie în relief care străpung termoizolaţia (coşuri, parapete, guri de vizitare, tuburi de aerisire). 7.5.2. Aplicarea stratului termoizolant se face pe făşii, astfel încât să existe posibilitatea acoperirii lor cu straturi de protecţie într-un interval de timp în care să nu existe riscuri de umezire a termoizolaţiei datorită precipitaţiilor atmosferice şi fără a se călca pe plăcile termoizolante. 7.5.3. Circulaţia directă pe plăcile termoizolante este interzisă. Se admite circulaţia peste plăci doar prin intermediul unor podini. 7.5.4. Executarea izolaţiilor termice la acoperişurile cu poduri ventilate se face prin aplicarea materialului termoizolant pe faţa superioară a planşeului spre pod. Stratul termoizolant va fi protejat cu un strat cu rol de barieră antivânt, în cazul podurilor necirculabile sau cu un strat de protecţie care să preia încărcările statice şi dinamice la care poate fi supusă pardoseala în timpul exploatării, în cazul podurilor circulabile. 7.5.5. Racordările suprafeţelor orizontale cu cele verticale se realizează cu scafe din mortar, ca suport al straturilor de difuziune, barierelor contra vaporilor şi al hidroizolaţiilor. În dreptul scafelor se asigură o rigidizare suficientă a stratului suport al hidroizolaţiei pentru a împiedica forfecarea acestuia, iar la izolaţiile termice din materiale elastice trebuie să se prevadă prelungirea şi legarea de parapete a şapei armate ce constituie suport al hidroizolaţiei. 7.5.6. Straturile de barieră contra vaporilor, difuziune şi hidrofuge se execută în conformitate cu prevederile din document C 112.

677 / 1400 1384

7.5.7. Învelitorile şi lucrările de tinichigerie se execută în conformitate cu prevederile din document C 37. 7.6. Prevederi specifice pentru termoizolaţia planşeelor peste spaţii reci 7.6.1. În cazul termoizolării planşeelor la partea inferioară (pe intrados) izolaţia termică se execută, de regulă, fie prin fixare mecanică, fie prin fixare mecanică şi lipire. Aplicarea plăcilor termoizolante necesită în general operaţii de : • • • • • • • •

rectificarea planeităţii suprafeţei inferioare a planşeului ; ancorarea de elemente de rezistenţă ale planşeului, a elementelor de prindere a stratului de izolaţie termică şi eventual a stratului de protecţie ; după caz, aplicarea stratului de amorsaj pe suprafaţa inferioară a planşeului şi pe faţa plăcii termoizolante care se lipeşte ; după caz, aplicarea pastei de lipire pe suprafaţa plăcilor termoizolante amorsate ; aplicarea plăcilor termoizolante concomitent cu trecerea prin rosturile termoizolaţiei a elementelor de fixare (ancorare) ; după caz, corectarea continuităţii stratului termoizolant, prin completarea cu material termoizolant de acelaşi tip a rosturilor rezultate cu dimensiuni mai mari decât cele admise ; după caz, sprijinirea provizorie a stratului termoizolant în timpul prizei şi întăririi soluţiilor de lipire ; aplicarea straturilor de protecţie şi de finisaj .

7.6.2.În cazul termoizolării planşeului la partea superioară, plăcile termoizolante se aşează pe planşeu cu rosturi strânse, în acelaşi mod ca la acoperişuri. Peste ele se realizează stratul de protecţie, eventual un strat de separaţie care să protejeze plăcile termoizolante împotriva umidităţii din şapă sau, dacă este prevăzut în proiect, să realizeze şi bariera contra vaporilor (bariera contra vaporilor se aplică numai pe faţa „caldă” a termoizolaţiei). 7.6.3. Realizarea planşeelor cu izolaţie termică înglobată necesită următoarele operaţii principale : • • • •

execuţie feţei inferioare a planşeului, care constituie şi stratul suport al termoizolaţiei ; aşezarea materialului termoizolant între grinzile planşeului ; după caz, aplicarea barierei contra vaporilor de apă pe faţa „caldă” (pe faţa inferioară sau superioară, în funcţie de poziţia planşeului în raport cu spaţiul mai rece) ; execuţia feţei superioare a planşeului .

7.7. Prevederi specifice pentru elementele vitrate 7.7.1. La realizarea elementelor vitrate se va avea în vedere asigurarea etanşeităţii acestora atât între geam şi ramă cât şi între cercevele şi toc. 7.7.2. La montarea elementelor vitrate în golurile elementelor de construcţie se va realiza umplerea pe tot perimetrul, a rosturilor rezultate între acestea, cu materiale izolante adecvate (şnururi din vată minerală sau vată de sticlă, spumă de poliuretan sub formă de spray etc.), precum şi etanşarea lor pentru protecţia împotriva agenţilor climatici (exteriori şi interiori). 7.8. Măsuri la executarea lucrărilor de izolaţii termice pe timp friguros 7.8.1. Lucrările care presupun procedee umede nu se vor executa la temperaturi mai mic de +5 0C. De asemenea, lucrările de izolaţii termice nu se vor executa la temperaturi inferioare celor prevăzute în normele tehnice ale produselor, pe timp de ceaţă sau cu precipitaţii atmosferice. 8. CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR 8.1. La execuţia lucrărilor de izolaţii termice nu se vor folosi decât materiale agrementate tehnic în vederea utilizării în construcţii în România, cu certificate de conformitate privind îndeplinirea caracteristicilor prevăzute în normele tehnice de produs. De asemenea, nu se vor folosi materiale pentru care furnizorul nu a emis certificate de calitate.

678 / 1400 1384

Materialele termoizolante trebuie să îndeplinească, după caz, cerinţele prezentate în cadrul capitolului 5 din prezentul document. 8.2. Recepţia materialelor se va face prin verificarea certificatelor de calitate emise de producător şi confruntarea lor cu condiţiile tehnice prevăzute în normele tehnice de fabricaţie. În certificatele de calitate trebuie să se menţioneze în mod expres, după caz, standardul de produs, agrementul tehnic, norma tehnică de fabricaţie etc., precum şi eventualele măsuri speciale privind depozitarea, manipularea, transportul, punerea în operă, protecţia muncii şi siguranţa la foc, cu indicarea, după caz, a măsurilor şi echipamentelor de protecţie. De asemenea, în certificatele de calitate trebuie să se înscrie în mod expres numărul lotului şi date de fabricaţie. 8.3. În caz de dubiu privind calitatea materialului, se vor dispune verificări prin sondaj, de către un laborator autorizat, pentru stabilirea concordanţei dintre caracteristicile tehnice ale materialelor termoizolante aprovizionate, cu cele din norma de produs. 8.4. La punerea în operă se vor utiliza produse care se încadrează în duratele limită de timp admise minime sau maxime), în cazul în care normele tehnice ale produselor prevăd aceste termene. 8.5. Fazele determinante privind controlul lucrărilor în timpul execuţie se vor hotărî de către proiectant, în funcţie de categoria de importanţă a construcţiilor, stabilită prin „Regulament privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor. Metodologie de stabilire a categoriei de importanţă a construcţiilor” şi în conformitate cu „Procedura privind controlul statului în fazele de execuţie determinate pentru rezistenţa şi stabilitatea construcţiilor” aprobate prin Ordinul MLPAT nr. 21/N din 02.10.1995. 8.6. Controlul în timpul execuţiei lucrărilor de izolaţii termice se va efectua de către executant şi de către beneficiar, prin sistemul propriu de asigurare a calităţii, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, verificându-se corespondenţa dintre lucrările efectuate şi prevederile din proiect. În cadrul controlului se vor verifica cel puţin următoarele,care vor fi consemnate în procesele verbale de lucrări ascunse : • • • • •

•

dacă lucrările pregătitoare s-au executat în conformitate cu prevederile prezentului document şi ale proiectului de execuţie ; dacă materialele termoizolante s-au montat în conformitate cu prevederile prezentului document şi ale proiectului de execuţie ; dacă s-au respectat prevederile din proiect referitoare la realizarea izolaţiei termice în dreptul punţilor termice (centuri, buiandrugi, stâlpi, elemente de fixare etc.) ; dacă stratul de protecţie a termoizolaţiei s-a executat în conformitate cu prevederile din prezentul document ; dacă straturile hidroizolante, de difuziune, bariera contra vaporilor, racordările la elementele care străpung câmpul învelitorii, precum şi racordările la atic/reborduri s-au făcut în conformitate cu prevederile din documentul C 112, respectiv lucrările de învelitori şi tinichigerie s-au executat conform prevederilor din documentul C 37 ; dacă s-au executat, conform proiectului, canalele de aerare şi dacă s-au montat corect prizele de aer.

