Plan de Consiliere [PDF]

Zitiervorschau

Consilierea educațională a elevilor cu tulburări de comportament Studiu de caz

Voiculescu Diana Nicoleta Anul 1 Masterat Consiliere educațională

Descrierea cazului C.B. este un elev de 13 ani orientat spre învățământul special , în clasa a VI a din învățământul de masă. Motivul acestei reorientări școlare îl constituie faptul că manifestă un comportament inadecvat, deviant, ceea ce ducea la compromiterea desfășurării în bune condiții a procesului instructiv educativ.Intrarea în noul colectiv, un colectiv din care fac parte elevi cu diverse deficiențe: autism, sindrom Down, deficiențe asociate, nu a fost însoțită de alte informații despre elev, dosarul său cuprindea informații despre necesitatea adaptării curriculare la nevoile sale și faptul că elevul avea un I.Q=80. Elevul a creat o stare tensională foarte greu de controlat la nivelul clasei, a devenit agresiv verbal și fizic cu colegii săi, a deranjat desfășurarea orelor de curs. Profesorul diriginte al clasei a solicitat Comisiei interne de evaluare continuă o retestare psihologică a elevului în vederea includerii acestuia întro program de consiliere psihologică individuală.

Date medicale semnificative Elevul a fost adoptat dintr-un centru de plasament la vârsta de 3 ani, a aflat că a fost adoptat în jurul vârstei de 9 ani de la părinții săi; nu se cunosc alte date despre nașterea sa,evoluția sa în primul an de viață, bolile copilăriei.

Date psihologice semnificative: I.Q.=80  Comportamentul -refuză sistematic să rezolve sarcinile de lucru primite -nu își recunoaște propriile limite, este intolerant, imprevizibil -vorbește de planuri de viitor care nu sunt realiste -reacționează inadecvat la critici, sfidează pentru ca apoi să repete comportamentul -reacționează inadecvat la frustrare, este sensibil la observații, corecții verbale -aruncă vina faptelor sale pe ceilalți -are ieșiri violente când ceva nu iese cum vrea, este ușor iritabil -cere atenție și laude, este gelos pe atenția acordată altora -manifestă instabilitate emoțională crescută

 Imaginea de sine -egoism exarcebat -pretinde și crede că merită totul, în detrimentul celorlați  Comunicarea și relaționarea cu ceilalți -incapabil de a manifesta empatie -minte și încearcă să îi înșele pe cei din jurul său, îi manipulează în vederea atingerii unor scopuri personale -creează în permanență conflicte -se victimizează și dă vina pe cei din jurul său

Date pedagogice semnificative:  Ruta școlară: grădiniță-localitatea G clasele I-V-localitatea G clasa a VI-prezent-Școala Specială...  Stilul de învățare- fluctuant  Succesul / Eșecul școlare-nu are rezultate în conformitate cu capacitățile sale cognitive  Disciplinele/Activitățile preferate- nu manisfestă interes pentru activitatea școlară  Rezultatele școlare-medii raportate la cerințele sistemului special de învățământ

Factori etiologici ai problemei:  Devierile comportamentale au început să se manifeste o dată cu aflarea de către C. că a fost înfiat. -sentimentul de abandon, trădare, respingere -neîncrederea în persoanele adulte -lipsa identității personale -lipsa capacității de identificare cu figurile parentale biologice  Informații cu privire la debutul problemei-comportamentele dezadaptive au început în jurul vârstei de 8-9 ani

 Identificarea factorilor predispozanți (explorarea anumitor caracteristici ale copilului care sunt relevante și care au facilitat dezvoltarea unor probleme) : -primii 3 ani de viață i-a petrecut într-un centru de plasament, astfel a suferit un dezechilibru emoțional și afectiv  Identificarea factorilor favorizanți ai problemei(elementele din mediul extern care au facilitat apariția problemelor) -tratarea discriminatorie a elevului de către comunitatea în care locuiește, îi este amintit în permanență că este adoptat, astfel copilul simte:anxietate, insecuritate, nevoia permanentă de recunoaștere, devalorizare, lipsa încrederii în propriile forțe.  Identificarea factorilor activatori ai problemei(situațiile specifice care declanșează stările afective negative, comportamentele dezadaptive) - orientarea spre învățământul special, intrarea într-un nou colectiv, diferit de cel precendent, format din elevi cu CES, a dus la accentuarea sentimentului de abandon, trădare, respingere, elevul s-a simtit devalorizat și a regresat, a manifestat ostilitate și furie îndreptată spre noii colegi, nu și-a găsit locul în noul colectiv.

