Manualul Profesorului - Educatie Rutiera [PDF]

Zitiervorschau

Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă

CUPRINS 1.Introducere. Ce este “STOP, Gândeşte, Asigură-te, Ascultă”? 2.ABC - ul CIRCULAŢIEI 3.Activitatea 1 - SPRE ŞCOALĂ 4.Activitatea 2 - HAI SĂ FACEM CUNOŞTINŢĂ CU REGULILE DE CIRCULAŢIE 5.Activitatea 3 - STOP, GÂNDEŞTE, ASIGURĂ-TE, ASCULTĂ 6.Activitatea 4 -

SEMNIFICAŢIA INDICATOARELOR RUTIERE

7.Activitatea 5 – ZI SAU NOAPTE 8.Activitatea 6 – ÎNTÂMPLĂRI PE STRADĂ 10.Activitatea 8 – MIMI ŞI TIMI FAC CUNOŞTINŢĂ CU REGULILE DE CIRCULAŢIE 11.Activitatea 9 – UNDE NE JUCĂM CU MIMI ŞI TIMI? 12.Activitatea 10 – FAŢĂ ÎN FAŢĂ 13.Activitatea 11 – SPUNE NU 14.Activitatea 12 – AJUTOR! 15.Anexe Anexa nr. 1: Semnalele agentului de circulaţie Anexa nr. 2: Descriere comportament pasiv, asertiv, agresiv. Anexa nr. 3: Alcoolul şi alte substanţe (precum drogurile, unele medicamente) Anexa nr. 4: 10 moduri de a împărţi grupul Anexa nr. 5: 10 moduri de a energiza grupul Anexa nr. 6: 10 moduri de a relaxa grupul Anexa nr. 7: 10 moduri de a face flipchart-urile atractive 16.Bibliografie

MANUALUL Profesorului

9.Activitatea 7 - MIMI ŞI TIMI CĂLĂTORI

3

MANUALUL Profesorului

Ce este “STOP, Gândeşte, Asigură-te, Ascultă”

4

“STOP, Gândeşte, Asigură-te, Ascultă” este un program de dezvoltare a abilităţilor de siguranţă personală pe stradă, la copiii cu vârste între 6 şi 12 ani şi are la bază Modelul LSDC (Lifeskills development cycle) de dezvoltare a abilităţilor de viaţă. Sintagma abilităţi de viaţă se autodefineşte. Reprezintă un set de abilităţi, instrumente necesare în viaţă pentru a duce o viaţă echilibrată, pentru a dezvolta şi menţine relaţii normale cu ceilalţi, pentru a face faţă diferitelor greutăţi şi a ne atinge obiectivele. Orice program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă porneşte de la nevoile grupului ţintă. Materialul de faţă îşi propune să dezvolte prin învăţare experienţială sistematică abilitatea de orientare în spaţiul de circulaţie urban, rural, pe drumurile publice, abilitatea de rezolvare a problemelor şi luare a deciziilor, abilitatea de lucru în echipă, colaborare şi abilitatea de comunicare eficientă. Modelul agreat de echipa de experţi este LSDC (Lifeskills development cycle), un model simplu de dezvoltare a abilităţilor de viaţă elaborat de Ales Bednarik. Acest model teoretic permite tuturor factorilor implicaţi să participe activ. Paşii urmaţi în dezvoltarea programului de abilităţi sunt: • Definirea şi selectarea abilităţii de viaţă în care ne asigurăm care sunt nevoile grupului ţintă • Prezentarea abilităţii de viaţă selectată şi definită va fi descrisă prin comportamentul caracteristic. • Dezvoltarea abilităţii de viaţă - vom analiza posibilităţile de dezvoltare (cum arată acea abilitate); vom folosi diferite metode pentru obţinerea comportamentelor pe care le implică abilitatea de siguranţă personală; • Evaluarea care are ca rol îmbunătăţirea programului de dezvoltare a abilităţilor de viaţă Proiectarea lecţiilor respectă principiile didacticii şi tehnologia elaborării proiectului didactic, adaptate modelului LSDC. Detaliem etapa a treia, respectiv dezvoltarea abilităţii de viaţă care corespunde etapei dirijării învăţării cvasicunoscută de către practicieni. Învăţarea este definită drept o achiziţie nouă de comportament, ca rezultat al exersării, menite să satisfacă adaptarea la mediu. Astfel asigurând accesibilitatea învăţării pornim de la activităţi organizate în mediul sigur al clasei, pregătite şi conduse de către profesor, cu indicaţii şi reguli clare, ulterior elevii vor primi sarcini şi roluri pentru a-i ajuta să-şi asume responsabilităţi, extindem formarea educabililor în cadrul situatiilor spontane, neprevazute care apar în recreaţii, excursii, activităţi nonformale şi transmutăm dezvoltarea abilităţii în viaţa reală când elevii sunt capabili să folosească abilităţile în mod natural. În acest stadiu elevii relatează din experienţa personală cum s-au comportat în diverse situaţii de viaţă, reflectând asupra comportamentului lor şi învăţând, unii de la alţii, în urma acestor experienţe. Scopul educaţiei, de dezvoltare a personalităţii autonome şi creative, se realizează prin sisteme şi succesiuni de situaţii, deliberat proiectate de către formator, pentru ca ulterior gradul de independenţă al elevului sa crească. Ne propunem, prin acest program, să îmbunătăţim vizibil comportamentul rutier al elevilor beneficiari, să întărim vigilenţa acestora şi încrederea în abilităţile personale de participant responsabil la trafic în calitate de pieton, pasager în autovehicule sau biciclist. Pe parcursul programului de dezvoltare, am acordat importanţă modului de transmitere a cunoştinţelor şi abilităţilor; au fost avute în vedere metode / tehnici de formare adecvate grupului ţintă. În formarea abilităţilor de viaţă se vor folosi metode bazate pe învăţarea experienţială (= învăţare prin participare activă). Pentru a facilita învăţarea şi exersarea abilităţilor de viaţă vom folosi urmatoarele metode: • Discuţiile - stimulează schimbul liber de opinii şi îi ajută pe copii să-şi clarifice anumite idei, sentimente, atitudini. Discuţiile merg foarte bine dacă sunt provocate de o scurtă povestire, un studiu de caz prezentat anterior. • Brainstormingul -Tehnica prin care se accepta orice fel de raspuns exprimat la o anumita tema propusă. • Jocurile - metoda spontană de descoperire de sine, a celorlalţi şi a lumii. Joaca atrage dupa sine experimentarea, observarea cât de departe poţi merge, aventurarea, străduirea şi sărbătorirea. Joaca împreună cu ceilalţi implică participare, ajutor reciproc, organizare, învăţarea felului în care să căştigi şi să pierzi. Din aceasta perspectiva, joaca este o metoda de introducere în viaţa societăţii, deoarece, ca şi în viaţa de zi cu zi, există reguli cărora fiecare trebuie să se supună. • Jocul de rol - presupune prezentarea unei scurte scenete, realizată spontan, prin care se descriu situaţii posibile de viaţă. • Analiza de caz - povestire imaginară care permite copiilor să ia o decizie privind modul în care o persoană ar trebui sa acţioneze sau să răspundă şi ce consecinţe ar putea să aibă aceste acţiuni.

Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă

Simularea - este o metodă de instruire centrată pe subiect. Simularea este considerată drept o activitate de laborator prin care instructorul demonstrează o anumită problemă. El nu prezintă şi nu explică problemele, ci le lasă să fie descoperite prin discuţii.

Programul poate fi aplicat utilizând urmatoarele situaţii de învăţare: • ACTIVITĂŢI ORGANIZATE ÎN MEDIU SIGUR (toate activităţile sunt pregătite şi conduse de către adult , indicaţiile şi regulile sunt clare, copiii sunt sub atenta supraveghere a adulţilor). • SARCINI ŞI ROLURI ÎNTR-UN MEDIU SIGUR (oferirea de roluri şi sarcini de către adult, astfel copii să îşi asume responsabilităţi în mod mai natural). • SITUAŢII SPONTANE ÎNTR-UN MEDIU SIGUR • INSTRUIRE DE ABILITĂŢI DE VIAŢĂ - ÎN VIAŢA REALĂ (selectaţi situaţii pentru instruirea abilităţii , situaţia este în viaţa reală şi copiii interacţionează cu oamenii „din afară” ) • UTILIZAREA ABILITĂŢILOR DE VIAŢĂ - ÎN VIAŢA REALĂ (ultimul nivel de utilizare) Programul este constituit în cadrul proiectului Safe You, Safe Me – program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă la copii, finantat de Uniunea Europeană prin programul Facilitatea de Tranziţie 2007/19343.03.03 - Integrarea în societate a tinerilor aparţinând minorităţilor şi grupurilor dezavantajate. Proiectul are drept scop Dezvoltarea serviciilor de formare de abilităţi de siguranţă personală la copiii proveniţi din medii dezavantajate cu vârste între 7 şi 14 ani din judeţul Iaşi. Obiectivele specifice ale proiectului sunt: • Formarea şi consolidarea de atitudini şi comportamente de siguranţă personală a copiilor cu vârste între 7 şi 14 ani din comunităţile rurale şi cartierele marginaşe ale Iaşului • Formarea comportamentului responsabil pe baza cunoaşterii şi respectării regulilor de circulaţie pentru prevenirea producerii accidentelor de circulaţie în rândul populaţiei şcolare • Formarea specialiştilor din ONG – uri şi instituţii publice în dezvoltarea de programe de abilităţi de viaţă la copii şi tineri. Pentru dezvoltarea programului “STOP, Gândeşte, Asigură-te, Ascultă” au fost luate în considerare statisticile privind numărul victimelor copii ca urmare a accidentelor rutiere, rapoartele organismelor internaţionale şi părerilor experţilor în circulaţie rutieră şi dezvoltare de abilităţi de viaţă. Conform unui raport Unicef despre ţările OECD, accidentele de circulaţie constituie unicul şi cel mai mare pericol de moarte sau vătămare pentru copii. Copii nu posedă o viziune clara a traficului şi le este greu să evalueze atat viteza , cât si distanţele. Când vorbim de stilul de viaţă ne referim la totalitatea deciziilor şi acţiunilor voluntare care ne poate afecta starea de sănătate. Factorii acestui stil contribuie la împletirea succeselor sau a insucceselor cu componenta fiecăruia dintre noi legată de : încrederea în sine, respectarea igienei de zi cu zi, participare la acţiuni extraşcolare, management de timp, deplasări în oraş sau pe drumuri publice. Stilul de viaţă sănătoasă ne apără de accidente, stilul de viaţă patogen, negativ, ne pune viaţa în pericol, devenim un risc pentru trafic (consum de alcool, oboseală, teribilism, etc.) Astfel, sunt necesare formarea de abilităţi, care permit copilului să fie competent, să fie sigur pe fiecare situaţie, să fie capabil să ia decizii. Formarea unor abilităţi de viaţă - privind siguranţa personală este o componentă a educaţiei pentru societate fiind în sprijinul copiilor pentru a dobândi cunoştinţe, capacităţi şi atitudini necesare în viaţă. Astfel, prin derularea acestui program raspundem unei nevoi a copiilor din medii dezavantajate, ce se deplasează foarte greu spre şcoală, de obicei pe jos şi care sunt în situatie de risc mare datorită slabelor abilităţi pe care le au privind siguranţa personală.

Din ce este format programul

“STOP, Gândeşte, Asigură-te, Ascultă” Programul “STOP, Gândeşte, Asigură-te, Ascultă” este format din 12 lecţii interactive proiectate pentru a fi predate în perioada unui semestru şcolar sau care poate fi de asemenea derulat pe perioada vacanţei de vară a copiilor. Activitatea

Titlu

Scop

Metode

MANUALUL Profesorului

•

5

MANUALUL Profesorului

6

1

Spre şcoală

Achiziţionarea unor cunoştinţe şi capacităţi pentru aplicarea normelor de circulaţie rutieră

Exerciţiul, Explicaţia, Problematizarea

2

Hai să facem cunoştinţă cu regulile de circulaţie!

Dezvoltarea atitudinii şi a comportamentului responsabil prin cunosşterea şi respectarea regulilor de circulaţie.

Analiză de caz, problematizarea, lecturarea legislaţiei, problematizarea, discuţii de grup

3

Stop, Gândeşte, Asigură-te, Ascultă

Dezvoltarea atitudinii şi a comportamentului preventiv în spaţiul de circulaţie pe drumurile publice.

Exerciţiul, Problematizarea, Observaţia, Explicaţia

4

Semnificaţia indicatoarelor rutiere

Recunoaşterea şi decodificarea indicatoarelor de circulaţie întâlnite în traficul rutier

Recunoaşterea indicatoarelor prin exerciţii individuale şi de grup, Exerciţiul, Problematizarea, Explicaţia.

5

Zi sau noapte

Dezvoltarea atitudinii şi a comportamentului de orientare în spaţiul rural şi urban, de circulaţie pe drumurile publice.

Exerciţiul, Problematizarea, Studiu de caz

6

Întâmplări pe stradă

Aprofundarea cunoştinţelor privind siguranţa rutierăeducaţia pentru viaţă.

Studiu de caz, joc de rol, discuţii în grup

7

Mimi şi Timi călători

Exersarea comportamentelor adecvate în mijloacele de transport

Discuţiile de grup Analiza de caz Simulare Brainstorming

8

Mini şi Timi fac cunoştinţă cu agentul de circulaţie

Cunoaşterea rolului agentului de circulaţie şi a modului său de semnalizare

Conversaţia, Explicaţia, Problematizarea, Exerciţiul

9

Unde ne jucăm cu Mimi şi Timi

Conştientizarea necesităţii respectării regulilor privitoare la alegerea locurilor de joacă

Discuţii de grup Brainstorming Analiza de caz Exerciţiul Povestirea Jocul

10

Faţă în faţă

Conştientizarea rolului comportamentului asertiv în relaţiile interumane.

Exerciţiul Explicaţia Jocul de rol

11

Spune NU

Dezvoltarea comportamentului responsabil în faţa unor situaţii ce pot devein periculoase

Jocul de rol Lucru pe grupe Discuţii în grup mare

12

Ajutor!

