37 2 12MB
DIRECTIA ARHIVELOR NATIONALE ISTORlCE CENTRALE , , Serviciul Arhive Feudale, Personale şi Colecţii
INVENTAR
tIe.
COLECTIA , MICROFILME S.U.A. ROLAS 1940 aug. 2 - sept. 30
Bucureşti
cgg~
PREFAŢĂ
Documentele cupnnse în prezentul inventar constituie parte integrantă a rolei nr. 5 din Colecţia Microfilme S.U.A., însumând, împreună cu documentele din Inventarul nr. 993, un total de 997 cadre şi provin din Arhiva Istorică Centrală a S.U.A., Fondul Microfilme-Arhiva de război germană (capturată de trupele americane). In mare parte, ele reflectă corespondenţa primită de ministrul de externe german, Joachim von Ribbentrop, de la secretarul de stat, Emst Weiszăcker, de la miniştrii plenipotenţiari germani în România - Otto von Erdsmannadorff, Wilhelm Fabricius, Hermann Neubacher - de la Legaţia maghiară de la Berlin, de la ambasadorul german în U.R.S.S., Fr. W. Von Schulenburg, ş.a. referitoare la pretenţiile guvernului maghiar în ceea ce priveşte teritoriul Transilvaniei şi revendicările Uniunii Sovietice în Delta Dunării şi judeţul Dorohoi, cu ocazia tratativelor pentru fixarea graniţelor, starea de spirit din România după sentinţa de arbitraj de la Viena. De asemenea, în aceasta corespondenţă, se regăsesc raportări privind principalele evenimente politice din ţara noastră: demonstraţiile comuniştilor, acţiunile şi pregătirile lui Horia Sima pentru o eventuală lovitură de stat, suspendarea constituţiei din 1938, tatonările pentru numirea lui Antonescu în funcţia de prim-ministru, contextul abdicării lui Carol al II-lea. Prefata, a fost întocmită de Mihailovici Codruta. ,
".(,'r .i//)Jlt
/
K/
S;U,/)
()
I
1~40 august ~" B rl1n.Tel gram lui lfrnst eizs"cker, s creter do st t inist rul de li'xt rn g an. cătr I chim v , ibbontrop, ministru de xt ma german, d spre 00municar 1nistrului plenipota ţiar român, propiat 1 convorbiri cu bulgarii şi urii; ruşii probă intenţiil magbi . in 1 gătură cu Transilvania. S cr tariatul
d
Stat nr.613
B rlin.
2 august 1940
Azi am ăcut verbal şi t xtu i ministrului pl nipot nţiar român, după intoarc r a a, cea şi comun1car p care domnul Fabricius tr buia să o transmită guvernu1!.!i!.'omUn incă d oumcit va zil. ~istrul cunoştea x ct t xtul şi s-a xprima in ce stă ch stiun asemănător cu ministrul do extern român. Do ul omalo a mai comunicat că în zil 1 apropia t vor fi invitaţi, pentru convorbiri, in propi re d Sinaia, d 1 gaţi bulgari i maghiari şi că au fost pr găti t ino"'peril p ntru doleg :tiile resp ctiva. Convorbirea cu bulgarii. după părerea ministrului plenipot nţi , a d curge fU ă dificult t I se par că vor fi făcute bu arilor unele propuneri practic cu privir la autoatr da d la Si11s r • asupra căror vor cădea de cord eu uşurinţv. In privinţa convorbirilor cu ungurii, domnulRomalo era sceptio. El considera c~ este de rău augur faptul că ruşii ar fi xprimat \mgurilo că sint de cord cu int nţii1 magbiaxasupra Tr nsilvani i: iniatrul pl nipotenţiar a pr zonta t apoi încă o dată. pe larg situaţia politică internă din România, rugind se transmită mai d part domnului ministru d xt rn 1 R ich-ului, situaţia care ste foarte ingreui tă d faptul
.. .. //
I
_
2
că ~opulaţi
care se aflli ub arme tr buie numai să oed ze şi nu obs rvă: nici un fel d int rventie a mijloao lor d
forţă române şi, după cum Semneaz
t
8
de inţel s, critioă
cest luoru.
izsăoker.
Arhiva Istorică Oentra '. ]ond icro ilm din S.U•• -!\rhiva de ră~boi germană. Oota 172/155.511
Mlf/D4/
.5 ax.
