Functiile Comunicarii Exercitii [PDF]

Zitiervorschau

COMUNICAREA Comunicarea - procesul de transmitere a unui mesaj de la o sursă către o destinaţie, folosind un anumit cod şi un anumit canal. Elementele situaţiei de comunicare: 1. 2. 3. 4. 5. 6.

Emiţătorul – transmite mesajul Receptorul – primeşte mesajul Mesajul – secvenţa de semnale (verbale sau nonverbale) pe care E o transmite R Codul – tipul de semnale utilizat (lingvistic, gestual, sonor etc.) Canalul – mediul prin care mesajul ajunge de la E la R Contextul (referentul) – aspectul la care se referă mesajul, subiectul acestuia.

Tipuri de comunicare:  verbală - orală şi scrisă (se realizează prin intermediul unei limbi cunoscute de toţi participanţiila actul de comunicare)  nonverbală (se realizează prin gesturi, mimică, poziţia corpului)  paraverbală (se realizează prin intermediul aspectelor legate de accent, intonaţie)  directă – unilaterală mediată – bilaterală Funcţiile comunicării: - Funcţia referenţială (informativă); îi aparţin enunţurile neutru-informative. - Funcţia emotivă (expresivă/ interjecţională) centrată asuăpra emiţătorului, marchează participarea afectivă a vorbitorului (pers I a pronumelui şi verbului). - Funcţia conativă (persuasivă), orientează enunţul către destinatar (receptor), este marcată de persoana a II-a a pronumelui şi verbului. - Funcţia fatică asigură menţinerea contactu-lui dintre vorbitor/i şi interlocutor/i. - Funcţia metalingvistică este predominată de fraze care aparţin metalimbajului, care transmit informaţii despre un anumit cod. - Funcţia poetică (estetică) este concentrată asupra mesajului, constituind funcţia predominantă a artei verbale. (Cf. lui Roman Jakobson) -

Funcţia expresivă sau emotivă cand E îşi exprimă sentimentele, iar în text pot fi pronume şi verbe la persoana I şi interjecţii cu valoare afectivă.

-

Funcţia conativă (centrată pe R) când E încearcă să-l influenţeze, să-l incite la acţiune pe interlocutor prin îndemn, ordin, rugăminte, iar în text pot fi prezente: pronume şi verbe la persoana a II-a sau la imperativ, formule de adresare, subsatntive în vocativ.

-

Funcţia poetică centrată pe mesaj (pune în valoare mesajul), iar în text pot fi prezente: cuvinte cu sens conotativ, figuri de stil, imagini artistice, elemente de

prozodie.Această funcţie se manifestă nu numai în poezie, dar şi în vorbirea curentă, în expresii şi locuţiuni populare, în sloganuri, proverbe, etc -

Funcţia metalingvistică (centrată pe cod) când în text există formulări care verifică înţelegerea informaţiei. (Ai înţeles despre ce vorbim? sau Ai priceput ce ţi-am zis?)

-

Funcţia fatică (centrată pe canal) controlează canalul, menţinând contactul dintre interlocutori, prin verificări şi confirmări: Mă auzi? Mă vezi când îţi explic?

-

Funcţia referenţială (centrată pe context sau referent): transmite informaţii despre lumea reală sau imaginară.