Lucrările găsite necorespunzătoare se vor reface. 8.7. La recepţia lucrărilor se vor analiza constatările consemnate în procesele verbale de lucrări ascunse şi în caietul de dispoziţii de şantier, făcute de organele de control în timpul execuţie. În caz de dubiu se vor executa, după caz, sondaje, încercări nedistructive (de ex.: prin termografie în infraroşu, măsurări termotehnice „in situ” etc.) prin care să se verifice corecta aplicare a prevederilor din proiect şi din reglementările tehnice specifice. 9. REGULI DE EXPLOATARE ŞI ÎNTREŢINERE

679 / 1400 1384

9.1. Proiectantul va pune la dispoziţia beneficiarului un caiet privind condiţiile de urmărire, exploatare şi întreţinere, ţinând seama de durata de viaţă a materialelor precum şi de măsurile ce se pot lua în vederea menţinerii în timp a calităţii lucrărilor de izolaţii termice. 9.2. În timpul exploatării este interzisă circulaţia curentă a oamenilor şi depozitarea oricăror materiale pe acoperişurile necirculabile. 9.3. Pentru asigurarea eficienţei termoizolaţiei se va urmări periodic (primăvara şi toamna) starea hidroizolaţiei sau a învelitorilor de orice fel şi se vor remedia de îndată deficienţele constatate, pentru a nu se produce infiltraţii de apă şi deci umezirea termoizolaţiei. 9.4. În cazul constatării umezirii termoizolaţiei se va analiza gravitatea şi întinderea degradării, în vederea luării măsurilor corespunzătoare de remediere a acesteia. 10. MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII ŞI SIGURANŢĂ LA FOC 10.1. La proiectarea şi executarea lucrărilor, se vor respecta prevederile din : • • • • •

Document de siguranţă la foc a construcţiilor – indicativ P 118 -99; Document de prevenire şi stingerea a incendiilor, pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţiilor aferente acestora – indicativ C 300-94; Norme generale de protecţie a muncii – ediţia 1996 ; Norme de medicina muncii – aprobate prin Ordinul MS nr. 1957/1995 ; Regulament privind protecţia şi igiena muncii în construcţii – aprobat cu Ordinul MLPAT nr. 9/N/15.11.1993 .

10.2. Pe timp nefavorabil (ploi, ninsoare, polei, ceaţă, vânt puternic, temperaturi sub +5 0C), lucrările exterioare se vor întrerupe. 10.3. Pentru muncitorii care lucrează pe acoperiş se va prevedea un acces sigur prin scări prevăzute cu balustrade de protecţie, montate anume şi verificate, fiind interzise accese improvizate. Pe întreg conturul acoperişului unde se lucrează trebuie montată balustrada de protecţie, conform prevederilor din normele de protecţia muncii. 10.4. La termoizolarea învelitorilor care prezintă capacităţi portante sau rezistenţele la şoc reduse, lucrările se vor executa numai pe podine de lucru, fiind interzisă circulaţia sau staţionarea muncitorilor şi depozitarea materialelor direct pe aceste plăci. Legarea cu centuri de siguranţă a muncitorilor este obligatorie, iar când acestea nu oferă suficienţă securitate sau stânjenesc execuţia se va prevede în documentaţie amplasarea sub tronsonul de lucru a unei plase generale, rezistente la căderea unui om. 10.5. Ridicarea materialului pe acoperiş trebuie făcută în containere. Containerele nu trebuie să agaţe în timpul ridicării nici un elementul de construcţie şi ele trebuie să fie asigurate pentru a împiedica rotirea lor. Utilajele de ridicat, acţionate electric, trebuie să fie legate la pământ, să fie complete şi verificate. Manipularea lor se va face numai la către personal autorizat. 10.6. În cazul lucrului cu materiale termoizolante care pot irita pielea (de ex.: produse din vată minerală sau din vată de sticlă), este necesar a se purta, de către manipulanţii acestora, un echipament complet, alcătuit din cizme de cauciuc, salopetă, cască, ochelari, mănuşi de protecţie, fular şi manşete din tifon. Pentru îndepărtarea fibrelor iritante, muncitorul se va spăla periodic cu săpun şi apă. 10.7. Materialele termoizolante vor fi protejate împotriva incendiilor şi ferite de zonele c foc deschis. 10.8. Se vor respecta şi măsurile de protecţia muncii şi de prevenire şi stingere a incendiilor specificate în normele de produs (standarde, agremente tehnice, norme sau mărci de fabricaţie) asigurându-se echipamentul de protecţie precizat în aceste norme. ANEXA A

680 / 1400 1384

VALORI DE CONTROL ALE CARACTERISTICILOR TERMOTEHNICE DE CALCUL PENTRU UNELE MATERIALE TERMOIZOLANTE UTILIZATE ÎN MOD CURENT A.1. În tabelul A.1 sunt date valorile de control ale următoarelor caracteristici termotehnice pentru unele materiale termoizolante utilizate lîn mod curent : • • • •

Densitatea aparentă - ; Conductivitatea termică – ; Coeficient de asimilare termică – s ; Factorul rezistenţei la permeabilitate la vapori -

D

.

A.2. Valorile conductivităţii termice de calcul, prezentate în această anexă pentru materialele termoizolante uşoare, sunt definite pentru condiţiile de temperatură şi umiditate considerate ca reprezentative pentru construcţiile din ţara noastră, atunci când aceste materiale sunt montate în structura elementelor de construcţie, cu respectarea condiţiilor din cadrul prezentului document, ferite de acţiunea apei din precipitaţii şi umidităţii rezultate din condensarea vaporilor de apă. Aceste valori reprezintă rezultatul prelucrării statistice a unui şir de date obţinute pe bază de măsurări pe un număr reprezentativ de probe din cadrul aceleiaşi grupe de materiale. A.3. Conductivitatea termică de calcul este definită pentru temperatura medie de 00C, specifică condiţiilor climatice din ţara noastră şi este dată pentru o umiditate de exploatare conform următoarelor convenţii : • •

•

pentru materialele nehigroscopice şi care nu conţin sau nu păstrează apa de fabricaţie, conductivitatea termică este aceea determinată pentru materialul în stare uscată ; pentru materialele termoizolante uşoare, conductivitatea termică de calcul este aceea corespunzătoare umidităţii de echilibru a materialului plasat într-o atmosferă cu temperatura de 200C şi umiditatea relativă de 65% ; pentru materialele termoizolante care conţin în pori alte gaze decât aerul, conductivitatea termică de calcul este aceea determinată în stare uscată, după un interval de timp de îmbătrânire, dat pentru fiecare produs.

A.4. În cazul utilizării materialelor termoizolante în alte condiţii de temperatură (T) şi umiditate ( ) decât cele date la pct.A.3, conductivitatea termică de calcul va fi determinată prin aplicarea unor factori de conversie. A.5. Conversia conductivităţii termice A.5.1. Conversia conductivităţii termice de la un set de condiţii I ( face conform relaţiei A.1 :

) la alt set de condiţii II (

) se

(A.1) în care : FT este factorul de conversie pentru temperatură ; - factorul de conversie pentru umiditate . A.5.2. Factorul de conversie pentru temperatură se determină cu relaţia A.2 : (A.2) în care : fT este coeficientul de conversie pentru temperatură, în l/K ; T1 - temperatura corespunzătoare setului de condiţii I, în K ; T2 - temperatura corespunzătoare setului de condiţii II, în K . A.5.3. Factorul de conversie pentru umiditate se determină astfel : a) când conţinutul de umiditate al materialului este exprimat în unităţi de masă şi este raportat la masa materialului (conţinut de umiditate masic), factorul de conversie se calculează cu relaţia A.3 :

