Filosofia preclasica greaca [PDF]

Zitiervorschau

Filosofia preclasică greacă fragmente din textele presocraticilor

Tehnoredactor: Paulina lvănuş

© 2006 Editura Paideia str. Tudor Arghezi, nr. 15, sector 2 71216 Bucureşti, România tel.: (+4021)316.82.08; 316.82.10 fax: (+4021)316.82.21

(10)973-596-357-4 ISBN (13)973-596-357-6 ISBN

Filosofia preclasică greacă fr agme nt e din textele presocraticilor

selecţia textelor: prof.dr. Ion Bănşoiu

Pai dela

Referinţe orfice - fragmente

A) VIAŢA ŞI l.

OPERA *

SUID. 'OpKeav6v 'tE EIE&v yevrotv Kai flTJ'tEpa TTJihlv]' aÂ.a� exov'ta npocrnk:q>UKuia� 'taupou Kal. Atov'to�. ev Jlf.croot & 9Eoii npoownov, exnv oc Kat enl. 't&v OOJlWV 7t'tEpâ, ffivoJlâcreat & Xp6vov âyftpaov Kaî 'HpaKÂJÎa 'tOV aU'tOV. cruVEÎVat oc au't&L tl)v 'A vâyKT] V, q>Ucrtv oucrav 'tl)V au'tl)V Kat 'Aopâcr 'tEtaV âcrffiJla'tOV OLwpyutWJlEVT]V ev nav'tt 't&t KOcrJlWL, 't&v ltk:pâtoov au'tOii Eq>a7t'tOJlEvllV. 'taU'tllV Ol Jlal Atymeat 'tl)V 'tphT]V âpxl)v Ka't a 'tl)v oumav Ecr't&crav, 7tÂ.l)v iht âpcrEv6911Âuv au'tl)V Ultk:cr'tftcra'to npO� EVOEL�lV 'tlÎ� 7tâV'tWV YEVVllllKJÎ� ahia�

..

. 6 Xp6vo� ouw� 6 BpâKwv yEvvâ'tat 'tpt7tÂ.JÎV yovftv· Aieepa,

q>T]cri, vo'tEpOV Kal. Xâo� ăltk:tpov Kat 'tphov ent 'tomm� "bpE�o� OflLXÂâJOE� ... âUa JliJv ev tou'tm� 6 Xp6vo� ffitov eyf.vVT]crEv ... Kal. •pi'tov enl. 'tOU'tm� BEov acrffiJla'tOV, 1t'tEpuya� E1tt 't(Î)V OOJlWV EXOV'ta xpucrâ� . 6� EV JlEV 'taÎ� Â.ayoot npoonk:q>UKuia� dxE •aUpaÂ.a�. enl. & 'tlÎ� KEq>aÂJÎ� OpciKov'ta nk:Â.roptov nav'tofunaî� Jlopq>aî� Br)piwv ivBaU6JlEVov ... Kat ilo' i] 9EoÂ.oyia

18 llpcot6yovov uvu�v eî Kat �ta KaA.eî 7tUvtcov BtataKtopa Kaî. oA.ou tou Koo�ou· 8to xaî. nava Kai.Eîcr9at. ATHENAG. 1 8 p. 20 Schw . . 'Opcptcoaîpav 1tp&tov, q>avm tE E� Evoc; t&. 1t«ivta yivecrem Kal. Eic; tamov &.vaÂ.uecrem [lobon fr. 5 Cr6n.].

4. DIOG. LAE RT. , Prooim. 1, 3 (fr. 5 Cr6nert). La atenieni s-a născut Musaios, la tebani Linos; după câte se spune. Musaios a

26 fost fiul lui Eumolpos , el a compus cel dintâi o Theogonie şi un poem Sfera, sustinând că toate se trag d in Unu şi se descompun tot în el. 7 . SERV. VERG. Aen . VI 667 theologus fuit iste (Musaeus)

post Orpheum et sunt variae de hoc opiniones: nam eum a/ii L unae filium, a/ii Orphei volunt. c uius eum constat fuisse discipulum. nam ad ipsum (d . h . Musaeus) primum carmen scripsit (Orpheus 1 A 1 ) , quod appel/atur C r a t e

r.

