Jocuri Pentru Dezvoltarea Comunicarii [PDF]

Zitiervorschau

Serviciul de Asistență Psihopedagogică Strășeni

Jocuri și activități pentru dezvoltarea limbajului și comunicării [Введите подзаголовок документа]

Logoped SAP Strășeni Ludmila Gorbuleac

Dezvoltarea limbajului și comunicării

Jocul „Zboară, zboară!” Scopul: dezvoltarea capacitătăţii de concentrare a atenţiei. Obiective de referinţă: să imite zborul unor păsări sau aparate când este cazul. Desfăşurarea jocului Mesele sau băncile sunt aşezate în semicerc, elevii au mâinile pe bancă şi privirea spre conducător care stă pe un scaun în faţa lor. La începerea jocului el mişcă alternativ degetele arătătoare ale mâinilor, în sus sau în jos pe genunchi, spunând: „Zboară, zboară”. El trebuie să adauge după mai multe repetări (în această formulă) numele unei păsări sau al unui aparat care zboară, de exemplu: „rândunica zboară!”, „avionul zboară!”. Elevii imită mişcările conducătorului şi repetă în cor cuvintele: „rândunica zboară!”, imitând zborul lor. Dacă conducătorul vrea să verifice atenţia elevilor, în loc de aceste cuvinte poate spune: „căţelul zboară”. Atunci elevii nu trebuie să ridice mâinile, ci să spună în cor: „căţelul nu zboară”. Copiii care greşesc sunt obligaţi să execute mişcări cât mai hazlii. Altă variantă

Jocul „Înoată, înoată!” Acesta este o variantă a jocului anterior, cu deosebirea că în loc de „Zboară, zboară”, conducătorul jocului va spune „Înoată, înoată” denumind apoi animalele care înoată, dar şi altele care nu înoată, pentru a încerca să-i păcălească pe elevi, verificându-le totodată gradul de concentrare a atenţiei.

Dezvoltarea limbajului și comunicării

Jocul „Telefonul fără fir” Scopul: dezvoltarea auzului fonematic şi a capacităţii de concentrare a atenţiei. Obiective operaţionale: să recepţioneze corect mesajul şi să-l transmită mai departe. Desfăşurarea jocului Elevii sunt aşezaţi şir, unul lângă altul, stau în picioare sau pe scaune. Cadrul didactic spune primului elev din şir, la ureche, un cuvânt. Acesta, la rândul lui îl transmite următorului coleg şi tot aşa mai departe până ce, mesajul ajungând la ultimul elev din şir, acesta îl rosteşte cu voce tare. Tuturor copiilor le place acest joc, pentru că, de obicei, la ultimul copil din şir ajunge un mesaj distorsionat, care îi face pe toţi să râdă. Sunt recomandate cuvinte uzuale, simple, cu un număr de silabe nu prea mare, de exemplu: mama, masa, lopată, maşină, păpuşă etc. Pe măsură ce cresc şi îşi sporesc achiziţiile, elevii vor fi capabili să înţeleagă şi să transmită cuvinte mai lungi, mesaje formate din două sau trei cuvinte (propoziţii scurte cu conţinut concret).

Dezvoltarea limbajului și comunicării

Jocul „Cum face?” Scopul: formarea deprinderii de a rosti corect sunetele şi de a emite onomatopee. Obiective operaţionale: să recunoască în imagini diferite animale şi să ştie cum fac. Resurse didactice: ilustraţii cu diferite animale. Desfăşurarea jocului Se împart elevilor ilustraţii cu diferite animale ca: şoarece, pisică şi câine, (pot fi introduse ilustraţii care să reprezinte şi alte animale). Cadrul didactic numeşte elevii care să spună ce reprezintă ilustraţia primită şi cum face animalul respectiv. Jocul poate continua cu următoarea poezie în care elevii spun onomatopeele: „Ursul a pornit uşor Chemând puii: mor! mor! mor! Iar cocoşul lui bunicu’ Îi răspunde: cucuriguu! Pe crenguţă-n fel şi chip Vrăbiile zic: cip! cirip! Capra cată nu ştiu ce Şi tot strigă: be! be! be! Din ogradă şi gâsca Parcă-mi strigă: ga! ga! ga! Iar bălţata vacă – acu” Strigă pe viţel: mu!muu!

