Masini de Frezat Plan Intretinere Si Reparare PDF [PDF]

Zitiervorschau

EXAMEN ATESTAT

LICEUL TEHNOLOGIC „ NICOLAE BĂLCESCU” OLTENIŢA Nr. ______ din _________

PROIECT pentru

EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONALĂ NIVEL III

Calificarea: TEHNICIAN MECANIC PENTRU ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII

Tema:

MAŞINI DE FREZAT PLAN. ÎNTREŢINERE ŞI REPARARE

ÎNDRUMĂTOR: Elev: Clasa:

2013

1

EXAMEN ATESTAT

2.CUPRINS 1.Tema proiectului

1

2.Cuprins

2

3.Argument

3

4.Prelucrarea prin frezare

6

4.1.Generalitati 5.Masini de frezat 5.1.Clasificarea masinilor de frezat

6 9 9

6.Tipuri de freze

10

7.Masini de frezat plan

12

8.Tehnologii generale aplicate

16

8.1.Sisteme de reparatii

16

8.2.Categorii de lucrari de intretinere si reparatii

16

8.3.Lista lucrarilor pe categorii de reparatii specifice

20

9.Intretinerea si repararea masinilor de frezat plan

22

9.1.Importanta si sarcinile repararii utilajului

22

9.2. Procesul tehnologic de reparare

23

9.3.Tehnologia de reparat a masinii de frezat plan

28

10.Norme de tehnica securitatii muncii

30

10.1.Norme de tehnica securitatii muncii la prelucrarea prin frezare 10.2. Norme de tehnica securitatii muncii la intretinere

30 31

11.Bibliografie

32

12.Anexe

33 2

EXAMEN ATESTAT

3.ARGUMENT Absolvenţii noului sistem de formare profesională, dobândesc abilităţi, cunoştinţe, deprinderi dezvoltand si o serie de abilităţi cheie transferabile, cu scopul de a sprijini procesul de învăţare continuă, prin posibilitatea unei reconversii profesoinale flexibile catre meserii inrudite. Fiecare dintre calificările profesionale naţionale necesită unităţi de competenţă cheie şi unităţi de competenţă profesionale. Competenţele profesionale sunt grupate în unităţi de competenţă generale şi specializate. Cererea pieţei şi necesitatea formării profesionale la nivel european au reprezentat motivele esenţiale pentru includerea abilităţilor cheie în cadrul Standardelor de Pregătire Profesională ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie să li se ofere posibilitatea de a dobândi acele competenţe de bază care sunt importante pe piaţa muncii. Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute astfel încât să dezvolte abilităţi de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de muncă, pentru asumarea rolului în societate ca persoane responsabile, care se instruiesc pe tot parcursul vieţii. Aceste cerinţe, necesare unei vieţi adaptate la exigenţele societăţii contemporane, au fost încorporate în abilităţile cheie Fiecare nivel parcurs în domeniul Tehnic, implică dobândirea unor abilităţi, cunoştinţe şi deprinderi care permit absolvenţilor fie să se angajeze, fie să-şi continue pregătirea la un nivel superior. Pregătirea forţei de muncă calificate în conformitate cu standardele europene presupune desfăşurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare şi evaluare, centrate pe elev. Noii angajaţi vor putea desfăşura sarcini non-rutiniere care implică colaborarea în cadrul unei echipe. Prin unităţile de competenţe specializate din cadrul Curriculum-ului specific nivelul 3 de calificare, elevul este solicitat în multe activităţi practice care îi stimulează şi creativitatea. Orice activitate creativă va duce la o lărgire semnificativă a experienţei şi la aplicarea conştientă a cunoştinţelor dobândite.

Lucrarea de atestat „MASINI DE FREZAT PLAN.INTRETINERE SI REPARARE” implica elevul in atingerea Standardelor de Pregatire Profesionala specifice pregatirii sale in domeniul tehnic. In timpul functionarii masinilor, utilajelor si instalatiilor are loc o uzare neântrerupta a suprafetelor in frecare ale diferitelor organe de masini din componen3

EXAMEN ATESTAT

ta acestora.Din aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari, forma, dimensiunile, precum si starea suprafetelor. La o anumita valoare a acestor modificari apare o inrautatire brusca a insusirilor de exploatare ale anumitor mecanisme sau ale intregii masini-unelte, fapt care determina necesitatea raparatiei. Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, uitlajelor si instalatiilor necesita cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii participa un numeros personal muncitor cu inalta calificare. Depistarea din timp si eliminarea cauzelor care provoaca iesirea prematura din uz a organelor de masini au rezultate economice importante:  micsoreaza opririle neproductive ;  maresc perioada dintre reparatii ;  reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi timp, pentru alte lucrari, un mare numar de muncitori calificati. Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor si instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in unitatea de timp si caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-mecanice si chimice ale straturilor superficiale ale metalului din acre sunt confectionate piesele, de viteza relativa de deplasare a suprafetelor acestora, de presiunea de contact dintre ele, precum si de unii factori externi, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea prelucrarii suprafetelor respective. Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se produce atit in procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative, precum si din cauza asa-zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului, din cauza coroziunii sau din alte cauze. In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative, suprafetele se distrug de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este caracteristic pentru imbinarile cu pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice, reazeme etc.In cazul miscarii de rotatie , sau rectilinii alternative , distrugerea suprafetelor are loc mai ales datorita uzarii si strivirii. In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini, utilaje si instalatii: lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de frictiune si ale franelor, suruburile conducatoare, batiurile, mesele, carucioarele etc. Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz atit datorita cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte constructive sau a repararii defectuoase. Asemenea defecte sunt:  alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespund conditiilor de exploatare a pieselor;  alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact ale pieselor;  utilizarea unei metode nerationale de imbinare a pieselor;  datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in frecare;  alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe suprafete de frecare; 4

EXAMEN ATESTAT

 rezistenta si rigiditatea insuficienta a pieselor si montarea sau reglarea incorecta a masinii,utilajului sau instalatiei. Exploatarea corecta a masinilor ,utilajelor si instalatiilor in bune conditii maresc considerabil durata de serviciu. Prevenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, de starea sistemelor de siguranta , de blocare si a limitatoarelor. Cresterea duratei de serviciu a pieselor masinilor, uilajelor si instalatiilor se realizeaza si prin perfectionarea metodelor de reparare, marirea rezistentei la uzarea pieselor, controlul uzarii principalelor imbinari, modernizarea subansamblurilor, mecanismelor etc.. Obtinerea unei productii de buna calitate este conditia obligatorie pentru stabilirea marimii uzarii limita a organelor componente, ale masinilor ,utilajelor si instalatiilor. Aceasta se refera in primul rind la piesele principale ca:batiuri,mese,arbori principali, etc., de care depind precizia si calitatea executiei. In cazul masinilor-unelte, precizia de functionare depinde de precizia pozitiei si directiei deplasarii pieselor si a subansamblurilor in raport cu ghidajele batiurilor.reducerea preciziei geometrice a batiurilor, ca urmare a uzarii, inrautateste brusc caracteristicile de exploatare ale masinilor-unelte. Elaborarea lucrarii de atestat a permis atingerea unor unitati de competenta : 1. 2. 3. 4. 5.

