Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală: Ghid [PDF]

Zitiervorschau

Academia

de

Ştiinţe

a

Moldovei

Ministerul Culturii şi Turismului al Republicii Moldova

Mihai U R S U

11

a

ZEUL t

i

o

11

a

de etnografie

si istorie naturală i

ghid Ştiinţa, 2009

CZU 39+94(478) U 85

Redactor: Elena Ungureanu Corectori: Mariana Belenciuc, Cornelia Samson Redactor tehnic: Nina Duduciuc Concepţie grafică, machetare computerizată şi copertă: Romeo Şveţ

© Imagini fotografice: l.E.P. Ştiinţa (foto de Romeo Şveţ), cu excepţia fotografiilor de la p. 3-14 (din arhiva muzeului) Fotografia de la p. 3 reproduce evenimentul sfinţirii locului pe care a fost înălţat edificiul muzeului, 1903

întreprinderea Editorial-Poligrafică Ştiinţa, str. Academiei, nr. 3; MD-2028, Chişinău, Republica Moldova; tel.: (+373 22) 73-96-16; fax: (+373 22) 73-96-27; e-mail: [email protected]

Toate drepturile asupra acestei ediţii aparţin întreprinderii Editorial-Poligrafice Ştiinţa. Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Ursu, Mihai Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală: Ghid / Mihai Ursu; Academia de Ştiinţe a Moldovei. Ministerul Culturii şi Turismului al Republicii Moldova. - Ch.: Î.E.P. Ştiinţa, 2009 (Combinatul Poligr.). - 80 p. ISBN 987-9975-67-633-5 39 + 94(478) Imprimare la Combinatul Poligrafic, str. Petru Movilă, 35; MD-2004, Chişinău, Republica Moldova. Comanda nr. 91365

© © ©

ISSN 987-9975-67-633-5

Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală. 2009 Mihai Ursu. 2009 Î.E.P. Ştiinţa. 2009

Retrospectivă .

.

v

istorica

....

uzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din mun. Chişinău (fostul Muzeu de Zemstvă) este cel mai vechi muzeu din Republica Moldova. A fost fondat în 1889, cu scopul de a demonstra publicului larg în versiune expoziţională permanentă creaţia omului şi a naturii din spaţiul pruto-nistrean. Iniţial, acest deziderat a fost materializat de participanţii la Prima Expoziţie Agricolă şi Industrială organizată la Chişinău de către Zemstva Gubernială a Basarabiei în toamna anului 1889.

Creat ca muzeu agricol şi având la începutul activităţii sale scopuri pur practice, de a familiariza populaţia cu cele mai bune culturi şi cu cele mai noi unelte şi maşini agricole, cu metodele de combatere a dăunătorilor culturilor agricole, cu timpul instituţia şi-a extins tot mai mult domeniile de activitate. Deja la intersecţia secolelor XIX-XX devine cunoscută atât în Imperiul Rus, cât şi în multe ţări din Europa. Aceste succese se datorează activităţii neobosite a fondatorilor muzeului - primului director, baronul Alexandru Stuart, doctor în filosofie şi magistru în zoologie, şi primului custode şi preparator - Franz Ostermann - un bun cunoscător al muzeelor de peste hotare. Cu eforturile comune ale acestor doi mari entuziaşti, muzeul se transformă treptat într-o instituţie de talie europeană. Primii paşi în această direcţie au fost făcuţi la Expoziţia Internaţională de PomiExpoziţia Agricolă şi Industrială. Chişinău. 1 8 8 9 . Vedere generală

• • 4 I

Franz Ostermann - un bun cunoscător al muzeelor de peste hotare

cultură şi Horticultura, care a avut loc în anul 1894 la Sankt-Petersburg cu ocazia organizării Congresului Internaţional al Pomicultorilor şi Horticultorilor. Colecţia de preparate entomologice şi zoologice, adunată cu multă măiestrie de către F. Ostermann şi prezentată la această expoziţie, a fost înalt apreciată de toţi specialiştii sosiţi la congres din Franţa, Germania, Austria, Ungaria, Rusia, iar comisia de experţi a menţionat Muzeul de Zemstvă din Basarabia, alături de cele mai cunoscute instituţii de profil din Europa, cu Diploma de Onoare. Comitetul organizatoric al expoziţiei l-a apreciat şi pe realizatorul acestei colecţii - F. Ostermann - , cu o diplomă şi o medalie de aur. După aceste performanţe a urmat invitaţia adresată muzeului de a participa la Congresul Naturaliştilor şi Medicilor din Rusia, desfăşurată în anul 1901 la Sankt-Petersburg. Şl aici mostrele preparatelor din domeniul anatomiei,

r e t r o s p e c t i v ă istorică

5 I

* • •

•

zoologiei, biologiei şi embriologiei, prezentate de F, Ostermann, s-au bucurat de un succes enorm. Savanţii ruşi şi străini au apreciat înalt colecţia de exponate, a căror valoare o devansa pe cea din alte instituţii şi firme specializate din străinătate. De o mare popularitate se bucura şi expoziţia permanentă a Muzeului de Zemstvă, care era amenajată cu rigoare şi gust şi se extindea în permanenţă. Astfel, muzeul este nominalizat în renumitul dicţionar enciclopedic editat de F. Brockhaus şi I. Efron, în alte publicaţii de epocă, în care erau prezentate cele mai mari muzee din Europa Occidentală, America şi Rusia şi în care se menţiona că în muzeul din Chişinău „sunt adunate materiale extrem de valoroase", iar „după prezentarea numeroasă a materialelor biologice, eleganţa amplasării lor în expoziţie şi a unor reprezentări biologice, muzeul din Basarabia nu are egal în provincie". Muzeul devine participant permanent la expoziţiile organizate în Basarabia şi în Imperiul Rus. Aceste participări nu numai că au contribuit la popularizarea muzeului, dar au stimulat şi dezvoltarea instituţiei. Ca urmare a participării muzeului la Prima Expoziţie de Industrie Casnică din Rusia şi la Prima Expoziţie Internaţională a Costumelor Istorice şi Moderne, organizate la Sankt-Petersburg în anul 1902, au fost create premisele necesare pentru deschiderea în cadrul muzeului a unei secţii a meşteşugurilor tradiţionale din ţinut, Creşterea popularităţii muzeului în rândul publicului vizitator, aprecierile deosebite pe plan regional şi internaţional au avut o importanţă enormă pentru dezvoltarea lui ulterioară. Succesele obţinute au permis Zemstvei Guberniale, al cărei preşedinte în această perioadă era baronul Alexandru Stuart, să construiască o clădire specială pentru muzeu. Edificiul a fost construit în anii 1903-1905, după proiectul arhitectului chişinăuian Vladimir Ţîganko. Obţinerea unui spaţiu destinat expunerii pieselor de muzeu a permis realizarea unei noi expoziţii cu mai multe secţii şi reorganizarea instituţiei în anul 1906 în Muzeu Zoologic, Agricol şi de Industrie Casnică. Treptat Muzeul de Zemstvă devine principalul centru ştiinţific şi cultural al Basarabiei. Alături de fondatorii muzeului, la dezvoltarea şi promovarea lui au contribuit P. Gore, A. Ostermann, O. Kireeva, V, Bezvali, C. Kazimir, A. Nabokin şi Societatea Naturaliştilor şi Amatorilor de Ştiinţe ale Naturii, creată în 1904 şi care a activat în incinta muzeului până în 1917 sub preşedinţia baronului A. Stuart. Baronul Alexandru Stuart