Dezvoltarea limbajului și comunicării

Jocul „Eu spun una tu spui multe” Scopul: însuşirea corectă a formelor de singular şi plural a substantivelor. Obiective operaţionale: să aleagă corect jetonul cu una sau mai multe imagini şi să exprime corect singularul şi pluralul. Resurse didactice: cartonaşe cu diferite desene reprezentând un singur lucru sau fiinţă şi altele reprezentând mai multe obiecte sau fiinţe de acelaşi fel. Desfăşurarea jocului Pentru fiecare substantiv propus în joc vor exista două cartonaşe, unul cu un singur element iar altul cu două sau mai multe elemente de acelaşi fel. Unul din cartonaşe va fi pe catedră iar celălalt repartizat elevilor în aşa fel încât să existe atât pe catedră cât şi la copii cartonaşe care conţin un singur element şi care redau mai multe elemente. Pe rând câte un copil vine la catedră şi alege un cartonaş. De exemplu, ridicând un cartonaş cu mai multe elemente copilul spune: „Eu am pe cartonaş mai multe flori”. Copilul la care se află cartonaşul cu o singură floare se ridică şi spune: „Eu am cartonaşul cu o floare”. Apoi copilul formulează propoziţia despre floare. Elevul care se află la catedră trece la plural propoziţia respectivă. În partea a doua a jocului conducătorul (sau un elev) spune un cuvânt la singular (sau plural), iar elevii trebuie să spună acelaşi cuvânt la plural – respectiv la singular. În continuarea jocului se vor alcătui propoziţii în legătură cu cuvintele folosite în joc.

Dezvoltarea limbajului și comunicării

Jocul „Cine face?” Scopul: îmbogăţirea vocabularului. Obiective operaţionale: să-şi însuşească cuvinte care denumesc (ocupaţii) profesii. Resurse didactice: imagini care reprezintă diferite profesii. Desfăşurarea jocului Cadrul didactic va arăta elevilor imagini care reprezintă diferite ocupaţii şi va cere elevilor să spună cum este numită persoana care face acel lucru. Cine mână caii? - Vizitiul Cine conduce tramvaiul? - Vatmanul Cine conduce locomotiva? - Mecanicul Cine conduce automobilul? - Şoferul (şoferiţa) Cine conduce avionul? - Pilotul Cine conduce vaporul? - Căpitanul Cine conduce tractorul? - Tractoristul (tractorista) Cine vinde cărţile? - Librarul Cine împrumută cărţile? - Bibliotecarul (bibliotecara) Cine vindecă bolnavii? - Doctorul (doctoriţa) etc.

Dezvoltarea limbajului și comunicării

Jocul „Basmaua înnodată” Scopul: însuşirea sinonimiei ca fenomen de vocabular, activizarea vocabularului. Obiective operaţionale: să spună un cuvânt cu acelaşi înţeles, cu sens asemănător cu al cuvântului dat. Resurse didactice: o basma înnodată. Desfăşurarea jocului Conducătorul spune un cuvânt şi aruncă o basma înnodată printre elevi. Cel la care ajunge basmaua trebuie să găsească un cuvânt cu acelaşi înţeles. Dacă cuvântul spus de elev este corect atunci aruncă basmaua (cu ghinion) mai departe, dacă nu, elevul este depunctat şi „pedepsit” de către ceilalţi colegi (să recite, să execute diferite mişcări, să imite etc.) Exemple: elev – şcolar vesel – bucuros supărat – trist zăpadă – nea ţipă – strigă etc.