7 . S E R V I U S , V E R G . Aen. V I , 667 . Ac est M usa ios a fost teolog . A trăit după O rfeu şi există diferite păreri despre el: unii pretind că este fiul Lunei, altii, al lui Orfeu, al cărui discipol se constată că a fost . Căci în cinstea ac est uia (adică a lui M usaios) a scris (Orfeu 1 A l) primul său poe m , ce se c heamă

Crater.

B) FRAGMENTE DIN THEOGONIA LUI MUSAIOS, CĂ RŢILE 1, Il, III 1 (4 Kern (Rostock 1 898)) . SCHOL. APOLL. Rhod. 111 1 1 79 tv oe tflt y Mo'OOa î� Tttavoypmpiat [?l A.Eyetat 00; Kao11� EK tou �eA.8ev'tu wv Af.yn, " Acrtoaicrtrot CJ'UflflÎSat, oc; autov tA.Eitcrac; Bi&omv aut&t KTJOOÎI.trova 'tOV autou [oiKEÎOV] OtKE'tTJV, 01t0lt; OOTJYilt [Kat irriltat autou]' ov A.ajhllv E1tt 'tWV OOflOlV Eq>EpE crTJf.!aivovta ·� bOouc;· tA.9ci>v li' E1tt ·� âvatoA.ac; Kal. 'HA.irot crUf.!fltsac; OOKEî {yytacr9ilvat Kal. oihroc; E1tt tov Oivomrova tA9Ei:v 1taÎI.tv, Tiflropiav aut&t Em9ftcrrov· 6 OE imo t&v 1t0Alt&v U1t0 rilv EKEKpumo. U1tEÎI.mcrac; Be ti]v EKEivou �ittTJO"tV â1ti1A.9Ev Eic; Kpitîitv Kal. 1tEpl. tac; 9itpac; BtilYE KUVTJYEtrov tilc; 'AptEfl fltBoc; 1tapoucrTJc; Kat tilc; ATJtouc;, Kal. BoKEî U7tElÎI.ftcracr9at rilc; 7tâV 9TJpiov UVEÎI.EÎV t&v Eltt tilc; rilc; ytyVOflEVOlV' 9'Uf.!ro9Eîcra oc aut&t ril âvilKE crKop7ttOV EUflfYE9TJ, Uq>' ou t&t KEVtprot ltÎI.TJydc; U7t00AE't0' o9EV Bta 'tTJV autou âvopiav EV toîc; ăcrtpotc; UU'tOV E9TJKEV 6 ZEUc; u1to 'Ap'tt f.!ilioc; Kat ATJtOUc; âl;tro9Eic;. 6floiroc; Kat to 9TJpiov 'tOU ElVat flVTJflOCJ'UVOV yap crEO 'tO� YUJ.l.OU� dvat 'tOU't(J)l � crE nJl&.

m)

OE J.l.Ol xaîpE 'tE Kal. cruvtcrBt. tauta q>amv avaKaA.un:-rfJpta n:p&tov YEvEcrBat· EK 'tOU'tOU Of 6 VOJ.l.O� EYEVE'tO Kal. BEoîm real. avepiAwv �paocoos nopeoou, Em & •as a•uxias •axtw�. 6. râJlous EU'tEÂ.Eîs nowu. 1. •ov 'tE'tEÂ.EU'tT)KO'tet JlCtKâpt�E. 8. 7tpEcr�U'tEpov cr�ou. 9. 'tOV 'ta aÂ.Â.6'tpta 1tEpteypa�OJlEVOV Jlte!Et. 10. �T)Jltav aipou JlâÂ.Â.OV fi KEpOO� aicrxp6v· 'tO JlEV yap âna� Â.unftcrEt, 'tO 3e ad. I l . 't&t 3ucr'tuxouvn Jlll EmyeÂ.a. 1 2. 'tpetXU� iOv ilcruxov creamov oopqE, 01tWs crE aicrxuvooV'tat JlâÂ.Â.ov fi q>ojl&v•at. 13. •fis iliia� oirias npoo'tâ'tEt. 14. it yÂ.&crcrâ crou JlTJ 7tpo'tpEXE'too 'tOU vou. 1 5 . 9'UJ.loi'i KpU'tEt. 1 6. JlTJ E7tt9UJ.1Et a3'6va'ta. 17. Ev O&Ot Jlll crnEOOE npoâyEtv. 1 8 . JlTJOC 'tTJV XEîpa KtVEîv· JlCtvtxov yâp. 1 9. VOJ.lot� 1tEt9ou. 20. a3tKOUJlEVQS 3taÂ.Â.âcrcrou, uj3pt�OJlEVOs 'ttJlc:opoU.

