Generală Numărul de Personal Descrierea Atribuțiilor) ) [PDF]

Zitiervorschau

CUPRINS: INTRODUCERE 1. CARACTERISTICA GENERALĂ A APL X (Descrierea succintă a APL (caracteristica generală; numărul de personal; descrierea atribuțiilor)) 2. CARACTERISTICA ETAPELOR PROCESULUI BUGETAR LOCAL A APL X 3. DESCRIEREA CALENDARULUI BUGETAR AL APL X 4. DESCRIEREA SUBPROGRAMELOR ÎNSCRISE ÎN BUGETUL APL X 5. DESCRIEREA IMPOZITELOR ȘI TAXELOR PERCEPUTE IN BUGETUL APL X 6. ANALIZA SURSELOR DE VENITURI BUGETARE LOCALE A APL X 7. CARACTERISTICA CHELTUIELILOR BUGETARE LOCALE A APL X 8. ANALIZA CHELTUIELILOR BUGETARE LOCALE A APL X 9. DESCRIEREA FACTORILOR DE INFLUENȚA A VENITURILOR BUGETARE LOCALE ȘI CHELTUIELILOR BUGETARE LOCALE A APL X 10. FORMULAREA ȘI PREZENTAREA DIRECȚIILOR DE CREȘTERE A BAZEI FISCALE A APL X 11. ANALIZA TRANSFERURILOR DIN CADRUL BUGETULUI APL X 12. DESCENTRALIZAREA FISCALĂ ŞI AUTONOMIA FINANCIARĂ

13. PERFECŢIONAREA MANAGEMENTULUI ÎN CADRUL APL X 14. MĂSURI PRIVIND SPORIREA ACTIVITĂŢII APL X CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI BIBLIOGRAFIE ANEXE

INTRODUCERE Finanţele publice reprezintă un compartiment indispensabil de dezvoltare a oricărui stat. Anume atingerea unui anumit apogeu în acest sector ne permite a vorbi despre un stat dezvoltat puternic absolut în toate domeniile: social, politic, economic etc. Finanţele publice locale, ca un compartiment important al finanţelor publice, reprezintă la etapa actuală un domeniu primordial pentru toate statele lumii (indiferent de origine: unitare/federative) deoarece atingerea unui grad înalt de autonomie financiară a autorităţilor publice locale le permite realizarea şi exercitarea tuturor atribuţiilor statului, la nivel local. În sfera finanţelor publice locale se încadrează bugetele locale, finanţele instituţiilor publice locale finanţate din venituri proprii şi subvenţii din bugetul local, finanţele instituţiilor publice locale finanţate integral din venituri proprii, creditele externe şi interne, veniturile şi cheltuielile evidenţiate în afara bugetului local. După cum se ştie, bugetul local reprezintă instrumentul principal al autorităţilor administraţiei publice locale în vederea selectării priorităţilor de finanţare din strategiile de dezvoltare economicosocială ale localităţilor. Fundamentarea priorităţilor şi a opţiunilor privind acţiunile social culturale, economice, serviciile publice care urmează să se finanţeze din bugetul local, precum şi masurile necesare în vederea încasării veniturilor se realizează în procesul elaborării şi adoptării bugetului local. Actualitatea temei cercetare în prezentul raport se explică prin faptul că bugetele locale reprezintă o componentă distinctă şi autonomă în cadrul bugetului consolidat, care are o serie de raporturi cu bugetul administraţiei centrale de stat prin sumele defalcate şi transferurile de care beneficiază autorităţile administraţiei publice locale. Problema cercetării se rezumă la faptul că bugetul local trebuie să fie aprobat și executat conform legii, și aceasta trebuie monitorizat permanent de către organele competente. Obiectul cercetării îl constituie bugetul administrației publice locale Strășeni. Scopul cercetăii este de a observa, analiza și învăța cum are loc bugetarea pe bază de program, pe bază de performanță în cadrul unui APL. Termenii-cheie care definesc prezentul raport sunt: buget local, APL, venituri, cheltuieli, program, performanță, raport, an bugetar, impozite, taxe, analiză. Obiectivele care urmează a fi atinse în urma studiului vor fi oglindite în 14 capitole, unde vom încerca să analizăm Bugetul administrației publice locale Strășeni și Raportul privind executarea bugetului APL Răspopeni. Lucrarea va finalize cu concluziile obținute în urma analizelor și observărilor.

1. CARACTERISTICA GENERALĂ A APL RĂSPOPENI Răspopeni este un sat şi comună din raionul Șoldăneşti. Satul are o suprafaţă de circa 3.83 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 10.51 km. Răspopeni este unicul sat din comuna cu acelaşi nume situat la o distanță de 25 km de orașul Șoldănești și la 143 km de Chișinău. Prima atestare documentară a satului datează de la 19 decembrie 1437. Pe teritoriul satului sau făcut încercări de întemeiere a două noi localități, care au dispărut între timp. În 1797, răzeșii satului construiesc o biserică de lemn, cu hramul „Sfîntul Ierarh Nicolae”, primul preot fiind Pavel Marcinshi. În 1864 școala parohială este înregistrată de către stat, iar în 1874 are loc construcția unei noi biserici de piatră in partea centrală a satului. În cele două războaie mondiale, dar și in timpul foametei din anii 1946-1947, numărul locuitorilor s-a micșorat cu circa 200 de persoane, iar încă peste 120 de persoane au fost deportate. Din 1940 pînă în 1956 satul a fost centru raional. În componența raionului Răspopeni intrau 17 sate. În 1948 școlii din sat i s-a conferit statutul de școală medie. În 1949 are loc colectivizarea, astfel formîndu-se două colhozuri: «Победа» („Pobeda” / Victoria) și «Димитров» („Dimitrov”). Către anul 1952 se unesc într-un singur colhoz «Маленков» („Malenkov”). În 1957 colhozul își schimbă denumirea în «Дружба» („Drujba” / Prietenia), urmînd o altă redenumire în 1993, cînd colhozul a fost numit „Răspopeni”. Colhozul a existat pînă în 1994 cînd are loc privatizarea pămîntului. În urma privatizărilor, a fost întemeiată Societatea pe Acțiuni „Răspopeni”. În 1999 școlii din sat i s-a conferit statutul de liceu teoretic. Primaria Satului Răspopeni este in componenta Raionul Şoldăneşti situata la latitudinea 47.7455 longitudinea 28.6211 si altitudinea de 205 metri fata de nivelul marii. Primarul este Nicolae Gonța din partea (PLDM - Partidul Liberal Democrat din Moldova). Obiectivele pe care și le-a propus primarul spre realizare sunt: 1. Crearea unui mediu ecologic prin modernizarea serviciului de salubrizare, extinderea spaţiilor verzi. 2. Crearea mediului investiţional favorabil şi atragerea investiţiilor în scopul creării locurilor de muncă. 3. Dezvoltarea şi consolidarea economiei durabile la nivel local, dezvoltarea serviciilor publice performante întru sporirea gradului de accesibilitate şi atractivitate prin îmbunătăţirea infrastructurii: -

modernizarea şi reabilitarea drumurilor locale;

-

iluminatul public;

Numărul personalului din component Primăriei Satului Răspopeni este de personae și anume: -

Gonța Nicolae (Primarul satului)

-

Lăzărescu Ilie (Secretarul)

-

Muștuc Maria (Asistent social)

-

Belibou Tudor (Contabil-șef)

-

Potirniche Viorica (Contabil)

-

Braga Diana (Inginer cadastral)

-

Roman Tatiana (secretar)

-

Negru Ioana (Asistent social)

-

Mustuc Andrei (Politist)

-

Rău Nina (șef gospodărie)

Conform recensamintului din anul 2014 populatia este de 2 486 locuitori. Primaria Satului Răspopeni - Lista Consilierilor: Nr. Ord. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Numele Cosilierui TUDOR BELIBOU MARIN TIMERCAN ILIE CRISTEA NICOLAE ARTIN PAVEL DRAGUȚA NICOLAE GONȚA SVETLANA SULA EUGENIU CIOBANU VALENTINA CRUDU LEON CORNEA SIMION ARTIN PAVEL JEMNA NATALIA ROMAN

Partidul PL PDM PDM PDM PDM PLDM PLDM PLDM PLDM PLDM PLDM PLDM PLDM

Primaria Satului Răspopeni - Lista Partidelor in Consiliu: Partidul PLDM PDM PL

Numarul de consilieri 8 4 1

Procent % 61.54 30.77 7.69

2. CARACTERISTICA ETAPELOR PROCESULUI BUGETAR LOCAL Fiind parte a bugetului public national, activitatea bugetara la nivel local se circumscrie activitatii bugetare la nivel national, cunoscand aceleasi etape si desfasurandu-se pe baza acelorasi principii, dar privite prin prisma specificitatii activitatii administratiei publice locale. Activitatea bugetara la nivel local cunoaste patru etape:

1. Elaborarea proiectului de buget local cuprinde activitatea de determinare a veniturilor si cheltuielilor la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale cu personalitate juridica (fiecare comuna, oras, municipiu, judet, sector al capitalei si Municipiul Bucuresti);

2. Aprobarea presupune dezbaterea si votarea bugetelor locale

de

catre

autoritatile

administratiei publice locale cu functie deliberativa si care au in competenta lor aceasta atributie.