1940 august 3, Budapesta.Te legrama lui Otto v , 1i'rdmannsdorf'f, minie tru plenipotenţia~ german în Ungaria, către Ministerul de Externa german despre intenţia lui Maniu de a rezista faţă de revendicările maghiara, după ce in prealebil va fi clarificat relaţiile româno - sovietica şi româno - bulgara, Locţiitorul ministrului de externa mi-a citit raportul telegrafic al ministrului plenipotenţiar maghiar din Bucureşti. Potrivit acestuia, acum citeva zile Maniu a :în-
ceput acţiunea pentru realizarea următoarelor planuri: l?rcte:o:~iile Bu1e;aJJiei, pe cît posibil fără Silistra, trebuiau sa tisfăcute ci t mai C·UI' md. In ace laşi timp trebuia
să se lămur.ească guvernului sQv~etic că România nu este in nici un caz iuclinată să se plieze unilateral intereselor germ.ane ci că se străduieşte să ajungă şi cu Uniunea soviGti~ă în relaţii bune. 1nde.tă C6 86 clarifică situaţia României fayă de Uni~~ a Sovi~tică şi faţă de Bulgaria,ceea ce, după păre:C'oa Ini ~an.iu, El-a.r putea realiza :f"(iat'te uşor, guvernul 1!om5n trebuie să ia ati tudinea cea maj. fermă fată de pretenţiile t~ritorialf3 ale UAgariai .•Asupra acestui lucru Il.aniu a în.minat regElui un memoriu •. Punctul lui da vedere Va fi susţinut d.a toţi oamenii politici români ai Transi lvaniai şi de aSGH1Sn,ga de mai mulţi din Vechiul Regat. In caz că se
respinge pX'opuneI'ealui
[aaiu a~enin-~ă cu răscoala.
Vornla a adăugat că el este tot aşa de convins ca şi Csaky că romanii ar ave a teD.din·~a să tărăgăneze
tratati-
vele cu Ungaria pînă către sfîrŞitul toamnei, căci tunci nu mai e posibil sa se poarte război. Si ministrul de externa român, după comunicarea te lefonică. a min.istrului plenipolianr ţiar maghă.ar de la Bucureşti, a-a exprimat faţă d ziarişti ./1
2
că tratativ le CU ,Bulgaria vor încape săptămîna viito a şi că vor fi mChe:ţatG pină la 15 august. Abia apoi vor :fi luat în considerare tratativele ungaro - române. D rs :ce :Î!l.credinţ~ca lui Bo' sy cu incepere trattivelor unear' - rom"us a-a adus la cunoştinţă numai prasei,
dar 1ncă nia:c oficial aici
~.rhi la 'storică
It'ond .. iCI ofi Jm
Centrală. din S. li.'
e;erBană Oota1
FII AI 5 ex
rI2/135.327-B
..
'hiva de război
..
------------------------------
Nr .1299 din 4 august.
ln e
Din P'
ÎI!lpot
V
lata b1re
guve n .ul e
Gt
cUnor
unt.o le zări m
ori d
t
1 eu
influ llveza o t cner t la tG-
p r.$
oe r~cuncşt ~.n rt
di
Gct ~
r f c~il'
r. spre a-m impotr·va
x,
1
o
ee
O
eU o n
strul
..
1 nipot
zenţ llU
1
i. ..
ncu ti l.uc.r:u
-.1.
lui lzb te •
cu coauuc ro (
CU_IJl:LIO
ii d1l: cVi~. Be înec i . ţii i b'
' ca Lcuâ, apr o pe exac n, e baza cifrelor of'ici le u reC6D..Săm1nt.româu din 1930, redă urmăbo rea
Piorderea teritori lă a Român.iei in T~a~silvania , 2 stc, cu 45.000 km , apr~ape tot atit de mare cit şi pierderea Basarabiei ( 42 422 km~). Aceasta iru samnă 45% din teritoriul TrDJ:lBilvaniei ( cu pru:.'t nordică. CriŞ şi Maramur Ş ) sau 44% din taritor.i.u1 cedat de Ungaria după războiul mon2 dial ( ou Banatul le .000 km ).