Comunicare si iteratie. Asigurarea calitatii. Igiena si securitatea muncii. Lucrul in echipa. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei

5

EXAMEN ATESTAT

4.PRELUCRAREA PRIN FREZARE 4.1.GENERALITATI DEFINITIE: Frezarea este operaţia de prelucrare mecanică prin aşchiere pe maşini-unelte de fre-zat, cu scule numite freze. Freza este o sculă aşchietoare cu mai multe tăişuri, pentru prelucrarea suprafeţelor plane şi profilate, a canalelor de diferite forme etc.

Fig.4.1.Procesul de prelucrare prin frezare În cazul frezării, mişcarea principală de aşchiere este executată de sculă, iar mişcarea de avans de piesa de prelucrat (mai rar de sculă). Regimul de aşchiere la frezare este caracterizat de: 1. adâncimea de aşchiere(t); 2. avansul de aşchiere(s); 3. viteza de aşchiere(v). Adâncimea de aşchiere este stabilită în funcţie de mărimea adaosului de prelucrare şi numărul de treceri adoptat. La frezare se urmăreşte ca întregul adaos de prelucrare să fie înlăturat într-o singură trecere. Dacă condiţiile de precizie şi calitate a suprafeţei sunt ridicate, adaosul de prelucrare se îndepărtează în două faze: frezare de degroşare şi frezare de finisare.

6

EXAMEN ATESTAT

Fig.4.2.Miscarile necesare in procesul de aschiere Mişcarea principală de aşchiere se realizează cu viteza de aşchiere v. Mărimea vitezei de aşchiere se poate determina cu ajutorul unor relaţii experimentale sau se alege din normative în funcţie de:  schema de lucru adoptată;  natura şi materialul sculei;  materialul de prelucrat . Ea se exprimă în [m/min]. Pe baza vitezei de aşchiere calculate, se determină turaţia la arborele principal al maşinii cu relaţia: [rot/min] unde: v-viteza de aşchiere; D-diametrul sculei aşchietoare. Mişcarea de avans(s) presupune o deplasare între sculă şi piesă. Viteza de avans se determină din relaţia : [mm/rot] unde: s-avansul de lucru; z-numărul de dinţi; 7

EXAMEN ATESTAT

sd-avansul pe dinte; w-viteza de aşchiere. Este preferabil să se lucreze cu avansuri cât mai mari, deoarece în acest fel se asigură o productivitate ridicată. Avansul pe dinte ales se verifică funcţie de rezistenţa mecanismului de avans al maşinii de frezat şi funcţie de rigiditatea dornului port-freză. Avansul pe dinte (sd), ca dimensiune a secţiunii transversale a stratului de aşchiere, este distanţa dintre două suprafeţe de aşchiere consecutive, generate de doi dinţi alăturaţi, măsurată în direcţia avansului de frezare.

4.2.METODE DE FREZARE Prelucrarea prin frezare poate fi realizată în contra avansului (B) sau în sensul avansului (A).

Fig.4.3.Metode de frezare La frezarea în sens contrar avansului:  angajarea dintelui se face de la grosime mică de aşchiere, ceea ce face ca şocurile să fie mai mici;  jocul dintre flancurile filetului şurubului conducător şi piuliţei din lanţul cinematic al mişcării de avans este preluat de componenta orizontală FH , care este îndreptată în sens contrar avansului, în felul acesta fiind excluse vibraţiile pe orizontală;  componenta verticală FV , fiind îndreptată în sus, tinde să ridice semifabricatul de pe masa maşinii, putând provoca în acest fel vibraţii pe verticală, care influenţează negativ calitatea suprafeţei prelucrate ; 8

EXAMEN ATESTAT

 uzura sculei este mai puţin intensă ca urmare a faptului că tăişurile lucrează totdeauna pe suprafaţa prelucrată a piesei, nu ca în cazul frezării în sensul avansului, la care dintele ia contact de fiecare dată cu suprafaţa de prelucrat, care poate avea pe ea oxizi, impurităţi sau crustă dură La frezarea în sensul avansului :  aşchia este atacată de tăiş în partea sa cea mai groasă, forţa de aşchiere la angajare fiind maximă, deci, prelucrarea este însoţită de şocuri;  componenta verticală FV apasă semifabricatul pa masa maşinii, eliminând posibilitatea apariţiei vibraţiilor pe verticală, în schimb masa fiind mai încărcată, trebuie să fie bine susţinută în consolă;  componenta orizontală FH este dirijată, în acest caz, în sensul avansului şi tinde să tragă materialul sub sculă ; ea nu mai poate prelua jocul din cupla cinematică şurub-piuliţă, motiv pentru care pot să apară vibraţii în plan orizontal;  frezarea în sensul avansului se aplică mai ales la operaţiile de finisare sau de frezare rapidă.

5.MASINI DE FREZAT 5.1.CLASIFICAREA MASINILOR DE FREZAT Maşini-unelte de frezat În funcţie de construcţia şi de destinaţia lor, maşinile-unelte de frezat pot fi:  universale;  verticale;  orizontale;  speciale (longitudinale, pentru frezat filet, roţi dinţate etc).

Fig.5.1.Masina de frezat universala

Fig.5.2.Masina de frezat verticala 9

EXAMEN ATESTAT

Fig.5.3.Masina de frezat universala de sculerie

Fig.5.4.Masini de frezat plan

6.TIPURI DE FREZE La o freză se deosebesc dinţii aşchietori şi corpul. Din punct de vedere constructiv, frezele pot fi executate dintr-o bucată (în acest caz se numesc freze monobloc) sau asamblate (în acest caz se numesc freze cu dinţi montaţi). 10

EXAMEN ATESTAT

Fig.6.1.Freza monobloc

Fig.6.2.Freza cu dinti montati

Frezele cilindrice se folosesc pentru prelucrarea suprafeţelor plane pe maşinile de frezat orizontale. Ele pot avea dinţi drepţi sau înclinaţi . Cele cu dinţi înclinaţi lucrează în condiţii mai bune, deoarece aşchierea decurge mai liniştit. Pentru dimensiuni mari de freze, construcţia acestora poate fi realizată cu dinţi asamblaţi. Această soluţie permite construirea corpului din oţel de construcţie, iar dinţii aşchietori, din oţel rapid (HSS) sau plăcuţe din carburi metalice, ceea ce reduce simţitor costul sculei.

1.Freză deget 2.Freză cilindrică cu dinţi elicoidali 3.Freză modul disc 4.Freză deget 5.Freză cilindro-frontală 6.Freză disc 7.Freză disc 8.Freză pentru canale (coadă de rândunică) 9.Freză deget pentru profilare 10.Freză pentru canale în “T” 11.Freză conică 12.Freză pentru canale 13.Freză deget

Fig.6.3.Tipuri de freze

11

EXAMEN ATESTAT

7.MASINI DE FREZAT PLAN Maşina de frezat longitudinală Pentru prelucrarea unor piese mari, la producţia în serie şi în masă, se utilizează maşini de frezat longitudinale, prevăzute cu mai multe capete de frezat, ca-re asigură o productivitate foarte mare prin prelucrarea simultană a mai multor suprafeţe. Aceste maşini mai poartă şi denumirea de maşini de frezat portal.

