35 0 2MB
VIZITELE DE LUCRU ŞI CULTUL PERSONALITĂŢII LUI NICOLAE CEAUŞESCU
" " Cârma ţării e între oameni, iar cârmaciul e permanent şi întâiul la datorie 1 Manuela Marin
Articolul nostru abordează modul în care un segment al activităţii lide rului Nicolae Ceauşescu, şi anume vizitele sale de lucru, a fost inclus ca element tematic al uneia dintre reprezentările/ imaginile integrate cultului personalităţii sale, şi anume cea de arhitect al României moderne. Această imagine, construită de aparatul de propagandă românesc, se baza în principal pe identificarea sim bolică a lui Ceauşescu şi activităţii sale ca fiind sursa dezvoltării şi modernizării României, pe coordonate inspirate de modelul socialist. Analiza noastră asupra vizitelor de lucru nu va fi una de natură descriptivă2. Ea va încerca să pună în evidenţă doar evoluţia acelor elemente organizatorice sau legate de comentariul jurnalistic care au contribuit la transformarea vizitelor de lucru într-o manifestare de cult. Poate mai mult decât orice altă manifestare integrată cultului personalităţii lui Nicolae Ceauşescu, desfăşurarea vizitelor de lucru oferă, prin periodicitatea prezenţei lor în spaţiul public şi jurnalistic românesc, un reper clar al apariţiei şi evoluţiei acestuia. Lectura asupra materialelor jurnalistice apărute în publicaţiile avute în vedere (Flacăra şi Scânteia în intervalul 1965-1989) privind vizitele de lucru a pus în evidenţă o personalizare graduală a elementelor sale organizatorice în favoarea lui Nicolae Ceauşescu. Această schimbare a fost una treptată, fiind determinată de discursul pe care liderul comunist român 1-a rostit în ziua de 21 august 1968. Până în acel moment, personajul principal al vizitelor de lucru era reprezentat de către " conducătorii de partid şi de stat" . Totuşi, materialele publicate de către Scânteia puneau în evidenţă poziţia distinctă de primus inter pares a lui Nicolae Ceauşescu, poziţie care corespundea funcţiei de conducere deţinute în cadrul partidului şi apoi a statului: el era primul nominalizat în enumerarea participanţilor la vizitele de lucru, el era cel care dădea cele mai N. Grigore, "Pa tria, cabinetul de lucru al preşedintelui. Împreună cu făuritorii de bunuri materiale şi spirituale din judeţul Argeş" , Flacăra, an XXXI, nr. 32, 13 august 1982, pp. 2-3. 2 În acest sens, a se vedea, Cristina Petrescu, " Vizitele de lucru, un ritual al " ln Lucian Boia (coord.), Miturile comunismului românesc, Editura Nemira, Bucureşti, 1 998, pp. 229-238. 1
215
www.cimec.ro
MANUELA MARIN
multe indicaţii sau punea cele mai multe întrebări factorilor de răspundere locali, conducea întâlnirile sau şedinţele de lucru cu reprezentanţii administraţiei şi activului de partid din regiunea respectivă, sau ţinea discursul la adunarea populară cu care se încheia vizita de lucru. Realitatea unei conduceri colective româneşti era sugerată, pe de o parte, de prezenţa alături de Nicolae Ceauşescu a celorlalţi conducători de partid şi de stat, iar pe de altă parte, de consumarea principalelor momente ale vizitei de lucru. Nicolae Ceauşescu era întotdeauna însoţit pe parcursul vizitei de lucru de alţi membri ai conducerii de partid, dar mai ales de unul sau în unele cazuri de ambii lideri de stat şi anume Ion Gheorghe Maurer, prim ministru al guvernului, respectiv Chivu Stoica, preşedinte al Consiliul de Stat până în decembrie 1967. Toţi conducătorii de partid şi de stat sau " oaspeţii" se bucurau de aceeaşi primire călduroasă, fiind primiţi în stil tradiţional, adică cu flori, cu pâine, sare şi cu plosca cu vin sau rachiu, şi uneori cu coşuri cu fructe proaspete3. Lozincile scandate sau care se regăseau pe poarta simbolică care marca intrarea festivă a acestora în localitatea vizitată făceau referire la PCR (Trăiască PCR!4), Ia Comitetul său Central (Trăiască PCR şi Comitetul său Central5), la România (Trăiască scumpa noastră patrie-RSR!6), Ia adeziunea populaţiei la politica partidului şi statului (Trăiască unitatea de nezdruncinat a întregului popor în jurul partidului şi guvernuluif7) sau conţineau urarea de Bine aţi venit dragi conducători ai partidului şi statului nostru!8 sau Bine aţi venit, iubiţi conducători ai partidului şi statului nostru!9. De asemenea, imprimarea unui caracter de " lucru" vizitării diferitelor obiective nu era apanajul exclusiv al lui Nicolae Ceauşescu, în egală măsură şi ceilalţi conducători puneau întrebări factorilor de răspundere locali sau sugerau posibile soluţii pentru starea de lucru constatată cu acel prilep o . 3
Vizita conducătorilor de partid şi de stat în Regiunea Banat" , Scânteia, an XXXV, " iunie 1966, p . 1 .
nr.
7007, 1 1
Vizita conducătorilor d e partid ş i de stat î n Regiunea Mureş-Autonomă Maghiară", Scânteia, " an XXXV, nr. 7070, 13 august 1966, p. 1 . s Conducătorii de partid şi d e stat î n regiunea Maramureş" , Scânteia, an XXXV, nr . 6796, 9 " noiembrie, p. 3 .
4
6 Constantin Mitea, Mircea Moarcăş, Paul Anghel,
7
Vizita conducă torilor d e partid ş i d e stat în " februarie 1966, p. 1 . Conducătorii d e partid şi d e stat î n regiunea Maramureş" , Scânteia, a n XXXV, nr . 6796, 9
regiunea Crişana", Scânteia, an XXX, " noiembrie, p.
nr.
6896, 19
3.
s Constantin Marinescu, Constantin Moraru, Mircea S. Ionescu,
9 10
Sărbătorirea Zilei Minerului şi " a centenarului industriei carbonifere din Valea Jiului. Conducătorii de partid şi de stat în mijlocul minerilor", Scânteia, an XXXVII , nr. 7792, 12 august 1968, p. 1 .
Vizita conducătorilor de partid şi de stat în Regiunea Mureş-Autonomă Maghiară", " Scânteia, an XXXV, nr. 7070, 13 august 1966, p. 1 . De exemplu, "Vizita conducătorilor de partid şi de stat în regiunea Crişana", Scânteia, an nr. 6897, 20 februarie 1966, în mijlocul oamenilor muncii iunie 1965, p. 1, etc.