681 / 1400 1384

(A.3) în care : este coeficientul de conversie masic pentru umiditate, în kg/kg ; este conţinutul de umiditate masic, corespunzător setului de condiţii I, în kg/kg ; este conţinutul de umiditate masic, corespunzător setului de condiţii II, în kg/kg ; b) când conţinutul de umiditate al materialului este exprimat în unităţi de volum şi este raportat la volumul materialului (conţinut de umiditate volumic), factorul de conversie se calculează cu relaţia A.4 : (A.4) în care : este coeficientul de conversie volumic pentru umiditate, în m3/m3 ; este conţinutul de umiditate volumic, corespunzător setului de condiţii I, în m3/m3 ; este conţinutul de umiditate volumic, corespunzător setului de condiţii II, în m3/m3 ; A.5.4. Valorile coeficientului de conversie pentru temperatură (fT) sunt date în tabelul A.2, în funcţie de clasa de conductivitate termică, pentru unele materiale termoizolante utilizate în mod curent. A.5.5. Valorile coeficienţilor de conversie pentru umiditate ( şi ) sunt date în tabelul A.3, în funcţie de conţinutul de umiditate (masic sau volumic), pentru unele materiale termoizolante utilizate în mod curent. A.6. Pentru produsele injectate în panouri cu feţe impermeabile sau pentru produsele având feţele cu pori de suprafaţă închişi din fabricaţie, valorile conductivităţii termice de calcul sunt în general mai mici decât pentru aceleaşi produse montate în structuri clasice de zidărie sau de beton. A.7. Pentru celelalte materiale de construcţie, necuprinse în această anexă, conductivitatea termică de calcul se va considera conform document C 107/3 sau conform agrementelor tehnice aprobate. A.8. Pentru produsele foarte uşoare din vată minerală sau vată de sticlă valorile conductivităţilor termice de calcul sunt caracteristice densităţilor aparente specificate, densităţi care prezintă masa în stare uscată a unităţii de suprafaţă a produsului, raportată la grosimea nominală indicată de fabricant. Tabelul A.1. Caracteristicile termotehnice ale unor materiale termoizolante utilizate în mod curent

Nr. crt.

Tipul de material

Densitatea aparentă kg/m3

Conductivitatea termică de calcul W/(mK)

Coeficientul de asimilare termică s W/(mK)

Factorul rezistenţei la permeabilitate la vapori D

1

Produse din vată minerală (din rocă)

1.1

Clasa A1

18≤ 110 mm în tronsoane de 6, 8, 12 m lungime. Procedee de îmbinare a tuburilor şi fitingurilor Îmbinarea ţevilor din PE din componenţa conductelor îngropate se realizează prin sudură la cald, utilizând două procedee tehnologice: c. sudura cap la cap; d. sudura prin electrofuziune. a. Sudura cap la cap (încălzirea capetelor adiacente de ţeavă + presare) se poate realiza manual la ţevi cu diametre mici (informativ D < 50 mm). Pentru efectuarea sudurii manuale este necesară folosirea unui personal de înaltă calificare. Pentru sudarea ţevilor cu diametre mai mari (informativ D < 90 mm) se utilizează de regulă echipamente speciale care asigură aliniamentul capetelor de ţeavă adiacente, presarea acestora, încălzirea precum şi controlul automat al tuturor parametrilor de proces. b. Sudarea prin electrofuziune se recomandă a se utiliza preferenţial pentru întreaga gamă de diametre. Realizarea îmbinării necesită folosirea unor racorduri sau manşoane electrosudabile precum şi a unui echipament special de sudură. Echipamentele de sudură moderne sunt unităţi portabile total automatizate ce permit un control precis al tuturor parametrilor ceruţi de procesul tehnologic (poziţie, temperatură, timp, etc.). Suplimentar, echipamentul are posibilitatea de înregistrare, în regim de asigurare a calităţii, a următorilor parametrii:

1097 / 1400 1384

- identificarea operatorului; - numărul operaţiei; - data şi ora efectuării acesteia; - originea şi tipul racordului sau manşonului folosit la îmbinare; - parametrii ciclului de sudare. Având la bază procedeele de îmbinare nedemontabilă sus-menţioante, au fost dezvoltate numeroase construcţii de manşoane, racorduri, cuplaje, coliere de priză în sarcină, etc. care permit: d. protejarea în linie (cu referire în particular la artere în gama D 63 .... 315); e. conexiunea arterelor cu conductele de serviciu; f. conexiunea conductelor de serviciu cu conductele de racord la intrarea în clădiri (căminul pentru apometre). Producătorii specializaţi oferă, de asemenea, o gamă diversificată care permite utilizarea unor îmbinări mecanice (demontabile) cum ar fi: îmbinări cu flanşe, îmbinări cu furnituri de cauciuc, îmbinări cu role precomprimate din metal sau plastic şi îmbinări care combină tipurile de mai sus. De menţionat faptul că părţile metalice din componenţa ansamblelor de îmbinare trebuie să fie protejate corespunzător împotriva acţiunii corozive a solului, în caz contrar multe din avantajele conductelor din PE pot să fie anulate. 3.7. Montarea tuburilor din PVC Tuburile din PVC, depozitate de-a lungul tronsonul de tranşee pregătit pentru montaj, se vor coborî în şanţ, unul cate unul, pe măsura ce se îmbina intre ele. Coborârea conductelor in şanţ se va realiza cu funii de cânepa; tuburile nu se vor tara sau rostogoli pe pământ sau suprafeţe dure. Montarea tuburilor se face din aval spre amonte, mufele tuburilor aşezându-se spre amonte, in contra sensului de scurgere al apei. Etanşarea se realizează prin intermediul inelelor de etanşare montate in spaţiul dintre tub si mufa in mod uniform pe toata circumferinţa tubului. Atât garnitura de etanşare cat si pereţii interiori ai mufei vor fi curăţaţi cu atenţie, după care garnitura de cauciuc se introduce in canelura mufei. Prin umezirea garniturii se uşurează aşezarea in canelura. Se unge cu un strat subţire de săpun capătul tubului (nu se vor folosi produse derivate ale ţiţeiului). Capătul tubului astfel pregătit se introduce pana la semn in mufa cu garnitura (tuburile trebuie sa fie coaxiale). Pentru diametre ale tubului de 200-500 mm se foloseşte un dispozitiv de îmbinare (cricul cu pârghie). La montarea conductelor din PVC, de cele mai multe ori este necesara prelucrarea acestora: a) Prelucrarea prin aşchiere a.1. Pilire. Rectificare. Ţevile din PVC dur se pot prelucra bine cu scule, atât manual cat si mecanic. Pentru prelucrarea manuala cu bune rezultate se va folosi pila, in timpul operaţiei de pilire impunându-se ca din când in când sa se cureţe de pilitura suprafaţa acesteia. Operaţiile de pilire si rectificare se pot face cu maşina de rectificat cu diametrul pietrei de 250 mm, cu turaţie de cca 300-400 rot/min., in condiţii asemănătoare prelucrării metalelor uşoare. Trebuie evitata apăsarea puternica a ţevii pe piatra, deoarece din cauza încălzirii rapide, PVC-ul se întinde pe piatra. Operaţia trebuie executata cu întreruperi repetate astfel ca temperatura materialului sa nu depăşească 600C. a.2. Debitare cu fierăstrăul. Ţevile din PVC dur se pot debita atât manual – când se foloseşte fierăstrăul in coada de vulpe – cat si mecanic, când se foloseşte fierăstrăul din industria lemnului. In cazul debitării cu fierăstrăul, se vor îndepărta periodic aşchiile formate.