3. Executia bugetara consta in realizarea veniturilor la termenul si in cuantumul prevazut in bugetul local si efectuarea cheltuielilor conform destinatiei prevazute in bugetul local. Realizarea

veniturilor in cuantumul prevazut reprezinta o obligatie minima, in cadrul executiei bugetare putandu-se realiza venituri in cuantumuri superioare celor prevazute. In acelasi timp, efectuarea cheltuielilor conform destinatiei prevazute in bugetele locale reprezinta o obligatie, ce nu poate fi incalcata. Aceasta etapa este cea mai importanta, deoarece presupune transpunerea unor previziuni in plan concret, asigurandu-se astfel finantarea activitatilor si functionarea institutiilor publice de la nivel local; 4. Incheierea exercitiului bugetar presupune completa realizare

o

dare

asupra a

de

seama

modului

veniturilor

si

de de

efectuare a cheltuielilor pentru anul bugetar expirat.    Toate actele si operatiunile cu caracter tehnic si normativ, realizate de autoritatile publice competente in scopul elaborarii, adoptarii, executarii si incheierii bugetului

3. DESCRIEREA CALENDARULUI BUGETAR AL APL X

Acţiunea

Autoritate responsabilă

Termenul de realizare

Autoritatea beneficiară

1. Emiterea dispoziției cu

Autoritatea

1 martie

Autoritățile/instit

privire la calendarul de activități

executivă

uțiile bugetare

pentru elaborarea proiectului bugetului local și, crearea, după caz, a grupului de lucru responsabil de proiectul bugetului 2. Evaluarea rezultatelor

Subdiviziunile

implementării politicilor la

structurale ale

nivelul UAT, inclusiv analiza

APL1

20 aprilie

Autoritatea executivă

performanței programelor/ subprogramelor existente 3. Analiza tendinţelor

Subdiviziunea /

veniturilor şi cheltuielilor

unitatea

bugetului local reieşind din

financiară a APL

20 aprilie

Autoritatea executivă

executarea bugetului pe anii precedenţi și elaborarea prognozei preliminare de resurse și cheltuieli a bugetului local 4. Elaborarea / actualizarea Programului strategic de dezvoltare a UAT pe termen mediu (după caz) 5. Emiterea circularei privind elaborarea bugetelor locale anuale 6. Emiterea circularei privind elaborarea bugetelor locale anuale şi prezentarea

Autoritatea executivă de comun cu subdiviziunile structurale ale APL Ministerul Finanţelor

1 mai

Autoritatea reprezentativă și deliberativă

1 iunie

Direcţia finanţe 2

Direcţia finanţe

5 iunie

Autorităţile executive de

Subdiviziuni structurale ale APL reprezintă direcțiile/secțiile sau, după caz, specialiștii reponsabilide anumite domenii (de ex.educația, asistența socială, gospodăria comunală, etc.) 2 Direcția finanțe reprezintă subdiviziunea structurală a APL de nivelul II responsabilă atît de elaborarea bugetului local de nivelul II, cît și de elaborarea sintezei consolidate a bugetelor locale de nivelul I și II din cadrului raionului/municipiului/ UTA autonomă cu statut juridic special. 1

Acţiunea

Autoritate responsabilă

Termenul de realizare

nivelul I și II

propunerilor/proiectelor bugetelor locale 7. Estimarea cadrului general de resurse a bugetului local și determinarea limitelor de cheltuieli 8. Revizuirea, după caz, și determinarea structurii programelor/ subprogramelor bugetare, desemnarea responsabililor, precum și formularea scopului, obiectivelor și indicatorilor de performanță a programelor /subprogramelor

Autoritatea beneficiară

Autoritatea executivă Subdiviziunea / unitatea financiară a APL Autoritatea executivă în comun cu subdiviziunile structurale ale APL

9. Elaborarea şi prezentarea

Subdiviziunile

propunerilor de buget, inclusiv

structurale ale

fundamentate pe programe și

APL Autoritățile

performanță

/Instituţiile

15 iunie

15 iunie

30 iunie

Subdiviziunile structurale ale APL Autoritățile/instit uțiile bugetare Autoritățile/instit uțiile bugetare

Autoritatea executivă Subdiviziunea/un itatea financiară

bugetare

a APL

10. Consultarea propunerilor de

Subdiviziunea/u

buget și prioritizarea

nitatea

cheltuielilor

financiară a APL

5 iulie

Autoritatea executivă

Grupul de lucru 11. Întocmirea proiectului

(după caz) Autoritatea

bugetului local și prezentarea

executivă de

acestuia spre consultare

comun cu

10 iulie

Direcția finanțe

25 iulie

Ministerul

subdiviziunea/un 12. Examinarea proiectelor bugetelor locale de nivelul I și II şi întocmirea sintezei

itatea financiară Direcția finanțe

Finanţelor

Acţiunea

Autoritate responsabilă

Termenul de realizare

Autoritatea beneficiară

13. Organizarea consultărilor pe

Ministerul

1-15 august

Direcţia finanțe

marginea proiectelor bugetelor

Finanţelor

consolidate a proiectului bugetului local

Autoritatea

locale şi asupra relaţiilor

executivă (după

interbugetare între bugetul de

caz)

stat şi bugetele locale 14. Ajustarea, în caz de necesitate, a relaţiilor între bugetul de stat şi bugetele locale ca urmare a consultărilor cu APL

Ministerul Finanţelor

25 august

Autoritatea executivă

15. Comunicarea eventualelor

Ministerul

În termen de

Autoritatea

modificări în relaţiile

Finanţelor /

5 zile de la

executivă

interbugetare ca urmare a

Direcţia finanţe

aprobarea

examinării şi aprobării

proiectului

proiectului legii bugetului de

bugetului de

stat de către Guvern

stat

16. Ajustarea, în caz de

Autoritatea

În termen de

necesitate, a relaţiilor

executivă de

5 zile de la

interbugetare, ţinînd cont de

comun cu

data

modificările intervenite ca

subdiviziunea/un

comunicării

urmare a examinării şi aprobării

itatea financiară

modificărilo

proiectului bugetului de stat la

X

r

Guvern 17. Actualizarea politicilor

Autoritatea

1 noiembrie

sectoriale ale UAT şi

executivă în

reprezentativă şi

reprioritizarea programelor în

comun cu

deliberativă

corespundere cu politicile

subdiviziunile

sectoriale naţionale şi reișind

structurale ale

din cadrul de resurse disponibil

APL

18. Definitivarea proiectului

Autoritatea

20

Autoritatea

Autoritatea

Acţiunea

Autoritate responsabilă

Termenul de realizare

Autoritatea beneficiară

bugetului local şi prezentarea

executivă de

noiembrie

reprezentativă şi

spre examinare şi aprobare

comun cu

deliberativă

subdiviziunea/un 19. Examinarea şi aprobarea

itatea financiară Autoritatea

10

bugetului local

reprezentativă şi

decembrie

x

deliberativă 20. Prezentarea copiei deciziei

Autoritatea

în termen de

privind aprobarea bugetului

executivă

5 zile după

local ( inclusiv anexele și nota

aprobarea

informativă)

bugetelor

Direcția finanțe

21. Repartizarea bugetului local

Autoritățile/instit

locale în termen de

Autoritatea

aprobat

uțiile bugetare

15 zile de la

executivă

data Subdiviziunea/u nitatea financiară a APL

publicării deciziei bugetare

22. Efectuarea ajustărilor de

Autoritatea

anuale în termen de

rigoare în bugetele locale pentru

executivă

30 zile de la

reprezentativă şi

a le aduce în conformitate cu

data

deliberativă

prevederile legii anuale a

publicării

bugetului de stat, inclusiv

Legii

ajustarea limitelor de cheltuieli,

bugetului de

după caz

stat

23. Prezentarea sintezei

Direcția finanțe

Autoritatea

în termenul

Ministerul

consolidate a bugetelor locale

stabilit de

Finanțelor

aprobate

MF

24. Emiterea dispoziției cu

Autoritatea

privire la calendarul de activități

executivă

1 martie

Autoritățile/instit uțiile bugetare

pentru elaborarea proiectului bugetului local și, crearea, după caz, a grupului de lucru responsabil de proiectul bugetului 25. Evaluarea rezultatelor

Subdiviziunile

implementării politicilor la

structurale ale

nivelul UAT, inclusiv analiza

APL3

20 aprilie

Autoritatea executivă

performanței programelor/ subprogramelor existente 26. Analiza veniturilor

tendinţelor şi

cheltuielilor

Subdiviziunea / unitatea

bugetului local reieşind din

financiară a

executarea bugetului pe anii

APL

precedenţi prognozei

și

20 aprilie

Autoritatea executivă

elaborarea

preliminare

de

resurse și cheltuieli a bugetului local 27. Elaborarea / actualizarea

Autoritatea

1 mai

Autoritatea

Programului strategic de

executivă de

reprezentativă și

dezvoltare a UAT pe termen

comun cu

deliberativă

mediu (după caz)

subdiviziunile structurale ale

28. Emiterea circularei privind

APL Ministerul

elaborarea bugetelor locale

Finanţelor

1 iunie

Direcţia finanţe 4

5 iunie

Autorităţile

anuale 29. Emiterea circularei privind

Direcţia finanţe

Subdiviziuni structurale ale APL reprezintă direcțiile/secțiile sau, după caz, specialiștii reponsabilide anumite domenii (de ex.educația, asistența socială, gospodăria comunală, etc.) 4 Direcția finanțe reprezintă subdiviziunea structurală a APL de nivelul II responsabilă atît de elaborarea bugetului local de nivelul II, cît și de elaborarea sintezei consolidate a bugetelor locale de nivelul I și II din cadrului raionului/municipiului/ UTA autonomă cu statut juridic special . 3

elaborarea bugetelor locale

executive de

anuale şi prezentarea

nivelul I și II

propunerilor/proiectelor bugetelor locale 30. Estimarea cadrului general

Autoritatea

de resurse a bugetului local și

executivă

15 iunie

structurale ale

determinarea limitelor de cheltuieli

Subdiviziunile APL

Subdiviziunea / unitatea

Autoritățile/instit

financiară a

uțiile bugetare

31. Revizuirea, după caz, și

APL Autoritatea

determinarea structurii

executivă în

programelor/ subprogramelor

comun cu

bugetare, desemnarea

subdiviziunile

responsabililor, precum și

structurale ale

formularea scopului,

APL

15 iunie

Autoritățile/instit uțiile bugetare

obiectivelor și indicatorilor de performanță a programelor /subprogramelor 32. Elaborarea şi prezentarea