*

• •

6 I

Construcţia clădirii muzeului. 1 9 0 3

r e t r o s p e c t i v ă istorică

7I

Vederi din expoziţia muzeului. 1 9 0 6

^

Fiind primul muzeu public din spaţiul pruto-nistrean, Muzeul de Zemstvă devine şi primul centru de muzeologie din ţinut. Aici au fost elaborate primele lucrări ştiinţifice din domeniu. în anul 1893 a fost publicată lucrarea Preparate biologice ale faunei basarabene din Muzeul Agricol al Zemstvei din Basarabia, semnată de F. Ostermann, iar în anul 1912 au văzut lumina tiparului alte trei lucrări ale muzeului - Albumul Ornamentelor de covoare moldoveneşti, tipărit la tipografia Brockhaus din Germania, Catalogul explicativ al Muzeului Zoologic, Agricol şi de Industrie casnică al Zemstvei Gubemiale din Basarabia şi Notiţe despre păsările din Basarabia, la apariţia cărora au contribuit P. Gore, A. Ostermann, V. Bezvali, O. Kireeva şi S. Lavrov. Cu contribuţia Muzeului de Zemstvă, în anul 1908, a fost creat Muzeul Şcolar Ambulant, iar în anii 1910-1914 a fost organizat Muzeul Agricol din Bender. Astfel, a fost pus începutul fondării unei reţele muzeale din ţinut, După unirea Basarabiei cu România (1918), Muzeul de Zemstvă se înscrie în rândul celor mai mari muzee din ţară, fiind reorganizat în Muzeul Naţional din Chişinău. Acordarea statutului de Muzeu Naţional a însemnat o apreciere la justa valoare a colecţiilor muzeale, a activităţii lui în perioada precedentă, a rolului lui în viaţa culturală şi ştiinţifică a Basarabiei. Totodată, era şi un merit al lui Pavel Gore, directorul muzeului, care în 1919 este ales membru de onoare al Academiei Române. în anul 1922 începe o nouă etapă în dezvoltarea muzeului, prin reorganizarea lui în instituţie ştiinţifică, ca Muzeu Naţional de Istorie Naturală. Aceste schimbări s-au produs din iniţiativa noului director, doctorul în ştiinţe Nicolae Florov, autorul unui

• •

program de dezvoltare a muzeului ca „instituţie de cercetare", unde „toate ramurile ştiinţelor naturale trebuie să-şi găsească locul", iar activitatea de colectare a pieselor muzeale „să se bazeze pe o concepţie ştiinţifică". Programul a fost aprobat şi muzeul a început să se preocupe în speciai de studierea naturii Basarabiei. Au fost realizate cercetări în domeniul pedologiei, hidrologiei, entomologiei, paleontologiei şi arheologiei. Rezultatele acestei activităţi şi-au găsit expresie în cadrul Expoziţiei generale, organizate la Chişinău în anul 1925, pentru care muzeul a fost menţionat cu „Premiul Mare" şi cu „Medalia de Aur". Succesele obţinute au contribuit la implicarea muzeului în organizarea şi administrarea parcurilor naţionale pentru „conservarea terenurilor care prezintă interes ştiinţific ca structură geologică, fie din punct de vedere paleontologic sau arheologic, fie din punctul de vedere al faunei şi florei". într-un timp scurt au fost organizate 24 de parcuri naţionale pe întreg teritoriul Basarabiei, iar în preajma muzeului din Chişinău a fost definitivată o Grădină Botanică, care prezintă la scară redusă flora spontană a ţinutului. începând cu anul 1926, rezultatele cercetărilor întreprinse sunt publicate în Buletinul

Muzeului

-

prima publicaţie

ştiinţifică periodică de specialitate. Până în anul 1942, publicaţia a înregistrat 10 apariţii, în paginile anuarului au văzut lumina tiparului lucrări importante din diferite domenii, atât ale cercetătorilor din cadrul muzeului, cât şi ale celor din ţară şi de peste hotare. O nouă etapă în activitatea ştiinţifică a Muzeului Naţional de Istorie Naturală din Chişinău începe în anul 1932, odată cu venirea în postul de director a profesorului I. Lepşi. Cu contribuţia acestui savant, muzeul desfăşoară un amplu program de cercetări ştiinţifice fundamentale, transformându-l, aşa

r e t r o s p e c t i v ă istorică

9 1 •• • •

cum apreciau publicaţiile vremii, într-un „institut de cercetări ştiinţifice serioase şi multilaterale", „cel mai pitoresc şi activ muzeu al României". în anii 1933-1937, muzeul îşi aduce contribuţia la crearea şi dezvoltarea Facultăţii de Agronomie a Universităţii din laşi la Chişinău, devenind bază didactică şi de cercetare a acestei instituţii, iar conform Decretului-lege nr. 3783 din noiembrie 1937 este transformat în Muzeu Regional al Basarabiei. Noul Regulament aprobat confirmă că „muzeul este un institut de riguroase cercetări ştiinţifice regionale şi totodată o arhivă centrală de colecţii". Continuând să acorde prioritate ştiinţelor naturii, studierii naturii Basarabiei, muzeul a creat o staţiune limnologică la Vilcov, iar mai apoi a fost fondat şi Muzeul Deltei, în care „au fost expuse flora şi fauna, ecologia animalelor, istoria Deltei". în afară de activitatea de cercetare dominantă pe parcursul perioadei interbelice, muzeul a continuat să-şi completeze colecţiile, să diversifice expoziţia muzeală şi să deservească publicul vizitator. Sub conducerea academicienilor P. Gore şi N. Moroşan, a profesorilor N. Florov şi I. Lepşi, cu contribuţia doctorilor C. Ambrojevici, E. Miller, F. Bujor, a cercetătorilor T. Ponjcic, N. Zubovski, M. Pocoară, Gr. Vrabie, a conservatoarei Albina Ostermann şi a altor muzeografi, muzeul continuă să fie cea mai mare instituţie muzeală din Basarabia „care lucrează pe teren, în laborator şi în bibliotecă pentru cunoaşterea omnilaterală a provinciei dintre Prut şi Nistru" şi care, după cum afirma academicianul Ştefan Ciobanu, „putea face cinste oricărui oraş european". Odată cu instaurarea în 1940 a puterii sovietice şi crearea Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti, fostul Muzeu de Zemstvă este reorganizat, conform principiilor muzeografiei sovietice, în Muzeul Republican de Studiere a Ţinutului, devenind un instrument ideologic pentru „propagarea politicii partidului comunist".

