MaterialRecapitulativCursPEISAGISTICA 2016-2017 CerasellaCraciun PDF [PDF]

Zitiervorschau

Universitatea de Arhitectura si Urbanism “Ion Mincu” Bucuresti Facultatea de Urbanism, Departament PROIECTARE URBANA SI PEISAGISTICA

Sectia AMENAJAREA SI PLANIFICAREA PEISAJULUI

MATERIAL RECAPITULATIV de Sinteză - ptr. Examen Curs PEISAGISTICĂ / Istoria Grădinii conf. dr. arh. Cerasella Crăciun

-

Definirea termenului PEISAJ Tipologii de PEISAJ – scara, geosistem, stare, aparitie, caracter, functiune, elemenet naturale/antropice/culturale - Structura Peisajului – Spatiu, Timp (Cosmic, Istoric) - Evolutia Conceptului de PEISAJ - Relatia - Natura-Cultura - Mediu-Sit-Peisaj Peisaj – Tipologii: - Natural (Norberg-Schulz) – clasic, romantic, cosmic, compozit, mixt - Construit (Antropic) - Cultural Elemente de Analiza semiologica in Peisaj Structura Peisajului Elementele peisajului – planuri (orizont, limite), vegetatie, caracter, apa, lumina Lectura sensibila a peisajului – observare/contemplare, perceptie/receptare, interpretare/abstarctizare, ierarhizare, diagnosticare/stabilire potential, interventie Tipuri de perceptie a peisajului Elemente de limbaj ale perceptiei vizuale (Rudolf Arnheim) Istoria si Cultura Peisajului Reprezentarea in peisaj Opera de arta si peisajul (Auguste Berque) Peisajul in Arta Picturii Fotografia de Peisaj Peisajul ca Reflectie a societatii Peisajul – Cod Vizual

GRADINA. SENS FILOSOFIC SI ESTETIC. TEORII COSMOLOGICE. ARHETIPURILE GRADINII. SIT SI SACRALITATE Gradina şi lumea arhetipala CERURILE - tărâmul de ‘’deasupra’’ - asociate cu “perceptia umana a vazduhului” - cuprinde: soarele, luna si stelele PARADISUL (RAIUL) – în limba persana veche, ,,pairi-daeza" înseamnă grădina îngrădita - harazit celor binecuvantati - fericire, bucurie, pace, desfatare - reprezentari: - gradina sau un parc minunat, cu arbori exotici plini de fructe savuroase, cu râuri ale vieţii, cu păsări şi animale - peisaj natural: insula - fenomene naturale: aurora boreala. INFERNUL - tărâmul ,,de jos“ - situat sub suprafata pamantului, intr-un sistem de peşteri subterane - regiune telurica întunecata şi sumbra, asociata cu groaza, disperarea şi suferinţa fizica Grădini paradisiatice: muntele Kunlun, centru al lumii si poarta a cerului, este împodobit cu grădini suspendate (Babilon) unde curge o fântână de nemurire - Edenul, era o gradina circulara care înconjoară Mingdangul, reeditând in centrul împărăţiei pe aceea de pe Kunlun.

Simbolismul ARBORELUI - Simbol al vieţii elementare, reprezintă forma iniţială a haosului şi marchează un centru. face legătura între cer şi pământ; sintetizând numeroase credinţe, ritualuri şi mituri arborele - imagine reflectată a cosmosului, teofanie universală, simbol al vieţii, al fecundităţii inepuizabile, centrul lumii, suport al universului, receptacul al sufletelor strămoşilor, semn al reînvierii ARBORELE CA SIMBOL AL CENTRULUI Sensul generic al arborelui - devenire, veşnica şi misterioasa evoluţie arborele ca centru şi scară către cer; contemplaţia arborelui aduce in stare de melancolie fiinţa, căci îi evocă sensul devenirii universale. Marcare a spaţiului vital prin simboluri care repetă universul, luându-şi ca reper centrul său: un copac, un stâlp, piatra de temelie (omphalos) - simboluri ale centrului lumii şi, prin extensie, întregul spaţiu din jurul lor a reflectat imaginea macrocosmosului - consfinţit prin abraxas sau prin jertfă. Un astfel de loc se îndumnezeieşte, este purtător al faptului magic (hierofanic), adică sacru, CENTRUL poate fi considerat punctul de întâlnire dintre Cer şi Pământ, adică acolo unde s-a săvârşit Geneza însăşi. GRADINA ca “ICON” GRADINA ca “LOC” GRADINA ca “OBIECT” GRADINA ca “GENIUL LOCI “ / “LOC AL MEMORIEI” GRADINA ca “LOC AL ACTIUNII” GRADINA ca “TEMA” GRADINA EXTINSA CA ORAS - “ORASUL – GRADINA”

ISTORIA GRADINII

•

Gradina Paradisului – prima ‘’Gradina’’ - Gradina Edenului / Gardina lui Dumnezeu.

•

Paleolitic – omul traieste in grupuri nomade, in peisaje naturale (adaposturi, pesteri, grote, etc.); gradina o reprezenta exteriorul, “lumea de afara”

•

Primele gradini – in Neolitic, in Mesopotamia, in urma cu 7000 de ani – gradinile sacre – concepute pentru a aduce omagiu divinitatii: – pe langa temple, pe terasele ziguratelor (Urr – mileniul 3, Assur – mileniul 4) – scop utilitar (agricultura, cresterea plantelor si cu rol alimentar) – scop religios – temple – in tarile Orientului Mijlociu – Mesopotamia, Egipt, Persia – mileniile 4, 3 – In sec. 9-6 i.Hr. – mari parcuri de vanatoare

•

Realizarea gradinilor presupune utilizarea unei anumite tehnologii. Gradinile au aparut atunci cand societatile preistorice au inceput sa aiba o economie productiva. Se dezvolta agricultura, cresterea animalelor; apar primele forme de asezari.

GRADINILE PERSANE ANTICE (Preislamice) •Gradinile erau numite “Gradini Paradis” – importanta elementelor naturii – apa si vegetatia •Gradinile palatelor de la Persepolis (cca 500 d. Hr), Pasargadai, Susa •Gradini geometrice – intersectia a doua axe, constructie centrala (pavilion, mausoleu sau fantana) •Axele – canale insotite de alei (simbolul celor 4 fluvii orientate catre cele 4 puncte cardinale) •Vegetatie bogata si variata – specii fructifere si ornamentale •Canale de irigatii •Parc de vanatoare, cu numeroase pavilioane si chioscuri pentru odihna, distractii si exercitii de tir (traditie mostenita de la Asirieni de catre regii Achaemenizi) si animale salbatice •Informatii furnizate de reprezentarile din covoarele persane comandate de regele Khosrou al II-lea (sec.6 i.Hr.) Exemple: Gradinile Paradis – Gradinile Chahar Bagh (Char Bagh) Gradinile suspendate ale Semiramidei, Gradina Palatul Persepolis

•Grădinile împăraţilor azteci erau gradini de destindere si relaxare

•- reuneau ce era frumos şi extrem in lume: flori, fântâni, munţi, fluvii si drumuri, dar si fiinţe năprasnice şi monstruozităţi ale firii. •nu sunt admise legumele si fructele •sunt amenajate foişoare, pavilioane, terase •vegetatia este artificializata - mari arbusti sunt realizati din frunzişuri şi flori metalice; • existau mini-gradini zoologice si amenajari peisagistice speciale: coteţe de iepuri, heleşteie cu peşti, stânci, deluşoare printre care rătăcesc cerbi şi căprioare; zece iazuri cu apă dulce sau sărată pentru toate speciile de păsări palustre sau marine; prădătoare, de la ulii şi vinderei, până la vulturul regal, adăpostiţi sub un velum; lei, tigrii, lupi, şacali, vulpi, şerpi, pisici sălbatice care fac o larmă infernală •sase sute de persoane intretin gradina si animalele, curăţă iazurile, supraveghează si hrănesc puii. •gradina este un muzeu de ştiinţe naturale - sunt “expuse” inclusiv fiinte diforme: familii de albinoşi, monştrii, pitici şi cocoşaţi (Les Nouvelles du Mexique - Alfonso Reyes)

• Gradinile Egiptului Antic – mileniul 3, 2 i.Hr. – Domenii agricole ale marilor proprietari – cuprindeau si gradini de placere – reprezentari in necropolele din epoca Regatului Mediu (mileniul 2) – Gradinile locuintelor • forma regulata, inconjurate de ziduri – prelungire a cladirii, • dominate de un bazin de apa – rectangular sau in forma de T, populat cu pesti colorati, decorat cu lotusi • Incadrat de randuri de arbori • Cuprindeau pavilioane sau chisocuri orientate spre bazin • Pergole cu vita de vie

– Gradina botanica a lui Tuthmosis al III-lea – varietate de specii – basoreliefuri din templul de la Karnak – Gradinile templelor regale funerare si divine – Ramses I, Ramses II – sec. 14-13 i.Hr. – Gradini patio in interiorul palatelor – decorate cu bazine de apa, pavilioane, voliere cu pelicani; irigate prin intermediul unor canale

• -

GRADINA ANTICA GRECEASCA – marcata de: aparitia orasului – plan geometric, organizarea spatial volumetrica arhitecturala (teatre, agore) integrarea in peisajul natural (caracteristica a antichitatii grecesti). Gradina caracterizata de pragmatism si religiozitate

•

TIPOLOGII DE GRADINI: – Gradinile sacre – funerare sau divine inchinate zeitatilor – Gradini pe langa palate, gimnazii, academii – Gradina clasica greceasca - ca icon reprezinta Oameni, Zei si Evenimente din Mitologia greceasca – Apare spatiul public urban – gradini destinate publicului – Mici gradini de tip patio (curte interioara) – oglinda de apa in centru, elemente de influenta in gradinile romane • Cult pentru natura – imagine, lumina, perspectiva panoramica, respect pentru elementul vegetal; puternic simt al peisajului • Amplasarea templelor, teatrelor – asigura o protectie naturala, ofera perspective spectaculoase. Grecii sustin apropierea dintre gradina si locurile naturale. • Efecte cromatice – verdele vegetatiei si albul marmurei • Dezvolta latura mistica religioasa in conceptia gradinii, peisajului (Delphi) • Templele = mari sculpturi in peisaj • Nu exista grandoare; Peisajul era caracterizat de umanism

– Gradini miniaturale – cultivate in context ritualic - “Gradinile lui Adonis” obtinute prin cresterea rapida a semintelor udate cu apa calduta (gradini de influenta orientala) – Gradinile filosofilor - Gradina lui Epicur, Aristofan

Caracteristici generale pentru antichitate a gradinilor grecesti: • • • • • • • •

• • •

Dimensiuni reduse Subordonate arhitecturii Traseu geometric amorf Aspecte de “voluptate si extaz” Irigatii publice si particulare destinate clasei stapananitoare Geometrie logica Armonia intre dispunerea esentelor de vegetatie (arbori si arbusti) Vegetatia - dispusa liber, peisagistic, ca in natura salbatica - efect ornamental: chiparosii, statuile, fantanile, constructiile - decorativa (arbori si arbusti) - florile folosite ca decoratie Elemente arhitecturale: statui, coloane, colonade Pragmatismul specific grecesc se regaseste si in amenajarea gradinii Rigurozitatea greceasca in trasarea aleilor,marcarea zonelor/subzonelor

GRADINILE FILOSOFILOR -Situate de obicei in jurul Gimnasiului si a filosofilor initiatori de scoli filosofice -Aristofan numea gradina filosofica “imperiu la copacilor”, ceea ce insemna ca discipoli si maestrii se plimbau printre copaci si dialogau -Academia de la Athena a fost prevazuta intr-un parc public -Gradina destinata exclusiv trairii diverselor forme ale vietii spirituale