Subdiviziunile

propunerilor de buget, inclusiv

structurale ale

fundamentate pe programe și

APL Autoritățile

performanță

/Instituţiile

30 iunie

Autoritatea executivă Subdiviziunea/uni tatea financiară a

bugetare

APL

33. Consultarea propunerilor de

Subdiviziunea/u

buget și prioritizarea

nitatea

cheltuielilor

financiară a

5 iulie

Autoritatea executivă

APL Grupul de lucru 34. Întocmirea proiectului

(după caz) Autoritatea

10 iulie

Direcția finanțe

bugetului local și prezentarea

executivă de

acestuia spre consultare

comun cu subdiviziunea/u nitatea financiară Direcția finanțe

35. Examinarea proiectelor

25 iulie

bugetelor locale de nivelul I și

Ministerul Finanţelor

II şi întocmirea sintezei consolidate a proiectului bugetului local 36. Organizarea consultărilor pe

Ministerul

marginea proiectelor bugetelor

Finanţelor

1-15 august

Direcţia finanțe Autoritatea

locale şi asupra relaţiilor

executivă (după

interbugetare între bugetul de

caz)

stat şi bugetele locale 37. Ajustarea, în caz de

Ministerul

necesitate, a relaţiilor între

Finanţelor

25 august

Autoritatea executivă

bugetul de stat şi bugetele locale ca urmare a consultărilor cu APL 38. Comunicarea

eventualelor

modificări

în

interbugetare

ca

examinării

şi

relaţiile urmare

a

Ministerul

În termen de

Autoritatea

Finanţelor /

5 zile de la

executivă

Direcţia finanţe

aprobarea

aprobării

proiectului

proiectului legii bugetului de

bugetului de

stat de către Guvern

stat

39. Ajustarea,

Autoritatea

În termen de

executivă de

5 zile de la

interbugetare, ţinînd cont de

comun cu

data

modificările

subdiviziunea/u

comunicării

urmare a examinării şi aprobării

nitatea

modificărilo

proiectului bugetului de stat la

financiară

r

necesitate,

Guvern

în a

caz

de

relaţiilor

intervenite

ca

X

40. Actualizarea politicilor

Autoritatea

1 noiembrie

sectoriale ale UAT şi

executivă în

reprezentativă şi

reprioritizarea programelor în

comun cu

deliberativă

corespundere cu politicile

subdiviziunile

sectoriale naţionale şi reișind

structurale ale

din cadrul de resurse disponibil

APL

41. Definitivarea proiectului

Autoritatea

20

Autoritatea

bugetului local şi prezentarea

executivă de

noiembrie

reprezentativă şi

spre examinare şi aprobare

comun cu

Autoritatea

deliberativă

subdiviziunea/u nitatea 42. Examinarea şi aprobarea

financiară Autoritatea

10

bugetului local

reprezentativă şi

decembrie

43. Prezentarea copiei deciziei

deliberativă Autoritatea

în termen de

privind aprobarea bugetului

executivă

5 zile după

x

Direcția finanțe

local ( inclusiv anexele și nota

aprobarea

informativă)

bugetelor

44. Repartizarea bugetului local

Autoritățile/insti

locale în termen de

Autoritatea

aprobat

tuțiile bugetare

15 zile de la

executivă

data Subdiviziunea/u nitatea financiară a APL

publicării deciziei bugetare

45. Efectuarea ajustărilor de

Autoritatea

anuale în termen de

Autoritatea

rigoare în bugetele locale pentru

executivă

30 zile de la

reprezentativă şi

a le aduce în conformitate cu

data

deliberativă

prevederile legii anuale a

publicării

bugetului de stat, inclusiv

Legii

ajustarea limitelor de cheltuieli,

bugetului de

după caz

stat

46. Prezentarea sintezei

Direcția finanțe

în termenul

Ministerul

consolidate a bugetelor locale

stabilit de

aprobate

MF

Finanțelor

4. DESCRIEREA SUBPROGRAMELOR ÎNSCRISE ÎN BUGETUL APL X Analizând Decizia din 29 martie 2019 cu privire la executarea bugetului raional pe anul 2018 (Anexa 2), am identificat în capitolul Executarea cheltuielilor pe 12 luni ale anului 2018 pe tipuri de bugete și anume Bugetele satelor, următoarele programe și subprograme: Program 01- Servicii de stat cu destinatie general Programul 01 și-a propus pentru anul 2018 asigurarea eficienței activității Autoritatilor legislative și executive, în realizarea politicilor publice la nivel local conform competențelor legale, prin: 1. Îmbunătățirea și asigurarea transparenței procesului decizional; 2. Îmbunătățirea managementului resurselor umane; 3. Monitorizarea implementării Programului de dezvoltare social-economică a satului; Program 0259- Apărarea naţională (Ordinea publică) Pentru anul 2018, s-a planificat realizarea obiectivului: 1. Dotarea instituţilor de Poliție și Serviciului de pompieri si salvatori, cu echipament nou şi materiale, modernizarea echipamentului şi a tehnicii existente la nivel de 100% către anul 2018. Indicatorii de performanță planificați în anul 2018 au fost realizați în măsură diferită, evidențiindu-se o deviere pozitivă, cît și negativă, care au explicație și argumente fundamentate. Program 04 – Servicii in domeniul economiei (Petrol si gaze natural, Constructii, Agricultura) Pentru anul 2018, Direcţia economie a planificat realizarea obiectivelor: 1. Realizarea Planului de acţiuni pentru anul 2018 2. Desfăşurarea seminarelor pentru creşterea culturii antreprenoriale şi dezvoltarea abilităţilor şi performanţelor manageriale în rîndul producătorilor agricoli 3. Asigurarea satului cu gaze naturale 4.Organizarea şi desfăşurarea sărbătorii „Ziua lucrătorului din agricultură şi industria prelucrătoare” la nivel raional şi sporirea numărului agenţilor economici participanţi cu minim 10% în anul 2018 faţă de valoarea actuală. 5. Acordarea suportului metodologic crescătorilor de animale din sat pentru revitalizarea sectorului zootehnic şi creşterea şeptelului de animale cu 2% pentru anul 2018. 6. Acordarea suportului pentru tinerii antreprenori Program 06 – Gospodaria de loc. si serv.comun. 1.Dezvoltarea comunala si amenajarea teritoiului 2.Aprovizionarea satului cu apa, constructia a celor fântâni arteziene 3.Iluminarea totală a strazilor

Program 07 – Ocrotirea sănătății Pe parcursul anului 2018 Direcția sănătate și-a planificat și realizat noi performanțe în domeniul sănătății și anume aprovizionarea cu noi utilaje medicale performante pentru acordarea primului ajutor, servicii in domeniul ocrotirii sanatatii a tuturor localnicilor si prevenirilor situatiilor exceptionale. Program 08 – Cultura, sport, tineret 1.Pentru anul 2018 programul 08 – Dezvoltarea culturii, a avut drept scop promovarea patrimoniului cultural prin asigurarea respectării drepturilor fundamentale referitor la libertatea de expresie şi creaţie, şanse egale şi accesul liber la cultură, acces la informaţie pentru întreaga comunitate independent de cerinţe, de naţionalitate, de orientare politică şi religioasă prin colecţii de calitate şi servicii moderne. 2.Una din activităţile complementare prevede dezvoltarea fizică şi întremarea sănătăţii elevilor şi tinerilor prin sport şi competiţii sportive. 3.Programul 08 a fost implementat cu scopul promovării modului de viaţă sănătos, diversificarea ocupaţiilor tinerilor în timpul liber, creării posibilităților de antrenare a lor după interese şi capacități. Obiectivul: Asigurarea tinerilor accesul la informare şi servicii calitative de sănătate, educaţie, timp liber şi angajarea pentru dezvoltarea prin participare şi implicare deplină şi activă în viaţa socială, economică, culturală şi politică a statului este o prioritate în activitatea Direcţiei învăţământ, care va asigura societatea cu oameni sănătoşi şi apţi de muncă în domeniile economiei naţionale. Program 09 – Învățământul 1.Conform Planului de activitate pentru anul 2018 au fost proiectate şi realizate 4 şedinţe ale Consiliului Metodic: - privind asigurarea implementării legislaţiei în vigoare în domeniul calităţii resurselor umane; conlucrarea Serviciul Management al Curriculumului şi Formare Profesională şi SAP întru elaborarea curriculei adaptate pentru elevii cu CES; - elaborarea unor criterii de monitorizare a acumulării creditelor profesionale în conformitate cu prevederile Regulamentelor de atestare a cadrelor didactice şi de conducere; -elaborarea suporturilor metodice pentru cadrele didactice în raport cu conţinuturile curriculare; -organizarea şi desfăşurarea asistenţelor metodice în şcoală . 2.În instituţii cadrele didactice prin activităţile desfăşurate la clasă, dezvoltă elevilor abilităţi lingvistice, matematice, ecologice, economice, sociale necesare integrării în societate, pregătirii pentru viaţă. Elevii acceptă conţinuturile, manifestînd implicare activă şi responsabilă în realizarea activităţilor didactice. Program 10 – Protectie socială

1.În conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 314 din 23 mai 2012 „Pentru aprobarea Regulamentului - cadru privind organizarea și funcționarea Serviciului social “Asistență personală” și a Standardelor minime de calitate” au fost aprobate statele de personal în număr de 25 unități (1 unitate de șef al serviciul, 1 unitate șef adjunct și 23 unități asistenți personali). În cadrul Serviciului social “Asistență personală” au fost deserviți 50 de persoane cu dezabilități severe, care necesitau îngrijire permanentă. 2.Gradul de realizare a programului 10 a fost realizat în proporție de 100%. Pe perioada de gestiune cererile solicitate au fost soluționate integral. 3.Realizarea sarcinilor în cadrul programului 10 s-a efectuat în proporție de 89,4 %. În legătură cu lipsa surselor financiare nu a fost posibil de realizat indicatorul de produs aprobat pentru anul 2018. Totodată în Anexa 2 putem observa realizarea obiectivelor și a indicatorilor de performanță în baza indicatorilor calculați în tabele.

