Microsoft Monopol [PDF]

Zitiervorschau

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE ECONOMIE

STUDIU DE CAZ MICROSOFT -UN CAZ DE MONOPOL

REALIZAT DE: BORDEA ANDREEA GUSAT MIRELA POP ALEXANDRU VASILE STEFANIA

2012

CUPRINS

1.Microsoft-un caz de monopol…………………………pg.3 2. Metode de combatere a monopolului Microsoft…....pg. 5 3. Politica Antitrust Microsoft………………………….pg. 6 4. Analiza financiara…………………………………....pg. 8

2

Microsoft –caz de monopol O întreprindere este considerată ca fiind un monopol, dacă ea este singura firmă care vinde un produs patentat şi dacă acest produs nu are substitute apropiate. Deoarece un monopol nu are concurenţi evidenţi, poate decide propriul preţ. Spre deosebire de o firmă concurenţială care este acceptatoare a preţului pieţei, monopolul este fixator al preţului pieţei. O asemenea capacitate modifică relaţiile dintre preţ şi costurile firmei. O întreprindere concurenţială ia preţul pieţei ca ceva dat din afară (exogen) şi determină cantitatea oferită în aşa fel încât acest preţ să fie egal cu costul său marginal. În caz de monopol, preţul este superior costului marginal. Deci, costul suportat de Microsoft pentru a imprima o copie suplimentară a programului Windows este de doar câţiva dolari, dar preţul pieţei pentru pachetul Windows este mult superior costului marginal. Microsoft se afla in continuare in pozitia de monopol , deoarece alte firme nu au mijloacele necesare pentru pătrunderea pe această piaţă şi pentru a concura eficace cu monopolul în cauză. Microsoft detine monopolul pe urmatoarele piete: 1.

Pe piata IM

Microsoft a cumparat recent Skype cu 8.5 miliarde de dolari. Ce a reusit sa faca Microsoft cu ocazia acestei achizitii? Conform OPSWAT Microsoft a reusit sa detina astfel monopolul pe piata IM. Windows Live Messenge detine 40% din piata IM si Skype 27.39%. Astfel daca adunam cele doua numere reusim sa ajungem la un procent de 68%. Este de remarcat ca in acest moment Google detine doar 3.5% si Yahoo 15.11%. 2.

Pe piata produselor de securitate

In 2006, Symantec si McAfee au fost tintele pricipale ale unei noi strategii monopoliste de marketing a Microsoft, de atunci. Gigantul software facea mutari succesive care sa conduca la scoaterea fostilor sai parteneri de pe piata de securitate, pe care o domina in momentul de fata. In lipsa companiilor Symantec si McAfee, Microsoft ramane singurul jucator major intrun mediu concurential unde va putea cumpara orice concurenta sau o va conduce la faliment cu oferte superioare. La nivelul ofertelor de pret se poarta si confruntarea cu Symantec si McAfee, mai precis la nivelul de "predatory pricing". Conceptul de "predatory pricing" echivaleaza cu strategia de 3

piata a unei companii care-si vinde produsele in pierdere, subaprecierea coborand artificial preturile concurentei pana la a scoate competitorii de pe piata si a impiedica intrarea altora noi. Astfel, OneCare avea pretul de 49.95 dolari pentru 3 PC-uri, adica 16.65 dolari pentru fiecare in parte desi era vandut pe Amazon cu 6.65 dolari pentru un computer. Prin comparatie cu pachetul de securitate Microsoft, Symantec si McAfee ofereau produse la 89.99, respectiv 69.99 dolari pentru trei computere. Pentru ca a regandit preturile repartizand valoare pe luni de folosire a licentei fata de oferirea unei licente globale, Microsoft putea sa-si vanda produsele cu 50% mai putin decat Symantec si cu 30% fata de McAfee. Mai mult chiar, preturile pentru pachetul Antigen se situau si la 60% din ofertele similare ale competitorilor directi si asta mai ales cand Antigen include cinci engine-uri antivirus si nu doar unul singur.

3.