Simtul masurii, sobrietatea rationalista, austeritatea, rigoarea – pastrata pana la expeditiile lui Alexandru Macedon in Orient, cand grecilor li s-a relevat o lume de basm, luxoasa care i-a sedus -Gradinile s-au transformat, s-au extins, au devenit mai bogate in plante, arbusti decorativi si flori, colonade, portice-promenada si automate hidraulice - In Sicilia si Asia Mica natura “teocritiana” favoriza dezvoltarea gradinilor - In Syracuza exsita Parcul lui Gelon (540-478 i.Hr.), numit “Cornul Amaltheei”, datorita fertilitatii si vegetatiei luxuriante -Gimnasiul nu mai este un simplu loc pentru exercitii fizice ci o gradina multifunctionala

• La Alexandria se afla o orga hidraulica intr-o gradina consacrata Zeitei Venus (in timpul lui Ptolemeu al II-lea – 170-117 i. Hr.) • Noi teme ornamentale: sculptura decorativa fara caracter religios (ex: nimfa cu cochilie – intalnita mai tarziu la Versailles), reprezentand animale si nimfe • Pestera – element mitic care apartine “peisajului idilic”, si din poezie a trecut in “peisajul absolut”, superidealizat, care a devenit treptat gradina elenistica - tema naturii idealizate sau “confectionate” a trecut in arta gradinilor • Dupa unirea Orientului nu Occidentul, prin expeditiil;e lui Alexandru Macedon clasicismul gradinii grecesti a evoluat in barocul alexandrin • Exemple de gradini grecesti: o Templul din Olimpia o Delos o Tirins o Templul Cybelle o Segesta o Templul Hephaistos o Templul lui Apollo o Eleusis o Calea SacrA o Atena o Delphi o Gradina lui Cimon

GRADINILE ANTICHITATII ROMANE: -spatiu al relaxarii, al refugiului -inzestrate cu semnificatii simbolice si religioase; -dezvoltarea la un nivel inalt al tehnicii ornamentale; EXISTA UN SCHIMB PERMANENT AL INFORMATIILOR REFERITOARE LA “TEHINICA GRADINII” INTRE ROMANI SI ALTE CIVILIZATII: persii, grecii si egiptenii; - exista elemente preluate din gradinile acestor popoare: - porticul, care la egipteni facea legatura intre casa si spatial exterior; - elementul acvatic a fost preluat de la gradinile persanilor, construite in acest mod pentru combaterea ariditatii terenului; - pomii fructiferi au fost preluati de la greci, ca element de baza ce completeaza placerea oferita de gradina;

Romanii - popor pozitiv, dinamic, constructor, pragmatic, cuceritor

• Gradina Romana: - caracterizata de grandoare - conceptii bazate pe simbolismul religios combinat cu gandirea filosofica si literara, arte plastice si arhitectura - natura are o mare importanta– aprecierea siturilor de mare valoare peisagera – zone colinare, privelisti deosebite (Virgiliu sustine abandonarea orasului si intoarcerea catre domeniul provinciei, domeniu al bucuriei si virtutilor vietii rurale, al frumusetii campiei cultivate). - vilele romane - amplasate in provincie, dispuneau de gradini organizate conform principiilor compozitionale geometrice - cuprind obiecte de arta si elemente arhitecturale, bazine cu apa, plantatii, toate integrandu-se in sit, in mediul inconjurator. - vilele urbane – preiau tipul elen de gradina – de tip patio, inconjurate de galerii de coloane (peristil) – canale, bazin ornamental, pegole, vase, statui, borduri tunse din buxus, plante aromate si colorate – Sunt societati bazate pe credinta in zei, legende, locuri sacre. – Apare conceptul de genius loci – acel loc in care natura isi releva aspectul sacru.

ELEMENTE COMPOZITIONALE in GRADINA ROMANA ANTICA In ceea ce priveste esentele vegetale , se constata: - folosirea predominanta a florilor; - utilizarea unui numar redus de specii, care uneori ii oferea un aspect monoton - ex: folosirea plantelor salbatice cu rol ornamental, lipsa totala a speciilor exotice, folosirea unei singure specii a unei familii (trandafirul);

- pentru inlaturarea monotoniei se apela la „forma” elementelor vegetale, creandu-se diferite jocuri - imbinarea abila a speciilor „alimentare”utilitare (foarte des intalniti fiind pomii fructiferi si legumele) si a celor decorative ; - folosirea coniferelor, imbinata cu tehnica fasonarii, prin care se creaza diferite forme geometrice/umane/animaliere, uneori ajungandu-se la realizarea unor adevarate scenografii si scenete teatrale in aer liber; - incepand cu secolul IV, se folosesc predominant plantele „alimentare” / utilitare (pomii fructiferi, legumele, zarzavaturi)

• Influentele predominante in ceea ce priveste esentele sunt cele orientale; • Elementele minerale si micile constructii, sunt destinate diferitelor anotimpuri, si diferitelor ore ale zilei, si erau constituite din alei, fantani, terme ; • Pentru intretinerea cantitatii mari de vegetatie, elementul acvatic era intodeauna prezent, prin fantani, sau ochiuri de apa (in unele piscine erau amplasati chiar pesti care erau folositi la servirea mesei pentru musafiri).

• Alte elemente decorative, prezente in gradina romana antica sunt: vasele-decorative, vasele-containere pentru vegetatie, statuetele

TIPOLOGIA DE GRADINI ale ANTICHITATII ROMANE / Exemple: Gradinile vilelor imperiale: - Villa lui Plinius cel Tanar – Toscana - Villa lui Hadrian de la Tivoli Gradinile de tip parc imperial: Gradinile lui Cezar, Antonio, Agrippina, Mecenate Gradina vilei din Piata Armerina (Massenzio) Gradina vilei Albana Gradinile private Gradina Villei lui Vetii din Pompei Vilei Liviei Gradina lui Tiberiu de la Capri Gradinile din Liciniani Domus Aurea a lui Nero Gradinile piublice Parcul lui Agrippa TEHNICI SPECIALE UTILIZATE DE ROMANI a. Utilizarea unei forme bine determinate (forma de stadion, circ) b. Un element de baza in gradina romana este folosirea formei unui curs de apa pentru crearea de suprafete destinate plimbarii (ambele trasaturi prezente la vila Albana); c. Construirea vilelor langa o apa, genera aparitia unui element special, neintalnit la gradinile din centrul Romei, un zid, care era decorat si devenea parte a gradinii (exemplu: villa di Val Catena) , aceasta nefiind o trasatura traditionala;

GRADINA ANTICA ISLAMICA •a fost preluata si a influentat arta gradinilor din lumea araba. • in functie de cultura fiecarei tari au aparut diferentieri in modul de perceptie al gradinii. • de remarcat diferentele intre Gradina Clasica Islamica si Gradinile Peninsulei Arabice. -intreaga atentie a unei case nu cadea pe exteriorul acesteia, ci pe dezvoltarea interioara si mai ales a gradinii tip curte interioara. - aceasta organizare a fost sustinuta de un climat bland care a permis utilizarea unei vegetatii luxuriante. -incarcatura spirituala a acestor gradini este foarte importanta, religia fiind un factor marcant in viata populatiei islamice. - cheia intelegerii Arhitecturii islamice si in special a Gradinii Islamice este caracterul introvertit al acestora. -in realizarea unei gradini islamice, se observa stransa legatura cu arhitectura, relationarea celor doua moduri de perceptie, al uneia din interiorul celeilalte -caracteristic Gradinilor Islamice le sunt: miniaturismul si introvertirea - in unele parti ale lumii islamice rolul acestora este de a intruchipa paradisul asa cum e descris in Coran -relatia cu arhitectura era puternica, astfel incat, intre cladire si gradina se stabilea o legatura foarte importanta, formand un tot unitar • influenta gradinilor islamice in Spania - zona Granada.

CARACTERISTICI ale Gradinilor Islamice : • DIVERSITATEA – imbinarea elementelor cu o varietate mare forma o imagine unitara. Se realiza un joc al realului cu irealul, intre practic si fantezie, intre sacru si profan, fizic si metafizic, urban si natural • FRUMUSETEA – calitatea estetica era foarte importanta. In traditia ismamica simtul artistic a fost o parte integranta a vietii de zi cu zi, pentru care frumusetea nu era un lux, ci un tel, astfel nu era gresit sa iti decorezi interiorul cladirii si sa lasi fatadele foarte simple. • CONSERVAREA – in special a elementelor care se preocupa de mediul inconjurator. Folosirea apei este controlata cu grija si in general este folosita impreuna cu elemente vegetale pentru a asigura umiditatea aerului necesara. Rolului apei in gradina islamica este importanta pentru capacitatea de reflectie, mobilitatea si calitatile acustice • COMPLEXITATEA – necesitatea ca designul gradinii sa raspunda la elementele arhitecturale, trebuie sa fie o ordine spatiala in planul arhitectural sau urban (al oraselor Islamice) • INDIVIDUALISMUL – este principiu de baza in lume Islamica, fiecare persoana raspunde direct lui Dumnezeu. Astfel, obiectele comune ale unei societati particulare, se dezvolta dupa un design individual, cu conditia ca nici un individ sa nu isi deranjeze vecinii • MULTIFUNCTIONALITATEA – o gradina trebuie sa produca apa si mancare nu numai pentru locuitori, ci si pentru animale si pasari. Arborii si arbustii vor produce nu numai fructe si ierburi (utilizate in alimentatie si in scopuri medicinale), ci si umbra, reacoare si umiditate, miscare si sunet • MODERATIA – necesitatea de a mentine balanta echilibrata intre om si natura, umbra si soare, functiune si spatiu liber, etc

CARACTERISTICI ale Gradinilor Islamice SPATIAL COMPOZITIONALE SI FUNCTIONALE: •

•

•

• •

PLAN GENERAL CVADRIPARTIT – ca rezultata al influentei Coranului si al conceptului de Paradis si ca necesitate a irigarii gradini, tinand cont de climatul arid. Astfel planul gradinii este impartit de patru cursuri de apa, care reprezinata raurile paradisiece si care duc spre un element central, o fantana sau un bazin. APA – este elementul central si cel mai important in gradinile islamice, avand rol atat fizic, cat si metafizic. Lumea islamica s-a dezvoltat intr-o arie geografica unde se intalnesc temperaturi foarte ridicate cu un climat aspru, in care apa aducea viata in desert. De aici, rezulta conotatiile apei in plan spiritual. VEGETATIA SI UMBRA – raport echilibrat intre zone insorite si umbrite in cadrul gradinii; vegetatia inalta se imbina cu vegetatia de inaltime medie sau mica; se folosesc aliniamente, texturi, precum si siluete cu rol simbolic, copaci care « nazuiesc spre divinitate » PAVILIOANE – prezenta acestora in cadrul gradinilor este strans legata de Coran, unde acestea sunt «promise credinciosilor» ca locuri de unde gradina poate fi admirata ZIDURI SI PORTI – “Cum ar fi Paradisul, mare sau mic, acesta va fi inconjurat de ziduri cu porti “ – Coran. In afara acestei influente, imprejmuirea gradinilor cu ziduri sau portice si dezvoltarea acestora in corpuri de cladire (care inconjoara gradina) are si un aspect functional: impiedica extinderea desertului si ofera umbra, precum si intimitate pentru actiunile care se desfasoara in interiorul acestei

Peisajul cultural - Tipologii - Relatia cu peisajul natural si antropic - Traditii, Obiceiuri, Sarbatori - Port Popular - Ornamentica - Tipologia gospodăriei traditionale Peisajul cultural oral si imaterial – TOT CEEA CE S-A PĂSTRAT ÎN AFARA DOCUMENTULUI SCRIS: PRACTICI, OBICEIURI, CUTUME, CREDINŢE, EXPRESII, CUNOŞTINŢE, ABILITĂŢI CU ÎNTREAGA GAMĂ DE ACCESORII (ARTEFACTE, OBIECTE, SPAŢIILE CULTURALE ASOCIATE LOR)

GRADINILE IN EVUL MEDIU •GRADINILE BIZANTINE •GRADINILE EUROPEI OCCIDENTALE - GRADINILE MONAHALE - GRADINILE LOCUINTELOR MEDIEVALE

•GRADINILE ISLAMICE si GRADINILE ARABE DIN SPANIA

Folosind toate elemente din natură, gradina se supunea

• astronomiei (inceputului anului corespundea cu trezirea la viata a gradinii) -Februarie - sarbatoarea Prunului Inflorit – “Cel care infrunta gheata” -Martie – luna florilor de piersic; Aprilie – sarbatoarea ciresului japonez -Mai- sarbatoarea glicinelor Fuji (muntele Fujiiama / dupa numele celei mai vechi familii “camp de glicine”); Iunie – stanjeneii; iulie – lotusi; august si septembrie– hibiscus; Octombrie – crizanteme (emblema multor imparati japonezi); noiembrie si decembrie – camelia si floarea de ceai

-reguli compoziţionale si sensuri simbolice • munţi, coline

• un lac cu insule, un pârâu cu cascadă • stânci colţuroase, pietre rotunjite • nisip, pietriş • arbori şi arbuşti, • florile erau folosite diferenţiat, fie pentru reconstituirea unui peisaj complet la o scară redusă, fie pentru crearea anumitor scene de peisaj: grădină montană, grădină de muşchi, grădină aridă.

