Laborator Pest [PDF]

Zitiervorschau

Lucrare practică Morari Daniela Data:22,04,2021 Tema: Structura externă și particularitățile de deplasare a peștilor Materiale: preparate umede, exemplare de pești, utilaje de laborator, rechizite, fișa de lucru, fotografii Însărcinări

1.Analizează forma corpului la pești ce importanță are această formă în viața lui. (5 enunțuri) Pestii cu trup fusiform, alingit sunt pesti pradatori, care pot innota cu o viteza foarte mare, sau pesti care se bazeaza pe viteza de innot pentru a scapa de pradatori. Pestii cu trup subtire ating viteze foarte mari in timpul innotului si pot innota rapid un timp destul de lung fara sa oboseasca. Pestii tropicali, care au corpul turtit pe laterale nu prind viteza mare la innot decat o perioada scurta de timp. Ei nu se bazeaza pe viteza pentru a prinde hrana sau pentru a fugi de pradatori, ci pe capacitatea lor de a se ascunde. Pestii turtiti de sus in jos stau de obicei pe fundul oceanului si au o culoare cenusie, sau isi pot schimba culoarea pentru a se camufla.

2.Determină cum sunt dispuși solzii ce acoperă corpul exterior și ce importanță are o asemenea așezare a solzilor.Examinează cu ajutorul unei lupe solzii unui pește desecat.Atașează câteva poze. Denumirea peștelui

Așezarea solzilor

Importanța

Crapul

Corpul unui peste este acoperit de solzi.Solzii de peşte se află în orificiile  din derm şi ies afară din ţesut conjunctiv

Protejează pielea

Fotografii

3.Observă culoarea peștelui pe partea ventrală și dorsală, enumeră factorii ce determină această culoare. ( 4 enunțuri.) Partea ventrală și partea dorsală a peștelui au culori diferite.Cea dorsală este mai închisă la culoare, iar cea ventrală mai deschisă. Această adaptare a peștelui îl ajută în supraviețuirea sa în apă, apărându-se de dușmani.Factorii care determină această culoare sunt :culoarea apei în care viețuiește, cantitatea de lumiină pe care o primește și plantele subacvatice care se găsesc în bazinul dat.

4.Desenează aspectul exterior al peștelui și numește componentele lui. Desen

Legenda 1. capul; 2. ochii; 3. gura; 4. operculii; 5. înotătoare pectorală; 6. linia laterală; 7. Înotătoarea dorsală; 8. înotătoare ventrală (abdominală); 9. orificiul anal; 10. înotătoarea anală; 11. Înotătoarea codală.

5.Examinează și descrie regiunile corpului: capul,trunchiul, coada, determină cum se articulează ele și ce importanță are asemenea legătură în viața peștilor. Denumirea

Descriere

Cap

Importanța Formează cutia craniană

Cuprinde cutia craniană, oasele feței, oasele gurii și operculele Trunchi

Este format din coloana vertebrală care cuprinde un unmăr anumit de vertebre

Protejează organele interne

Coada

Are un schelet format din raze externe osoase ce susțin o membrană tegumentară.

Coada ajuta pestele sa innoate, ea fiind principalul mijloc de locomotie al pestelui.

6.Observă cum sunt dispuse înotătoarele, perechi și neperechi. Urmărește activitatea lor în timpul deplasării peștelui în apă. Analizează structura centurilor înotătoarelor perechi.Descrie cele observate 3-4 enunțuri.

 Înotătoarea caudală este utilizată pentru înaintarea prin apă, la propulsie, mai ales pentru viteză. Înotătoarele dorsală și anală sunt utilizate pentru stabilitatea peștelui în timpul înaintării prin apă. înotătoarele pectorale au rolul de a asigura virajele sau de a înota încet înainte/înapoi, precum și rol în stabilitate, împiedicând rostogolirea în curenții apei. Înotătoarele ventrale au rolul de a controla mișcarea peștelui în plan vertical precum și rol în stabilitate atunci când peștele se află în repaus. În caz de rupere accidentală, înotătoarele se pot regenera.