XXXV,
stat
pp. 1, 3; C. Mitea, L. Herţeg, Condud! torii de partid şi de " din regiunea Bucureşti", Scânteia, an XXXIV, nr. 6662, 27
216 www.cimec.ro
Vizitele de lucru şi cultul personalităţii lui Nicolae Ceauşescu
După invazia Cehoslovaciei şi discursul lui Nicolae Ceauşescu din Piaţa Palatului, din august 1968, se poate constata o modificare în prezentarea desfăşurării vizitelor de lucru, marcând astfel începutul transformării graduale a acestora într-un element tematic inclus cultului personalităţii liderului comunist român. Un prim element priveşte modul de raportare a lui Nicolae Ceauşescu la ceilalţi conducători de partid şi de stat care-I însoţeau. Astfel, pentru prima dată, în august 1968, numele liderului comunist român apare în titlul unui articol de pe prima pagina a Scânteii, în legătură cu participarea sa la o vizită în judeţul Cluj. Atât titlul, cât şi comentariul jurnalistic pe marginea acestui eveniment subliniau individualizarea accentuată a lui Nicolae Ceauşescu în raport cu ceilalţi membrii ai conducerii de partid şi de stat, precum şi o afirmare clară a rolului său de lider suprem al partidului şi statului. Astfel, titlul articolului menţiona că vizita era efectuată de Ceauşescu şi alţi " " conducători de partid şi de stat , iar materialul jurnalistic nominaliza participanţii nu într-o simplă enumerare cum a fost cazul anterior. Liderul comunist român era primul menţionat, ceilalţi fiind individualizaţi doar ca persoane care-I însoţeau pe acesta (" tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşii" )11• Această abordare jurnalistică cu privire la vizitele de lucru nu se va permanentiza decât abia la sfârşitul anului 19691 2. În ceea pe priveşte titlurile articolelor, se poate constata o oscilaţie între a transforma aceste evenimente într-o actiune exclusivă a liderului comunist român (mai ales, în cursul anului 1969) 1 3, a-i conferi un caracter colectiv14 sau a plasa această acţiune comună într-una desfăşurată sub îndrumarea lui Ceauşescul s . Comentariul jurnalistic pe marginea desfăşurării propriu-zise a vizitelor de lucru punea în evidenţă aceeaşi transformare graduală a acestora 1
11
12
13
14
15
Paul Anghel, Stelian Constantinescu, Mircea S. Ionescu, Ludovic Roman, Al. Mureşan, " Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a altor conducători de partid şi de stat în judetul Cluj ", Scânteia, an XXXVIII, nr. 7811, 31 august 1968, pp.1-3. Gh. Secuiu, Nicolae Dragoş, Mircea S. Ionescu, N. Mocanu, Traian Cătinescu, " Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în întreprinderi industriale din municipiul Braşov", Scânteia, an XXXIX, nr. 8239, 6 noiembrie 1969, pp. 1, 3. A se vedea în acest sens, Petre Drăgulea, Zoltan Fokt, " Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în întreprinderi din municipiul Braşov" , Scânteia, an XXXVIII, nr. 7941, 10 ianuarie 1969, p. 1; Mircea S. Ionescu, Al. Brad, Constantin Zlăvog, " Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în judeţul Ialomiţa" , Scânteia, an XXXVIII, nr. 8108, 27 iunie 1969, p. 1. " " Vizita conducătorilor de partid şi de stat în judeţele Caraş-Severin şi Timiş , Scânteia, an XXXVIII, nr. 7832, 21 septembrie 1968, p. 1; "Î n prezenţa conducătorilor de partid şi de stat, ieri a avut loc în Capitală, sărbătorirea Zilei Recoltei" , Scânteia, an XXXIX, nr. 8208, 6 octombrie 1969, p. 1 . D e exemplu, Paul Anghel, Mircea S . Ionescu, " Ieri, î n Capitală, intr-o clocotitoare manifestare de elan patriotic, tineretul, având în mijlocul său conducătorii de partid şi de stat în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a sărbătorit împlinirea a 20 de ani de la inaugurarea primelor şantiere naţionale de muncă voluntari'! " , Scânteia, an XXXVIII, nr. 7821, 10 septembrie 1968, p. 1; Nistor Ţuicu, Marin Coandă, "Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu alţi conducători de partid şi de stat, au sosit la Craiova" , Scânteia, an XXXIX, nr. 8192, 20 septembrie 1 969, p. 1.
217 www.cimec.ro
MANUELA MARIN
într-o manifestare de cult. Pe parcursul perioadei 1968-1969, se poate constata, în paralel cu începutul unei individualizări tot mai accentuate a poziţiei lui Nicolae Ceauşescu în raport cu ceilalţi conducători de partid şi de stat, care erau " împreună" sau îl însoţeau pe acesta, şi păstrarea personajului colectiv al acestora, el fiind inclus, în continuare, ca beneficiar, de data aceasta secundar, al întregului ansamblu organizatoric al vizitelor (urale, oferirea de flori)16. Această modificare poate fi sugestiv ilustrată de două elemente: de ansamblul lozincilor scandate şi de derularea propriu-zisă a vizitelor. În aceea ce priveşte ultimul aspect, se poate constata asumarea de către Nicolae Ceauşescu, chiar începând cu sfârşitul lui august 1968, a rolului de principal coordonator al întâlnirilor de lucru avute, el fiind cel care ridica, mai mult decât oricând, cele mai multe probleme şi tot el era cel care oferea indicaţii sau soluţii pentru remedierea problemelor constatate. În ceea ce priveşte repertoriul lozincilor scandate, începând cu sfârşitul lunii august 1968, participanţii la vizitele de lucru scandau numele lui Nicolae Ceauşescu (pentru prima dată cu prilejul deplasării în judeţul Braşov, Covasna şi Harghita din 26 august 196817), în paralel cu lozincile dedicate conducerii partidului (CC al PCR) şi statului (guvernul) sau unor membri marcanţi (Ion Gheorghe Maurer), prin care se exprima, în mod direct sau indirect, susţinerea populară pentru poziţia românească faţă de criza cehoslovacă1 B . La sfârşitul aceluiaşi an, numele lui Ceauşescu începe să fie asociat cu cel al PCR (PCR, Ceauşescu), iar inscripţia ce marca intrarea în unitatea ce urma să fie vizitată sugera aceeaşi individualizare şi totodată personalizare a conţinutului acesteia în favoarea liderului comunist român (Bine aţi venit iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu şi dragi oaspeţif)19 . Anul 1969 aducea o diversificare tematică în favoarea lui Nicolae Ceauşescu a repertoriului lozincilor scandate în timpul vizitelor de lucru: Să trăiască tovarăşul Nicolae Ceauşescu, conducătorul partidului nostru iubit!; Bine aţi venit în mijlocul nostru, tovarăşe secretar general!; Trăiască Ceauşescu!, Ceauşescu, Ceauşescu!; Ceauşescu şi poporul!; Să ne trăiţi tovarăşe Ceauşescu! Să ne conduceţi ţara, ca şi până acum, pe calea păciif2D; Bine aţi veni scumpe tovarăşe Nicolae Ceauşescu!; Să trăiască tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cel mai iubit fiu al clasei " " Vizita conducătorilor de partid şi de stat în întreprinderi industriale din Capitală , Scânteia, XXXVIII, nr. 7817, 6 septembrie 1968, p. 1; " Vizita conducătorilor de partid şi de stat la Iaşi" , Scânteia, an XXXVIII, nr . 7858, 17 octombrie 1968, p. 1 . 1 7 M . Moarcăş, T. Catinescu, Vizita conducătorilor de partid şi de stat î n judeţele Braşov, " Covasna şi Harghita" , Scânteia, an XXXVIII, nr. 7807, 27 august 1968, p. 1 . 18 Paul Anghel, Stelian Constantinescu, Mircea S. Ionescu, Ludovic Roman, A l . Mureşan, Vizita " tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a altor conducători de partid şi de stat în judetul Cluj" , Scânteia, an XXXVIII, nr. 7811, 31 august 1968, pp. 1-3; " Vizita conducătorilor de partid şi de stat la Iaşi" , Scânteia, an XXXVIII, nr. 7858, 17 octombrie 1968, p. 1 . 1 9 Vizita conducătorilor d e partid şi d e stat î n judetul Iaşi ş i Botoşani" , Scânteia, a n XXXVIII, nr . " 7859, 18 octombrie1968, pp. 1, 4. 2o Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în judetul Maramureş şi Satu Mare" , Scânteia, an " XXXVIII, nr. 8125, 14 iulie 1969, pp. 1, 3-4. 16
218 www.cimec.ro
Vizitele de lucru şi cultul personalităţii lui Nicolae Ceauşescu
noastre muncitoaref21; Trăiască cel mai iubit fiu al poporului nostru!; Ceauşescu luptător pentru pace şi popor22; Ceauşescu să trăiască, România să-njloreascăf23. În
paralel, se vor menţine şi lozincile care făceau referire la PCR şi la misiunea sa de a construi socialismul în România, cum ar fi de exemplu, PCR-PCR!; Trăiască gloriosul nostru partid comunistf24; De partid condus, poporul construieşte viitorul! etc.zs .
