Lucrare Gradul I [PDF]

Zitiervorschau

LUCRARE METODICO – ŞTIINŢIFICĂ PENTRU OBŢINEREA GRADULUI DIDACTIC I

PARTICULARITĂŢI ALE FOLOSIRII METODELOR ACTIV-PARTICIPATIVE ÎN CICLUL PRIMAR Coordonator ştiinţific: Lect. Univ. Dr. Cornelia Ştefănescu învăţătoare, Sandu Lucidana Şcoala Gimnazială Nr.1 Movileni

PARTICULARITĂŢI ALE FOLOSIRII METODELOR ACTIV-PARTICIPATIVE ÎN CICLUL PRIMAR

I. Sistemul metodelor de instruire I. 1. Metoda-definiţie, istoric I. 2. Clasificarea şi caracteristicile principalelor grupe de metode I. 3. Specificul metodelor de instruire pentru învăţământul primar II. Nevoia educaţiei moderne II. 1. Valenţe formative ale metodelor activ-participative în ciclul primar II. 2. Fundamente şi posibilităţi de aplicare eficientă a metodelor activ-participative în ciclul primar

PARTICULARITĂŢI ALE FOLOSIRII METODELOR ACTIV-PARTICIPATIVE ÎN CICLUL PRIMAR III. Coordonate metodologice ale cercetării aplicative III. 1. Obiectivele şi ipoteza cercetării III. 2. Descrierea eşantioanelor III. 3. Etapele desfăşurării cercetării III. 4. Metode şi tehnici de cercetare: experimentul psihopedagogic, observaţia, convorbirea, analiza produselor activităţii III. 5. Înregistrarea, prelucrarea şi interpretarea datelor cercetării III. 5. 1. Evaluarea iniţială a elevilor III. 5. 2. Evaluarea finală a elevilor III. 5. 3. Concluziile cercetării Concluzii Bibliografie Anexe

PARTICULARITĂŢI ALE FOLOSIRII METODELOR ACTIV-PARTICIPATIVE ÎN CICLUL PRIMAR 

Pe baza bibliografiei de specialitate, precum şi a experienţei practice, acumulată în munca instructiv educativă cu elevii, în această lucrare îmi propun să demonstrez că utilizarea unor metode moderne accelerează însuşirea cunoştinţelor, formarea priceperilor şi deprinderilor, a capacităţilor, contribuind la dezvoltarea tuturor proceselor psihice.



Tema aleasă vizează demersurile desfăşurate de către învăţător pentru inovarea şi modernizarea strategiilor de predare-învăţare în vederea creşterii motivaţiei şi interesului elevilor pentru învăţarea şcolară, pentru valorificarea potenţialului creativ şi intelectual al fiecărui copil.

SISTEMUL METODELOR DE INSTRUIRE



Derivat etimologic din grecescul methodos (odos- cale, drum, metha- spre), cuvântul metodă semnifică drumul, calea de urmat pentru atingerea unui scop, modul de căutare, de descoperire a adevărului, sau ”drum care conduce la cunoaşterea realităţii şi la transformarea acesteia pe baza cunoaşterii”, calea folosită de cadrul didactic în a-i sprijini pe copii să descopere viaţa, natura, lucrurile, ştiinţa.



Raportând-o strict la procesul de predare-învăţare din cadrul şcolii, am defini metoda ca: drum sau cale de urmat, în activitatea comună a educatorului şi educaţilor, pentru îndeplinirea scopurilor învăţământului, adică pentru informarea şi formarea educaţilor.

