Filosofia fictionalista a lui H. Vaihinger [PDF]

Zitiervorschau

ŞT. ZISSULESCU

rloctor

tn Filosofie Uuiv. 'Berlin

. 'FILOSOFIA FI�TIONÂLI8Tr A LUI

H. VAIHINGER

BUCUREŞTI Editura

..

TIPARUL

UNIVERSITAR", Str. Elie Radu 1

9

3

9

No. 6

ST. ZISSULESCU Bo-etor fn Filosofie Univ. Berlin

FILOSOFIA FI�TIONALISTĂ LUI

A

H. VAIHIN GER •

BUCUREŞTI Editura

.TIPARUL UNIVERSITAR", Str. Elia Radu No. Ci 1

9

3

9

PREFATA Studiul de faţă urmăreşte modestul scop de a prezenta publicului românesc, interesat de problemele filosofice, pe unul dintre gânditorii germani contem­ porani� H. Vaihinger, ale c.ărui idei au depăşit de multă vreme graniţele culturale ale Germaniei. Cum la noi filosofia sa este aproape necunoscută, iar marele public nu dispune de suficiente cunoştinţe de limba germană, penlru a se putea informa direct, ne-am gân­ dit că prin aceasta am putea aduce o modestă con­ tribuţie la mişcarea de difuzare a ideilor filosofice contemporane în cercurile celor interesaţi. Lucrarea noastră redă, exclusiv, ideile lui Vaihinger cuprinse în prea cunoscuto lui operă: " Die Philosop­ hie des Als Ob " , întrucât celelalte scrieri ale sale îmbrăţişează cu totul alte idei decât cele ce se referă la ficţiune. Fiind prima monografie în româneşte asupra lui V aihinger şi având de luptat cu multe greutiîţi de interpretare, lucrarea va avea desigur şi lacune; în schimb însă ea va fi un imbold pentru alţi cercetători de a relua problema şi a duo e-o mai departe cu noui forţe. Pentru un moment ea reprezintă to­ tuşi ceva. Şt. Zissulescu.

Filosofia ficţionalistă a lui H. Vaihinger 1.

Date biografice

Un curent filosofic conceput în amurgul veactilui scurs şi apărut în zorile celui de faţă, curent ce acuma câteva decenii s'a bucurat de o largă atenpune , dar care astăzi este unanim ignorat, este ficţiona­ lisrnul lui H. Vaihinger, cunoscut şi sub denumirea de filosofia lui .�caşi când''. Şi totuşi această igno­ rare nu e câtuşi de puţin îndreptăţită când ne gândim la profunziunea şi seriozitatea ideilor cuprinse în această filosofie, precum şi la consecinţele ei pentru teoria cunoaşterii. Născut din sânul pragmatismului, cu intenţia unei întemeeri idealiste a acestuia , ficţiona­ lismul duce prin consecinţele lui la un scepticism total. Inainte însă de a vedea mai amănunţit firul conducător şi cauzele cari au dus aci,socotesc necesar a da câteva lămuriri asupra vieţii şi personalităţii în­ temeetorului H. Vaihinger, �e_puţin cunoscut mai ales la noi.

6

Ş t.

Z

i ssul es cu

Hans Vaihinger s'a născut la 25 Sept. 1852 la Nehren, aproape de Tubingen în Wiirtemberg. Stu­ diile şi le-a făcut în trei mari centre germane, audiind şi lucrând la cei mai renumiţi profesori ai vremii. Ele cad între anii 1 870- 1 876 precum urmează: La Tubingen a studiat 8 semestre 1 870-74, ocupându-se pe lângă filosofie şi cu studii de filologie clasică, fi­ lologie germanică şi arheologie greacă. Dintre pro­ fesorii de filosofie de pe atunci audie pe Sigwart.z în special prelegerile de logică, pe care însă l-a pă­ răsit din cauza concepţiei teleologiste reprezentate de acesta şi care nu erau pe placul lui Vaihinger, apoi pe Liebmann. La Tiibingen şi-a trecut chiar examenul de doctorat în 1 874 cu lucrarea: " Die neuren Theo­ rien des Bewusstseins ", care i-a fost premiată de universitate, dar care a rămas nepublicată, conform regulelor universităţii. La 1 875 pleacă la Leipzig unde rămase 2 semestre, audiind în special pe her­ bartienii Drobitsch şi Struempell, apoi pe R. Ave­ narius şi W. Wundt� care tocmai atunci (187 5) venise la Leipzig. Anul următor 1 876 studiază la Berlin un singur semestru, audiind în special pe Ed. Zeller. De Helmholz, Steinthal şi Lazarus precum şi de Lasson şi Paulsen fu el mai mult sau mai puţin influentat. Studiile favorite îi fură însă la Berlin Hume şi John Stuart-Mill, care pentru concepţia fic­ ţionalistă erau de o influenţă covârşitoare. In Fe­ bţuarie 1877 obţinu venia legendi pe baza raportului favorabil al lui Laas şi fu numit docent privat pentru filosofie la universitatea din Strassburg. Ca lucrare