1098 / 1400 1384

b) Deformare la cald Deformarea la cald este o tehnologie speciala si se bazeaza pe proprietatea PVC-ului care, in urma solicitarilor mecanice la o temperatura mai mare decat cea de vitrivicare, se deformeaza plastic, ireversibil. Cu aceasta metoda se realizeaza largirea capetelor tevilor si curbarea tevilor drepte. Temperatura optima pentru deformare la cald este intre 130-1400C. Daca temperatura de deformare este sub aceasta valoare sau neomogena, iau nastere tensiuni in sectiunea tevii, care deterioreaza teava in aceste portiuni. Se recomanda ca aceste operatii sa fie executate de firma producatoare sau sa se preia tehnologia de executie cu precriptiile corespunzatoare. c) Lipirea La montare, tevile PVC cu piesele de legatura se asambleaza fara lipire si se marcheaza intre ele, iar pe o axa paralela cu axa conductei se vor marca lungimile de intrare. In acest fel se controleaza lungimea de intrare a capatului tevii si zona de ungere cu solutia de lipit. Inainte de asamblare, capatul tevii se va taia la un unghi drept, se va elibera de resturi, iar muchiile se tesesc la 450. Se vor indeparta impuritatile de pe suprafata exterioara a capatului tevii de imbinat, dupa care se degreseaza cu vata imbibata in spirt tehnic, diclormetan, etc. Aceasta vata se foloseste numai o singura data dupa care se arunca. Dupa evaporarea solutiei de degresat se va unge cu solutia de lipit (VINILFIX sau TANGIT) atât interiorul piesei de legătura (cu un strat subţire) cat si capătul ţevii (cu un strat mai gros), ungerea făcându-se cu pensula in direcţia axei, eliminându-se astfel pericolul de formare a unor “noduri”. După ungerea cu soluţia de lipit, cele doua piese se montează după semne fără sa fie rotite, capătul ţevii introducându-se in mufa piesei de legătura pana când atinge umărul. In aceasta poziţie trebuie ţinuta nemişcata câteva secunde. De pe exteriorul ţevii, cu vata speciala, se şterge soluţia de lipit care a curs afara. Daca , in timpul lucrului, soluţia de lipit capota o culoare alb-laptoasa, lucrarea trebuie oprita, deoarece va fi necorespunzătoare, cauza fiind producerea condensului, datorat umidităţii mari a aerului si evaporării soluţiei de lipit, urmare a efectului de răcire. Acest fenomen poate sa pericliteze rezistenta de legătura a pieselor îmbinate. Piesele îmbinate se pot scoate din încăpere doar după minimum 30 minute de la lipire, putând fi expuse la solicitări mici de tracţiune si minimum 45 minute, daca sunt folosite la temperaturi joase. In cercarea la presiune după lipire (punere sub presiune) a conductelor, la temperatura de 200C, se poate face după un număr de ore egal cu valoarea presiunii de încercare. 3.8. Cerinţe pentru instalare În cazul conductelor realizate cu ţevi şi racorduri din PE, cerinţele de instalare sunt avantajul acestora în raport cu cele aferente conductelor metalice. În legătură cu aceasta, se menţionează: - posibilitatea realizării unor tronsoane lungi de conducte la malul şanţului (informativ până la 150 m); - la instalarea în şanţ, acestea pot fi uşor manipulate fără a necesita un echipament greu; - şanţurile au dimensiuni transversale relativ reduse cu referire în mod special la lăţimea la baza şanţului şi adâncimea de îngropare pentru asigurarea condiţiilor minime de rezistenţă la îngheţ; - în situaţia instalării sub carosabil cu trafic intens, se pot adopta adâncimi de gropare mai mici (minim 600 mm), dacă placa de beton are o grosime de minim 150 mm. - rectiliniaritatea conductei nu trebuie asigurată în mod riguros datorită flexibilităţii conductelor din PE; - sunt necesare un număr substanţial redus de masive de ancorare în raport cu ţevile de oţel; - productivitatea lucrărilor de instalare este foarte ridicată (la aducţiuni 2-3 km/zi); - de semnalat necesitatea respectării unor condiţii speciale, proprii astfel conductelor din mase plastice;

1099 / 1400 1384

- înainte de instalarea în şanţ se va asigura temperatura conductei la aproximativ temperatura de funcţionare, în situaţia în care ţevile au fost expuse anterior la o temperatură diferită de temperatura de funcţionare; - Se va evita prezenţa în patul de aşezare sau umplutură a unor corpuri tari (pietre, roci, etc.) cu muchii tăioase sau colţuri ascuţite; acestea pot produce fisuri în cadrul unui proces de abraziune în condiţii de dilataţie şi contracţie a conductei; - La instalarea în terenuri îmbibate de apă este necesar să se realizeze o încărcare substanţială cu material de umplutură imediat după pozare; se contracarează, astfel, tendinţa de ridicare la suprafaţă a ţevilor golite de apă datorită densităţii mici a materialului de construcţie; - utilizarea corespunzătoare a mijloacelor de compensare a eventualelor dilatări sau contracţii ale conductei datorită variaţiilor de temperatură; - flexibilitatea şi tendinţa de fluaj a ţevilor din PE generează o susceptibilitate pentru deformaţii în timpul depozitării atât la nivelul ţevilor drepte cât şi a celor înfăşurate (în colaci sau pe tambur); Tratarea capetelor de ţeavă este esenţială pentru realizarea îmbinării prin sudură, indiferent de procedeul utilizat. Ca o cerinţă specifică ţevilor din PE, se va evita instalarea acestora în solurile contaminate cu gaze de cărbune sau hidrocarburi, dată fiind permeabilitatea ridicată a polietilenei faţă de aceste medii. Distanţa faţă de reţelele termice trebuie să fie de min. 0,4 m. Distanţa faţă de reţelele de canalizare trebuie să fie min. 3,00 m. Se recomandă semnalarea prezentei conducte cu grilă metalică sau bandă de polietilenă de culoare albastră, cu inserţie metalică. 3.9. Cerinţe pentru întreţinere şi reparaţii Datorită rezistenţei ridicate la coroziune şi durabilităţii ţevilor din PE, cheltuielile de întreţinere sunt foarte reduse. În ceea ce priveşte lucrările de reparaţie, se menţionează faptul că în situaţia apariţiei unei zone neetanşe sau deteriorarea mecanică a unor porţiuni de conducte sau racorduri se procedează la înlocuirea acestora cu noi elemente de conductă. Dacă acestea apar în zona unor îmbinări prin sudură, aceasta trebuie înlăturată complet anterior resudării. 4. ÎNREGISTRARI 4.1. Formulare utilizate 4.1.1. Procesul-verbal de primire amplasament 4.1.2. Procesul-verbal de lucrari ascunse 4.1.3. Condica de betoane 4.1.4. F.C 4.1.5. Nota comanda beton 4.1.6. Fisa de betonare 4.1.7. Fisa strat 4.1.8. Bonuri de transport 4.1.9 . Referat de necesitate 4.1.10. Necesar de forta de munca 4.1.11. Necesar de echipamente 4.1.12. PV pentru efectuarea receptiilor partiale si finale ale lucrarii

1100 / 1400 1384

-

-

4.1.13. Proces verbal pentru faza determinanta

-

4.2. Dosare utilizate 4.2.1. Dosarul lucrarii de constructie

-

5. ANEXE 5.1. Nu este cazul

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

PTE - 87

SUDAREA PRIN ELECTROFUZIUNE A TEVILOR DIN PEHD

CUPRINS 1. Scop.....................................................................................…..............………....................... 2. Domeniu de aplicare...............................................................................………....….............. 3. Documente de referinţă...........................................................................………….................. 5. Măsuri prealabile.........................................................................................…………....…...... 6. Reguli de procedură si responsabilitati.........................................................……………........ 7. Înregistrări..............................................................................................……………............... 8. Anexe...................................................................................................……………................. Evidenţa aprobărilor şi reviziilor.............................................................…………....................

1. SCOP Prezenta procedura stabileşte masurile si actiunile ce trebuiesc luate pentru realizarea proceselor de sudare la tevile PEHD folosite la transportul fluidelor.

1101 / 1400 1384

3. DOMENIU Procedura se aplica la sudarea ţevilor de PEHD pentru realizarea conductelor cu utilitati diverse. In vederea realizarii conductelor din PHED se vor utiliza numai tevi si fitinguri corespunzatoare din punct de vedere calitativ. 4. DEFINITII §1 ABREVIERI 4.1 DEFINITII 4.1.1 Conform Manualului MCMSSO-00 4.2 ABREVIERI PC - Planul Calitatii; PCCVI - Plan de control de calitate, verificari si mcercari; RCQ - Responsabil cu Controlul Calitatii; RTE - Responsabil Tehnc cu Executia; MCMSSO – Manualul Calităţii al Mediului şi al Sănătăţii şi Securităţii Ocupaţionale.

5.1 5.2 5.3 5.4

5. DOCUMENTE DE REFERINTA Legea nr. 10/1993 - privind calitatea in construcţii HGR nr. 766/1997- Regulamente privind calitatea in construcţii DIN 8075 ţevi PEHD - cerinţe generate de calitate, teste. SR ISO 4065/78 - ţevi din materiale termoplastice

6. RESPONSABILITATI 6.1 Seful de şantier 6.1.1 Coordoneaza activitatea intregului personal din subordine. 6.1.2 Raspunde de aprovizionarea lotului cu materiale de calitate cu dovada existentei acesteia. 6.1.3 Intocmeste la timp si corect documentele care atesta calitatea lucrarilor executate. 6.1.4 Convoaca simultan reprezentantii autorizati pentru semnarea pe faze a actelor de atestare a calitatii pentru lucrarile executate. 6.1.5 Instruieste periodic personalul din subordine cu privire la exigentele tehnice si calitative ale lucrărilor pe care le conduce. 6.1.6 Foloseşte personalul autorizat, conform cerinţelor de asigurare a calităţii. 6.1.7 Răspunde de calitatea lucrărilor executate. 6.1.8 Rezolva corect neconformităţile apărute. 6.1.9 Anunţă operativ directorul, inginerul sef constructor când apar neconformităţi. 6.2 RESPONSABILUL CU SUDURA 6.2.1 Face parte din comisia de examinare a sudorilor. 6.2.2 Întocmeşte si tine la zi Registrul de evidenta a sudurilor executate in opera. 6.2.3 Participa la receptia lucrarilor de sudura confirmand calitatea lucrarilor de sudura. 6.2.4 Urmareste aplicarea prezentei proceduri. 6.2.5 Efectueaza instruirea personalului de executie pentru lucrarile de sudura. 6.2.6 Anunta operativ seful de lot si seful de organizatie la aparitia eventualelor neconformitati.