5. DESCRIEREA IMPOZITELOR ȘI TAXELOR PERCEPUTE IN BUGETUL APL X Impozitul reprezintă o contribuţie băneasca obligatorie cu titlu nerambursabil, datorată, conform legii, statului de către persoanele fizice şi juridice pentru veniturile care le obţin sau pentru averea pe care o posedă. Plata impozitului se efectuiază în cuantumul şi termenul precis stabilit prin lege. Impozitele şi taxele locale se stabilesc, se modifică şi se anulează exclusiv prin modificarea şi completarea Codului Fiscal. Pe parcursul anului fiscal stabilirea de noi impozite şi taxe locale, în afară de cele prevăzute de Codul Fiscal, sau anularea ori modificarea impozitelor şi taxelor în vigoare se permit numai concomitent cu modificarea corespunzătoare a bugetului de stat şi a bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale. Impozitele locale, lista şi plafoanele taxelor locale se aprobă de către Parlament, şi sunt puse în aplicare de către autorităţile administraţiei publice locale, în limitele competenţei lor şi în conformitate cu Titlul VI şi VII al Codului Fiscal al Republicii Moldova. Impozitele şi taxele locale reprezintă surse principale la formarea veniturilor proprii ale bugetelor administrativ-teritoriale. În sistemul impozitelor locale un rol important îl are impozitul funciar. 

Impozitul pe bunuri imobiliare și funciar (Anexa 1) Subiecții impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare şi/sau impozitul funciar, potrivit

prevederilor art. 277 alin. (1) din Codul fiscal, sunt persoanele juridice şi persoanele fizice rezidenți şi nerezidenți ai Republicii Moldova: a) proprietarii bunurilor imobiliare de pe teritoriul Republicii Moldova; b) arendașii care arendează un bun imobiliar agricol proprietate privată, dacă contractul de arendă nu prevede altfel; c) deținătorii drepturilor patrimoniale (drepturilor de posesie, de gestiune şi/sau de folosință) asupra bunurilor imobiliare proprietate publică de pe teritoriul Republicii Moldova; d) arendașii sau locatarii bunurilor imobiliare ale autorităților publice şi ale instituțiilor finanțate de la bugetele de toate nivelurile; e) locatarii bunurilor imobiliare – în cazul contractului de leasing financiar; f) arendașii sau locatarii bunurilor imobiliare proprietate privată a nerezidenților Republicii Moldova, dacă contractul de arendă/locațiune nu prevede altfel. Obiecte ale impunerii sunt bunurile imobiliare, inclusiv terenurile din intravilan sau din extravilan, clădirile, construcțiile, casele de locuit individuale, apartamentele şi alte încăperi izolate, inclusiv bunurile imobiliare aflate la o etapă de finisare a construcției de 50% şi mai mult, rămase nefinisate timp de 3 ani după începutul lucrărilor de construcție. Menționăm că categoria bunurilor imobiliare evaluate în scopul impozitării se impozitează în conformitate cu prevederile titlului VI din Codul fiscal, iar bunurile imobiliare

care nu sunt evaluate de către organele cadastrale se impozitează potrivit prevederilor Legii nr.1056 din 16 iunie 2000 pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal. Baza impozabilă a bunurilor imobiliare/impozitului funciar corespunzătoare tipurilor bunurilor imobiliare: - pentru obiectele evaluate în scopul impozitării – valoarea estimată; pentru clădiri, construcții neevaluate – în cazul persoanelor juridice şi fizice înregistrate în calitate de întreprinzător – valoarea contabilă, în cazul persoanelor fizice (cetăţeni) – costul apreciat în baza documentelor care se păstrează în arhivele organelor cadastrale şi/sau conform valorii de inventariere apreciate de către comisiile de specialitate formate în cadrul primăriilor; pentru terenuri neevaluate – suprafața şi bonitatea acestora. Fiecare autoritate a administraţiei publice locale anual, prin intermediul deciziilor, stabilește cotele concrete ale impozitului pe bunurile imobiliare (în cazul bunurilor imobiliare evaluate – în limitele diapazonului stabilit prin prevederile art. 280 din Codul fiscal, în cazul bunurilor imobiliare neevaluate conform anexei nr. 1 şi nr. 2 la Legea nr.1056 din 16 iunie 2000 pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal), ce se aplică pe teritoriul administrat. 

Taxele locale (Anexa 2)

-

Taxa pentru anemajarea teritoriului Taxa pentru amenajarea teritoriului se calculează de către subiecții impunerii pornind de la baza impozabilă și cota taxei, stabilită de către autoritatea administraţiei publice locale (consiliile locale) (art.293 alin.(1) din Codul fiscal). Plătitori ai acestei taxe sînt agenţii economici care practică activitate de întreprinzător pe teritoriul localităţii, cu excepţia organizaţiilor şi instituţiilor bugetare. Baza impozabilă este numărul mediu scriptic trimestrial al salariaţilor şi/sau fondatorii întreprinderilor în cazul în care aceştia activează în întreprinderile fondate, însă nu sunt incluşi în efectivul trimestrial de salariaţi.

-

Taxa pentru organizarea licitațiilor

Subiecţi ai impunerii cu taxa de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale sunt persoanele juridice sau fizice înregistrate în calitate de întreprinzător - organizatori ai licitaţiilor şi loteriilor (art. 290 lit. b) Codul fiscal). Baza impozabilă a taxei de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale o constituie venitul din vînzări a bunurilor declarate la licitaţie sau valoarea biletelor de loterie emise. (art. 291 alin. (1) lit. b) Codul fiscal). Obiectul impunerii la taxa de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale constituie bunurile declarate la licitaţie sau biletele de loterie emise. art. 291 (1) lit. b) Codul fiscal).

Taxa de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale se calculează în mod individual de către persoanele juridice sau fizice înregistrate în calitate de întreprinzător-organizator al licitaţiilor şi loteriilor (art. 290 lit.b), art.293 alin. (1) al Codului fiscal). Taxa de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale se calculează prin înmulţirea venitului din vînzări a bunurilor declarate la licitaţie sau valoarea biletelor de loterie emise cu cota taxei, stabilită de către autoritatea administraţiei publice locale.

-

Taxa de piață

Plătitori ai taxei de piaţă sînt persoanele juridice sau fizice înregistrate în calitate de întreprinzător-administrator al pieţii. Obiectele impunerii şi baza impozabilă este suprafaţa totală a terenului şi a imobilelor amplasate pe teritoriul pieţii

-

Taxa de amplasare a publicității

Plătitori ai taxei de plasare (amplasare) a publicităţii (reclamei) sînt persoanele juridice sau persoanele fizice înregistrate în calitate de întreprinzător care plasează şi/sau difuzează informaţii publicitare (cu excepţia publicităţii exterioare) prin intermediul mijloacelor cinematografice, reţelelor telefonice, telegrafice, telex, mijloacelor de transport, altor mijloace (cu excepţia TV, internetului, radioului, presei periodice, tipăriturilor). Baza impozabilă a obiectului impunerii este venitul din vînzări ale serviciilor de plasare / sau difuzare a anunţurilor publicitare prin intermediul serviciilor cinematografice, video, prin reţelele telefonice, telegrafice, telex, prin mijloacele de transport, prin alte mijloace (cu excepţia TV, internetului, radioului, presei periodice, tipăriturilor) cu excepţia amplasării publicităţii exterioare. Nu se consideră obiect taxabil costul serviciilor de instalare şi amplasare a mijloacelor de reclamă şi a reclamei în zona de protecţie a drumurilor.

-

Taxa pentru dispozitivele publicitare

Plătitorii taxei pentru dispozitivele publicitare – persoanele juridice sau persoanele fizice înregistrate în calitate de întreprinzător care sunt proprietari de instalaţiile şi construcţiile situate separat sau suspendate de pereţii de acoperişurile clădirilor, afişe, pancarte, panouri, standurile (firmele tridincensionale, firmele luminoase, tablourile electromecanice şi electronice) şi alte mijloace tehnice pentru amplasarea publicităţii exterioare. În cazul transmiterii în posesie şi/sau folosinţă a afişelor, a pancartelor, a panourilor şi a altor mijloace tehnice pentru amplasarea publicităţii exterioare, ai căror proprietari sunt autorităţile publice, instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile şi organizaţiile necomerciale – deţinătorii drepturilor patrimoniale, dacă aceştia sunt persoane juridice sau persoane fizice înregistrate în calitate de întreprinzător.