Formarea de abilităţi practice de acordare a primului ajutor

Simularea Jocul de rol Instruirea direct Conversaţia euristică Exerciţiul

Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă

ABC - ul CIRCULAŢIEI

Susţinerea temelor referitoare la formarea abilităţilor de viaţă pe linie rutieră, necesită cunoaşterea, în primul rând, de către cadrele didactice a prevederilor legislative referitoare la circulaţia pe drumurile publice. Astfel, în continuare, sunt prezentate câteva referitoare la circulaţia pietonilor, drepturi şi obligaţii lae acestora, semnalizarea rutieră, mic dicţionar de termeni şi expresii rutieri. Regulament pentru pietoni… Pietonii: • …sunt obligaţi să se deplaseze numai pe trotuar, iar în lipsa acestuia, pe acostamentul din partea stângă a drumului, în direcţia lor de mers. Când şi acostamentul lipseşte, pietonii sunt obligaţi sa circule cât mai aproape de marginea din partea stângă a părţii carosabile, în direcţia lor de mers. • .…au prioritate de trecere faţă de conducătorii de vehicule numai atunci când sunt angajaţi în traversarea drumurilor publice prin locuri special amenajate, marcate şi semnalizate corespunzător, ori la culoarea verde a semaforului destinat pietonilor.

• … surprinşi şi accidentaţi ca urmare a traversării prin locuri nepermise, la culoarea roşie a semaforului destinat acestora, sau a nerespectării altor obligaţii stabilite de normele rutiere poartă întreaga răspundere a accidentării lor, în condiţiile în care conducătorul vehiculului respectiv a respectat prevederile legale privind circulaţia prin acel sector. • … sunt asimilate pietonilor persoanele care conduc un scaun rulant de construcţie specială, cele care conduc vehicule destinate exclusiv tragerii sau împingerii cu mâna, precum şi cele care se deplasează pe patine sau dispozitive cu role. Interdicţii pietoni:… a) să se angajeze în traversarea drumului public atunci când se apropie un autovehicul cu regim de circulaţie prioritară care are în funcţiune semnalele speciale de avertizare luminoase şi sonore; b) să traverseze partea carosabilă prin fata sau prin spatele vehiculului oprit în staţiile mijloacelor de transport public de persoane, cu excepţia cazurilor în care exista treceri pentru pietoni, semnalizate corespunzător; c) să prelungească timpul de traversare a drumului public, sa se oprească ori să se întoarcă pe trecerile pentru pietoni care nu sunt prevăzute cu semafoare; d) să traverseze drumul public prin alte locuri decât cele permise; e) să ocupe partea carosabilă în scopul împiedicării circulaţiei; f) să traverseze calea ferată atunci când barierele sau semibarierele sunt coborâte ori când semnalul luminos sau acustic interzice trecerea; g) să circule pe pistele pentru biciclete, amenajate şi semnalizate corespunzător. Regulament grup organizat… (1) Persoanele care se deplasează pe drumul public formând un grup organizat, o coloana militară sau un cortegiu trebuie să circule în formaţie de cel mult trei şiruri, pe partea dreaptă a carosabilului, în sensul lor de mers, ocupând cel mult o bandă de circulaţie. (2) De la lăsarea serii şi până în zorii zilei, precum şi ziua, în condiţii de vizibilitate redusă, persoanele care se află în faţa şi în spatele şirului dinspre axa drumului trebuie să aibă o sursă de lumină de culoare albă, respectiv roşie, care sa fie vizibilă pentru ceilalţi participanţi la trafic. Persoanele care formează şirul dinspre axa drumului trebuie sa aibă aplicate pe îmbrăcăminte elemente fluorescent-reflectorizante.

MANUALUL Profesorului

• … traversarea drumului public de către pietoni se face perpendicular pe axa acestuia, numai prin locurile special amenajate şi semnalizate corespunzător, iar în lipsa acestora, în localităţi, pe la colţul străzii, numai după ce s-au asigurat că o pot face fără pericol pentru ei şi pentru ceilalţi participanţi la trafic.

7

Contravenţii… Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă următoarele fapte săvârşite de către persoane fizice: · nerespectarea de către pietoni a normelor privind circulaţia pe drumurile publice; · nerespectarea obligaţiei conducătorului de autovehicul şi a pasagerilor acestuia de a purta, în timpul deplasării pe drumurile publice, centura sau dispozitivele de siguranţă omologate; Semnalizarea rutieră… Participanţii la trafic sunt obligaţi să respecte şi semnalele poliţiştilor de frontieră, ale îndrumătorilor de circulaţie ai Ministerului Apărării, agenţilor căilor ferate, ale persoanelor desemnate pentru dirijarea circulaţiei pe sectoarele de drum pe care se execută lucrări de reabilitare a acestora, ale membrilor patrulelor şcolare de circulaţie care acţionează în imediata apropiere a unităţilor de învăţământ, precum şi ale nevăzătorilor, potrivit prevederilor din regulament. Mijloacele de semnalizare rutieră sunt: a) sistemele de semnalizare luminoasă sau sonoră; b) indicatoarele; c) marcajele; d) alte dispozitive speciale.  Semnalele luminoase pentru dirijarea circulaţiei în intersecţii au următoarele semnificaţii:

MANUALUL Profesorului

a) semnalul de culoare verde permite trecerea;

8

b) semnalul de culoare roşie interzice trecerea; c) semnalul de culoare galbena împreună cu cel de culoare roşie interzic trecerea.       Participanţii la trafic trebuie sa respecte regulile de circulaţie, semnalele, indicaţiile şi dispoziţiile poliţistului rutier, precum şi semnificaţia diferitelor tipuri de mijloace de semnalizare rutieră, în următoarea ordine de prioritate: a) semnalele, indicaţiile şi dispoziţiile poliţistului rutier; b) semnalele speciale de avertizare, luminoase sau sonore ale autovehiculelor c) semnalizarea temporară care modifica regimul normal de desfăşurare a circulaţiei; d) semnalele luminoase sau sonore; e) indicatoarele; f) marcajele; g) regulile de circulaţie. Ce este accidentul de circulaţie?... Accidentul de circulaţie este evenimentul care întruneşte cumulativ următoarele condiţii: a) s-a produs pe un drum deschis circulaţiei publice ori şi-a avut originea într-un asemenea loc; b) a avut ca urmare decesul, rănirea uneia sau a mai multor persoane ori avarierea a cel puţin unui vehicul sau alte pagube materiale; c) în eveniment a fost implicat cel puţin un vehicul în mişcare; d) s-a produs ca urmare a încălcării unei reguli de circulaţie. Reguli pentru copii în mijloacele de transport…. (1) Copiii cu vârsta sub 12 ani sau cu înălţimea sub 150 cm trebuie sa poarte centuri de siguranţă adaptate greutăţii şi dimensiunilor lor, iar cei cu vârsta sub 3 ani se transporta numai în dispozitive de reţinere

Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă

omologate. (2) Conducătorilor de autovehicule le este interzis sa transporte copii cu vârsta de până la 12 ani pe scaunul din faţă, chiar dacă sunt ţinuţi în braţe de persoane majore, în timpul deplasării pe drumurile publice. Mic dicţionar de termeni şi expresii rutiere: • pieton - persoană care umblă pe jos pe o arteră (cu trotuare) străbătură de vehicule; • pasager - persoană care circulă sau călătoreşte folosind un mijloc de transport în comun, vehicul sau autovehicul; • carosabil - o parte a unui drum care permite circulaţia vehiculelor rutiere; • conduită preventivă - modalitate de a acţiona în anumite împrejurări sau situaţii având ca scop preîntâmpinarea unui rău, împiedicarea săvârşirii unei infracţiuni; • cale ferată - mijloc de transport terestru, destinat circulaţiei vehiculelor prin rulare pe linie sau cabluri. • acordare a priorităţii - obligaţia oricărui participant la trafic de a nu îşi continua deplasarea sau de a nu efectua orice altă manevră, dacă prin acestea îi obligă pe ceilalţi participanţi la trafic care au prioritate de trecere să îşi modifice brusc direcţia sau viteza de deplasare ori să oprească; • acostament - fâşia laterală cuprinsă între limita părţii carosabile şi marginea platformei drumului; denivelate şi accese limitate, intrarea şi ieşirea fiind permise numai prin locuri special amenajate;

• bicicletă - vehiculul prevăzut cu doua roţi, propulsat exclusiv prin forţa musculară, cu ajutorul pedalelor sau manivelelor; • conducător - persoana care conduce pe drum un grup de persoane, un vehicul sau animale de tracţiune, animale izolate sau în turmă, de povară ori de călărie;   • drum public - orice cale de comunicaţie terestră, cu excepţia căilor ferate, special amenajată pentru traficul pietonal sau rutier, deschisă circulaţiei publice; drumurile care sunt închise circulaţiei publice sunt semnalizate la intrare cu inscripţii vizibile; • intersecţie - orice încrucişare, joncţiune sau bifurcare de drumuri la nivel, inclusiv spaţiile formate de acestea; •

parte carosabilă - porţiunea din platforma drumului destinată circulaţiei vehiculelor; un drum poate cuprinde mai multe părţi carosabile complet separate una de cealaltă printr-o zonă despărţitoare sau prin diferenţa de nivel;

• participant la trafic - persoană fizică ce utilizează, la un moment dat, drumul public; • pista pentru biciclete - subdiviziunea părţii carosabile, a trotuarului ori a acostamentului sau pista separată de drum, special amenajată, semnalizată şi marcată corespunzător, destinată numai circulaţiei bicicletelor şi mopedelor; • prioritate de trecere - dreptul unui participant la trafic de a trece înaintea celorlalţi participanţi la trafic cu care se intersectează, în conformitate cu prevederile legale privind circulaţia pe drumurile publice; • trotuar - spaţiul longitudinal situat în partea laterală a drumului, separat în mod vizibil de partea carosabilă prin diferenţa sau fără diferenţa de nivel, destinat circulaţiei pietonilor; • vehicul - sistemul mecanic care se deplasează pe drum, cu sau fără mijloace de autopropulsare, utilizat în mod curent pentru transportul de persoane şi/sau bunuri ori pentru efectuarea de servicii sau lucrări; • zonă pietonală - perimetrul care cuprinde una sau mai multe străzi rezervate circulaţiei pietonilor, unde accesul vehiculelor este supus unor reguli speciale de circulaţie, având intrările şi ieşirile semnalizate în conformitate cu prevederile legale;

MANUALUL Profesorului

• autovehicul - vehiculul echipat cu motor în scopul deplasării pe drum. Troleibuzele şi tractoarele rutiere sunt considerate autovehicule. Mopedele, vehiculele care se deplasează pe şine, denumite tramvaie, tractoarele folosite în exploatările agricole şi forestiere, precum şi vehiculele pentru efectuarea de servicii sau lucrări, care se deplasează numai ocazional pe drumul public, nu sunt considerate autovehicule;

9

Activitatea 1 Spre şcoală

Scop: Achiziţionarea unor cunoştinţe şi capacităţi pentru aplicarea normelor de circulaţie rutieră. Abilităţi dezvoltate: Însuşirea şi cunoaşterea unor noi noţiuni (vocabularul rutier), corelarea noţiunilor însuşite cu semnele de ciculaţie, rezolvarea unor probleme concrete, siguranţa în trafic. Obiective: • Să înţeleagă şi să coreleze noţiunile însuşite cu ceea ce văd în trafic; • Să asocieze siguranţa personală cu respectarea regulilor şi indicatoarelor rutiere. • Să utilizeze un vocabular cu termeni rutieri specifici Metode: Exerciţiul, Explicaţia, Problematizarea Materiale:

MANUALUL Profesorului

Foi de flippchart/coli de hârtie şi markare/creioane colorate, Planşe cu indicatoare;

Indicaţii pentru desfăşurarea activităţii: Pentru început, prezentaţi-le copiilor caietul cu care vor lucra pentru o perioadă de timp şi faptul că vor participa la 12 lecţii de formare a abilitatilor alături de două personaje, Timi şi Mimi. Realizaţi o scurtă introducere în lecţia nr.1, cu ajutorul celor două personaje.

10

Pasul 1: Încurajaţi copiii să lucreze individual în caietul elevului, exerciţiul de completare a textului lacunar dat, cu termenii potriviţi. Pasul 2: Analizaţi, împreună cu elevii, soluţiile identificate de către aceştia. Rugaţi-i să explice, aşa cum înţeleg ei, elementele stradale utilizate în text. Pasul 3: Completaţi, unde este cazul, explicaţiile oferite de elevi. Concluzionaţi, reamintindu-le copiilor cele mai importante elemente învăţate pe parcursul activităţii.

Exerciţiul 1

Pasul 1: Încurajaţi copiii să citească indicaţiile lui Timi din caiet, de la paginile 5-6 şi să analizeze cele două trasee propuse de acesta. Pasul 2: Daţi ca sarcină copiilor, să aleagă traseul pe care Andrei ajunge în siguranţă la şcoală. Pasul 3: După discutarea şi analizarea traseelor alese, rugaţi elevii să răspundă la întrebările din caietul elevului, pag. 5-6.

Exercițiul 2

Cine ştie, câştigă permisul de pieton cu Mimi

Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă

Mariei îi este frică să traverseze neregulamentar strada. De aceea, mereu, în drumul său, se ghidează după semafor. Acesta trebuie să aibă întotdeauna culoarea verde pentru ca ea să traverseze în condiţii de siguranţă. Dacă acesta are culoarea roşie sau culoarea galbenă, mereu are răbdare să se facă culoarea verde înainte de a traversa. Dacă în drumul său, Maria vrea să traverseze, dar nu este semafor, ea utilizează.trecerea de pietoni. Însă, chiar şi aşa, mereu este atentă la mijloacele de transport. Niciodată nu sare în faţa maşinilor, nu aleargă pe trecerea de pietoni şi merge doar pe trotuar, pentru a evita accidentele rutiere.

Sarcină pentru acasă: Până la următoarea lectie, încurajaţi copiii să deseneze pe caiet, traseul pe care îl parcurg de acasă la şcoală, utilizând elementele stradale învăţate.

Activitatea 2

Scop: Dezvoltarea atitudinii şi a comportamentului responsabil prin cunosşterea şi respectarea regulilor de circulaţie. Abilităţi dezvoltate: Însuşirea responsabilităţilor, autodisciplina, luarea de decizii, capacitaţi de rezolvare a situaţiilor problemă. Obiective: • să recunoască semnificaţia unor reguli de circulaţie; • să cunoască şi să înţeleagă importanţa deplasării corecte; • să coreleze regulile de circulaţie învăţate cu comportamentele sigure corespunzătoare. Metode: Analiză de caz, problematizarea, lecturarea legislaţiei, problematizarea, discuţii de grup. Materiale: tablă/ flippchart, caiet elev, legislaţia, materiale educaţionale; Indicaţii pentru desfăşurarea activităţii: Realizaţi introducerea în activitate, prin intermediul personajelor, Timi şi Mimi. Oferiţi informaţii despre ce vor învăţa în activitatea 2.