SISTEMUL METODELOR DE INSTRUIRE Clasificarea metodelor de învăţământ I. După criteriul istoric: a) metode clasice (tradiţionale): expunerea, conversaţia, exerciţiul etc.; b) metode moderne: studiul de caz, metoda proiectelor, metode de simulare, modelarea etc.; II. După funcţia didactică prioritară pe care o îndeplinesc: 1) metode de predare-învăţare propriu-zise: a) metodele de transmitere şi dobândire a cunoştinţelor: expunerea, problematizarea, lectura; b) metodele care au drept scop formarea priceperilor şi deprinderilor: exerciţiul, lucrările practice etc.; 2) metode de evaluare;

SISTEMUL METODELOR DE INSTRUIRE III. După modul de organizare a activităţii elevilor: - metode frontale (expunerea, demonstraţia); - metode de activitate individuală (lectura); metode de activitate în grup (studiul de caz, jocul de roluri); - metode combinate (experimentul); IV. După tipul de strategie didactică în care sunt integrate: - algoritmice (exerciţiul, demonstraţia); - euristice (problematizarea); V. După sursa cunoaşterii : 1. metode de comunicare orală: expozitive, interogative (conversative sau dialogate); discuţiile şi dezbaterile; problematizarea;

SISTEMUL METODELOR DE INSTRUIRE

2. metode de comunicare bazate pe limbajul intern (reflecţia personală); 3. metode de comunicare scrisă (tehnica lecturii); 4. metode de explorare a realităţii: a) metode de explorare nemijlocită (directă) a realităţii: observarea sistematică şi independentă, experimentul; b) metode de explorare mijlocită (indirectă) a realităţii: metode demonstrative, metode de modelare; 5. metode bazate pe acţiune (operaţionale sau practice): a) metode bazate pe acţiune reală/ autentică): exerciţul; studiul de caz; proiectul sau tema de cercetare; lucrările practice; b) metode de simulare (bazate pe acţiune fictivă): metoda jocurilor: metoda dramatizărilor; învăţarea pe simulatoare.

NEVOIA EDUCAŢIEI MODERNE Principiile care stau la baza învăţării centrate pe elev sunt:  accentul activităţii de învăţare trebuie să fie pe persoana care învaţă şi nu pe profesor;  procesul de predare în sensul tradiţional al cuvântului nu este decât unul dintre instrumentele care pot fi utilizate pentru a-i ajuta pe elevi să înveţe;  înţelegerea procesului de învăţare nu trebuie să aparţină doar profesorului, ea trebuie împărtăşită şi elevilor;  elevii sunt lăsaţi să aleagă singuri modul cum se informează pe o anumită temă şi cum prezintă rezultatele studiului lor;  lecţiile cuprind o combinaţie de activităţi, astfel încât să fie abordate stilurile pe care elevii le preferă în învăţare (vizual, auditiv, practic/ kinetic);  lecţiile solicită participarea activă a elevilor la învăţare.

NEVOIA EDUCAŢIEI MODERNE Clasificarea principalelor grupe de metode activ-participative: A. Metode de predare-învăţare interactivă în grup: Metoda predării/ învăţării reciproce (Reciprocal teaching-Palinscar), Metoda Mozaicul (Jigsaw), Citirea cuprinzătoare, Cascada (Cascade), Metoda învăţării pe grupe mici (Student Teams Achievement Division), Metoda turnirurilor între echipe (Teams/ Games/Tournaments), Metoda schimbării perechii (Share-Pair Circles), Metoda piramidei, Învăţarea dramatizată. B. Metode de fixare/ sistematizare a cunoştinţelor şi de verificare: Harta cognitivă sau harta conceptuală (Cognitive map, Conceptual map), Matricele, Lanţurile cognitive, Scheletul de peşte (Fishbone maps), Diagrama cauzelor şi a efectului, Pânza de păianjăn (Spider map-Webs), Tehnica florii de nufăr (Lotus Blossom Technique), Metoda R.A.I., Cartonaşele luminoase.

NEVOIA EDUCAŢIEI MODERNE

C. Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii: Explozia stelară (Brainstorming, Starbursting), Metoda Pălăriilor gânditoare (Thinking hats-Edward de Bono), Caruselul, Multi-voting, Masa rotundă, Interviul de grup, Studiul de caz, Incidentul critic, Phillips 6/6, Tehnica 6/ 3/ 5, Controversa creativă, Tehnica acvariului (Fishbowl), Tehnica focus grup, Patru colţuri (Four corners), Metoda Frisco, Sinectica, Buzz-groups, Metoda Delphi. D. Metode de cercetare în grup: Tema sau proiectul de cercetare în grup, Experimentul pe echipe, Portofoliul de grup.

