Manual de etnografie [PDF]

Zitiervorschau

Colecţia UNIVERSITARIA

46

Seria

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României MAUSS, MARCEL Manual de etnografie I Marcel Mauss; trad. şi studiu introductiv: Cristina Gavriluţă - Iaşi: Institutul European, 2003

-

ISBN 973-611-097-4

I. Gavriluţă, Cristina (trad.; pref.)

39

Marcel Mauss,

Manuel d'ethnographie 1967.

© Editions Payot,

©Institutul European Iaşi pentru prezenta ediţie în limba română Potrivit Legii nr.

8/1996, a dreptului de autor, reproducerea (parţială sau

totală) a prezentei cărţi, fără acordul Editurii, constituie infracţiune şi se pedepseşte ISBN

în conformitate cu aceasta.

973-611-097-4

PRINTED IN ROMANIA

Manual de etnografie MARCEL MAUSS

Studiu introductiv �i traducere de:

CRISTINA GAVRILUŢĂ

R

INSTITUTUL EU OPEAN

2003

Descrierea etnografică un prim pas spre cunoaştere Termenul de etnografic este unul compus din

ethnos şi graph os şi desem­

nează astăzi descrierea unui popor, grup etc. Iniţial, aceşti doi termeni au apărut la sfirşitul sec. al XVIII--lca şi începutul sec. al XIX-lea şi se refereau la clasificarea limbilor, în timp ce etnologia vizează clasificarea popoarelor şi

a

raselor. Cuvîntul etnog rcţfic este folosit încă din 1772 de A.C. Schiizer în lucrarea

Pre�entarea

un ei istorii universale, pentru ca abia în J 824

A. Balbi

să-l utilizeze în sensul actual. Este vorba de lucrarea sa Atlas etnografic globului în care ,.etnografia" dobîndeşte înţelesul de

descriere afaptelo r.

al

Din moment cc este vorba de descriere, adică de o activitate, s-ar putea crede, la îndemîna oricui, se pune în mod logic următoarea întrebare:

la ce bun un manual de etnografie?

De

c:e

şi

Lucrurile nu sînt atît de simple precum par la prima vedere, astfel încît M. Mauss, ilustru reprezentant al şcolii franceze de sociologic dar şi de etno­ logie,

a

simţit nevoia de a preda în anii petrecuţi la catedră noţiuni legate de

( 1947), toate Manual de etnogrqfie.

etnogralie şi me1oda etnografică. Mult mai tîrziu concretizat în lucrarea, de acum clasică,

acestea s-au

Într-adevăr, ceea ce avem în faţă este un veritabil îndreptar de etnografie, bogat informat, concis şi prezentat cît sc poate de didactic. În urma lecturării lui, etnografia - ca practică, dar şi ca disciplină teoretică - este departe de a mai părea facilă �i la îndemîna oricui. „Descrierea nu este niciodată neutră. [...] Dacă există

o

anumită auto­

nomie a «descrisului», a «referentului» a «semnificantului», a socialului, ea este

după cum am început să înţelegem - de o autonomie relativă. De fapt.

nu avem nici o posibilitate de a vedea lumea în afara privirii, de a vorbi despre 1 lume fără limbaj" • Din această perspectivă rezultă că azi descrierea şi, în special, cca etnografică, presupune o teorie explicită, dar şi una implicită

a

limbajului şi cunoaşterii. Vom aminti din acest motiv cîteva nume care s-au ocupat de crearea unor modele epistemologice şi care au încercat să dea conotaţii diferite descrierii (Dithey, Wittgcnstein, Bernard Noel, Claude Levi Strauss etc.).

1

FRAN