Dezvoltarea limbajului și comunicării

Jocul „Dacă nu-i aşa, cum e?” Scopul: însuşirea antonimelor, îmbogăţirea vocabularului. Obiective operaţionale: să spună cuvinte cu formă diferită şi cu sens contrar. Desfăşurarea jocului Doi câte doi, pe rând, elevii spun cuvinte, iar celălalt (din pereche) trebuie să găsească cuvântul cu sens opus. Cel care are mai multe răspunsuri corecte continuă jocul cu un alt câştigător. Câştigătorii iarăşi se cuplează doi câte doi, jocul continuând până rămâne unul singur, care este şi învingător. DACĂ NU –I CUM ESTE? harnic - leneş curat - murdar mic - mare duşman - prieten vechi - nou sănătos - bolnav rece - cald etc.

Dezvoltarea limbajului și comunicării

Jocul „De-a cuvintele” Scopul: activizarea şi îmbogăţirea vocabularului. Obiective operaţionale: să spună cât mai multe cuvinte care încep cu un anumit sunet. Desfăşurarea jocului Conducărorul va scrie pe tablă, una din literele învăţate până la data respectivă. De exemplu: litera „r”. Se cere elevilor să spună cuvinte care încep cu sunetul “r”. Cuvintele să fie alcătuite dintr-o silabă, două sau mai multe silabe (r – rar – ramă – ramură – rândunică). Jocul se poare desfăşura şi sub formă de competiţie. Câştigă elevii care pot spune cuvinte cu sunetul indicat respectând toate cerinţele formulate de propunător.

Dezvoltarea limbajului și comunicării

Jocul „Schimbă foaia!” Scopul: consolidarea deprinderilor de citire şi scriere corectă. Obiective operaţionale: să scrie corect o propoziţie, să citească corect, cursiv, expresiv propoziţia primită. Resurse didactice: foi de hârtie, creioane. Desfăşurarea jocului Fiecare elev scrie pe câte o foaie de hârtie o propoziţie şi apoi, toţi fac schimb de foi între ei. Fiecare citeşte propoziţia de pe foaia primită. Toţi ascultă cu atenţie pentru că atunci când îşi aud citindu-se propriul enunţ, îl recunosc şi se ridică să citească propoziţia primită. Câştigă acela care a citit corect, cursiv, expresiv şi a descoperit eventualele greşeli strecurate în enunţul primit de la coleg.

Dezvoltarea limbajului și comunicării

„Jocul asemănărilor” Scopul: dezvoltarea capacităţii de a stabili asemănări din punct de vedere al poziţiei spaţiale. Obiective de referinţă: să găsească imaginea în care este redată aceaşi poziţie spaţială cu cea prezentată. Resurse didactice: copiii primesc câte 6 jetoane reprezentând o minge şi o masă în diferite relaţii spaţiale unele faţă de altele, respectiv: - mingea pe masă; - mingea sub masă; - mingea în faţa mesei; - mingea în spatele mesei; - mingea în dreapta mesei; - mingea în stânga mesei. Desfăşurarea jocului Elevii vor fi aşezaţi la mese sau bănci dispuse în careu deschis. Cadrul didactic va avea imagini cu aceleaşi relaţii spaţiale, dar utilizând alte elemente – un cub şi o masă, o păpuşă şi un scaun etc. În prima parte a jocului, conducătorul indică clasei să ridice imaginea cu o anumită relaţie între obiecte, verifică modul în care elevii au acţionat. La jocul propriu-zis elevii trebuie să prezinte conducătorului imaginea care redă aceeaşi relaţie spaţială cu cea afişată la panou. Copiii care greşesc pierd o tură în joc. Devin câştigători copiii care rămân fără nici un jeton. Jocul se poate desfăşura cu jucării, cerându-se elevilor să reproducă cu două obiecte primite (tren şi o păpuşă) relaţia existentă în imaginea cadrului didactic. Variantă Elevii primesc câte o fişă pe care sunt desenate o masă (un dulap, un scaun sau o etajeră), pe care trebuie să aşeze silueta unui obiect (păpuşă, creion, balon etc.) după cum indică imaginea prezentată de conducătorul jocului.