6.3.1

6.3 Responsabilul CQ pe Iucrare Verifica realizarea prezentei proceduri.

1102 / 1400 1384

6.3.2 6.3.3

Verifica daca materialele aprovizionate sunt însoţite de certificate de calitate. Verifica daca personalul care lucrează in procesele de sudare este autorizat.

6.4 SUDORUL 6.4.1 Respecta prevederile prezentei proceduri, norme de tehnica securităţii muncii si PSI. 6.4.2 Lucrează numai cu materiale pentru care exista dovada certificării calităţii lor. 6.4.3 Răspunde de calitatea lucrărilor executate. 6.4.4 Anunţă operativ seful de echipa, inginerul de schimb sau seful de lot de apariţia eventualelor neconformităţi. 5.4.1 Nu părăseşte locul de munca fără aprobarea sefului de schimb si a inginerului de schimb. 7. PROCEDURA Sudarea cu element încălzitor se realizează prin încălzirea pieselor de sudat cu ajutorul elementului încălzitor pana la atingerea temperaturii stării fluide. 7.1 Sudarea se realizează in trei faze: 7.1.1 încălzirea pieselor de sudat; 7.1.2 îndepărtarea elementului încălzitor; 7.1.3 sudarea propriu-zisa. 7.2.1

7.2 MATERIALE DE BAZA Sudarea cu element încălzitor se aplica ţevilor din PEHD cu grosimi mai mari de 2mm.

7.3 MATERIALE DE ADAOS 7.3.1 Sudarea cu element incalzitor se realizeaza fara material de adaos. 7.4 TEHNOLOGIA DE SUDARE 7.4.1 PREGATIREA MATERIALELOR 7.4.1.1 Suprafeţele reperelor ce urmează a fi sudate trebuie sa fie curate, fără urmă de impurităţi sau grăsimi. 7.4.1.2 Pentru curăţirea suprafeţelor reperelor ce urmează a fi sudate se va folosi drept solvent alcoolul tehnic care are proprietatea de a nu ataca materialul plastic. 7.4.2 PARAMETRIITEHNOLOGICI Parametrii tehnologici de sudare sunt: 7.4.2.1 TEI - temperatura elementului încălzitor ; 7.4.2.2 ti - timpul de încălzire; 7.4.2.3 tM - timpul de manevra; 7.4.2.4 tS - timpul de sudare; 7.4.2.5 pi - presiunea de încălzire; 7.4.2.6 ps - presiunea de sudare. 7.5 SUDAREA TEVILOR DIN PEHD 7.5.1 Polietilena este un material termoplastic, flexibil, insipid, inodor, netoxic ce se descompunem aproape de 300°C si se inmoaie in jurul temperaturii de 115°C. 7.5.2 Sudarea polimerilor termoplastici se poate realiza in domeniul de temperaturi cuprinse intre înmuiere, respectiv topirea cristalelor si temperatura de degradare termica. 7.5.3 In vederea realizării in bune condiţiuni a îmbinărilor sudate a ţevilor din polietilena de înalta densitate este necesara asigurarea următoarelor condiţii:

1103 / 1400 1384

7.5.3.1 7.5.3.2 7.5.3.3 7.5.3.4 7.5.4 7.5.4.1 7.5.4.2 7.5.4.3

încălzire si menţinerea pieselor in zona de sudare, la o anumita temperatura de sudare Ts; realizarea unui contact cat mai bun a suprafetelor pieselor de sudat in zona de imbinare; asigurarea unui timp optim de desfasurare al procesului de sudare. Temperatura in procesul de sudare este factorul eel mai imporatnt Tevile din PEHD functie de diametrul D se pot suda : cap la cap ; cu manson ; in ramificatie.

7.6 SUDAREA CAP LA CAP CU ELEMENTINCALZITOR 7.6.1 La sudarea cap la cap cu element încălzitor a ţevilor din PEHD se impune ca suprafeţele ce vin in contact, constituind axa îmbinării sudate, sa fie plane si paralele. 7.6.2 Se recomanda ca sudarea cap la cap a ţevilor din PEHD sa se facă pentru diametre D>110 mm. 7.7 ECHIPAMENTE 7.7.1 Echipamentele pentru sudarea cap la cap trebuie sa asigure prinderea cu axiala a tevilor si forta axiala necesara la sudare prin dispozitivul de fixare a tevilor. 7.7.2 Totodata echipamentele de sudare cap la cap trebuie sa respecte cerinţele legate de: 7.7.2.1 - capacitatea de menţinere a presiunii de către instalaţia hidraulica; 7.7.2.2 rectilinitatea si paralelismul cailor de ghidare; 7.7.2.3 coaxialitatea bacurilor de prindere; 7.7.2.4 prinderea ţevilor in bacuri fără alunecare; 7.7.2.5 asigurarea temperaturii prescrise a elementului încălzitor cu o abatere de maxim +/- 5°C. 7.8 PREGĂTIREA PENTRU SUDARE Echipamentul se aşează pe o suprafaţa orizontala; In echipament se montează bacuri, având mărimea corespunzătoare ţevilor ce urmează a fi

7.8.1 7.8.2 sudate; 7.8.3 De fiecare parte a echipamentului, la o distanta de 2-3 m, se vor aşeza cel puţin cate un dispozitiv de susţinere de cca. 0,5 m ; 7.8.4 Capetele ţevilor de sudat se curata de impurităţi atât la exterior cat si la interior pe o lungime de cca. 0,5 m ; 7.8.5 Nu se admit defecte ale capetelor ţevilor cum ar fi: 7.8.5.1 neregularităţi ale suprafeţelor; 7.8.5.2 neomogenităţi ale culorii; 7.8.5.3 ovalitate, etc. 7.8.6 Se introduc tevile in bacurile echpamentului de sudat, astfel incat lungimea libera a capetelor tevilor sa fie cca. 30-40 mm. 7.8.7 Se pozitioneaza tevile cu ajutorul dispozitivelor de sustinere astfel incat sa se elimine excentricitatea. 7.8.8 Tevile fixate definitiv se vor curata cu o cârpa îmbibata in alcool tehnic sau alţi diluanţi pentru grăsimi ce nu lasă urme de evaporare. 7.8.9 După uscare, se montează in echipament freza si se executa prelucrarea capetelor de ţeava; 7.8.10 Forţa de apăsare se alege astfel încât discurile aşchietoare sa se mişte uşor; 7.8.11 Forţa de apăsare se va reduce treptat la zero, fără desfacerea bacurilor.

1104 / 1400 1384

7.8.12 Cele doua capete se îndepărtează, se scoate freza din echipament iar capetele ţevilor se aduc din nou in contact; 7.8.13 Capetele ţevilor de forţa de sudare. 7.8.14 Daca excentricitatea si deschiderea sunt in limite admise se poate incepe sudarea 7.8.15 Se curata elementul incalzitor cu o carpa ce nu confine fibre sintetice si nu lasa scame 7.8.16 Suprafetele elementului incalzitor nu trebuie atinse cu obiecte metalice sau alte obiecte care ar putea deteriora stratul de teflon. 7.8.17 Cel puţin o data pe zi (la începerea programului) este indicat a se verifica menţinerea si uniformitatea temperaturii pe suprafaţa elementului încălzitor. 7.8.18 Cu un termometru de contact se va măsura timp de doua min. temperatura unui punct de pe suprafaţa elementului încălzitor. 7.8.19 Masuratorile incep la 15 min. după stabilizarea temperaturii elementului încălzitor. 7.8.20 Nu se admit variaţii mai mari de + - 5°C fata de temperatura indicata. 7.8.21 Elementul încălzitor se aduce la temperatura de sudare, T = 200 - 220 °C, utilizându-se temperaturi mai scăzute pentru ţevi cu grosime mai mare. 7.8.22 Capetele de teava se indeparteaza astfel incat sa poata introduce elementul incalzitor intre acestea, după care apropiind lent ţevile se apăsa cu forţa de încălzire pana când pe circumferinţa ţevilor apare un inel de material topit. 7.8.23 Menţinerea ţevilor la aceasta faza de incalzire se un anumit timp, dupa care forta de apasare se reduce treptat la 0. 7.8.24 La epuizarea timpului de incalzire, tevile se departeaza la aproximativ 50 - 60 mm, iar elementul incalzitor se indeparteaza. 7.8.25 Se aduc din nou in contact capetele tevilor apasansu-se cu o forat care creste progresiv pana la valoarea forţei necesare sudarii; 7.8.26 Forţa se menţine la aceasta valoare pana la răcirea îmbinării sudate (aprox. 40 °C) după care se reduce treptat la 0. 7.8.27 Nu este permisa răcirea îmbinării sudate prin ventilarea aerului sau cu apa. 7.9 CONDIŢII DE LUCRU 7.9.1 Procesul de sudare se va desfăşura fără masuri ce protecţie suplimentare in condiţii atmosferice bune (lipsa curenţilor de aer, precipitaţii atmosferice) când temperatura mediului ambiant este de minim ±1°C. 7.9.2 În cazul in care condiţiile atmosferice sunt neprielnice (vânt, lapoviţa, ploaie, ninsoare) locul va fi protejat obligatoriu cu cabine cort încălzite.

