Pe Acoperisurile Parisului - Katherine Rundell [PDF]

Zitiervorschau

Katherine Rundell

ffArsfrffHffi

rffi Tiaducere din limba englezit de Iulian Curuia

jfl- Bookletl }tlficfiron rors

W

\r

Pruncul a fost g[sit plutind intr-o cutie de violoncel, in mijlocul Canalului Minecii, in dimineala primei sale anivers[ri. Era singura fipturi vie pe o intindere de kilometri' Doar bebelugul, citeva scaune de sufragerie gi vArful unui vapor displrind in apele oceanului. Se ascultase muzici in sala de mese gi muzica fusese atit de puternicl, at6t de frumoasl, incAt nimeni nu a vlzut apa n[vllind peste covoare. Viorile s-au mai tAnguit o vreme Ei dupi ce au inceput lipetele. lJneori, lip[tul unui pasager fbcea duet cu un

mi inalt. CAnd a fost glsit, bebelugul era invelit in partitura unei simfonii de Beethoven, s[-i !in[ cald, pesemne. Valurile il purtaseri cam la un kilometru Ei jumltate de vapor gi a fost ultimul salvat. B[rbatul care l-a tras in barca de salvare fusese gi el pasager pe vapor; era un

cirturar. E treaba c[rturarilor s[ observe lucruri. Iar el a observat ci bebeluEul era o fetili cu plr de culoarea fulgerului gi zimbet de persoanl timidi. Gindili-vi la un miez de noapte cuvAntltor. Sau inchipuili-v[ cum ar vorbi luna ori cerneala, daci cerneala ar avea coarde vocale. Adlugali Ia toate acestea un chip prelung, aristocratic, cu sprincene arcuite, picioare gi brafe lungi gi veli afla ce avilzutfetila cdnd ...7

...

a fost scoasi

din cutia de violoncel gi dus[ la loc sigur.

il

chema

Charles Maxim si, cum o [inea a;a in palmele lui mari - cit mai departe de el, de parcl ar fi $nut un ghiveci spart -, a hotirit s-o plstreze.

Fetila avea mai mult ca sigur un an. $tiau asta de la rozeta rogie prinsi cu acul de pieptul ei, pe care scria,,l!". - Sau mai degrabi, a spus Charles Maxim, ori copilul are un all, ori a ci;tigat locul intii la o competi(ie. Cred totuqi c[ bebelugii nu se dau in vAnt s[ participe la competi(ii sportive. Si presupunem aqadar cd e prima variant[? Copilul il trigea cu degetele de lobul urechii. - La mu\i ani, copila mea! a spus el. Charles nu numai ci i-a dat fetilei o zi de nagtere, dar i-a dat qi un nume. A ales si-i zicl Sophie inci din prima zi, dintr-un motiv pe care nimeni nu l-ar fi putut contesta. Ai avut o zi suficient de dramatici gi zbuciumat[, copil[, i-a , spus. Ar fi bine s[ ai cel mai banal nume posibil. Pofi s[ fii Mary, Bettie sau Sophie. Sau Mildred - dar la limitl. Tu alegi. Sophie a zAmbit cAnd a spus ,,Sophie", aqa ci Sophie a r[mas. Apoi Charles gi-a luat haina, a infbgurat-o in ea qi a dus-o acasi cu trlsura. Ploua pufin, dar niciunul dintre ei nu se sinchisea de asta. De obicei lui Charles nu-i plsa de vreme, iar Sophie supraviefuise deja unui potop in ziua aceea. Charles nu mai avusese de-a face cu niciun copil pini atunci. A avut griji s[-i spuni fetei micar atita lucru in drumul spre casi.

Mi-e teami

ci

lnfeleg cirfile mult mai bine decdt inleleg oamenii. Te infelegi mult mai usor cu cir{ile. Drumul cu trisura a durat patru ore; Charles o tinea pe Sophie pe genunchi gi ii povestea despre el de parcd ar fi luat ceaiul cu o cunogtin{i. Avea treizeci gi gase de ani gi un metru nouizeci. Vorbea in englez[ cu oamenii,infrancezl cu pisicile qi in latini cu pis[rile. Odatl, a fost cit pe ce s[ moarl cind a lncercat s[ cilireascl un cal gi sd citeascl in acelagi timp.

-

...8...