Pavel Gore, directorul muzeului ^ în onii 1 9 0 9 - 1 9 1 3 , 1 9 1 8 - 1 9 2 1

Nicolae Florov, directorul muzeului în anii 1 9 2 2 - 1 9 3 1

• • 10 I

~

losif Lepsi, directorul muzeului în anii 1 9 3 2 - 1 9 4 0 ; 1 9 4 1 - 1 9 4 4

Nicolae Morosan, directorul muzeului în anii 1 9 4 0 - 1 9 4 1

Accentul de bază este pus pe colecţionarea şi expunerea materialelor istorice „în scopul ridicării nivelului politico-cultural al maselor şi educarea lor în spiritul patriotismului sovietic". în acest scop au fost organizate secţiile „Istoria Ţinutului" şi „Construcţia Socialismului", a fost creată o expoziţie permanentă „bazată pe concepţia marxist-leninistă". Următoarea etapă în istoria muzeului începe în anul 1957, când instituţia este reorganizată în Muzeul de Stat de Istorie şi Studiere a Ţnutului al R.S.S.M., atribuindu-i-se statutul de Centru ştiinţifico-metodic al activităţii muzeale din republică. Muzeului I s-a pus în sarcină acordarea ajutorului practic la organizarea altor muzee, la pregătirea şi perfecţionarea cadrelor pentru reţeaua muzeală, Ca rezultat al acestei activităţi, pe parcursul anilor 1960-1980, muzeul contribuie la crearea a peste 90 de muzee de stat şi a peste 100 de muzee obşteşti, care au format reţeaua muzeală din R.S.S.M,, constituită din muzeele republicane, raionale, săteşti şi instituţionale. Prin crearea acestor muzee au putut fi păstrate sute de mii de vestigii ale patrimoniului natural şi cultural. Acesta este unul din cele mai mari merite ale primului muzeu public al ţinutului. Deşi accentul de bază în activitatea muzeului în perioada sovietică se punea pe propaganda ideologică, s-a reuşit totuşi crearea unor importante colecţii patrimoniale, realizarea unor importante cercetări ştiinţifice în domeniul arheologiei, numismaticii, paleontologiei, etnografiei şi muzeologiei. Rezultatele acestor cercetări au fost publicate în 3 volume ale Buletinului Muzeului, apărute, respectiv, în anii 1961, 1969 şi 1989. Schimbări esenţiale în activitatea muzeului s-au produs odată cu -„perestroika" gorbaciovistă, destrămarea U.R.S.S, şi obţinerea independenţei Republicii Moldova. Transformările social-politice au creat premisele necesare pentru revitalizarea activităţii de completare a colecţiilor, de cercetare şi valorificare a patrimoniului istoric, cultural şi natural, pentru amplificarea bogatelor tradiţii muzeale. Devenind Muzeu Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală (1991), instituţia revine treptat în albia sa firească, îşi creează o imagine nouă, demnă de tradiţiile de altădată. Inaugurarea în anul 1994 a expoziţiei permanente, cu genericul „Natura. Omul, Cultura", realizată în colaborare cu diferite instituţii ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei, a fost primul examen în procesul transformării muzeului într-o instituţie modernă, orientată spre standarde europene, O primă apreciere a rezultatelor acestui proces a avut loc în anul 1998, când Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, pentru prima dată în istoria muzeografiei de la noi, participă la Concursul Muzeul European al Anului (EMYA). Fiind printre cele 56 de muzee din 23 de ţări ale Europei, muzeul din Chişinău a fost nominalizat printre finaliştii acestei prestigioase competiţii a muzeelor de pe continent. Cu toate greutăţile perioadei de tranziţie prin care trece Republica Moldova, muzeul rămâne fidel cauzei dezvoltării reţelei muzeale din ţară. Sunt întreprinse acţiuni concrete pentru crearea la Chişinău a unui muzeu de arhitectură populară în aer iiber - Muzeul Satului, pentru organizarea căruia au optat mai multe generaţii de muzeografi. Obţinând teritoriul necesar pentru amplasarea acestui muzeu, a fost elaborat şi aprobat proiectul-concepţie şi programul de stat de edificare al Muzeului Satului, iar în 1995 a avut loc inaugurarea primului monument de arhitectură populară în cadrul noului muzeu.

r e t r o s p e c t i v ă istorică131••••

Inaugurarea Muzeului Meşteşugurilor Populare din Moldova, ^ s. Ivancea, Orhei. 1 9 8 4

Ansamblul etnofoldoric „Ethnos"

^

în anul 1997 începe elaborarea proiectului de creare a Complexului muzeal Vila cu parc Mândâc, amplasat în cadrul unui valoros monument de arhitectură peisagistică din sec. al XlX-lea din nordul republicii. începând cu anul 2005, se întreprind măsuri concrete pentru realizarea Planului de acţiuni în vederea conservării şi utilizării eficiente a rezervaţiilor peisagistice Saharna-Ţipova, raionul Rezina, şi crearea unui complex muzeal în această zonă cu importante monumente în aer liber. în anul 2006, în colaborare cu Casa Vinului SRL, este elaborat un program de revitalizare şi punere în circuitul turistic naţional şi internaţional a Complexului muzeal Conacul Balioz şi a Muzeului Meşteşugurilor Populare din Moldova din s. Ivancea, Orhei. Realizarea acestui proiect, aflat în plină desfăşurare, va permite a salva şi a repune în valoare acest preţios monument din a doua jumătate a sec, al XlX-lea. Odată cu schimbările democratice survenite în Republica Moldova, a crescut interesul faţă de valorile culturii tradiţionale şi muzeul devine un important centru de revitalizare şi popularizare a obiceiurilor şi datinilor, a folclorului muzical şi meşteşugurilor tradiţionale, în cadrul muzeu^ Inaugurarea Muzeului Satului. * *

Chişinău 1995

lui a fost organizat şi activează Ansamblul etnofoldoric „Ethnos", care participă la numeroase , .

.

,

.

manifestari folclorice, concursuri şi festivaluri naţionale şi internaţionale şi care dispune de un

• • 12 I

Secvenţe de la expoziţiile din SUA, Polonia şi Rusia, organizate în incinta Muzeului

0 vedere a Grădinii Botanice a muzeului ^

repertoriu autentic de folclor cules din toate zonele republicii. în cadrul expoziţiilor de artă populară, muzeul promovează creaţiile meşterilor populari. Au devenit tradiţionale expoziţiile cioplitorilor în lemn, împletitorilor de fibre vegetale, olarilor, creatorilor de textile şi piese de port tradiţionale, de obiecte croşetate şi broderii. Activitatea expoziţională capătă o amploare deosebită şi datorită organizării a numeroase expoziţii temporare, în cadrul cărora sunt prezentate colecţii atât din patrimoniul propriu, cât şi din muzeele din diferite ţări. Muzeul a găzduit expoziţii din România, SUA, China, Portugalia, Polonia, Rusia, iar în cadrul schimburilor culturale - exponate din colecţiile muzeului au fost expuse în diferite ţări din Europa.

r e t r o s p e c t i v ă istorică

13 1

• • • •

Având în cadrul muzeului cea mai veche Grădină Botanică din republică, se întreprind măsuri pentru restaurarea şi amenajarea ei. în colaborare cu „Fundaţia pentru Ocrotirea Păsărilor", se realizează un program pentru organizarea unui Vivarium cu expoziţii de păsări, a unui Terarium şi a unui Acvarium, creând astfel un important centru de educaţie ecologică. Succesele obţinute în această perioadă au fost posibile datorită schimbărilor calitative care au intervenit în politica de cadre a muzeului, în muzeu au început să activeze specialişti înalt calificaţi, cu grade ştiinţifice. A devenit o bună tradiţie susţinerea tezelor de doctorat ale muzeografilor, Potenţialul de profesionişti a permis colectivului muzeului să-şi reorienteze activitatea şi spre cercetări ştiinţifice fundamentale. începând cu

anul

1990, în muzeu a fost reactualizată organizarea conferinţelor ştiinţifice, ele căpătând caracter anual. Rezultatele cercetărilor ştiinţifice realizate de muzeografi au fost prezentate şi la diferite conferinţe şi simpozioane organizate în ţară şi peste hotare. Muzeul a editat lucrări valoroase şi continuă să fructifice rezultatele cercetărilor în cataloage,

monografii,

studii. A fost reanimată publicarea Buletinului Ştiinţific al muzeului, începând cu anul 2005, această pu0 secvenţă de la Conferinţa Internaţională „Diversitatea expresiilor culturale ale habitatului tradiţional". Chişinău. 2 0 0 /

blicaţie periodică a f o s t inclusă d e

Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare în lista ediţiilor ştiinţifice de profil, cu titlul de Revistă de Etnografie, Ştiinţele Naturii şi Muzeologie. Tot în acest an, muzeul capătă statut de instituţie din sfera ştiinţei şi inovării. Aceste schimbări permit muzeului să se afirme ca o instituţie ştiinţifică modernă, care continuă remarcabilele tradiţii ale cercetătorilor muzeografi din perioadele precedente. Totodată, muzeul continuă să rămână păstrătorul celui mai însemnat tezaur ce reprezintă bogăţia, diversitatea şi frumuseţea naturii şi culturii tradiţionale ale Republicii Moldova.

• • 14 I

Di n p a t r i m o n i u .

#

muzeului

Organizat pentru a demonstra, într-o expoziţie permanentă, creaţiile omului şi ale naturii din spaţiul pruto-nistrean, muzeul „a creat colecţii ce puteau servi drept bază pentru studii istorico-naturale ale ţinutului" şi a rămas fidel acestei cauze pe parcursul a 120 de ani de activitate. A adunat un patrimoniu care depăşeşte 150 mii de piese, ce constituie colecţii petrografice, paleontologice, zoologice, botanice, arheologice, numismatice, etnografice, fotografice, de artă populară şi de carte veche. Colecţiile muzeului au o valoare nu numai naţională, dar şi europeană şi mondială. Printre acestea se evidenţiază colecţiile paleontologice, arheologice, numismatice, de covoare moldoveneşti. Sub aspectul valoroaselor colecţii de exponate care reprezintă ştiinţele naturii, etnografia şi tezaurul de relicve istorice, Muzeul National de Etnografie şi Istorie Naturală a fost şi continuă să rămână cel mai important muzeu din Republica Moldova.

oijxi/ia P E T R O G R A F I C Ă Este constituită din mostre colectate din formaţiunile geologice de vârstă precambriană, paleozoică, mezozoică şi cainozoică, care

• •

16

1.