Pe piata sistemelor de operare

Microsoft, cel mai mare producător de software din lume, a lansat astăzi (29 Februarie 2012) la Mobile World Congress din Barcelona versiunea beta (test) pentru public a noului sistem de operare Windows 8. Windows 8, cel mai nou sistem de operare al companiei Microsoft, este aici. Aşteptat cu nerăbdare de către utilizatorii din întreaga lume, Windows 8 va putea fi descărcat de utilizatori începând din această seară. Varianta finală este aşteptată în luna octombrie. Windows 8 va putea rula, atât pe desktopuri şi laptopuri, cât şi pe tablete sau alte dispozitive portabile mai mici care sunt echipate cu procesoare ARM. Microsoft are în prezent o cotă de piaţă de doar 5% pe piaţa sistemelor de operare pentru smartphone-uri, în timp ce Symbian, iOS şi Android au împreună peste 75%. Mai mult de 90% dintre PC-urile din întreaga lume încă folosesc sisteme de operare Windows. Conform datelor StatCounter, Windows 7 a depăşit XP pe piaţa sistemelor de operare, având 44% faţă de 35%. Pentru România datele companiei arată că XP are 53%, iar Windows 7, circa 40%. Windows 8 beta va putea fi descărcat începând de astazi doar de către utilizatorii de laptopuri şi PC-uri, varianta pentru tablete urmând a fi disponibilă pe parcursul acestui an. „Prin Windows 8 am redefinit modalitățile în care oamenii interacționează cu PC-urile cu scopul de a transforma această experiență într-o extensie naturală a device-ului, fie că utilizatorul folosește o tabletă, laptop sau all-in-one. Windows 8 Consumer Preview vine cu o abordare fără compromisuri a modului în care utilizatorii folosesc PC-ul, a declarat Steven Sinofsky, președinte, Divizia Windows și Windows Live, Microsoft Corp.

4

De la versiunea Developer Preview prezentată în septembrie 2011, menită a dezvălui platforma de programare, Windows 8 a făcut progrese din toate punctele de vedere. De la introducerea experienței de utilizator pentru touch, tastatură și mouse, la îmbunătățirea platformei de dezvoltare, Consumer Preview vine cu performanțe crescute, calitate și stabilitate. Datorită noilor funcționalități, acum putem vorbi de o vedere de ansamblu a capabilităților Windows 8. Windows 8 Consumer Preview marchează versiunea beta a Windows Store, populat cu o varietate de aplicații Metro, atât ale Microsoft, cât și ale dezvoltatorilor independenți. În versiunea Consumer Preview, aceste aplicații pot fi descărcate gratuit. Windows Store oferă recomandări personalizate, iar Windows 8 oferă utilizatorilor posibilitatea de a folosi aplicații și setări pe multiple PC-uri, aceștia putând descoperi și încerca aplicații mult mai simplu, în timp ce dezvoltatorii au oportunitatea de a dezvolta aplicații pe oricare din aceste platforme. Conectare la cloud prin intermediul PC-urilor Windows și device-urilor Windows Phone 7 Windows 8 Consumer Preview oferă integrare cu content-ul important utilizatorului, de pe diverse servicii Web utilizate de acesta. Autentificarea opțională cu un cont Microsoft oferă acces la diverse funcționalități, inclusiv posibilitatea de a importa toate setările, de a folosi un spațiu de stocare în cloud, comunicare pe e-mail, calendar și contacte, precum și conectarea la o gamă largă de servicii. Legătura cu cloud-ul funcționează pe toate PC-urile ce rulează Windows, precum și telefoanele Windows Phone 7.