-Daros[fiumaii

violoncel. Casa lui Charles era fr sciri, podele alunecoase gi niEtc - O s[ cumplr covoare groase gi roqii! D Presupun c[ tu nu gtii, nq Sophie n-a rlspuns, h vorbeascl. $i adormise. S-a trezit cind au tras p de cal. Lui Sophie i-a plicr vopsite ln cel mai striluc intuneric. in beci linea ci se aflau Ei citeva specii p[s[rilor. Charles locuia i Acasi, dupl o baie fied gi fragill. Charles nu-gi in insplimintitor de mic. Pi uqurat cflnd a auzit un cio cu un volum din Shakeq

cite dou[. Cind s-a intors,

era inr iar Sophie era cam umed, qi a aqezat-o in alti partr col!, partea de sus a cufl cu sprincene gi cu ochi c

-

Te rog

s[ nu-[i fi

accidente, Sophie.

Apoi i-a fbcut femeii c - Si v[ fac cunoEti4 Agenlia Nalionall pentn este Sophie, din ocean.

1S dusi la loc sigur. il chema frde lui mari - cit mai departe

trnrt -, hoti.rit s-o pdstreze. a

m- $tiau asta de la rozeta rosie

nia -l!'. sllaxim, ori copilul are un an, pe Cred totugi ci bebelugii nu

fi[ii

sportive. Si presupunem

bul urechii.

sd li o zi de nastere, dar i-a dat gi ldin prima zi, dintr-un motiv

TA

Iicn

qi zbuciumati,

copili, i-a rrme posibil. Pogi si fii Mary, rhlimita. Tir alegi. phie', aqa ci Sophie a r6mas. lrt-o in ea gi a dus-o acasi cu

fre ei nu se sinchisea de asta. me, iar Sophie supraviefuise

o

niciun copil pAnl atunci. le lucru in drumul spre casi. mult mai bine decit infeleg I

lci4ile.

rc

Charles o tinea pe Sophie dc parca ar fi luat ceaiul cu o it,rn metru nouizeci. Vorbea tiricile gi in latinl cu pisirile.

lhcercat si cilireasc[ un cal

-

Dar o si fiu mai atent acum, c[ te am pe tine, bebeluqul

violoncel. Casa

lui Charles

era frumoasi, dar nu era siguri. Era

plin[

de

sciri, podele alunecoase gi colpri ascu(ite. $i o si avem - O s[ cumpir nigte scaune mai mici, a spus.lumea covoare? covoare groase gi rogii! Degi... oare cum cump[r[ gtii, nu, Sophie? c[ tu nu Presupun Sophie n-a rispuns, lucru deloc surprinzltor. Era prea mici sI vorbeasci. $i adormise. S-a trezit cdnd au tras pe o stradi care mirosea a copaci gi a balegl de cal. Lui Sophie i-a plicut casa de la bun inceput. Cir[mizile erau vopsite in cel mai strllucitor alb din Londra Ei luceau chiar gi pe intuneric. in beci linea clrlile gi picturile de prisos, alituri de care se aflau gi cdteva specii de piianjeni. Iar acoperigul aparlinea p[sirilor. Charles locuia in spaliul dintre beci gi acoperiE. Acasi, dup[ o baie fierbinte in fala cuptorului, Sophie plrea alb[ gi fragil[. Charles nu-gi inchipuise c[ un bebelug poate si fie atit de inspiimint[tor de mic. Pdrea prea mic[ in bralele lui. A fost aproape ugurat cind a auzit un ciocinit la uEi; a pus-o cu griji Pe un scaun, cu un volum din Shakespeare drept spltar, $i a urcat treptele doui

dou[. Cind s-a intors, era inso(it de o femeie voinicl, cu pir gri. Hamlet era cam umed, iar Sophie pirea pulin stinjenitl. Charles a ridicat-o gi a agezat-o in alti parte, ezitAnd intre un suport de umbrele din col(, partea de sus a.cuptorului, sau in[untrul chiuvetei. A zimbit cu sprAncene qi cu ochi cu tot. Te rog s[ nu-[i faci griji, i-a zis. Cu tofii avem parte de cAte

-

accidente, Sophie.

Apoi i-a flcut femeii o pleciciune. Sophie, ea este domnigoara Eliot, de la - Si v[ fac cunogtin{i.Proteclia Copilului. Domnigoari Eliot, ea Agenlia Na{ionali pentru este Sophie, din ocean. ...9

m\ffi

...