Baza impozabilă a obiectului impunerii este suprafaţa feţelor dispozitivului publicitar instalat numai cu permisul primăriei.

-

Taxa pentru unităţile comerciale  şi/sau de prestări servicii

Plătitori ai acestei taxe sînt agenţii economici cărora li se eliberează autorizaţii de amplasare a obiectelor de comerţ şi servicii în locuri atribuite special cu excepţia obiectelor amplasate în zona de protecţie a drumurilor. Autorizaţia se eliberează de către Primăria oraşului pentru fiecare an calendaristic pe parcursul căruia activează obiectul de comerţ. Autorizaţiile urmează să fie eliberate tuturor obiectelor amplasate pe teritoriul primăriei, indiferent de tipul de proprietate şi gestionare departamentală. Pentru autorizaţia eliberată, beneficiarii autorizaţiei achită taxa în mărime de: În temeiul Titlului VII al Codului Fiscal nr. 93-XV din 01.04.2004 cu modificările şi completările ulterioare conform Legii nr.47 din 27.03.2014 taxele pentru obiectele comerciale sau prestări servicii se stabilesc reieşind din următoarele criterii: -

genul de activitate (tipul mărfurilor desfăcute şi/sau serviciilor prestate);

-

suprafaţa ocupată;

-

regiunea amplasării în teritoriul oraşului Taxele locale neachitate în termenii şi modul stabilit sînt percepute conform legislaţiei în

vigoare. Pentru neachitarea în termen a taxelor locale se percepe penalitate, conform legislaţiei. Responsabilitatea pentru calcularea corectă şi achitarea în termen a taxelor locale revine plătitorilor şi perceptorilor taxelor local. Controlul asupra executării prevederilor prezentului Regulament se exercită de Inspectoratul Fiscal de Stat. -

Taxa de aplicare a simbolicii locale

Plătitorii taxei de aplicare a simbolicii locale sînt agenţii economici care aplică simbolica locală producţiei fabricate pe teritoriul Republicii Moldova. Simbolica locală se consideră stema, denumirea localităţii sau imaginea monumentelor de arhitectură, istorice, amplasate pe teritoriul ei. Dreptul da a aplica simbolica locală se confirmă prin autorizaţia de aplicare a simbolicii locale, care este eliberată de către Primărie. Primăria oraşului, trimestrial, nu mai tîrziu de data de 25 a lunii următoare triemstrului de gestionare prezintă Inspectoratului Fiscal de Stat al unităţii teritorial-administrative pe teritoriul

căreia va fi fabricată producţia corespunzătoare, informaţia în care indică lista persoanelor cărora le-au fost eliberate autorizaţii. La comunicat urmează să fie anexată copia autorizaţiei eliberate. Obiect al impunerii este valoarea producţiei fabricate, cărei i se aplică simbolica locală. Mărimea taxei de aplicare a simbolicii locale este de 0,2% din valoarea producţiei aplicate căreia i se aplică simbolica locală. Agenţii economici, plătitori ai taxei de aplicare a simbolicii locale, prezintă de sine stătător, Inspectoratului Fiscal de Stat darea de seamă pe această taxă. Darea de seamă se prezintă trimestrial pînă la data de 25 a lunii următoare după perioada gestionară. Achitarea taxei la bugetul local se efectuează în termenii stabiliţi pentru prezentarea dării de seamă. 2. Determinarea structurii impozitelor și taxelor percepute în bugetul satului Răspopeni Nr.ord Impozitul/taxa Anul Anul Ponderea, Ponderea, . precedent, lei current, lei % % (anul (anul precedent) curent) 1 Impozitul pe venit 243061,06 254721,71 54,82 55,3 2 Impozitul pe venit(PF) 243061,06 254721,71 100 100 3 Impozitul pe venit 232062,36 243032,57 95,00 95,41 retinut din salariu 4 Ipozit pe venit (PF) 10888,70 10939,14 4,0 4,29 spre plata/achitat 5 Impozitul pe venit PF 110 750,00 1,00 0,29 ce practica activitatea in domeniul comertului 6 Impozitul pe 151161,18 152264,30 34,09 33,06 proprietate 7 Impozitul funciar 137317,69 136504,47 91,00 89,65 8 Impozitul funiciar pe 43615,92 30811,45 31,76 22,57 terenuri cu destinatie agricola 9 Impozitul funiciar pe 68577,00 85609,64 49,94 62,90 terenuri cu destinatie agricola 10 Impozitul funciar pe 4724,67 2754,38 3,44 1,81 terenuri cu alta destinatie 11 Impozitul funciar 16269,10 13053 11,85 9,56 incasat de la PF 12 Impozitul funciar pe 4131,00 4276 3,1 3,16 pasuni si finite 13 Impozitul pe bunuri 13635,49 15257,83 9,02 10,02 imobiliare 14 Impozituri pe bunuri 3163,57 3058,27 23,20 20,04 imobiliare ale PJ 15 Impozituri pe bunuri 6377,00 5365,15 46,77 35,16 imobiliare ale PF

16

Impozitul pe bunurile imobiliare achitat de către persoanele juridice și fizice înregistrate în calitate de întreprinzător din valoarea estimată (de piață) a bunurilor imobiliare

1534,35

1623,77

11,25

10,64

17

Impozitul pe bunurile imobiliare achitat de către persoanele fizice – cetăţeni din valoarea estimată (de piaţă) a bunurilor imobiliare

2560,57

5228,64

18,78

34,27

18

Impozite pe proprietate cu caracter ocazional

208,00

484

0,14

0,32

19

Impozit privat încasat în bugetul local de nivelul I

208,00

484

100

100

20

IMPOZITE ŞI TAXE PE MĂRFURI ŞI SERVICII

49191,82

53549,26

11,09

11,63

21

Taxe pentru servicii specifice

42111,82

50309,26

85,61

93,95

22

Taxa de piaţă

400

0

0,95

23

Taxa pentru amenajarea 6533,03 teritoriului

13548,88

15,51

26,93

24

Taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii

35178,79

36760,38

83,54

73,07

25

Taxe şi plăţi pentru utilizarea mărfurilor şi pentru practicarea unor genuri de activitate

7080

3240,00

14,39

6,05

26

Taxa pentru patenta de întreprinzinzător

7080

3240

100

100

TOTAL

443414,06

460535,27

100

100

Determinarea dinamicii impozitelor și taxelor percepute în bugetul satului Răspopeni Nr.ord Impozitul/taxa Anul precedent, Anul Abaterea, Abaterea, . lei current, lei lei % 1 Impozitul pe venit 243061,06 254721,71 11660,65 104,8 2 Impozitul pe venit(PF) 243061,06 254721,71 11660,65 104,8 3 Impozitul pe venit 232062,36 243032,57 10970,21 104,73 retinut din salariu 4 Ipozit pe venit (PF) spre 10888,70 10939,14 50,44 100,46 plata/achitat 5 Impozitul pe venit PF ce 110 750,00 840 >200 practica activitatea in domeniul comertului 6 Impozitul pe 151161,18 152264,30 1103,12 100,73 proprietate 7 Impozitul funciar 137317,69 136504,47 -813,22 99,41 8 Impozitul funiciar pe 43615,92 30811,45 -12804,47 70,64 terenuri cu destinatie agricola 9 Impozitul funiciar pe 68577,00 85609,64 17032,64 124,84 terenuri cu destinatie agricola 10 Impozitul funciar pe 4724,67 2754,38 -1970,29 58,3 terenuri cu alta destinatie 11 Impozitul funciar incasat 16269,10 13053 -3216,10 80,23 de la PF 12 Impozitul funciar pe 4131,00 4276 145 103,51 pasuni si finite 13 Impozitul pe bunuri 13635,49 15257,83 1640,34 112,03 imobiliare 14 Impozituri pe bunuri 3163,57 3058,27 -105,30 96,67 imobiliare ale PJ 15 Impozituri pe bunuri 6377,00 5365,15 -1011,85 84,13 imobiliare ale PF 16 Impozitul pe bunurile 1534,35 1623,77 89,42 105,83 imobiliare achitat de către persoanele juridice și fizice înregistrate în calitate de întreprinzător din valoarea estimată (de piață) a bunurilor imobiliare 17

Impozitul pe bunurile imobiliare achitat de către persoanele fizice – cetăţeni din valoarea estimată (de piaţă) a bunurilor imobiliare

2560,57

5228,64

2668,07

>200

18

Impozite pe proprietate cu caracter ocazional

208,00

484

276

>200

19

Impozit privat încasat în bugetul local de nivelul I

208,00

484

276

>200

20

IMPOZITE ŞI TAXE PE MĂRFURI ŞI SERVICII

49191,82

53549,26

4357,44

108,86

21

Taxe pentru servicii specifice

42111,82

50309,26

8197,44

119,47

22

Taxa de piaţă

400

0

-400

0,00

23

Taxa pentru amenajarea teritoriului

6533,03

13548,88

7015,85

>200

24

Taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii

35178,79

36760,38

1581,59

104,50

25

Taxe şi plăţi pentru utilizarea mărfurilor şi pentru practicarea unor genuri de activitate

7080

3240,00

-3840

45,76

26

Taxa pentru patenta de întreprinzinzător

7080

3240

-3840

45,76

TOTAL

443414,06

460535,27

Cheltuieli Nr. ord.