Aoest teritoriu
ste locuit d
2,4 mi1. oam ni, din
caro aproape eXact jumătate sînt româ.ni. 850' 000 unguri şi secui, 65.000 geraani şi 125.00 eV.l'a. (e ei mozaici, fără CGi botezati). In toată. ransilvania locuiesc 4,6 milioane oameni, iar in întreg teri toriul cadab do Ungaria după războiul mondial, impreună cu Banatul, 5,6 milioane, din care 2.7 ( 3,2 ) mil1oan' sint români 1,25 ( 1 35) milioane unguri, }2o~ooo ( 550 000) germani şi 167.000 ( 18c:~oo) vrei In prima sa pr opunere pc ezen t tă. la Turnu - Severin, Ungaria a ~ut cir a 6}.ooo km2 cu 3.9 milioane locuitori, din cans 2,4 milioane romani ş1 1,5 milioane l1nB1lI'1 şi secui. e Snu at ănae de cedăre 11 din 20 de ci.t'cumseripţi1 administrativa, şi anumG 9 compLet ( Satu M .rEi ~ Săla;:!, Maramureş, Someş, Năsăud, ureş, Odorhei. Oiuc şi Trai Scaune) şi 2 pe jumătat , respectiv 2/3 < Bihor şi Cluj)~ l?ropuner a maghiară atinge 17 circumscripţ1i administrative •
•• 11 ••
q 2
Cu Clujul, Români pierde capi t 1 Transi~van1 1 şi cu c i p sta 100.000 locuitori ai săi. c 1 d al trei18 oraş al Roinân~ei (după ucureşti şi Iaşi ); afară d c aat cel d al doil ora al Transilvani it Oradea ( 85.000 locuitori) şi în sfîrşit c 1 d al tr~il oraş ca mUr1mG,Satu Mare ( pas a 50.000 loouitori). In timp c prin noua r glomentar 1,2 milioan români shl.t tttacuţi la Uttgar1.8, mai rămin s:..Yl Tl1ans11vani cam 350.000 mg r", i~ in intreagn Românie o jumăt te d milion. Dintre germanii Transilvaniei rămin '190.000 la Rome.n1., iar cu cai 480.000 din Banat răm1n toată România 575~ooo Unul din puţinele fonomena imbucurătoare pentru 0muni J~oţesc această oadar de teritoriu sta faptul că pierde cea mai mare parta din evreii c~e locui sa în Grade , S tu Mare in riaramureş şi în Oluj şi mai păstreazi1 numai 50.000 vrei in Transilvania s u 300.000 evrei in toat România ( faţă de 7po.ooo inainte de codarea B Bar biei). O majoritate absolută in teritoriul care urme ză SV fie ,Ci: t o au ungurii numai în ce La trei comitate secuieşt" Odorhei (9l,~~), Oiuc (82,7,%) şi T~ i Sc'una ( 80,4%). Cam Elg 1 si:...G om,Dn1işi ungurii în jud: Mureş (45,8% faţă d 42,~o)
•
Urmş3ză o pagină ilizibilă ( cadrul ~5. 7.39). Ca suprafaţă, pierderile României după no situaţ" sînt;.
Cedsr a aBarabia~, ucovinai d ord şi niei maghiat'o cuprinde o supr "aţă de 95.000 kJn2, Do rogau da su 102.001) km2 astfel încit România, 295.000 kJn2, va cuprinde num 1 200.000. respeotiv km2 după reglementaroa Dobrogei.
Tranailv iar cu din cei
193.000
ma' n te dG războiul mondăa 1, H Ol!limia a avut toriu de 13B.oo km,2 cu ,2 millo ne locuiJeori. Din de teri'iioriuatinsă dupV războ' ul mondial, alumEi de 2 km2 ( din carEi Transilvania şa Banatul 102.000 0 ) sporul d p~pulaţi do 9,5 milioane o ni, România
••1/.
un tar oreşter
157.000 şi din va mai
,-
~
-
păst~a, după inohei r problemei Dobrog i d SUd, numai 55.000 kJn2( oiroa ~5%) cu 4 milioane locuitori. -
rhiva Istorioă Oentrală. 'ond ic:r:oiilme din S.U.A
Cota 172/1;5.7;7-40.
MFi/DA/
5
ElX.
- ~hi
13
de război
g rmană
D.N.B. ( Biroul de Ştiri german) comunică un articol publicat in "Izv: u' a" şi in ttp,r wdatt la 13 ugust 1940. moare s spune că pretenţiil ulgal!i i asupra Do roge~. de Sud sint ;juste şi că
U.R.S.S. vondicăr11
sprijinit şi va sp~i~ini tvtdeauna rebu
ar
faţă. de Rom"'-nia.
de ounoştinţă da către doat! tare M. tel." al neceneur t. J; edestinat 3r.226 Agenţiile
publioării.
Seer stră
ne
13.8.1940
Foaia 31-32
( Ag nţia ~ass ).- Intr-un articol sub
cu redarao Dobpogei de Sud cătr oare este public t în "Izvest:i:a " şi "Prawela",
m
, 'erG sa sucop ană consacră azi mare intares probl _ mei l:-tlP..iiilor dintra BUlgaria şi România şi în spcc:ial prob1o-
mei ooartei acelo~ tari orii, care i inatnte au aparţL~ut Bulgaria it dar mai tîrziu i-au fost smulse. Sa accentueaz~ că pretenţiile bulgara ou privira la Dobrog a au luat in moment~l de faţă formă concretă şi că Bulgal!is a anunţat deja guvarnului 'omân pl!