1 . " Cunoaşte-te pe tine însuti. 2. Când bei să nu vorbeşti prea mult, căci o să greşeşt i. 3. Nu ameninta pe oamenii liberi , căci este o faptă nedreaptă. 4. Nu defă ima pe semenul tău, căci vei auzi lucruri ce te vor întrista. 5. N u alerga grăbit la ospetele prietenilor, dar zoreşte-te când aceştia se află la necaz. 6. Să-ti faci o nuntă modestă. 7. Pe om să-I fericeşti numai după ce a murit. 8. Respectă pe cel mai în vârstă. 9. Urăşte pe cel ce se amestecă în treburile altora . 1 0. Preferă paguba în locul unui câştig ruşinos, una te va supăra o singura dată, al doilea totdeauna . 1 1 . Nu râde de nenorocirea altuia . 1 2. Dacă a i cumva o fire aspră, poartă-te cu blândete , ca să inspiri mai degrabă respect decât teamă . 1 3 . Fă ord ine în propria-ti gospodărie. 1 4. Să nu îngădui gurii s-o ia îna intea mintii. 1 5. Stăpâneşte-ti mânia. 1 6. Nu dori ceea ce nu este posibil. 1 7. La drum nu te grăbi s-o iei îna intea (altora) . 1 8 . N ici nu gesticula, căci este un semn de sminteală . 1 9. Supune-te

58 legilor. 20. Dacă a i fost nedreptătit, împacă-te, iar daca ai fost jignit, răzbună-te ". d. THALES DI N M ILET, FIUL LU I EXAMYAS, A SPUS : 1 . tyyfu., 1tapa o' ăta. 2. cpiA.oov 1tap0Vt(J)V Kal U1tOVtOOV IJ.EilVTJÂ.O'U ttEIEam, IlÂ.11m· f.Ltl 'ttl v O\jftV JCaÂ.Â.w7ti�ecr9at, âÂ.Â.a 'tOl� E1tt'tllOEUf.Lacrtv dvat JCaÂ.âv. 'fltl 1tÂ.OU'tEt' q>llcri 'KaJC� f.LllOC otaj3aÂ.Â.E'tW cre Aâyo� 1t� 'tou� 1ticr'tE� KEJCOtVWV11K6'ta�'. 'o� âv Epâvo� EicrevEYKllt�' q>11cri 'wl� yoveootv, 'tO� au'to� 7tpoo&xou Kat 1tapa 'tWV 'tEJCVWV'. 'tOV NElÂ.OV ElltE 1tÂ.118UetV âvaK01t'tOf.LEVWV 'tWV EUf.Lâ'twv u7t0 't&v E'tllcriwv Evavnwv oV'twv. q>llcrt o' 'A7tOÂ.Â.OOwpO� EV 'tOt� XpovtJCOt� [FGHist. 244 F 28 11 1 028] yeyevficr9at au'tov Ka'ta 'tO 1tpW'tOV E't� 'tfi� 'tptaJCoo'tfj� 1tEf.l1t'tll� [EVâ'tll�?] OÂ.Uf.L1tt00o� [640].