Cheltuieli Cheltuieli personale Remunerarea muncii Remunerarea muncii angajatilor conform statelor Remunerarea muncii angajatilor conform statelor Contributii si prime de asigurari obligatorii Contributii de aigurari sociale de stat obligatorii Contributii de

Anul precedent, lei

Anul current, Ponderea, % lei (anul precedent)

1273562,15

1848289,19

100

1273562,15

1848289,19

100

1273562,15

1848289,19

100

332006,23

508279,83

274745,98

425106,54

274745,98

425106,54

Ponderea, % (anul curent)

aigurari sociale de stat obligatorii Prime de asigurare obligatorie de asistenta medicala Prime de asigurare obligatorie de asistenta medicala Bunuri si servicii Servicii Servicii energetice si comunale Energie electrica Gaze Alte servicii comunale Servicii informationale si de telecomunatii Servicii informationale Servicii de telecomunatii Servicii de transport Servicii de transport Servicii de reparatii curente Servicii de reparatii curente Formare profesionala Formare profesionala Deplasari de serviciu Deplasari de serviciu in teritoriul tarii Servicii medicale Servicii medicale Alte servicii Servicii postale si sociale Servicii neatribute altor alineate Subsidii Subsidii acordate organizatiilor obstesti Subsidii acordate organizatiilor obstesti

57259,25

83173,19

57259,25

83173,19

74921,70

63907,93

85847,03 3358,06 0

60741,25 3166,68 0

7776,14

13650,00

5241,83

5070,18

4885,01 4885,01 9980,00

1245,43 1245,43 285128,31

9980,00

285128,31

0

0

0

0

412 412

875 875

1284 1284

2946 2946

0

0

11141,86

11935,00

50000

57780

50000

57780

Subsidii acordate organizatiilor obstesti Prestatii de asistenta sociala Compensatii Compensatii Ajutoare banesti Ajutoare banesti Prestatii sociale ale angajatilor Indemnizatii pn incapacitate temp de munca Indemnizatii pn incapacitate temp de munca Alte cheltuieli curente Cotizatii Cotizatii in org. din tara Alte cheltuieli curente Alte cheltuieli capitale Cheltuieli capitale pn lucrari topografogeodez

50000

57780

0 0 8854 8854

20000 20000 9200 9200

2435,36

9500

2435,36

9500

3112

2520

0 0

0 0

3112

2520

531

1037,20

531

1037,20

6. ANALIZA SURSELOR DE VENITURI BUGETARE Resursele financiare ale administraţiei de stat locale (a unităţilor administrativteritoriale) cuprind a) venituri proprii, ce se constituie din impozitele şi taxele locale; b) încasări de mijloace speciale, obţinute din executarea lucrărilor, a prestărilor de servicii desfăşurate contra plată de către instituţiile finanţate de la buget; c) defalcări de la veniturile generale de stat (în conformitate cu normativele prevăzute de legslaţie); d) transferuri de la bugetul de stat;

e) fonduri extrabugetare, care din anul 2007 sunt cuprinse în bugetele respective (BS, BUAT, etc); f) împrumuturi.

7. CARACTERISTICA CHELTUIELILOR BUGETARE LOCALE A APL X Cheltuielile unităţilor administrativ-teritoriale reprezintă o parte componentă a volumului integral de cheltuieli publice cu referinţă la cele bugetare. Cheltuielile autorităţilor publice locale exprimă relaţii economico-sociale în formă bănească care se stabilesc, pe de o parte, între autorităţile publice locale şi persoanele fizice şi juridice, pe de altă parte, în calitate de instrumente utilizate la repartizarea şi utilizarea eficientă a resurselor financiare aflate la dispoziţia acestor autorităţi publice locale. În bugetele unităţilor administrativ-teritoriale se prevăd alocaţii necesare asigurării funcţionării instituţiilor publice şi serviciile publice din unitatea administrativ-teritorială respectivă. Cheltuielile anuale ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale se aprobă de autoritatea reprezentativă şi deliberativă respectivă numai în limita resurselor financiare disponibile. Cheltuielile aprobate (rectificate pe parcursul anului bugetar) în bugetele unităţilor administrativ-teritoriale reprezintă limite maxime care nu pot fi depăşite. Contractarea de lucrări, servicii, bunuri materiale se realizează de către executorii (ordonatorii) de buget doar cu respectarea prevederilor legale şi în cadrul limitelor aprobate (rectificate). Legea Nr. 397 din 16.10.2003 privind finanțele publice locale stipulează următoarele în legătură cu cheltuielile bugetare locale: -

În bugetele locale se prevăd alocații necesare pentru realizarea funcțiilor autorităților administrațiilor publice locale.

-

Cheltuielile bugetare se efectuează doar prin intermediul autorităților/instituțiilor bugetare.

-

Cheltuielile autorităților/instituțiilor bugetare se aprobă, se execută și se raportează fără divizare pe surse de acoperire.

-

Cheltuielile bugetelor locale efectuate din contul transferurilor cu destinație specială de la bugetul de stat pentru finanțarea domeniilor proprii de activitate și/sau a competențelor partajate pot fi suplimentate de către autoritățile reprezentative și deliberative din contul altor venituri ale bugetelor respective.

-

Cheltuielile aprobate (modificate pe parcursul anului bugetar) în bugetele locale reprezintă limite maxime care nu pot fi depășite. Contractarea de lucrări, servicii, bunuri materiale și efectuarea de cheltuieli se realizează de către autoritățile/instituțiile bugetare doar cu respectarea prevederilor legale și în cadrul limitelor aprobate (modificate). Autorităţile reprezentative şi deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale sunt

responsabile de stabilirea caracterului prioritar al cheltuielilor unităţilor respective. Procesul de descentralizare şi autonomie financiară pune în evidenţă delimitarea competenţelor de acoperire a cheltuielilor publice între bugetul unităţilor administrativ-teritoriale şi alte organe publice. Prin Legea privind finanţele publice locale, în bugetele unităţilor administrativ-teritoriale se prevăd alocaţii necesare asigurării funcţionării instituţiilor publice şi serviciilor publice din unitatea administrativ-teritorială respectivă. Conform prevederilor art. 8 din aceeaşi lege competenţele în efectuarea cheltuielilor bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale pe domenii de activitate sunt delimitate prin legislaţia privind administraţia publică locală şi descentralizarea administrativă. Delimitarea competenţelor în efectuarea cheltuielilor publice: 1.

Competenţele în ceea ce priveşte efectuarea cheltuielilor publice sunt delimitate

între bugetele unităţilor administrativ-teritoriale în temeiul Legii privind administraţia publică locală. 2.

De la bugetele satelor (comunelor), oraşelor (municipiilor, cu excepţia

municipiilor Bălţi şi Chişinău) sunt finanţate mai multe cheltuieli, printre care cele ce ţin de: -

amenajarea teritoriului şi urbanistică;

-

construcţia şi întreţinerea, în limitele localităţii, a drumurilor, străzilor, podurilor locale;

-

construcţia, întreţinerea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu apă, de canalizare, de epurare a apei, salubrizarea localităţii, gestionarea deşeurilor de producţie şi menajere;

-

acordarea de asistenţă socială populaţiei, inclusiv pentru protecţia tinerei familii şi familiilor cu mulţi copii, a mamei şi a drepturilor copilului, a persoanelor în etate şi a solitarilor, în partea ce nu intră în competenţa altor autorităţi;

-

întreţinerea instituţiilor de învăţământ preşcolar, primar, gimnazial, mediu de cultură generală, liceal şi complementar (extraşcolar), altor instituţii de învăţământ care deservesc populaţia localităţii respective, etc.; De la bugetele raionale sunt finanţate cheltuielile referitoare la: 1) construcţia şi întreţinerea drumurilor de interes raional; 2) construcţia obiectivelor publice de interes raional;

3) întreţinerea instituţiilor de învăţământ liceal, cu excepţia celor de competenţa unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întâi, instituţiilor de învăţământ secundar profesional, şcolilorinternat, gimnaziilor-internat cu regim special, de activitate metodică în domeniul învăţământului, precum şi de alte activităţi şi instituţii care deservesc populaţia unităţii administrativ-teritoriale respective; 4) acordarea de asistenţă socială şi întreţinerea instituţiilor din domeniul asistenţei sociale; 5) coordonarea şi desfăşurarea activităţilor sportive şi a altor activităţi pentru tineret; 6) întreţinerea teatrelor, televiziunii publice locale; 7) asigurarea ordinii publice etc.; Din Anexa 2 a raportului deducem tipurile de cheltuieli pe care le suportă bugetul APL Răspopeni pe parcursul unui an, în cazul de față pentru anul 2018: Servicii de stat cu destinație generală; Apărare naționale; Servicii in domeniul economiei; Gospodăria de locuințe și gospodăria de servicii comunale; Ocrotirea sănătății; Cultură, sport, tineret, culte și odihnă; Învățământ; Protecție socială.