EXERCIȚII 1. Identifică funcţiile comunicării în următoaele enunţuri:  Îmi place în mod deosebit această carte, este extraordinară!  Domnule, daţi-mi vă rog voie să trec!  Sunt mai aproape dinţii ca părinţii.  Trenul pleacă la ora şapte.  “Moftangioaica română vorbeşte româneşte numai avec les domestiques, încolo franţuzeşte – acu ia lecţii de limba engleză.” (I.L.Caragiale, Moftangii, Românca). 2. Precizează elementele situaţiei de comunicare (emiţător, receptor, canal): “Ca să judeci drept un lucru, trebuie să te îndepărtezi oarecum, dupa ce l-ai iubit. Nevoia aceasta e adevărată cu privire la ţări, la fiinţe şi la tine însuţi.” - Andre Gide “Ochiul minţii vede cel mai bine atunci când ochii simţurilor rămân închişi.” - Jonathan Swift “Lasă-i să vorbească: fii tare ca un turn ce nu se clatină oricum ar sufla vântul.” - Dante “Dacă doriţi să aveţi succes atunci înconjuraţi-vă de oameni ce ştiu să reuşească în viaţă. Dacă-i dai unui om un peşte îl hrăneşti o zi. Dacă-l înveţi să pescuiască, il hrăneşti pentru toată viaţa. Nu e important cât de mic eşti, important e cât de mare vrei să fi. E imposibil să zbori ca un vultur, dacă te-nconjori doar de ciori.” - John Kalench 3. Pracizează scopul comunicării: “Doi creştini şi patrioţi vor scăpa ţara de hoţi”. (slogan politic) “D.A.- te-a furat în ultimii patru ani”. (slogan politic) “Radio de pici”. (slogan publicitar al unui post de radio condus de copii) “Ciuc, încă una şi mă duc!” (slogan publicitar) 4. Se dau textele: [7 noiembrie, 1879] Eminescul meu scump, Astăzi sunt pline două luni de când am îndeplinit un vis visat atâta timp, un dor purtat cu atâta amar şi suferinţă ; nu ştiu dacă pentru tine nu a dispărut tot farmecul închipuit de bogata ta fantezie, după ce realitatea lucrurilor a înlocuit zborul imaginaţiunei; cât pentru mine, tu eşti şi vei fi pururea iubitul meu ideal, visat şi dorit într-un chip vag, nehotărât chiard in copilăria mea. Mâne e ziua numelui tău ; îmi pare destul de rău că nu pot măcar să te sărut pe ochii tăi cei frumoşi; fă-mi să pot să-i pot săruta cât mai în grabă şi să pot a-ţi cere iertare dacă poate din prostie te-am jignit cu ceva; tu de mă iubeşti, desigur că mă vei ierta, şi vei veni la Iaşi, să ne mai îmbătăm unul de altul.Telegrafia-ză-mi de vii, te sărut dorindu-ţi toată fericirea lumii. Veronica Mihai Eminescu, Opere XVI. Corespondenţă. Documentar, coordonator Dimitrie Vatamaniuc, P. 624, Editura Academiei, Bucureşti,1989.

[15 februarie 1909]

Ilustre Domnule Profesor, Un şcolar puţin însemnat, care a ştiut poate mai mult să te supere decât să se folosească de învăţăturile Domniei Tale, îşi permite, cu tot respectul, a-ţi trimite din depărtare urarea sa cordială: Să trăiasă Ilustrul nostru Profesor Titu Maiorescu întru mulţi ani sănătos, cuminte şi vesel! Aşa cum din tinereţe îl ştie bătrânul şcolar I.L.Caragiale (I.L.Caragiale – Opere, VII, Corespondenţă). 4. Pracizează elementele situaţiei de comunicare (emiţător, receptor, cod, canal), precum şi scopul comunicării. 1. Bifaţi în căsuţele corespunzătoare situaţiile în care se desfăşoară un act de comunicare: □ cineva urmăreşte o piesă de teatru la televizor; □ câţiva elevi discută într-o pauză; □ un aparat de radio transmite într-o încăpere goală; □ la un megafon se anunţă vreme proastă pe o plajă pustie; □ un tânăr se destinde navigând pe reţele de socializare; □ purtătorul de cuvânt al guvernului tocmai citeşte în faţa ziariştilor un comunicat; □ un copil telefonează acasă, dar cel care răspunde la telefon nu-l aude; □ pe Stadionul „Dan Păltinişanu” are loc un concert la care asistă foarte mulţi tineri; 2. Pornind de la schema comunicării şi de la modelul de mai jos, completaţi tabelul următor, cu elementele care corespund fiecăreia dintre situaţiile bifate de voi la exerciţiul 1. situaţia cineva urmăreşte o piesă de teatru la televizor

emiţător(i) receptor(i) mesaj scenaristul, telespectatorii actele regizorul, piesei de actorul etc teatru