Calcedonie

2.

Gnais

3. Calcar 4.

Calcedonie

5. Şist cristalin 6. Argilit cu fosforit 7.

Fosforite

8. Spat de Islanda 9. Argilă cu cochilii de moluşte

c

OLECTIA P A L E O N T O L O G I C Ă Reprezintă dovezi ale unei faune şi flore de mult dispărute din neogenul şi antropogenul Moldovei, Sunt remarcabile piesele paleobotanice şi paleozoologice care reprezintă impresiuni de frunze din depozitele sarmaţianului inferior, fragmentele de lemn pietrificat, colecţiile de foraminifere cretacice şi paleoge-

2 »

ne etc. Animalele fosile vertebrate din sarmaţianul mediu sunt prezentate prin ^flşşp.

fragmente de peşti placodermi şi osoşi, oseminte de păsări şi mamifere. O valoare deosebită o au scheletul unei foci şi carapacea superioară a broaştei-ţestoase din genul Trionix, oseminte ale reprezentanţilor complexului faunistic hiporian şi scheletul integral al unui Dinoterium giganteum. Fauna din perioada glaciară este reprezentată prin oseminte de mamuţi, cerbi gigantici, animale răpitoare ş.a.

• • 18 I

3 »

1. Carapacea de broască-ţestoasă marină (Trionis brunhuberi). Sarmaţianul mediu. 1 2 - 1 1 mii. ani, s. Mileştii Mici, laloveni. 2. Trilobit (Poradoxides Harloni) 3 , 4 , 5 , 6 . Amprente de peşti. Sarmaţianul inferior ( 1 3 - 1 2 mii. ani), s. Naslavcea, Ocniţa 7. Moluşte sarmatice 8. Schelet de focă. Sarmaţianul mediu, s. Micăuţi, Străşeni 9. Dinoterium giganteum ( 7 mii. ani), s. Pripiceni-Răzeşi, Rezina

din patrimoniu! muzeului I 19 I

1. Maxilare aie ursului de peşteră. Cuaternar, s. Buteşti, Glodeni 2. Dintele elefantului Viust. Cuaternar, s. Mălăieşti, Grigoriopol 3. Oasele membrelor posterioare ale tigrului fosil (Machairodus). Cimişlia 4. Mandibulă de Dinoterium Bavaricum, s. Goian, Criuleni 5. Trunchi de copac pietrificat 6. Moluscă bivalvă (Mactra pallasi). Camenca 7. Craniu de rinocer. Meoţian. Cimişlia 8. Craniu de bizon. Schoetensacki. Tiraspol

T OLECTIA Z O O L O G I C A Este constituită din animale naturalizate, schelete, preparate anatomice, biologice, embriologice, fiziologice şi corozive. O valoare deosebită are colecţia de păsări, mamifere şi preparate realizate la sf. sec. al XlX-leaînceputul sec. al XX-lea de Franz Ostermann care se impune atât prin tehnologii originale de preparare, cât şi prin nivelul dezvoltării ştiinţelor naturii din ţinut.

1. Ţigănuş (Plegadis falcinellus) 2. Vultur-pleşuv sur (Gyps fulvus) 3. Buhă mare [Bubo-bubo), F. Ostermann 4. Prigorie [Merops apiaster) 5. Mistreţ [Susscrofa) 6. lup (Caniş lupus)

• • 22

1. Scheletul cocoşului (Gallus domesticus) 2. Etapele de dezvoltare o scorpionului 3. Preparat coroziv. Splină de porc. F. Ostermonn. Sf. sec. XIX—încep. sec. XX 4. Preparat coroziv. Sistemul sangvin al căţelului. F. Ostermann. Sf. sec. X l X - î n c e p . sec. XX 5. Preparat coroziv. Copită de bou. Arterele. F. Ostermann. Sf. sec. X l X - î n c e p . sec. XX

OLECTIA ENTOMOLOGICÂ Nucleul colecţiei a fost creat la sf. sec. al XlX-lea de F. Ostermann, P. Zabarinski, I, Taranin. La începutul sec. al XX-lea a fost completată, adnotată şi sistematizată de N. Zubovski şi de alţi membri ai Societăţii Naturaliştilor şi Amatorilor de Ştiinţe ale Naturii din Basarabia. în a doua jumătate a sec. al XX-lea, colecţia a fost completată cu exponate valoroase din Moldova şi din alte ţări din

• • 26

1.

Cymothoe excelsa Neust (Camerun)

2. Parides antenor Drury (Madagaskar) 3. Atrophaneura priapus Boisd (insula lava) 4. Polyommatus coridon Poda: mascul 5. Polyommatus coridon Poda: femelă 6.

Thysonia agrippina Cramer (Peru)

7.

Papilio deiphobus L. (Indonezia)

8. Catocala electa 9. Craniophora ligustri 10. Acronicta olni 11. Lycaena (Heodes) virgoureoe (R. Moldova) 12. Bassarona patala Kollar (Thailanda)

d i n p a t r i m o n i u l muzeului

i 27 I ăHHHk

1. Croitor-cenuşiu Morimus

funereusMs.

2. Gândcc-de-frunze Galeruca tanaceti L. 3. Boul-de-baltă

HydrouspiceusL

4. Gândacul-de-baltă Graphoderus cinereus L. 5. Gândacul-negru Pentodon idiota Herbst 6. Cărăbuşelul-cerealelor Anisoplia austriaca Herbst /.

Cărăbuşul-de-pădure Melolontha hippocastani F.

8. Cărăbuşul-marmorot Polyphylla fullo L. 9. Croitorul-fagului Rosalia alpina L. 10. Croitorul Prionus coriariusl. 11. Croitorul-stejarului Cerambyx cerdo L. 12. Gândacul-lucios Cfirysochus auratus F. 13. Gândacukroitor Plagionotus arcuatus L 10

»

din patrimoniul muzeului-311

••• • l

OLECTIA B O TA

N IC

Ă

Colecţia botanică conţine ierbare, seminţe şi mulaje. Au o mare valoare ştiinţifică ierbarul de la sf. sec. al XlX-lea, ierbarul etalon al plantelor superioare din Republica Moldova (1948-1985) şi colecţia de mulaje de soiuri de struguri şi fructe care se cultivau în Basarabia la sf. sec. al XlX-lea-începutul sec. XX.

• • 30

1. Pholiota mutabilis 2. Anthemis subtinctoria Dobroez 3. Lactaria torminosa

4. Mulaje de fructe de la sf. sec. X l X - î n c e p . sec. XX

5. Soletus aurantiocus

F

Reflectă evoluţia din spaţiul pruto-nistrean a culturilor în paleolit, neolit şi eneolit, epoca bronzului, epoca fierului, epoca antică, Evul Mediu şi perioada Hoardei de Aur. De o valoare deosebită sunt piesele unicat din tezaurul de la Cărbuna cu bijuterii din aramă, scoică şi piatră din a doua jumătate a sec. IVÎ.Hr.; tezaurul de la Chetroşica c u două vase pictate, salbă din dinţi de ^

k

~

T i ă r g e l u ş e de piatră albă din pe >ada tardivă a

turii Tripolk Cucuten

1. Cazan hunic de bronz, sec. V, s. Şestaci, Şoldâneşti 2. Obiecte de bronz. Tezaurul din s. Valea Rusului, Făleşti. Epoca de bronz tardivă, sec. XII—IX Î.Hr. 3. Topor de marmură. Tripolie timpurie. Tezaurul de la Cărbuna, miji. mii. IV Î.Hr. 4. Topor de aramă. Tripolie timpurie. Miji. mii. IV Î.Hr., s. Cărbuna, Anenii Noi 5. Cruce de aramă-incolpion, sec. XIV, Orheiul Vechi

6. Podoabe de bronz (fibule şi brăţări). Tezaurul din s. Valea Rusului, Făleşti. Epoca de bronz tardivă, sec. X - I X Î.Hr. 7. Podoabe de argint. Cultura getică. Sec. IV Î.Hr., s. Mateuţi, Rezina

din patrimoniul muzeului

-33 1 • • • •

l

I.