MANUALUL Profesorului

Hai să facem cunoştință cu regulile de circulație

11 Exerciţiul 1

Pasul 1: Împărţiţi copiii în 4 -5 grupe şi daţi ca sarcină de lucru identificarea unor reguli de circulaţie pentru pietoni, din experienţa şi cunoştinţele lor, din ce au văzut la părinti, prieteni sau profesori. Stimulaţi copiii să lucreze pe caietul de lucru. Pasul 2: Dupa finalizarea sarcinii, rugati fiecare grup de elevi să delege un copil să prezinte rezultatele activităţii lor. Pasul 3: Listati pe tablă/pe flippchart toate regulile de circulaţie identificate de elevi, după care clarificaţi, împreună cu aceştia, fiecare regulă de circulaţie.Utilizaţi definiţii şi explicaţii din ABC-ul circulaţiei.

Exercițiul 2

Pasul 1: Rugati copiii ca, fiecare, individual, să citească din caiet, „Păţania lui Viorel” şi oferiţi timp copiilor să înteleagă povestea citită. Pasul 2: Citiţi povestea, de mai jos, copiilor:

Păţania lui Viorel Năzdrăvănel



Într-o dimineaţă Viorel se grăbea la şcoală. Somnoros şi grăbit, nu a observant maşina care venea cu viteză, şi a sărit în faţa acesteia, pe la colţul străzii. S-a speriat foarte tare, atunci când şoferul a pus o frână bruscă! A plecat mai departe, însă, ceea ce a păţit nu l-a determinat să fie mai atent. Drept urmare, în loc să aştepte culoarea verde a semaforului, a vrut să traverseze strada pe culoarea roşie. Noroc că nişte călători au băgat de seamă şi l-au oprit la timp. Mergând el mai departe, a văzut nişte copii mai mici decât el, jucându-se în stradă. În loc să îi atenţioneze şi să le explice că nu e bine ce fac, el s-a alăturat jocului. Numai că, de data aceasta, Viorel Năzdrăvănel, nu a mai văzut maşina, la timp, şi a fost uşor accidentat. Acum e la spital, face injecţii, deoarece nu a respectat regulile de circulaţie.

Pasul 3: Discutaţi împreună cu elevii, pe baza următoarelor întrebări: - Ce reguli de circulaţie nu a respectat Viorel? - Sfătuieşte-l pe Viorel cum să procedeze următoarea dată. Pasul 4: După analizarea acestor momente, discutaţi împreună cu elevii, regulile de circulaţie aşa cum sunt prevăzute în codul rutier.

MANUALUL Profesorului

Exercițiul 3

12

Pasul 1: Utilizând consemnul din caiet, încurajaţi copiii să îndeplineasca sarcina următoare: să deseneze imagini, pentru următoarele reguli de circulaţie: a. Traversez strada numai pe trecerea de pietoni! b. Aştept autobuzul/ tramvaiul pe trotuar sau pe refugiu, niciodată pe stradă! c. Strada nu este loc de joacă! d. Nu traversez niciodată prin faţa sau prin spatele autobuzului! Pasul 2: Analizaţi, împreună cu elevii, desenele realizate şi concluzionaţi.

Activitatea 3

STOP, GÂNDEȘTE, ASIGURĂ-TE, ASCULTĂ Scop: Dezvoltarea atitudinii şi a comportamentului preventiv în spaţiul de circulaţie pe drumurile publice. Abilităţi dezvoltate: Siguranţa personală, capacitatea de a rezolva probleme şi de a lua decizii rapide, responsabilitatea, capacitatea de orientare în spaţiu. Obiective: • Să identifice paşii necesari unui comportament sigur. • Să recunoască importanţa simţurilor (auz, văz, miros) pentru siguranţa personală. • Să asocieze comportamentul preventiv cu urmarea algoritmului: stop, gândeşte, asigură-te, ascultă. Metode: Exerciţiul, problematizarea, observaţia, explicaţia. Materiale: Eşarfă, diferite obiecte (sticlă, plastic, lemn, metal)

Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă

Indicaţii pentru desfăşurarea activităţii: Începeţi activitatea 3, realizând un scurt exerciţiu de evaluare a cunoştinţelor învăţate în activităţile anterioare: Care sunt regulile de circulaţie? Cum să ne comportăm pentru a fi în siguranţă? Apoi prezentaţi copiilor codul de siguranţă pe stradă: STOP, Gândeşte, Asigură-te, Ascultă şi importanţa acestuia pentru propria siguranţă.

Exerciţiul 1

Pasul 1: Îndemnaţi elevii să completeze spaţiile libere utilizând cuvintele din titlu. Pasul 2: Analizaţi împreună cu elevii soluţiile identificate şi corectaţi dacă este cazul.

Exerciţiul 2

Pasul 1: Rugaţi elevii să aranjeze cuvintele date în ordinea corectă pentru a traversa strada în siguranţă. (Stop, Gândeşte, Asigură-te, Ascultă)

Exercţiul 3:

Pasul 1: Lucraţi împreună cu elevii exerciţiul din caietul de lucru al elevului, pag. 14, aşezand în ordine literele următoare pentru a obţine cuvinte legate de circulaţie:

i n te r e s c t ei

i nd i a c t r o

t r v a e r a s e r

( intersectie )

( indicator )

( traversare )

Pasul 2: Discutaţi cu elevii soluţiile şi corectaţi dacă este cazul. Pasul 1: Introduceţi exerciţiul cu următoarele cuvinte: “Nu toate persoanele observă aceleaşi lucruri atunci când intră într-o cameră. Unele observă dacă este zgomot, linişte sau un altfel de sunet. Altele remarcă mirosul, temperatura sau alte persoane. Sunt unele persoane care se concentrează doar asupra unui singur lucru, altele asupra mai multora.Pentru a afla ce fel de persoane suntem noi, vom juca următorul joc” Pasul 2: Ieşiţi împreună cu toţi copiii din sala de clasă. Aşteptaţi câteva minute, după care intraţi în clasă. Pasul 3: Întrebaţi fiecare copil ce a remarcat prima dată când a intrat în clasă (mirosul, căldura, obiecte, care obiecte, câte obiecte etc). Rugaţi-i să noteze, în caietul lor de lucru răspunsurile pe care fiecare le-a dat. Observaţie: Explicaţi-le că nu este nimic greşit să observe, fiecare, diferit şi că unele persoane au atenţie distributivă, altele se concentrează foarte bine asupra unui singur lucru, altele au un miros sau un auz mai dezvoltat. Însă, cel mai important lucru, este ca toţi copiii să îşi folosească simţurile pentru a fi în siguranţă: • Auzul- cu ajutorul auzului îmi pot da seama dacă se apropie o maşină, dacă aceasta are o viteză mare, aud când sunt claxonat şi ştiu că trebuie să mă feresc, etc • Văzul- cu ajutorul văzului observ maşinile, culoarea semaforului, dacă maşinile vin cu viteză, la ce distanţă sunt acestea, etc • Mirosul- cu ajutorul mirosului îmi pot da seama dacă mă aflu într-o benzinărie, deci nu este bine să umblu cu focul, dacă arde ceva în apropiere, etc

Varianta 2, exerciţiul 4:

Pasul 1: Aşezaţi copiii pe două şiruri, faţă în faţă. Pasul 2: Explicaţi-le regulile jocului: Fiecare copil împreună cu cel din faţa sa formează o echipă. La semnalul conducătorului de joc (cadrul didactic), fiecare copil se va întoarce cu spatele, unul la celălalt, şi va schimba ceva la el, fără ca elevul cu care este în echipă să observe (de exemplu: îşi va dezlega părul, dacă îl are legat, îşi va schimba haina etc.). Apoi, elevii vor trebui să identifice ce este schimbat la colegul de echipă. Pasul 3: Discutaţi cu elevii impresiile în urma jocului. Reamintiţi importanţa văzului pentru siguranţa lor. Observaţie: Exerciţiul este opţional şi poate fi utilizat în funcţie de necesitatea fixării unor comportamente şi de timpul avut la dispoziţie.

Exerciţiul 5

MANUALUL Profesorului

Exerciţiul 4:

13

Cel mai bun ascultător!

Pentru acest exerciţiu aveţi nevoie de o eşarfă şi diferite obiecte (borcane, sticle, căni, obiecte din lemn, plastic etc). Nu arătaţi copiilor aceste obiecte. Pasul 1: Aşezaţi copiii în cerc. Explicaţi regulile jocului: unul dintre ei, va fi legat la ochi, iar un coleg, va produce un zgomot, lovind cu linguriţa unul dintre obiectele oferite. Copilul legat la ochi, va trebui să identifice care este sursa zgomotului şi din ce material este confecţionat obiectul lovit. Pasul 2: Alegeţi, pe rând, câte 2 copii, care să participe la acest joc. Pasul 3: Explicaţi elevilor rolul acestui joc (dezvoltarea auzului) şi cât de important este auzul pentru siguranţa noastră (“ascultă strada”) pe stradă.

Activitatea 4

MANUALUL Profesorului

Semnificaţia indicatoarelor rutiere

14

Scop: Recunoaşterea şi decodificarea indicatoarelor de circulaţie întâlnite în traficul rutier Abilităţi dezvoltate: Evitarea unor situaţii riscante, selectarea informaţiilor, respectarea regulilor impuse, siguranţa personală, cooperare. Obiective: • să identifice rolul şi importanţa indicatoarelor rutiere pentru siguranţa participanţilor la trafic. • să recunoască indicatoarelor rutiere care se adresează pietonilor; • să asocieze imaginea indicatoarelor rutiere cu semnificaţia acestora. • să explice rolul indicatoarelor rutiere pe baza deumirii şi imaginii acestora. Metode: recunoaşterea indicatoarelor prin exerciţii individuale şi de grup, exerciţiul, problematizarea, explicaţia. Materiale: planşe de carton; hârtie colorată (culorile semaforului); markere; lipici;

Indicaţii pentru desfăşurarea activităţii: Unele semne de circulaţie sunt foarte importante pentru copii - participanţi la trafic, pentru a fi în siguranţă. De aceea, în activitatea 4 vom introduce indicatoarele şi marcajele rutiere . Discutaţi cu elevii importanţa cunoaşterii şi respectării indicatoarelor rutiere, pe baza întrebărilor din caietul de lucru al elevului.

Exerciţiul 1

Pasul 1: Rugaţi copiii să analizeze indicatoarele ilustrate în caietul de lucru al elevului. Pasul 2: Explicaţi elevilor sarcina pe care o au de îndeplinit la acest exerciţiu: să deseneze indicatoare, în spaţiul rezervat acestei activităţi din caiet, pe baza denumirii date sau, să denumească indicatoarele, pe baza imaginilor acestora. Pasul 3: Discutaţi, împreună cu elevii, exerciţiul rezolvat de aceştia.

Exerciţiul 2:

Roata Indicatoarelor Rutiere (poate fi confecţionată utilizând un carton mai mare, sub forma unui ceas) Pasul 1: Explicaţi elevilor regulile jocului: fiecare dintre ei, pe rând, va învârti Roata Indicatoarelor Rutiere. Atunci când acesta se va opri la un indicator rutier, copiii vor răspunde la următoarele întrebări: - Cum se numeşte acest indicator? - Care este rolul său în traficul rutier? - Care sunt consecinţele nerespectării acestuia? Pasul 2: Rugaţi elevii să noteze în caietul lor, răspunsurile date de ei pentru două indicatoare la alegere.

Exerciţiul 3

Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă

Pasul 1 : Încurajaţi copiii, pentru început, să respecte indicatoarele rutiere şi să urmeze traseul cel mai sigur pentru a ajunge, la finalul labirintului din caiet. Pasul 2 : Copii vor completa labirintul din caietul elevului în timpul dat (3- 5 min.). Elevii pot lucra în perechi. Pasul 3: Rugaţi elevii să vă comunice traseul identificat şi indicatoarele întâlnite în drumul parcurs. Clarificaţi semnificaţia indicatoarelor şi marcajelor rutiere întâlnite pe traseul ales. Pasul 4: Concluzionaţi exerciţiul, discutând, cu elevii, pe baza unor planşe cu principalele indicatoare rutiere, importanţa acestora, utilitatea şi semnificaţia acestora

Exerciţiul 4

Oraşul Copilăriei

Pasul 1: Amenajaţi împreună cu elevii, în sala de clasă sau în curtea şcolii, un mic orăşel cu: trecere de pietoni, semafor, trotuare, staţie de autobuz, trecere la nivel cu cale ferată. Pasul 2: Pentru a aplica cunoştinţele teoretice, rugaţi elevii să circule în micul orăşel, numit “Orăşelul Copilăriei” , aşa cum circulă şi în viaţa reală, respectând fiecare indicator rutier şi fiecare regulă rutieră învăţată până în acel moment.

Activitatea 5

Scop: Dezvoltarea atitudinii şi a comportamentului de orientare în spaţiul rural şi urban, de circulaţie pe drumurile publice. Abilităţi dezvoltate: Autoevaluare, luarea deciziilor, rezolvarea de probleme, Obiective: • Să coreleze condiţiile meteo nefavorabile cu situaţii de risc în traficul rutier. • Să precizeze diferenţele de comportament în funcţie de perioada zilei, condiţii meteo, anotimpuri, pentru asigurarea siguranţei personale. • Dezvoltarea unor abilităţi specifice percepţiei traficului rutier • Să aprecieze corect distanţele, corelând distanţa cu timpul necesar parcurgerii acesteia. Metode: Exerciţiul, Problematizarea, Studiu de caz Materiale: Caietul de lucru al elevului, foi de flipchart, markere, creioane colorate.

Indicaţii pentru desfăşurarea activităţii: Este foarte important să învăţăm diferenţele privind circulaţia pe timpul zilei şi cea pe timpul nopţii, să apreciem distanţele, viteza. Condiţiile meteo nefavorabile pot reprezenta probleme în traficul rutier, şi de aceea, noi pietonii trebuie să fim foarte atenţi cum ne deplasăm, în aceste condiţii. De asemenea, copiii trebuie avertizaţi şi informaţi cu privire la următoarele aspecte: modalitatea de traversare a trecerii de pietoni (asigurare înaintea traversării, să nu alerge pe trecerea de pietoni, să nu sară în faţa maşinii), cum să circule dacă nu sunt trotuare, respectarea marcajelor, indicatoarelor. Începeti lecţia cu o discuţie cu privire la problemele de circulaţie pe stradă pe perioada zilei, când este lumina afară, comparativ cu circulaţia pe timpul noptii. Puneţi întrebări legate de vizibilitate, de siguranţa pe stradă, de avantaje şi dezavantaje. Utilizaţi imaginile din caietul de lucru al elevului, pagina 17.