COORDONATE METODOLOGICE ALE CERCETĂRII APLICATIVE Ipoteze de lucru:  Dacă voi introduce în activitatea instructiv educativă la clasă metode activ-participative, atunci voi reuşi să stârnesc interesul elevilor şi să-i implic activ în propria lor formare, asigurându-se astfel o creştere a rezultatelor şcolare şi implicit a succesului şcolar?  Este mai eficientă instruirea elevilor, dacă, în locul metodelor tradiţionale se vor folosi metode activ-participative, centrate pe elev? Obiective principale :  creşterea nivelului la învăţătură a elevilor;  dezvoltarea motivaţiei intrinseci a elevilor şi asigurarea unui caracter conştient al învăţării;  reducerea procentului de elevi cu rămâneri în urmă la învăţătură.

COORDONATE METODOLOGICE ALE CERCETĂRII APLICATIVE Descrierea eşantioanelor:  eşantionul experimental (cls. a II-a B de la Şcoala Gimnazială Toflea, 28 elevi)- Ee;  eşantionul de control (cls. a II-a E, de la Şcoala Gimnazială Toflea, 26 elevi)- Ec. Asupra eşantionului experimental se acţionează cu ajutorul factorului experimental (f.e.), metode activ-participative. Etapele cercetării A. Etapa iniţială, care a avut un caracter constatativ. B. Etapa intervenţiei ameliorative, cu valoare formativă în stimularea proceselor psihice la elevi. C. Etapa evaluării, ce a avut un caracter comparativ.

COORDONATE METODOLOGICE ALE CERCETĂRII APLICATIVE Metode şi tehnici de cercetare:      

observaţia directă metoda anchetei (convorbirea şi chestionarea) metoda cercetării documentelor şcolare metoda analizei produselor realizate de către elevi metoda testelor metode de măsurare a rezultatelor cercetării, de prelucrare şi interpretare a datelor  experimentul

COORDONATE METODOLOGICE ALE CERCETĂRII APLICATIVE A. Etapa iniţială a constat în aplicarea ambelor eşantioane de elevi a unui test de evaluare iniţială. Tabel analitic cu rezultatele testului iniţial pe eşantionul experimental Calificative obţinute

Numărul elevilor

Foarte bine

4

Tabel analitic cu rezultatele testului iniţial pe eşantionul de control Calificative obţinute Foarte bine

Numărul elevilor

3

Bine

6

Bine

6

Suficient

12

Suficient

10

Insuficient

6

Insuficient

7

COORDONATE METODOLOGICE ALE CERCETĂRII APLICATIVE

B. Etapa intervenţiei ameliorative a avut un pronunţat caracter formativ, constând în aplicarea metodelor activ-participative eşantionului experimental în orice tip/ variantă de lecţie. La mijlocul anului şcolar am aplicat ambelor clase un test de ameliorare, ce relevă faptul că eşantionul experimental şi-a îmbunătăţit rezultatele cu 10% faţă de testele iniţiale, deasemeni cu 7% faţă de eşantionul de control. Eşantionul de control şi-a modificat procentajul doar la calificativele “Bine“ şi “Suficient”, ponderea numărului calificativelor “Insuficient” rămânând neschimbată.

METODA ŞTIU-VREAU SĂ ŞTIU-AM ÎNVĂŢAT Clasa a II- a Obiectul: Cunoaşterea mediului Subiectul: Primăvara ŞTIU

lunile de primăvară - când începe primavăra - câteva semne de primăvarăapar florile, frunzele si albinele, se întorc păsările călătoare - primăvara este Paştele

VREAU SĂ ŞTIU

- Cum se mai numesc lunile de primăvară? - De ce se întorc păsările călătoare în ţara noastră primăvara? - Ce înseamnă sărbătoarea Mărţişorului? - De ce sunt patru anotimpuri?