Fig.7.1.Masina de frezat longitudinala În figura 7.1. este reprezentată maşina de frezat longitudinală. Piesele de prelucrat se fixează pe masa 2, care execută mişcarea de avans longitudinal de-a lungul ghidajelor de la batiul 1. Sculele sunt fixate în capetele de frezat 5 şi execută mişcarea principală de aşchiere. Pentru executarea prelucrărilor pe maşina de frezat portal (longitudinală) este nevoie de o mişcare de avans de potrivire, în funcţie de poziţia suprafeţelor ce se prelucrează. Această mişcare este executată de scula aşchietoare, prin capul de frezat respectiv, care poate executa o mişcare de avans de-a lungul ghidajelor verticale sau de-a lungul ghidajelor ale traversei 6. La unele maşini de frezat longitudinale, capetele de frezat se pot înclina putându-se prelucra astfel piese cu suprafeţe înclinate. Pe batiu sunt prevăzute ghidajele verticale pe care se deplasează masa verticală . Această masă are diferite canale, pe care se pot monta diferite dispozitive şi accesorii, cum este, în cazul de faţă, masa orizontală . La partea superioară a batiului 12

EXAMEN ATESTAT

sunt ghidajele orizontale pe care se poate deplasa sau bloca în poziţia necesară capul de frezat , împreună cu arborele principal . Mişcările executate de această maşină-unealtă sînt următoarele: 1. mişcarea principală de aşchiere care este mişcarea de rotaţie a arborelui ; 2. mişcarea de apropiere II a capului de frezat se blochează apoi pe ghidaje; 3. mişcarea de ridicare şi coborîre IV a mesei maşinii; 4. mişcarea de avans longitunal III, efectuată de masa . Mişcările de avans ale mesei , pe orizontală şi pe verticală, pot fi executate manual şi automat. Celelalte mişcări de potrivire se execută manual.

Fig.7.2.Masina de frezat longitudinala tip portal Acest tip de maşină-unealtă este destinat prelucrării suprafeţelor plane, orizontale, verticale sau înclinate, la piese de dimensiuni mari având o dimensiune dominantă (lungimea) – spre exemplu ghidajele de pe batiurile maşinilor-unelte. Masa de lucru execută o singură mişcare de avans, longitudinal (de unde şi denumirea maşinii), fiind total rezemată pe ghidajele batiului, pe toată lungimea cursei. 13

EXAMEN ATESTAT

Rigiditatea maximă a sistemului tehnologic, asigurată de această construcţie specifică, permite aplicarea unor regimuri intense de lucru concomitent cu obţinerea unei calităţi superioare a suprafeţelor prelucrate. Prin echiparea maşinii cu mai multe capete de frezat şi utilizarea simultană a acestora se asigură o productivitate ridicată; de asemenea, suprafeţele prelucrate în acest mod, la aceeaşi prindere a piesei pe masa maşinii, îndeplinesc mai bine condiţiile de precizie în ceea ce priveşte poziţia relativă dintre ele faţă de cazul în care prelucrarea s-ar face în mod obişnuit, din mai multe prinderi succesive. Pentru a satisface diferitele necesităţi practice, s-au conceput mai multe variante constructive ale maşinii de frezat longitudinal. Dintre acestea, în figura 7.2. este prezentată maşina de frezat longitudinal de tip portal, cu doi montanţi echipată cu patru capete de frezat (două orizontale şi două verticale). Masa de lucru 3 se deplasează pe ghidajele batiului 1, în mişcarea de avans longitudinal II. Pentru asigurarea rigidităţii sistemului tehnologic, oricare ar fi poziţia de lucru, lungimea batiului este dublă faţă de lungimea mesei de lucru. Pe ghidajele montanţilor 2 se deplasează cele două capete de frezat orizontale, 4 şi traversa mobilă V, prin mişcările de poziţionare III, respectiv VI. Capetele de frezat verticale 6 execută mişcarea de avans – poziţionare IV pe ghidajele traversei şi mişcarea de poziţionare unghiulară VII, aceasta din urmă permiţând prelucrarea suprafeţelor înclinate. Pinolele 8 ale arborilor principali 9 permit executarea mişcărilor de poziţionare V, pentru stabilirea distanţei dintre suprafeţele prelucrate sau pentru pătrunderea sculelor la adâncimea de aşchiere dorită. Batiul maşinii, împreună cu montanţii şi cu traversa de rigidizare 7, formează un cadru închis şi rigid. Fiecare cap de frezat reprezintă o unitate cinematică independentă, cu reglarea turaţiei arborelui principal prin cutie de viteze. Sistemul cinematic al mişcărilor de avans este prevăzut cu mai multe ramificaţii, pentru masă şi pentru fiecare cap de frezat. Mecanismele respective sunt amplasate în batiul maşinii şi în carcasele solidare cu traversa mobilă. Lanţul cinematic al mişcării de avans longitudinal conţine motorul de acţionare M5, cutia de avansuri CA, cutia de distribuţie CD1 şi un mecanism melc – cremalieră melcată pentru transformarea mişcării de rotaţie în mişcare de translaţie. Lanţurile cinematice pentru avansul capetelor de frezat orizontale sunt derivate din cutia de distribuţie CD2. O cutie de distribuţie cuprinde mecanisme de inversare şi cuplaje pentru închiderea lanţurilor cinematice aferente. Lanţurile cinematice pentru avansul şi poziţionarea capetelor de frezat verticale includ bara de avansuri BA, cutia de distribuţie CD (dispusă pe traversa mobilă) şi mecanismele de transformare cu şurub conducător. Lanţul cinematic pentru deplasarea rapidă a traversei mobile conţine motorul M, reductorul RED şi două şuruburi conducătoare cu rotire sincronizată. După efectuarea poziţionării, traversa este blocată pe ghidajele montanţilor. 14

EXAMEN ATESTAT

Masina de frezat plan La aceste maşini, prin simplificarea sistemului de elemente suprapuse pentru fixarea piesei de prelucrat, se obţine creşterea rigidităţii faţă de cazul maşinilor de frezat cu consolă. În aceste condiţii, se pot aplica regimuri de aşchiere mai intense, dar se îmbunătăţeşte şi calitatea suprafeţelor prelucrate. Deaceea se utilizează pentru prelucrarea suprafeţelor plane sau profilate, la producţia de serie. Maşinile de frezat plan se clasifică după numărul mişcărilor executate de piesă şi după poziţia capului de frezat (orizontale, verticale). Există şi variante constructive cu două sau trei capete de frezat, asemănătoare cu maşinile de frezat longitudinal (ce vor fi prezentate în paragraful următor). În figura 7.3. se prezintă schema cinematică de principiu a unei maşini verticale de frezat plan, având masa deplasabilă pe două direcţii perpendiculare, în plan orizontal (mişcările II şi III); celelalte mişcări de generare sunt: I – mişcarea principală (rotaţia sculei aşchietoare) şi IV – mişcare de avans vertical efectuată de către capul de frezat. Mişcarea V este utilizată la poziţionarea pinolei port-sculă pentru stabilirea adâncimii de aşchiere. Principalele părţi componente ale maşinii sunt: 1 – batiu; 2 – montant; 3 – cap de frezat; 4 – arbore principal; 5 – masă de lucru; 6 – sanie transversală. Pentru realizarea cu viteză sporită a mişcărilor de poziţionare, mişcarea de rotaţie furnizată de M3 se însumează prin intermediul unui mecanism diferenţial DIF cu mişcarea de rotaţie furnizată de M2 şi reglată prin cutia de avansuri CA (mişcarea de avans).