Începând cu anul 1970 se poate constata o tipizare a cadrului organizatoric al vizitelor de lucru, care se va menţine până la sfârşitul perioadei regimului comunist din România. Astfel, în ceea ce priveşte statutul membrilor din conducerea de partid şi de stat, acesta va fi redus la unul având un caracter auxiliar, Nicolae Ceauşescu realizând vizitele sale de lucru " " " împreună sau " însoţit de aceştia. Tot liderul comunist român va fi şi beneficiarul întregului efort festivist care completa derularea vizitelor de lucru, el fiind singurul care primea flori, onorul gărzii de protocol sau care era subiectul lozincilor şi aclamaţiilor. Această centrare organizaţional-festivistă în jurul persoanei lui Nicolae Ceauşescu se va regăsi şi în descrierea din presa scrisă a modului de desfăşurare a vizitelor de lucru. Astfel, contribuţiile jurnalistice pe această temă vor consacra definitiv formula " vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu " , precum şi asumarea rolului principal de către acesta în analizarea activităţii unităţii vizitate şi indicarea măsurilor necesare în vederea îmbunătăţirii performanţelor sale economice. Aşa cum am arătat anterior, perioada 1968-1969 a marcat şi includerea elementului eultic conţinut de lozinci în ansamblul organizatoric al vizitelor de lucru, stabilind principalele structuri şi direcţii tematice ale acestor elemente de propagandă. Astfel, pe lângă lozincile menţionate anterior, anii 1970 vor stabili versiunea finală a lozincii care-I asocia pe Nicolae Ceauşescu cu PCR sub forma Ceauşescu-PCR (din august 1971), precum şi o îmbogăţire tematică a acestora: Ceauşescu-la mulţi ani!; Ceauşescu fiul iubit, de popor şi de partid!; Ceauşescu eroism, România comunism! (începând cu anul 1973), Stima noastră şi mândria, Ceauşescu-România! (din 1974, care va cunoaşte în continuare, dar mai ales, pe parcursul anilor 1980 şi o altă formă 21 22
23
24
25
" Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu" , Scânteia, an XXXVIII, nr. 8123, 12 iulie 1969, pp. 1, 3. Andrei Vela, N. Dragoş, Mircea Ionescu, Ion Zamfirescu, " Vizita conducătorilor de partid şi de stat în judeţul Dâmboviţa. Fierbinte manifestare a unităţii în jurul partidului, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu ", Scânteia, an XXXVIII, nr. 8134, 23 iulie 1969, p. 1 . Constantin Mitea, George Radu Chirovici, Constantin Marinescu, Mircea 5 . Ionescu, " Vizita conducătorilor de partid şi de stat în judeţul Argeş. Entuziastă prmire făcută tovarăşului Nicolae Ceauşescu" , Scânteia, an XXXVIII, nr. 8133, 22 iulie 1969, p. 1 . George Radu Chirovici, N. Dragoş, Mircea 5 . Ionescu, Mircea Ionescu, Aurel Pop, " Vizita Tovarăşului Nicolae Ceauşescu în judeţul 5atu Mare şi Bihor" , Scânteia, an XXXVIII, nr. 8126, 15 iulie 1969, pp. 1-3. Constantin Mitea, George Radu Chirovici, Constantin Marinescu, Mircea S. Ionescu, " Vizita conducătorilor de partid şi de stat în judeţul Argeş. Entuziastă primire făcută tovarăşului Nicolae Ceauşescu" , Scânteia, an XXXVIII, nr. 8133, 22 iulie 1969, p. 1 .
219 www.cimec.ro
MANUELA MARIN
uşor modificată Ceauşescu-România, stima noastră şi mândriaf26); Ceauşescu România!27. Toate aceste lozinci se vor regăsi, în continuare, în ansamblul propagandistic al vizitelor de lucru până la sfârşitul anilor 1980. Din a doua
jumătate a acestei perioade, repertoriul se va îmbogăţi cu noi contribuţii cum ar fi, de exemplu, Ceauşescu-muncitorii!2B sau Ceauşescu-România, ocrotesc copilăria f29.
Începând cu sfârşitul anilor 1970 şi până la finele deceniului următor, au fost incluse o serie de lozinci care marcau debutul includerii politicii de pace româneşti în ansamblul tematic al cultului personalităţii lui Nicolae Ceauşescu. Astfel, în 1976 a început să fie scandată lozinca Ceauşescu luptător, pentru pace şi popor!30, în 1978 Ceauşescu-România, pacea şi prieteniaf31 , iar din 1979 Ceauşescu-pacef32.