Brăţări, diademă şi plăci de aramă. Tezaurul din s. Cărbuna, Anenii Noi Miji. mii. IV Î.Hr. Tripolie timpurie Tezaurul Musait. Sec. XV-XVI, s. Musait, Vulcăneşti, 1 9 6 4 Brăţară de argint. Tezaurul Cuhureşfi. Sec. XV Obiecte de aramă. Plăci şi pandantive antropomorfe şi solare. Tezaurul din s. Cărbuna. Miji. mii. IV Î.Hr. Tripolie timpurie Nasture de formă globulară. Argint aurit. Sec. XV. Tezaurul Oneşti, Hânceşti, 1954 Inel sigilar de argint. Sec. XV. Tezaurul Oneşti, Hânceşti, 1 9 5 4 Inel de aur. Sec. IV Î.Hr. Tezaur din s. Mateuţi, Rezina Unelte de fier ale giuvaiergiului: cleşte, nicovale, daltă, priboi, ciocan, cleşte plat. Sec. IX—XII, s. Alcedar şi Echîmăuti 9. Vas de lut din tezaurul din s. Cărbuna. Miji. mii. IV Î.Hr. Tripolie timpurie 10. Vas-ploscă de lut. Orheiul Vechi. Hoarda de Aur. Sec. XIII I I . Vas pictat. Tripolie tardivă. Mii. III Î.Hr., s. Chetroşica, Edînet 12. Clopoţel de bronz, fusoială de lut din mormântul sarmatic. Sec. III d.Hr., s. Tălmazo, Ştefon-Vodă

din patrimoniul muzeului - 351••••l

c

OLECTIA N U M I S M AT

IC

Ă

Numără peste 14 mii de piese şi oglindeşte circulaţia monetară pe teritoriul Republicii Moldova din Antichitate până în prezent. Cele mai valoroase sunt tezaurul de la Doroţcaia de drahme de argint din Histria şi Tira şi tezaurul de la Lărguţa cu stateri de aur emişi de Alexandru Macedon şi Filip al ll-lea din sec. IVÎ.Hr., tezaurele romane de silicve de argint ale lui Constantius al ll-lea Clor, descoperit în s Budăi, Orhei, şi solizi de aur de la Criuieni vas ae aur cu monede emise de Alexandru Macedon şi Filip al ll-lea Tezaurul de la Lărguţa. Sf. sec. IV Î.Hr.

din sec. IV, denarii de argint din sec. II de la Rotunda, Edineţ ş.a.

• •36

«

Drahme de argint din Histria şi lira. Miji. sec. Tezaur de monede din s. Dorotcaia

din patrimoniul muzeului-371••••l

Vas roman de lut cu monede de argint (silicve) ale lui Constantius al ll-lea Clor. Sec. IV d.Hr., s. Budăi, Orhei

• •

38

Solid de aur. Tezaur de monede romane din s. Chirileni, Ungheni. Sf. sec. IV d.Hr.

w

OLECTIA ETNOGRAFICĂ Reprezintă un valoros patrimoniu de port popular, ţesături tradiţionale, ceramică, mobilier, instrumente muzi cale, arhitectură populară, unelte de muncă, obiecte de uz casnic, obiecte de ritual, de epocă, negative şi diapozitive, cioplituri în lemn, împletituri din fibre vegetale şi alte realizări ale meşteşugurilor tradiţionale. Cea mai reprezentativă este colecţia textilelor de interior executate din cânepă, lână, bumbac, in, borangic, provenind din toate zonele etnografice ale ţinutului. Se evidenţiază atât numeric, cât şi prin diversitate colecţia de ştergare moldoveneşti şi cea de port popular, care include şi piese create de minorităţile naţionale din Republica Moldova. Cea mai valoroasă colecţie este cea de covoare moldoveneşti (sf. sec. XVIIIsec. XX), care reflectă evoluţia, diversitatea şi apogeul acestui gen al creaţiei populare.

• •40

4

r

Costum femeiesc. Nordul Moldovei. încep. sec. XX Brâie bărbăteşti din sec. XIX şi cornuri de pulbere din sec. XVIII Ouă încondeiate. Regiunea Cernăuţi. Prima jum. a sec. XX Păretar. Motive brodate. Lână. Nordul Moldovei. Încep. sec. XX Brâie bulgăreşti. Metol. Catifea. Bumbac. Sf. sec. XlX-încep. sec. XX Ştergar de cap. Bumbac. Borangic. Nordul Moldovei. încep. sec. XX Podoabe femeieşti. Nordul Moldovei. încep. sec. XX Brăţară bulgărească. Sec. XIX Cercei şi inele. Argint. Alamă. Sf. sec. XIX Costum bărbătesc. Nordul Moldovei. încep. sec. XX

din patrimoniul muzeului

141 I

Coloană cu capitel. Piatră. Sec. XX

9 , 1 0 , 1 1 . Foto de epocă. Chişinău. Sec. XIX

Scoarţă. Lână. Cânepă. încep. sec. XX

12. Ploşti. Lemn. Sf. sec. XIX

Păretar. Lână. Sec. XIX Păretar. Lână. Sec. XIX Capitel. Piatră. încep. sec. XX Farfurie. Cană. Lut. Linguri decorative. Lemn. Rezina. Sf. sec. XIX Ladă de zestre. Sf. sec. XIX Prepeleac cu urcioare de lut. Sec. XX

1. Icoană. Bronz turnat. Email. Sec. XVI—XVI! 2. Potir. Argint suflat cu aur. Sec. XIX 3. Chivot. Argint suflat cu aur. Sec. XIX 4. Evanghelie. Ferecătură. Argint. Catifea. Moscova, 1854

G h i d u l e x p o z itiei

^ permanente

?

N,a tura

Omul

Cultura

Elaborarea unei noi concepţii privind expoziţia permanentă a muzeului şi realizarea ei a coincis cu perioada transparenţei „perestroicii" gorbacioviste, destrămarea U.R.S.S, şi obţinerea independenţei Republicii Moldova. Democratizarea societăţii şi schimbările social-politice survenite în cadrul ei au facilitat renunţarea la tipologia şi principiile muzeologiei sovietice de creare a expoziţiilor muzeale şi conceptualizarea unei expoziţii moderne care să abordeze probleme arzătoare ale contemporaneităţii, să reflecte schimbările care s-au produs în republică, în Europa şi în lume în urma acestor evenimente, prin prezentarea celor mai valoroase colecţii, acumulate pe parcursul unui secol. Prin această expoziţie muzeul urma să păşească în secolul al XXI-lea, făcând totalizarea celor precedente. în contextul convenţiilor UNESCO privind protejarea patrimoniului cultural şi natural, colectivul muzeului a elaborat concepţia expoziţiei cu genericul „NATURA. OMUL. CULTURA", axată pe reflectarea relaţiilor dintre om şi natură. Era oportun ca această problemă globală să fie prezentată în baza experienţei locale. Drept punct de plecare a servit ideea că NATURA este mediul ambiant al oricărei comunităţi umane, iar CULTURA este o reflectare a acestui mediu, o expresie concentrată a experienţei de acomodare a omului la mediul natural. Colecţiile muzeului permiteau demonstrarea succintă a evoluţiei naturii pe parcursul istoriei geologice a pământului şi a dinamicii folosirii resurselor naturale de către om din perioada antropogenă până în zilele noastre. Prin prezentarea evoluţiei culturii comunităţilor umane care au populat teritoriul Republicii Moldova în diferite perioade istorice s-a propus demonstrarea raportului om-natură şi a orientărilor etnoecologice în dezvoltarea culturii. Astfel, s-a găsit o formulă expoziţională de integrare lo-