Femeia a oftat - un soi de oftat protocolar, i se va fi pirut lui Sophie, aflatl in chiuvet[ - Ei s-a lncruntat, scolind dintr-un colet nigte haine curate.

-

Dali-mi-o

mie.

ea. - Am scos copilul din mare, domnisoar[. Sophie ii privea cu ochi holbafi. - N-are pe nimeni care si aib[ griji de ea. Fie ci-mi place, fie ci nu, este responsabilitatea mea. - Nu pentru totdeauna. - Pardon? - Sunte{i tutorele copilului. Nu tatdl ei. Era genul de femeie care vorbea in italice. Puteai paria ci Charles a luat hainele de la

pasiunea ei era

s[-i

organizeze pe ceilalti.

-

Este un aranjament temporar.

-

Vedeli? Pare a fi un bebeluE foarte inteligent.

Ti., si v[ contrazic, a spus Charles. Dar ne putem certa pe seama asta gi mai tdrziu. Copilului ii e frig. I-a dat vesta lui Sophie, care ab[gat-o in guri. I-a luat-o inapoi gi a imbricat-o cu ea. Apoi a ridicat-o pe mAini, de parcl ar fi lncercat s[-i ghiceascl greutatea, privind-o indeaproape. Sophie, vizuse el, avea degete lungi, subliri gi dibace. $i pnrul ei are culoarea fulgerului, cum ai putea s[-i rezigti? Va trebui si vin in viziti s[ o verific qi chiar n-am timp de pierdut. Un bdrbat nu poate sdfacd ata ceva de unul singur.

-

vi

rog, veni{i, a spus Charles - adiugAnd, de parci nu s-ar fi putut abline: daci credeli cd nu puteli sta deoparte. Eu m[ voi stridui si fiu recunosc[tor. Dar acest copil este responsabilitatea mea. infelege(i? - Dar e sn copill Dumneavoastri sunteli un bdrbatl - Puterea dumneavoastri de observa{ie este formidabill, a spus Charles. ii faceli onoare oftalmologului dumneavoastr[.

-

Sigur,

... 10

...

Dar ce avelide gind si I Charles pirea confuz. - Am de gind s-o iubesr ceva de capul tuturor poeziih Charles i-a dat lui Sophie r l-a frecat de mineca hainei pi - Sunt sigur, a continuat obscure gi pline de mister cu pltruns. Charles a luat copilul in p citeasc[ cu voce tare din l.rszl probabil ci nu era cel mai t avea ceva potenlial.

-

ircva fi pirut lui dintr-un colet

1.Dar

cea,iielide

gind si faceti cu ea?

Charles p[rea confuz. Am de gAnd s-o iubesc. Asta ar trebui si fie suficient, dacl e ceva de capul tuturor poeziilor pe care le-am citit.

-

Fie ci-mi place, fie

Charles i-a dat lui Sophie un rntrr rogu; apoi i l-a luat ind[rlt gi l-a frecat de mineca hainei pani cAnd gi-a putut vedea fa[a in el. sigur, a continuat eI, ci secretele creqterii copiilor, aga - Sunt obscure gi pline de mister cum vor fi fiind, nu sunt totugi de ne-

pitruns.

Puteai paria

c[

ne put€m certa pe gurn- I-a luat-o inapoi

nriini, de pmei.ar fi

i qi dibace.

si-i reziqti? driar n-am timp de

ai putea

unul singur. de parcl nu sta deoparte. Eu mI este re$ponsabilftatea

wbdrbatl formid*bill, aspus

Charles a luat copilul in poali, i-a dat rntrrul qi a inceput s[-i citeasci cu voce tare din Visul unei noPti de Yard. Probabil c[ nu era cel mai bun mod de a incepe o noul via]i, dar avea ceva potenfial.

inimioarl! Cel pulin cred Shakespeare aniversar?

si ry de pe copertaVisului unei m Sophie avea obiceiul

mineca gi a deschis cartea P niEte Titanir - imi citeEti Sophie s-a strimbat. s[ fiu Pu& - Aq prefera A incercat citeva versuri cind Charles a intors privire gi s-a ridicat in miini Pe ea