Fig.7.3.Masina de frezat plan.Schema cinematica 15

EXAMEN ATESTAT

8.TEHNOLOGII GENERALE APLICATE 8.1.SISTEME DE REPARATII Repararea masinilor,utilajelor si instalatiilor se poate realiza prin mai multe sisteme , principalele fiind urmatoarele :  Sistemul de reparatii executate dupa necesitate –dupa acest sistem ,masina se repara atunci cand nu mai poate fi mentinuta in expoatare,deci neplanificat si numai din cauza uzarii avansate a pieselor.  Sistemul de reparatii pe baza de constatari-este sistemul prin care cu ocazia unei revizii executate la un utilaj se stabileste si termenul la care se face revizia urmatoare ,precum si volumul reparatiei,pregatindu-se piesele de schimb si materialele necesare.Volumul si termenele reparatiei depind de starea masinii.  Sistemul de reparatii cu planificare rigida-prevede scoaterea obligatorie a masinii din functiune,pentru executarea reparatiilor,la anumite perioade stabilite,independent de starea tehnica a lor,precum si repararea sau inlocuirea pieselor si organelor componente la termenele stabilite.  Sistemul preventiv de reparatii periodice planificate-se bazeaza pe determinarea cat mai exacta a variatiei uzarilor in timp,la toate organele,piesele si elementele masinilor. Pe baza acestor uzari in raport cu limitele admise pentru fiecare organ,piesa sau element in parte se determina duratele de functionare corespunzatoare intre doua reparatii,exprimate in numar de ore de functionare.acestedurate de functionare sunt folosite pentru stabilirea termenelor la care masina va fi scoasa din serviciu pentru reparatii (structura ciclurilor de reparatii) . Avantajele principale ale acestui sistem constau in evitarea iesirii neprevazute a masinii din functiune si in posibilitatea unei mai bune organizari si pregatiri a reparatiei si a planificarii lucrarilor de reparatie pentru orice termen. Acest sistem prevede lucrari de intretinere si reparatii

8.2.CATEGORII DE LUCRARI DE INTRETINERE SI REPARATII

Potrivit normativelor tehnice de intretinere si reparare a utilajelor folosite in industria constructoare de masini ,intr-un ciclu de reparatii se cuprind ca lucrari de baza : a)Revizii tehnice b)Reparatii curente c)Reparatia capitala a)Revizia tehnica - Rt - reprezinta ansamblul de operatii care se executa inaintea unei reparatii planificate ,in scopul determinarii starii tehnice a utilajului si a principalelor lucrari de reparatii care trebuie efectuate cu ocazia acesteia. Lista de lucrari de reparatii ce se executa cu prilejul reviziilor tehnice 1. Determinarea elementelor cu uzuri avansate; 2. Executarea reglajelor la toate organele prevazute cu elemente care sa permita eliminarea jocurilor; 16

EXAMEN ATESTAT

3. Verificarea organelor de comanda si a dispozitivelor de protectie; 4. Verificarea instalatiei de racire si ungere; 5. Remedierea defectiunilor (care nu necesita consum mare de manopera); 6. Verificarea parametrilor de lucru ai masinii; 7. Verificarea instalatiei electrice; 8. Inlocuirea pieselor uzate ce nu prezinta garantii in functiune. Reviziile tehnice se executa cand masinile sunt oprite din functiune,in timpul zilelor de sambata,duminica si a sarbatorilor legale. b)Reparatia curenta-Rc-reprezinta ansamblul de operatii care se executa periodic potrivit prevederilor de plan,in vederea inlaturarii uzurii materiale sau a unor deteriorari locale prin repararea ,reconditionarea sau inlocuirea unor piese componente sau subansambluri uzate.Reparatia curenta poate fi de gradul I sau de gradul II ,in functie de marimea intervalului de timp de functionare intre reparatii ,de importanta lucrarilor executate si valoarea pieselor si a subansamblurilor reparate ,reconditionate sau inlocuite. Lista de lucrari ce se executa cu prilejul reparatiilor curente de gradul I : 1. Deconectarea masinii de la retea; 2. Demontarea partiala a masinii; 3. Curatarea,spalarea pieselor demontate,curatarea ansamblelor ramase pe masina; 4. Sortarea pieselor pe categorii (intocmirea constatarii ); 5. Curatarea ghidajelor de rizuri si lovituri; 6. Verificarea si repararea sistemului de actionare hidraulic; 7. Verificarea si repararea instalatiei de ungere 8. Verificarea si repararea dispozitivelor de protectie; 9 Montarea masinii,efectuarea reglajelor; 10.Probarea,remedierea defectiunilor,verificarea preciziei masinii; 11.Reconditionarea pieselor uzate (inclusive ghidaje ); 12.Confectionarea de piese noi; 13.Transportarea pieselor de la,respectiv la,masina care se repara; 14.Verificarea inca o data a deconectarii masinii de la retea,verificarea instalatiei si tabloului electric; 15.Inlocuirea conductorilor,contactelor sau aparatelor uzate; 16.Curatirea,verificarea motoarelor electrice. Lista de lucrari ce se executa cu prilejul reparatiilor curente de gradul II 1.Verificarea preciziei masinii pentru stabilirea gradului de uzura; 2.Demontarea partiala a masinii ( la locul functionarii); 3.Demontarea subansamblelor in atelierul de reparatii; 4.Curatirea,spalarea pieselor subansamblelor in atelierul de reparatii; 5.Sortarea pieselor pe categorii (intocmirea constatarii); 6.Repararea sistemului de racire si ungere; 7.Repararea sistemului de actionare hidraulic; 8.Repararea dispozitivelor de protectie; 17

EXAMEN ATESTAT

9.Montarea subansamblelor reparate si montarea generala a masinii; 10.Reglarea,probarea functionarii masinii,remedierea defectiunilor; 11.Verificarea preciziei masinii conform normelor; 12.Vopsirea masinii; 13.Reconditionarea pieselor uzate (inclusive ghidaje ); 14.Reconditionarea ghidajelor; 15.Confectionarea de piese noi; 16.Transportarea subansamblelor de la,respectiv la,locul de functionare al masinii; 17.Verificarea inca o data a faptului daca masina este deconectata de la retea si demontarea partiala a instalatiei si a tabloului electric; 18.Repararea motoarelor electrice; 19.Inlocuirea aparaturii electrice deteriorate (intrerupatoare,elemente de siguranta,butoane de comanda ); 20.Inlocuirea conductorilor uzati; 21.Repararea lampii de iluminat; 22.Montarea echipamentului electric al masinii,probe ,remedieri; 23.Confectionarea diferitelor piese necesare echipamentului electric. c)Reparatia capitala -Rk- reprezinta categoria de interventie care se efectueaza dupa expirarea ciclului de functionare prevazut in normativul tehnic,avand ca scopreaducerea caracteristicilor tehnico- economice ale masinii la nivelul avut initial si preantampinarea iesirii din functiune a acestuia inainte de termen. Lista de lucrari ce se executa cu prilejul reparatiilor capitale A. Partea mecanica 1.Verificarea preciziei masinii pentru stabilirea gradului de uzura; 2.Demontarea completa a masinii in parti componente; 3.Curatirea ,spalarea ,stergerea pieselor; 4.Sortarea pieselor pe categorii (intocmirea constatarilor); 5.Repararea sistemului de actionare hidraulic; 6.Repararea sistemului de ungere si racire; 7.Repararea dispozitivelor de protectie; 8.Montarea pe subansamble si montarea generala a masinii; 9.Reglarea,probarea functionarii masinii,remedierea defectiunilor; 10.Verificarea preciziei masinii conform normelor; 11.Chituirea si vopsirea masinii; 12.Demontarea si fixarea masinii de pe,respectiv pe ,locul de functionare; 13.Reconditionarea pieselor uzate; 14.Reconditionarea ghidajelor; 15.Confectionarea de piese noi; 16.Transportarea masinii de la ,respectiv la ,locul de functionare;

18

EXAMEN ATESTAT

B. Partea electrica 1.Demontarea instalatiei electrice a transformatorului ,a tabloului electric si verificarea aparaturii; 2.Demontarea,curatirea,spalarea pieselor motoarelor electrice; 3.Verificarea ,repararea bobinajului motoarelor electrice si al transformatoarelor 4.Inlocuirea aparaturii electrice deteriorate; 5.Inlocuirea lampii de iluminat si a diferitelor piese ce nu mai corespund; 6.Montarea ,probarea motoarelor electrice si transformatoarelor.