(38) E'tEÂ.EU'tll(jf o' E'tWV f:j30of.Li]KOV'ta OK'tcO (ij, ro�

:UOmKpâ'tll� [fr. 10 FG H IV 50 1 ] q>11criv, Evevi]Kov'ta)· 'tEÂ.EU'tfjcrat yap E7tt 'tfj� 1tEV't11JCOO'tfj� 6yo611� oÂ.uf.Lmâoo� [548- 5], yeyov6'ta Ka'ta Kpolcrov, &t Ka l. 'tOV " AÂ.u v u7tocrxecr8at ăveu yeq>upa� 1tepâcra t, 'to peî: Spov 7tapa'tpE\jfav'ta [546, v. î. a. s. după A 6].

68 yqovam oc Kat ăÂ.ot 8aÂ.ai:, Ka8a aA.flc;

'bsEi>c; [C. 1 ] Kat 'Hmoooc; [VQI. C . 4] Kal TiapJ-LEVtOTJc; [28 A 1 5 ] Kat 3Evaq>6:vT)c; [ 2 1 A 1 8] !Cat 'bJ-L7tEOOKÂ.flc;

[2 1 A 25] Kat 8aÂ.flc; . . . ooo' acrtpoÂ.oyiav a�otf.pav E1t0tT]crav oi 1tEpt 'Apicrtapxov Kat TtJ-L6xaptv Kat 'ApicrtuÂ.Â.ov Kat "InnaPXov KataÂ.oyaOTJV ypaq>ovtEc;, Ev J-LEtpotc; np6tEpov J::uoo�ou Kat 'Hcrt6oou Kat 8aÂ.oii ypaq>6vtrov, d YE 8. E1t0tT]C!EV chc; UÂ.T]e&c; Ei7tEÎV < tt'lv > Eic; autov avaq>EpOJ-LEVT]V 'AcrtpoÂ.oyiav. Vg l. A 1 8-20.

1 . DIOG. LA E RT. 1, 23 ; Lex. Suda ; SIM PL. , Phys. 23, 29. Thales, cel d intâi - sustine traditia - a dezvăluit grecilor ştiinta despre natură , aşa cum este şi opinia lui Teofrast (Phys. opin. 1 , Dox. 475) . El însă se deosebeşte mult de aceştia, până într-acolo că-i lasă în umbră pe toti cei dinaintea lui. Se zice că n-or fi lăsat nici o operă scrisă, afară de Astrologia Nautică. PLUTARH , Pyth. or. 1 8, 402 E . Mai înainte vreme filosofii îşi expuneau doctrina, aşa cum a făcut Orfeu, sub înfătişarea unor poeme. Acelaşi lucru se poate spune despre Hesiod, Parmenides, Xenofan,

95 Empedocles ş i Thales . . . Faimă a u adus ştiintei astrologice şi discipolii lui Aristarh, ai lui Timoharis, Aristyllos şi H ipparchos, prin scrierile lor în proză, în vreme ce Eudoxos, Hesiod şi Thales au scris poeme în versuri, dacă într-adevăr Thales a compus, ca să zicem aşa, Astro/ogia care i se atribuie.

2. SCHOL. ARAT. 1 72 p. 369, 24 (Hyaden) 8aÂ.fi� IJ.Ev ouv ouo auta� El1tEV Eivat, ti]v IJ.E �OpElOV ti]v oev VO'tlOV.

2. Schol. ARAT. 1 72, p. 369 24. (Hyadele) Tha les pretinde că sunt două , una nordică şi alta sudică. TibPI APXQN AB / Despre Principii 1, 11 3. GALEN. in Hipp. de hum. 1 1 (xvi 37 K .) 8. IJ.Ev d1tEfJ Kat EK wu iS&xt6� !pT]O't tT]c; i>ypOtTJtOc;· i>ypou yap ovtoc; tOU 1tEpt tTjv yfiv tonou Kă1tEtta to f.LEV tt tfic; UypOtT]toc; U7t0 tOU i!Aiou E�UtJ.!t�EO'Sat Kal. yivm8at 1tVEUJ.!ata

tE

E� autou Kal.

tpo1tl'xc; i!Aiou tE Kal. O'EÂ.TJVTJc; roc; ou'x tac; UtJ.!ioac; tautac; Kal. tac; ava8uJ.!tUO'Etc; KUKElVOOV tac; tpo7tl'xc; 1t0t0Uf.LEVOOV, Ev8a ii taUtT]c; autoîc; xopTJytU yivetat, 1tEpl. tauta tpE1tOf.LEvOOV' to OE

n

autfic; U7tOÂ.Etno tou i!Aiou Kal. tEÂ.oc; ecrm8ai note �TJpav· taUtTJc; tfic; o6�TJc; eyEvEto, ffic; icrtopEî 0E6tA.oA.âou, EltElOTJ Kat autoEvta� uvatE8fjvat Ilu9ay6pat.

