Istorie X Corint [PDF]

Zitiervorschau

~i

Ministerul Educatiei

Cercetarii

Mihaela Selevet Ecaterina Stanescu Marilena Bercea .,

.;

-~

:~.:.

.; . .. ~ ..

ORINT I

-

.

.

.

.

.

.. . .

.

.

'

. '... ..

'

~

. .

.

.

.

.

.. .

.

.

..

I

Manualul a fost aprobat de Ministerul Educatiei ?i Cercetarii cu Ordinul MEC nr. 3787/05.04.2005 Date despre autori: Mihaela Selevet - prof. grd. I Colegiul National .,I.L. Caragiale" din Bucure?ti. A elaborat leqiile de Ia 'paginile 5-37:

Ecaterina Stanescu- prof. grd. I, Colegiul Nationai"Mihai Eminescu" . A elaborat lectiile de Ia paginile 38-79. Marilena Bercea- prof. grd. I, Liceui"Traian Vuia". A elaborat leqiile de Ia paginile 80-130. Referenti: Lector dr. Carol Capita, Facultatea de lstorie, Universitatea din Bucure?ti. Prof. dr. Rodica Mihailescu, Colegiul Nationai"Gheorghe Lazar" din Bucure?ti. Redactor: Lia Decei Tehnoredactare ~i procesare computerizata: Carina Roncea, Jora Grecea Coperta ~i grafica: Walter Riess

Hartile au fost reproduse dupa M. Manea, A. Pascu, Atlas ~colar de istorie universala, Ed. Corint, 2003 (istorie universala) ?i B. Teodorescu, Mic atlas de istoria Romaniei, Ed. Corint, 2002. Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei SELEVET, MIHAELA lstorie: manual pentru clasa a X-a I Mihaela Selevet, Ecaterina Stanescu, Marilena Bercea. - Bucure~ti: Corint, 2008 ISBN 978-973-135-328-9 I. Stanescu, Ecaterina II. Bercea, Marilena

94(100)"17 /19"(075.35)

Editura CORINT Redaqia ~i administratia:·. Str. Mihai Eminescu nr. 54A, sector 1, Bucure?ti ' .!, ' Tel.: 021.319.47.97. ~. Tel./fax: 021.319.47.99

Difuzare: Calea Plevnei nr. 145, sector 6, Bucure?ti, cod po?tal 060012 Tel.: 021.319.88.22, 021.319.88.33, 021.319.88.77. Fax: 021.319.88.66 E-mail: [email protected] Magazin virtual: www.grupulcorint.ro

ISBN: 978-973-135-328-9 Toate drepturile asupra acestei lucrari sunt rezervate Editurii CORINT, parte componenta a GRUPULUI EDITORIAL CORINT. 2008

De?teapta-te, romane! Versuri: Andrei Mure?anu Muzica: Anton Pann

De~teapta-te,

romane, din somnul eel de moarte,

In care te-adancira barbarii de tirani! Acum ori niciodata croieste-ti alta soarte, '

'

La care sa se-nchine ~i cruzii tai

du~mani!

Acum ori niciodata sa dam dovezi In lume Ca-n aste mani mai curge un sange de roman, ~i

ca-n a noastre piepturi pastram cu fala-un nume

Triumfator In lupte, un nume de Traian! Priviti, marete umbre, Mihai, Stefan, Corvine, '

'

I

Romana natiune, ai

vo~tri

stranepoti,

Cu bratele armate, cu focul vostru-n vine, '

"Viata-n libertate ori moarte!" striga toti. Preoti, cu crucea-n frunte! caci oastea e crestina, '

'

Deviza-i libertate ~i scopul ei preasfant, Murim mai bine-n lupta, cu glorie deplina, Decat sa tim sclavi

iara~i

In vechiul nost' pamant!