2. Metode de combatere e monopolului Microsoft LEGEA CONCURENTEI Practici anticoncurenţiale Art. 5 (1)Sunt interzise orice înţelegeri exprese sau tacite între agenţii economici ori asociaţiile de agenţi economici, orice decizii luate de asociaţiile de agenţi economici şi orice practici concertate, care au ca obiect sau au ca efect restrângerea, împiedicarea ori denaturarea concurenţei pe piaţa românească sau pe o parte a acesteia, în special cele care urmăresc: a)fixarea concertată, în mod direct sau indirect, a preţurilor de vânzare ori de cumpărare, a tarifelor, a rabaturilor, a adaosurilor, precum şi a oricăror alte condiţii comerciale; b)limitarea sau controlul producţiei, distribuţiei, dezvoltării tehnologice ori investiţiilor; c)împărţirea pieţelor de desfacere sau a surselor de aprovizionare, pe criteriu teritorial, al volumului de vânzări şi achiziţii ori pe alte criterii;

5

d)aplicarea, în privinţa partenerilor comerciali, a unor condiţii inegale la prestaţii echivalente, provocând în acest fel, unora dintre ei, un dezavantaj în poziţia concurenţială; e)condiţionarea încheierii unor contracte de acceptare de către parteneri a unor clauze stipulând prestaţii suplimentare care, nici prin natura lor şi nici conform uzanţelor comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte; f)participarea, în mod concertat, cu oferte trucate la licitaţii sau la orice alte forme de concurs de oferte; g)eliminarea de pe piaţă a altor concurenţi, limitarea sau împiedicarea accesului pe piaţă şi a libertăţii exercitării concurenţei de către alţi agenţi economici, precum şi înţelegerile de a nu cumpăra de la sau de a nu vinde către anumiţi agenţi economici fără o justificare rezonabilă. Art. 6 Este interzisă folosirea în mod abuziv a unei poziţii dominante deţinute de către unul sau mai mulţi agenţi economici pe piaţa românească ori pe o parte substanţială a acesteia, prin recurgerea la fapte anticoncurenţiale, care au ca obiect sau pot avea ca efect afectarea activităţii economice ori prejudicierea consumatorilor a)impunerea, în mod direct sau indirect, a preţurilor de vânzare sau de cumpărare, a tarifelor ori a altor clauze contractuale inechitabile şi refuzul de a trata cu anumiţi furnizori sau beneficiari; b)limitarea producţiei, distribuţiei sau dezvoltării tehnologice în dezavantajul utilizatorilor ori consumatorilor; c)aplicarea, în privinţa partenerilor comerciali, a unor condiţii inegale la prestaţii echivalente, provocând în acest fel, unora dintre ei, un dezavantaj în poziţia concurenţială; d)condiţionarea încheierii unor contracte de acceptare, de către parteneri, a unor clauze stipulând prestaţii suplimentare care, nici prin natura lor şi nici conform uzanţelor comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte; e)practicarea unor preţuri excesive sau practicarea unor preţuri de ruinare, în scopul înlăturării concurenţilor, sau vânzarea la export sub costul de producţie, cu acoperirea diferenţelor prin impunerea unor preţuri majorate consumatorilor interni; f)exploatarea stării de dependenţă în care se găseşte un alt agent economic faţă de un asemenea agent sau agenţi economici şi care nu dispune de o soluţie alternativă în condiţii echivalente, precum şi ruperea relaţiilor contractuale pentru singurul motiv că partenerul refuză să se supună unor condiţii comerciale nejustificate.