• •46

gică a trecutului, prezentului şi viitorului pentru a schimba mentalitatea contemporanilor faţă de natura înconjurătoare şi faţă de moştenirea culturală, contribuind la educarea societăţii în spiritul responsabilităţii faţă de ziua de mâine. Conferinţa Internaţională de la Rio de Janeiro din 1992, numită „Conferinţa reconcilierii Omului cu Natura", a demonstrat actualitatea şi necesitatea unei asemenea expoziţii şi a încurajat colectivul muzeului să finalizeze lucrările de etalare a ei în condiţiile unei lipse acute de mijloace financiare, Inaugurată la 24 martie 1994, expoziţia a fost înalt apreciată atât de comunitatea ştiinţifică, cât şi de publicul larg din ţară şi de peste hotare. Vizitarea muzeului a fost inclusă în programele delegaţiilor oficiale care sosesc în Republica Moldova. Treptat expoziţia „Natura. Omul. Cultura" s-a transformat într-un centru important de educaţie ecologică, care abordează cele mai stringente probleme ale contemporaneităţii. Expoziţia este amplasată pe două niveluri - la parter şi în demisol. Structura tematică şi ruta expoziţională au fost elaborate în conformitate cu specificul arhitectonic al spaţiului muzeal de la prezentarea naturii contemporane în toată armonia sa până la coborârea în trecutul geologic al pământului şi în trecutul istoric al societăţii umane, cu revenirea la conflictele zilelor noastre dintre om şi natură, când se constată un grav dezechilibru ecologic natural şi degradarea culturii tradiţionale, oferindu-se totodată propuneri de asanare a situaţiei create. Simbol al expoziţiei a devenit compoziţia sculpturală „Pomul Vieţii" (autori R. Safarov şi "Şt. Codrescu), emblematică pentru cultura din spaţiul pruto-nistrean, care este amplasată în centrul primei săli, fiind vizibilă din mai multe săli şi care întruchipează un sistem de idei sugestive ale continuităţii noastre biologice şi spirituale.

I 47 I

sala 1 Expoziţia începe în sala de iniţiere - o prefaţă a istoriei muzeului, prin prezentarea fondatorilor lui şi a colecţiilor. Se face o incursiune în istoria evoluţiei vieţii pe pământ, demonstrându-se diversitatea naturii contemporane şi evoluţia culturii comunităţilor umane care au locuit în diferite perioade istorice pe teritoriul Moldovei. Prezenţa celor mai reprezentative piese din colecţiile muzeului în acest spaţiu permit vizitatorului să perceapă marea diversitate a corelaţiilor dintre om şi natură, să cunoască cele două dimensiuni magistrale ale activităţii umane: cunoaşterea şi valorificarea lumii. în cele 4 vitrine care imită o cruce este demonstrată elocvent calea dificilă a dezvoltării cunoaşterii de la sacralizarea forţelor naturii până la dominarea şi exploatarea lor nemiloasă de către om.

••48

g h i d u l

e x p o z i ţ i e i

permanente

I 49 I

I

sala 2 în această sală este prezentată diversitatea, bogăţia şi frumuseţea naturii, în sânul căreia a trăit poporul nostru şi a creat cultura autohtonă. Cele patru picturi murale (autori: V. Zîkov, P. Belogorţev şi A. Bulîciov) sugerează peisaje tradiţionale specifice pentru ecosistemele naturale din cele patru raioane geografice ale Moldovei: înălţimea Nistrului, Codrii, Bălţile râurilor şi Stepa. Exponatele prezente în vitrine şi în faţa panoramelor oferă o informaţie amplă despre bogăţia faunei şi florei din fiecare ecosistem natural. Accentul tematic principal este pus pe ilustrarea vieţii în ecosistemele naturii. Natura a fost un mediu ambiant pentru om, determinând modul de viaţă al comunităţilor umane şi caracterul acestuia. Prin sonorizarea cântecelor, legendelor şi baladelor despre frumuseţea acestui plai se demonstrează influenţa benefică a naturii asupra caracterului naţional al creaţiei populare, a specificului îndeletnicirilor populaţiei în diferite zone, Amplasată în centrul sălii, harta-machetă a Republicii Moldova (autori I. Belenki şi E. Costiuc) reflectă la scară mică amplasarea geografică a ecosistemelor naturale, gradul lor de valorificare de către om, specificul reliefului care a determinat atât locul aşezărilor umane, cât şi formarea specificului naţional al caracterului moldovenilor, Totodată, este vizibilă interdependenţa dintre varietatea reliefului, a bogăţiilor naturale şi a modelării spaţiale de către om, prin culturalizarea mediului, care a atins deja 92% din tot teritoriul Republicii Moldova.

• • 50

i

sala 3 Din cele mai vechi timpuri, omul a schimbat natura pe măsura cunoaşterii ei. Valorificând mediul natural, el a creat o „a doua natură", care poartă amprenta specificului acestui mediu. Expoziţia sălii demonstrează evoluţia creării ecosistemelor agrare ca rezultat al activităţii economice a omului, determinată de cea mai preţioasă comoară a naturii plaiului - solurile. Sunt expuse cele mai răspândite tipuri de soi şi diversitatea agrosistemelor create în funcţie de varietatea acestora. Este demonstrată unicitatea Republicii Moldova în plan mondial, unde pe un teritoriu de 33,7 mii km se întâlnesc peste 750 tipuri de sol, dintre care 80% sunt cernoziomuri. Un motiv aparte îl constituie prezentarea consecinţelor creării ecosistemelor agrare, urbanizate şi tehnogene, a indicatorilor conflictelor din landşafturile antropogene ale Moldovei.

• • 52

®

sala 4 Expoziţia sălii poartă genericul „Memorialul Naturii" şi are scopul de a demonstra urmările nefaste ale consumării nechibzuite a bunurilor naturii de către om, Sunt prezentate plantele şi animalele dispărute sau care se află pe cale de dispariţie în urma activităţii omului. Aceste mostre denotă incompetenţa şi iresponsabilitatea societăţii faţă de natură şi vădesc necesitatea imperioasă a cunoaşterii legităţilor naturii pentru a elabora acţiuni urgente de stopare a procesului de degradare a mediului natural şi a reduce la maxim presingul antropic.

• • 54

I

sala 5 Este unica sală a muzeului care nu are alte exponate decât o pictură murală amplasată în perimetrul ei (autorul concepţiei O. Negreanu, pictura fiind realizată de I. Daghi). Ea reprezintă o imagine a evoluţiei biosferei pământului de la apariţia litosferei, atmosferei, hidrosferei şi a vieţii pe pământ, până la etapa contemporană. Vizitatorul are posibilitatea de a înţelege că biosfera este un înveliş viu care acoperă întreaga planetă, este mediul în care se desfăşoară viaţa în toate aspectele ei. Omul a apărut pe pământ relativ târziu, creând numeroase civilizaţii. Fiecare fază a civilizaţiei şi-a lăsat amprenta sa prin modificările mediului ambiant. Tendinţa de a smulge de la natură cât mai multe bunuri a fost scopul principal al omenirii. Această tendinţă l-a făcut pe om să Inventeze diferite unelte, maşini, instalaţii, construcţii, cu ajutorul cărora intervenţia asupra biosferei devine tot mai vădită şi mal incontrolabilă. Pictura ne demonstrează imaginea frumoasă şi armonioasă a Terrei la începuturile civilizaţiei şi aspectul pământului refăcut de către om. Chipul de azi al planetei poartă o mască metalică şi de beton. Omul, prin tehnologiile inventate, tinde să-şi supună toată lumea înconjurătoare. Acest fapt îl îndepărtează pe om de la mediul firesc de trai în mijlocul naturii.