Exerciţiul 1

Pasul 1: Împărţiţi copiii în 6 grupe utilizând una din modalităţile de împărţire a grupului din anexa numărul 4. Fiecare grupă va primi ca sarcină să analizeze una dintre condiţiile meteo sau de anotimp ce pot pune în pericol siguranţa pietonilor. De asemenea, copiii pot preciza şi alţi factori ce pot interveni şi pot afecta siguranţa (caietul elevului pag. 17- Ceaţa, noaptea, ploaie, soare, vara, iarna) Discutaţi cu elevii despre cum se îmbracă atunci când circulă noaptea, despre cum trebuie să circule

MANUALUL Profesorului

Zi sau Noapte

15

atunci când afară este polei, ceaţă, plouă sau ninge. Pasul 2: Discutaţi împreună cu elevii rezultatele şi concluzionaţi.

MANUALUL Profesorului

Exerciţiul 2

16

Pasul 1: Reîmpărţiţi elevii, utilizând o altă modalitate de împărţire a grupului în grupe, anexa nr. 4, şi oferiţi fiecărui grup o foaie de flipchart. Pasul 2: Daţi ca sarcină de lucru fiecărui grup analizarea unei situaţii de accident . Grupul va evidenţia cauza producerii accidentului şi va concepe un mesaj de avertizare pentru colegi. La final fiecare va prezenta individual sau în grup concluziile. Utilizaţi situaţiile prezentate mai jos: A. Accidentul unui şcolar pe trecere de pietoni. Raspunsuri posibile: Cauza1: Şcolarul de grăbea şi a sărit în faţa maşinii, pe trecere de pietoni. Cauza 2: Afară era ceaţă, iar şoferul nu a observat copilul pe trecerea de pietoni. Mesaj posibil: STOP, Gândeşte, Asigură-te, Ascultă : Asiguraţi-vă înainte de a traversa, nu săriţi în faţa maşinii, chiar dacă este dreptul vostru de a traversa pe trecerea de pietoni, mai ales, dacă afară este vizibilitatea redusă! B. Accident la culoarea verde a semaforului Răspunsuri posibile Cauza 1: Ştiind că are prioritate, copilul, nu a foat atent la maşina care venea în viteză. Cauza 2: Afară era polei, iar şoferul nu circula cu viteza adecvată. Mesaj posibil: STOP, Gandeste, Asigura-te, Ascultă : Copii, nu uitaţi: Fiţi mereu atenţi! C. Accident la traversarea străzii pe la colţul străzii Răspunsuri posibile: Cauza 1: Ştefănel nu s-a uitat, atent, în stânga şi în dreapta, şi a luat-o la fugă pe stradă. Cauza 2: Afară ploua foarte tare, iar şoferul nu a observat copilul care traversa. Mesaj posibil: STOP, Gandeste, Asigura-te, Ascultă: Aveţi grijă, mereu, cum traversaţi! Neatenţia vă poate costa mult! D. Accident pe marginea drumului Răspunsuri posibile: Cauza 1: Ştefan se juca pe marginea drumului şi a sărit în faţa maşinii, încercând să îşi recupereze mingea. Cauza 2: Fiind noapte, şoferul nu a observat copiii care circulau pe marginea drumului. Mesaj posibil: STOP, Gandeste, Asigura-te, Ascultă: Copii, jucaţi-vă în locuri special amenajate! Marginea drumului, strada, nu este loc de joacă! Mesaj posibil: STOP, Gandeste, Asigura-te, Ascultă: Nu uitaţi, atunci când circulaţi noaptea, purtaţi veste reflectorizante sau o lanternă, pentru a avertiza şoferii că vă aflaţi pe acel drum! E. Accident la derdeluş Răspunsuri posibile: Cauza 1: Copiii se jucau veseli şi au uitat că derdeluşul lor se termină în stradă. Cauza 2: Din cauza ninsorii, şoferul nu a observat copilul pe sanie, care i-a sărit în faţa maşinii. Mesaj posibil: STOP, Gandeste, Asigura-te, Ascultă: Alegeţi-vă, cu grijă, locurile de joacă, mai ales iarna! Pasul 3: Discutaţi împreună cu elevii situaţiile analizate şi concluzionaţi. Pasul 4: Rugaţi copiii să noteze individual în caietul de lucru un mesaj la alegere din cele propuse de colegi.

Exercițiul 3 Pasul 1: Anunţaţi copiii ca vor fi implicaţi într-un joc distrativ. Rugaţi copiii să se alinieze pe diagonala sălii de clasă/a terenului de joacă, unul în spatele celuilalt, de la cel mai mic la cel mai mare de înaălţime. Verificaţi ulterior dacă copiii au îndeplinit corect sarcina. Felicitaţi copiii pentru rezultat. Pasul 2: Continuaţi jocul, rugând copiii să se alinieze în ordine de la cel care stă cel mai departe de şcoală

Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă

până la cel care stă cel mai aproape de şcoală. Specificaţi-le copiilor că pot comunica între ei informaţiile privind cartierul, strada, blocul unde locuiesc, utilizând cuvinte ca “departe, aproape, mai aproape”. Pasul 3: Verificaţi ordinea în care s-au aşezat copiii în linie, cerându-le să vă spună unde locuiesc şi care este motivul pentru care s-au aşezat în linie la locul ales.

Exerciţiul 4 Este foarte important pentru siguranţa fiecăruia dintre noi să reuşim să apreciem corect distanţele, să ne orientăm în funcţie de coordonatele stânga-dreapta, faţă-spate. Pasul 1: Aşezaţi copiii în cerc. Explicaţi-le că pentru acest joc, trebuie să fie foarte atenţi la instrucţiunile pe care le daţi. Pasul 2: Oferiţile instrucţiuni prin care să exerseze aprecierea distanţelor, să deosebească stânga de dreapta, faţa de spate etc. Exemplu: 1. Du-te la colegul din dreapta ta şi atinge-i nasul! 2. Spune numele persoanei din stanga ta! 3. Mergi la cel mai departe coleg şi ia-l de mână. Pasul 3: Concluzionaţi precizând rolul aprecierii corecte a distanţelor şi a orientării în spaţiu pentru siguranţa copiilor pe stradă.

Activitatea 6

Scop: Aprofundarea cunoştinţelor privind siguranţa rutieră- educaţia pentru viaţă. Abilităţi dezvoltate: Rezolvarea de probleme, luarea deciziilor Obiective: • dezvoltarea capacităţii de înţelegere şi de formare a unor abilităţi practice de siguranţă pe stradă; • dezvoltarea abilităţilor de luare a deciziilor şi rezolvarea problemelor; • să cunoască şi să înţeleagă consecinţele nerespectării regulilor de circulaţie. Metode: Studiu de caz, joc de rol, discuţii în grup Materiale: Articole, caietul de lucru al elevului;

Indicaţii pentru desfăşurarea activităţii:

Exercițiul 1

Pasul 1: Îndemnaţi copiii să analizeze desenul din caietul elevului (pag. 19-20) şi să completeze răspunsurile la întrebările legate de personajele din desen. Pasul 2: Analizaţi şi discutaţi împreună cu elevii, fiecare situaţie prezentată, în funcţie de categoria în care elevii au încadrat-o (sigur/ nesigur). Corectaţi erorile făcute de elevi. Pasul 3: Subliniaţi importanţa unui comportament sigur pe stradă pentru protecţia propriei vieţi.

Exercițiul 2

Reporterul – Joc de rol Pasul 1: Rugaţi un copil să citească cerinţa. Explicaţi copiilor jocul de rol. Discutaţi eventualele nelămuriri. Pasul 2: Grupaţi elevii în perechi şi stabiliţi, încă de la început, împreună cu copii, cine este “reporterul” şi cine este “copilul pieton”. Discutaţi cu fiecare care este rolul pe care trebuie să îl îndeplinească. Pasul 3: Rugaţi copiii să analizeze textul din ziar si să îl completeze cu datele lipsă, imaginându-şi o poveste în care pietonul nu a respectat o regulă de circulație și a fost accidentat ușor. Urmeaza ca, pe baza imaginaţiei copiilor, ca cele două personaje să interacţioneze, reporterul punând întrebările ilustrate în caietul elevului iar “copilul pieton” răspunzând acestora.

MANUALUL Profesorului

Întâmplări pe stradă

17

Un copil, cu vârsta de……………., plecat să cumpere……………….., a fost implicat ieri într-un accident de circulaţie. Părinţii săi au plecat grăbiţi la spital, unde doctorul i-a liniştit, zicându-le că are doar câteva zgârâieturi. În urma discuţiei cu agentul de circulaţie, reporterul nostru, ………………………, a aflat cauza accidentului …………………………… Pentru a afla mai multe detalii despre ce s-a întâmplat, am trimis reporterul nostru să discute cu pietonul implicat în accident.

MANUALUL Profesorului

Ghidul de interviu, orientativ, al reporterului este : (R= reporter, P= pieton)

18

R: Cu cine mai erai ? P: ................................................ R:Unde mergeai ? P: ............................................... R: Pe unde circulai ? P : .............................................. R :Ce s-a întâmplat exact ? P: ............................................... R: Cum crezi că ai fi putut evita accidentul ? P: ............................................... R: Ce vei face, pe viitor, pentru a te afla în siguranţă ? P: ............................................... R: Ce sfat le dai tuturor copiilor pentru a nu se întâmpla ceea ce ai păţit tu ? Pasul 5: După finalizarea exerciţiului, analizaţi, împreună cu elevii, răspunsurile la întrebări, jocul de rol şi impresiile lor. Subliniaţi, împreuna cu elevii, locurile corecte de traversare, soluţiile pentru evitarea unui accident, ceea ce trebuie sa ia in considerare pentru a se afla în siguranţă.

Activitatea 7

Mimi şi Timi călători Scop: Exersarea comportamentelor adecvate în mijloacele de transport Abilităţi dezvoltate: Asumare de responsabilităţi, spirit civic, luarea deciziilor, rezolvarea de probleme. Obiective: • Să cunoască şi să respecte regulile de comportare în situaţia de călător sau pasager; • Să observe şi să sesizeze comportamente care pot deveni periculoase în mijloace auto (nefolosirea centurii de siguranţă, viteza excesivă, nu se asigură când deschid portiera); • Să demonstreze comportamente de călător civilizat (foloseşte centura de siguranţă, se asigură atunci când coboară sau urcă în mijloacele auto, respectă inscripţia “Urcare”/“Coborâre” la mijloacele de transport în comun) Metode: discuţiile de grup, analiza de caz, simulare, brainstorming Materiale: Imagini cu mijloace de locomoţie, fişe cu situaţii de viaţă, coli de flip-chart, markere

Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă

Indicaţii pentru desfăşurarea activităţii: Călătoria în mijloacele de transport în comun poate fi o adevărată problemă dacă nu ştii nişte lucruri de bază. Există anumiți pași pe care îi parcurgem pentru a călători cu un mijloc de transport. Mergem la locul potrivit unde vom găsi mijlocul de transport dorit (de exemplu, merg în autogară pentru autobuz, în gară pentru tren etc), ne cumpărăm bilete de la casa de bilete, le compostăm în unele cazuri, așteptăm controlorul în alte cazuri. De asemenea, copiii trebuie să afle despre importanța comportamentului în mijloacele de transport, un comportament civilizat, care să nu deranjeze pe ceilalți călători, faptul că, de cele mai multe ori, au un anumit loc, pe care trebuie să îl respecte etc. De aceea, sunt foarte importante exercițiile prin care, fiecare copil descoperă aceste lucruri și le pune în practică.

Exerciţiul 1 Pas 1: Îndemnaţi copiii să deschidă caietul de lucru la pag. 22 si sa urmeze indicaţiile date de cele două personaje: Timi şi Mimi. Discutaţi cu copiii apoi care sunt categoriile de mijloace de transport, care ar fi cea mai posibilă modalitate de transport pentru Mimi si Timi pentru a merge la mare, precum şi dacă ar merge în alte locuri (la munte, într-o ţară europeană etc.) Pasul 2: Analizaţi şi discutaţi împreună cu aceştia, soluţiile identificate. Pasul 1: Solicitaţi copiilor să spună pe baza experienţei acumulate până în prezent care sunt pașii ce trebuie urmați pentru a călători în siguranță cu mijloacele de transport date în caietul elevului, pagina 23: tren, autobuz, maşină. Pasul 2: Notaţi răspunsurile copiilor pe tablă sau pe foi de flipchart. Pasul 3: Analizaţi împreună cu elevii răspunsurile date şi completaţi acolo unde este cazul. Pasul 4: Rugaţi elevii să noteze în caietul lor de lucru, pag. 23, pentru fiecare mijloc de transport răspunsurile cele mai potrivite.

Exerciţiul 3 Pasul 1: Încurajaţi copiii să lucreze, individual, exerciţiul din caietul elevului, de la pagina 23. Pasul 2 : Indemnati elevii sa puna în ordine imaginile date in caietul de lucru, pentru a călători în siguranță, în fiecare mijloc de transport dat (autobus, mașină, tren).Discutati cu copiii optiunile alese si realizati corectiile privind modul in care ar trebui copiii sa se comporte insituatiile date pentru a fi in siguranta. Mimi dorește să meargă spre școală cu autobuzul. Puneți în ordine imaginile de mai jos, pentru ca ea să știe cum ar trebui să procedeze. Timi se află cu părinții în mașina ! Ce trebuie să facă pentru a fi în siguranță ? Puneți, desenele, de mai jos, în ordinea corespunzătoare unui comportament sigur ! Mimi și Timi pleacă cu trenul la bunici. Care este ordinea acțiunilor ?

Pentru acasă: Ne jucăm şi învăţăm! Toţi călătorii ar trebui să aibă un comportament responsabil! Elevii vor monitoriza, sub acelaşi motto, faptele călătorilor atunci când circulă cu mijloacele de transport. Rugaţi-i să observe, pentru o perioadă de timp, comportamentele călătorilor, şi apoi discutaţi împreună ceea ce au observat.

MANUALUL Profesorului

Exerciţiul 2

19

Activitatea 8

Mimi şi Timi fac cunoştinţă cu agentul de circulaţie Scop: Cunoaşterea rolului agentului de circulaţie şi a modului său de semnalizare Abilităţi dezvoltate: Rezolvare de probleme, responsabilitate, siguranţa, Obiective: • să cunoască aspecte legate de activitatea agentului de circulaţie; • să identifice şi să respecte semnalele agentului de circulaţie; • să demonstreze deprinderi de pieton sau de pasager responsabil. Metode: Conversaţia, explicaţia, problematizarea, exerciţiul, concursul Materiale: Imagini, planşe, cărţi de circulaţie, materiale educaţuionale.