1 9. DIOG. LAERT. VIII, 6. Ci unii spun că Pyt hag oras nu a lăsat n i c i o lucrare scrisă. (Dar de fa pt iau lucru rile în glumă. C ă c i , măcar Hera c lit, filosoful naturii , mai că nu strigă când spune: " Pythagoras, fiul lui Mnesarchos, arată râvnă pentru cercetare mai mult decât toti ceilalti oameni şi, a dunându-şi aceste scrieri într-o culegere, şi-a făurit din ele o in te lepc i u ne proprie - o m u lt i m e de c u noşti nte, u n ră u meşteşug ". S-a rostit astfel deoarece Pyt hagoras începe scrierea sa Despre natură 1 1 6 în felul următor: " Nu! pe aerul pe care îl respir eu, pe apa ce o beau, nu voi răbda vreo

1 69 critică împot riva tratatu l u i a cesta ". Au fost atribuite l u i •

, , •

.

•

•

,

.

.

, "

,

••

•

, ,

,, Carte pentru educatie, Despre politică,

Cartea naturit) . (7) Iar ceea ce s-a transmis sub numele său, de fapt ne vine de la tarentinul Lysis, u n pythagoric exilat la T h e b a , u n d e a fost învătăto r u l lui E p a m i n o n d a s . D o a r Herakleides, fiul l u i Sarapion, n e spune în a l său Rezumat al

operei lui Sotion (fr. 9 FHG III, 1 69) că Pythagoras a mai scris o lucrare în hexametri Despre Univers şi un a l do ilea poe m ,

Discursul sacru (Hieros logos) - al cărui început sună astfel: " 0, vo i tineri, venerati cu tăcerea toate acestea! " - apoi a treia operă Despre s ufle t, a patra Despre e vlavie, a c i n c e a He/otha/es - titlurile fiind puse după numele p e care-I purta tatăl lui Epicharmos din Cos - a şasea, Crotona şi altele încă . Cât priveşte Discursul mistic ne spune că este al lui Hippasos, fiind scris pentru a-1 calomnia pe Pythagoras. De altfel, multe opere scrise de Aston crotoniatul au fost atribuite lui Pythagoras.

20 . - IX 23 (Parmenides) OOKEÎ 7tpW'tO� 1tEq>. Iar Fizica se spune că este a lui Brontinos. CLE M . , Stromat. l, 1 3 1 (11, 8 1 , 1 3 Stăbl.) . Însă ,. Peplul " şi ,. Fizica " sunt de Brontinos (cf. Kerkops, p. 1 6 1 ) .

5 . IAMBL. d . comm. math. se 8 p . 34, 20 Festa 8t6nw Kal. Bpmîvoc; EV 'tvou O"UO"tamv, totito o' ftV lieOEKUEOpoV, EV tffiv JtEV'tE A.qo�vrov O"tEpEffiv O"XTJ�atrov, Eic; crtmoc; V Eivat to :n:âv liEllciVT}tOV KUl 1tE1tEpUO"IlEYOV, avx+Iv OE to :n:\ip EUtOV 1.

tE

"

b Meta:n:ovtivoc; Kat b 'J:.q>Ecrtoc; 'HpaKÂ.Ettoc;.

8. CLEMENT, Protr. 5, 64, p. 49, 3 (Stahl). Au considerat o divinitate focul, atât Hippasos din Metapont, cât şi Heraclit din Efes.

9. A ET. IV 3, 4 (D. 388) TiapllEvi.oTJc; Kat "I. Kal. 'Hpadmoc; :n:uproOTJ [naml. tf(v wuxflv]. TERTULL. de anima 5 Hipparchus (so) et Heraclitus ex igni.