7.Examinează capul peștelui cum sunt dispuși ochii și nările, determină dacă ochii sunt înzestrați cu pleoape. (5 enunțuri.)  Capul este împărțit în bot, fruntea (între ochi), obrazul, gâtul (între membranele ramurilor și baza aripioarelor pectorale), bărbia, spațiul intercostal (distanța care divizează cavitățile branhiale). Ochii majorității peștilor sunt localizați pe părțile laterale ale capului. Viziune monoculară, adică fiecare ochi vede singur. La mulți pești, lentila iese din deschiderea pupilei, ceea ce crește câmpul vizual, ochii nu au pleoape și au o membrană nictitantă. În zona muschiului se află deschiderile nazale și gura, poziția și structura gurii peștelui depinde de metoda de nutriție.

8.Numește care organe de simț, specific doar peștilor, are un rol important pentru a simți apropierea sau îndepărtarea prăzii, a dușmanilor.

Linia laterala este de obicei o linie vizibila de-a lungul fiecarei parti a pestelui. Este un organ senzorial, care este folosit pentru a detecta, orice mişcare sau vibraţie în apa din jur.  Este considerat   al saselea simt al pestelui. Linia laterală constă dintr-o serie de solzi, fiecare avand pori, conectati  cu un sistem de canale care conţin celule senzoriale şi fibre nervoase. Se intinde de la branhii pana la inotatoarea codala.  

9. Scrieți un mesaj adresat autorităților administrației locale, în care să atenționați asupra stării mediului în care suprevețuiesc peștii în localitatea natală, unde să propuneți și 3 măsuri de ameliorare a acestei probleme. Prin acest mesaj aș vrea să atenționez asupra stării mediului în care supraviețuiesc peștii din satul Țarigrad. În satul Țarigrad sunt câteva lacuri în care viețuiesc diferite specii de pești, însă acest lucru din punctul meu de vedere nu este coordonat destul de bine. În primul rând, bazinele acvatice în care peștii s-ar putea dezvolta mai rapid și crește mai ușor trebuie să fie bine amenajate cu o apă cât mai curată posibilă și cu o persoană care să aibă grijă de pești și de locul în care ei trăiesc. Problemele principale care se întâlnesc la noi în localitate sunt: Gunoiul de lângă lacuri, pescuitul în perioada de înmulțire și pescuitul prin elecrocutarea peștilor. Din aceste probleme revin următoarele 3 măsuri de ameliorare: Păstrarea curățeniei în jurul bazinelor acvatice, interzicerea piescuitului pe perioada de înmulțire a peștilor și interzicerea pescuitului prin electrocutare. Pentru a fi mai eficiente aceste acțiuni pot fi amendate. Mulțumesc pentru atenție.

10.Concluzie 1 pagină.

În urma efectuării acestei lucrări practice cu tema:” Structura externă și particularitățile de deplasare a peștilor” am aflat foarte multe lucruri noi și interesante despre pești. În primul exercițiu am analizat forma corpului la pești, descoperind că aceasta este fusiform sau alungit, de asemenea în aceste exercițiu am aflat și din ce cauză este impornat pentru un pește ca să aibă anume această formă a corpului. În următorul exercițiu am analizat în special despre Crap

pentru a putea scrie despre solzii acestuia. Pentru a efectua exercițiul numărul 3 am apelat la ajutor din partea internetului și am aflat din ce cauză partea dorsală și ventrală a peștelui este diferită și care sunt cauzele acestei culori. În exercițiul 4 am adăugat o imagine în care se observă foarte bine aspectul exterior al peștelui și desigur am completat legenda pentru a fi mai clar. Pentru a completa următorul tabel și a descrie părțile corpului unui pește a fost de ajuns ca să îmi dau seama ce reprezintă fiecare și cu ajutorul manualului am scris ceea ce trebuia și anume importanța și descrierea fiecărei regiuni. În timul efectuării exercițiilor 6 și 7 am descoperit mai multe lucruri despre înotătoarele peștelui, capului ochilor și nărilor acestuia. La exercițiul 8 am aflat despre linia laterală a peștelui care este considerat ca un al 6-lea simț al peștilor. În ultimul exercițiu am făcut un apel către autoritățile administrative ale satului Țarigrad în care am vorbit despre principalele probleme ale mediului în care trăiesc peștii și, desigur, am adus câte o măsură de ameliorare pentru fiecare problemă. Această lucrare de laborator a fost una foarte interesantă cu ajutorul căreia am aflat mai multe lucruri despre pești și viața acestora.