3.Politica Antitrust Microsoft 6

Primul conflict al gigantului Microsoft cu autoritatile a aparut la inceputul anilor `90. Guvernul american a inceput sa manifeste interes fata de operatiunile Microsoft inca din 1991, an in care Federal Trade Commission (FTC) a declansat o ancheta pentru a stabili daca Microsoft abuzeaza de pozitia de monopol pe care o detine pe piata sistemelor de operare. Comisia FTC a hotarat in urma unui vot strans sa inchida investigatia, insa Departamentul de Justitie (DOJ) a deschis propria ancheta, care a condus la declansarea unui proces in care SUA acuza Microsoft de practici monopoliste. Procesul a fost declansat in mai 1998 de catre DOJ si 20 de state americane. Principala acuzatie a fost ca Microsoft a abuzat de pozitia de monopol pe piate sistemelor de operare si a folosit practici anticoncurentiale prin includerea browser-ului Internet Explorer in pachetul de vanzare a sistemelor Windows. Companiile rivale care dezvoltau si comercializau alte aplicatii pentru navigarea pe internet au reclamat practica Microsoft drept anticoncurentiala, pentru ca Internet Explorer era livrat gratis tuturor utilizatorilor de Windows, in timp ce produsele concurente trebuiau cumparate separat. Reprezentantii Microsoft au sustinut pe toata perioada procesului ca Internet Explorer este doar o caracteristica a produsului Windows si nu un produs in sine. De asemenea, au existat acuzatii ca gigantul lui Bill Gates, pe langa faptul ca ofera gartis propriul browser, a mai si programat sistemul de operare Windows astfel incat sa dezavantajeze celelalte produse din aceasta categorie. Departamentul de Justitie a mai acuzat compania si de presiuni asupra producatorilor de calculatoare personale care au fost fortati sa includa Internet Explorer ca parte a instalarii sistemului de operare Windows. Microsoft s-a aparat public prin campanii publicitare agresive in care afirma ca aceste actiuni in justitie sunt un atac la adresa inovatiei, dezavantajeaza utilizatorii si sunt in fapt opera companiilor rivale care sunt geloase pe succesul produselor Microsoft. In noiembrie 1999, judecatorul care a condus audierile a decis ca dominatia Microsoft pe piata sistemelor de operare pentru calculatoare personale constituie in fapt un monopol si ca actiunile companiei au dezavantajat clar concurenta, aminteste NewsIn. Ulterior, in aprilie 2000, instanta a hotarat ca practicile monopoliste de care se face vinovata compania vor fi oprite prin divizarea Microsoft in doua entitati separate, dintre care una va produce sisteme de operare si cealalta restul aplicatiilor software. Microsoft a facut apel la decizia din 2000. Departamentul de Justitie, aflat sub administratia George W. Bush, a anuntat in septembrie 2001 ca nu mai doreste divizarea Microsoft si ca va opta pentru alte sanctiuni antitrust. In luna noiembrie a aceluiasi an, DOJ a ajuns la o intelegere cu Microsoft, prin care compania se angaja sa faca publice codurile sursa folosite la realizarea programelor proprii, permitand astfel altor companii sa dezvolte aplicatii compatibile cu sistemele de operare Windows.

7

Procesul antitrust intentat lui Microsoft a fost criticat ca fiind un atac nejustificat la adresa unei companii care are o cota de piata mai mare decat a concurentilor doar pe motiv ca este mai competitiva si ofera utilizatorilor produse de o calitate superioara. De asemenea, au existat voci care au desemnat acest proces ca fiind rezultatul unei aliante intre structurile guvernamentale si companiile rivale Microsoft, alianta menita sa dezechilibreze piata libera prin coercitie guvernamentala. O alta critica adusa actiunii impotriva Microsoft a fost ca singurele monopoluri care trebuie desfiintate sunt cele de natura coercitiva si eventualul monopol Microsoft nu se inscrie in aceasta categorie. Microsoft a avut probleme si cu autoritatea antitrust a Comisiei Europene. Astfel, comisarul UE pentru probleme de concurenta, Mario Monti, a acuzat, in martie 2004, practicile anticoncurentiale ale Microsoft si a amendat cu jumatate de miliard de euro gigantul mondial. Uniunea Europeana a hotarat, in 2004, ca Microsoft sa fie sanctionata cu o amenda de 497 de milioane de euro pentru practici anticoncurentiale. Sanctiunea financiara a fost insotita de impunerea obligatiei ca, pana la 15 decembrie 2005, Microsoft sa faca publica o documentatie completa despre sistemul de operare Windows, oferind companiilor concurente protocoalele necesare pentru dezvoltarea de aplicatii compatibile cu Windows. Mai mult decat aceasta sanctiune, gigantul american este obligat sa isi vanda sistemul de operare Windows fara programul Media Player si sa divulge documentatia tehnica necesara crearii Windows producatorilor de software concurenti. Nemultumiti de constrangerea de a-si livra secretele tehnologice si de a intrerupe practica de la baza strategiei Microsoft, aceea de a vinde sistemul Windows, cu care opereaza noua calculatoare din zece, cu programe preinstalate, printre care Media Player, Internet Explorer, grupul din SUA facuse, la acea vreme, recurs la curtea de justitie europeana. In 2009 Comisia Europeană a anunţat că a ajuns la o încheiere amiabilă în cazul anchetei împotriva Microsoft, pe tema browserelor de internet. Grupul american s-a angajat să permită celor care au cumpărat Windows să aleagă între 12 browsere de internet. Decizia va deveni operaţională în martie şi va avea un termen de valabilitate de cinci ani în spaţiul economic european. De pe urma ei, vor avea de câştigat milioane de consumatori, apreciază comisarul european Neelie Kroes. Microsoft va permite clienţilor să aleagă între 12 programe de utilizare a internetului, puse la dispoziţie de mai multe companii, între care cel propriu - Internet Explorer, Safari al companiei Apple sau Google Chrome. Grupul american a evitat astfel o nouă amendă din partea executivului comunitar. Microsoft a fost penalizat, până în prezent, cu 1,68 miliarde de euro pentru încălcări ale reglementărilor comunitare privind concurenţa.