23 1 9. AET. IV, 3, 4 (D . 388) Parmenides, Hippasos şi Heraclit sustin că sufletul a re natura foc u l u i . TERTULLIAN U S , De anima 5 Hipparchos şi Heraclit derivă sufletul din foc .

1 0. CLAUDIAN. MAM . d e anim. 11 7 Hippon (so) Metapontinus ex eadem schola Pythagorae praemissis pro statu sententiae suae insolubilibus argumentis de anima sic prornuntiat · 1 o n g e a l i u d a n i m a, a l i u d c o rp u s e s t, q u a e c o r p o r e e t t o rp e n t e vi g e te t c a e c o v i d e t e t m o r t u o v i v i t' , unde autem, hac est quo principio, nescire se dicit (wie n. 1 1 aus einer gefalschten neupyth. Schrift) .

1 0. CLAUDIANUS MAMERTUS, De anima 11, 7 . Hippon din Metapont, care tine de aceeaşi şcoală a lui Pythagoras, după ce a înfătişat unele arg umente de necomb ătut, pentru a demonstra părerile sale despre suflet, se rosteşte în felul u rmător: " Cu totul altceva este sufletul, altceva este trupul; deoarece sufletul, chiar şi într-un trup amortit are vlagă, chiar şi în cel orb vede , c hi a r şi în c e l mort tră ieşte ". Dar de u n d e v i n e , adică din c e principiu deduce astfel, spune că n-ar şti să arate. 1 1 . IAMBL. de anima bei Stob. Ecl. 1 49, 32 p. 364, 8 W. aUa Kal. tofuov [naml. tov aptEţt,6v] a1t� J.!Ev om� i!.vwt t&v O'lfuyopdwv tftt 'I'UXfit O'Uvapflllv UKOUEt. Schol. a'tj..LE&tv & oouA.E&tv, u7toKEîaem· chj..LtvEc; yap oi oouA.ol" on & OOUAEUEl it eaA.acrcra Kat 'tO 1tUp UVEj..LOtc;, KU'ta 9Eîov VOj..LOV OTJAoVO'tl, 'tOU'tO & Kat 'H. Kat MEVEKpCtîTtc; dpTJKEV. c:Xpytcr'taTJ : oiovd 1:ouc; âvtj..Louc;. âXUVE'tov & 'to 1tOAUXU'tov · 'to yixp a Em'tanKov Ecrnv. EKri9Ecr8m ouv IJouAE'tUl Ota 'tOU't(J)V KUL 'H., on 1tclV'tU EVUV'tia âAA.fiA.otc; Ecr'tÎ. Kat' UU'tOV ... 0Ecr1tO�El VTJOOV . 'tfit yixp eaA.âcrcrTJl U1tOKElV'tat 'ta 1tAoia, 'tOOl oc 1tUpl it UATJ. Ej..LcpEloptwv o' ait;TJOOV" 'tOOV EV ElaA.âcrcrTtt cpSEtpaj..LEvWV.

1 4 a. NICANDROS, Aiexipharmaca 1 7 1 şi urm . : " Şi tu te-ai scăldat în apele sărate ale mării de culoarea violetei, ma rea pe care Ennosigaios a hărăzit-o să robească vânturilor împreună cu focul. Căci pe de o parte , prin suflările vrăjmaşe, focul cel veşnic viu este potolit, iar apa nesfârşită se teme de vânturile care alungă norii; pe de alta însă, când uraganul dezlănţuit pe mare pune stăpânire pe corăbii şi pe vieţuitoarele care pier înecate, materia ascultă de legea focului distrugător". SCHOL. â'tj..LEUElv înseamnă " a fi sclav ", " a te supune "; â'tj..LEVEc; sunt sclavii; că marea şi focul, evident după o lege divină, sunt robii vânturi lor, acest lucru I-au spus şi Heraclit şi Menecrates . . . . Aşadar, în acest chip, ş i Heraclit vrea să demonstreze că, după câte crede, toate lucrurile se opun (evavria) în sine unul altuia; &cr1t6�Et v11oov: corăbiile devin prada mării iar materia lemnoasă prada focului; Ej..LcpEloptwv o' ait;11&v : " cele ce pier în mare ". 1 5 . ARIST. de anima A 2. 405 a 24 Kat 'H. oc 'tftv ixpxiJv dvm cp11m 'lfUXTJV (wie Diogenes 64 A 20), d1tEp 'tTJV âvaEluj..L iamv [B 1 2], � ilc; 1:ciAA.a cruvicr'tTJmv. MACROB. S. Scip. 1 4, 1 9 (animam) H . physicus scintillam stel/aris essentiae. AET. IV 3, 1 2 (D. 389) 'H. 'tTJV j..LEV 1:ou KOyp&v, 'tftv OE EV 'toîc; �ffitotc; cl1t0 'riie; EK'tOc; Kat 'riie; Ev au'toîc; âvaEluj..LtâcrEwc;, Oj..LoyEvfl. Vgl . B 1 2. (Vgl. c. 1 8, 9).