Program de intervenție

Scopul intervenției: conceperea și aplicarea unui program psihoterapeutic centrat pe copil, pe familie și pe colectivul din care face parte, în vederea diminuării comportamentelor dezadaptive ale elevului. Planul terapeutic acționează nuanțat pe mai multe direcții:educație și integrare socială, programe de optimizare personală, lucrul permanent cu familia, precum și cu colegii. La baza programului de intervenție stau: a.intervenția asupra subiectului necesită: un diagnostic psihologic, un diagnostic clinic, un diagnostic psihopedagogic. b. intervenția asupra familiei necesită un diagnostic familial, respectiv evaluarea nivelului și tipurilor de funcționalitate/disfuncționalitate din cadrul sistemului familial. c. intervenția asupra mediului ambiant(colectivul din care face parte) Mediul comunică un anumit mesaj și favorizează un anumit comportament, pentru stimularea apariției unui comportament dezirabil se poate recurge la reconfigurarea mediului sau a modului de desfășurare a activității. Obiectivele intervenției pe termen lung:  Training pentru copil -satisfacerea regulilor și așteptărilor acasă, la școală și în comunitate pe o bază consistentă -examinarea nemulțumirilor prin verbalizări nonverbale de exprimare pe o bază consistentă

potrivite

și

modalități

- demonstrarea îmbunătățirii marcante în ceea ce privește controlul impulsurilor - rezolvarea conflictelor interioare care contribuie la descoperirea problemelor de conduită - demonstrarea empatiei, grijiiși sensibilității pentru gândurile, sentimentele și nevoile celorlalți -creșterea stimei de sine, valorizarea personală,imaginea de sine pozitivă

-căutarea și îmbogățirea suportului social-familie, prieteni -responsabilizarea pentru propriile acțiuni și decizii -socializarea, comunicarea și exteriorizarea emoțională -schimbarea modului de relaționare personală cu mediul și ambianța umană imediată

 Training pentru părinți -înțelegerea comportamentului copilului -învățarea de strategii de modificare comportamentală -formarea abilităților pentru comunicare alternativă -dezvoltarea abilităților de lucru și joc la propriul copil -managementul relațiilor intrafamiliale -depășirea impactului emoțional pe care îl are existența unui copil cu dizabilități în familie -modificarea tiparelor de interacțiune greșite, nepotrivite din familie și înlocuirea lor cu modalități comportamentale pozitive, acceptabile pentru toți membrii familiei -să fie implicați cât mai mult în relația cu copilul -să utilizeze recompensele pentru încurajarea comportamentului prosocial -să utilizeze metode de disciplinare nepunitive pentru a reduce probabilitatea ocurenței comportamentelor problematice  Combinarea întervențiilor la nivel familial cu cele efectuate la nivelul școlii

Una dintre cele mai benefice intervenții ale consilierului este educarea profesorilor cu privire la natura tulburărilor comportamentale, necesitatea cultivării unor comportamente corecte și înlăturarea celor deviante, în acest sens sunt importanți următorii pași: -cultivarea sentimentului de respect și acceptare a celuilalt -dezvoltarea empatiei -cultivarea comportamentului asertiv:listarea comportamentelor utile, exersarea comportamentelor asertive prin joc de rol, consolidarea comportamentelor asertive, utilizarea comportamentelor asertive în situații concrete de viață.

Planul de consiliere Stadiul I: Relaționarea Obiectiv:-formarea unei relații de lucru de tip colaborativ(2-3 ședințe a 50 de minute) Scopul primei întâlniri: culegerea datelor despre subiect și despre familie în vederea modificării comportamentelor indezirabile. I.a. Stabilirea legăturilor terapeutice: Cristian a venit însoțit de mama sa, tatăl a motivat că nu are timp și nu a ajuns la întâlnirea cu consilierul. Elevul are o atitudine resemnată de acceptare, este totuși curios de aspectele acestui demers.

     

Obiective: Cunoașterea reciprocă și familiarizarea elevului cu consilierul Clarificarea condițiilor colaborării Asigurarea confidențialității Clarificarea așteptărilor elevului/familiei de la această intervenție Strângerea unor date anamnezice semnificative pentru dezvoltarea ulterioară a intervenției Întocmirea unei liste de probleme I.b.Primul interviu: -furnizarea informațiilor despre sine și problema sa din perspectivă personală -identificarea cu precizie a problemei cu care se confruntă elevul/familia

-identificarea expectanțelor părinților față de procesul terapeutic Materiale: fișa de evaluare care conține ghidul de interviu, interviu semistructurat cu elevul și cu persoanele semnificative din viața sa.



  

I.c. Strângerea unor date anamnezice semnificative care să ajute intervenția Obiective: Identificarea tiparelor interacționale patogene din familia copilului care sunt implicate direct în declanșarea, întreținerea sau agravarea tulburărilor de comportament Surprinderea și evaluarea deficitelor de comunicare, schimburilor emoționale Identificarea deficitelor structurii de roluri familiale Gradul de adecvare/inadecvare în asumarea și exercitarea rolurilor parental-filiale, ca și a rolurilor și relațiilor conjugale cu impact semnificativ în dinamica evolutivă a copilului Materiale:protocol de observație, fișa anamnezică, teste psihologice. Testul persoanei-în urma studierii desenelor realizate s-a conturat următorul profil:dependență, imaturitate, inadecvare Testul copacului-interpretarea acestui test a dus la următoarele concluzii: -dificultăți de adaptare -personalitate care oscilează între satisfacerea impulsurilor emoționale și tendințe agresive -înclinație spre fastuos, fantezist, capricios -un anumit vid interior:slaba integrare a eului Testul casei-interpretarea acestui test a dus la următoarele concluzii:casa reprezintă locul unde afecțiunea și securitatea sunt puternice, astfel desenul casei reflectă anumite caracteristici: -elevul resimte autoritatea familială și o trăiește ca pe o lipsă de libertate -simte nevoia de protecție emoțională Stadiul II: Înțelegerea Obiectiv: evaluarea și agrearea prin analiză comună(elev-părinteconsilier)a problemei II.a.Definirea clară a problemei-perioada:2-3 ședințe a 50 de minute