Filosofial P.cţionalist�

a

lui H. Vaihinger

7

maintat prima parte din ,.Philosophie des Als Ob", pe care o scrisese în iarna lui 1 876/77. La 1 883 fu numit profesor extraordinar .tot la Stras­ sburg, iar la 1 884 fu chemat la Halle �de în 1 894 fu ridicat la rangul de profesor ordinar. In 1 906 se retrase din învăţământ din causa vederii, care îl părăsise aproape complect, iar la 1 7 Dec. 1 933 muri la Halle ca profesor universitar emeritat. Operele scrise de Vaihinger sunt următoarele: 1 . Goethe als Ideal universeller Bildung. Stutt­ gart, 1 875. 2. Hartmann, Diihring und Lange. Zur Geschichte der deutschen Philosophie im 19. Jahrhundert. lser­ lohn, 1 876. de _a6ihtare

a

3. Kamnientar zu Kanfs Kritik der reinen Ver­ nunft. 2 vol. Stuttgart 1 88 1 - 1 892. 4. Zu Kants Widerlegung des Idealismus în Strass­ " burger Abhandlungen zur Philosophie". F reiburg i. Br. 1884. 5. Naturforschung und Schule. Vortrag (gegen Preyer ), Koln, 1 889. 6. Die transcendentale Deduktion. Halle, 1 902. 7. Nietzsche als Philosoph. Berlin 1902. 8. Dela 1 896 edită revista Kantstudien (Ham­ burg iar la 1904 înfiinţă Kantgesellschaft cu ocazia aniversării a 100 de ani dela moartea lui Kant. 9. Die Philosophie in der Staatspriifung. 1 906. 10. Die Philosophie des Als Ob. 1 9 1 1 (Editia 9 şi 10 în 1927) De remarcat e că la prima ediţie a lui

,.Die Phi-

8

Şt.

Zissulescu.

losophie des Als Ob" s'a dat numai

ca editor, spre vedea reacţia pe care o va strâni în cercurile filosofice din Germania şi numai după aceea să iasă la iveală. a

II.

Punerea problemei

Punctul de plecare al lui Vaihinger este următorul. Cum se face că noi obtinem rezultate corecte, deş _ i operăm cu reprezentări conştient false? Operăm cu "atomf , deşi ştim că conceptul nostru de atom e arbitrar şi fals; operăm cu "infinitul mic", deşi ştim că e o noţiune falsă şi contradictorie; în vieaţa prac­ tică admitem "libertatea voinţei" ca bază necesară ordinei sociale şi juridice, deşi aceasta este din punct de vedere lqgic un non-sens; în religie păstrăm o mulţime de reprezentări false, deşi suntem convinşi de falsitatea lor. Ceeace e însă şi mai curios e faptul că, deşi aceste noţiuni sunt false, operăm totuşi cu succes, mergând direct la scop. ,.Parvenim în domeniul teoretic, practic şi religios la ceva exact pe baza şi cu ajutorul falsului. Peste tot, lucrăm cu jicţiuni, caşi când ar fi realitii{i. Ce sunt deci aceste hcţmm! Punctu] de plecare şi imboldul către asemenea în­ trebări l-a găsit Vaihinger la mulţi dintre înaintaşii săi, desigur sub alte forme şi în alte raporturi de idei decât cele expuse de dânsul. Lotze este primul care a întrevăzut deosebirea dintre ficţiune şi ipo­ teză, deosebire care în concepţia lui Vaihinger )oacă

10

Şt. Zissules