• Multe din grădinile japoneze, prin aranjamentul apelor şi rocilor, sugerează peisajul ţării, constituit din insule cu munţi şi oceanul care le înconjoară. • În grădinile mari erau prezente şi elemente construite: • poduri • pavilioane • lanterne de piatră( după modelul corean) • ansambluri decorative din coloane de lemn •Anumite grădini erau concepute pentru ceremonialul ritual al ceaiului; mai mici şi mai intime, acestea sunt alcătuite din mai multe secţiuni, pe care vizitatorul le parcurge succesiv. Decorul mai sobru şi special constituit pentru a induce starea spirituală pregătitoare ceremoniei cuprinde: • plante sempervirescente • roci / pietre rituale (in grupuri de 3,5,7,10) • garduri • porţi interioare • în ultima secţiune este amplasat pavilionul tradiţional Tematica: - “Gradina de rau” – pietre si cascade - “Valurile marii” – nisip greblat - “Iarba de mlastina” – pietre plate si vegetatie acvatica

1. Gradina Cha No Yu (gradina austera) - proclama in spirit zen budist simplitatea ca norma estetica - Forma superioara de realizare – Gradina Kara San Sui – Ryoaanji= suprafata dreptunghiulara acoperita cu nisip greblat, cu un grup de 3 pietre ce se unesc sub forma de triunghi; cercul nu lipseste – este eul contemplatorului care prin meditatie se identifica cu gradina si devine un tot, un microcosmos) – este tipul ideal al gradinii iluzorii - Gradina-schita So – alaturi de celelalte doua trepte de manifestare, care se regasesc in toate artele japoneze: Shin – stilul maret; Gyo – stilul intermediar;

2. Gradina Shibumi (gradina bogat ornamentata)– propune lux si rafinamentul Tipuri de gradini specifice: gradina templului, gradina palatului, gradina ceremoniei ceaiului, gradina daimionilor (aristocrati feudali), gradina miniaturala, gradina Bon Chei, gradina Kara San Sui

• • •

• •

vegetaţia era perfect integrată peisajului; simbolica- legata de cultul religios arbuşti modelaţi prin tundere (camelii, azalee, buxus) - forme rotunjite, ovalizate, etajate, combinate în variate compoziţii volumetrice, sugerează elemente inerte ale peisajului (roci, munte); mase de arbuşti supuse tunderii simbolizează formele valurilor mării sau peisaje colinare. Gradina pavilioanelor:aur,argint;rosu,verde Preotul budist zen Soami – sec. 15 – creatorul gradinii Kara San Sui (“Peisajul apei secate”) la Kyoto – apareau pavilioane destinate ceremoniei ceaiului (practica zen budista - tip exercitiu prin care se dobandea linistea, echilibrul, iubirea si intelegerea fata de oameni si lucruri) – compozitie care cuprindea trei zone: o zona de acces; o gradina; un pavilion cu engawa Cha Se Ki unde se oficia ritualul ceaiunlui; drumul strabatut de la intrare, prin gradina, pe aleile cu pietre la pas, prin engawa , pana in pavilion era lent, gradat, omul se detasa ca sa fie apt de a participa la ceremonial

GRADINILE BIZANTINE: • Gradinile palatelor se evidentiau printr-un fast exacerbat, in incercarea de a manifesta puterea suvernului • Aveau tendinta de a artificializa decorul, folosind oglinzi, arbori auriti, sisteme hidraulice • Gradinile erau menite sa stimuleze toate simturile (vederea, auzul, mirosul) si starneau surpriza si admiratia COMPOZITIE: •De forma patrata, inconjurate de ziduri – in general din marmura •Vegetatie luxurianta •Bazine inconjurate de statui •Sculpturi decorate •Fantani rotunde cu coloane din marmura sau piatra colorata •Amenajari hidrauluice • Odata cu mutarea statuilor care intruchipau divinitati, in interiorul bazilicilor, gradina tinde catre decorativ si artificial • Apar numeroase mozaicuri si picturi, intruchipand pasari – pelicani, pauni, lebede, porumbei, vulturi, animale – leoparzi, lei, cai, plante – palmieri, pini, curmali, flori, fructe reprezentate in maniera elenistica • Se folosesc ca ornamente: ghirlande, ramuri de pini

•Termeni Tehnici utilizati in peisagistica in perioada Medievala:

•Orchard – gradina sau loc din gradina, plantat cu copaci, de obicei fructiferi •Herber – gradina de ierburi (parfumate, decorative) •Hortus Conclusus – gradina inchisa (termen folosit in alegoriile religioase) •Pleasaunce – gradina placerilor - complex de gradini sau parc de loisir si petrecere a timpului liber •Wood /forestry – padurea parc •Kitchen garden – gradina cu plante aromate - folosite in bucatarie •Paradise – termen folosit initial la planul Manastirii St. Gall, care se refera la curtea deschisa monastica, unde florile devin singura decoratie ornamentala a manastirilor care in general aveau o imagine sobra •Nu exista insa o clara demarcatie a acestor tipologii de gradini •Gradinile abatiilor aveau de asemenea: campuri, pasuni, paduri, vii, livezi

• • • • -

doua tehnici peisagistice in amenajarile forestiere, de paduri sau masive plantate – “pollarding”/taierea varfurilor si “coppicing” / realizarea de cranguri - plantari masive in grupuri introduse plantarile in ghivece, jardiniere si containere de ceramica, nuiele sau tip urna (si pentru prelungirea perioadei de inflorire, ele erau introduse in interior) Tema Labirintului (provenea de la un exercitiu militar care trebuia parcurs de tinerii romani in timpul unor sarbatori si festivale)- era realizat nu numai din arbusti, ci si din ierburi Galerii, pergole, grote Amenajari florale decorative si partere florale de tip “broderie florala”, prin impartirea unei forme rectangulare in patru sectoare (mai tarziu in doua sectoare) Uneori mini-gradini realizate din pietre naturale colorate Preocupare pentru marcarea intrarii (cu acelasi tip de vegetatie, uneori in ghivece sau containere tip urna) Pavilioane pentru banchete (petreceri in aer liber) Grote naturale, sapate in dealuri si stanci, sau grote artificiale (in perioada Renasterii) – decorate prin intermediul caderilor de apa, fantanilor decorative, mecanismelor hidraulice, picturilor, elementelor sculpturale si statuare)

ARTA GRADINII IN RENASTERE si MANIERISM -mare înflorire a culturii şi civilizaţiei europene; -reluarea idealurilor antichităţii clasice, manifestandu-se în toate domeniile – litere, arte, arhitectură, ştiinţe. -Leagănul Renaşterii - Italia (sec. XV- XVI), de unde a iradiat in restul Europei. -s-a manifestat şi în domeniul artei grădinilor, desprinzându-se treptat de modelele Evului Mediu -grădinile europene au evoluat în direcţia reconsiderării realizărilor antice greco-romane si reînvierea tradiţiilor acestora, ca urmare a activităţii unor literaţi, arhitecţi, artişti şi teoreticieni, transpuse apoi în realizări concrete. -această nouă orientare a apărut întâi în regiunea Florenţei (Toscana), promovată de umanişti în cursul secolului al XV-lea, culminând apoi în timpul secolului al XVI-lea. - Din Italia, noile concepţii au fost preluate în Franţa, care ulterior şi-a creat propria artă clasică a grădinilor. -Maniera italiană ca şi cea franceză au revoluţionat grădinile Europei, creânduse adevărate mode si stiluri in peisagistica. - Cele dintâi creaţii ale Renaşterii în arta grădinilor (secolul al XV-lea) s-au datorat Principilor De Medici (Vilele Medici de la Carregi şi Fiesole) şi a peisagistilor aflaţi în serviciul acestora.

Principii de amenajare a grădinilor in Renaştere: • simetria, • organizarea arhitecturală a spaţiilor • legătura dintre cladire şi grădină • elementele decorative construite

• prezenţa sculpturilor • utilizarea vegetaţiei tunse

• teren cu relief în pantă sau accidentat • amenajare în terase succesive • forme geometrice regulate, • susţinute de ziduri ornamentate • legate prin scări şi rampe.

- Gradini amenajate in terase succesive, forme geometrice regulate (vila se afla de obicei in partea superioara) - Axul principal marcat si prelucrat minutios; - Axele secundare – sustinute de elemente de arta (sculpturi) - Terasa superioara – Parterul Italienesc : Labirint din garduri vii fasonate prin prelucrare si taieri, la inaltimi variabile - Compozitii in unghi drept - Compartimentari in zone functionale distincte (zona de servit ceaiul, zona de odihna, relaxare, etc. - Pardoseala = pietris - Panta – arbusti nefasonati Gradina inchisa, secreta, de meditatie, odihna, interiorizare Culoare sobra (verde), fara flori; specii persistente – pin, chiparos, stejar meridional, arbusti fasonabili (tisa, buxus, mirt) - Vase cu arbori / arbusti exotici – laur, lamai, potocali

RENASTERE SI MANIERISM - ITALIA – Petrarca a relansat tema virgiliana a “frumusetii provinciei si naturii” in general. – Renasterea aduce conceptia gradinii ca “a treia natura” – se dezvolta puternic arta gradinilor – Gradina geometrica, subordonata vilei si arhitecturii resedintelor nobiliare suburbane– din jurul Romei, din locurile unde existau vechile vile romane – Teren in panta, curbe de nivel miscate – Palatul si gradina sunt un ansamblu integrat – In gradina se folosesc aceleasi principii ca si in arhitectura – Textele si tratatele dezbat nu numai problema horticulturii ca domeniu al agriculturii, ci si problema artei gradinilor, care dezvolta premisele artei peisajului – utilizarea intensa a apei – fantani arteziene, canale dirijate pe pante, de-a lungul aleilor, cascade sau “scari de apa”

Secolul XVII – incepe influenta stilului baroc - Se mentine echilibrul si simetria compozitiei - Apar liniile curbe - Gradini de dimensiuni mari – parcuri - Efecte pitoresti, scenografice – teatre de vegetatie, teatre de apa (jocuri hidraulice si muzicale) EXEMPLE: - Villa Doria Pamphili (Roma), Villa Aldobrandini, Gradinile Boboli (Florenta – Palatul Pitti), Villa Garzoni - Collodi

La începutul secolului al XVI- lea, Bramante, prin sistematizarea grădinii Belvedere de la Vatican şi apoi Rafael, prin proiectarea grădinilor de la Villa Madama lângă Roma, au iniţiat principiile arhitecturale urmate şi apoi dezvoltate în creaţiile lor de către numeroşi arhitecţi si peisagisti. Din epoca Renaşterii secolului al XVI-lea se

păstreză şi astăzi unele din cele mai frumoase realizări în arta grădinilor: EXEMPLE: Villa Madama (Roma) – Raffael, Gradina Belvedere (Vatican) – Bramante Villa Caprarola (Palatul Farnese), Villa Lante (Bagnaia) – Vignola, Grădina palatului Farnese (Caparola)- Vignola Villa d’Este (Tivoli) – Pirro Ligorio, Villa Medici (Roma) - Ammannati

Grădini: • cu suprafeţe nu prea mari, • delimitate de ziduri, • clădirea principală (palatul, vila) participă la ordonarea generală a compoziţiei, • fiind amplasate în cele mai multe cazuri pe terenuri cu relief în pantă sau accidentat, grădinile au fost amenajate în terase succesive: la Villa d`Este, la Villa Lante, la Villa Medici, • cu forme geometrice regulate, • susţinute de ziduri ornamentate • legate prin scări şi rampe.