De departe cele mai uzitate lozinci în perioada anilor 1970-1980 au fost: Ceauşescu-Ceauşescu!; PCR-PCR!; Ceauşescu-PCR!; Ceauşescu şi poporul!. De asemenea, se poate observa o adecvare a conţinutului tematic al lozincilor la momentele importante ale politicii interne: îndeplinirea planului (Cincinalul de calitate în 4 ani jumătatef33) sau momentele premergătoare congreselor (Ceauşescu reales, la al XI-lea congres!; Pentru pace şi progreS'La al XI lea Congm/Ceauşescu realesf34; Ceauşescu reales la al XIII-lea Congresf35). Într-un singur caz identificat de noi, lozincile scanda te în timpul vizitelor de lucru au pus în evidenţă încercarea autorităţilor de a crea impresia unui consens între regim şi anumite categorii sociale. La scurt timp după greva minerilor din iulie 1977, aflat în vizită de lucru în judeţul Gorj, Nicolae Ceauşescu a fost întâmpinat cu lozinci care făceau referire la relaţia acestuia privilegiată cu .,Cuvântarea tovarăşului 1'\icolae Ceauşescu la marea adunare populară din municipiul Brăila" , Scânteia, an XLVIII, nr. 11212, 8 septembrie 1978, p. 3; .,Cuvântarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la marea adunare populară din municipiul Hunedoara" , Scânteia, an U, nr. 12451, 4 septembrie 1982, p. 3, etc. 27 Î ncheierea vizitei de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în judeţele din Nordul " Moldovei" , Scânteia, an XLVII, nr. 10911, 18 septembrie 1977, p. 1 . 28 , Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, în judeţul Dolj", Scânteia, an L IV, nr. 13298, 25 mai 1985, p. 2. 29 Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, în judeţul Braşov" , Scânteia, an LV, nr. 13627, 15 iunie 1986, p. 1 . 30 , Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în judeţele Alba şi Sălaj. Cuvântarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la adunarea populară de la Baia de Arieş" , Scânteia, an XLVI, nr. 10629, 22 octombrie 1976, p. 3. 31 întâmpinat cu deosebită insufletire, cu manifestări calde de dragoste şi stimă. Tovarăşul icolae Ceauşescu a făcut o vizi tă de lucru în unităţi economice şi institute de cercetare şi proiectare din Capitală" , Scânteia, an XLVII, nr. 11149, 25 iunie 1978, p. 1 . 32 ., Cuvântarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu l a marea adunare populară din municipiul Arad" , Scânteia, an XLVIII, nr. 11384, 29 martie 1979, p. 3. 33 .,Ieri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a făcut o vizită de lucru în judeţele Alba şi Hunedoara. Cuvântul participanţilor la miting" , Scânteia, an XUI, nr. 9270, 15 septembrie 1972, p. 3. 34 .,Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a vizitat ieri institute de cercetări ştiinţifice şi proiectări din Capitală" , Scânteia, an XUV, nr. 10006, 23 octombrie 1974, p. 1 . 3 5 .,Cuvântarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu l a marea adunare populară din municipiul Alba Iulia" , Scânteia, an UII, nr. 13022, 6 iulie 1984, p. 3. 26
.
.,
.
N
220 www.cimec.ro
Vizitele de lucru şi cultul personalităţii lui Nicolae Ceauşescu
minerii: Ceauşescu-prim miner! sau Ceauşescu şi mineriif36, care vor fi, de asemenea, scandate, în circumstanţe similare, pe tot parcursul anilor 1980. Începând cu anii '70 creativitatea propagandiştilor locali a făcut ca unele lozinci să fie particularizate în funcţie de judeţul sau localitatea vizitată de către liderul român. De exemplu, cu prilejul vizitei de lucru în judeţul Hunedoara, de la sfârşitul anului 1974, participanţii au scandat Ceauşescu Hunedoara, înfloreşte toată ţaraf:'\7 Sau, în condiţii similare, lui Nicolae Ceauşescu i se ura bun venit într-o manieră originală: Ceauşescu bun venit în Bacău[ înfioritf3B; Ceauşescu fiu iubit la SibiwBraşov/Buzău bine-aţi venitf39. În unele cazuri, se constată păstrarea acestor urări de bun venit " personalizate" din punct de vedere regional până la finalul anilor 1980. De exemplu, atât în 1979, cât şi în 1982, arădenii I-au întâmpinat pe Nicolae Ceauşescu cu aceeaşi lozincă: Ceauşescu la Arad, oaspetele nostru dragf40. Un element care a contribuit, în mod esenţial, la includerea vizitelor de lucru în ansamblul cultului personalităţii lui Nicolae Ceauşescu era legat de valorizarea acestora din două perspective majore: una generală, respectiv una particulară. Valorizarea generală a acestor evenimente, incluse activităţii interne a liderului comunist român, a vizat sublinierea semnificaţiei atribuite lor în cadrul unei structurării specifice a regimului politic românesc, precum şi contribuţia acestora la organizarea eficientă a întregii activităţi economice naţionale. În schimb, elementul particular sublinia impactul emoţional şi motivaţional pe care I-au avut asupra unor persoane sau colective de muncă vizitele de lucru ale lui Nicolae Ceauşescu. Şi din această perspectivă, transformarea vizitelor de lucru într-un element omagia! s-a bazat pe personalizarea valorizării rezultatelor sau consecinţelor acestora în favoarea liderului comunist român. Astfel, pe măsura cristalizării poziţiei dominante a lui Nicolae Ceauşescu în cadrul acestui ansamblu organizatoric, indicaţiile care anterior erau oferite de către majoritatea conducătorilor de partid şi de stat participanţi la acest dialog de lucru şi care erau prezentate a fi necesare şi oportune pentru activitatea 3 6 .,Cuvântarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la marea adunare populară din oraşul Motru",
Scânteia, an XLVI, nr. 10880, 12 august 1977,
37 .,Cuvântarea
tovarăşului Nicolae
pp.
Ceauşescu
2-3. la
marea
adunare consacrată jubileului
Scânteia, an XUV, nr. 9978, 20 septembrie 1974, p. 1 . , Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu î n judeţul Bacău", Scânteia, 26 septembrie 1980, p. 1 .
siderurgiei hunedorene", 38 39
.
.,
a n L,
11850,
Vizita d e lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu,
judeţul Sibiu",
Scânteia,
an
UII,
nr.
13020, 4
iulie
1984,
p.
1;
LV,
nr.
13627, 15
iunie
1986,
p.
1;
în
.,Vizita de lucru a tovarăşului
Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, în judeţul Braşov",
40
nr .
Scânteia,
an
.,Cuvântarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la marea
adunare populară din municipiul Buzău", Scânteia, an LVI, nr. 13712, 23 septembrie 1986, p. 1 . Întâmpinat cu căldură şi dragoste, cu sentimente de stimă şi aleasă preţuire, tovarăşul " Nicolae Ceauşescu a început ieri o vizită de lucru în judeţul Arad" , Sc.ânteia, an XLVIII, nr.
11383, 28
martie 1979, p . 2; .,Cuvântarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la marea adunare populară din municipiul Arad", Scânteia, an U, nr. 12379, 11 iunie 1982, p. 3.