• • 56

După cum a fost menţionat la Conferinţa ONU de la Rio de Janeiro din anul 1992, omul, contând prea mult pe exploatarea planetei şi distrugând viaţa în jurul său, a ajuns în punctul în care este pusă în joc însăşi existenţa sa. Mesajul care se desprinde de aici constă în faptul că biosfera aparţine tuturor locuitorilor pământului şi protejarea ei este o datorie a fiecăruia din noi. Orice spaţiu geografic, cât de mic, este parte componentă a biosferei şi dereglarea echilibrului ecologic într-o verigă a ei are drept consecinţă perturbarea armoniei în întregul ei sistem. în ciuda tuturor aparenţelor, interdependenţa om-mediu înconjurător are loc sub impactul legilor naturii, care pot fi cunoscute, uneori ocolite, dar niciodată schimbate. Numai conştientizând acest adevăr, omenirea va putea opri impactul distrugător asupra pământului. Expoziţia propune în continuare o excursie în istoria geologică a pământului, pentru a înţelege mecanismele care stau la baza funcţionării biosferei, pentru a urmări evoluţia sistemelor ei, a vieţii înţelese la modul general şi a procesului bazat pe interacţiunea dintre om şi natură în diferite perioade preistorice şi Istorice, pentru a reveni la situaţia ecologică din contemporaneitate. Arhitectura specifică a clădirii permite explicarea şi demonstrarea concepţiei care stă la baza muzeului. Călătoria convenţională în timp se face coborând la demisolul clădirii muzeului, unde pe ambii pereţi ai coridorului e reconstruită în miniatură, din roci naturale, o secţiune geologică cu straturi de roci, frecvent întâlnite pe teritoriul Republicii Moldova (autori Gr. Cemârtan, A. Ursu). Fiecare tip de rocă s-a format într-o anumită perioadă a istoriei geologice a Pământului, subdivizatăîn două etape mari - eonul criptozoic (4 mld de ani) şi fanerozoic (570 mii. de ani), împărţite la rândul lor în ere, ale căror perioade sunt prezentate în cele trei săli care fac legătură cu coridorul.

sala 6 Expoziţia ilustrează în limbajul complex al fosilelor, picturilor, schemelor, diagramelor, hărţilor cele mai vechi etape din istoria geologică a pământului: arhaică şi proterozoică din criptozoic şi cele 6 perioade ale erei paleozoice din fanerozoic. Pe frontispiciul vitrinelor sunt prezentate hărţile paleogeografice, care oglindesc relaţia apă-uscat, coloanele litologice, care indică frecvenţa anumitor grupuri de roci în fiecare perioadă, oferind o reconstrucţie convenţională a paleolandşafturilor corespunzătoare. Impresiunile în rocile etalate în vitrine, desenele ce reprezintă reconstrucţia diferitor organisme şi pictura murală a unui paleolandşaft convenţional (autor A. Bulîciov) ilustrează evoluţia formelor de viaţă de la cele inferioare până la vertebratele primitive, reprezentate prin peşti cu scut, reptile şi amfibii. Vegetaţia era dominată de plantele cu tulpina lemnoasă, care au format pădurile de tip tropical şi care au stat la baza formării straturilor de cărbune.

'PSlSâaBS

• • 58

sala 7 k Este consacrată erei mezozoice, care a început cu 235 mii. de ani în urmă şi a durat 169 mii. de ani. Hărţile paleogeografice, coloanele litologice, impresiunile în roci şi osemintele diferitor animale ilustrează evoluţia şi diversitatea lumii organice de pe teritoriul Moldovei din această eră. Pictura murală (autor A. Golikov) ne permite să ne imaginăm proporţiile acestor animale şi ne demonstrează că mezozoicul nu întâmplător a fost numită era reptilelor, deoarece acestea ocupau atât spaţiul acvatic şi terestru, cât şi cel aerian. Este ilustrată de asemenea şi apariţia plantelor angiosperme, a primelor păsări şi mamifere. Pe parcursul acestei ere au prevalat condiţiile continentale, iar evoluţia biosferei era determinată de procesele geologice de pe pământ, care generau schimbarea climei. Diferitele cataclisme naturale au condus la dispariţia reptilelor gigantice.

sala 8 Expoziţia sălii oglindeşte era cainozoică sau era vieţii noi, care a început cu 66 mii. de ani în urmă şl durează până în prezent. Ca şi în sălile precedente, în vitrine sunt reflectate toate perioadele acestei ere, începând cu paleogenul. Este scos în evidenţă faptul că, datorită depunerilor neogene, teritoriul Republicii Moldova este considerat un muzeu paleontologic în aer liber. Pictura murală din această sală (autor VI. Rodzevici) reprezintă flora şi fauna caracteristică acestei ere.

• • 60

g h i d u l

e x p o z i ţ i e i

permanente

611

• • • •

sala 9 Printr-o modalitate originală aici este expusă una dintre cele mai valoroase piese din muzeu - scheletul complet al unui exemplar de Dinoterium giganteum, care a trăit pe teritoriul Moldovei cu 7 mii. de ani în urmă. Este un exponat unicat în republică şi în Europa, deoarece este singurul schelet integral al unei asemenea specii. în perimetrul sălii sunt expuse mostre care demonstrează diversitatea florei şi faunei fosile din miocen, care au convieţuit cu acest proboscidian gigantic în spaţiul pruto-nistrean.

sala 10 Acest compartiment al expoziţiei reprezintă perioada antropogenă, adică a apariţiei omului, a plantelor şi animalelor contemporane, sugerând începutul interacţiunii omului cu natura. Expoziţia are forma unei peşteri convenţionale ce permite ilustrarea atât a procesului cunoaşterii şi valorificării mediului ambiant, cât şi a primelor rezultate ale acestor acţiuni (autor C. ludin). Pictura murală din acest compartiment (autor A. Bulîciov) reprezintă o imagine simbolică - ieşirea omului din peşteră şi trecerea comunităţilor la modul sedentar de viaţă. Se observă primele transformări ale naturii de către om prin practicarea agriculturii, ceea ce denotă şi un început de supunere a acesteia. Osemintele primelor animale domesticite de către om confirmă acest proces. O semnificaţie deosebită comportă scheletul unui urs de peşteră, Fiind la început totemizat de către om, deoarece i-a oferit adăpost, ulterior acest animal a fost exterminat, devenind una dintre primele vietăţi sacrificate din cauza atitudinii nesăbuite a omului.

• • 64

sala 11 Prezentarea unor mostre ale formelor iniţiale de coabitare a omului în mediul natural continuă în compartimentul „La izvoarele culturii". în baza materialelor arheologice este demonstrată trecerea omului de la etapa de vânător la cea de crescător de vite, de la culegător la agricultor, ceea ce a constituit o adevărată revoluţie în procesul valorificării naturii de către om. Aceste procese sunt ilustrate în baza culturilor comunităţilor umane care s-au perindat în spaţiul pruto-nistrean, începând cu cea a primilor agricultori, numită Tripolie-Cucuteni, până la cea a geto-dacilor şi slavilor, purtând amprenta specificului mediului natural din această zonă.

• • 66

•

sălile 12-15 Expoziţia acestui mare compartiment al Muzeului vizează aspectele dezvoltării poporului şi a culturii tradiţionale în contextul relaţiilor om-natură, demonstrate pe exemplul Moldovei. Accentul principal revine de astă dată culturii, înţeleasă ca fiind „ a doua natură" creată de om. Prin piese autentice se conturează specificul moştenirii noastre etnice, sinteza agropastorală susţinută de îndeletnicirile tradiţionale, meşteşugurile şl ocupaţiile casnice, se prezintă măsura etnică de amplasare în mediul natural a aşezărilor, de creare a locuinţei şi a arhitecturii, reconstituind integritatea vieţii populare în care munca, obiceiul, ritul se întrepătrund în mod firesc. Primul complex este o reprezentare generalizată a specificului naturii şi culturii în perioada constituirii statului feudal moldovenesc. Pictura murală (autor P. Belogorţev) ilustrează legenda despre Dragoş - întemeietorul statului şi, totodată, demonstrează specificul mediului natural din acea perioadă istorică, care a determinat în bună parte îndeletnicirile de bază ale populaţiei. Uneltele de muncă expuse pe podium, piesele

• •

g h i d u l

e x p o z i ţ i e i

permanente

69 I

• • • •

arheologice din vitrine, documentele şi izvoarele scrise confirmă această relaţie. Porţile împărăteşti de la altarul unei vechi biserici din lemn, lada pentru zestre pe care este expusă o veche Biblie constituie probe ale spiritualităţii strămoşilor noştri, creştinaţi încă în primele secole ale erei noastre. Două personalităţi marcante: Ştefan cel Mare - apărător al păcii şi creştinătăţii, ctitor al lăcaşurilor sfinte, şi Dimitrie Cantemir - domnitor şi filosof - sunt figurile de vârf pe care ie-a imortalizat istoria neamului. Reconstrucţia unui segment al zidului cetăţii medievale de la Orheiul Vechi relevă importanţa acestui monument în cultura noastră.