Sistematizarea etajată este subordonată : unei axe principale de perspectivă în sensul descendent al pantei;  în lungul axei şi pe terase se desfăşoară partere decorate cu : desene din buxus şi forme tunse, bazine cu jocuri de apă,  canale, cascade, fântâni,  statui,  vase ornamentale,  balustrade, parapete ornamentale cu vasce şi statui. axe secundare de perspectivă sunt dirijate de-a lungul aleilor rectilinii, către alte elemente care captează interesul vizitatorului şi aduc varietate decorului. Statuile şi fântânile, de cele mai multe ori, sunt legate de reprezentarea alegorică a unor mituri antice. 3 tipuri de perspective: Descendenta – de la vila catre gradina Ascendenta - catre vila Indepartata – depaseste nivelul gradinii, este indreptata catre marele peisaj Vegetaţia este tratată, de asemenea, arhitectural, subordonându-se compoziţiei geometrice:  arbori plantaţi în linie, ziduri verzi  garduri vii, borduri tunse  arbuşti modelaţi în forme geometrice - alcătuiesc un decor armonios organizat, care încântă prin jocul de volume.

GRADINILE IN RENASTERE – FRANTA NASTEREA STILULUI GEOMETRIC FRANCEZ CARACTERISTICI GENERALE - interes crescut pentru spiritul antic - terasarea terenului – cu diferente mici de nivel, astfel incat relieful era mai putin accentuat si chiar plan - au imbogatit si diversificat ornamentatia cu fantani de marmura si modelele de partere Pana atunci gradinile erau in incinta castelelor si s-au dezvoltat in spatele zidurilor de fortificatii si al canalelor de apa defensive Dupa disparitia fortificatiilor, spatiul gradinii s-a largit dar in multe cazuri s-au pastrat canalele, capatand o functie decorativa, dar in acelasi timp si una utiliatra, pentru drenare. Cu timpul aceste canale au devenit una dintre trasaturile parcurilor franceze ale Renasterii

CARACTERISTICI GENERALE Schimbarea de la stilul medieval s-a produs in a doua jumatate a secolului al XVI-lea Pana atunci gradinile erau in incinta castelelor si s-au dezvoltat in spatele zidurilor de fortificatii si al canalelor de apa defensive Dupa disparitia fortificatiilor, spatiul gradinii s-a largit dar in multe cazuri s-au pastrat canalele, capatand o functie decorativa, dar in acelasi timp si una utiliatra, pentru drenare. Cu timpul aceste canale au devenit una dintre trasaturile parcurilor franceze ale Renasterii CARACTERISTICI: Coeziune intre cladire si gradina Sistematizarea compozitiei in functie de un ax dominat de o alee centrala Modelarea terenului in terase largi Partere decorate cu flori Canalele ca elemente ale compozitiei Exemple: AMBOISE – PRIMA GRADINA FRANCEZA DIN RENASTERE Gradina Castelului BLOIS GRADINA Castelului GAILLON GRADINA Castelului FONTAINEBLEAU

GRADINILE ENGLEZE IN RENASTERE, pana in momentul definirii gradinii peisagere, au mers paralel cu celelalte gradini europene, avand radacini, in mod particular, in gradinile romane. • In perioada renascentista inca dominau gradinile de tip medieval, inchise intre ziduri, cu vegetatie fasonata in diferite forme, imitand animale si chiar oameni (preluare a stilului particular olandez). Influente ale altor stiluri • Ideile aplicate la gradinile renascentiste au fost preluate din Italia si Franta (in mod special de la teritoriile stapanite de ducii de Burgundia), unde se punea problema transformarii gradinii monastice intr-o gradina a placerii. • Momentul inceperii stilului renascentist englez este legat de numele lui Tudor (14851503) si de stilul architectural adoptat de el, iar primele exemple semnificative de gradini sunt cele aferente palatelor: Nonsuch, Packwood House, si mai tarziu Parcul St James - cel mai vechi parc existent. • Arhitectii peisageri reprezentativi: Inigo Jones, Andre Mollet, Salomon de Caus • Gradini aferente palatelor , de o importanta majora: Nonesuch, Hampton Court, Theobalds, Wimbledon • Gradina individuala reprezentativa: Wilton APARITIA HORTICULTURII si a ARTEI HORTICOLE • coincide cu perioada domniei Reginii Elizabeth I -gradinile au fost foarte mult imbogatite prin introducerea de noi plante, ierburi si fructe, care erau aduse in fiecare zi din India, America, Insulele Canare • tot in aceasta perioada au aparut si gradinile botanice personale pentru cresterea plantelor medicinale (exemplu cea a lui John Gerard de la Holborn - o faimoasa gradina stiintifica)

• GRADINA IN BAROC GRADINILE CLASICE FRANCEZE – Preluarea elementelor geometrice ale gradinilor italiene, imbogatite la nivel decorativ – Primele gradini – castelele de pe Valea Loirei - Amboise, Blois, Gaillon, Chenonceaux – terasare cu diferente mici de nivel (relief mai plat) – Valea Loirei – zona foarte impadurita – parcuri de vanatoare – a determinat defrisarea unor suprafete mari in care s-au amenajat parcurile castelelor – Gradina Franceza – dominatie totala asupra naturii; are loc progresul geometriei si perspectivei ( Boyceau, Mansart, le Notre – Tratat du jardinage selon le principes de la nature et de l’art) – Sunt utilizate ca mijloace de compozitie: axul central, partere florale, boschetele, formele patrate, capetele de perspectiva – toate fiind articulate cu constructia care domina ansamblul.

CARACTERISTICI: • Parc pentru promenada, festivitati, spectacole • Decorativismul cu influente orientale (de tip “covor oriental”) – desene colorate din flori - mozaicuri • Geometria este imbogatita cu linia curba • Terase putin denivelate • Sistem de axe ce deschid perspective • Puternica legatura intre arhitectura si gradina – acelasi mod de gandire, continuare a spatiului arhitectural in spatiul gradinii • Axele se intersecteaza in piete circulare sau elipsoidale (piete stelate) – element reluat de urbanismul Haussmanian – Rond Point / Place d’Etoile) • Stil complet artificial – parcuri foarte scumpe, necesita intretinerea permanenta, dificila. • PROTOTIPUL GRADINII FRANCEZE: PARCUL VERSAILLE • Influente ulterioare in istoria gradinilor: Schonbrun, Parcul Petrodvoret, Hampton Court

CARACTERISTICI PRINCIPALE • TRATAREA ARHITECTURALA A COMPOZITIEI •DESFASURAREA PE SPATII VASTE •AXA DOMINANTA CENTRALA SUSTINUTA DE UN CANAL DE APA •AXE SECUNDARE PERPENDICULARE PE CEA PRINCIPALA •TEREN TERASAT, CU DIFERENTE DE NIVEL MICI •SIMETRIE FATA DE AXE •GEOMETRIE •AMENAJARE GRADATA •ALEI RECTILINII IERARHIZATE, PIETE STELATE

LE NOTRE – FIGURA REMARCANTA A EPOCII • Cel mai important peisagist francez al perioadei baroce • Principii compozitionale  Stabilirea unor proportii mari ale compozitiei  Stabilirea perspectivei dominante  Ordonarea gradinii dupa norme arhitecturale  Modelarea terenului  Modelarea unor volume mari vegetale, constituite din arbori pozitionati geometric  Realizarea unei unitati de ansamblu atat prin preluarea identica a unor elemente, cat si prin varietate  Suprafete plane de apa – bazine si canale • Realizari: Parcurile castelor Vaux-le-Vicomte, Versailles, Chantilly, SaintCloud, Sceaux si gradinile Tuilleries, Fontainbleau, Saint-Germain-en Laye

GRADINA BAROC - Italia •Principii: • simetria • organizarea arhitecturală a spaţiilor • legătura dintre clădire şi grădină • elementele decorative construite • prezenţa sculpturilor • utilizarea vegetaţiei tunse • teren cu relief în pantă sau accidentat • amenajare în terase succesive • cu forme geometrice regulate • susţinute de ziduri ornamentate • legate prin scări şi rampe • compoziţia arhitecturală- cu atenuarea schematismului rigid, după criterii ortogonale, caracteristic secolului al XVI-lea • trasee rectilinii sunt îmbinate cu linii ample, curbe

• S-a renunţat la excesiva disciplinare a arborilor lăsându-i să se dezvolte liber, ceea ce a contribuit la o bună legătură cu peisajul ambiant. • Dimensiunile grădinilor s-au mărit, tinzând către transformarea în parcuri. • S-au multiplicat liniile vizuale, peisajul exterior participând în măsură mai mare la organizarea compoziţiei. •Şi ornamentaţia grădinilor au apărut schimbări, reflectând gustul pentru bogăţia decorului şi pentru efectele pitoreşti şi scenografice specifice epocii baroce. • Formele geometrice mai sobre ale decorului vechilor grădini au cedat locul elementelor ornamentale cu contururi mai dulci, mai sinuoase. • Au apărut grotele artificiale, fântânile cu stânci şi „ teatrele de apă”- compoziţii arhitecturale în care se asociază statui, roci şi apă în mişcare (jocuri hidraulice şi muzicale), integrate într-o construcţie decorativă cu nişe (având de obicei şi funcţia de zid de sprijin). Acestei perioade îi aparţin numeroase creaţii, printre care: grădina Vilei Doria Pamphili (Roma) grădina Vilei Aldobrandini( Frascatii)- arh. Maderno Carlo grădinile Boboli (ale palatului Pitti din Florenţa) - arh. peisagist Tribolo Niccola grădina vilei Gamberaia (lângă Florenţa) - arh. peisagist Capponi Family grădina vilei Garzoni ( Collodi) - arh. peisagist Garzoni Romano Isola Bella (insulă în lacul Maggiore , amenajată în 9 terase) - arh. peisagist Borromeo Count Carlo III Gradinile sunt impresionante prin unitatea şi armonia de ansamblu, precum şi prin strălucirea şi varietatea decorului, înnobilat de numeroase opere de artă.