221 www.cimec.ro
MANUELA MARIN
unităţii vizitate, deveneau elemente particulare, specifice prestaţiei liderului român în cursul desfăşurării unor evenimente similare şi, în consecinţă., rezultatele benefice, apreciate la nivel general sau particulare, erau atribuite tot acestuia. Semnificaţia cultică generală atribuită vizitelor de lucru sublinia contribuţia şi, totodată, caracterul de element reprezentativ al organizării � procesului decizional intern. In consecinţă., acestea erau prezentate a fi un exemplu sugestiv, dar nu unic, al funcţionării democraţiei socialiste, al modului în care masele populare, în calitatea lor de participanţi activi la procesul de construcţie socialistă, puteau participa, în mod real, inclusiv prin contactul cu conducătorul partidului şi statului, la adoptarea deciziilor privind problemele domeniului în care îşi desfăşurau activitatea: " Au devenit un semn distinctiv al acestui timp, o edificatoare expresie a democraţiei noastre socialiste, întâlnirile frecvente ale conducătorului partidului şi statului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu oameni ai muncii de la oraşe şi sate, cu oameni de cultură şi artă, întâlniri în cadrul cărora, pornind de la realităţile prezentului, se configurează cu fermitatea cunoaşterii adevărului dimensiunea viitorului" 41. Transformarea consultării maselor într-o dimensiune esenţială a îndeplinirii mandatului său politic era enunţată de către Nicolae Ceauşescu încă din timpul primei sale vizite de lucru efectuate în comuna Gheorghe Doja, din fosta regiune Bucureşti, la sfârşitul lunii iunie 1965: " După cum cunoaşteţi, la poporul nostru este un obicei vechi: înainte de a pleca la drum, omul se sfătuieşte cu familia sa sau cu prietenii săi pe ce drum să meargă. Este un obicei bun. Acum pornim, tovarăşi, la un drum îndelungat care, trebuie să vă spun, nu va fi uşor, va cere muncă intensă din partea tuturor. De aceea, partidul nostru consideră că e bine ca înainte de a porni la drum să ne sfătuim cu muncitorii, cu ţăranii, cu intelectualii, cu bărbaţi şi femei, cu bătrâni şi tineri, într-un cuvânt cu întregul popor în alegerea celui mai bun drum spre ţelurile pe care le avem de înfăptuit" 42. Importanţa acestor vizite pentru realizarea modului de conducere împreună cu ţara, cu poporul, pentru ţară, pentru popor" 43 era ilustrat, pe de " o parte, de sublinierea caracterului lor interactiv-consultativ, marcând transformarea acestora într-un " dialog nemijlocit şi rodnic" 44, " amplu" 4s, între " " Dialogul cu poporul , Luceafornl, an XVII, nr. 20, 18 mai 1974, p. 1 . A se mai vedea, de asemenea, Ion Codru, " Patria, cabinetul de lucru al preşedintelui. Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, in judeţul Galaţi", Flacăra, an XXXI V, nr. 33, 16 august 1985, p. 2. 42 " Cuvântarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, prim secretar al CC al PMR la adunarea din comuna Gheorghe Deja a ţăranilor cooperatari" , Scânteia, an XXXIV, nr. 6662, 27 iunie 1965, p. 1 . 4 3 Ilie Purcaru, " În miezul revoluţiei-o jumătate de veac, o viaţă d e Om", Flacăra, nr . 3 , 21 ianuarie 1983, p. 4. 44 P. Nicoară, " Patria cabinetul de lucru al preşedintelui. Dialog cu eficienta economică " , Flaciira, an XXXIII, nr. 43, 26 octombrie 1984, p. 2; Nicolae Dragoş, " Adevăratul, marele viitor", Luceafornl, an XXI , nr. 37, 16 septembrie 1978, p. 1 . 4 5 " Un nou stil de a conduce tara. C u poporul, in mijlocul poporului, pentru popor" , Scânteia, an XUX, nr. 11791, 19 iulie 1980, p. 3 . 41
222
www.cimec.ro
Vizitele de lucru şi cultul personalităţii lui Nicolae Ceauşescu
conducător şi cei conduşi, iar pe de altă parte de instituţionalizarea informală a acestui dialog lucrativ prin permanentizarea sa şi extinderea obiectivelor vizate, care a devenit " o permanenţă în viaţa politică a României" 46. Invariabil, articolele de presă analizate subliniau importanţa vizitelor de lucru ale lui Nicolae Ceauşescu pentru dezvoltarea în perspectivă a unităţii respective, indiferent de profilul ei economic. În acest sens, era menţionată valoarea, estimată retrospectiv, a indicaţiilor şi analizelor realizate de către liderul român în cursul dialogului de lucru. În general, aplicarea îndrumărilor oferite de către liderul român, considerate a fi " valoroase" , " de maximă însemnătate" , " de inestimabilă valoare" , reprezentând " adevărate criterii de referinţă pentru activitatea de zi cu zi" 47 era apreciată ca determinând rezultate excepţionale în activitatea curentă a unităţii vizitate. Aceste rezultate erau ilustrate printr-o eficientizare a producţiei în ansamblul ei4B şi legat de aceasta, finalizarea unor obiective necesare planului general de dezvoltare. De exemplu, cu prilejul unei vizite de lucru prilejuită de deschiderea anului universitar 1979 la Timişoara, Nicolae Ceauşescu a ridicat problema realizării unor " roboţi modemi, de o automatizare suplă, de roboţi inteligenţi" . Ca urmare, toate catedrele şi secţiile facultăţilor de mecanică şi electrotehnică s-au implicat direct în îndeplinirea acestei sarcini, reuşind în aprilie 1982, cu ajutorul altor întreprinderi ale judeţului, să pună în funcţiune robotul industrial proiectat. Comentariul jurnalistic pe marginea acestui eveniment menţiona avantajele folosirii sale în creşterea şi simplificarea procesului de producţie49, dovedind astfel, indirect, caracterul oportun al iniţiativei lui Nicolae Ceauşescu. O mărturie a unui maistru de la întreprinderea " Semănătoarea" evidenţia 46
nr. 13, 30 martie 1984, pp. 4-5. Temei pentru liniştea noastră de fiecare zi: pâinea �ării se află între întâiile griji " ale preşedintelui. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a făcut o vizită de lucru în unităţi agricole din judeţul Constan�a " , Flacăra, an XXXII, nr. 32, 20 iulie 1984, p. 2 şi în continuare de acelaşi autor, " Primăvara în Câmpia Română a început în prezenţa Semănătorului de ţară " , Flaciira, an XXXI, nr. 11, 19 martie 1982, p. 3; " Patria, cabinetul de lucru al preşedintelui. Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, în judeţul Galaţi " , Flacăra, an XXXIV, nr. 33, 16 august 1985, p. 3; Ion D. Goia, " Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în judeţul Constanţa" , Flacăra, an XXXIV, nr. 32, 9 august 1985, p. 2. " 4 8 A se vedea în acest sens, Nicolae Dragoş, " Adevăra tul, marele viitor , Luceafărul, an XXI, nr. 37, 16 septembrie 1978, p. 1; Dionisie Şincan, " . Vibrantul îndemn al secretarului general al partidului, exprimând nemărginita încredere în for�a de creaţie a poporului, în capacitatea întregii noastre naţiuni de a ridica patria pe cele mai înalte culmi ale progresului şi civilizaţiei, mobilizează energiile întregului popor la muncă, pentru progresul multilateral, pentru măreţia Românei socialiste" , Scânteia, an UII, nr . 12884, 26 ianuarie 1984, p. 2; "0 viaţă pentru primăvara comunismului în România" , Scânteia, an XLVIII, nr. 11012, 15 ianuarie 1979, p. 3; Mihai Blag, " Glas d e recunoştinţă din vibrantul glas a l patriei" , Scânteia, an U, nr. 12262, 26 ianuarie 1982, p. 1, etc. 49 Teodor Bulza, " Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a recomandat în 14 septembrie 1979 la Timişoara executarea unui robot industrial românesc. În aprilie 1982, acest robot lucrează " , Flacăra, an XXXI, nr. 16, 23 aprilie 1982, p. 8.