275 1 5. ARISTOTEL, De anima 1 , 2 , 405 a 24. Şi Herac lit sustine (ca şi DIOGENES 64 A 20) că sufletul - în calitatea sa de exhalatie (fr. 1 2) din care se alcătuiesc toate celelalte - este principiul lucrurilor. MACROBIUS, Somnium Scipionis 14, 1 9 (Sufletul) , după Heraclit, filosof al naturii (physicus) , este o scânteie de esentă stelară. A ET. IV, 3, 1 2 (D. 389). Heraclit pretinde că sufletul lumii reprezintă o e x h a 1 a t i e a locurilor umede care se află într-însa, în timp ce, dimpotrivă, sufletul vietuitoarelor reprezintă o îmbinare a e x h a 1 a t i e i care provine din exterior, cu cea care provine d in interior, ultima identică cu prima. Cf. fr. 1 2. (Cf. H ippasos, 9) . 1 6. SEXT. adv. math. Vll 1 26 ft. ( 1 26) 6 fi 'HpalCA.Et'to:;, Em:l. miA.tv EOOKEt &ool.v mt; XPfiCJ9at JlUp'tUCJt 70Cpt 'tOOV ayVOOUJlEVOOV, 010Cp oi 1tp0 TtJlOOV 70Cpt 'tOOV 1tÂ.EtCJ'tOOV, amCJ'tO\lt; CtJlv, Kaî EK 7tUV'trov €v Kaî El; f.v6� 1tuvm. Vgl. Plata Sophist.

242 D (A 1 0. 3 1 A 29). 1 0. PSEU DO-ARISTOTEL. De mundo 5, 396 b 7. Natura, la rândul ei, năzu ieşte spre contrarii; prin ele şi nu prin cele asemănătoare, înfăptuieşte ea concordanta; aşa, de pildă , a împerecheat partea bărbătească cu cea femeiască şi nu pe fiecare din ele cu partea de acelaşi sex: cea dintâi concordie a săvârşit-o prin unirea contrariilor, nu prin cele de acelaşi fel; pe cât se pare şi arta, imitând natura, săvârşeşte acest lucru; pictura, prin amestecul culorilor alb-negru, glaben-roşu, dă la iveală tot felul de chipuri concordante cu modelele; muzica, contopind laolaltă pe d iferrte voci sunetele înalte cu cele joase, sunetele lungi cu cele scurte, realizează o unică armonie; arta scrisului, d in îmbinarea vocalelor şi a consoanelor şi-a construit întreg m eşteşugul pe a cest proc edeu. Ac eeaşi idee era implicată şi în spusele obscurului Heraclit: " conexiuni sunt întregul cu neîntregul, concordantul cu discordantul, consonanta cu disonanta; din toate unu şi din unu toate " Cf. PLATON, Sophist. 242 D EMPED. A 29. =

11.

(ARIST.) de mundo 6 p. 40 1 a 8 't&v 'tE sootrov 'tU 'tE ăypta

KUÎ fif.lepa 'tU 'tE EV UEpl KUÎ E1tt yfj� KUt EV oocm PooKOf!EVU yivE'tUl

'tE

Kal. UKflUSEl Kaî q>flE\.pE'tat 'toî� 'toil 9Eoil 7tEte6f!Eva 9Ecrf!oî�· 1tâv ylip Ep1tE'tOV 1tÂ.TJYfit VEflE'tat, O); lj)TJffiV 'HpâKÂ.El'tO�.