4.Analiza financiara 8

Anul fiscal 2011 a fost un an al lansărilor pentru segmentul de business Information Worker: Office 2010 în limba română în septembrie, Lync Server 2010 în noiembrie, Office 365 beta în aprilie și nu în ultimul rând, disponibilitatea comercială a Office 365 în iunie 2011. Cererea pentru soluții de productivitate s-a materializat atât în cifra de afaceri cât și în cotă de piață câștigată: • •

•

•

Cota de piață a suitei Microsoft Office a crescut cu 3%; Soluțiile de mesagerie (bazate pe Exchange Server 2010) și de colaborare în organizații (bazate pe Sharepoint Server 2010) au câștigat un avans de cotă de piață de 1%, respective 3%, în special în rândul IMM-urilor; Lync Server 2010 (mesagerie instantanee, conferințe audio, video și Web, soluție VoIP si de partajare aplicații/documente/desktop de la distanță) a însemnat vânzări de 4 ori mai mari decât anul trecut; Peste 200 de clienți de Office 365/Business Productivity Online Suite și peste 900 de conturi de evaluare Office 365 din aprilie 2011.

Windows În anul fiscal 2011, cota de piață a Windows a crescut cu aproximativ 4,5% pentru PCurile noi. Acest lucru se datorează eforturilor campaniei Fii Deștept (www.fii-destept.ro), inițiativă intrată în cel de-al doilea an și prin intermediul căreia consumatorii beneficiază de oferte pentru PC-uri cu Windows 7 preinstalat, ca rezultat al parteneriatului dintre Microsoft și cei mai importanți retaileri și producători de calculatoare. Tot în acest an fiscal, adopția Windows 7 în România a ajuns la aproximativ 32%. Lansarea Internet Explorer 9 în martie a dus la un market share de aproximativ 4%, fiind descărcat de aproximativ 500.000 de ori. Tot în acest an fiscal am lansat și primul serviciu comercial în cloud specific Windows Business Group – Windows Intune, o soluție cloud pentru monitorizarea și administrarea calculatoarelor în cadrul companiilor mici și mijlocii. În doar două luni, peste 100 clienți testează deja serviciul. Microsoft Dynamics