Flaciira, an XXXIII,
47 Ion Codru,
223
www.cimec.ro
MANUELA MARIN
aceleaşi rezultate deosebite obţinute ca urmare a punerii în aplicare a unei idei exprimate de către liderul român în cursul vizitelor sale de lucru: " ( ...) Fiecare combină nouă pe care am fabricat-o la Semănătoarea a fost mai întâi o idee, un îndemn al secretarului general al partidului, o necesitate dezvăluită nouă, pe care eram chemaţi să o realizăm. ( . .) Combina cea mai nouă şi mai modernă -de recoltat porumb integral, pe şase rânduri- pe care o fabricăm acum la Semănătoare, este, de asemenea, rodul acestui mod de a dialoga cu ţara. Ideea acestei combine totale a aparţinut, nu se sfiim s-o spunem, tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Dânsul ne-a recomandat, proiectanţilor şi constructorilor, să concepem o maşină totală, care să adune totul la o singură trecere peste lanul de porumb ( ... ) realizând economii de carburanţi, de muncă, de timp ( .. yso . Analizelor şi indicaţiilor oferite în cursul vizitelor sale de lucru li s-au atribuit şi o semnificaţie generală, aceea a evidenţierii preocupării constante manifestate de liderul comunist român pentru îndeplinirea obiectivelor pe termen lung şi scurt stabilite de planul general de dezvoltare a ţării. Astfel, vizitele efectuate în unităţi cu profil agricol erau considerate ca fiind exponenţiale, " o dovadă a preocupării statornice a tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru dezvoltarea în ritm accelerat şi într-un înalt grad de eficienţă a agriculturii" 51 . În acelaşi sens, desfăşurarea dialogului de lucru în unităţi industriale era apreciat ca fiind o expresie a interesului manifestat de către liderul român pentru îndeplinirea corespunzătoare a sarcinilor de plan stabilite la nivel local pentru anul sau cincinalul în curs, " pentru ridicarea întregii activităţii pe o treaptă superioară, de calitate şi eficienţă" sz . Pe lângă consecinţele materiale legate de stimularea eficienţei acti vităţilor desfăşurate în unitatea respectivă, vizitele de lucru ale lui Nicolae Ceauşescu erau prezentate ca fiind o experienţă unică, stimulatoare, de potenţare creatoare a eforturilor fizice şi intelectuale " în direcţiile luminate de omul din fruntea partidului şi a ţării " S3: " ( . . . ) acest dialog însufleţeşte de fiecare dată colectivele unităţilor vizitate, impulsionează activitatea şi aduce o contribuţie importantă la succesele obţinute, prin sarcinile şi îndrumările date " 54. .
50 Ioan Iliescu, " Consultarea directă şi permanent� a poporului" ,
51 52
53 54
Flacăra, an XXXIII, nr. 4, 26 ianuarie 1984, p. 12. " Pabia, cabinetul de lucru al preşedintelui. Vizita de lucru a tovar�şului Nicolae Ceauşescu în unit� ţi agricole din judeţul Constanţa" , Flacăra, an XXIX, nr. 28 , 10 iulie 1980, p. 4. " " Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a făcut o vizită de lucru în municipiul Timişoara , Scânteia, an L, nr. 11942, 14 ianuarie 1981, p. 1 . A se mai vedea, Ion D Gaia, " Patria, cabinetul de lucru al preşedintelui. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu în mijlocul oamenilor muncii din judeţul Arad" , Flacăra, an XXXI , nr. 24, 18 iunie 1982, p. 2; Ion Codru, " Pabia, cabinetul de lucru al preşedintelui. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a vizitat două renumite unităţi agricole" , Flacăra, an XXXVII, nr. 28, 15 iulie 1988, p. 2. I. Olteanu, "Marele dialog cu �ara" , Flacăra, an XXXII, nr.3, 21 ianuarie 1983, p. 10. Ion Codru, " Pattia, cabinetul de lucru al preşedintelui. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a vizitat două renumite unităţi agricole" , Flacăra, an XXXVII, nr. 28, 15 iulie 1988, p. 2.
224 www.cimec.ro
Vizitele de lucru şi cultul personalităţii lui Nicolae Ceauşescu
Această experienţă potenţatoare era confirmată nu doar de textele jurnalistice care înregistrau desfăşurarea vizitelor de lucru, în egală măsură, ea fiind sugerată şi de mărturiile unor participanţi din rândul colectivelor , de muncă care I-au avut ca oaspete pe liderul PCR. In ciuda diversităţii conţinutului lor, elementul comun al acestor mărturii era legat de menţionarea efectului mobilizator pe care îndemnurile şi încrederea arătată de liderul român le-au avut asupra celor implicaţi în realizarea unor proiecte importante pentru dezvoltarea ţării, determinând astfel depăşirea de către aceştia a unor greutăţi care păreau, iniţial, insurmontabile. Iată cum îşi amintea un constructor de la Canalul Dunăre-Marea Neagră momentul decisiv al întâlnirii de lucru cu Nicolae Ceauşescu în momentul premergător debutului lucrărilor de construcţii pentru acest obiectiv: " Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a străbătut cu pasul întregul traseu al viitorului drum de apă. S-a sfătuit cu specialiştii, cu muncitorii care veniseră să dea, cum se spune, prima lovitură de cazma. ( . . . ) cei peste 60 de km ai canalului mi se păreau uriaşi, dealurile de piatră în care urma să tăiem albia căpăta în mintea mea proporţiile unor munţi de netrecut. Urmăream dialogul de lucru şi mă întrebam: vom putea noi oare să învingem piatra, solul arid, râurile subterane, argilele alunecoase? - a spus chiar în acel moment secretarul general al partidului, răspunzând parcă gândurilor noastre. ( . . . ) acele cuvinte mi le-am reamintit şi eu şi tovarăşii mei ori de câte ori ne-a fost greu: ne-au fost îndemn, îmbărbătare, ne-au ambiţionat să biruim greutăţile cu propriile noastre forţe. Trebuia să onorăm încrederea învestită de la început în forţa noastră de creaţie de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Şi am onorat-o muncind mai bine, acumulând experienţă, perfecţionându-ne neîncetat, învăţând la propriu, în plină desfăşurare a activitătii" 55. De asemenea, mărturiile celor prezenţi la vizitele de lucru au inclus şi un alt element important din perspectiva utilizării acestor evenimente în vederea construirii cultului personalităţii lui Ceauşescu. Acest element are în vedere exprimarea impresiilor lăsate asupra acestora de comportamentul liderului român în timpul desfăşurării dialogului de lucru. În acest sens, o primă observaţie este legată de caracterul consultativ al vizitelor, care-I 1
55
Dionisie Şincan, " . Vibrantul îndemn al secretarului general al partidului, exprimând nemărginita încredere în forţa de creaţie a poporului, în capacitatea întregii noastre naţiuni de a ridica patria pe cele mai înalte culmi ale progresului şi civilizaţiei, mobilizează energiile întregului popor la muncă, pentru progresul multilateral, pentru măreţia Românei socialiste", Scânteia, an Ull, nr. 12884, 26 ianuarie 1984, p. 2. A se mai vedea, de asemenea, "0 viaţă pentru primăvara comunismului în România", Scânteia, an XLVlll, nr.