MANUALUL Profesorului

Indicaţii pentru desfăşurarea activităţii: Începeţi activitatea, explicând copiilor, rolul agentului de circulaţie (Agentul de circulaţie se ocupă cu îndrumarea, supravegherea şi controlul circulaţiei pe drumurile publice). Introduceţi activitatea, precizând copiilor, despre ce vor învăţa astăzi: rolul agentului de circulaţie, semnalele acestuia.

20

Exerciţiul 1: Pasul 1: Rugaţi copiii să lucreze exerciţiul din caietul elevului, de la pagina 24. Pasul 2: Discutaţi împreună cu elevii, răspunsurile date de către aceştia, la întrebările din caiet. Corectaţi sau completaţi, acolo unde este cazul.

Exerciţiul 2 Pasul 1: Este foarte important ca, fiecare copil să cunoască semnalele agentului de circulație. Explicaţi semnificaţia fiecărui semnal al poliţistulu. Utilizaţi anexa nr…. Pasul 2 : Încurajaţi copiii să rezolve exerciţiul din caiet, de la pagina 24 pe baza discuţiei avute. Pasul 3 : Verificaţi răspunsurile elevilor şi corectaţi sau completaţi, acolo unde este nevoie, explicând cum este corect.

Exerciţiul 3: Pasul 1: Explicaţi copiilor că pentru a fi în siguranță, trebuie să ştie că semnalele și indicațiile agentului de circulație, sunt mai presus de semnalele luminoase și de indicatoare. Informaţi copiii de faptul că există o ordine, care trebuie respectată mereu pentru a fi în siguranță: (1. Semnale poliţist; 2. Semnale luminoase; 3. Indicatoare rutiere). Semnalele poliţistului sunt respectate, chiar dacă semnalele luminoase şi indicatoarele, indică, poate altceva. Dacă, agentul de circulaţie lipseşte, semnalele luminoase, trebuie respectate, înaintea indicatoarelor. Iar dacă, nu există nici semnale luminoase, iar agentul de circulaţie lipseşte, trebuie respectată doar semnificaţia indicatoarelor rutiere. Pasul 2: Pe baza explicaţiilor oferite, rugaţi elevii să rezolve exerciţiul, din caietul elevului, de la pagina 25. Pasul 3: Analizaţi soluţiile identificate de copii şi discutaţi-le împreună cu aceştia. Rugaţi-i să precizeze motivele pentru care au ales anumite răspunsuri. 1. 2. 3. 4.

Grăbeşte pasul

Verde

Trecere de pietoni

Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă

Exerciţiul 4 Joc de rol: Să învățăm să dirijăm! Se simulează cu benzi de hârtie intersecţia în clasă sau utilizând poligonul marcat. Elevii vor primi rol de agent, de pietoni sau vehicule, comportându-se conform indicaţiilor trasate prin mesajele nonverbale şi paraverbale specifice codului rutier. Pasul 1: Explicaţi copiilor jocul de rol. Împărţiţi elevii pe grupe, astfel încât, fiecare să îndeplinească câte un rol (agent de poliţie, pietoni, vehicule). Schimbaţi rolulrile după câteva minute. Pot fi utlizate în care copilul pieton nu respectă semnalele agentului de circulaţie şi este “accidentat” de către copilul care îndeplineşte rolul unui vehicul. Astfel va înţelege care sunt riscurile nerespectării semnalelor agentului de circulaţie. De asemenea, pot fi situaţii model, în care toată lumea se află în siguranţă respectând indicatoarele şi semnalele agentului. Pasul 2: Discutaţi cu elevii impresiile în urma jocului de rol şi concluzionaţi importanţa respectării semnalelor agentului de circulaţie.

Activitatea 9

Scop: Conştientizarea necesităţii respectării regulilor privitoare la alegerea locurilor de joacă Abilităţi dezvoltate: Responsabilitate, luarea de decizii, siguranţa personală, comunicare, cooperare Obiective: • Să cunoască locurile accesibile copiilor pentru joacă; • Să identifice cauzele care au dus la apariţia unor accidente de circulaţie;  Metode: Discuţii de grup, brainstormingul, analiza de caz, exerciţiul, povestirea, jocul Materiale: Imagini, coli flipp chart, markere, articole, povestiri;

Indicaţii pentru desfăşurarea activităţii: Copiii trebuie să conștientizeze pericolele care pot exista, dacă nu își aleg locurile de joacă sigure, special amenajate sau unde sunt feriți de orice risc.

Exerciţiul 1 Pasul 1: Utilizaţi o metodă de împărţire a grupului, anexa 4 pentru a împărţi elevii în două grupe. Daţi ca sarcină unei grupe să noteze pe foi de flipchart experienţe de joacă în locuri special amenajate, iar la cealaltă grupă, experienţe de joacă în apropierea străzii, periculoase (într-un timp dat). Pasul 2: Rugaţi ca fiecare grupă să delege un copil care să prezinte ceea ce au lucrat. Analizaţi şi discutaţi, împreună cu elevii, situaţiile prezentate. Pasul 3: Încurajaţi copiii să lucreze, individual, exerciţiul din caietul elevului, de la pagina 26 completând cu experienţele de joacă sigure şi experienţe de joacă periculoase , la alegere, din cele prezentate de colegi.

Exerciţiul 2 Joc de rol: “La joacă în fața blocului” Pasul 1: Rugaţi un elev să citească textul din caietul elevului. “Andrei are 9 ani. Ii plac dulciurile si cand iese afara prefera sa stea pe banca, sa rontaie ceva si sa se uite in reviste. Stefan e mereu pe terenul scolii din apropiere cu mingea. Alexandra e cu bicicleta iar Raluca isi plimba catelul. Se cunosc de aproape un an si Alexandra propune sa se joace impreuna.” Pasul 2: Alegeţi câte un copil care să intrepreteze fiecare rol. Explicaţi-le sarcina: Conversati si stabiliti un plan de joaca comun.

MANUALUL Profesorului

Unde ne jucăm cu Mimi şi Timi?!

21

Pasul 3: Discutaţi impresiile în urma jocului de rol.

Exerciţiul 3 În timpul liber, copiii pot descoperi deciziile pe care prietenii lor le iau cu privire la locul de joacă și pot interveni, acolo unde este cazul, pentru a demonstra că le pasă și că se implică în viața socială. Pasul 1: Explicaţi copiilor, că vor trebui să realizeze o anchetă, utilizând o grilă de interviu, pentru a descoperi deciziile pe care le iau prietenii lor, cu privire la alegerea locului de joacă. Pasul 2: Rugaţi-i să noteze răspunsurile obținute în caietul lor și să le împărtăşească și colegilor ce au descoperit. Pot utiliza următoarele întrebări: - Ce locuri de joacă preferi? - De ce preferi aceste locuri de joacă? Sunt sigure ceste locuri de joacă?

Activitatea 10 MANUALUL Profesorului

Faţă în faţă

22

Scop: Conştientizarea rolului comportamentului asertiv în relaţiile interumane. Obiective Până la sfârşitul sesiunii copiii vor fi capabili să: 1. Definească termenii “pasiv”, “asertiv” şi “agresiv”. 2. Identifice comportamentele pasive, asertive şi agresive. Abilități: luarea deciziilor, spune nu, rezolvarea de probleme Materiale: Flipchart sau tablă de scris Markere sau cretă Conspecte: Jocul de rol nr.1, Jocul de rol nr. 2 Flipchart-uri: Comportamentul Pasiv, Comportamentul Asertiv, Comportamentul Agresiv. Indicaţii pentru desfăşurarea activităţii: Primul punct al activității vizează descoperirea prin imagini și discuții a comportamentului pasiv, agresiv și asertiv. Copiii vor afla cât de important este să se cunoască din acest punct de vedere, care sunt cele mai potrivite comportamente în diferite situații.

Exerciţiul 1 Pasul 1: Rugaţi elevii să lucreze, individual, în caietul elevului exerciţiul de la pagina 28 completând spaţiile libere cu ceea ce consideră ei că se petrece în imaginile prezentate. Pasul 2: Analizaţi şi discutaţi soluţiile propuse de ei. Corectaţi sau completaţi acolo unde este cazul.

Exerciţiul 2 Jocul Da sau Nu Pasul 1: Cereţi copiilor să se ridice în picioare şi să se împartă în două grupuri. Poziţionaţi grupurile faţă în faţă. Trasaţi o linie, cu creta, între cele două grupuri. Pasul 2: Explicaţi că unul dintre grupuri se numeşte grupul “da” şi că participanţilor din acest grup le este permis să rostească doar cuvântul “da”. Celălalt grup este grupul “nu” şi poate să spună doar “nu”. Când spuneţi “începeţi”, fiecare grup trebuie să încerce să-l convingă pe celălalt sa nu treaca linia, utilizând doar cuvintele menţionate mai sus – da sau nu. Pasul 3: După câteva minute, schimbaţi rolurile grupurilor; astfel, grupul “da” va spune “nu” şi invers.

Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă

Exerciţiul 3 Pasul 1: Rugaţi copiii să completeze spaţiile libere din caietul elevului, pag. 28 cu ceea ce au înţeles ei, ceea ce au aflat despre cele trei comportamente. Pasul 2: Analizaţi şi discutaţi împreună cu elevii, soluţiile identificate. Completaţi şi explicaţi unde este cazul.

Exerciţiul 4

Pasul 1: Rugaţi copiii să completeze spaţiile libere din caietul elevului, pag. 28, notând comportamentul manifestat în fiecare imagine prezentată. Pasul 2: Analizaţi şi discutaţi împreună cu elevii, soluţiile identificate

Exerciţiul 5 Jocuri de rol Pasul 1: Explicaţi faptul că vor pune în scenă două jocuri de rol pentru a înţelege mult mai bine difereţele între comportamentul pasiv, asertiv şi agresiv. Discutaţi primul joc de rol şi rugaţi elevii să încerce să identifice orice comportament pasiv, asertiv sau agresiv. Pasul 2: Identificaţi elevii care să pună în aplicare jocul de rol. Explicaţi-le în ce constă acesta. Pasul 3: După jocul de rol nr.1, discutaţi pe marginea puncte de mai jos. Rugaţi elevii să noteze, concomitent, răspunsurile la întrebările din caietul de lucru al elevului, pagina 29. A. Comportamentul lui Paul este unul pasiv, asertiv sau agresiv? (Agresiv) B. De ce? Ce face Paul atfel încât ai decis că este agresiv? Ce a spus el? Cum a spus-o? Descrie limbajul trupului lui Paul. Câteva răspunsuri pot să includă: 1. Limbajul trupului – s-a apropiat de ea şi a ocupat spaţiul ei fizic; stăteau “nas în nas” . 2. Întrerupe 3. Vorbeşte tare 4. O insultă, numind-o “copilăroasă” C. Comportamentul Iuliei este unul pasiv, asertiv sau agresiv? (Pasiv)

MANUALUL Profesorului

Pasul 4: După alte câteva minute cereţi copiilor să vă spună ce au simţit pe parcursul acestui exerciţiu. Dacă nu se pot menţiona sentimentele în cuvinte, puneţi întrebări despre limbajul trupului, postura de înfruntare sau evitare, râsul, şi aşa mai departe. Discutaţi despre modul în care râsul este o parte importantă a expresivităţii. Râsul poate fi un lucru bun uneori, dar alte ori poate fi foarte supărător. Solicitaţi exemple. Pasul 5: Pe baza exerciţiului realizat, notaţi pe foi de flipchart, ideile copiilor legate de înfruntare, evitare, agresivitate. Pasul 6: Pe baza discuţiilor, oferiţi copiilor definiţiile, adaptate particularităţilor de vârstă, comportamentului asertiv, pasiv, agresiv. (anexa...) Apoi, explicaţi că în această lecţie veţi discuta despre aceste tipuri diferite de comportamente. Revedeţi caracterizarea “comportamentului de înfruntare”; accentuaţi că numim acest tip de comportament “agresiv”. Cereţi exemple de comportament agresiv. Când este clar că, grupul înţelege conexiunea dintre “înfruntare” şi “agresiv”, treceţi mai departe la caracteristicile “evitării”. Accentuaţi că numim “comportamentul de evitare” ca fiind unul “pasiv”. Solicitaţi exemple de comportament pasiv. După aceasta, reamintiţi grupului despre sentimentele asociate comportamentelor de înfruntare şi celor de evitare. Întrebaţi grupul care tip de comportament este mai bun. Să fie ambele cele mai bune tipuri de comportament? Există şi o altă modalitate de a reacţiona? Care ar fi o abordare mai bună în interacţiunea cu ceilalţi? Faceţi ca răspunsurile la aceste întrebări să vă conducă la ideea de asertivitate. Spuneţi grupului că nu este necesar ca cineva să se afle într-o poziţie de deţinere a puterii sau într-una de lipsă a puterii, cu alte cuvinte nu este necesar să atacăm sau să evităm. În loc de acest lucru este posibil să ajungem la un echilibru privind aceste două comportamente. Numim acest tip de comportament ca fiind unul asertiv. Întrebaţi dacă cineva din grup poate să definească comportamentul asertiv. În final, revedeţi definiţiile împreună cu copiii. Cereţi elevilor să ofere exemple a fiecărui tip de comportament.

23

D. De ce? Ce a făcut Iulia încât să decizi că era pasivă? Ce a spus ea? Cum a spus-o? Descrie-i limbajul trupului. Câteva dintre răspunsuri pot include: 1. Limbajul trupului – capul plecat, voce moale 2. Cedează în faţa dorinţelor celorlalţi 3. Se desconsideră, minimalizează – “Ştiu că vei crede că sunt proastă, dar…” Pasul 1: Identificaţi elevii care să pună în aplicare al doilea joc de rol. Explicaţi-le în ce constă acesta. Pasul 2: După jocul de rol, discutaţi următoarele puncte de mai jos. Rugaţi elevii să noteze, concomitent, răspunsurile la întrebările din caietul de lucru al elevului, pagina 29. A. Comportamentul Tinei este unul pasiv, asertiv sau agresiv? (Asertiv) B. De ce? Ce a făcut Tina încât să decizi că era asertivă? Ce a spus ea? Cum a spus-o? Descrie-i limbajul trupului. Câteva idei pot să includă: 1. Vorbea calm, cu o voce fermă. 2. A discutat despre nevoile ei; şi-a făcut clare sentimentele 3. A verificat dacă el era de acord cu declaraţiile ei 4. Limbajul trupului – a stat faţă în faţă cu el, s-a uitat în ochii lui Cereţi unui copil să vă spună cum poate fi asertivitatea o abilitate care ajută în siguranta pe strada. Analizaţi, corectaţi şi completaţi acolo unde este cazul, răspunsurile oferite de aceştia.