,

C

in Agen{ia Nalionali pentru Proteclia Copilului din Westminster era un dulap gi in acel dulap era un dosar ro$u pe care scria ,,Tutori: 'dosarul fige de caracter". in rogu era unul albastru, mai mic, ,,Maxim, Charles". in el scria: ,C. P. Maxim este pasionat de c[r!i, aga cum e de agteptat de Ia un clrturar. Aparent generos, stdngaci, foarte muncitor. E neobignuit de inalt, dar rapoartele doctorilor sugereazi c[ nu are probleme de sinitate. Se inciplfineazd, sd, creadi ci e capabil si indeplineasci sarcinile unui tutore de parte femeiasc[." Poate cd astfel de

trlslturi

sunt contagioase, c[ci Sophie a crescut

interesati de cir(i, stingace. Cand a implinit lungi qi subliri ca nigte umbrele de golf gi, pe deasupra, tot felul de convingeri la care tinea cu indiritnice. Pentru aniversarea de gapte ani, Charles i-a fhcut un tort de ciocolatl. Nu fusese tocmai un succes, pentru ci se lisase la mijloc, dar Sophie a declarat cu loialitate cd. erafelul ei preferat de tort. - Pentru cI gaura din mijloc las[ loc pentru mai multl glazurd., spunea ea. imi place ca glazuramea si fie extragavantd. - Me bucur sd aud asta, a spus Charles. Degi de obicei cuvAntul se pronunf[ ,,extravagant". Aga cred. Oricum, $apte ani fericifi,

Charles a rAs. Bravo! a strigat, batand

-

Sophie a cbzut, lovindu-s gi a incercat s[ stea iar in

-

rnl

Minunat! Egti tot mail

Doar aproaPe? Sophie s-a leglnat pe miii incepuser[ s[ o usture ot picioarele I - Nu imi lin Genunchit - Aproape. nimeni nu e perfect. Nimen

gi ea inalt6, generoas[,

gapte ani, avea picioare

... t2

...

Mai tirziu, in Pat, SoP perfect", ii spusese Charles'

plrul de culoarea

balustra gitoate hain MoEtenise casa vremuri, din mltase Savile acum erau cincizeci la suti nu avea instrumente muzic

inimioari! Cel pu{in cred ci sunt gapte. Ce zici, citim nigte Shakespeare aniversar?

Sophie avea obiceiul s[ spargi farfurii, aga ci-gi mincari tortul de pe coperta Visului unei nop{i de vard. Charles a gters coperta cu mineca gi a deschis cartea pe la jumate. niqte Titania? - imi citegti Sophie s-a strimbat. Puck. - Ag prefera si fiuversuri, dar mergea anevoie. A aqteptat pini A lncercat citeva cind Charles a intors privirea, dupl care a aruncat cartea pe podea

in miini pe ea. Charles a ris.

gi s-a ridicat Eu Proteqia Copilului din Westminster

cnr un dosar rogu pe care scria,,Tutori:

ul rogu era unul albastru, mai

t

mic,

-C. P. Maxim este pasionat de c[r[i, m cirturar. Aparent generos, stingaci, nit de inalt, dar rapoartele doctorilor me de sinitate. Se incip[lAneazl sl lineasci sarcinile unui tutore de parte

isnt :rdi

contagioase, cici Sophie de

a

crescut

Bravo! a strigat, betand cu palma ln mas6. Ai sto{I de spiridug. Sophie a cdzrtt,lovindu-se de masa din bucitlrie, dar s-a ridicat

-

in miini, de data asta sprijinindu-se de u95. - Minunat! Egti tot mai priceputi! E aproape perfect. - Doars-aaproape? legdnat pe mAini Ei a mijit ochii la el, cu capul in jos. Sophie incepuseri si o usture ochii, dar a r[mas unde era. picioarele drepte? ' - Nu imi lin Genunchiul sting pare putin nesigur. Oricum, - Aproape. nimeni nu e perfect. Nimeni de la Shakespeare incoace.

gi a incercat s[ stea iar

cirfi, stingace. Cind a implinit

gi subliri ca nigte umbrele de golf gi, :iryeri la care finea cu indir6tnice.

I

;ie

ani, Charles i-a frcut un tort de rn succes, pentru c[ se l[sase la mijloc, hete ci era felul ei preferat de tort. foc lase loc pentru mai multi glazuri, rnl mea sd.fie extragavantd. t3pus Charles. Degi de obicei cuvAntul A+a cred. Oricum, qapte ani ferici{i, -.. t2

...