19

EXAMEN ATESTAT

8.3. LISTA LUCRARILOR PE CATEGORII DE REPARATII SPECIFICE

20

EXAMEN ATESTAT

21

EXAMEN ATESTAT

9.INTRETINEREA SI REPARAREA MASINII DE FREZAT PLAN 9.1. IMPORTANŢA ŞI SARCINILE REPARĂRII UTILAJULUI Desfăşurarea in mod ritmic a activităţii de producţie a unei intre-prinderi industriale necesită, ca o condiţie de bază, o bună organizare a reparării şi intreţinerii utilajului. Acest lucru este impus de faptul că in procesul folosirii lor productive, mijloacele fixe şi utilajul de producţie, ca o componentă a acestora, sunt supuse uzurii fizice şi morale . Ca urmare a uzurii fizice a utilajului de producţie are loc un proces de pierdere treptată a valorii de intrebuinţare şi, in cele din urmă, o pierdere a capacităţii lui de a satisface o necesitate socială, ducand in final, in felul acesta, la pierderea valorii lui. Uzura fizică a utilajului de producţie, in condiţiile folosirii utilajului in procesul de producţie, este insoţită de transferarea valorii asupra produselor create şi recuperarea ei continuă prin desfacerea acestora la diferiţi beneficiari . In vederea menţinerii caracteristicilor funcţionale ale utilajului pe durata folosirii lui şi a funcţionării in condiţii optime şi cu posibilităţi cat mai apropiate de cele iniţiale, in cadrul intreprinderilor se organizează un sistem de intreţinere şi reparare a utilajului de producţie . Organizarea pe baze ştiinţifice a lucrărilor de intreţinere şi reparare a utilajelor trebuie să ţină seama de particularităţile utilajului şi de modul de uzură fizică a diferitelor părţi componente ale acestora . Din analiza comportamentului la uzura fizică a pieselor, semifabricatelor, ansamblelor sau mecanismelor care compun utilajul de producţie se constată că uzura lor se produce in mod diferit in timp . La un motor, de pildă, cel mai rapid se uzează lagărele, pistoanele, segmenţii, in timp ce la alte piese, cum sunt axul cu came, arborele motor ş.a., procesul de uzură este mai lent. Aceasta impune repararea pieselor cu o uzură mai mare şi folosirea in continuare a maşinii. Folosirea utilajului de producţie in condiţii optime necesită, de asemenea, efectuarea in scopuri preventive a unor măsuri de intreţinere, care să impiedice uzura prematură şi operaţii de control şi revizie care să permită depistarea din timp a eventualelor defecţiuni . Ca urmare a particularităţilor utilajelor de a se uza in mod neuniform, concretizate in faptul că in timp ce unele piese sunt complet uzate, altele mai pot fi folosite o perioadă oarecare de timp, iar celelalte au o durată de folosire indelungată, se impune din punct de vedere economic adoptarea unui sistem adecvat de intreţinere şi reparare a acestora . Pentru o intreprindere industrială intreţinerea şi repararea utilajului de producţie prezintă o importanţă deosebită . Astfel, executarea acestor activităţi in condiţii optime asigură funcţionarea in mod normal a utilajelor de producţie, 22

EXAMEN ATESTAT

conformgraficelor de producţie, evitandu-se astfel scoaterile din funcţiune, contribuindu-se prin aceasta la realizarea unei activităţi ritmice . O bună intreţinere şi reparare a utilajului de producţie asigură menţinerea funcţionării acestuia potrivit performanţelor tehnico-economice prevăzute in cartea tehnică, influenţand direct randamentul şi precizia de funcţionare şi realizarea producţiei in cantităţile şi calitatea prevăzute . Organizarea intreţinerii şi reparării utilajelor la un nivel superior contribuie, de asemenea, in mod direct la reducerea costurilor de producţie, prin realizarea acestor activităţi la un nivel redus de cheltuieli . Organizarea executării lucrărilor de intreţinere şi reparaţii la nivelul unei unităţi industriale trebuie să permită realizarea următoarelor sarcini de bază : a) asigurarea menţinerii utilajului în perfectă stare de funcţionare ; b) evitarea uzurii excesive a utilajului şi a scoaterii înainte de termen sau accidental a acestuia din funcţiune ; c) creştere timpului de funcţionare a utilajului, atât prin mărirea timpului de funcţionare între două reparaţii, cât şi prin reducerea timpilor necesari executării reparaţiilor , d) ridicarea productivităţii muncii muncitorilor care execută reparaţii, asigurarea executării reparaţiilor cu cheltuieli minime şi de o calitate ridicată ; e) modernizarea maşinilor şi utilajelor învechite .

9.2.PROCESUL TEHNOLOGIC DE REPARATII

Procesul tehnologic de reparatii aplicat la utilaje poate fi de doua feluri :  proces tehnologic de reparatie individual  proces tehnologic de reparatie pe subansambluri. Procesul tehnologic de reparatie a masinii de frezat plan cuprinde urmatoarele operatii: 1. primirea utilajului in reparatie si spalarea sa la exterior; 2. demontarea in piese componente; 3. spalarea pieselor; 4. constatarea defectelor si sortarea pieselor; 5. intocmirea documentatiei de reparatie; 6. repararea pieselor si a echipamentului electric; 7. montarea pieselor in subansambluri sau ansambluri si incercarea lor; 8. asamblarea utilajului; 9. rodajul,controlul si receptia utilajului; 10.vopsirea; 11.predarea utilajului la beneficiar. Pregatirea masinilor si instalatiilor pentru intrarea in reparatie Primirea utilajelor si instalatiilor in reparatie se face de catre controlul tehnic al atelierului de reparatii si de catre un reprezentant al sectiei mecano-energetice. In prealabil, trebuie sa se execute curatirea si spalarea exterioara a masinii. Controlul tehnic al atelierului de reparatii supune masina unei revizii tehnice. Cu aceasta ocazie 23