AM ÎNVĂŢAT

- Mărţişorul este o sărbătoare veche, întâlnită numai în România, pentru a sărbători venirea primăverii. - Sunt patru anotimpuri, după cum încălzeşte Soarele Pământul. - Păsările călătoare se întorc pentru că s-au născut aici şi aici vor săşi crească puii.

METODA “ASALTULUI DE IDEI” BRAINSTORMINGUL Clasa a II-a Obiectul: Cunoaşterea mediului Subiectul: Animalele (recapitulare) Elevii sunt împărţiţi în grupe de câte 6 elevi. Fiecare echipă primeşte câte o fişă, care are scris în centrul ei, într-un oval, animale domestice/animale sălbatice din ţara noastră/animale sălbatice din alte zone ale lumii. Elevii trasează pe fişă săgeţi din acel oval, scriind animalele care fac parte din acea categorie.

Animale domestice

Animale sălbatice

După ce au finalizat fişa, experţii vin la tablă şi prezintă întregii clase animalele din acea categorie.

METODA ŞTIU-VREAU SĂ ŞTIU-AM ÎNVĂŢAT Clasa a II- a Obiectul: Cunoaşterea mediului Subiectul: Primăvara ŞTIU

lunile de primăvară - când începe primavăra - câteva semne de primăvarăapar florile, frunzele si albinele, se întorc păsările călătoare - primăvara este Paştele

VREAU SĂ ŞTIU

- Cum se mai numesc lunile de primăvară? - De ce se întorc păsările călătoare în ţara noastră primăvara? - Ce înseamnă sărbătoarea Mărţişorului? - De ce sunt patru anotimpuri?

AM ÎNVĂŢAT

- Mărţişorul este o sărbătoare veche, întâlnită numai în România, pentru a sărbători venirea primăverii. - Sunt patru anotimpuri, după cum încălzeşte Soarele Pământul. - Păsările călătoare se întorc pentru că s-au născut aici şi aici vor săşi crească puii.

MOZAICUL

Clasa I Obiectul: Matematică Subiectul : Numărul şi cifra 4- consolidare Copiii cu cifra 1- desenează un obiect care să semene cu cifra 4. Copiii cu cifra 2- desenează în diagramă atâtea floricele câte arată cifra. 4 4 Copiii cu cifra 3- scrie cifra corespunzătoare numărului de elemente.

Copiii cu cifra 4 - scrie un rând cu cifra pe care o ai prinsă pe piept, folosind culoarea ta preferată.

CUBUL Clasa I Obiectul: Matematică Tema: Numărul şi cifra 5 (consolidare)  elevii sunt împărţiţi în 6 grupe, fiecare grupă a ales ca simboluri următoarele jetoane: ursuleţ, răţoi, purcel, maimuţă, miel, raţă. DESCRIE cifra 5-desenează elementele ei componente. COMPARĂ cifra 5 cu cifra 4-oral-compară obiectele cu care se aseamănă fiecare din ele. ANALIZEAZĂ următoarele mulţimi. APLICĂ Scrie un rând cu cifra 5. ASOCIAZĂ cifra cu obiecte din mediul înconjurător. ARGUMENTEAZĂ că văcuţa din imaginea următoare are 5 pete.

CIORCHINELE Clasa I Obiectul: Matematică Subiectul: Numărul şi cifra 7- consolidare La ce vă gândiţi când vedeţi 7 ? săptămâna

7 pitici număr

cifră

Folosirea acestei metode asigură condiţii optime elevilor să se afirme, atât individual cât şi în echipă, să beneficieze de avantajele învăţării individuale, cât şi de cele ale învăţării prin cooperare.