Mai tirziu, in pat, Sophie s-a gAndit la asta. ,,Nimeni nu e perfect", ii spusese Charles, dar se inEela. Charles era perfect. Avea pirul de culoarea balustradei, iar ochii lui erau plini de magie. MoEtenise casa gitoate hainele de la tatll lui. Fuseser[ frumoase pe vremuri, din mitase Savile Row suti la sut[, care-li fura ochii, dar acum erat cincizeci la sutd mltase, cincizeci la suti gluri. Charles nu avea instrumente muzicale, dar ii cinta din gur[; 9i cind Sophie ...13...

in alt[ parte, le cAnta pislrilor sau insectelor care mai invadau din cind in cind buc[tiria. Nu falsa niciodati. Glasul lui suna ca era

un zbor.

Citeodati, lui Sophie i se p[rea ci e din nou pe nava care se scufundi si, cu noaptea in cap, trebuia si glseasci repede ceva pe care si se ca{ere. C[![ratul era singurul lucru care o ftcea si se simtl in siguranfi. Charles ii dldea voie s[ doarml pe gifonier. El dormea pe podea, chiar al6turi, pentru orice eventualitate. Sophie nu-lin{elegea in totalitate. Charles minca pu{in, dormea rar gi nu zdmbea la fel de des ca al{i oameni. Dar acolo unde alpi

plimini,

el avea bun[tate, iar politegea era pentru el un lucru de la sine lnleles. Cind, citind gi mergind in acelasi timp, se inaveau

timpla si

se izbeasc[ de

un felinar, igi cerea scuze gi cerceta ca nu

cumva felinarul si fi pilit ceva. O dimineali pe sdptlmAn[, domnisoara Eliot venea pe la ei ,,ca s[ rezolve problemele care apireau". (Sophie ar fi putut intreba: ,,ce probleme?", dar a invilat repede s[ nu zic[ nimic.) Domnigoara Eliot se uita prin casa in care vopseaua incepuse si se cogcoveasci pe la colluri,la piianjenii din c[mara goall gi dldea din cap. - De mkncat, ce minca{i voi? Mincarea din casa lor era mai interesant[ decdt cea din casele prietenilor lui Sophie. CAteodati, Charles uita s[ ia carne cu lunile. Farfuriile curate plreau s[ se spargl de cite ori Sophie se apropia de ele, aga c[ mincau cartofi preji{i pe atlase geografice, deschise la harta Ungariei. De fapt, el ar fi fost mullumit s[ triiasci numai cu biscui(i, ceai gi nigte whisky la culcare. Cind Sophie a invllat si citeasci, Charles a inceput si-gi lini whislg-ul intr-o sticll etichetatl ,,urini de mA[a", pentru ca Sophie si nu se atingl de el; dar ea a scos dopul sticlei, a luat o sorbitur[ gi apoi s-a dus si miroasi pisica din vecini sub coad[. Mirosurile nu semlnau deloc, deqi erau Ia fel de neplicute. Avem piine, a spus Sophie. $i pegte la conservl.

-

...14

...

Aveli ce?. a intrebat domniEoara Eliot Mie-mi place pegtele la conservi, a sps! Chiar aga? N-am vdzuto felie dg 5.nd in fiecare zi! in ortce caz, adiuga ea, I decit i-ar fi plicut s[ fie, avem citeodatl $ beau juma' de litru de lapte la fiecare mic d! poate Charles si te lase si tl - Dar cumpentru un copil. Nu e normd, cred c[ e bine De fapt, se descurcau foarte bine, dar do inlelegea. CXnd domnigoara Eliot spunea J civrea si spunl,,ordonat". Sophie gi Charla n-aveai nevoie de ordine ca si fii fericitEliot, ideea este, spunea{ - Domnigoarl pllcut. Charles spune ci a fa![ care s[ arate cauza petelot vedeli dumneavoastre. Pielea lui Sophie era prea palidi gi se pb p[rul ei s[ fi fost vreodatl altfel decit incekj pentru c[ in amintirile ei, maicl-sa avea acss era sigurl c[ mama ei era frumoasi. Era sigl a aer proasplt qi funingine gi c[ purta pantel De fapt, pantalonii au fost inceputul trfi s-a apropiat de opt ani, i-a cerut lui Charler pefr - Pantaloni? Nu e camNuneobiEnuit cred. Mamapt - Nu, a spus Sophie. Sophie, copila mea. - Purta, negri. Dar ag wea ca ai i - Poartd. Erau - Hm, n-ai vrea mai bine o fust[? P[rea ingrijorat.