MANUALUL Profesorului

JOCUL DE ROL NUMĂRUL 1

24

Paul și cu Iulia se joacă împreună în fața casei. El vrea sa meargă în stradă și să facă câte o tura cu bicicleta prin cartier. Pentru că vorbeşte numai despre asta și nu vrea să se mai joace cu ea, Iulia se simte presată de Paul. Ea încearcă să-i vorbească despre sentimentele ei de câteva ori, dar Paul o întrerupe des. Iulia, cu capul plecat îi spune în final lui Paul pe o tonalitate moale: “Ştiu că vei crede că sunt proastă, dar…” Paul o întrerupe din nou, se apropie de Iulia, stă nas în nas cu ea şi spune tare, având mâinile pe şolduri: “Nu numai că eşti proastă, dar în plus te comporţi ca o proasta!” Iulia îşi ţine capul plecat, se uită în pământ şi îşi dă acordul să meargă cu Paul sa se plimbe cu bicicleta prin cartier.

JOCUL DE ROL NUMĂRUL 2 Tina era supărată pe Cornel. Când îl vede îi spune: “Cornel, trebui să-ţi vorbesc chiar acum. Putem vorbi între patru ochi?”. Mutându-se într-o altă cameră, Tina stă dreaptă, cu mâinile pe masă şi se uită în ochii lui Cornel. Ea spune pe o voce calmă, dar fermă: “M-am gândit la sugestia ta în legătură cu plimbarea noastra cu bicicletele, şi nu mi se pare o idee grozavă. Cred că e bine sa ne jucam acolo unde suntem in siguranta. Îmi place cu adevărat sa ma joc cu tine şi ştiu că si tie, dar nu sunt de acord sa mergem cu bicicleta pe strada. Este în regulă şi pentru tine?

Activitatea 11 Spune NU

Scop: Dezvoltarea comportamentului responsabil în faţa unor situaţii ce pot deveni periculoase. Abilităţi dezvoltate: Asertivitate, rezolvare de probleme, luarea deciziilor Obiective: • Să numească trei consecinţe negative ale consumului de alcool sau alte substanţe (precum drogurile, unele medicamente) la volan • Să identifice paşii care conduc către un mesaj asertiv. • Să exerseze construirea a două mesaje asertive legate de consumul de alcool sau alte substanţe la volan pentru o varietate de situaţii. • Să identifice strategiile care susţin un comportament responsabil Metode: Joc de rol, lucru pe grupe mici, discuţii în grup mare Materiale: Flipchart sau tablă de scris, Markere sau cretă, Coli flipchart; Markere; Pixuri; Rola scotch.

Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă

Indicaţii pentru desfăşurarea activităţii: Această lecţie reprezintă o continuare a ideii din lecţia anterioară şi se bazează pe ceea ce copiii au învăţat. În această lecţie copiii vor discuta despre cum să formuleze şi să “expedieze” mesaje asertive legate de consumul de alcool sau alte substanţe. Consumul de alcool la volan este extrem de periculos și se numără printre principalele cauze ale accidentelor, mortale, de multe ori. De aceea, încă de mici, copiii trebuie informați cu privire la aceste pericole, la faptul că nu sunt în siguranță în mașina cuiva care a consumat băuturi alcoolice sau altfel de substanțe dăunătoare. De asemenea, copiii trebuie sa aibă abilitatea de a spune NU, de a refuza în mod asertiv comportamentele de consum.

Exerciţiul 1: Pasul 1: Discutaţi cu elevii consecinţele consumului de alcool sau de alte substanţe periculoase. Pasul 2: Notaţi pe foi de flipchart răspunsurile copiilor. Pasul 3: Rugaţi-i să noteze în caietul lor consecinţele identificate.

Exerciţiul 2 Pasul 1: Rugaţi copiii să lucreze exerciţiul din caiet, pagina 30 pe baza imaginilor ilustrate. Pasul 2: Discutaţi împreună cu elevii soluţiile identificate de aceştia. Analizaţi şi concluzionaţi cu privire la consecinţele nefaste ale consumului de alcool şi substanţe periculoase. Pasul 1: Explicaţi copiilor paşii unui mesaj asertiv, pe baza tabelului de mai jos, oferind exemple copiilor şi exersând fiecare pas în parte. Discutaţi împreună cu elevii importanţa unei comunicări clare şi a unui mesaj asertiv. Pasul 2: Rugaţi copiii să lucreze exerciţiul în caietul de lucru al elevului, pag. 32, scriind un mesaj asertiv pentru fiecare situaţie dată. Pasul 3: Analizaţi şi discutaţi împreună cu elevii mesajele transmise. Verificaţi dacă au fost îndeplinite condiţiile unui mesaj asertiv. Corectaţi sau completaţi acolo unde este cazul.

PAŞI PENTRU TRANSMITEREA UNUI MESAJ ASERTIV Paşi

Descriere

Cuvinte pe care le-ai putea spune …

Mesaje

1. Explică sentimentele tale şi problema.

Spune ce simţi faţă de comportament sau faţă de problemă. Descrie comportamentul sau problema care violează drepturile tale sau care te deranjează.

· · · · ·

“Mă simt frustrat când…” “Mă simt nefericit când …” “Mă simt…când…” “Mă răneşte când …” “Nu-mi place când…”

“Simt că sunt folosit când îţi împrumutrolele şi tu nu mi-le înapoiezi la timp.”

2. Exprimă-ţi cererea.

Spune clar ceea ce ţi-ai dori să se întâmple.

· · · · ·

“Mi-ar place mai mult să…” “Mi-ar plăcea ca tu…” “Ai putea te rog să…” “Te rog nu…” “Aş vrea ca tu …”

“Mi-ar plăcea mai mult ca atunci când împrumuţi rolele de la mine să le dai înapoi cât mai curând posibil”.

3. Întreabă cealaltă persoană ce simte în legătură cu cererea ta.

Invită cealaltă persoană săşi exprime sentimentele, gândurile în legătură cu cererea ta.

· · · ·

“Ce simţi despre …?” “Este în regulă şi pentru tine?” “Ce crezi?” “Care sunt ideile tale?”

“Este OK pentru tine?”

MANUALUL Profesorului

Exerciţiul 3:

25

Răspunsul

Cealaltă persoană îşi face cunoscute sentimentele sau gândurile despre cererea ta.

Cealaltă persoană răspunde.

“Da, cred că ai dreptate. Nu sunt prea rapid la returnarea rolelor, dar ţi-le voi înapoia mai devreme data viitoare”.

4. Acceptă, mulţumind

Dacă cealaltă · “Mulţumesc” “Mulţumesc pentru persoană este de · “Foarte bine, apreciez asta”. înţelegere. Hai să acord cu cererea · “Sunt fericit că eşti de acord”. mergem să ascultăm nişte ta , mulţumindu-i · “Minunat!” muzică”. este cea mai bună metodă de a încheia discuţia. Observaţie: Exerciţiul este opţional şi poate fi utilizat în funcţie de necesitatea fixării paşilor unui mesaj asertiv şi de timpul avut la dispoziţie.

Exerciţiul 4:

MANUALUL Profesorului

Pasul 1: Împărţiţi copiii, utlizând una dintre modalităţile de împărţire a grupului, în echipe de câte 2. Pasul 2: Rugaţi fiecare echipă să aleagă o situaţie din cele discutate şi să joace un joc de rol, urmând paşii din tabelul de mai sus. Pasul 3: Corectaţi sau explicaţi, unde este cazul, fiecare joc de rol. Pasul 4: Discutaţi impresiile în urma jocului de rol.

Activitatea 12 Ajutor!

Scop: Formarea de abilităţi practice de acordare a primului ajutor . Abilităţi dezvoltate: Abilităţi utile, luarea deciziilor, lucrul in echipă, responsabilitate, capacitatea de a rezolva probleme Obiective: • Să cunoască reguli de acordare a primului ajutor; • Să demonstreze eficienţă şi calmitate în luarea deciziilor şi măsurilor de acordare a primului ajutor; • Să demonstreze abilităţi practice de acordare a primului ajutor; Metode: Simularea, jocul de rol, instruirea directă, conversaţia euristica, exerciţiul Materiale: Caietul de lucru al elevului

26 Indicaţii pentru desfăşurarea activităţii: Dacă te-ai aflat vreodată în situaţia de a primi sau de a acorda primul ajutor unei persoane, cu siguranţă ştii cât de important este să ştii să acţionezi în beneficiul persoanei în nevoie.. În caz de urgenţă se apelează 112 şi, păstrându-ne calmul, se dau informaţii asupra locului producerii accidentării şi a simptomelor accidentatului. Discutaţi cu elevii aspecte legate de ce înseamnă 112, cu ce se ocupă acest serviciu, în ce situații trebuie apelat numărul de urgență 112, cum se discută în situațiile de urgență, pentru a oferi informațiile necesare. Cum funcţionează 112? • apelantul formează 112 • dispecerul de serviciu primeşte apelul, moment în care îi sunt afişate numărul de telefon al apelantului şi adresa apelantului, locaţia de unde sună acesta. • dispecerul răspunde: 112. Ce urgenţă aveţi?

Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă

• în funcţie de natura urgenţei apelul va fi redirecţionat spre Ambulanţă, Poliţie sau Pompieri Dacă suni la 112 trebuie să anunţi: • Ce urgenţă ai; • Unde este urgenţa; • Unde te afli; • De la ce număr de telefon suni; • Cum te numeşti. Dupa furnizarea acestor date trebuie sa rămâneţi la telefon pentru a primi eventuale recomandări legate de modul în care se poate acorda primul ajutor la faţa locului. Un obiectiv urmărit prin acestă activitate este implicarea activă a copilului, faptul că el trebuie să conștientizeze că poate ajuta, se poate implica, și nu este doar un spectator. Pasul 1: Rugaţi câte un copil să citească, pe rând, fiecare situaţie prezentată de la pagina 28-29. Pasul 2: Discutaţi, după fiecare situaţie, modalitaţile de intervenţie. A. E o zi calduroasă de vară. Ionuţ a jucat fotbal mai bine de o oră. Creştetul capului e fierbinte ca o plăcinţică. E cam ameţit. Ce sa facă? Se explică copiilor că expunerea unei persoane cu capul descoperit la acţiunea razelor de soare, munca fizica într-un mediu supraîncălzit duce în cele mai multe cazuri la insolaţie. Dintre simptomele care apar în insolaţie sunt: stare de oboseala, epuizare, slăbiciune, dureri de cap, ameţeli, greaţă, confuzie, semne de respiraţie dificilă, accelerarea bătăilor inimii, febra şi chiar pierderea stării de conştienţă. Primul ajutor: Persoana care suferă de insolaţie trebuie mutată de urgenţă de sub acţiunea directă a razelor solare într-un spaţiu raăcoros / la umbră, de preferat se poziţionează culcat pe spate, cu picioarele mai sus decât restul corpului. Scăderea temperaturii corporale se realizează prin pulverizearea cu apă rece pe întregul corp/ pe zonele descoperite, se aplică comprese reci pe abdomen, pe gât şi în zona axilelor. Dacă pacientul este conştient şi în stare să înghită, trebuie să i se dea în următoarele 2 ore lichide (între 1 litru şi 2 litri) pentru hidratare. De preferat apa plată sau sucuri naturale. Vor fi evitate băuturile carbogazoase şi energizante (coca cola, cafea). De asemenea va fi evitata administrarea de medicamente, care se va face doar cu prescripţia medicului! Cum să te imbraci Ca să te protejezi îmbrăcămintea ta trebuie să fie din materiale subţiri, lejere, care să lase pielea să respire. Inul, mătasea, satinul, dar şi bumbacul sunt potrivite. Trebuie ocolite articolele vestimentare care stau mulate pe corp şi cele din fibre sintetice. Capul trebuie acoperit cu o pălărie, eşarfă sau şapcă. B. E prima zi de vacanţă. Elena şi Manuela au desenat un şotron pe trotuarul din faţa blocului. Sar ca broscuţele din pătrat în pătrat. Sandala Elenei a alunecat pe o crenguţă de salcie. A căzut în genunchi pe spaţiul verde. Julitura e plină cu pământ iar palma s-a zgâriat în gardul verde. Cum să procedeze? La acest exerciţiu cadrul didactic trebuie să sublinieze faptul că prin plăgile sângerânde se poate produce transmiterea de infecţii precum HIV, hepatita B, C şi e bine să precizeze să se folosească mănuşi sau să evite contactul direct cu sângele altor persoane. C. Iarna a aşternut zăpada din belşug. Săniuţa lui Victor zboară ca un zmeu pe derdeluşul lucios precum oglinda. Un obstacol îl aruncă pe Victor cu tot cu saniuţă în şanţ. Braţul drept s-a lovit de gard. Simte o durere tăioasă şi apoi mâna îi amorţeşte. Ce e de făcut? În caz de traumatisme ale membrelor superioare, la care bănuim o fractură/luxatie, persoana accidentată trebuie transportată la spital pentru investigarea de către un medic specialist. Înainte de a o transporta trebuie să ne asigurăm că accidentatul nu va face foarte multe mişcări ale braţului, astfel încât să nu provoace şi alte leziuni în zona vătămată. Asigurarea acestei condiţii se face aşezând braţul într-o eşarfă şi imobilizându-l strâns lângă corp. Dacă nu avem la îndemână o eşarfă, se poate folosi o cămaşă căreia îi lăsaţi nasturele din dreptul mâinii deschis, în timp ce mâna este lipită de corp, iar cotul se afla flexat la 90 de grade. Nasturele de jos închis poate fi suport pentru mână. Pentru calmarea durerii şi a inflamaţiei aplică pachete de gheaţă /comprese reci. Nu incerca să “repari” fractura, decât dacă ai o anumita pregătire în domeniu. Ca sugestie de lucru, elevii pot fi stimulaţi să identifice obiectele /materialele din care pot improviza o

MANUALUL Profesorului

Exerciţiul 1

27

faşă pentru a realiza tehnica descrisă mai sus.