CADRANELE Clasa I Obiectul: Matematică Tema: Numărul şi cifra 2- consolidare

I. Scrie două rânduri cu cifra 2.

2

2

III. Desenează tot atâtea

elemente câte arată cifra. 1

II. Completează cu cifra corespunzătoare:

2

IV. Transformă cifra 2 într-o pasăre.

DIAGRAMA VENN Clasa I- perioada prealfabetară Obiectul: Limba română Unitatea de învăţare: „Cartea” Subiectul lecţiei: „În lumea poveştilor” Capra cu trei iezi

Personaje: capra iedul cel mic iedul mijlociu iedul cel mare

act justiţiar: pedepsirea vinovatului lupul: personaj comun lupul: personaj negativ locul de desfăşurare: pădurea personaje pozitive+ personaje negative autor comun: Ion Creangă elemente supranaturale încheiere plăcută

Scufiţa roşie

Personaje: Scufiţa roşie bunica vânătorul mama

EXPLOZIA STELARĂ Clasa a II-a Obiectul: Limba română Subiectul lecţiei: Dumbrava minunată, de Mihail Sadoveanu

1. De ce are mamă vitregă, Lizuca? 2. De ce a plecat de acasă? 3. De ce n-a oprit-o tatăl său? 4. De ce o ura mama vitregă? 5. De ce se răzbuna Lizuca?

1. Cine era Lizuca? 2. Cine o iubea pe fetiţă? 3. Cine o ura pe Lizuca? 4. Cine era prietenul ei? 5. Cine i-a apărut fetiţei în vis?

1. Ce ştiţi despre Lizuca? 2.Ce a făcut Lizuca cu dulceaţa? 3. Ce pedeapsă a primit? 4. Ce i-a făcut slujnica? 5. Ce hăinuţe avea?

1.Unde unde locuia Lizuca? 2. Unde a pornit fetiţa? 3. Unde s-a adăpostit? 4. Unde locuiau bunicii? 5. Unde se afla atunci tatăl fetiţei?

1.Când a murit mama Lizucăi? 2.Când era bătută Lizuca? 3. Când s-a temut Lizuca? 4.Când a dovedit Patrocle că-i e prieten? 5.Când a ajuns la bunici?

COORDONATE METODOLOGICE ALE CERCETĂRII APLICATIVE

C. Etapa evaluării a constat în aplicarea ambelor eşantioane de elevi a unor teste de evaluare finală. Eşantionul experimental- clasa aII-a B şi-a îmbunătăţit cota de rezultate “Bune” (de la 20%, la 32%)şi “Foarte bune”(de la 30% la 40%), iar ceea ce este de remarcat este absenţa calificativelor “Insuficient” la testarea finală. Eşantionul de control- clasa aII-a E şi-a îmbunătăţit cu puţin rezultatele, fără salturi majore la un anume calificativ. Rezultate “Foarte bune”(de la 18% la 25%), “Bune”(de la 28% la 30%) şi “Insuficiente” (de la 18% la 13 %).

COORDONATE METODOLOGICE ALE CERCETĂRII APLICATIVE Comparând rezultatele obţinute la cele 3 teste aplicate, s-a constatat că progresul este semnificativ la eşantionul experimental. 90% 80% 70%

60% 50% FB 40%

FB FB

B

S 30% S

B

B FB

B

20%

S

I 10%

S I

0%

Eşantionul experimental

Eşantionul de control

COORDONATE METODOLOGICE ALE CERCETĂRII APLICATIVE Concluzii  Utilizarea metodelor activ-participative în procesul instructiv educativ accelerează însuşirea cunoştinţelor, formarea priceperilor şi deprinderilor, a capacităţilor şi contribuie la dezvoltarea tuturor proceselor psihice.  Metodele activ-participative folosite în cadrul demersului pedagogic au o eficienţă sporită prin faptul că antrenează elevul în procesul de predare-învăţare, transformându-l în participant activ al propriei sale formări, învăţătorului revenindu-i sarcina de coordonator, îndrumător al activităţii.

Noi, dascălii, trebuie să ne oferim ore întregi pentru a forma oameni întregi.