11012, 15 ianuarie 1979, p. 3; Ilie Tănăsache, Victor Vântu, Grandioase ctitorii, înălţate de " geniul constructiv, de forţa de creaţie a poporului", Scânteia, an UV, nr. 13346, 20 iulie 1985, p. 3.
225 www.cimec.ro
MANUELA MARIN
transforma cu necesitate pe Nicolae Ceauşescu într-un partener confortabil de dezbatere privind problemele unităţilor vizitate. Astfel, comportamentul său se distingea prin " calitatea de a asculta cu receptivitate toate părerile" 56 , prin " " liniştea cu care asculta, răbdarea neistovită cu care urmărea totul 57, insistându-se totodată şi asupra faptului că în dialogul purtat, liderul român aprecia şi încuraja sinceritatea atât în ceea ce priveşte raportarea rezultatelor obţinute, cât şi în semnalarea posibilelor neajunsuri sau nereguli constate şi semnalate de partenerii săi de discuţie: " Faţă de acest om contează inima ta deschisă, sinceritatea ta, care s-a dezbrăcat de patetisme, de automatisme, de ceea ce nu eşti. tu ( .... ) " "-8 . Deschiderea manifestată de către colectivele vizitate în a-i menţiona lui Nicolae Ceauşescu eventualele propuneri sau dificultăţi întâmpinate în derularea activităţii productive în care erau implicaţi, era determinată, pe lângă manifestarea dispoziţiei personale de a asculta, şi de modestia, simplitatea şi chiar apropierea, într-un cuvânt de accesibilitatea de care dădea dovadă în timpul dialogului de lucru purtat59. Semnificativă în acest sens, este şi mărturia unui ţăran cooperator care îşi amintea de o vizită de a lui Nicolae Ceauşescu desfăşurată chiar în momentul strângerii recoltei. Aterizând pe câmp cu elicopterul, liderul român " ( . . . ) a dat mâna cu noi toţi cei care eram acolo. ( . . . ) Ne-a vorbit cu căldură. Şi cu mine a vorbit aşa de la om la om. M-a întrebat despre recoltă ( . . . ) Ne-a sfătuit să lucrăm pământul gospodăreşte, pentru a obţine roade şi mai bogate. Am mers apoi împreună la câmp. Se adunaseră mai mulţi ţărani cooperatori care munceau prin preajmă. Pentru fiecare a avut o vorbă bună, un sfat înţelept" . Accesibilitatea liderului Nicolae Ceauşescu era, în acelaşi timp, subliniată de faptul că acesta nu se sfiia a se implica în activităţi simple, incompatibile principial cu poziţia sa de conducător, cum ar fi aceea de a cosi sau a tăia ciocanele de porumb60 sau a recolta cu ajutorul unei combine61 . Un ultim element legat de mărturiile participanţilor la vizitele de lucru şi care legitima într-o oarecare măsură şi caracterul referenţial al indicaţiilor date pentru desfăşurarea activităţii economice cotidiene, viza reliefarea cunoaşterii superioare, de către acesta a realităţilor, care constituia baza analizelor şi îndrumărilor sale: " Cu ochii omului care cunoaşte bine realităţile, cu exigenţa de gospodar, se opreşte pe îndelete asupra împlinirilor, 56 Constantin Nemeş, " Izvorul competenţei", Scânteia, an XUI, nr. 9400, 25 ianuarie 1973, p. 5. 57 Paul Anghel, " Calmul marilor decizii " , Scânteia, an XUI, nr. 9400, 25 ianuarie 1973, p. 5. " 58 Meliusz Jozsef, " Marea artă de a şti să-i asculţi pe oameni . . . , Scânteia, an XUI, nr. 9400, 25 ianuarie 1973, p. 5. 59 A se vedea, in acest sens, Constantin Olteanu, " Ne-a invăţat s.:! conducem ca adevăraţi gospodari uzinele noastre" , Scânteia, an un, nr. 12884, 26 ianuarie 1984, p. 3. 60 Ilie Tănăsache, " Marele dialog cu ţara. Vibrante mărturii despre uniate de gând şi acţiune a intregului popor, despre dragostea fierbinte a oamenilor �ării fa�ă de partid, faţă de secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu", Scânteia, an un, nr. 12881, 22 ianuarie 1984, p. 3. 6 1 Mihai Caranfil, " 1965: " , Scânteia, an XUX, nr. 11778, 4 iulie 1980, p. 2.