EXAMEN ATESTAT

se urmareste daca masina este completa si care sunt defectiunile la functionarea in gol si in sarcina. Aceste constatari servesc ulterior la intregirea activitatii de constatare a defectelor. Demontarea utilajelor si instalatiilor Demontarea masinilor si instalatiilor este una dintre cele mai importante din cadrul procesului tehnologic de reparatie. Aceasta operatie trebuie sa fie precedata de:  studierea amanuntita a constructiei si functionarii masinii respective;  stabilirea succesiunii operatiilor la demontare in functie de modul de fixare al pieselor. Demontarea pieselor trebuie sa se faca numai cu scule si dispozitive adecvate, ceea ce permite evitarea deteriorarii lor. Daca la demontare se constata o rezistenta mai mare piesele nu vor fi fortate, ci se va studia si stabili care este cauza. Pentru stifturi, bucse, arbori etc. se stabileste mai intii directia de demontare, depozitare. Batiurile mari si grele ramin, in vederea reparatiei, la locurile de functionare. Ele se transfera la atelierul de reparatii numai in cazuri speciale de reparatii, si atunci daca sunt conditii. Celelalte piese se transfera la atelierul de reparatii unde piesele grele sunt asezate pe stelaje, iar piesele mici se asaza in lazi sau rafturi in asa fel incit suprafetele finisate sa nu se deterioreze. Pentru a se usura montarea pieselor si a se evita unele erori, piesele se inscriptioneaza cu vopsea sau se leaga de ele o marca de forma circulara sau patrata,avind imprimat un numar care arata ordinea demontarii. Asamblarea masinii se va face in ordinea inversa numerotarii. Demontarea fiecarui organ de masina are unele particularitati care se prezinta in continuare. Demontarea organelor filetate este o operatie relativ usoara daca i se acorda atentia cuvenita. Se vor folosi numai chei in perfecta stare (nedecalibrate), de preferinta tubulare. Cind demontarea se face greu,se umezeste imbinarea cu petrol, se aplica lovituri pe fata laterala a piulitei sau se incearca stringerea si desfacerea surubului si filetului in mod succesiv, pina cind acesta se misca. Daca nici de aceasta data nu reuseste demontarea, se incearca desurubarea piulitei dupa ce, in prealabil, a fost incalzita. Uneori, din cauza griparii filetului, este necesara distrugerea surubului prin taiere. Prezoanele se demonteaza cu doua piulite si cheie fixa sau cu dispozitive speciale. Stifturile se scot cu ajutorul piulitelor sau al unui surub, dupa cum sunt prevazute cu tija filetata sau gaura filetata. Celelalte stifturi se scot cu ajutorul dornurilor avind diametrul apropiat de al acestora. Pentru demontarea bolturilor se folosesc dornuri construite din metale moi (cupru, aluminiu, bronz etc.). Cuiele spintecate se deterioareaza cu ajutorul dispozitivelor. Daca cuiele spintecate sunt rupte, pentru extragerea lor se folosesc dornuri de otel avind diametrul cu 0,5 mm mai mic decit diametrul gaurii cuiului. 24

EXAMEN ATESTAT

Demontarea penelor din canalul lor se executa cu o bara de otel avind forma unei dalti. Penele prevazute cu gauri de extragere se scot cu ajutorul suruburilor. Penele cu calcai se extrag din locas cu ajutorul unui dispozitiv de tip surub-piulita. Demontarea inelelor de siguranta se face cu ajutorul clestilor. Daca urechile inelelor sunt rupte, demontarea se face cu ajutorul unor scule de forma surubelnitelor. Demontarea lagarelor si bucselor se executa in functie de tipul acestora. Astfel, demontarea lagarelor din doua bucati se executa cu scule obisnuite. Lagarele si bucsele montate prin presare se demonteaza cu ajutorul diferitelor tipuri de prese. Demontarea rulmentilor se face cu grija pentru a nu se deteriora alezajul, arborele sau chiar rulmentul. Lipsa dispozitivelor de extras rulmenti nu duce la ieftinirea reparatiilor, ci la cheltuieli inutile pentru repararea deteriorarilor sau chiar inlocuirea rulmentilor. Scoaterea rulmentilor prin lovituri de ciocan nu este permisa decat la rulmentii cu alezaj conic. La acesti rulmenti loviturile de ciocan se aplica prin intermediul a doua pene care forteaza in mod uniform intre labirint si partile fixe. Celalalte tipuri de rulmenti se scot cu ajutorului unor dispozitive si extractoare. Demontarea rulmentilor cu doua randuri de bile se executa fara a se prinde ghiarele dispozitivului de marginile inelului interior, pentru a nu-l deteriora. Extragerea rulmentilor din piese cu dimensiuni mici se executa numai prin transmiterea presiunii pe inelui exterior. Rulmaneti montati cu strangere se demonteaza dupa ce in prealabil au fost incalziti cu ulei mineral la 90-100°C.Incalzirea se face prin turnarea uleiului fierbinte pe rulment, in timp ce arborele se protejeaza cu azbest. Rotitele dintate montate prin strangere, se demonteaza cu ajutorul dispozitivului si extractoarelor a caror constitutie este identica cu a acelora folosite la demontarea rulmentilor. In cazul in care depresarea se face greu se procedeaza la incalzirea rotii pana la temperaturi de 100-200°C.Incalzirea trebuie sa se faca repede pentru a nu se incalzi si arborele. Demontarea instalatiei electrice trebuie sa se faca pe grupe, inscriptionand fiecare conducta sau aparat. Acolo unde este cazul trebuie intocmita si schema instalatiei electrice, daca aceasta nu se afla in cartea masini. Curatirea si spalarea pieselor Curatirea si spalarea pieselor ce urmeaza a fi reparate se face cu petrol, detergenti sau diferite solutii, ca de exemplu: soda calcinata 3-5% dizolvata in apa, avand temperatura de 60-80°, in care se mai adauga 3-10 gr. sapun la litru de solutie, pentru dizolvarea grasimilor . Procesul de spalare are patru faze: 1. indepartarea noroiului sau a altor impuritati cu ajutorul razuitoarelor si al maturilor; 2. spalarea pieselor in solutie incalzita; 3. spalarea in apa calda; 25

EXAMEN ATESTAT

4. uscare cu aer cald. Spalarea pieselor in solutii se face manual sau mecanizat. Spalarea mecanizata se face cu ajutorul unei masini. O particularitate prezinta spalarea rulmentilor, care se face in benzina sau ulei mineral fierbinte. Spalarea rulmentilor in benzina se face astfel: intr-un vas curat se toarna benzina pana ce se acopera rulmentii, iar apoi se adauga ulei mineral calitatea 305 in procent de 6-8% din volumul de benzina. In timpul spalarii, inelele rulmentului se rotesc in sens contrar pana cand partile componente se curata complet. Daca rulmentul este prea imbacsit, se spala in doua faze. La ultima faza se foloseste benzina curata. Spalarea in ulei fierbinte se face intr-o baie incalzita electric pana la temperatura de 80°. Daca dupa spalare se constata ca rulmentul are pete de coroziuni, se indeparteaza acestea cu panza de emery (smirghel nr.000) uzata sau cu o pasta formata din oxid de crom si ulei mineral, aplicata pe o bucata de pasla sau postav curat. Suprafata corodata se freaca pana cand petele dispar, dupa care rulmentul se spala din nou cu benzina. Dupa uscare rulmentul se asaza pe carton uscat si se unge cu ulei 305. Ungerea rulmentului se face prin rotirea lui lenta in baia de ulei. Sortarea pieselor si intocmirea foilor de constatare Sortarea pieselor este operatia prin care se urmareste sa se stabileasca natura defectelor, numarul pieselor ce se repara sau se inlocuiesc, volumul manoperei si masurile necesare pentru eliminarea cauzelor care au accelerat uzura pieselor in timpul exploatarii. In timpul sortarii, piesele se verifica din punct de vedere dimensional, al formei si al aspectului, cu ajutorul aparatelor de masura si control corespunzatoare. O atentie deosebita trebuie acordata verificarii pieselor a caror defectare poate conduce la accidente. Acestea se controleaza la feroflux, ultrasunete, etc., in vederea descoperirii aventualelor fisuri. Prin sortare, piesele se repartizeaza in trei grupe: bune, de reparat si de inlocuit.In categoria pieselor bune se trec numai piesele care se incadreaza in documentatia tehnica a utilajului sau a instalatiei. In categoria pieselor de reparat se trec piesele care, datorita faptului ca nu au grad inaintat de uzura, este economic sa fie reparate. Ultima categorie cuprinde piesele care, ajungind la limita maxima a uzurii, este imposibila sau neeconomica repararea lor si in acest caz se inlocuiesc cu altele noi. Pentru piesele care se repara sau se inlocuiesc, trebuie sa se intocmeasca o schita care sa cuprinda toate cotele si datele necesare reconditionarii sau reproducerii lor. Stabilirea precisa a cotelor se face tinind seama si de piesele cu care se asambleaza cele care se repara sau se inlocuiesc. In schitele intocmite pentru piesele ce se repara, locul ce trebuie reparat va fi indicat prin linii groase. Dupa schitele intocmite in timpul constatarii se executa ulterior desene, deoarece nu se recomanda reconditionarea pieselor sau executarea lor din nou sa se faca numai dupa model. Odata cu inlocuirea schitei se completeaza si foaia de constatare. 26