Dezvoltarea limbajului și comunicării

Jocul „Spune unde este...?” Scopul: localizarea obiectelor cu ajutorul relaţiilor spaţiale dintre obiecte. Obiective de referinţă: să identifice şi să denumească poziţiile spaţiale simple: pe, sub, jos, sus, dreapta, stânga, în faţă, în spate, lângă, deasupra, dedesupt. Resurse didactice: obiecte mici (ex. radieră). Desfăşurarea jocului Se împarte clasa în două echipe, se prezintă obiectul care va fi ascuns. Elevii stau cu capul aplecat pe bancă şi cu ochii închişi în timp ce un elev din clasă ascunde obiectul. La semnalul cadrului didactic sau a conducătorului jocului, copiii ridică capul, deschid ochii şi precizează poziţia obiectului respectiv (pe catedră, sub bancă, deasupra tablei etc.) . Evidenţa răspunsurilor celor două echipe se ţine la tablă, pentru fiecare răspuns corect se primeşte un punct. Câştigă echipa care totalizează mai multe răspunsuri corecte.

Dezvoltarea limbajului și comunicării

Jocul „Să facem valiza păpuşii” Scopul: sistematizarea şi verificara cunoştinţelor referitoare la obiectele de îmbrăcăminte şi încălţăminte folosite în cele patru anotimpuri. Obiective de referinţă: să selecteze obiectele de îmbrăcăminte şi încălţăminte după un criteriu dat, să le aranjeze în ordine. Resurse didactice: 3 – 4 genţi sau valize confecţionate din cutii de carton, obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte în miniatură sau jetoane cu imaginile lor. Desfăşurarea jocului Conducătorul jocului propune un elev pentru a face valiza păpuşii, stabileşte criteriul după care se va aranja valiza – de pildă după anotimp (de vară, de toamnă, de iarnă); după sex (pentru fetiţe sau pentru băieţi); după vârstă (de bebeluş, de preşcolar, de şcolar); după utilitate (de noapte, de zi). De exemplu, cel ce face valiza spune: „Este iarnă, păpuşa pleacă la munte. Vă rog alegeţi îmbrăcămintea şi încălţămintea potrivită”. Grupuri de 4 – 5 elevi propuşi de conducător aleg obiectele ( sau jetoanele cu imaginile lor ) şi le aduc copilului care le-a solicitat adresându-ise direct: „Ți-am adus o bluză de culoarea ... făcută din...”. La fiecare tur de joc se stabileşte câştigătorul, respectiv elevul care a reuşit să selecteze corect cele mai multe obiecte. După ce se clasifică îmbrăcămintea şi încălţămintea, se schimbă copiii care au rol activ, se pun obiectele la locul lor şi se stabileşte un alt criteriu de alegere. De exemplu: „păpuşa merge la culcare”; „copilul merge la şcoală” etc. Pentru complicare jocul se poate desfăşura oral: un elev indică un anumit criteriu, iar ceilalţi enumeră îmbrăcămintea şi încălţămintea potrivită. Alte variante 1) Jocul se desfăşoară şi sub forma unui magazin de îmbrăcăminte. Un elev – cumpărător – intră în magazin şi solicită vânzătorului obiectul de îmbrăcăminte de care are nevoie însoţind descrierea cu câteva indicaţii care să ajute la identificarea lui motivând în acelaşi timp alegerea făcută. Vânzătorul eliberează îmbrăcămintea numai cumpărătorilor care au descris-o corect. Se procedează la fel pentru încălţăminte. 2) Clasa de elevi este împărţită în 2-3 grupe, cu un număr egal de elevi pentru fiecare echipă. Se distribuie fiecărei echipe câte un set de jetoane la fel cu cele de la celelalte echipe. Pe jetoane sunt desenate obiecte de îmbrăcăminte potrivite tuturor situaţiilor. Din ele se pot efectua grupări după criterii variate. La un semnal, care indică şi un criteriu de alegere („Alegeţi şi grupaţi îmbrăcămintea de iarnă”, sau „Alegeţi şi grupaţi îmbrăcămintea pentru fetiţe”), elevii din fiecare echipă, execută sarcinile indicate colaborând între ei. Se apreciază grupul de elevi care rezolvă mai operativ şi mai corect selecţia.