Portugalia avea in secolul XVII – UN PROFIL INDIVIDUAL • NU CULTIVA GRADINILE – PATIO • IN MICILE GRADINI INTERIOARE, DENUMITE “ALEGRETES”, INTALNIM TEME SPECIFICE PORTUGHEZE, PRECUM CEA A BAZINELOR TERASATE • IN SPATELE SURSEI DE APA SE AFLA, DE OBICEI O CLADIRE SAU UN PERETE ACOPERIT CU CERAMICA COLORATA, CU ACELE “AZULEJOS” ADUSE DE ARABI IN EUROPA. LA INCEPUT SIMPLE, ACESTE AZULEJOS AU FOST APOI DECORATE CU FLORI, PASARI SAU ARABESCURI IN CULORI VII, CA SA SUPLINEASCA LIPSA FLORILOR IN GRADINA, IN SEZONUL FOARTE CALD. ATAT DE IMPORTANTA ERA MANIERA IN CARE SE FOLOSEAU CA PIESE DE DÉCOR ACESTE AZULEJOS, INCAT ELE DETERMINAU SPECIFICUL UNEI GRADINI • EPOCA BAROCA ESTE EPOCA PRIVILEGIATA A GRADINII 44 EUROPENE

GRADINILE IN SEC XVIII- XIX– STILUL NEOCLASIC SI ROMANTIC

• Inceputurile stilului liber peisagist • Idea de intoarcere la anumite valori mistice • Aparitia stilului romantic (natura, mister, poveste)

• Reapare ideea de minimalizare • Se constituie in Anglia – stilul liber/peisagist englezesc

•suprafetele devin - mari si neleimitate Inceputul catre trecerea – STILUL LIBER Castelul Howard - inceputul sec 18 - fara compozitie ,aduna la un loc parcuri, lacuri, constructii - o percepere a elementelor Primul gest de ordonare a acestui stil se presupune a fi parcul Stowe structura pentagon (dupa structura miedievala ca de cetate) arh. BRIDGEMAN contrazice unghiul drept ►alea de promenada Crearea unei zone libere Parterul inlocuit cu o pajiste Contrazicerea unor semne de limbaj Se desfinteaza ingradirea – plantatia este lasata libera

45

•Stilul liber opereaza cu contraste, fiecare element vegetal - volumetrie, contrast •Gradiile englezesti – compozitie peisagistica libera, bazata pe conservarea unor

portiuni autentice de padure, in care arhitectul intervine prin trasarea de alei, crearea de ritmuri numai aparent naturale, conservarea sau amenajarea de denivelari ale terenului si combinarea cu vaste suprafete de gazon, special plantat si ingrijit

•Incercarea de schimbare a aspectului formal al gradinii, impus de traditiile medievale si de modelele renasterii si a baracului, a constat in suprimarea tunderii arborilor, marirea spatiului prin eliminarea zidurilor de incinta si inlocuirea lor cu santuri, permitand astfel legarea de peisajul inconjurator . •Planurile intocmite de arhitectul englez Bridgeman,care a initiat acste modificari, reprezinta o etapa de tranzitie, cu pastrarea axei centrale dominante, dar cu atenuarea regularitatii schemelor clasice: absenta parterelor, inlocuite cu simple covoare verzi, absenta canalelor si, mai tarziu, introducerea de poteci neregulat serpuitoare, cursuri de apa, grupari libere ale vegetatiei. SECOLUL XIX INSEAMNA O RAFINARE A STILULUI - TRASEUL ALEILOR DEVINE MAI INGUST, AJUNGE LA 2 - 3m - DEZVOLTAREA INDUSTRIALA PUTERNICA (POLUARE, INSALUBRITATEA ORASULUI) → PROMOVAREA PARCULUI “PLAMANUL VERDE AL ORASULUI”Apare parcul public – secolul al XIX lea (ex: Parc Buttes Chaumont – in NE Frantei) - INTRODUCEREA UNOR ACTIVITATI SPORTIVE (GOLF, MINIGOLF, CRIKET) - APA FOLOSITA IN MISCARE, IN FORMA NATURALA - EX: IAZ, HELESTEU 46

• STILUL LIBER – GRADINILE PEISAGERE ENGLEZE • Se dezvolta in a doua jumatate a secolului 18 – intr-un context generat de puternice schimbari produse pe parcursul inceputului de secol: – Extinderi catre orient – China, si occident – America – influente in arta – gradinile chinezesti, filosofie (ex. – confucianism) – Aparitia industriei – se promoveaza alte tipuri de peisaje – Curente filosofice noi – aduc in discutie dragostea fata de natura – Blaise Pascal – Literatura – dorinta intoarcerii catre natura - J.J. Rousseau – La nouvelle Heloise; John Milton – Paradisul pierdut – Pictura de peisaj – Claude Lorrain – Politica – monarhia este inlaturata – se deschid alte orizonturi

• Contextul favorizeaza ROMANTISMUL – reactie impotriva rigiditatii, exactitatii – predispozitie spre visare, emotie

• Stilul liber – promoveaza NATURA, realizeaza SCENOGRAFII, induce EMOTII – spatiu ce contine mesaje, simboluri • PRINCIPII COMPOZITIONALE: – – – – –

Contrazic axialitatea; Teren denivelat, necontrolat Alterneaza zonele de lumina puternica cu zone de umbra intensa Plantatia majora – fluida, continua Inserarea de grupuri vegetale decorative – colorit, talie, textura Elementele decorative sunt romantice – obeliscuri, pagode, arcuri de triumf – Contururi estompate, contraste de lumina si culori – Utilizarea apei – helestee, apa curgatoare, vegetatie acvatica – Se mizeaza pe efecte – culoare, lumina, volumetrie

• Exemple: – Parcul Stowe – arhitectul englez Kent – a eliminat formele regulate, a aranjat terenul in scene romantice – cu chioscuri, grote, ruine, temple, poduri; Parcurile Blenheim si Chatsworth – arhitectul Brown – St James Park, Green Park, Hyde Park, Kensington Gardens – lant de gradini si spatii publice din centrul Londrei – Micul Trianon – Versailles

SECOLUL XIX – observatii teoretice asupra efectelor si principiilor compozitionale – Se dezvolta gradinile botanice, amenajari de tipul rozariilor – Are loc o rafinare a stilului – Contextul: tripla revolutie – industriala, urbana, democratica – Tendinte: • O noua configuratie a spatiului public in relatie cu spatiul privat • Noua arta urbana include realizarea de gradini si parcuri publice • Dezvoltarea interesului pentru o arta a gradinilor private. – Perioada parcurilor urbane – Parcurile Montsouris, Buttes – Chaumont, Monceau, Bois de Boulogne, Bois de Vincennes – Paris – Parcul tete d’Or – Lyon – proiectat de fratii Buhler, – Central Parc – New York – aparitia orasului industrial democratic (Haussmann – Paris)

TRASATURILE COMPOZITIONALE ALE GRADINII PEISAGERE:  REZUMAND ESENTIALUL, STILUL PEISAGER AL GRADINILOR SE CARACTERIZEAZA PRIN COMPOZITIA LIBERA, IN CARE ELEMENTELE NATURALE SI CELE CONSTRUITE SUNT IMBINATE IN PEISAJE CU CARACTER NATURAL  EXCLUDE SIMETRIA SI ECHIVALENTA, UNITATEA REALIZANDU-SE PRIN EHILIBRAREA SI COMPENSAREA ELEMENTELOR COMPONENTE

 IMPRESIA GENERALA ESTE ARANJAMENTUL PITORESC SAU NEREGULARITATEA CU ASPECT NATURAL, REUNIND ADESEA IN ACELASI TERITORIU ELEMENTE DE PEISAJ PE CARE NATURA LE REALIZEAZA DISPARAT  SOLUTIA DE AMENAJARE SE ADAPTEAZA CONFIGURATIEI NATURALE A TERENULUI: RELIEFUL ESTE IN LINII MARI RESPECTAT, INTERVENINDU-SE NUMAI CU MODIFICARI DE DETALIU, PENTRU REALIZAREA ARMONIEI FORMELOR TERENULUI SAU PENTRU CREAREA UNOR EFECTE PEISAGISTICE PITORESTI – ADANCIREA VAILOR, SUPRAINALTAREA COLINELOR, IMPLANTAREA DE ROCI, CREAREA DE PANTE LINE, CONCAVIZAREA PELUZELOR (VALONAMENTE) ETC.

 PENTRU IMPRESIA DE NATURALETE, INTRODUCEREA ROCILOR IN COMPOZITIE, SE FACE IN TERENURI CU RELIEF VARIAT, DUPA MODELELE OFERITE DE NATURA, PRIN CREAREA DE MASE DE ROCI, GROTE , CASCADE. 50

 APELE NATURALE SAU CREATE ASEMENEA CELOR NATURALE – LACURI, RAURI, PARAIE, CASCADE – OCUPA UN LOC IMPORTANT IN COMPOZITIE; ELE SUNT ARMONIZATE CU FORMELE RELIEFULUI SI CU VEGETATIA;  PLANTATIILE RESPECTA FORMELE NATURALE DE CRESTERE A VEGETATIEI SI GRUPARILE NATURALE: MASE CU CONTURUL NEREGULAT, PALCURI, EXEMPLARE SOLITAERE DE ARBORI SI DE ARBUSTI SUNT DISPUSE CU MULTA VARIETATE IN PLANURI SUCCESIVE, ECHILIBRAND COVOARELE INTINSE ALE PELUZELOR INIERBATE.  VEGETATIA ARBORESCENTA ESTE ASTFEL ORDONATA INCAT CREAZA LINII DE VEDERE INTERESANTE CATRE DIFERITE ZONE ALE PARCULUI SI CATRE PEISAJUL EXTERIOR  ALEILE AU TRASEU LIBER, DESENAT IN LINII SINUOASE, CONTURAND ARII LARGI. ELE URMEAZA FORMELE RELIEFULUI SI SUNT ASTFEL AMPLASATE INCAT NU SE SUPRAPUN CU LINIILE DE PERSPECTIVA ( SPRE DEOSEBIRE DE STILUL CLASIC, UNDE DESENUL ALEILOR SE IMPUNE PREGNANT IN CADRUL VIZUAL)  IN GRADINILE PEISAGERE CONSTRUCTIILE DECORATIVE SUNT FOLOSITE IN NUMAR MAI MIC SI INTOTDEAUNA IN ARMONIE CU PEISAJUL CREAT: PODURI, CHIOSCURI, PAVILIOANE RUSTICE, MICI TEMPLE SI UNELE MONUMENTE EVOCATOARE ALE GLORIEI TRECUTULUI ANTIC, UNEORI RUINE, FANTANI, ZIDURI, SCARI, IMPREJURIMI CU CARACTER RUSTIC. ACESTEA SE INTEGREAZA PEISAJELOR CREATE, FARA OSTENTATIE, COMPLETANDU-LE SI IMPRIMANDU-LE ANUMITE TRASATURI: ROMANTICE, PITORESTI, RUSTICE. 51

STILUL MODERN - mixt (eclectic) in arta gradinilor • reuneşte caracteristicile grădinilor rectangulare şi a celor peisagere • a apărut ca urmare a cerinţelor epocii, fără a putea fi atribuit unui creator anume. • transformarea peisageră a unor vechi amenajări clasice cărora nu li s-a putut schimba în totalitate caracterul, a dus la îmbinarea celor două metode de compoziţie în cadrul aceluiaşi parc • iniţial aceste transformări nu s-au sudat într-o compoziţie unitară, dar au trezit interesul pentru posibilităţile mai variate pe care le oferea o astfel de asociere • primele amenajări mixte s-au făcut în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea în Franţa, la Paris: BAGATELLE, MONCEAU

CARACTERISTICI - Stilul mixt, numit şi stil compozit, se caracterizează prin:  rezolvarea unor zone ale parcului sau grădini în stil geometric şi a altora în stil natural, cu tranziţii armonioase între ele, alcătuind un ansamblu unitar. amenajare geometrică centrele de compoziţie Intrările  zonele situate în lungul unor axe principale de perspectivă unele inserţii importante de alei spaţiile din vecinătatea clădirilor se amenajează geometric manieră liberă, peisageră restul amsamblului

 între zonele cu rezolvări stilistice diferite nu există o diferenţiere netă în toate aspectele compoziţionale  îmbinând unele elemente comune amenajărilor peisagere

 sectoarele tratate regulat se leagă firesc şi armonios de cele libere,  ordonarea compoziţie într-o manieă mai simplă. Astfel, ansamblurile de partere, decorate cu rabate de flori şi bazine geometrice pot fi încadrate de peluze în care vegetaţia arborescentă este dispusă liber: masive cu liziera neregulată, grupuri şi exemplare izolate repartizate în mod echilibrat, dar nesimetric, de o parte şi de alta a parterelor.

 un parc mixt poate avea mai multă atractivitate, prin:  varietatea scenelor de peisaj în care se pot îmbina deopotrivă aspecte ale ordinii estetice geometrice( până la exprimarea caracterului arhitectural) şi aspecte pitoreşti sau romantice

 succesiunea zonelor de tranziţie stilistică oferă, de asemenea, moduri diferite de asociere a elementelor de construire a peisajului  unitatea compoziţiei se realizează prin : modalităţile de organizare spaţială  modelările de relief

 aranjamentul plantaţiilor.  stilul

mixt permite o mai mare libertate a soluţiilor

 el se adaptează mai bine cerinţelor de amenajare a parcurilor publice multifuncţionale  cuprinde numeroase dotări şi sistematizări secundare, mai ales în cazul suprafeţelor vaste, cu o mare capacitate de primire a vizitatorilor.