cod verbal (limbă), vizual (imagine) etc

canal context electronic tema piesei de teatru

3. Precizează elementele situaţiei de comunicare (emiţător, receptor, canal): a) „ În decursul acestei săptămâni, jumătatea vestică a Europei va fi dominată de un vast câmp anticiclonic, pe când în cea de răsărit va domina activitatea depresionară. Intensificările de vânt se vor resimţi în zonele vestice ale ţării îndeosebi la mijlocul săptămânii, corelate cu ninsoare. În Moldova, Bărăgan şi Dobrogea va fi viscol, în timp ce în restul ţării valorile termice vor fi deosebit de coborâte, caracterizând o vreme geroasă “. ( prognoza meteo în Jurnalul Naţional ) b) “Ca să judeci drept un lucru, trebuie să te îndepărtezi oarecum, dupa ce l-ai iubit. Nevoia aceasta e adevărată cu privire la ţări, la fiinţe şi la tine însuţi.” – André Gide “Ochiul minţii vede cel mai bine atunci când ochii simţurilor rămân închişi.” - Jonathan Swift “Lasă-i să vorbească: fii tare ca un turn ce nu se clatină oricum ar sufla vântul.” - Dante “Dacă doriţi să aveţi succes atunci înconjuraţi-vă de oameni ce ştiu să reuşească în viaţă.” “Dacă-i dai unui om un peşte îl hrăneşti o zi. Dacă-l înveţi să pescuiască, il hrăneşti pentru toată viaţa.” “Nu e important cât de mic eşti, important e cât de mare vrei să fii.” “E imposibil să zbori ca un vultur, dacă te-nconjori doar de ciori.” - John Kalench 4. Identificaţi funcţiile limbajului dominante în fiecare din enunţurile următoare: a) Îmi place în mod deosebit această carte, este extraordinară! b) Domnule, daţi-mi vă rog voie să trec! c) Sunt mai aproape dinţii ca părinţii. d) Trenul pleacă la ora şapte. e) “Moftangioaica româncă vorbeşte româneşte numai avec les domestiques, încolo franţuzeşte – acu ia lecţii de limba engleză.” (I.L.Caragiale, Moftangii, Românca). f) Tu, Oltule, să ne răzbuni! (Octavian Goga, Oltul) g) Trenul pleacă la ora 17:30 de la linia 3. h) „- Ce este optimismul? întrebă Cacombo. - Vai! zise Candide, este furia de a susţine că totul e bine când îţi merge rău.” i) Vai, ce vreme frumoasă! j) „Alo, mă auziţi?”, „Vorbiţi mai tare, vă rog!” k) „Apele plâng, clar izvorând în fântâne” (Mihai Eminescu, Sara pe deal) l) Alo! Mă auzi?, Mai eşti pe fir?, Înţelegi ce spun sau trebuie să repet?, Ai putut să deschizi fişierul pe care ţi l-am trimis? Hei! Mă asculţi? –Aşa, da, da. m) Oximoronul este o figură semantică bazată pe îmbinarea unor termeni incompatibili: tăcere asurzitoare, dureros de dulce, ţiuitul tăcerii, cioară albă; Când spun aici scriitor clasic, mă refer la valoarea sa reprezentativă în cadrul unei literaturi, nu la faptul că opera sa aparţine clasicismului. 5. Precizează scopul comunicării: “Doi creştini şi patrioţi vor scăpa ţara de hoţi”. (slogan politic) “D.A.- te-a furat în ultimii patru ani”. (slogan politic) “Radio de pici”. (slogan publicitar al unui post de radio condus de copii) “Ciuc, încă una şi mă duc!” (slogan publicitar) “Paxeladin : se dă la tuse! » ( slogan publicitar pentru un medicament contra răcelii) “Mulţumim pentru creditul acordat !”( slogan publicitar pentru o bancă )

6. Găsiţi trei exemple de utilizări ale limbajului în care funcţia poetică să se manifeste în afara literaturii (sloganuri publicitare sau politice). 7. Identifică elementele situaţiei de comunicare în următoarele scrisoare : Sinaia, 24 aprilie, 2010 Dragă Dana, Mă aflu momentan la Sinaia, unde îmi petrec vacanţa de pimăvară. Totul este aici minunat, vremea este superbă şi mă distrez extraordinar. N-am uitat că pomâine este ziua ta şi că împlineşti 18 ani. Ţi-am pregătit un cadou pentru această ocazie şi abia aştept să văd dacă-ţi place. Regret că nu pot veni la petrecerea ta, dar să fii convinsă că mă voi gândi la tine şi-ţi voi fi alături cu tot sufletul. Până atunci, te felicit din toată inima, îţi doresc multe satisfacţii şi bucurii, succes deplin la examenele care urmează. Te sărut şi te îmbrăţişez cu drag, Paula 8. Proverbele circulă de obicei în mai multe variante. Alegeţi pentru fiecare din perechile de mai jos varianta care vi se pare că „sună mai bine”: a. Lucrul de azi nu-l lăsa pe mâine./ Nu lăsa pe mâine ce poţi face azi. b. Lupu-şi schimbă părul, dar năravul, ba./ Lupul îşi schimbă părul, dar nu şi năravul. c. Spune-mi cu cine te însoţeşti, ca să-ţi spun cine eşti./ Spune-mi cu cine te însoţeşti, ca să ştiu cine eşti. d. Geaba vii, geaba te duci, geaba rupi cele opinci./ Geaba vii, geaba te duci, geaba rupi nişte papuci. 9. Alcătuiţi enunţuri care să ilustreze următoarele funcţii ale limbii: a. metalingvistică b. expresivă c. referenţială d. fatică e. poetică f. conativă