• • 70

în continuare, pe stânga, se desfăşoară trei complexe expoziţionale care demonstrează evoluţia dezvoltării culturii în diferite zone concomitent cu valorificarea mediului natural şi care, în această perioadă istorică, nu are caracter distructiv. Picturile murale (autori A. Golikov, A, Bulîciov, V. Radzevici şi R Belogorţev) ilustrează specificul naturii din nordul, centrul şi sudul spaţiului pruto-nistrean, care a determinat îndeletnicirile de bază ale populaţiei, obiceiurile şi datinile, specificul aşezărilor şi al arhitecturii caselor, iar uneltele de muncă, documentele şi ilustraţiile expuse pe podiumuri şi în vitrine sunt mărturii ale modului în care comunităţile umane reuşeau să-şi ducă viaţa în armonie cu natura. Anume atunci a fost creată o civilizaţie ţărănească considerată azi exemplară. Pe dreapta, în centrul sălii, pe o rotondă, este reprezentată simbolic cultura urbană. Apărută în baza culturii rurale, datorită caracterului său cosmopolit, cu o mare capacitate de asimilare, aceasta cu timpul a marginalizat cultura tradiţională, punând în pericol armonia dintre om şi natură. Acest proces va deveni o realitate, când urbanizarea va căpăta proporţii considerabile.

• • 72

sala 16 Urcând la parter pe scara spiralică, vizitatorul totalizează imaginar experienţa multiseculară de convieţuire a omului cu natura, când tendinţa de a o cunoaşte şi a o utiliza în procesul dezvoltării culturii se află într-o armonie deplină după modelul existent în mediul natural. Această armonie este demonstrată prin frumuseţea creaţiei populare care reflectă farmecul naturii înconjurătoare. Expoziţia acestei săli întruchipează o „Casă Mare", unde, conform tradiţiilor neamului, se păstrează cele mai alese ţesături, covoare extraordinare, piese de port popular, obiecte de rit, zestrea şi unde au loc cele mai importante evenimente şi obiceiuri din viaţa oricărei familii. Toate aceste capodopere ale artei populare reflectă bogăţia şi rafinamentul concepţiei spirituale a predecesorilor noştri, care au creat o civilizaţie populară inspirată din măreţia naturii. Elocvente în acest sens sunt compartimentele expoziţionale „Nunta" şi „Jocul". Pe fundalul picturii murale care ilustrează sărbătoarea tradiţională „Joc" (autor F, Hămuraru) sunt expuse costume populare din toate zonele etnografice ale republicii, în care se îmbină perfect elemente ale creaţiei naturii şi a omului. Obiceiul de scoatere a zestrei din casa miresei completează diversitatea datinilor populare, fiind înscenat într-un peisaj din zona Codrilor (autor M. Statnîi). Elementele de arhitectură ţărănească în lemn şi în piatră dovedesc capacitatea omului de a se înscrie în cadrul natural şi influenţa naturii la constituirea specificului naţional în cultură.

• • 74

sala 17 Expoziţia amenajată în această sală reprezintă o demonstraţie documentară a distrugerii echilibrului în natură şi consecinţele acestui proces. Din cauza urbanizării şi industrializării societăţii, omul îşi schimbă atitudinea faţă de mediul natural, îşi cultivă tendinţa de a acapara de la natură cât mai multe spaţii şi resurse, fără a ţine cont de legităţile şi necesităţile ei. înlocuind ecosistemele naturale cu cele antropogene, omul utilizează din abundenţă tehnica şi produsele chimice (pesticidele), care duc la poluarea fără precedent a mediului. Fotografiile şi mostrele expuse în această sală reflectă situaţia ecologică deplorabilă din Republica Moldova, unde din cauza degradării solurilor, poluării bazinelor acvatice şi a aerului, dispar tot mai multe specii de insecte, plante, păsări şi mamifere, se dezvoltă anomalii în lumea animală, se agravează starea sănătăţii oamenilor. O lucrare grafică (autor VI. Penighin) demonstrează pericolul distrugerii vieţii pe pământ ca o consecinţă a atitudinii nechibzuite faţă de natură şi are ca scop să trezească fiecărui vizitator sentimentul alarmant pentru situaţia creată, implicarea în acţiuni de redresare a crizei. Procesele nefaste care au loc în mediul natural reprezintă efectul direct al schimbărilor produse întâi de toate în domeniul spiritual. Astfel, criza ecologică se află într-o dependenţă directă cu cea spirituală. Mostre de creaţie populară degradată, fotografiile monumentelor culturii tradiţionale, ale bisericilor, mănăstirilor şi cimitirelor distruse denotă gravitatea impactului crizei spirituale şi consecinţele fatale care pot avea loc în viitorul apropiat. Acest laitmotiv persistă şi în lucrarea grafică a pictorului VI. Penighin. Sculptura „Pomul Vieţii" care se vede din prima sală reînvie sentimentul responsabilităţii pentru asigurarea continuităţii vieţii.

••76

sala 18 Dupa elucidarea proceselor desfăşurate în spaţiul nostru până la apariţia conflictelor dezastruoase dintre om şi natură, în ultima sală a expoziţiei se propun câteva modalităţi de soluţionare a lor. în baza cunoaşterii legilor naturii, a experienţei pozitive de utilizare raţională a resurselor naturale, de creare a ecosistemelor agrare care sunt în armonie cu mediul natural, prin crearea rezervaţiilor naturale, care stopează procesul distrugerii naturii, prin elaborarea unei legislaţii funcţionale privind mediul, sunt indicaţi anumiţi paşi concreţi de optimizare a relaţiilor om-natură în Republica Moldova. Totodată, în baza moştenirii culturii tradiţionale, sunt specificate şi tendinţele optimiste în continuitatea noastră spirituală. Mostrele şi fotografiile din vitrine demonstrează procesul de revitalizare a creaţiei populare, de dezvoltare a artei profesioniste, care reflectă procesele pozitive produse după declararea independenţei Republicii Moldova. Elaborarea unor programe de stat de importanţă strategică, prin care să se susţină promovarea culturii naţionale ar putea contribui la ieşirea din impas. Finisează expoziţia „Natura. Omul. Cultura" lucrarea sculptorului în lemn R. Vieru „Poarta", pe care sunt cioplite rozetele solare ca triumf al vieţii armonioase pe pământ. „Poarta" este o chemare a publicului de a conştientiza faptul că omenirea va putea supravieţui numai restabilind echilibrul în relaţia cu natura, păstrând şi valorificând moştenirea spirituală. Concepţia expoziţiei a fost elaborată şi realizată de muzeografii M. Ursu, |Gr. Cemârtan, M, Ciocanu, I. Bălteanu, S. Şărănuţă, T. Burac, S. Macovei, V, Buzilă, E. Bâzgu, R. Tabuica. Proiectul de design şi amenajarea expoziţiei au fost realizate de|L. Burman , L. Cerneţki, K. laroţinski.lK. ludinj, P. Belogorţev, A. Bulîciov, V. Şevciuk, K.K. laroţinski.

• • 78 I

M|