. -.., •

~

• :

• •

'

"

'

'

'

I

•'

i

•

•

',

•

•

~

'

"

"

CUVANT IN AINTE

Lumea contemporana este complexa prin diversitatea civilizatiilor. Omul resimte aceasta complexitate ca pe o provocare. El nu mai poate ramane izolat, trebuie sa se cunoasca pe sine ?i sa-i cunoasca pe ceilalti. Cunoa?terea, ?i prin istorie, poate fi una dintre cheile prin care tanara generatie lntelege lumea, cu toate provocarile ei. Profundele valente educative ale istoriei sunt implicite lnvatarii acesteia . Nu lnvatam despre evenimentele istorice din dorinta de a asimila informatii, date, succesiunea lor etc. Trecuta prin filtrul personalitatii tinerilor, este necesar ca toata informatia acumulata sa conduca Ia concluzii, Ia reflectii, Ia atitudini. Studiind lumea contemporana, de exemplu, tanarul poate constata ca atunci cand oamenii au trait In regimuri democratice care le-au respectat drepturile, au putut fi create valori In domenii variate, care au contribuit Ia ridicarea standardului de viata In tarile respective. Este numai un exemplu dintre multe altele care evidentiaza faptul ca istoria nu este o disciplina care studiaza trecutul de dragul trecutului, ci pentru a facilita lntelegerea viitorului. Acest manual de istorie este un instrument prin care elevii din clasa a X-a, cu ajutorul profesorului sau individual, l?i pot forma ?i consolida competentele necesare unei gandiri deschise, care sa conduca spre un comportament democratic ?i tolerant. Manualul este alcatuit conform programei ?i prezinta istoria lumii moderne {secolele XVII-XX) ?i a lumii contemporane (secolul al XXlea ?i lnceputul mileniului al 111-lea). lstoria este un proces, ·iar delimitarile epocilor sunt conventionale. Spre exemplu, trecerea de Ia lumea moderna Ia cea contemporana este marcata de primul razboi mondial, de formarea noilor state nationale, lntre care ?i Romania. Pentru datarea evenimentelor, a fost folosit stilul nou introdus prin calendarul gregorian. Preocuparea autorilor a fost de a sublinia valentele actuale ale istoriei. lnformatia este accesibila, cu deschidere catre studiul aprofundat prin materialul suplimentar oferit: surse istorice, diqionar de personalitati, tabel. cronologic, bibliografie.

Tipurile de lectii sunt: lectia propriu-zisa, leqia de evaluare, studiul de caz. Structura lectiei este gandita astfel lncat sa permita accesulla informatii ?i sa stimuleze interesul pentru descoperirea trecutului, recurgandu-se ?i Ia noile tehnologii informatice, inclusiv lnternetul. Componentele lectiei sunt: textul de autor, diqionar, surse, cronologie, harta, ilustratii, concluzii, teme de lucru ?i autoeva luare. Preocuparea autorilor de a sublinia actualitatea experientei istorice s-a concretizat In formularea unei concluzii, introdusa prin cuvantu l ,astazi". Manualul raspunde diversitatii profilurilor existente In lnvatamantulliceal ?i prin formularea temelor de lucru; acestea sunt graduale, avand In vedere aprofundarea, interdisciplinaritatea, dezvoltarea gandirii critice ?i a creativitatii. Evaluarea este conceputa prin forme ?i tehnici diferite, cu scopul de a evita raspunsul mecanic ?i de a stimula interesul tinerilor pentru investigatia care sa valorifice istoria !ocala. Lectiile de evaluare au o ritmicitate determinata de ratiuni metod ice, autorii avand In vedere evaluarea continua, formativa ?i exercitii intelectuale atractive, cum ar fi analiza unei scheme ori stabi lirea cauzalitatii. In conceperea acestui manual, autorii au pornit de Ia ideea ca.studiul istoriei lntrege?te profilul cultural al tinerilor, contribuind Ia dezvoltarea spiritului civic al acestora ?i deci Ia integra rea lor In lumea contemporana . Autorii .