EXAMEN ATESTAT

Foaia de constatare cuprinde denumirea piesei, natura defectului, modul de rezolvare, numarul schitei sau desenului, volumul de manopera si, eventual, costul reparatiei. Constatarea defectelor In cadrul operatiei de sortare se constata starea pieselor ,abaterile lor fata de desenele de executie si conditiile tehnice inscrise in acestea,precum si care e cauza defectarii survenite. Cauzele defectarii pieselor pot fi:  de exploatare;  de fabricatie;  de constructie (proiectare). Defectele de exploatare sunt cele mai frecvente. Defectele de fabricatie provin din cauza greselilor comise in timpul procesului de productie sau in cursul reparatiilor efectuate. Cele mai frecvente cauze sunt abaterile fata de dimensiunile, tolerantele sau conditiile tehnice prevazute in desenele de executie, precum si la executie sau montaj. Defectele de constructie pot apare ca urmare a unor greseli de proiectare.Daca dimensiunile, calitatea materialului, tolerantele, tratamentul termic sunt stabilite gresit, piesele se uzeaza prematur. Piesele uzate vor fi sortate, la randul lor, dupa criteriile mentionate mai sus, urmand ca fiecare grup sa fie studiat detaliat, spre a se lua masurile cele mai potrivite pentru reconditionarea lor si pentru a se inlatura, in viitor, repetarea defectarii din aceleasi cauze. La operatia de constatare a defectelor se mai tine seama si de urmatoarele criterii. Suruburile,prezoanele si piulitele trebuie sa aiba filetul curat, fara urme de strivire sau lovire. Aceste defecte se admit numai daca dispar prin refiletare. Filetul nu trebuie sa fie rupt mai mult de 1,5 spire sau strivit pe o jumatate de spira la 10 spire. Gaurile pentru sprinturi si stifturi nu trebuie sa fie astupate sau deformate. Fusurile arborilor si ale axelor trebuie sa aiba o forma cilindrica fara urme de lovire si fara rizuri. Canalele de pana trebuie sa fie curate, iar fetele laterale paralele.La rotile dintate, dantura trebuie sa fie curata, fara urme de ciupire si fara fisuri. Se admit numai defectele care, in timpul reparatiei, pot fi eliminate. Uzura dintilor nu trebuie sa fie mai mare de 0,2 din modulul rotii. Suprafetele imbinarilor conice si cilindrice trebuie sa fie curate ,iar generatoarele suprafetelor rectilinii. Suprafetele conice se considera bune daca la controlul cu vopsea aceasta acopera din suprafata conului. La lagarele de rostogolire corpurile si caile de rulare nu trebuie sa prezinte ciupituri sau urme de coroziune. Lagarele de alunecare trebuie sa aibe cuzinetii fara urme de gripare, iar daca acestia au captuseala din compozitie se controleaza si aderenta prin ciocanire, cuzinetului in stare suspendata, sunetul emis trebuind sa fie cristalin. Cuzinetul de care captuseala nu adera are un zgomot infundat. O metoda 27

EXAMEN ATESTAT

precisa pentru verificarea aderarii compozitiei la cuzinet este controlul cu ultrasunete.

9.3.TEHNOLOGIA DE REPARARE A MASINII DE FREZAT PLAN

a. b. c. d. e. f. a. b. c. d. e. f. g.

Pentru repararea masinii de frezat plan se intocmesc urmatoarele documente : 1.Actul de constatare care cuprinde : determinarea utilajului; numarul de inventar; data efectuarii constatarii; locul; cuprinsul defectatiei (piese defecte ce necesita remedieri, piese defecte ce necesita inlocuiri); beneficiarul reparatiei si cine executa lucrarea. 2.Fisa tehnologica care se intocmeste in baza actului de constatare si in care se evidentiaza : denumirea utilajului; comanda de executie a reparatiei; denumirea operatiei ce se executa; norma tehnica; manopera in ore; materiale in unitati de masura si cantitatea necesara; alte date care stau la baza calculului de cost al reparatiei .

Repararea principalelor subansambluri mecanice frezat ale masinii de gaurit

Repararea mesei : masa se uzeaza in zona canalelor T deprindere a pieselor.In majoritatea cazurilor,printr-o exploatare necorespunzatoare mesele se prezinta cu nervurile din zona canalelor „ T” rupte si cu suprafata pentru prindere a pieselor cu diferite denivelari,provenite din aschierea cu frezale atunci cand lucratorii scapa frezele pe masa masinii. Repararea meselor uzate se face prin placare si comporta urmatoarele operatii:  frezarea si gaurirea mesei in zona uzata  confectionarea ,prin frezare si gaurire ,a unei placi corespunzatoare locasului frezat din zona uzata a mesei  montarea placii prin suruburi pe masa uzata  rectificarea suprafetei mesei Dupa repararea mesei se ajusteaza suprafetele de ghidare ale consolei si repararea pieselor mecanismului de ridicare a mesei.Suprafata de lucru a mesei trebuie sa fie perfect plana.Se admit abateri intre 0,03 si 0,04 mm pe lungimea de 300 mm. Repararea batiului : lucrarea consta in special in reparatia ghidajelor uzate si lovite.Reparatia ghidajelor incepe prin curatirea cu razuitorul a rizurilor existente pe 28