9

În anul fiscal tocmai încheiat, Microsoft a lansat în România noua generație de soluții de business Microsoft Dynamics: Microsoft Dynamics CRM 2011, Microsoft Dynamics NAV 2009 R2 și Microsoft Dynamics AX 2009 - soluții CRM, respectiv ERP flexibile, concepute pentru a răspunde oricărei cerințe de business și pentru a îmbunătăți eficiența angajaților. Pentru ultimele 12 luni, Microsoft raportează o creștere cu 50% a numărului de clienți noi de soluții ERP și o dublare a numărului de clienți noi de soluții de CRM – prin proiecte importante în toate segmentele comerciale de clienți. Serviciul în cloud CRM Online a fost foarte bine primit pe piață, cu peste 600 de conturi de evaluare deschise în cele 5 luni de la lansarea serviciului în România. Servers and Tools În anul fiscal 2011, cota de piață a Windows Server a crescut cu 2% în raport cu echipamentele hardware de tip server noi vândute în piață – o piață aflată în declin in această perioadă . Cota de piață a Windows Server crește echilibrat în toate segmentele. Vânzările Windows Server Foundation, soluția de server pentru rețele mici, s-au triplat în ultimele 12 luni – organizațiile mici beneficiază prin această investiție de rețele funcționale, securizate și cu un grad ridicat de protejare a datelor. Ultimele 12 luni au însemnat și o investiție semnificativă a Microsoft pe piața de Private Cloud, în special în segmentul companiilor mari: • •

Peste jumătate dintre cele mai importante 100 de organizații din România folosesc tehnologia de virtualizare Hyper-V 20% dintre top 100 au participat în proiecte pilot de evaluare de soluții de Private Cloud bazate pe Hyper-V și System Center.

Pregătirea dezvoltatorilor prin inițiativele Școala de Cloud și Campania „Afacerea Ta, Faima Ta” și colaborarea cu companiile de software locale au condus la peste 100 de subscripții Windows Azure plătite – aplicații în cloud disponibile clienților români. Windows Phone În anul fiscal 2011, Microsoft a continuat colaborările comerciale de success cu operatorii de telefonie mobilă, realizând tranziția de la dispozitive Windows Mobile 6.5 la noile terminale Windows Phone 7, cu un set complet nou de funcționalități, aplicații și servicii. Terminalele Windows Phone 7 au fost foarte bine primite de clienții români, Microsoft dispunând de 1-3 modele în oferta celor mai mari trei operatori (Orange, Vodafone, Cosmote), precum și oferte ce au inclus LG Optimus 7, HTC 7 Mozart, HTC Trophy 7, Samsung Omnia 7.

10

Câteva rezultate: •

• • •

93% dintre clienți sunt extrem de satisfăcuți de Windows Phone și 9 din 10 ar recomanda aceste dispozitive prietenilor, membrilor de familie și colegilor de la serviciu; Peste 42.000 de dezvoltatori înregistrați și 1,5 milioane de descărcări ale uneltelor de dezvoltare pentru Windows Phone 7; Peste 20.000 de aplicații/jocuri disponibile utilizatorilor Windows Phone 7; IDC și Gartner estimează că smartphone-urile Windows Phone vor avansa până în 2015 pe locul al doilea după cota de piață, iar o contribuție semnificativă a acestei dinamici este adusa de alianța cu Nokia.

Pentru perioada următoare, departamentul License Compliance al Microsoft România are ca priorități extinderea consultanței Software Asset Management în rândul IMM-urilor și reducerea cazurilor de piraterie în rândul comercianților de calculatoare, pentru a oferi produse originale, de calitate clienților noștri și a asigura un cadru concurențial corect pentru companiile care comercializează produsele Microsoft. Microsoft Corporation a anuntat înregistrarea unui venit de 17.37 miliarde dolari in al 3 lea trimestru incheiat pe 30 septembrie 2011, suma aflata in crestere cu 7% fata de aceeasi perioada a anului anterior. INDICELE HERFINDAHL-HIRSCHMAN. Un indicator care tine seama de distributia dupa marime a firmelor este indicele Herfindahl-Hirschman. Se defineste ca suma patratelor cotelor de piata ale firmelor, cotele de piata fiind considerate numere întregi. Acesta se calculeaza dupa formula:

H=

P2i,

unde n este numarul de firme din industrie, iar Pi este ponderea firmei i în vânzarile (sau productia, efectivul de lucratori etc.) totale pe o piata cu n firme. Indicele H-H reflecta atât numarul de firme, cât si marimea lor relativa. H = (0.92)2 + (0,07)2 + (0,01)2 = 0.8464+0.0049+0.001 11

H =0.8523 => H=85.23% (Concentrarea pe piata)

12