-

Sophie s-a strAmbat.

Nu, chiar vreau pantaloni. Te rog. in magazine nu erau pantaloni care siipantaloni scurli, gri, din aceia pe care ii po

-

...15...

le

pisirilor

sau insectelor care mai invadau Eria- Nu falsa niciodati. Glasul lui suna ca

tic i se pirea ci e din nou pe nava care se t in cap, trebuia si giseascd repede ceva pe hl era singurul lucru care o fbcea sl se simti itsdea voie si doarmi pe gifonier. El dormea Pentru orice eYentualitate. rin totalitate. Charles minca pulin, dormea & des ca alli oameni. Dar acolo unde allii hnitate, iar polite(ea era pentru el un lucru L citind gi mergind in acelaqi timp, se inb un ielinar, igi cerea scuze gi cerceta ca nu

p

ceva.

fuand, domnigoara Eliot venea pe la ei ,,ca

le

apd.reau". (Sophie ar

fi putut intreba: ,,ce trtpede si nu zic[ nimic.) Domnigoara Eliot incepuse sI se cogcoveasc[ pe la 'uopseaua tcimara goal[ gi didea din cap. nca{i voi? tr era mai interesanti decit cea din casele l&eodati, Charles uita si ia carne cu lunile. rse se spargi de cite ori Sophie se apropia rtofi prejili pe atlase geografice, deschise la , d ar fi fost mullumit s6 tr[iascl numai cu hisla'la culcare. CAnd Sophie a invl{at s[

ri

€

sa-Ei finn whislcy-ul

intr-o sticll etichetati

Sophie si nu se atingi de el; dar ea a scos iliruri gi apoi s-a dus s[ miroasi pisica din

[rile r

nu seminau deloc, degi erau la fel de

Sophie. $i pegte la conservi. ... 14...

Aveli ce? aintrebat domnigoara Eliot. Mie-mi place peqtele la consery[, a spus Sophie. $i avem qi guncl. Chiar aga? N-am vizut o felie de Euncl in toati casa. in fiecare z|t. in orice caz, adiuga ea, fiindc[ era mai sinceri decit i-ar fi pldcut si fie, avem cateodatl. $i brdnzd,. $i mere. Iar eu beau jumd de litru de lapte la fiecare mic dejun. cum poate Charles si te lase sd trdie;ti in halul [sta? Nu - Dar cred ci e bine pentru un copil. Nu e normal. De fapt, se descurcau foarte bine, dar domnigoara Eliot nu prea infelegea. Cind domnigoara Eliot spunea,,normal", Sophie credea c[wea s[ spun[,,ordonat". Sophie gi Charles nu trdiau ordonat, dar n-aveai nevoie de ordine ca s[ fii fericit. Eliot, ideea este, spunea ea, c[ eu n-am genul de - Domnigoarl fa![ care s[ arate pilcut. Charles spune c[ am obraji neingriji{i. Din cauza petelor, vede{i dumneavoastri. Pielea lui Sophie era prea palidl gi se p[ta la frig; nu-s,i amintea ca p[rul ei s[ fi fost weodatl altfel dec6t incAlcit. Dar asta nu o sup[ra, pentru ci in amintirile ei, maici-sa avea aceeagi piele gi acelagi pir; gi era siguri ci mama ei era frumoasl. Era sigur[ ci mami-sa mirosea a aer proaspit 9i funingine gi ci purta pantaloni peticili la glezne. De fapt, pantalonii au fost inceputul tuturor problemelor. CAnd s-a apropiat de opt ani, i-a cerut lui Charles o pereche de pantaloni. pentru fete? - Pantaloni? Nu e camNuneobignuit cred. Mama poart[ pantaloni. - Nu, a spus Sophie. mea. - Purta, Sophie, copilaDar ag vrea ca ai mei s[ fie roEii. Erau negri. - Poartd. - Hm, n-ai vrea mai bine o fusti? Pirea ingrijorat.

-

Sophie s-a strAmbat.

Nu, chiar vreau pantaloni. Te rog. in magazine nu erau pantaloni care si-i vinl bine, in afari de pantaloni scurfi, gri, din aceia pe care ii poart[ b[ie{ii.

-

...15...