Exerciţiul 2

MANUALUL Profesorului

Pasul 1: Încurajaţi copiii să lucreze, individual, exerciţiul din caietul elevului, pagina 29, rugându-i să ordoneze acţiunile prezentate, în vederea oferirii în mod corect a primului ajutor. Pasul 2: Discutaţi, împreună cu elevii, soluţiile propuse de aceştia. Corectaţi sau completaţi, unde este cazul. In cadrul acestui exercitiu-la pct 4, elevii pot fi stimulaţi să identifice situaţiile periculoase pentru ei. După explicarea paşilor, poate fi făcută o simulare în care un copil joacă rolul accidentatului şi altul sau o echipă de 2-3 pune în practică cele discutate. Ceilalţi vor urmări executarea corectă a etapelor: 1. păstrează-ţi calmul, nu intra în panică, pentru a putea acţiona eficient 2. strigă după ajutor 3. sună la 112 4. protejează-te: - nu te apropia de victimă dacă se află într-o zonă periculoasă (trafic auto, cabluri electrice, suprafeţe cu pericol de prăbuşire, foc, fum) - nu intra în contact direct cu fluidele pacientului (sânge, salivă) deoarece se pot transmite boli - nu produce scântei, nu aprindeţi lumânări, chibrituri, alte surse de foc deschis dacă simţiţi miros de gaze sau de produse petroliere - nu atinge conductorii electrici sau alte instalaţii electrice avariate 5. asigură-te că victima este într-o zona lipsită de pericole (trafic auto, pericol electric, termic, de prăbusire, etc.); pentru a proteja victima, dacă respiră şi are puls, dar este inconştientă, trebuie aşezată în poziţia laterală de siguranţă.

28

Îngenunchiaţi lângă victimă, apoi eliberaţi căile aeriene prin hiperextensia capului şi ridicarea bărbiei. Aşezaţi braţul cel mai apropiat al victimei în unghi drept faţă de corp, îndoind antebraţul în sus. Treceţi celălalt braţ al victimei peste torace, aşezând dosul palmei pe obrazul victimei. Ridicaţi genunchiul victimei (cel opus faţă de salvator), tragându-l în sus.

Anexa 1 Anexa 2

Semnalele agentului de circulaţie...din caiet cu denumirea lui...agentu Timi

Comportamentul Pasiv

• Cedează în faţa dorinţei celorlalţi; speră să obţină ceea ce doresc fără să fie nevoie să spună acest lucru; îi lasă pe ceilalţi să ghicească sau să decidă pentru ei • Nu faci nimic pentru a-ţi impune drepturile tale • Îi pui pe alţii pe primul loc în detrimentul tău

Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă

• • • •

Capitulezi în faţa dorinţelor celorlalţi Nu spui nimic când cineva te deranjează Îţi ceri iertare des Te comporţi într-un mod obedient, supus – de exemplu: vorbeşti încet, râzi nervos, îţi apleci umerii, eviţi contradicţiile, dezacordul, îţi ascunzi faţa cu mâinile.

Comportamentul Asertiv

• Îi spui cuiva exact ceea ce îţi doreşti într-un mod care nu este nepoliticos sau ameninţător pentru el • Îţi aperi drepturile, fără să încalci drepturile celorlalţi • Te respecţi pe tine la fel ca şi pe alte persoane • Asculţi şi vorbeşti • Exprimi sentimente pozitive şi sentimente negative • Eşti sigur pe tine, dar nu insistent • Eşti echilibrat – ştii ce vrei să spui; spui: “Ştiu” şi nu “Cred că”; specifici ceea ce vrei; foloseşti enunţuri care conţin “Eu”; vorbeşti faţă în faţă cu o persoană; nu foloseşti sarcasmul; foloseşti limbajul trupului arătând că îţi aperi principiile şi stai în mijloc.

• Îţi exprimi sentimentele, opiniile sau dorinţele într-un mod care ameninţă sau pedepseşte cealaltă persoană • Îţi aperi propriile drepturi fără să te gândeşti la cealaltă persoană • Te situezi pe tine pe primul loc, pe socoteala celorlalţi • Îi domini pe ceilalţi • Îţi atingi scopurile fără să ţii cont de ceilalţi • Comportamente dominatoare – de exemplu: ţipi, ceri, nu-i asculţi pe ceilalţi; spui că ceilalţi greşesc; te avânţi; te uiţi de sus la ceilalţi; clatini din cap (negativ) sau desemnezi persoane arătându-le cu degetul; ameninţi; sau “duci bătălii”.

Anexa 3

Alcoolul şi alte substanţe (precum drogurile, unele medicamente) Alcoolul şi alte substanţe (precum drogurile, unele medicamente) acţionează asupra creierului şi îi modifică funcţionarea, starea de spirit. Persoanele care au consumat astfel de substanţe pot fi mai irascibile, recalcitrante, creând deseori situaţii conflictuale, dispute, care pot conduce la violenţe, agresiuni, probleme cu autorităţile şi la fapte pedepsite de lege. Alcoolul încetineşte activitatea creierului, împiedicând atât obţinerea de informaţii cât şi stocarea lor în memorie. Consumat, chiar în cantităţi mici determină efecte imediate ca: scăderea capacităţii de a gândi limpede, lipsa de orientare în timp şi în spatiu, estimarea greşită a vitezei de deplasare. Cantităţile mari ajunse la nivelul creierului produc halucinaţii, coma alcoolică şi chiar deces. La copii întârzie dezvoltarea intelectuală. Deoarece toţi muşchii sunt sub controlul creierului, alcoolul determină scădera capacităţii de coordonare a mişcărilor, evidenţiată prin dificultăţi în mers, în statul în picioare şi în menţinerea echilibrulului, reducerea vitezei de reacţie, aprecierea eronată a distanţelor, percepţie dificilă a luminilor în mişcare, tulburări de vedere (vedere dublă, înceţoşată). Capacitatea de conducere a vehicolelor fiind afectată serios, nu e nevoie ca persoana să atingă o stare de beţie pentru ca siguranţă sa şi a celor din jur să fie pusă în pericol. Efecte asemănătoare alcoolului le au şi medicamentele folosite pentru tratarea problemelor legate de somn, tratarea bolilor psihiatrice, droguri care stimulează creierul sau produc halucinaţii. Stiaţi că ............. 3 pahare cresc de 10 ori riscul accidentelor rutiere? ............ Beţia este responsabilă de: - 40% din cazurile de decese survenite ca urmare a accidentelor de circulatie - 64% din incendii şi arsuri, - 48% din hipotermii şi din cazurile de degerături.

MANUALUL Profesorului

Comportamentul Agresiv

29

............ Unul din trei accidente mortale este direct legat de consumul de alcool şi, în 85% din cazuri, acesta e provocat de băutorii ocazionali. .............. Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de către o persoană care a consumat alcool se pedepseşte cu amendă sau cu închisoare de la unu la cinci ani? Dacă persoana care conduce autoturismul ştie că urmează să bea, poate apela, pentru a nu se urca băută la volan, la”soferul desemnat”. Acesta este un termen care se refera la persoana care va consuma bauturi non-alcoolice de-a lungul serii şi va conduce prietenii cu maşina acasă. Această persoană trebuie selectată dintre prieteni, cunoscuţi, înainte de a pleca de acasă, pentru a fi siguri că au cu ce să se întoarcă acasă în siguranţă.

Anexa 4

MANUALUL Profesorului

10 moduri de a împărţi grupul

30

Plimbare cu autobuzul. Selectaţi 5 copiii care să fie şoferii de autobuz. Participanţii sunt în căutarea unui autobuz. Autobuzul nu poate să ia decât un anumit număr de oameni, cum ar fi 5 sau 4 sau 8, daca sunt mai mulţi copii în grup. Şoferii se vor plimba prin clasa şi vor lua pasageri, unul câte unul, pănă când autobuzul va fi “plin”. Aceasta este o modalitate de a împarţi în mod aleatoriu grupul. Numărătoarea. Pentru a împărţi copiii în 5 grupuri, roagă-i să se numere de la 1 la 5 şi să ţină minte numărul care l-au spus. Toţi cei care au primit cifra 1 formează un grup, cei cu cifra 2 alt grup, etc. În loc de cifre se pot folosi şi alte categorii: fructe, legume, insecte, flori, culori, animale, ţări, mărci de maşini, etc. Ferma veselă. Distribuiţi copiilor câte un bileţel pe care este scris sau desenat un animal (ex. Vacă, purcel, găina cal, câine, etc.). Numărul de animale pe care le introduci depinde de numărul de grupe pe care doreşti să le formezi. La semnalul moderatorului copiii încep să se mişte prin sală şi să producă mişcări şi sunete caracteristice animalului scris pe bileţel. Mişcarea continuă până când toate animale s-au reunit. Bomboane. Dacă ai 25 de copii şi doreşti să formezi 5 grupe, vei avea nevoie de 5 bomboane de fiecare tip (de exemplu, cu prune, căpşune, pere, piersica şi vişină). Distribuiţi copiilor câte o bomboana cu gust diferit şi rugaţi-i să păstreze ambalajul. Apoi spuneţi-le să găsească copiii care au acelaşi ambalaj şi să formeze un grup. Puzzle. Adună câteva cărţi poştale sau poze, în funcţie de numărul de grupe pe care doreşti să le formezi. Scrie pe verso sarcină pe care grupul o va avea de rezolvat. Apoi taie cărţile poştale sau pozele în 4 a€“ 5 bucăţi, neregulate. Amestecă piesele şi distribuie fiecărui copil câte una. Apoi rugaţi copiii să reconstruiască cartea poştală sau poza şi astfel să se grupeze în vederea rezolvării sarcinii. Puteţi folosi şi imagini din reviste sau imagini legate de o anumită temă. Zgomotul traficului. Distribuiţi copiilor imagini cu tipuri de maşini de transport (tractor, autobuz, tren, avion, maşină, etc.) - (tipul de imagini distribuite depinde de numărul de grupe pe care doreşti să îl formezi). Anunţa copiii că urmează să emită zgomote reprezentative pentru tipul de transport pe care îl au în imaginea primită. Copiii se vor deplasa prin sală imitând sunete şi mişcări specifice mijlocului de transport din imagine. Copiii trebuie să identifice zgomotele şi să se grupeze cu cei care emit sunete asemănătoare mijloacelor de transport pe care le au pe imagine. Vor continua emiterea zgomotelor până se formează toate grupele . Gaseste culoarea. Tăiaţi bucăţele de hârtie colorată din tot atâtea culori câte grupuri doriţi să formaţi. Amestecaţi bucăţile de hârtie colorate şi rugaţi copiii să extragă câte o culoare. Îndemnaţi copiii să formeze grupe în funcţie de culoarea extrasă. Ca variantă de lucru, se poate de la începutul activităţii să lipiţi copiilor o bulină colorată, şi când este necesară formarea de grupe, să îi rugaţi să se grupeze după culoarea bulinelor. Categorii. Realizaţi o lista cu diverse lucruri, obiecte sau categorii ce pot fi împărţite pe componente sau tipuri: corpul uman (mâini, cap, picioare, inimă, etc.), maşină (roţi, uşi, capotă, etc.), legume (ardei, cartof, etc.), fructe (măr, păr, căpşuni, etc.). Alegeţi categoriile în funcţie de câte grupe doriţi să formaţi. Scrieţi toate componentele lucrurilor alese sau a categoriilor alese pe câte o foaie pe care apoi le lipiţi pe spatele fiecărui copil. Rugaţi copiii să se deplaseze prin clasă şi să formeze obiectele, lucrurile sau categoriile alese. Literele. Selectează atâtea cuvinte câte grupuri doreşti să formezi. Numărul literelor care vor alcătui cuvântul va coincide cu numărul participanţilor din grup. Scrie fiecare literă pe un bileţel şi distribuiţi-le copiilor. După ce au extras câte o literă, vor avea ca sarcină să reconstruiască cuvintele şi astfel să formeze grupe de lucru. Anotimpurile. Pentru a împărţi copiii în 4 grupuri, roagă-i să spună pe rând anotimpurile şi să ţină

Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă

minte anotimpul pe care l-au spus. Toţi cei care au primit anotimpul: primavara formează un grup, cei cu anotimpul vara alt grup, etc.

Anexa 5

Certificatul Jocul poate fi introdus la finalul primei lecţii/ activităţi, ca fiind modalitatea prin care participanţii dobândesc recunoaştere de participare în acest program. Astfel, participanţilor li se spune că fiecare dintre ei vor primi un plic cu numele lor scris pe spate, în care vor găsi o diplomă “în devenire” (o bucată de carton/de hârtie), care are scris pe spate numele persoanei căreia îi va înmâna diploma. Pe tot parcursul programului, participanţii au sarcină de a observa persoanele ale căror nume sunt scrise pe spatele diplomelor, să creeze diplomele în funcţie de ceea ce au descoperit şi să le prezinte şi să le înmâneze deţinătorilor la sfârşit. Pinguinii si flamingo. Explicaţi copiilor jocul: păsările “flamingo” se mişcă lent, făcând paşi foarte mari şi dând lin din aripi, iar “pinguinii” se mişcă repede, dar cu pasi foarte foarte mici, ţinând mâinile lipite de corp şi palmele orizontal prin părţi. Un copil va fi “pinguin”, iar toi ceilalţi sunt “flamingo” .Scopul “pinguinului” este să prindă o pasăre a “flamingo”, atingând-o cu naşul,de parcă ar ciupi-o cu pliscul.În acel moment, pasărea “flamingo” se transformă în “pinguin” şi continuă să prindă alte păsări a “flamingo”. Jocul se încheie când nu au mai rămas nici un “flamingo” VREI SA-MI CUMPERI MAIMUTA? Copiii vor sta în cerc. O maimuţă şi un vânzător de maimuţe vor sta în centrul cercului, vânzãtorul de maimute încercând sa vânda maimuţe celor din cerc. Vânzatorul de maimuţe va alege un jucator pe care îl va întreba “Doreşti să-mi cumperi maimuţa?”. Jucătorul va trebui sa raspundă pe un ton serios, “nu multumesc”. Vânzătorul va spune: Maimuţa mea poate face lucruri ca…”. Maimuţa va trebui să facã lucrurile pe care vânzătorul spune că le poate face (să danseze, să topaie, să cânte un cântec, etc.). Jucătorii din cerc vor trebui să spună “Nu, multumesc” fără să râda. Daca o persoană râde, ea va deveni maimuţa, iar maimuţa va deveni vânzătorul, iar vânzătorul va intra în cerc. SALATA DE FRUCTE Moderatorul roagă participanţii să se aşeze cu scaunele în cerc, cu faţa spre interiorul cercului . Moderatorul este cel care dă prima comandă, nu are scaun şi stă în picioare în interiorul cercului. Fiecare participant primeşte o bucăţică de hârtie pe care este scris un fruct (max. 5 fructe). La comandă ,, Salată de .... ,, participanţii care reprezintă acel fruct trebuie să-şi schimbe locurile pe scaune între ei. Moderatorul îşi alege şi el un fruct. La comandă ,,Salată de fructe!,, toată lumea se ridica şi schimbă scaunul. Persoană care rămâne în picioare la fiecare comandă este cea care da următoarea comandă. Nu este permis să te aşezi pe locul de lângă tine. Jocul se finalizează după ce toţi participanţii şi-au schimbat locul cel puţin o data De-a inghetatul Un copil voluntar poate fi „gheaţa”.Ceilalţi copiii trebuie să fugă pentru a nu fi „îngheţaţi”. Atunci când „gheaţa” va atinge pe cineva, copilul respectiv va fi „înghetat” şi va trebui să stea nemişcată cu mainile întinse înainte şi cu picioarele depărtate. Pentru a fi „dezgheţat”, un alt copil trebuie să treacă printre picioarele celui „îngheţat” . Jocul se va încheia atunci când toi participanţii sunt „îngheţaţi”. Atunci se poate alege o alta „gheaţă”. Şarpele Moderatorul invită copiii să formeze un şir prinzându-se de mijloc unii de alţii. Sarcina copiilor este aceea de a alerga şi a prinde ultimul participant de mijloc, astfel încât „coada” să devină „cap” dacă sunt prea mulţi copii, grupul se poate împărţi în două echipe şi se repetă jocul. Jocul se finalizează în momentul în care prima persoană care a fost la coadă ajunge să ocupe acelaşi loc. Masajul la Zoo Moderatorul împarte copii în două grupe numeric egale. Cele două grupe se aşează în şiruri unul după altul, cu faţa la spatele celuilalt. Grupurile vor primi sarcina de a masa persoana din faţă după cum urmează: • „Ca un elefant” – ceea ce înseamnă că vor masa puternic umerii partenerului din faţă • „Ca un caluţ” – ceea ce înseamnă că va masa cu muchia ambelor măini spatele partenerului pe toată suprafaţa lui • „Ca un şarpe” – ceea ce înseamnă că va şerpui cu muchia măinilor pe spatele partenerului • „Ca un şoricel” – ceea ce înseamna că se va plimba cu vârfurile degetelor pe întreg spatele partenerului • „Ca o vrabiuţă”– ceea ce înseamnă că va ciupi uşor cu degetele adunate într-un punct spatele partenerului Odată finalizate toate sarcinile date, cele două grupe sunt rugate să facă stânga împrejur şi rolurile se