Este caracterizată de prezența unor nivele motivaționale diferite față de implicarea în procesul terapeutic: -intensificarea rezistențelor conștiente și inconștiente -înțelegerea de către familie a faptului că structura ei și modelele interacționale se pot schimba -autonomia membrilor familiei poate să crească -se poate ameliora rigiditatea rolurilor jucate -pot fi împărtășite sentimente, trăiri ținute în secret de multă vreme Concluzii: -problemele familiale resimțite și proiectate adânc în personalitatea subiectului prin refularea unei impulsivități și agresivități marcante, creează importante dificultăți de ordin afectiv în mediul școlar, care pot explica în mare parte randamentul scăzut -elevul prezintă serioase carențe educative de natură familială, deși a aflat în jurul vârstei de 9 ani că este adoptat, întreaga sa structură psihologică este aceea a unui copil orfan:instabilități emotive, trăirea unor sentimente de insecuritate, comportamente impulsiv-agresive -dificultățile școlare sunt comportamental-educative: obraznic, arțăgos, fără interes pentru învățătură. Identificarea problemei: -tulburări afectiv-comportamentale cu punct de plecare în situația familială complexă și cu lărgirea sferei de manifestare la școală -tulburări emoționale, instabilitate, cu treceri frecvente de la stări de anxietate și timiditate la impulsivitate și agresivitate II.b. Evaluarea și analiza comună –perioada: 5 ședințe a 50 de minute Consilierul ajută copilul/părintele să își conștientizeze sistemul de valori,să știe precis ce își dorește, ce are mai mare importanță pentru el, în ce ordine își dorește să-și atingă obiectivele. Strategii: o mai bună înțelegere a cauzelor comportamentului copilului ne poate ajuta să-l sprijinim, să-l ajutăm să se ajute. Este deosebit de important să-i transmitem, chiar și atunci când îi dezaprobăm comportamentul că el, ca persoană, înseamnă ceva pentru cei din jur. Este important și nu ne este indiferent ce se întâmplă cu el. Sunt foarte importanți următorii pași:

-comportamentele corecte trebuie încurajate și recompensate -colaborarea cu părinții este esențială, rolul acestora este definitoriu în recuperarea elevului -stabilirea unor reguli clare pe care elevul să se respecte -identificarea situațiilor declanșatoare de comportamente inacceptabile și educarea elevului în găsirea unor alte modalități de răspuns la factorii declanșatori Stadiul III: Schimbarea –perioada:2-3 ședințe a 50 de minute III.a. Intervenție /Influențare Obiectiv: alegerea soluției optime și implementarea ei în practică prin: -suport afectiv, creșterea stimei de sine, însușirea unui model asertiv de comunicare/relaționare , descoperirea resurselor personale sau a persoanelor care pot sprijini elevul. Părinții vor exersa acțiunile considerate a fi eficiente în cursul ședințelor terapeutice și apoi le vor aplica în diferite situații de viață.Elevul își va integra codul de comportament stabilit de comun acord, își va dezvolta și implementa strategii de a face față problemelor. În funcție de rezultatele obținute se evaluează activitatea realizată.Consilierul va pune accent pe dezvoltarea unor abilități de gândire-comunicare – acțiune pentru prezent ți viitor. Trebuie urmat principiul conform căruia nu persoana în sine este problema, ci problema în sine este problema. Nu criticăm persoana, criticăm comportamentul, evitând astfel etichetările copilului. De fiecare dată când etichetăm un copil, acesta se va comporta în conformitate cu eticheta sa. Copilul poate fi afectat de faptul că este respins de cei din jurul său și va dezvolta un model relațional evitant, anxios, din teama de a nu fi din nou respins sau din dorința de a fi acceptat va face pe plac tuturor, se va mula în funcție de dorințele celorlalți și își va reprima propriile dorințe. III.b. Încheierea Obiectiv:asistarea părinților și a copilului în consolidarea abilităților dobândite pentru a fi folosite pe viitor și planificarea modului de a fi menținute după încheierea consilierii.

BIBLIOGRAFIE: Cristea, S., 2003, " Managementul organizaţiei şcolare", EDP, Bucureşti; Iucu, R., 2003, “ Managementul clasei”, Ed. Credis, Bucureşti; Jinga, I., 2001, " Managementul învăţământului”, Editura Aldin, Bucureşti; Păun, E., 1999, " Şcoala - o abordare socio-pedagogică", Ed. Polirom, Iaşi;

Tomşa, Gh., 2006 „Consilierea și orientarea în școală ”, Editura Credis, Bucureşti.