9. DESCRIEREA FACTORILOR DE INFLUENȚA A VENITURILOR BUGETARE Veniturile bugetare sunt mijloacele necesare formării fondurilor băneşti din care se efectuează cheltuieli bugetare. Veniturile publice sunt încasări ale unităţilor administrative teritoriale, care sunt utilizate pentru acoperirea cheltuielilor publice şi care participă în mod direct sau indirect la realizarea diferitelor politici economice, influenţând comportamentele persoanelor fizice şi juridice. Pe de altă parte, veniturile publice pot fi considerate ca fiind mijloace constituite în urma unor relaţii economice, de la persoane fizice şi juridice, în virtutea suveranităţii fiscale a statului. Datorită creşterii nevoilor sociale, în ultima perioadă se remarcă şi o creştere a necesarului de resurse la bugetul local. Nevoia de creştere a veniturilor bugetului local de la un an la altul este influenţată şi de dinamica şi structura cheltuielilor locale. Factorii care pot influenţa dinamica cererii de resurse la bugetul APL Strășeni sunt de natură economică, socială, demografică sau financiară. Factorii de natură economică ce influenţează mărimea veniturilor la bugetul APL Strășeni determină o anumită evoluţie a produsului intern brut lucru ce duce la sporirea veniturilor impozabile. Factorii de natură monetară care îşi transmit influenţa prin creşterea preţurilor pot duce la creşterea resurselor din impozite şi taxe. Politicile de protecţie socială, de sănătate duc la redistribuirea unor resurse importante ale bugetului statului. Un alt factor care influenţează dinamica veniturilor publice locale a APL Strășeni este factorul psihologic. Factorul psihologic are în vedere moralitatea fiscală de care dă dovadă contribuabilii. Însă, gradul de moralitate fiscală depinde de gradul de satisfacţie a

contribuabilului faţă de acţiunile guvernamentale. Un contribuabil prezintă înclinaţie spre respectarea prevederilor legale atât timp cât schimbul dintre sumele plătite şi bunurile şi serviciile furnizate de autorităţi este echitabil. Calitatea instituţiilor publice locale are un efect puternic asupra comportamentului fiscal al contribuabililor. Cel mai important motor al creşterii nevoii de resurse la bugetul local îl reprezintă dimensiunea cheltuielilor publice care influenţează mărimea deficitului local, a cărui acoperire necesită resurse publice suplimentare. Printre factorii care influenţează creşterea cheltuielilor bugetare locale a APL Strășenni se înscriu: Factori demografici Aceştia se referă la creşterea numărului populaţiei cât şi la modificarea structurii pe vârste şi categorii socio-profesionale a acesteia. De altfel, creşterea cheltuielilor bugetare locale este determinantă pentru anumite domenii precum cel al educaţiei, sănătăţii, securităţii sociale, ordinii publice locale. Factori economici Această categorie de factori se referă la dezvoltarea economiei şi totodată la modernizarea acesteia pe baza cercetării ştiinţifice, a utilizării în condiţii de eficienţă şi eficacitate a resurselor şi creării de bunuri materiale şi servicii. Un rol important îl are redistribuirea resurselor financiare publice locale, care pot repara unele prejudicii create de repartiţia concurenţială în economia de piaţă. Factori sociali Creşterea resurselor financiare contribuie la creşterea venitului mediu pe locuitor, astfel încât apare preocuparea APL Strășeni pentru alocarea resurselor financiare, care contribuie la Factori istorici Acţionează prin transmiterea de la o perioadă la alta a nevoilor din ce în ce mai crescute de

cheltuieli

şi

suportarea cheltuielilor

făcute

în anii anteriori

prin

apelarea la

împrumuturi publice. Factori politici Odată cu

creşterea complexităţii sarcinilor

APL Strășeni şi

transformarea

concepţiei cu privire la funcţiile politice, este necesară sporirea cheltuielilor publice pentru îndeplinirea acestora.

10. FORMULAREA ȘI PREZENTAREA DIRECȚIILOR DE CREȘTERE A BAZEI FISCALE A APL X

11. ANALIZA TRANSFERURILOR DIN CADRUL BUGETULUI APL X Deși veniturile proprii reprezintă parametrul asociat cu descentralizarea financiară și independența autorităților publice locale, cea mai mare parte din totalul veniturilor bugetelor locale revine transferurilor de la Bugetul de stat. Transferurile cu destinație generală reprezintă mijloace financiare alocate, conform prevederilor legale, în sumă absolută, cu titlu definitiv, de la bugetul de stat la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale pentru finanţarea domeniilor proprii de activitate ale autorităţilor administraţiei publice locale. Transferurile cu destinație generală se efectuează din fondul de susţinere financiară a UAT, care se formează din impozitul pe venitul persoanelor fizice, nealocat sub formă de defalcări la BUAT și sunt la discreția APL, legislația neindicând destinația de cheltuire a acestor bani. Transferuri cu destinație specială sunt mijloacele financiare alocate, conform prevederilor legale, în sumă absolută, cu titlu condiţionat, de la bugetul de stat şi/sau de la alte bugete la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale pentru asigurarea exercitării funcţiilor publice sau în alte scopuri speciale. Transferurile cu destinație specială de la bugetul de stat se alocă BUAT pentru finanţarea învățământului preșcolar, primar, secundar general, special şi complementar (extraşcolar), competenţelor delegate autorităţilor

APL de către Parlament la propunerea Guvernului și finanţarea cheltuielilor capitale. Legea privind finanțele publice locale prevede că volumul acestor categorii de transferuri se stabileşte expres în legea bugetului de stat pentru fiecare UAT. În cazurile expres prevăzute de legislaţie, transferurile menționate anterior pot fi repartizate şi prin alte acte normative. Legea stabilește clar formula de calcul pentru transferurile cu destinație generală efectuate din fondul de susținere financiară a UAT. Este reglementată și metodologia de calcul al transferurilor categoriale pentru şcoli, gimnazii şi licee, calculate după metodologia de finanțare în bază de cost standard per elev. Totodată, existența unor categorii mult prea numeroase de în structura bugetelor locale care sunt explicate și reglementate prin diverse acte normative îngreunează considerabil evaluarea acestora, generând profunde confuzii și determină caracterul profund netransparent al alocării fondurilor publice. Și mai netransparent este modul de alocare a transferurilor altele decât cele care se alocă din Bugetul de stat. Astfel, LFP prevede că prin decizia autorităţilor reprezentative şi deliberative, între bugetele UAT pot fi efectuate transferuri cu destinaţie specială în scopuri de interes comun. Indicăm, în acest sens, următoarele categorii de transferuri (cifrele indică codul acestor transferuri conținut în Clasificația economică): 193100 Transferuri primite între bugetele locale de nivelul II și bugetele locale de nivelul I în cadrul unei unităţi administrativ-teritoriale 193300 Transferuri primite între bugetele locale de nivelul I în cadrul unei unităţi administrativteritoriale 193400 Transferuri primite între instituţiile bugetelor locale de nivelul II şi instituţiile bugetelor locale de nivelul I în cadrul unei unităţi administrativ-teritoriale 193600 Transferuri primate între instituţiile bugetelor locale de nivelul I în cadrul unei unităţi administrativ-teritoriale 193700 Transferuri primite între instituţiile din cadrul unui buget local de nivelul I 194100 Transferuri primite între bugetele locale de nivelul II şi bugetele locale de nivelul I între diferite unităţi administrativ-teritoriale 194300 Transferuri primite între bugetele locale de nivelul I între diferite unităţi administrativteritoriale 194400 Transferuri primite între instituţiile bugetelor locale de nivelul II şi instituţiile bugetelor locale de nivelul I între diferite unităţi administrativ-teritoriale 194600 Transferuri primite între instituţiile bugetelor locale de nivelul I între diferite unităţi administrativ-teritoriale 12. DESCENTRALIZAREA FISCALĂ ŞI AUTONOMIA FINANCIARĂ

Descentralizarea reprezintă un proces de transfer de competenţă administrativă şi financiară de la nivelul administraţiei publice centrale la nivelul administraţiei publice locale sau către sectorul privat. Descentralizarea administraţiei publice se referă la procesul de creştere a autonomiei unităţilor administrativ-teritoriale, a colectivităţilor locale prin transferul de noi responsabilităţi decizionale, precum şi de resurse financiare şi patrimoniale, cu respectarea principiului subsidiarităţii (soluţionarea problemelor apărute… la cel mai apropiat nivel decizional al acestora), reducerii cheltuielilor curente (recurente) şi creşterea transparenţei în relaţia cu cetăţenii, creşterea calităţii şi accesului la servicii publice. Autonomia locală este baza descentralizării. Prin autonomie locală se înţelege dreptul şi capacitatea efectivă ale autorităţilor publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în cadrul legii, în nume propriu şi în interesul populaţiei locale, o parte importantă a treburilor publice (Carta Europeană pentru Autonomie Locală, semnată în 1985 la Strasbourg, art. 3). Carta Europeană a Autonomiei Locale a fost ratificată de Republica Moldova la 16 iulie 1997 şi a intrat în vigoare pentru ţara noastră la 1 februarie 1998 [5, pag. 20-22; 4, pag. 425-440]. La fel, autonomia locală poate fi definită ca fiind drept al unei entități de a se administra singură în cadrul unui stat condus de o putere centrală. Astfel, nevoile cetăţenilor sunt mult mai bine servite din cauză că ele sunt mult mai bine cunoscute la nivel local decât la nivel central. La fel, autonomia locală poate fi definită ca fiind drept al unei entități de a se administra singură în cadrul unui stat condus de o putere centrală. Autonomia locală este concepută, în context european, ca un element al principiilor democratice comune tuturor statelor-membre ale Consiliului Europei, care, prin reglementarea ei legală și aplicarea concretă, face posibilă descentralizarea puterii. Rolul autonomiei locale reiese deci din faptul că responsabilitatea înfăptuirii activităților de interes public trebuie să revină acelor autorități care sunt cele mai apropiate de cetățeni. Conform Cartei Europene a autonomiei locale, autoritățile administrației publice locale trebuie să poată stabili, ele însele, structurile lor administrative interne cu scopul adaptării acestora la necesitățile lor specifice și fundamentării unui management public eficient. În condițiile, în care competențele și responsabilitățile autorităților administrației publice locale cresc, acestea trebuie să dispună de un personal calificat, care să corespundă cerințelor de eficientizare și modernizare a managementului public. Autoritățile publice locale trebuie să asigure o recrutare de calitate, bazată pe principii de meritocrație și de competență profesională. De asemenea, autoritățile publice locale trebuie să se preocupe de formarea continuă a personalului, remunerarea adecvată și afirmarea profesională a tuturor angajaților. Autonomia locală poate să se realizeze în contextul unei descentralizări reale a puterii. Descentralizarea puterii presupune o cesiune (cedare, transmitere) de competenţe administrative şi financiare de la nivelul administraţiei publice centrale la cel al administraţiei