MANUALUL Profesorului

10 moduri de a energiza grupul

31

MANUALUL Profesorului

inversează, indicaţiile fiind reluate. Ploaie africana Rugaţi copiii să stea în cerc în picioare. Copiii vor avea ca sarcină să urmeze indicaţiile moderatorului, privind imitarea ploii. Ordinea momentelor în exerciţiu este: Plouă încet (copiii pocnesc încet din degete), plouă tare (copiii pocnesc mai tare din degete), bate vântul (copiii îşi freacă palmele una de altă ), cade grindină (copiii bat ritmic din picioare), tună (copiii bat din picioare şi cu mâinile îşi lovesc picioarele ritmic), apoi se reia în ordine inversă sarcinile, până se opreşte ploaia. Ritmul este impus de moderator, care introduce rând pe rând fiecare element al exerciţiului. Paseaza masca. Rugaţi copiii să formeze un cerc, cu faţa către interior. Explicaţi-le că fiecare va primi şi apoi va construi o „masca faciala” prin mimică, pe care o va transmite mai departe următorului copil din stânga sa, care va transmite mai departe la următorul copil, ş.a.m.d. Consemnul dat de moderator: „voi construi o mască facială, de exemplu o faţă cu ochii mari care zâmbeşte şi mă voi uita la copilul din stânga mea, care în timpul contactului vizual va trebui să reproducă exact masca pe care o am eu deja pe faţă, ca şi cum s-ar uita în oglindă (demonstrează). Apoi copilul se va întoarce spre următorul copil din stânga sa, iar în timpul întoarcerii va trebui să îşi schimbe masca pentru a oferi o mască noua următorului copil. Astfel toată lumea din grup va primi şi va da mai departe diferite „feţe”. Să încercam atunci când transmitem masca să avem contact vizual şi să acordaţi timp suficient primitorului pentru a realiza o copie reuşită a măştii. Nu va grăbiţi!” Submarinele prietenoase. Se stabileşte un cod al semnalelor: o atingere pe umărul drept semnifică deplasarea înainte, o atingere pe umărul stâng, deplasarea înapoi, o atingere pe braţul drept, curbă la dreaptă, o atingere pe braţul stâng, curbă la stânga, palmă pe spate, înseamnă oprire, o atingere pe cap, înseamnă întinderea mâinilor şi unirea cu un alt submarin. Se formează echipe de 4-5 persoane, în şir indian, ţinându-se de umeri. Toţi au ochii închişi în afară de ultima persoană care dirijează mişcările. Această transmite mesajul persoanelor până ce acesta ajunge la “cap” (persoană din faţă) care realizează mişcarea. Jocul se încheie cu formarea unui submarin mare, “capul” prinzând cu mâinile ultima persoană din şir.

32

Anexa 6

10 moduri de a relaxa grupul

Floarea . Copiii stau în picioare, în cerc cu mâinile pe abdomen. Copiii îşi vor imagina că au o floare în mână şi că vor să o miroasă. Pentru asta, ei vor trebui să respire încet şi adânc pe nas (să simtă că li se umflă abdomenul), apoi să de aerul afară pe gură (să simtă că li se dezumflă abdomenul şi că mâinile le coboară). Repetaţi exerciţiul ori de câte ori este nevoie. Relaxare. Rugaţi copiii să stea drepţi, cu spatele rezemat de spătarul scaunului, cu picioarele întinse şi cu mâinile pe lângă corp. Dacă pot, să închidă ochii pentru a se relaxă mai bine. Îndemnaţi-i să inspire profund pe nas cât numeri până la 5, apoi să îşi ţină respiraţia tot atât şi, în final, să expire continuând să numere. Apoi spuneţi-le să ridice picioarele de pe podea cu vârfurile întinse şi să le ţină în aer 10 secunde. Apoi să revină în poziţia iniţială şi să relaxeze. Urmează să încordeze apoi partea superioară a picioarelor, să menţină cât număra până la 5 şi apoi să relaxeze. Continuaţi cu abdomenul. Rugaţi copiii să încordeze abodmenul 5 secunde şi apoi să relaxeze. Corectaţi poziţia pe scaun. Trebuie să stai dreapti, să tragă umerii spre spate. Apoi îndemnaţi copiii să ridice umerii şi să menţină poziţia câteva secunde. Reviniti la poziţia de relaxare şi să lase capul uşor pe spate având fie ochii închişi, fie privirea într-un punct fix pe tavan. Repetaţi de 4 ori. Impingerea valurilor. Rugaţi copiii să formeze un cerc, în care să stea drepţi, cu picioarele puţin depărtate su cu genunchii uşor flexaţi (să îndrepte puţin genunchii şi apoi să relaxeze uşor), Puneţi apoi copiii să împingă fesele înapoi, ca şi cum ar avea o coadă mare de cangur pe care să se sprijine. Spatele şi umerii trebuie să stea drept.Acum rugaţi-i să îşi imagineze că o funie leagă centrul capului lor de tavan şi că sfoară le trage capul puţin în sus. Acum spuneţi-le copiilor să îşi ducă mâinile în faţă, cu degetele îndreptate în sus şi palmele către exterior, cu dosul mâinilor lipit de piept şi coatele pe şolduri. Copiii menţinând mâinile în poziţie verticală, le vor îndepărta lent , ca o împingere, până e braţele vor deveni aproape drepte, dar înainte că articulaţia cotului să se închidă. Apoi, copiii vor trage mâinile înapoi către corp , lent, ţinându-le orizontal şi cu palmele în jos. Repetaţi cu copiii mişcarea până devine lentă, graţioasă, ca un val. Faceţi trecerea de la o direcţie la cealaltă cât mai lin. Îndemnaţi copiii când mişcă mâinile în faţă, să expire aerul pe gură. Când trag mâinile spre ei, să inspire pe nas. Mişcările trebuie să fie cât mai lente, şi respiraţia cât mai lentă. Exerciţiul se poate face şi cu ochii închişi. Locul preferat. Rugaţi copiii să se aşeze într-o poziţie relaxantă pentru ei. Apoi spuneţi-le :„Incercati să vă imaginaţi locul vostru preferat. Locul unde v-aţi simţi voi cel mai bine. Închideţi ochii. Relaxaţi-vă toţi muşchii. Gândiţi-vă cum puteţi ajunge în locul vostru preferat. Vă va duce o pasăre pe aripile ei? Ve-ţi

zbura până acolo pe un covor magic? Gândiţi-vă la cum e vremea acolo. Soarele străluceşte? Gândiţi-vă la sunetele pe care le auziţi. Sunt păsări cântătoare? Auzi-ţi marea? Simţi-ţi briza suflând pe lângă voi? Gândiţi-vă la toate culorile din locul vostru preferat. Apoi, gândiţi-vă ce fericiţi sunteţi voi în acel loc. Păstraţi-vă toate aceste gânduri şi sentimente şi imaginaţi-vă ce copii buni puteţi fi. Gândiţi- vă cât de uşori şi de relaxaţi vă simţi şi cât de fericiţi vă poate face acest lucru. Acum e timpul să părăsiţi locul vostru preferat. Imaginaţi-vă părăsind locul, dar păstraţi şi luaţi cu voi toate sentimentele frumoase. Acum deschideţi ochii. Împinge-te în perete. Aliniaţi toţi copiii cu spatele la perete şi explicaţi-le copiilor că urmează un exerciţiu de putere. În momentul în care moderatorul grupului da startul, toţi copiii vor începe să se împingă în perete cu toată puterea lor. Pentru demonstrare, acest lucru îl va face şi moderatorul grupului împreună cu copiii. După această etapă de rezistentă a exerciţiului, toţi copii vor fi îndemnaţi să îşi vor scuture braţele şi picioarele, să facă câteva rotiri ale umerilor şi apoi se poate repeta exerciţiul . În continuare, se pot purta discuţii cu copiii privind ceea ce au simţit în momentul în care se împingeau în perete şi ce au simţit în momentul în care s-au oprit din împins. Gimnastica melcului. Asezaţi copiii în cerc şi îndemnaţi-i pentru început să inspire adânc şi să expire. Moderatorul grupului va spune copiilor să işi imagineze ca sunt niste melci şi că vor face gimnastică împreuna. Pentru început, copiii se vor deplasa în cerc în ritm de melc, foarte, foarte încet. Apoi copii se opresc, îşi întind bratele şi cu ele desenează în aer un cerc mare, foarte, foarte încet. Pasul urmator al jocului este ca copiii să se deplaseza în ritmul melcului în poziţia ghemuit. Jocul se termină , iar copiii se pot îndrepta uşor către locurile lor. Marele balon. Rugaţi copiii să închidă ochii, să stea liniştiţi şi să îşi imagineze că ţin în mână un balon mare, foarte uşor, moale şi neted. Spuneţi-le copiilor următoarele “Balonul are culoarea voastră preferată. Acum ţineţi de partea de jos a balonului şi simţiţi cum vă ridică încetişor spre cer. În acelaşi timp inspiraţi şi expiraţi, şi balonul urcă uşor în sus, mai departe şi mai departe spre căldura cerului de vară. Cu cât inspiri mai adânc cu atât mai departe poţi călători. Va bucuraţi că sunteţi atât de uşori. Vă bucuraţi de sentimentul de a fi complet liber. Corpul tău este uşor şi liber iar mintea ta este complet eliberată”. Banda de elastic. Rugaţi copiii să închidă ochii, să se relaxeze şi să îşi imagineze că corpul lor este o bandă de elastic. Spuneţi-le : “lăsaţi picioarele moi, să se relaxeze, lăsati braţele moi, să se relaxeze,  relaxeazăţi stomacul,  lasaţi gâtul şi capul să fie flexibile şi relaxate. Acum foarte încet imaginaţi-vă că cineva va trage capul şi în acelaşi timp altcineva  trage de picioarele voastre. Muschii devin tot mai încordai. Tot corpul vostru devine din ce în ce mai lung.  Apoi…ping…banda elastică se rupe şi toţi muşchii se relaxează”.

Anexa 7

10 moduri de a face flipchart-urile atractive

Folosirea culorilor Folosiţi negru, albastru, verde sau roşu pentru text. Alternaţi culorile pentru mai mult contrast. Subliniaţi elementele importante. Utilizarea post-it-urilor Lipiţi post-it-uri, steluţe sau puncte pe flip-chart ca o modalitate de aranjare, ierarhizare, votare sau subliniere. Literele Folosiţi litere de tipar pentru TITLURI sau când doriţi să subliniaţi anumite idei. Combinaţi literele mari cu cele mici pentru text. Atrageţi atenţia prin scrierea cu umbră, atenţia acordată detaliilor anumitor iniţiale sau utilizarea literelor cu corp gol. Numere şi semne Numerotaţi ideile, astfel încât să vă fie mai uşor să vă referiţi la anumite idei prin amintirea numărului lor. Altă opţiune este utilizarea de cratime, puncte, steluţe sau altor simboluri. Simboluri Utilizaţi simboluri grafice, ca săgeţi, cercuri şi casete pentru a separa cuvintele sau frazele. Foloseşte stiluri diferite ale acestor simboluri: Cuvinte imagini Hărţile mentale Folosirea imaginilor asociate cu idei, cuvinte amplasate în centrul foii, desenaţi apoi

MANUALUL Profesorului

Program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă

33

ramuri pe care scrieţi ideile referitoare la subiect. Spaţiu liber Puţin înseamnă mult. Lasă imagini libere, foloseşte (foarte) puiţne cuvinte sau plasează-le în locuri neobişnuite (în josul paginii, pe lateral, în centru etc.) Grupare Subliniază ideile din aceeaşi categorie cu aceleaşi culori. Caricaturi Desenează expresii faciale care să exprime anumite sentimente, prin smiley stilizat corpul sau segmente din el.

. Desenează

Bibliografie Alain Heril, Dominique Megrier,Spectacole de teatru pentru gradinita, editura CD Press, Bucuresti 2009 Brian Clegg, Dezvoltarea personala, editura polirom, 2003 Ordonanţa de Urgenţă nr. 195 din 12 decembrie 2002 (*republicată*) privind circulaţia pe drumurile publice, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 670/ 03 august 2006. Hotărârea de Guvern nr. 1391 din 04 octombrie 2006 pentru aplicarea Regulamentului a O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 876 din 26 octombrie 2006.

MANUALUL Profesorului

DEX 98 – Dicţionarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Ed. Univers Enciclopedic 1998.

34

Allison Bartl,Klaus Puth, 101 Relaxation Games for Children: Finding a Little Peace and Quiet In Between andă de circulaţie.