Caracteristica ce defineşte noul mod de amenajare a grădinii  optarea

în zonele reprezentative şi în cele destinate marelui public, pentru tratarea geometrică care:  poate asigura monumentalitatea

 pune mai mult în valoare construcţiile( ce ocupă cel mai adesea tocmai partea centrală a ansamblului) permite profile transversale largi necesare accesului la echipamentele pentru spectacole  manifestări sportive  expoziţionale,cu sute sau mii de vizitatori  platforme generoase în faţa clădirilor semnificative ale parcului sau în jurul unor obiective decorative majore ca lucrările de artă monumentală sau fântânile-spectacol.

În general, tratarea geometrică este mai substanţială la scuaruri şi mai diminuată la parcuri( peste 20 ha) unde caracterul peisager poate ocupa până la 60-70% din totalul suprafeţei.

De reţinut este şi faptul că în cazul grădinilor urbane, stilul geometric, nu a fost utilizat foarte mult în secolul XX

tratarea liberă : părăseste centrul major de interes al compoziţiei

 organizarea circulaţiei  a spaţiilor funcţionale  natura este de tot mai puţin prelucrată sau chiar acuzată( prin sistematizarea verticală, dispunerea suprafeţelor de apă)  unde perspectivele lungi sunt evitate  unde construcţiile nu mai au amploare şi sunt reduse ca număr

 unde se crează ambianţa adecvată pentru plimbarea solitară  evadarea din urban şi cotidian  contemplaţie

 meditaţie. Preluând din cele două stiluri asociate într-o singură compoziţie, elementele decorative dezvolta o gama variata de posibilităţi.

Vegetalul  se supune şi el aceloraşi reguli.

 în partea de primire reprezentativă, paleta cromatică a florilor atinge cota maximă (ocupând partere, bulingrine, succesiuni de terase)  arbuşti şi arbori sunt aleşi după ofertele decorative  posibilităţile de prelucrare a coroanei

 se acuză perspective  se crează fundaluri (pentru construcţii sau sculptură)

 se caută ritmuri si armonii in mineral/vegetal  în zonele destinate evadării din urban, se va urmări în schimb, cu predilecţie, “pitorescul”, ”naturalul” EXEMPLE 1. BAGATELLE GARDEN-PARIS 2. PARC MONCEAU-PARIS 3. PARC HAMBURG-WINTERHUDE 4. Brodsworth Hall and Gardens 5. Alton Towers Garden 6. CIMBRONE GARDEN-ITALIA 7. VILLA EPHRUSSI – Coasta de Azur 8. CARMEN DE LOS MARTIRES-SPANIA 9. THE OLD ZOO GARDEN-ANGLIA 10. PECKOVER GARDEN-ANGLIA

•GRADINA POSTMODERNA incurajeaza pe proprietarii de gradini sa descompuna gandirea lor preconceputa si sa creeze in noi moduri / conceptuale. •Gradina este utilizata pentru a experimenta cu noi materiale si noi geometrii - pentru a amplasa “poezia de beton”, pentru a: “construi o camera de sticla”, ptr a utiliza “plante netraditionale”, atipice, ptr a transforma ceva in altceva (ex: un paviment intr-o fantana). •transforma o idee intr-o compozitie structurala de factura postmoderna

•Din punct de vedere geometric, postmodernismul este asociat cu deconstructivismul geometric. GRADINI POSTMODERNE 1.PARC ANDRE CITROEN- Allain Provost, Gilles Clement 2. Albert KAHN Garden-Paris 3. Parcul VILLETTE, PARIS-Bernard Tschumi 4. “Le jardin de Tarot” -Niki de Saint-Phalle 5. “A plastic garden”- Cardasis Dean 6. “Durfee garden”- Cardasis Dean 7. Gradina resedintei DICKENSON-arh. Martha Schwartz 8. Gradina InstitutuluiWhitehead- arh. Martha Schwartz

Gradina Japoneza Folosind toate elemente din natură, gradina se supunea • astronomiei (inceputului anului corespundea cu trezirea la viata a gradinii) -Februarie - sarbatoarea Prunului Inflorit – “Cel care infrunta gheata” -Martie – luna florilor de piersic; Aprilie – sarbatoarea ciresului japonez

-Mai- sarbatoarea glicinelor Fuji (muntele Fujiiama / dupa numele celei mai vechi familii “camp de glicine”); Iunie – stanjeneii; iulie – lotusi; august si septembrie– hibiscus; Octombrie – crizanteme (emblema multor imparati japonezi); noiembrie si decembrie – camelia si floarea de ceai -reguli compoziţionale si sensuri simbolice • munţi, coline • un lac cu insule, un pârâu cu cascadă • stânci colţuroase, pietre rotunjite • nisip, pietriş

• arbori şi arbuşti, • florile erau folosite diferenţiat, fie pentru reconstituirea unui peisaj complet la o scară redusă, fie pentru crearea anumitor scene de peisaj: grădină montană, grădină de muşchi, grădină aridă.

• Multe din grădinile japoneze, prin aranjamentul apelor şi rocilor, sugerează peisajul ţării, constituit din insule cu munţi şi oceanul care le înconjoară. • În grădinile mari erau prezente şi elemente construite: • poduri • pavilioane • lanterne de piatră( după modelul corean) • ansambluri decorative din coloane de lemn •Anumite grădini erau concepute pentru ceremonialul ritual al ceaiului; mai mici şi mai intime, acestea sunt alcătuite din mai multe secţiuni, pe care vizitatorul le parcurge succesiv. Decorul mai sobru şi special constituit pentru a induce starea spirituală pregătitoare ceremoniei cuprinde: • plante sempervirescente • roci / pietre rituale (in grupuri de 3,5,7,10) • garduri • porţi interioare • în ultima secţiune este amplasat pavilionul tradiţional Tematica: - “Gradina de rau” – pietre si cascade - “Valurile marii” – nisip greblat - “Iarba de mlastina” – pietre plate si vegetatie acvatica

1. Gradina Cha No Yu (gradina austera) - proclama in spirit zen budist simplitatea ca norma estetica - Forma superioara de realizare – Gradina Kara San Sui – Ryoaanji= suprafata dreptunghiulara acoperita cu nisip greblat, cu un grup de 3 pietre ce se unesc sub forma de triunghi; cercul nu lipseste – este eul contemplatorului care prin meditatie se identifica cu gradina si devine un tot, un microcosmos) – este tipul ideal al gradinii iluzorii

- Gradina-schita So – alaturi de celelalte doua trepte de manifestare, care se regasesc in toate artele japoneze: Shin – stilul maret; Gyo – stilul intermediar;

2. Gradina Shibumi (gradina bogat ornamentata)– propune lux si rafinamentul Tipuri de gradini specifice: gradina templului, gradina palatului, gradina ceremoniei ceaiului, gradina daimionilor (aristocrati feudali), gradina miniaturala, gradina Bon Chei, gradina Kara San Sui

•

În grădinile japoneze, vegetaţia era perfect integrată peisajului;

•

cireşi japonezi, legaţi de cultul religios; pini; ienuperi; arbuşti de ceai; camelii; azalee; bambus, fac parte din decorul vegetal tradiţional alături de numeroase specii de flori, ferigi, muşchi.

•

În aranjamentul spaţial al grădinilor s-au introdus arbuşti modelaţi prin tundere (camelii, azalee, buxus) - forme rotunjite, ovalizate, etajate, combinate în variate compoziţii volumetrice, sugerează elemente inerte ale peisajului (roci, munte); mase de arbuşti supuse tunderii simbolizează formele valurilor mării sau peisaje colinare.

•

Gradina pavilioanelor: auriu,argintiu;rosu,verde

•

Preotul budist zen Soami – sec. 15 – creatorul gradinii Kara San Sui (“Peisajul apei secate”) la Kyoto – pavilioane destinate ceremoniei ceaiului (practica zen budista - tip exercitiu prin care se dobandea linistea, echilibrul, iubirea si intelegerea fata de oameni si lucruri) – compozitie care cuprindea trei zone: o zona de acces; o gradina; un pavilion cu engawa Cha Se Ki unde se oficia ritualul ceaiunlui; drumul strabatut de la intrare, prin gradina, pe aleile cu pietre la pas, prin engawa , pana in pavilion era lent, gradat, omul se detasa ca sa fie apt de a participa la ceremonial

BIBLIOGRAFIE – PEISAGISTICĂ - Note de curs – conf. dr. arh. Cerasella Craciun Cărti Biblioteca UAUIM III14TEMPUS Pigeat, Jean Paul, Parcs et jardin contemporain, Paris, 1990 I 27 DBI Rode Auguste, Der Engliche Garten zu Worlitz, Berlin, 1994 II 39 DBI Wiese, Conrad, Gartenkunst und Landschaftgestaltung in Japan, Berlin, Ernst Wasmuth, Tubingen, 1982 II 38 DBI Plumptre, George,Wasergarten, Stuttgart, Deutsche Verlags-Anstalt, 1995 II 44 DBI Hinz, Gerhard, Peter Joseph Lenne. Das Gesamtwerk des Gartenarchitekten und Stadteplaners, Darmstadt,Georg Olms Verlag, 1989 I 1907 Cullen, Gordon, Townscape, Londra, The Architectural Press Ltd, 1961 II 165 Marcus, Rica, Parcuri si gradini in Romania, Bucuresti, Ed. Tehnica, 1958 I 9077 Coster,14 Promenades dans Prague, Begedis,Editions Universitaires, 1988 II 3635 Arboricultura ornamentala si arhitectura peisagera, Buc, Ed. Didactica si Pedagogica, 1979 III 3204 The Edwardian Garden, 1989 III 3003 Vaisseau de pierres. Parc- ville, villette, architectures, Ed. Seyssel, Champ Vallon, 1987 I 9238 Preservation of the european arhitectural heritage (gardens of historic interes), 1993 III13TEMPUS Nitschke, Gunter, Le jardin Japonais, Koln, Benedikt Taschen Verlag Gmbh & Co KG, 1991 I 2413 Charageat,Marguerite,L’Art des jardins, Paris,Presses Universitaires de France,1962 I 5486 Cacovschi, V. Carmazinu, Peisajul estetic vitalizant, Buc, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, 1978 I 8581 Assunto, Rosario, Scrieri despre arta, Vol I : Filosofia gradinii si filosofia in gradina; Vol II: Gradini si Ghetari, Buc, Meridiane, 1988 II 2123 Simonds, John Ormsbee, Arhitectura peisajului, Buc, Ed. Tehnica, 1967 L 2 Costescu, Adrian, Peisajul ca scop, Arhitectura ca mijloc: O reacreditare a lemnului ( Licente ), UAUIM, Buc I 5486, Cacovschi, V. Carmazinu, Peisajul estetic vitalizant, Buc, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, 1978 III44TEMPUS Martin, Jennifer, L’art des Etats-Unis, Paris, Citadelles & Mazenod, 1992 I 8321 Pavel, Amelia, Peisaj natural, peisaj uman. Un capitol de arta europeana, Buc, Ed. Meridiane, 1987 I 8588 Aubry, Frederic, Apropos de …8 – 1988/89. Site, paysage et implantation, Lausanne, Ecole Politechnique de Lausanne, 1988/89 I 9722 Birksted, Jan, Relating Architecture to Landscape, Londra, E & FN Spon,1999 II 2484 Eckbo, Garrett, The Landscape We See, NY, McGraw – Hill Book Company, 1969

Link Filme youtube: http://www.youtube.com/watch?v=tzRTcF14Lyg

Around the World in 80 Gardens 6 China and Japan Around the World in 80 Gardens 9 Northern Europe Around the World in 80 Gardens 3 India Monty Don_s Italian Gardens - Caserta Monty Don_s Italian Gardens - Villa d_Este, Tivoli Monty Don_s Italian Gardens - Villa Gamberaia, Settignano, Monty Don_s Italian Gardens - Villa I Tatti, Florence Monty Don_s Italian Gardens - Villa Il Tritone, Sorrento Small Japanese Garden_ Nara Garden Fest. 2010 Etc.

• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

II

5472

Larcher, Jean-Luc, Amenagement des espaces verts urbains et du pazsage rural. Histoire, composition, elements construits, Paris, Lavoisier- Tec & Doc, 1995 I 4224 Preda, M., Arhitectura peisagera, Buc, Ceres, 1973 II 3635 Arboricultura ornamentala si arhitectura peisagera, Buc, ed. Didactica si Pedagogica, 1979 III 3724 Conran, Terence , Pearson , Dan, Le jardin – une surse inepuisable d'inspiration II 5677 Pope , Nori et Sandra , Couleurs eclatantes pour un jardin contemporain, III 3723 Moore, Henry, Sculptures in Landscape III 3725 Lecons de Jardins a travers l'Europe II 5680 Borja, Henry, Le Lecons du Jardin Zen, espace et illusion II 5678 How, James si Ochme, Wolfgang, Gardening with water I 3169 Jardin privees Modernes III 3723 Henry Moore. Sculptures with the landscape II 165 Parcuri şi grădini din România I 9722 Relating architecture to landscape I 9238 Preservation of the European Cultural heritage. Gardens of historic interest III 3724 Le Jardin II 2484 The Landscape We See II 3904 Spaţii verzi II 5472 Amenagement des espaces verts III 1923 Der grose Gartenkatalog II 5676 Grădina de locuit II 3635 Arboricultura ornamentală şi arhitectura peisageră I 5733 Espaces verts et urbanisme III 3003 Parc-Ville Villete II 3245 Sites et Sitologie III 1733 Handbook of urban landscape I 3306 Environmental design I 9597 Ecologie urbaine III 3724 Conran, Terence , Pearson , Dan, Le jardin – une surse inepuisable d'inspiration II 5677 Pope , Nori et Sandra , Couleurs eclatantes pour un jardin contemporain, III 3723 Moore, Henry, Sculptures in Landscape III 3725 Lecons de Jardins a travers l'Europe II 5680 Borja, Henry, Le Lecons du Jardin Zen, espace et illusion CAR II 5094 BOO - Booth, Norman K., Basic elements of Landscape Architectural Design, I Rotterdam : Elsevier Publishing Company, 1983 CAR L 163 NIC - Nicula, Vladimir, Cod de bare vs fir de iarba. Orasul vazut ca supermarket fata in fata cu arhitectura peisajului [Licente], Bucuresti : Universitatea de Arhitectura si Urbanism " Ion Mincu ", 2002 CAR I 5486 CAC - Cacovschi, V. Carmazinu, Peisajul estetic vitalizant, Bucuresti : Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1978 CAR II 2484 ECK - Eckbo, Garrett,The Landscape We See, New York : McGraw - Hill Carti editate in lb romana Iliescu, A.F.- Arboricultura ornamentala,Ed.Ceres, Bucuresti, 1998 Iliescu, A.F.- Arhitectura peisagera, Ed. Ceres,2003 Marcus, R.- Parcuri si gradini din Romania, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1958 Muja, S.- Spatiile verzi in sistematizarea teritoriului si a localitatilor, Ed. Ceres,Bucuresti, 1984 Preda,M.,Palade,L.- Arhitectura peisagera, Ed.Ceres, Bucuresti, 1973 Selaru, Elena- Flori cultivate in gradina, Ed. Grand, Bucuresti, 1998 Sonea,V., Pavel,A., Ailincai,N. , Selaru, Elena - Floricultura, EDP, Bucuresti ,1979 Visoiu, Dagmar- Istoria gradinilor si parcurilor, Ed. Mirton, Timisoara, 2001

Carti, capitole din carti, articole – CERASELLA CRACIUN – www.cerasellacraciun.ro

• •

• • • • • •

• •

• • • •

• •

•

Carte – Libraria UAUIM : “Culegere de documente legislative în domeniul peisajului natural, antropic şi cultural, în amenajarea teritoriului şi în urbanism”, ISBN 978-973-1884-83-7, Editura Universitară "Ion Mincu", Bucureşti, 2010, (in curs de aparitie 2011) Carte – Libraria UAUIM – subsol sau Biblioteca uAUIM:’’METABOLISMUL URBAN. O ABORDARE NECONVENTIONALA A ORGANISMULUI URBAN’’, (366 pagini in Format A5, color), Editura Universitara “Ion Mincu”, ISBN 978-973-1884-14-1(Cod CNCSIS: 257), Bucuresti, 2008 (lucrare selectionata de un juriu international la BAB - BIANUALA DE ARHITECTURA Bucuresti, 2008, Sectiunea Publicatii, prezentata in expozitia organizata la Teatrul National Bucuresti, MNAC, Galeria ¾, 15 octombrie -15 noiembrie 2008) Carte – Libraria UAUIM : „ARTA IN SPATIUL PEISAGISTIC. ELEMENT DE COEZIUNE AL VIEŢII COMUNITARE. Studiu de Caz: Arta Murală şi Tehnica de Artă Graffiti/Stencil.” (Editie coordonata), Editura Universitară “Ion Mincu”, (125 pagini in Format A5, color), ISBN 978-973-1884-44-8, Bucureşti 2009 Articol: „PEISAJUL SI CRIZA ECOLOGICĂ A ORAŞULUI”, IN ANALELE ARHITECTURII, Bucuresti, ISSN 1842-7723 (Cod CNCSIS: 257), 2009 Articol: „ORASUL DURABIL SI PEISAJUL”, in Analele Arhitecturii, Bucuresti, 2009, ISSN 1842-7723 (Cod CNCSIS: 257),, 2009 Articol “BUCURESTIUL, RECIPIENT SI GENERATOR DE PEISAJE DESTRUCTURATE SI DESTRUCTURANTE”, in publicatia Argument. Studii si cercetari stiintifice de arhitectura si urbanism, nr.1/2009, Bucuresti, 2009 ISSN 2067 – 4252 (Cod CNCSIS: 257) Articol “METHODES OF ANALYSIS, DIAGNOSIS AND THERAPY IN THE HUMAN SETTLEMENTS’ LANDSCAPE”, pag.869-879, in Horticulture - Bulletin of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, Cluj Napoca, 2009 Volume 66 (2), Print ISSN 1843-5254 (Cod CNCSIS: 862), Electronic ISSN 1843-5394 Articol “UNCONVENTIONAL SOLUTIONS TO NEUTRALIZE THE EFFECT OF INFRASTRUCTURE ON THE HUMAN METABOLISM” (coautor, alaturi de prof. Ancu Dinca), pag.880-885, in Horticulture - Bulletin of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, Cluj Napoca, 2009 Volume 66 (2), Print ISSN 1843-5254 (Cod CNCSIS: 862), Electronic ISSN 1843-5394. Articol: “MACROSCAPE”, (pag.32-33), in numarul tematic Bucuresti – 550 ani, din Revista Urbanismul. Serie Noua., nr.3/septembrie 2009. Articol: “GRADINI DISPARUTE”, (pag.83-85), in numarul tematic Bucuresti – 550 ani, din Revista Urbanismul. Serie Noua., nr.3/septembrie 2009. Articol “DESCOPERA GRADINILE PIERDUTE DIN BUCURESTI”, postat pe http://www.stopco2.ro ,19 iulie 2009-07-27 SANATATE SI PATOLOGIE URBANA” (pag 79-82), in Sectiunea „Bucuresti Metropola a Sec XXI”, Rubrica „Bucuresti in Context European”, in revista Forumului Academic Roman, (FAR XXI), ISSN 1844 766X, nr. 2 / februarie 2009. „Proiectul GRADINI PIERDUTE. Cercetarea Gradinilor disparute din Muncipiul Bucuresti” (pag 82-84), in Sectiunea „Bucuresti Metropola a Sec XXI”, Rubrica „Studiul de Caz. Peisajul - Trecut si Prezent”, in revista Forumul Academic Roman (FAR XXI), ISSN 1844 766X,nr.2/februarie 2009. Articol: ‘’REZONANTA, FUNCTIE, STRUCTURA SI CONFIGURATIE IN ORAS. DISTANTA, RAPOARTE, INALTIME, ACCENT, REPER SI RITM URBAN’’, (pag.90-93), in Numarul Tematic: A-Ritmii si E-proportii, ARHITEXT. Arhitectura. Design. Arte., Anul XV, Nr.05/2008. Capitolul: “CONTURAREA UNUI MODEL DE ANALIZA SI diagnosticare de tip neconvenţional” (pag. 288-304), în lucrarea “PREOCUPĂRI RECENTE ÎN PLANIFICAREA SPAŢIALĂ. SPRE CONFLUENTA TENDINŢELOR EUROPENE CU PRIORITĂŢI NAŢIONALE” (366 pag., format A5, alb-negru), editie ingrijita de Catalin Sarbu si Gabriel Pascariu, Editura Universităţii de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”, ISBN 978-973-1884-07-3 (Cod CNCSIS: 257), Bucuresti, 2008 Articol: “MOBILITATEA - TRANSFORMARE ŞI METAMORFOZĂ ÎN METABOLISMUL URBAN“, (pag.58), in Numarul Tematic: Mobilitate Virtuala ARHITEXT. Arhitectura. Design. Arte., Anul XV, Nr.01-02, ianuarie – februarie 2008.