publice locale. Descentralizarea însă plasează pe umerii autorităților publice locale un nivel mai înalt de responsabilitate vizavi de exercițiul prestat în folosul comunității locale. Obiectivul principal al descentralizării este de a acorda servicii publice de o calitate superioară și de a perfecționa întregul sistem bugetar, atât la nivel instituţional, precum și sub aspect financiar. Scopul procesului de descentralizare este de a îmbunătăţi calitatea managementului serviciilor publice, asigurând o alocare mai eficientă a resurselor şi creşterea responsabilităţilor în utilizarea lor [5, pag. 24-28]. Descentralizarea puterii contribuie la instituirea unor autorităţi publice locale care vor fi capabile să îndeplinească în modul cel mai eficient sarcinile publice de interes local. Descentralizarea administrativă se manifestă pe mai multe planuri: - în plan juridic, unitățile administrativteritoriale devin subiecte de drept distincte, cu propriile interese publice; - în plan instituțional, autoritățile publice locale dispun de instituții administrative proprii, separate de aparatul administrativ central; - în plan decizional, autoritățile locale iau decizii în interesul colectivităților pe care le administrează, având competențe proprii ; - în plan financiar, comunitățile locale au bugete proprii și pot dispune asupra stabilirii și încasării de impozite și taxe, în contextul legislației naționale. Autonomia locală sub aspect administrativ presupune existența concomitentă a unei autonomii financiare la nivel local, în special, sub aspectul încasării de impozite și taxe proprii și al existenței unui buget propriu. Comunitățile locale își cunosc posibilitățile proprii privind resursele bănești de proveniență publică și, mai ales, nevoile privind cheltuielile ce trebuie acoperite pentru producerea de servicii publice pe plan local. Descentralizarea financiară îmbracă două forme: una fiscală aferentă veniturilor autorităților locale, numită descentralizare fiscală, și una bugetară, corespunzătoare cheltuielilor publice locale, numită descentralizare bugetară. Descentralizarea fiscală se prezintă ca o autonomie fiscală care caracterizează raportul dintre veniturile locale proprii şi transferurile de la bugetul de stat. Măsoară, astfel, gradul de autofinanţare [4, pag. 438]. Realizarea descentralizării financiare și administrative trebuie să se bazeze pe respectarea unor principii de bază, care au fost formulate în urma cercetărilor teoretice și Administrarea Publică, nr. 3, 2017 92 experienței acumulate în țările dezvoltate. Ele se referă, în mare parte, la delegarea responsabilităților către administrația publică locală, concomitent cu orientarea surselor de venituri către aceasta. Principiile autonomiei financiare locale sunt formulate în Carta Europeană a Autonomiei Locale.

13. PERFECŢIONAREA MANAGEMENTULUI ÎN CADRUL APL X “A  moderniza”  poate  însemna,  în primul rand, a actualiza, a  încerca  recuperarea  unei  întârzieri, trecând de la organizare statică,  caracterizată prin inerţie, la una plină de dinamism,  adaptată unui mediu aflat în transformare rapidă. A moderniza înseamnă totodată a se adapta la  modernitate, a  adopta  comportamente  moderne, considerate  inovatoare în raport  cu cele 

precedente. De  aceea,  politicile  cunoaşterii  – cercetarea, inovarea, educaţia şi formarea  profesională –

sunt

de o importanţă excepţională pentru viitorul instituţiei publice româneşti. 

O însemnătate deosebită pentru dezvoltarea managementului instituţiei o constituie studiul de  caz 

efectuat în

acest

capitol, 

care 

propune, întro

concepţie 

proprie, 

un

model

de perfecţionare a acestuia asupra Primăriei.  Elementele de noutate şi contribuţiile personale pe care intenţionez să le aduc sunt:  1. sinteza proiectelor importante derulate de Primăria Capitalei în ultimii ani;  2. analiza principalelor rezultate economic-financiare obţinute de Primărie în ultimii ani;  3. analiza  efectelor aplicării reformei administraţiei publice asupra  Primăriei;  4. stabilirea  principalelor direcţii legate de restructurarea organigramei Primăriei  5. analiza stadiului actual al descentralizării administraţiei publice locale;  6.  prezentarea într-o viziune personală  a sistemului  de  management  al  Primăriei;  7. prezentarea întro viziune personală a relaţiilor Primăriei  cu alte  instituţii publice;  8.  elaborarea  unui  set de  propuneri pentru un sistem de  management  performant  al  Primăriei,  cu analiza implicaţiilor acestor propuneri  pentru reforma funcţiei publice;  9.  analiza riscurilor de reformă la nivelul Primăriei; 10. stabilirea  unor măsuri  pentru managementul performant al  resurselor umane  din Primăriei;  11. propunerea  unui model de  organizare europeană  a  Primăriei,  care să aibă în vedere:  a. direcţiile principale de organizare a unei instituţii la nivel european;  b.  implementarea unui proiect informatic complex în cadrul primăriei;  c. elaborarea şi aplicarea codului de conduită al funcţionarilor publici din primărie;  d. relaţiile Primăriei cu instituţiile societăţii civile;  e. organizarea şi desfăşurarea de  către primărie  a  acţiunilor legate  de protecţia  mediului. Managerii  şi funcţionarii locali trebuie  săşi coreleze  eforturile  pentru stimularea  capacităţii  competitive a zonelor şi regiunilor pe  care  le  reprezintă  şi pentru valorificarea  potenţialului propriu de dezvoltare, prin întărirea capacităţii instituţiilor pe care le conduc pentru a  elabora şi pune în aplicare programe şi proiecte de dezvoltare pentru îmbunătăţirea structurii  economice locale şi regionale. Structura economică locală şi regională trebuie să urmărească:  - diversificarea economiei la nivelurile menţionate, ţinând cont de resursele locale; - preluarea de către comunităţile locale  a efortului material necesar  demarării unor activităţi productive prin

pregătirea terenurilor

rămase după dezafectarea uneia

sau

mai multor

întreprinderi industriale;  -demararea de noi activităţi destinate

industriei

locale

şi meşteşugurilor; 

dezvoltarea de căi de transport locale, în special a căilor de acces spre zonele în care  urmează să se  dezvolte  noi întreprinderi,  parcuri industriale, centre tehnologice (de  cercetare, design, 

incubatoare  de  afaceri etc.),  unităţi  de  aprovizionare şi unităţi de  îndepărtare  a  reziduurilor;  pregătirea  unor terenuri şi spaţii pentru turismul local, ţinând cont des specificul  cultural şi tradiţiile zonei.  Practic, implementarea strategiei de  reformă  a  administraţiei publice  impune formarea  compentenţelor necesare obţinerii  performanţei  solicitate  funcţionarului public  de  la  toate  nivelele. Construirea de  capacităţi instituţionale, la nivelul celor din Uniunea  Europeană,  incumbă transferul de competenţe la nivelul autorităţilor locale, care trebuie să răspundă  unui  număr tot mai mare de sarcini de serviciu, odată cu acordarea de autonomie sporită autorităţilor locale sau regionale. Prin urmare, dezvoltarea unei administraţii funcţionale, capabilă să creeze  condiţiicadru favorabile  pentru dezvoltarea economiei de  piaţă, este  strâns  condiţionată  de  formarea profesională, pe baza identificării necesităţilor de instruire, pregătire şi perfecţionare a  funcţionarilor publici.  14. MĂSURI PRIVIND SPORIREA ACTIVITĂŢII APL X Recomandări: ● Consolidarea bazei de venituri proprii la nivelul autorităților publice locale, inclusiv prin implementarea deplină și în bune condiții a prevederilor SND. ● Transparentizarea alocării tuturor categoriilor de transferuri, inclusiv a transferurilor între diferitele niveluri ale autorităților locale. ● Reieșind din problemele și provocările cu care se confruntă APL din Republica Moldova în domeniul finanțelor publice locale, se impune instruirea specialiștilor de la nivelul APL în domeniul MFPL în scopul aplicării corespunzătoare a tehnicilor și instrumentelor de management financiar. ● Creşterea randamentului fiscal al impozitelor şi taxelor locale, inclusiv prin creşterea eficienţei administrării acestora. ● Reconsiderarea sistemului de facilităţi fiscale, proiectarea şi punerea la punct a unor mecanisme concrete de stimulare a agenţilor economici în achitarea la timp a impozitelor şi taxelor locale. ● Acordarea autorităților publice locale (de nivelul 1 și 2) a libertăţii de a introduce taxe şi impozite locale noi sau cote suplimentare la cele existente. ● Implementarea instrumentelor și tehnicilor de management financiar la nivelul APL din Republica Moldova (gestiunea veniturilor și cheltuielilor publice locale, gestiunea lichidităților etc.).