EXAMEN ATESTAT

suprafetele lor.apoi masina unealta se aseaza perfect orizontal .Precizia de instalare este de cel putin 0,04 mm pe lungimea de 1000 mm.marimea uzurii ghidajelor se verifica cu rigla si cu calibrul de interstitii.Daca uzura este de 0,5 mm sau mai are,corpul se raboteaza.Uzurile si rizurile locale (cu lungimea de pana la 20 mm) se repara prin incarcare cu aliaj de antifrictiune .Ghidajele cu uzura de 0,15-0,20 mm se rectifica si se razuiesc,pentru a garanta o abatere de 0,02-0,03 mm pe lungimea de 1000 mm. Repararea cutiilor de viteze si de avansuri : consta in repararea sau inlocuirea axelor,a bucselor ,a lagarelor de alunecare ,a rulmentilor,a rotilor dintate ,a penelor,etc. ,care se uzeaza intimpul exploatarii masinii .Toate aceste piese se repara prin procedee de reconditionare obisnuite.Fusurile arborilor se strunjesc si se rectifica,sau se reconditioneaza prin cromare ,prin calarea pe ele a unor bucse,precum si prin alte procedee.Bucsele uzate se inlocuiesc cu altele noi. Repararea transmisiilor prin curele : Defectele frecvente care se pot constata la transmisiile prin curele sunt :incovoierea arborilor ,uzura fusurilor arborilor,uzura lagarelor ,uzura curelelor si a rotilor de curea.Repararea rotilor de curea consta in rectificarea suprfetei de lucru a obezii,reconditionarea alezajelor butucului la dimensiunile corespunzatoare ajustajului prescris si reconditionarea asamblarii prin pana a rotii si arborelui . Repararea angrenajelor : se executa tinandu-se cont de natura si cauzele uzurii,de materialele din care sunt confectionate rotile dintate si precizia asamblarii. Rotile de fonta cu dintii uzati in proportie de peste 20% se inlocuiesc.Rotile din otel cu dinti uzati in proportie de peste 30% se inlocuiesc.La rotile care au modulul mai mic de 6 mm,nu se admite inlocuirea dintilor rupti ;la cele cu modulul mai mare de 10 mm ,se admite inlocuirea a maximum trei dinti rupti,cu dinti sudati si rectificati,sau cu dinti filetati;fusurile butucurilor se pot repara prin sudare. Repararea cuplajelor :se realizeaza prin incarcarea cu sudura si prelucrarea la dimensiunile initiale;piesele de legatura rigida sau elastica (bolturi,suruburi ,inele )se inlocuiesc cu pise noi. Repararea ambreiajelor :consta in inlocuirea garniturilor de frictiune ,rectificarea placilor de presiune ,reconditionarea sau inlocuirea elementelor de asamblare si reglarea ambreiajelor.

29

EXAMEN ATESTAT

10.NORME DE SECURITATEA MUNCII LA INTRETINEREA SI REPARAREA MASINILOR DE FREZAT PLAN 10.1.NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII LA PRELUCRAREA PRIN FREZARE Fixarea sculei Art. 36. - Inainte de fixarea frezei se va verifica, daca aceasta corespunde materialului ce urmeaza a se prelucra, precum si regimul de lucru indicat in fisa de operatii. Art. 37. - Montarea si demontarea frezei se vor face cu mâinile protejate. Art. 38. - Dupa fixarea si reglarea frezei, se va regla si dispozitivul de protectie, astfel incat dinţii frezei sa nu poata prinde mâinile sau imbracamintea lucratorului in timpul lucrului. Fixarea pieselor Art. 39. - (1) Fixarea pieselor pe masina de frezat se va executa cu dispozitive speciale de fixare sau in menghina. (2) Se interzic improvizatiile pentru fixarea pieselor. Art. 40. - La fixarea in menghina sau direct pe masa masinii a pieselor cu suprafete prelucrate, se vor folosi menghine cu faclci zimtate sau placi de reazem si strangere zimtate. Art. 41. - In timpul fixarii sau desprinderii piesei, precum si la masurarea pieselor fixate pe masa masinii de frezat, se va avea grija ca distanta dintre piesa si freza sa fie cat mai mare. Pornirea si exploatarea frezelor Art. 42. - (1) La operatia de frezare,cuplarea avansului se va face numai dupa pornirea frezei. (2) La oprirea masinii de frezat, se va decupla mai intai avansul, apoi se va opri freza. Art. 43. - In timpul functionarii masinii de frezat, nu este permis ca pe masa ei sa se gaseasca scule sau piese nefixate. Art. 44. - In timpul inlocuirii rotilor de schimb, masina de frezat va fi deconectata de la retea. Art. 45. - Verificarea dimensiunilorpieselor fixate pe masa masinii , precum si a calitatii suprafetei prelucrate,se vor face numai dupa oprirea masinii.

30

EXAMEN ATESTAT

10.2.NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII LA INTRETINEREA SI REPARAREA MASINILOR DE FREZAT PLAN In atelierele de reparare a utilajelor se desfasoara o activitate complexa datorita carui fapt si normele de tehnica a securitatii munci sunt diverse in functie de locurile de munca . Se vor respecta normele de tehnica a securitatii muncii si normele de prevenire si stingere a incendiilor specifice lucrarilor de: lacatuserie, prelucrare a metalelor la rece cu ajutorul masinilor-unelte, sudare si taiere cu gaze si arc electric precum si urmatoarele norme specifice reparatiilor:  la demontarea, repararea si montarea utilajelor, echipa va lucra sub conducerea unui maistru sau sef de echipa;  uneltele si dispozitivele de ridicat (vinciuri, macarale, poduri rulante etc.)utilizate de echipa de reparatii trebuie sa fie in buna stare;  inainte de inceperea lucrarilor de intretinere sau reparatii la un utilaj, maistrul sau seful de echipa se va asigura ca masina respectiva sa nu poata fi pusa accidental in miscare, iar pentru orice eventualitate pe intrerupatorul electric principal se va pune o tabla indicatoare cu inscriptia: ”NU CUPLATI SE LUCREAZA”  la masinile prevazute cu anumite ansambluri care pot aluneca pe ghidaje verticale trebuie luate masuri de sprijinire a acestora;  dupa terminarea reparatiilor, masina nu va fi pusa in stare de functiune inainte de montarea tuturor dispozitivelor de protectie;  inainte de punerea in functiune se va controla daca sculele folosite la reparatie au fost inlaturate de pe masina;  darea masinii in functiune nu se va face decat dupa executarea receptiei;  in incaperile in care se spala si degreseaza piesele cu lichide inflamabile este interzis fumatul sau accesul cu foc deschis;  la degresarea pieselor cu solventi organici, care sunt toxici si inflamabili, se vor folosi bai cu capace de inchidere si se vor lua masuri de prevenire si stingere a incendiilor;  soda caustica se va introduce in baile de degresare cu cosuri de sita;  piesele se vor introduce si scoate in baile de degresare electronica numai dupa intreruperea curentului electric care alimenteaza baia;  la acoperiri galvanice muncitorii isi vor unge mainile si narile cu o alifie protectoare pentru a prevenii actiunea vatamatoare a vaporilor diferitilor compusi chimici si vor purta tot echipamentul prevazut de normele de protectia muncii;  nu este permis lucrul in pozitie aplecata deasupra baii  cand nu se lucreaza , baile vor fi acoperite cu un capac , pentru a impiedica evaporarea electrolitului;  in incinta atelierelor de galvanizare se interzice introdurea si cunsumarea alimentelor precum si fumatului;

31

EXAMEN ATESTAT

11.BIBLIOGRAFIE 1.Norme de protectia muncii (NSSM 1) 2.Intretinerea tehnica a utilajelor 3.Masini-unelte si prelucrari prin aschiere

http://www.iprotectiamuncii.ro/ http://www.scribd.com http://www.regielive.ro

4.Imagini http://www.google.com 5.Prelucrari mecanice prin aschiere http://www.scribd.com 6.Utilaje si echipamente pentru prelucrari mecanice http://www.scribd.com

32

EXAMEN ATESTAT

12.ANEXE 12.1.FISA TEHNOLOGICA PENTRU REPARATII

33

EXAMEN ATESTAT

12.2.FISA DE CONSTATARE TEHNICA

A masinii, utilajului nr. ……… in vederea reparatiei Denumirea masinii, utilajului : Masina de frezat plan Nr. de inventar…………. Ore de functionare de la darea in exploatare sau de la ultima reparatie capitala. 30 000

12.3.PROPUNERI PNTRU EFECTUAREA REPARATIEI

1. masa masinii : reconditionare prin placare 2. rulment : se inlocuieste 3. batiu (ghidaje) : reconditionare prin razuire : Comisia de constatare………... …………………………… …………… ………………………………………….

34