1 1 . PSEU DO-ARISTOTEL, De mundo 6, p. 40 1 a 8. Animalele sălbatice cât şi cele domestice, lighioanele care trăiesc în aer,

287 p e pământ ş i în apă se ivesc , cresc ş i pier după rânduielile divine . Căci " orice târâtoare este mânată spre hrană de bici ", aşa cum se exprimă Heraclit. 1 2.

ARIUS. DID. ap. Eus. P. E. XV 20 (0. 4 7 1 , 1 )

Zftvwv ti"(v

\11\)Xi"(V AfyEt aio6ll'ttKi"(V avalh.>�iacrtv, Ka9a7tEp 'H. · l3ouA.6�EVO� yap E�!pavicrat, on ai 'JfUXat avalh>�tcO�EVat VOEpGeyyoJlEVTJ XtÂ.iwv et&v e�tKveîtat tflt !pE6q>pacrt� (Phys. Opin. 1 7] Ilapf.LEVtOTJV, ro� oc Zi]vc:ov 'Hcriooov. Vgl. A 1 1 2 1 8, 1 . A ET. m 1 5, 7 (D. 380) Il., l1TJflOKptt� oux to 7tK f:xoooav aitiav 8t' ilv OEi'lpo f.LâA.A.ov il EKEtcrE PE'IfEtEV ăv· oux toi'lto f.Lovov f.!Ev KpaoaivEaeat, f.LTJ KtVEtcr9at ot. ANATOL. p. 30 Heib. 7tp� toutot� f:A.Eyov (Pythagoreer) 1tEpl. to f.!Ecrov toov tmm1pc:ov crtotXEiwv KEîcrem nva evaOtKov 8tcmupov Kujlov, ou ti]v flEO"OtTJta tfi� etcr� Kal. "Of.LTJpov Ei&vm A.Eyovta 'toocrov f:vEp9' 'Aiooo ooov oUpc:xv� tcrt' a1to yai11�· [E> 16]. toiKacrt of. Kata yE toi'lto K, au-rap E7tEn' U7t0 "tij�, fiv oil jlpo-rol. eioo"t� OOOEV

5

7tÂ.auov-rat, oiKpavot· UflTtXCXVtTt yap ev au-r&v a-rft9Eatv ie\Jvet 7tÂ.CXK"tov v6ov· oi & 'l� . . . EllPpteE� te'. 52

SIMPL. Phys. 1 47 ' 28 a1ta"C'1AOV KaA.d trov E1t00V tOV KOOI.l.OV tOV 1tEpt ·� jlpotEio� o��- 53-59 SIMPL. Phys. 1 79, 3 1 Kal. yap o\ito� ev tol.� � o6/;av '9EpllOV Kat \jiUXpOV apxa� 1tOtEî· taiita OE 1tp00ayopel>Et 1tUp

365 Kal. yfjv (Arist. p . 1 88a 20 ) Kat q>&� Kal. vUKta iitot mc6to�· 'Atyn y(xp JlEta ta 7tEpt aA.11eda� (p. 1 80) 'J.Lop' ooou o�iJmo� EipyE VOllJlCl JlllOC cr' E9o!; 7t0All7tEipV OOOV Kata ti!VOE �tacrew, VO>Jlâv ămco1t0v OJlJlCX Kal. itxiJmcrav aKouiJv Kal. yA.&crcrav, Kpîvat oc A.Oywt 7tOAU011ptv i::A.E-yxov E� EJlE!lEV P"ef.vta. JlOV� o' Ett JlU9o!; OOoÎO A.Ei7tEtat V EV t&to' ecrtiv· funv f1 OUK ecrnv. KEKpttat o' OUV, Wcr1tEp aVU-yKll. tTJV JlEV eâv av611tOV avcOVUJlOV (ou y(xp aA119iJ� E