226 www.cimec.ro
Vizitele de lucru şi cultul personalităţii lui Nicolae Ceauşescu
stăruie asupra neajunsurilor, critică rămânerile în urmă, indică direcţiile de actiune" 62 . Lăsând la o parte domeniul propagandei oficiale, vizitele de lucru şi indicaţiile date de către Nicolae Ceauşescu în privinţa îmbunătăţirii activităţii unităţilor respective erau luate în serios de către autorităţile locale, precum şi de institutiile centrale, a căror contributie era vizată în îndeplinirea acelor sarcini trasate de către liderul român. Cercetările noastre în arhiva fostului Comitet Central al PCR au determinat identificarea a două tipuri de sinteze elaborate de către Secţia Organizatorică privind vizitele de lucru ale lui Nicolae Ceauşescu. Un prim tip de astfel de documente, aprobate personal de către liderul comunist român, erau reprezentate de sinteze conţinând indicaţiile sale date cu prilejul vizitelor în teritoriu, defalcate pentru fiecare judeţ în parte. Acestea identificau obiectivul vizat de îndrumarea dată de Nicolae Ceauşescu, precum şi unităţile locale (de partid şi de stat judeţene, întreprinderi sau centrale industriale) sau centrale (ministere a căror profil se potrivea cu domeniul vizat de indicaţia liderului român sau instituţii echivalente, cum ar fi Consiliul Naţional al Apelor sau Consiliul Organizării Economico-Sociale)63. Cel de al doilea tip de documente era reprezentat de informările elaborate de către Secţia Organizatorică, privind, de data aceasta, evaluarea modului sau a stadiului de îndeplinite a indicaţiilor date de către Nicolae Ceauşescu cu prilejul vizitelor sale de lucru. Aceste documente, care erau înaintate şi probabil create special pentru informarea Cabinetului Unu, erau realizate pe baza informărilor trimise de către comitele de partid şi comitetele oamenilor muncii din întreprinderile de pe raza judeţului, menţionându-se, acolo, unde era cazul, colaborarea cu anumite instituţii centrale cu profil de activitate similar. Conţinutul acestor informări era unul detailat, organizat ţinând cont de două coordonate: prima identifica obiectivul economic vizat de indicatiile lui Nicolae Ceauşescu, iar cea de a doua reda continutul îndrumărilor oferite de către liderul comunist român, împreună cu modul lor de realizare, precum şi evidenţierea, inclusiv cu ajutorul argumentului cifric, a rezultatelor superioare obţinute în producţia curentă, ca urmare a punerii în aplicare a acestora64. Din 1975 indicaţiile date de către Ceauşescu în cursul vizitelor sale de lucru făceau obiectul unor hotărâri oficiale înregistrate ca atare şi care erau transmise guvernului şi ministerelor interesate, Secţiei Organizatorice a CC al PCR, comitetelor judeţene de partid, consiliilor populare, iar în funcţie de profilul economic al unităţilor respective, Consiliului Central de Control '
'
'
'
'
viaţă pentru primăvara comunismului în România " , Scânteia, an XLVII, nr. 11012, 15 ianuarie 1979, p. 3. A se mai vedea, Traian Coşovei, "Fluviul de umanitate" , Scânteia, an XUI, nr. 9400, 25 ianuarie 1973, p. 5 . 6 J DANIC, Fond CC al PCR-Secţia Organizatorică, dosar 9/1975, filele 14-43 faţă-verso, 44. o4 Ibidem, dosar 29/1973, filele 1-37 sau dosar 15/ 1975, filele 1-9 fa ţă-verso. 6: "0
227
www.cimec.ro
MANUELA MARIN
Muncitoresc al Activitătii Economice şi Sociale, Uniunii Nationale a Cooperativelor Agricole, altor secţii din cadrul CC al PCR6s. De exemplu, indicaţiile date de către Nicolae Ceauşescu cu prilejul vizitei sale de lucru în judeţul Alba, din 21 octombrie 1976, au fost comunicate cu H. nr. 5723/ 1976 guvernului şi ministerelor de profil, Secţiei Organizatorice a CC al PCR, Consiliului Central de Control Muncitoresc al Activităţii Economice şi Sociale, Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare şi Comitetul judeţean Alba al PCR66 . În ceea ce priveşte modul de organizare a vizitelor de lucru, mărturia lui Mihai Marcu, primarul comunei Todireni din judeţul Botoşani, oferă informaţii valoroase în acest sens. Apreciind că dialogurile de lucru purtate de către Nicolae Ceauşescu " erau de fapt o mare pacoste şi pentru oamenii de bun simţ de la judeţ", acesta menţionează că programul vizitei era stabilit la nivelul judeţului, hotărându-se pentru fiecare unitate administrativ teritorială " un număr de care trebuiau să fie prezenţi, locul în traseu unde urmau să se aşeze, câte drapele şi lozinci să aducă cu ei, ce lozinci trebuie să strige" . Nimeni nu avea voie să absenteze, nici chiar din motive bine întemeiate, în acelaşi timp, unitatea locală de miliţie luând măsuri ca toţi care se declarau împotriva regimului să fie reţinuţi la sediul postului sau să fie împiedicaţi să părăsească localitatea natală pe durata vizitei. Plecarea spre locul de desfăşurare a vizitei se făcea în mod organizat, foarte de dimineaţă, cu maşinile cooperativei, pe cheltuiala acesteia şi în condiţii improprii (în maşini erau înghesuiţi cât mai mulţi oameni). Mihai Marcu include în mărturiile sale cu privire la participarea la vizitele de lucru din timpul mandatului său (1975-1979) şi o referire la " entuziasmul" cu care consătenii săi participau la astfel de activităţi: aceştia obosiţi din cauza trezitului " de cu noapte" şi a drumului de două ore, au profitat de faptul că fuseseră repartizaţi în spatele mulţimii adunate şi au părăsit pur şi simplu piaţa, plecând în oraş. În consecinţă, vice-primarul, secretarul-adjunct cu propaganda şi secretarii Comitetului de partid au venit la locul de întâlnire pentru întoarcere cu braţele pline de drapele şi pancarte cu lozinci abandonate de către locuitorii comunei6i. Un ultim element care-I considerăm esenţial de menţionat în legătură cu vizitele de lucru este legat de calitatea oficială în virtutea căreia Nicolae Ceauşescu efectua aceste vizite: în dubla sa calitate, în ordine, mai întâi de lider de partid şi mai apoi, în cea de conducător de stat sau, uneori, în calitate de secretar general al partidului. Această ierarhizare a funcţiilor deţinute implică faptul că Nicolae Ceauşescu se prezenta în faţa celor care-I primesc, nu în calitatea de preşedinte al ţării, după cum era firesc, ci în cea de lider de 1
1
65 Ibidem, Secţia Cancelarie, dosar 225/1 968, filele 61 verso, 62 faţă-verso, 142 verso, 158 verso, etc. 66 Ibidem, fila 4 faţă. 67 Mihai Marcu, Cincinalul unui primar comunist (1 974-1979), Institutul Naţional pentru Studiul
Totalitarismului, Bucureşti, 2005, pp. 43-44.
228 www.cimec.ro
Vizitele de lucru şi cultul personalităţii lui Nicolae Ceauşescu
partid. Astfel, acesta inspecta nu atât ribnul de dezvoltare al ţării, ci modul cum se respectă şi se pune în practică planul partidului de dezvoltare a ţării.
WORKING VISITS AND NICOLAE CEAUŞESCU'S CULT OF PERSONALITY Abstract The paper analyzes Nicolae Ceauşescu' s working visits as a thematic element included in one of his propagandistic representations, namely that of the "architect of modern Romania" . The analysis on the working visits is not a descriptive one. On the contrary, it underlines the evolution of the organizational elements and of the press commentaries that have contributed to the gradual transformation of the working visits into a propagandistic manifestation dedicated to Nicolae Ceauşescu. The qualitative and the diachronic analysis of the press articles on Nicolae Ceauşescu' s working visits highlights the successive personalization of its organization in the favor of the Romanian communist leader and the fact that this gradual alteration was influenced by Ceauşescu' s speech held on August 21, 1 968. The working visits were also introduced as an element in Ceauşescu' s cult of personality from another point of view. It is related to the significance attached to these visits from two different points of view: a general, respective a particular one.
229 www.cimec.ro
www.cimec.ro