:1" =--

statrlor ~noderne ...........Organizarea ., ...... . "

HF\10LU1'li\ GL(JRI ASAo I

ANGLIA IN SECOLUL AL XVII-LEA Regele domne~te, nu guverneaza... In anul 1603, dinastia scotiana a Stuartilor urmeaza Ia tronul Angliei, prin lacob I. Tendintele absolutiste ale guvernarii aduc monarhia In conflict cu Parlamentul, care voteaza impozitele ?i are dreptul de a face observatii cu privire Ia politica regelui. Divergentele politice sunt accentuate de tensiuni religioase: Ia curtea regelui influentele catolice sunt evidente ?i determ ina reactia calvina In fmm a austera a puritanismului. Afirmarea opozitiei, exprimata In Petitia drepturi/or din anul 1628, prime?te ca raspuns din partea regelui dizolvarea Parlamentului (1629). E?ecul guvernarii absolutiste (1629-1640) a lui Carol I Stuart demonstreaza puterea politica a opozitiei. Parlamentul este convocat In anul 1640, iar confli( tul dintre rege ?i acesta se transforma, In perioada 1642-1649, In razboi civil. Carol este lnvins, judecat, condamnat ?i executat, iar monarhia ?i Ca mera Lorzilor sunt desfiintate. Ang lia se proclama Republica, sub autoritatea lui Cromwell, dar Ia doi ani dupa moartea acestuia, In anul 1660, Parlamentul nou convocat restaureaza monarhia. Regii Restaura,tiei (1660-1688) sunt Carol al 11-lea ?i lacob al ii-lea. Anglia cunoa?te tensiun i determinate de optiunile politice ?i religioase, divergente, dintre rege ?i opozitie. Convertit Ia catolicism ?i lncerdlnd sa restabileasca absolutism ul, lacob alii-lea este lnlaturat de Ia tron tara ra zboi civil sau varsare de sange, prin Revolutia glorioasa. DECLARATIA DREPTURILOR. Semnata de Wilhelm de Orania ?i sotia sa, Maria, noii suverani ai Ang liei, In anul 1689, Dec/aratia drepturilor este documentul care marcheaza sfar?itul absolutismului. Este prima data In Europa cand Parlamentullimiteaza puterea regala. In practica guvernarii lntemeiate pe acest document se constituie treptat sistemu l politic englez, devenit model de reg im parlamentar. Parlamentul, putere legislativa, controleaza executivu l; prim-ministrul este ales din majoritatea parlamentara ?i conduce cabinetul, care este raspunzator In fata Parlamentului ?i dependent de votu l acestuia . Puterea executiva respon sa bila ?i unita reprezinta cheia guvernarii engleze. In timpul Restau ratiei se constituie doua grupari politice ca re se confrunta In lupta electorala: partidul whig, reprezentant al clasei mijlocii, ?i partidul tory, exponent al marilor proprietari funciari ?i al clerului anglican. Aceste doua grupari politice dau sens guvernarii parlamentare ?i trezesc interesul cetatenilor, care se bucura de garantarea libertatii individuale prin Habeas Corpus Act din anul 1673, pa-vaza lmpotriva arbitrariu lui regal. Din anul 1695 se renunta Ia cenzura presei, apar publicatiile Tatter ?i Spectator, iar controversele politice ?i religioase, transformate In pamflete, patrund In mediile sociale, tinute pana atunci departe de actul de guvernare. Puterea de care dispune regele se restrange, dar caracterul ereditar al monarhiei se pastreaza. In anul 1701, prin Actul de succesiune, se stabile?te dreptulla tron al Casei de Hanovra, iar din anul 1707 uniunea personala' dintre Anglia ?i Scotia se transforma lntr-o uniune politica: Regatul Unit al Marii Britanii . Evolutia vietii politice a stimulat dezvoltarea economica ; Acte/e de navigatie (1650 ?i 1651 ),

Londra in secolul al XVII-lea, reconstruitii dupii incendiul devastator din 1666

1558-1603: Elisa beta I Tudor. 1603-1625: lacob I Stuart. 1625-1649: Carol I Stuart. 1642-1649: Razboiul civil. 1649-1660: Republica. 1660-1688: Restauratia. 1660-1685: Carol al ll~.e~L 1685-1688: lacob al 11-lea. A 1688: Revolutia gloril:lasa. 1689: Declar~tia dre~iurilor. 1689-1702: Wilhelmral 111-lea. 1689-1694: Maria a 11-a Stuart. '-'';.