8.1.1 8.1.2 8.1.3 8.1.4 8.1.5 3.1.1

8. CONTROLUL CALITATII 8.1 În vederea calităţii îmbinărilor sudate se vor executa următoarele controale : Controlul calităţii ţevilor si manşoanele racordurilor; Controlul suprafeţelor prelucrate si geometria rosturilor de sudare; Controlul parametrilor de sudare; Controlul vizual al îmbinărilor sudate; Controlul dimensional al îmbinărilor sudate; Control Rx, US, etc.

9. SECURITATEA MUNCII 9.1 La execuţia lucrărilor se vor respecta următoarele acte normative: 9.1.1 Legea nr. 319/2006 - Legea securităţii si sănătăţii in munca

1105 / 1400 1384

9.1.2 Legea nr. 307/2006 - privind apărarea împotriva incendiilor 9.1.3 Ordin nr. 216/2007 - Norme generale de apărare împotriva incendiilor 9.1.4 Înainte de începerea sudarii se va verifica daca toate subansamblele sunt corect fixate, funcţionează in bune condiţii si nu-l pun in pericol pe cel care le utilizează. 9.1.5 Se interzice operatorului sudor sa execute o operaţie de depanare, acestea urmând a fi executate de către persoane calificate pentru execuţia acestor lucrări. 9.1.6 Nu se va suda stratul de teflon este deteriorat. 9.1.7 Atingerea zonei active a elementului încălzitor cu mana este strict interzisa. 9.1.8 Elementul încălzitor sa fie ferit împotriva deteriorărilor mecanice. 9.1.9 Substanţele uşor inflamabile vor fi îndepărtate din zona de lucru; 9.1.10 Cablurile electrice de legătura sa fie protejate de atingerile întâmplătoare si de eventuale deteriorări; 9.1.11 Daca se vor observa nereguli in funcţionarea echipamentului in timpul procesului de sudare se întrerupe imediat procesul de sudare . 10. PROTECTIA MEDIULUI Colectarea, depozitarea, gestionarea si valorificarea deşeurilor rezultate in urma lucrărilor executate se va face pe categorii de materiale si in locuri special amenajate conform procedurii CONTROLUL OPERATIONAL, in vigoare Se va respecta legislaţia de protecţie a mediului. 11. INREGISTRARI - Certificate de calitate a materialelor (conducte, manşoane, şei, etc.) - Protocol sudura - formular netipizat.

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE EXECUTAREA PROBELOR DE PRESIUNE SI SPALARI CONDUCTE LA RETELE DIN PEHAD

1106 / 1400 1384

PTE - 88

CUPRINS 1. Scop.....................................................................................…..............………....................... 2. Domeniu de aplicare...............................................................................………....….............. 3. Documente de referinţă...........................................................................………….................. 5. Măsuri prealabile.........................................................................................…………....…...... 6. Reguli de procedură si responsabilitati.........................................................……………........ 7. Înregistrări..............................................................................................……………............... 8. Anexe...................................................................................................……………................. Evidenţa aprobărilor şi reviziilor.............................................................…………....................

1. DOMENIU DE APLICARE 1.1. Procedura stabileşte procesul de probe sub presiune şi spălari. 1.2. Sunt enumerate următoarele subprocese: - Probă presiune; - Spălări; 1.3. Procedura se aplică de către personalul organizaţiei, în activitatea de execuţie retele de apă, pentru a asigura calitatea lucrării. 3. PROCEDURA 3.1. Probă presiune Încercarea hidraulică va fi făcută pe tronsoane de circa 150-200 ml, la care sunt montate toate armăturile şi după montarea masivelor de ancoraj la cele 2 capete (obligatoriu 9 şi aleatorii (pe traseu, dacă sunt prevăzute în proiect). Vanele de linie sau ramificaţie, capetele libere, vor fi asigurate obligatoriu în timpul probelor cu masive de ancoraj de beton. Lungimea tronsoanelor de probă este de maximum 500 ml. Tronsoanele de probă trebuie să cuprindă porţiuni de reţea cu aceeaşi presiune de funcţionare (nominală). Presiunea de regim = 6 bar. Presiunea de încercare: • La temperaturi mai mici sau egale cu 20°C se efectuează la PN 12 bar timp de 1 h, cu pierderi admisibile de 0,2 bar (dacă temperaturile se menţin pe durata execuţiei cel puţin 2 săptămâni).

1107 / 1400 1384

•

La temperaturi cuprinse între 20-28°C (dacă temperaturile se menţin pe durata execuţiei cel puţin 2 săptămâni se efectuează la 10 bar, timp de 1 h, cu piederi admisibile de 0,9 bar). • La temepratura de peste 28°C durata este de 30 min, cu piederi admisibile de 0,9 bar, dacă temperaturile se menţin pe durata execuţiei cel puţin 2 săptămâni. Presiunea de regim = 10 bar. Presiunea de încercare: • La temperaturi mai mici sau egale cu 20°C se efectuează la PN 16 bar timp de 1 h, cu pierderi admisibile de 0,2 bar (dacă temperaturile se menţin pe durata execuţiei cel puţin 2 săptămâni). • La temperaturi cuprinse între 20-28°C (dacă temperaturile se menţin pe durata execuţiei cel puţin 2 săptămâni se efectuează la 12 bar, timp de 1 h, cu piederi admisibile de 0,9 bar). La temepratura de peste 28°C durata este de 30 min, cu piederi admisibile de 0,9 bar, dacă temperaturile se menţin pe durata execuţiei cel puţin 2 săptămâni. Succesiunea operaţiunilor este: d. Se instalează agregatele de pompare a apei în capătul conductei amplasat mai jos pe verticală. La instalarea agregatelor de pompare se va avea în vedere ca să fie refolosită apa la tronsonul următor. e. Se montează vanele de golire şi robinetele de aerisire ca şi aparatele de măsură a presiunii (manometru). Se deschid ventilele de dezaerisire. Toate mufele se curăţă de pământ în exterior pentru a se putea observa cu uşurinţă eventualele scurgeri de apă. f. Se umple conducta de apă, se închid robinetele de dezaerisire şi se continuă pomparea până la realizarea presiunii de încercare. Se notează presiunea din 10 în 10 minute şi se notează căderile bruşte de presiune. Încercarea se consideră reuşită, dacă după trecerea intervalului de 2 ore de la realizarea presiunii de încercare, scăderea presiunii în tronsonul încercat nu depăşeşte 10% din presiunea de încercare şi nu apar scurgeri vizibile. În perioadele reci (sub 0°), după efectuarea probei, golirea se face imediat. Desfăşurarea probei de presiune, cu toate datele din măsurătorile efectuate, se înscriu în fişe speciale. Aceste fişe trebuie să cuprindă şi toate defecţiunile constatate pe perioada probei şi remedierile efectuate. După terminarea completă a lucrărilor de execuţie pe conducte se va executa o probă generală pe întreaga ei lungime, în regim de exploatare. Nu se permit probe pneumatice. Supă ce proba de presiune a fost încheiată şi s-a constatat că nu mai sunt necesare nici un fel de reparaţii, se procedează la spălarea conductelor. 3.2. Spălări Spălarea se face de către constructor, cu apă potabilă, pe tronsoane de 100 .... 500 m. Durata spălării este determinată de necesitatea îndepărtării tuturor impurităţilor din interiorul conductei. În cazul în care se sapală mai multe tronsoane suscesive, spălarea se face dinspre amonte spre aval. Dezinfectarea se realizează imediat după spălare, pe tronsoane separate de restul reţelei şi cu branşamentele închise. Dezinfectarea se face de regulă cu clor sau altă substanţă dezinfectantă, sub formă de soluţie, care asigură în reţea minimum 25 ... 30 mg clor activ la 1 l apă.