Bibliografie – extinsa • - Chiu, Che Bing (2010). Jardins de Chine, ou la quête du paradis., Éditions de la Martinière, Paris • - Baridon, Michel (1998). Les Jardins- Paysagistes, Jardiniers, Poetes., Éditions Robert Lafont, Paris, • - Elisseeff, Danielle, (2010), Jardins japonais, Ḗditions Scala, Paris, • - Philippe Prevot, Histoire des jardins, Editions Sud Ouest, 2006 • - Lucia Impelluso, Jardins, potagers et labyrinthes, Hazan, Paris, 2007. • - Claude Wenzler, Architecture du jardin, Editions Ouest-France, 2003 Bibliografie - Michel Collot • Collot, Michel, program de cercetare Vers une géographie littéraire) • Collot, Michel, L’Horizon fabuleux, José Corti, 1998 • Paysage et poésie (José Corti, 2005) • La Poésie moderne et la Structure d’horizon (PUF, 1989) • La Pensée-paysage. Philosophie, arts, littérature (Actes Sud/ENSP, 2011) • Les Enjeux du paysage (Ousia, 1997) • Le Paysage: état des lieux (Ousia, 2001) • Paysage et modernité(s) (Ousia, 2007) • • - Paola di Felice : L'universo nel recinto. I fondamenti dell'arte dei giardini e dell'estetica tradizionale giapponese ii, editore leo olschki srl , 2012 • - Lucia Impelluso , Filippo Pizzoni : Grande atlante dei giardini in Oriente e Occidente , Mondadori Electa, 2009

• • • • • • • • • •

Páez de la Cadena, Francisco : Historia de los estilos en Jardinería, Coleccion Fundamentos 84, Ediciones Istmo, Madrid, 1982 Rodriguez García, Aurora : Historia de los Jardines Valencianos, Ediciones Marí Montañana, Valencia, 1996 Von Buttlar, Adrian : Jardines del Clasicismo z el Romanticismo. El jardin paisajista, traduccio José Luis Gil Aristu, editorial Nerea, Madrid,1993 Baridon, Michel : Los Jardines. Islam.Edad.Media.Renccimiento.Barroco, editores Abada,Madrid 2005 Baridon, Michel : Los Jardines. Siglos XVIII-XX, editores Abada,Madrid, 2008 Baridon, Michel : Los Jardines. Antiguedad.Extreo oriente, editores Abada,Madrid, 2004 FARIELLO, Francesco: La arquitectura de los jardines. De la Antigüedad al siglo XX, trad. Jorge Sainz, Editorial Reverté, Barcelona, 2004. LABAJOS, Lucian; RAMÓN-LUCA, Luis: Jardinería tradicional en Madrid, Edición La Librería, Madrid, 2007 SANZ HERNANDO, Alberto: El jardín clásico madrileño y los Reales Sitios,Edición Ayuntamiento de Madrid, Colección Libros Patrimonio, Madrid, 2009. TITO ROJO, José & CASARES PORCEL, Manuel: El Carmen de la Victoria. Un jardín regionalista en el contexto de la historia de los Cármenes de Granada, Editorial Universidad de Granada,Granada, 2000.

• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

II

5472

Larcher, Jean-Luc, Amenagement des espaces verts urbains et du pazsage rural. Histoire, composition, elements construits, Paris, Lavoisier- Tec & Doc, 1995 I 4224 Preda, M., Arhitectura peisagera, Buc, Ceres, 1973 II 3635 Arboricultura ornamentala si arhitectura peisagera, Buc, ed. Didactica si Pedagogica, 1979 III 3724 Conran, Terence , Pearson , Dan, Le jardin – une surse inepuisable d'inspiration II 5677 Pope , Nori et Sandra , Couleurs eclatantes pour un jardin contemporain, III 3723 Moore, Henry, Sculptures in Landscape III 3725 Lecons de Jardins a travers l'Europe II 5680 Borja, Henry, Le Lecons du Jardin Zen, espace et illusion II 5678 How, James si Ochme, Wolfgang, Gardening with water I 3169 Jardin privees Modernes III 3723 Henry Moore. Sculptures with the landscape II 165 Parcuri şi grădini din România I 9722 Relating architecture to landscape I 9238 Preservation of the European Cultural heritage. Gardens of historic interest III 3724 Le Jardin II 2484 The Landscape We See II 3904 Spaţii verzi II 5472 Amenagement des espaces verts III 1923 Der grose Gartenkatalog II 5676 Grădina de locuit II 3635 Arboricultura ornamentală şi arhitectura peisageră I 5733 Espaces verts et urbanisme III 3003 Parc-Ville Villete II 3245 Sites et Sitologie III 1733 Handbook of urban landscape I 3306 Environmental design I 9597 Ecologie urbaine III 3724 Conran, Terence , Pearson , Dan, Le jardin – une surse inepuisable d'inspiration II 5677 Pope , Nori et Sandra , Couleurs eclatantes pour un jardin contemporain, III 3723 Moore, Henry, Sculptures in Landscape III 3725 Lecons de Jardins a travers l'Europe II 5680 Borja, Henry, Le Lecons du Jardin Zen, espace et illusion CAR II 5094 BOO - Booth, Norman K., Basic elements of Landscape Architectural Design, I Rotterdam : Elsevier Publishing Company, 1983 CAR L 163 NIC - Nicula, Vladimir, Cod de bare vs fir de iarba. Orasul vazut ca supermarket fata in fata cu arhitectura peisajului [Licente], Bucuresti : Universitatea de Arhitectura si Urbanism " Ion Mincu ", 2002 CAR I 5486 CAC - Cacovschi, V. Carmazinu, Peisajul estetic vitalizant, Bucuresti : Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1978 CAR II 2484 ECK - Eckbo, Garrett,The Landscape We See, New York : McGraw - Hill Carti editate in lb romana Iliescu, A.F.- Arboricultura ornamentala,Ed.Ceres, Bucuresti, 1998 Iliescu, A.F.- Arhitectura peisagera, Ed. Ceres,2003 Marcus, R.- Parcuri si gradini din Romania, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1958 Muja, S.- Spatiile verzi in sistematizarea teritoriului si a localitatilor, Ed. Ceres,Bucuresti, 1984 Preda,M.,Palade,L.- Arhitectura peisagera, Ed.Ceres, Bucuresti, 1973 Selaru, Elena- Flori cultivate in gradina, Ed. Grand, Bucuresti, 1998 Sonea,V., Pavel,A., Ailincai,N. , Selaru, Elena - Floricultura, EDP, Bucuresti ,1979 Visoiu, Dagmar- Istoria gradinilor si parcurilor, Ed. Mirton, Timisoara, 2001

BIBLIOGRAFIE Michel Collot (profesor de literatură franceză la Universitatea Sorbonne nouvelle-Paris-III, membru al Institutului Universitar din Franța, coordonator al programului de cercetare Vers une géographie littéraire), preocupat de teoria și istoria peisajului, a publicat numeroase volume pe această temă, printre care: L’Horizon fabuleux (José Corti, 1998), Paysage et poésie (José Corti, 2005), La Poésie moderne et la Structure d’horizon (PUF, 1989), La Pensée-paysage. Philosophie, arts, littérature (Actes Sud/ENSP, 2011). A coordonat mai multe volume dedicate teoriei peisajului: Les Enjeux du paysage (Ousia, 1997), Le Paysage: état des lieux (Ousia, 2001), Paysage et modernité(s) (Ousia, 2007). De asemenea, este autorul mai multor cărți de poezie:Chaosmos (Belin, 1997), Immuable mobile (La Lettre Volée, 2002), De chair et d’air (La Lettre Volée, 2008). Carti – CERASELLA CRACIUN •Carte – Libraria UAUIM –’METABOLISMUL URBAN. O ABORDARE NECONVENTIONALA A ORGANISMULUI URBAN’’, (366 pagini in Format A5, color), Editura Universitara “Ion Mincu”, ISBN 978-973-1884-14-1(Cod CNCSIS: 257), Bucuresti, 2008 (lucrare selectionata de un juriu international la BAB BIANUALA DE ARHITECTURA Bucuresti, 2008, Sectiunea Publicatii, prezentata in expozitia organizata la Teatrul National Bucuresti, MNAC, Galeria ¾, 15 octombrie -15 noiembrie 2008) •Carte – Libraria UAUIM – subsol sau Biblioteca uAUIM: „ARTA IN SPATIUL PEISAGISTIC. ELEMENT DE COEZIUNE AL VIEŢII COMUNITARE. Studiu de Caz: Arta Murală şi Tehnica de Artă Graffiti/Stencil.” (Editie coordonata), Editura Universitară “Ion Mincu”, (125 pagini in Format A5, color), ISBN 978-973-1884-44-8, Bucureşti 2009 •Carte: “Culegere de documente legislative în domeniul peisajului •natural, antropic şi cultural, în amenajarea teritoriului şi în urbanism”, ISBN 978-973-1884-83-7, Editura Universitară "Ion Mincu", Bucureşti, 2010, (in curs de aparitie 2011) •Carte: ”Metode de abordare si cercetare urbana si peisagistica. Epistemologia si Transdisciplinaritatea, instrumente de cercetare a Peisajului Natural, Antropic si Cultural” (in curs de aparitie, 2012) •Articol: „PEISAJUL SI CRIZA ECOLOGICĂ A ORAŞULUI”, IN ANALELE ARHITECTURII, Bucuresti, ISSN 1842-7723 (Cod CNCSIS: 257), 2009 •Articol: „ORASUL DURABIL SI PEISAJUL”, in Analele Arhitecturii, Bucuresti, 2009, ISSN 1842-7723 (Cod CNCSIS: 257),, 2009 •Articol “BUCURESTIUL, RECIPIENT SI GENERATOR DE PEISAJE DESTRUCTURATE SI DESTRUCTURANTE”, in publicatia Argument. Studii si cercetari stiintifice de arhitectura si urbanism, nr.1/2009, Bucuresti, 2009 ISSN 2067 – 4252 •Articol “METHODES OF ANALYSIS, DIAGNOSIS AND THERAPY IN THE HUMAN SETTLEMENTS’ LANDSCAPE”, pag.869-879, in Horticulture Bulletin of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, Cluj Napoca, 2009 Volume 66 (2), Print ISSN 1843-5254 (Cod CNCSIS: 862), Electronic ISSN 1843-5394 •Articol “UNCONVENTIONAL SOLUTIONS TO NEUTRALIZE THE EFFECT OF INFRASTRUCTURE ON THE HUMAN METABOLISM” (coautor, alaturi de prof. Ancu Dinca), pag.880-885, in Horticulture - Bulletin of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, Cluj Napoca, 2009 Volume 66 (2), Print ISSN 1843-5254 (Cod CNCSIS: 862), Electronic ISSN 1843-5394. •Articol: “MACROSCAPE”, (pag.32-33), in numarul tematic Bucuresti – 550 ani, din Revista Urbanismul. Serie Noua., nr.3/sept. 2009. •Articol: “GRADINI DISPARUTE”, (pag.83-85), in numarul tematic Bucuresti – 550 ani, din Revista Urbanismul. Serie Noua., nr.3/septembrie 2009. •Articol “DESCOPERA GRADINILE PIERDUTE DIN BUCURESTI”, postat pe http://www.stopco2.ro/2009/07/19/descopera-gradinile-pierdute-din-bucuresti, 19 iulie 2009-07-27 •SANATATE SI PATOLOGIE URBANA” (pag 79-82), in Sectiunea „Bucuresti Metropola a Sec XXI”, Rubrica „Bucuresti in Context European”, in revista Forumului Academic Roman, (FAR XXI), ISSN 1844 766X, nr. 2 / februarie 2009. •„Proiectul GRADINI PIERDUTE. Cercetarea Gradinilor disparute din Muncipiul Bucuresti” (pag 82-84), in Sectiunea „Bucuresti Metropola a Sec XXI”, Rubrica „Studiul de Caz. Peisajul - Trecut si Prezent”, in revista Forumul Academic Roman (FAR XXI), ISSN 1844 766X,nr.2/februarie 2009. •Articol: ‘’REZONANTA, FUNCTIE, STRUCTURA SI CONFIGURATIE IN ORAS. DISTANTA, RAPOARTE, INALTIME, ACCENT, REPER SI RITM URBAN’’, (pag.90-93), in Numarul Tematic: A-Ritmii si E-proportii, ARHITEXT. Arhitectura. Design. Arte., Anul XV, Nr.05/2008. •Capitolul: “CONTURAREA UNUI MODEL DE ANALIZA SI diagnosticare de tip neconvenţional” (pag. 288-304), în lucrarea “PREOCUPĂRI RECENTE ÎN PLANIFICAREA SPAŢIALĂ. SPRE CONFLUENTA TENDINŢELOR EUROPENE CU PRIORITĂŢI NAŢIONALE” (366 pag., format A5, alb-negru), editie ingrijita de Catalin Sarbu si Gabriel Pascariu, Editura Universităţii de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”, ISBN 978-973-1884-07-3 (Cod CNCSIS: 257), Bucuresti, 2008 •Articol: “MOBILITATEA - TRANSFORMARE ŞI METAMORFOZĂ ÎN METABOLISMUL URBAN“, (pag.58), in Numarul Tematic: Mobilitate Virtuala ARHITEXT. Arhitectura. Design. Arte., Anul XV, Nr.01-02, ianuarie – februarie 2008.