1108 / 1400 1384

Soluţia se introduce în reţea prin hidranţi sau prize special amenajate şi se verifică dacă a ajuns în întreaga parte de reţea supusă dezinfectării. Umplerea se consideră terminată în momentul în care soluţia dezinfectantă apare în toate punctele de verificare (hidranţi sau cismele de la capetele tronsoanelor), în concentraţia dorită. Soluţia se menţine în reţea 24 h, după care se evacuează şi se procedează la o nouă spălare cu apă. Spălarea se consideră terminată în momentul în care mirosul de clor dispare, iar clorul rezidual se înscrie în limitele admise. După terminarea spălării este obligatoriu efectuarea analizelor fizico-chimice şi bacteoriologice. Se recomandă ca evacuarea apei provenind de la dezinfectarea reţelei în reţeaua de canalizare să se facă cu luarea măsurilor necesare de neutralizare a clorului. În cazul în care între dezinfectarea şi darea în exploatare a reţelei trece o perioadă de timp mai mare de 3 zile sau în cazul în care, după dezinfectare, apa transportată pe tronsonul respectiv nu îndeplineşte condiţiile bacteriologice şi biologice de calitate, dezinfectarea se repetă. 4. ÎNREGISTRÂRI ■ ■ ■ ■ ■ ■

Proces-verbal de lucrări ascunse Proces verbal de recepţie calitativa Proces-verbal pentru probe de presiune Certificate de calitate materiale Rapoarte de neconformitate Dispoziţii de şantier

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE EXECUTAREA SI MONTAREA CAMINELOR DIN BETON MONOLIT SI POLIETILENA (PE)

1109 / 1400 1384

PTE - 89

CUPRINS 1. Scop.....................................................................................…..............………....................... 2. Domeniu de aplicare...............................................................................………....….............. 3. Documente de referinţă...........................................................................………….................. 5. Măsuri prealabile.........................................................................................…………....…...... 6. Reguli de procedură si responsabilitati.........................................................……………........ 7. Înregistrări..............................................................................................……………............... 8. Anexe...................................................................................................……………................. Evidenţa aprobărilor şi reviziilor.............................................................…………....................

1.SCOP Procedura are ca scop prezentarea operaţiilor necesare a se realiza în vederea confecţionării şi montării caminelor de canalizare din beton monolit si prefabricate din polietilena. Prezenta procedura de executie trebuie corelata cu procedura de cofrare (PTE-13a) si procedura de turnare betoane la fata locului (PTE-13) 2. DOMENIU Procedura se aplică la efectuarea lucrărilor de executare a caminelor de canalizare specifice lucrărilor de instalaţii de apa si canalizare 3. DEFINIŢII ŞI ABREVIERI R.N.C. – raport de neconformitate D.S. – dispoziţie de şantier 4. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ - Proiecte de execuţie în faza DDE, proiecte tehnologice de execuţie - Normative specifice: NE 012 – 1999; C 41 – 86;C 162 – 73; C 11 – 74; C 56 – 85 - Legea nr. 10/1995 privind Calitatea in Constructii - H.G. 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile. - Legea 319/2006 Legea sanatatii si securitatii in munca - Hotararea 1425/2006 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii 319/2006

1110 / 1400 1384

- ISO 9001/2008; ISO 14001/2005 SI OHSAS 18001/2004. 5. CONDIŢII PREALABILE 5.1. Asigurarea pe şantier a documentaţiei de execuţie aferentă lucrării precum şi a prezentei proceduri. 5.2. Instruirea personalului care concură la realizarea lucrărilor de executie camine de canalizare, în scopul însuşirii proiectelor de execuţie, caietelor de sarcini, normativelor şi procedurilor care se referă la faza respectivă de lucru. 5.3. Asigurarea pe şantier, după caz, a materialelor necesare, recepţionate şi depozitate conform normativelor şi standardelor ân vigoare. 5.4. Dotarea formaţiei de lucru de la atelierele de executie cu maşini şi unelte, scule, dispositive şi aparate de măsură şi control specifice acestui gen de lucrari. 5.5. Dotarea cu unelte de lucru specifice: ciocane, tesle, fierăstraie de mână metru, rulete,fluture de nivel, boloboc, etc. 5.6. Asigurarea utilităţilor la locul de montare a caminelor: -energie electrică de forţă şi iluminat -instalaţie de apă şi instalaţie de aer comprimat -asigurarea mijloacelor de transport pentru materiale 5.7. Verificarea condiţiilor legate de suprafaţa betonată anterior pe are urmează a se monta peretii laterali ai caminului : gradul de finisare şi curăţire, cote de nivel şi dimensiuni în plan, conform proiectuluide instalatii 5.8. Materializarea axelor principale şi a bornelor de control în locuri accesibile pentru fiecare fază de lucru. 5.9. Existenţa înregistrărilor de calitate pentru montaj armături şi piese metalice înglobate,conform planurilor de execuţie 6. RESPONSABILITĂŢI 6.1.Şeful punctului de lucru răspunde de aplicarea întocmai a prezentei proceduri, a documentaţiei tehnice de execuţie şi normelor tehnice în vigoare, având grijă şă fie întocmite înregistrările de calitate. 6.2.Inginer şef de şantier răspunde de aplicarea întocmai a prezentei proceduri de către şeful punctului de lucru, de respectarea prevederilor documentaţiei tehnice şi a normelor tehnice, precum şi de întocmirea tuturor înregistrărilor de calitate. 6.3.Directorul de producţie răspunde de buna organizare a procesului de producţie, de existenţa sculelor şi utilajelor. 6.4.Responsabil cu controlul calităţii ( responsabil CQ )urmăreşte aplicarea întocmai a prezentei proceduri, a proiectelor de execuţie şi reglementărilor tehnice în vigoare şi întocmirea corectă a înregistrărilor calităţii. 6.5.Beneficiar răspunde de aplicarea întocmai a prezentei proceduri şi întocmire a înregistrărilor calităţii. 7. ACŢIUNI IMPLICITE 7.1. Condiţii generale 7.2. Confecţionarea cofrajelor

1111 / 1400 1384

7.3. Depozitarea, manipularea şi transportul materialelor 7.4. Pregătirea lucrării 7.5. Turnarea in opera a betoanelor 7.6. Decofrarea si verificarea lucrarii 8.PROCEDURA INSTRUCTIUNI PROPRII DE SANATATE SI SECURITATE A MUNCII Art. 1. Pe santierele de constructii-montaj toti angajatii sunt obligati sa poarte EPI (casca de protectie e obligatorie). Art. 2. Cand se lucraza in caminul de vizitare si capacul este indepartat, se vor plasa placute avertizoare, cu indicatia „camin in lucru”, amplasate in toate directiile de deplasare, la distanta de 1,50 m de centrul caminului. Art. 3. Accesul in camin se va face numai dupa ce in prealabil s-au constatat ca nu exista gaze vatamatoare sau explozive, cu ajutorul detectorului de gaze. Art. 4. Caminele din elemente prefabribate se monteaza cu ajutorul macaralelor trepied sau a automacaralelor. Art. 5. Prinderea tuburilor poate fi facuta cu ajutorul unor carlige montate pe conturul lor de fabricatie sau prin petrecerea unor chingi cu dispozitiv de strangere pe circumferinta tubului, prevazute cu 4 inele, in care sunt introduse carligele cablului. Art. 6. Este interzisa prinderea elementului prin gauri, executate in tub pe santier, ce pot fisura tubul. 8.1.Condiţii generale Prezenta procedura de executie necesita corelata cu procedura de cofrare (PTE-13) si procedura de turnare betoane (PTE-13a); ce se vor anexa prezentei specificatii tehnice de executie. 8.2.Pregătirea lucrărilor Fişele tehnologice vor cuprinde precizări de detaliu privind : - lucrările pregătitoare - fazele de execuţie - poziţia eventualelor ferestre de curăţire sau betonare - programul de control al calităţii pe fazele de execuţie a caminelor - resursele necesare ( echipamente de turnare, utilaje – scule şi forţa de muncă ) Înainte de începerea operaţiei de aplicare a mortarului si masticului, suprafetele se vor curăţi de particulele de praf , rugina sau impuritati. Suprafetele cu ulei sau lapte de ciment se vor indeparta complet. Se vor pregăti suprafeţe şi se va verifica şi corecta poziţia materialului tubular de legătură sau continuitate, precum şi a benzilor de rost. Prepararea amestecului se va realiaza intr-un recipient, amestecarea realizandu-se lent cu un malaxor mecanic ( max.500 rpm ),timp de 3 min pentru evitarea formarii pungilor de aer ; pana la obtinerea unei constitutii plastice. Protectie anticoroziva :

1112 / 1400 1384

Aplicarea se va realiza in straturi, primul strat avand o grosime maxima de 0,5mm iar aplicarea celui de al 2-lea strat dupa 4-5 ore la temperatura de +20 ° C. Straturile se vor succeda cu alte straturi de mortar pana la obtinerea unui strat de 1cm (ptr.bare ruginite). Punte de aderenta (SIKA): Aplicarea se va realiza cu mistria, pensula , rola sau echipament adecvat de torcretare pe stratul suport pre-umezit.pentru o buna aderenta trebuie bine impregnat in stratul suport ,pana la umplerea totala a iregularitatilor. MORTAR DE REPARATIE (SIKA): Sistemul este utilizat in principal la reconditionarea betonului expus actiunii factorilor climaterici , permanent sau temporar submersat, fiind utilizat la protectia structurilor hidraulice din statiile de tratare al apei si alte structuri din beton expuse unei agresiuni puternice a sulfatilor. Aplicarea se va realiza cu mistria pe stratul suport pre-umezit, pentru o buna aderenta. Imediat ce mortarul a inceput sa se intareasca , poate fi slefuit cu o mistrie din otel sau cu un burete poliuretanic. Mortarul proaspat nu se va nivela sau netezi cu scule rigide. Nu se va pulveriza apa sau pulbere pe suprafata inainte de intarire. Pe soare puternic este necesara mentinerea umiditatii mortarului in limitele prevazute in Fisa de produs. ATENTIE : Nu se va deversa in apa sau in sol, in conformitate cu normele locale ecologice .

8.3.Solutii propuse pentru realizarea caminelor de canalizare In vederea imbinarii elementelor de camin de canalizare se va utiliza mortar de reparatie si masticuri speciale : mastic de tip SIKA, mortar de impermeabilitate tip SIKA, material SIKA,banda tip SIKA; furnizor fiind Sika Romania SRL. Sistemul SIKA este utilizat in principal la reconditionarea betonului expus actiunii factorilor climaterici ,permanent sau temporar submersat, fiind utilizat la protectia structurilor hidraulice din statiile de tratare al apei si alte structuri din beton expuse unei agresiuni puternice a sulfatilor. Sistemul SIKA este utilizat ca protectie anticoroziva ptr. armaturile din otel si ca punte de aderenta in beton si mortar. Caracteristicele tehnice ale materialelor susmentionate sunt regasite in Fisa tehnica de produs anexata la prezenta procedura de executie.

1113 / 1400 1384

1114 / 1400 1384

Legenda: m. n. o. p. q. r. s. t. u.

Tub PREMO Radier Mufa dubla PVC inglobata in beton Placa intermediara camin din beton armat (prefabricata) Scafa din beton Banda tip SIKA Cos acces beton tuburi prefabricate 800 mm Scarite pentru acces OL 35 14 mm Placa beton cu capac si rama fonta

1115 / 1400 1384

v. Imbinare cu mortar de poza w. Etansare cu mastic SIKA x. Beton monolit pentru protectie. Caminele de apa si canalizare din PVC se vor amplasa pe un strat omogen din nisip compactat cu o grosime de 10 cm; umplerea gropii realizandu-se in straturi de max.15 cm pe tot conturul caminului ,cu nisip, compactarea realizandu-se la fiecare strat. Gradul minim de compactare a umpluturii cu nisip care inglobeaza caminul de canalizare , fiind de 80-95% , in functie de amplasamentul caminului ( vezi tabel din Fisa de produs anexata ). Rama capacului carosabil se va sprijini pe o placa din beton de 20cm si dimensiunile de 1700x 1700 mm ( vezi detaliu anexat in Fisa de produs). In cazul amplasarii caminului intr-o zona cu apa freatica ridicata se recomanda amplasarea caminului pe un pat din beton B250 si acoperirea lor pana la un metru ptr. fiecare metru de camin care este cufundat in panza freatica, dar cantitatea de beton sa nu fie mai mica de 0,5mc. Secmentele de camin care se afla la o adancime mai mare de 3 m se vor inconjura cu beton indiferent de existenta sa nu a panzei de apa freatica. Caminele cu o inaltime mai mare de 3m se vor amplasa pe un radier din beton. 8.4.Specificatii cu caracter general Pe tot parcursul fazelor de executie aferente acestui domeniu de lucrari va fi asigurata supravegherea directa de către conducătorul şantierului; în cazul în care se constată defecte de turnare ( goluri, zone segregate,etc. ) care pot afecta stabilitatea construcţiei se va sista decofrarea elementelor de susţinere până la aplicarea măsurilor de remediere sau consolidare. După decofrarea oricărei părţi de construcţie se va proceda de către inginerul şef de şantier, delegatul beneficiarului şi eventual de către proiectant la o examinare amănunţită a tuturor elementelor de rezistenţă ale structurii, încheindu-se un process verbal de lucrări ascunse în care se va consemna calitatea lucrărilor precum şi eventualele defecte constatate şi aprecierea importanţei lor. Este interzisă efectuarea de operaţii de orice fel, înainte de această examinare.În cazul în care se constată defecte importante ( goluri, zone segregate sau necompactate ), remedierea acestora se va face numai pe baza detaliilor acceptate de proiectant şi cu supravegherea conducătorului lucrărilor şi delegatului beneficiarului. După efectuarea acestor remedieri se va întocmi un proces verbal de lucrări ascunse în care se va menţiona procedeul de remediere adoptat.

9 .ÎNREGISTRĂRI ALE CALITĂŢII F-G4-075 Proces verbal de recepţie calitativa, F G4-042 Raport de neconformitate, si acţiuni corective şi preventive, F-G4-043 Registru de evidenţă a rapoartelor de neconformitate si acţiunilor corective şi preventive, Dispoziţii de şantier.

10.TOPO -

traseaza daca este solicitat elementul de constructie

1116 / 1400 1384

-

participa la receptie inaintea betonarii, verifica pozitia, dimensiunile, marcheaza cota fetei superioare a fazei de betonare si semneaza (daca nu s-au constatat abateri de la proiect sau dupa ce deficientele au fost remediate) Fisa de betonare

11. ÎNREGISTRĂRI 11.1. Formulare utilizate 11.1.1. Proces Verbal de receptie a lucrarilor ce devin ascunse 11.1.2. Fisa de betonare

-

11.2. Dosare utilizate 11.2.1. Dosar acte calitate

-

12. ANEXE 12.1. Figurile 12.

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE ADUCEREA LA COTA A CAPACELOR DE CAMIN SI GURILOR DE

1117 / 1400 1384

PTE - 90

SCURGERE

CUPRINS 1. Scop.....................................................................................…..............………....................... 2. Domeniu de aplicare...............................................................................………....….............. 3. Documente de referinţă...........................................................................………….................. 5. Măsuri prealabile.........................................................................................…………....…...... 6. Reguli de procedură si responsabilitati.........................................................……………........ 7. Înregistrări..............................................................................................……………............... 8. Anexe...................................................................................................……………................. Evidenţa aprobărilor şi reviziilor.............................................................………….................... 1. SCOP Procedura are ca scop precizarea actiunilor, fazelor tehnologice , utilajelor si materialelor pentru aducerea la cota a capacelor si gurilor de scurgere. 2. DOMENIUL DE APLICARE Prezenta procedura se aplica pentru aducerea la cota a capacelor si gurilor de scurgere. 3. DOCUMENTE DE REFERINTA SI CONEXE • STANDARD SR EN ISO 9001:2001 - Sistem de management al calitatii Cerinte , • STANDARD SR EN ISO 9000 :2001 – Sistem de management al calitatii Principii fundamentale si vocabular . • STANDARD SR EN ISO 9004 : 2001 Sistem de management al calitatii. Linii directoare pentru imbunatatirea performantelor . • STANDARD SR EN ISO 14001 :2005 Sisteme de management de mediu. Cerinte cu ghid de utilizare . • Legea 10/1995 privind calitatea in constructii; • Hotararea de Guvern 766/1997 – Hotarare pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii; • Caiete de sarcini; 7. DESCRIEREA PROCEDURII

1118 / 1400 1384