Factori Care Influențează Comunicarea Interculturală [PDF]

Zitiervorschau

Factori care influențează comunicarea interculturală Prezentăm sintetic o serie de factori care condiționează decisiv comunicarea în context intercultural: • Sistemele de valori: sunt bazate pe evoluția culturală și determină opțiunile individuale și de grup, pot genera tensiuni sau conflicte imposibil de mediat. • Limba: limba engleză este validată pe plan internațional ca limbă principală de comunicare în relațiile economice, diplomatice sau culturale. Influența acesteia rezultă în mare măsură din faptul că țările în care această limbă este utilizată ca limbă maternă influențează fundamental domeniile de utilizare. Orice limbă de circulație internațională stăpânită reprezintă un atu pentru persoana capabilă să o folosească, deschizând accesul catre noi culturi. • Religia: percepția sacrului, sărbătorile religioase, influența religiei asupra bucătăriei, practicilor zilnice, etc, este un factor fundamental în comunicarea interculturală. În țările în care religia este clar separată de stat sau politică are o influență mai redusă, însă în țările în care nu există o astfel de separare, influența asupra comunicării interculturale e decisivă (ex. Statele islamice). • Percepția asupra timpului: concepția time is money vs. o abordare lejeră a punctualității influențează total comunicarea în context intercultural. Trebui reflectat asupra întrebării: Ce înseamnă în cultura mea să întârzii la o întâlnire? Dar pentru celălalt? • Stilul de comunicare: există culturi în care gesturile care însoțesc comunicarea sunt de o complexitate care reprezintă cheia decodificării mesajului verbal.

Bariere în comunicarea interculturală Putem identifica multiple obstacole în calea comunicării interculturale, pornind de la neînțelegerea limbii, credința în superioritatea propriei culturi și disprețul față de alte culturi, capacitatea redusă de ascultare, lipsa de sinceritate.

Posibile bariere în comunicarea internaţională În mod normal, barierele in comunicare apar atunci când oamenii înţeleg greşit sensul intenţionat într-un mesaj transmis de cineva provenind dintr-o altă cultură. Scopul studierii comunicării interculturale este de a reduce acele diferenţe care pot cauza neînţelegeri şi, întrucât mesajele sunt construite de indivizi, folosind cuvinte, un prim pas l-ar constitui identificarea factorilor care conduc la apariţia neînţelegerilor amintite mai devreme. Deşi nu existăo listă completa a acestor factori, pot fi totuşi sugerate următoarele domenii care influenţează acurateţea comunicării internaţionale: Neînţelegerile datorate limbiiutilizate- incapacitatea de a interpreta cu acurateţe mesajul. Aceasta este considerată ca fiind una dintre barierele principale într-o comunicare defectuoasă. Erorile de traducere, vocabularul, punctuaţia, pronunţia plus incapacitatea dea comunica în limba respectivă adâncesc diferenţele interculturale. Şocul cultural - incapacitatea de a înţelege sau accepta oamenii cu seturi diferite de valori, standarde şi stiluri de viaţa diferite de cele ale noastre. Acesta este la fel de important ca şi

primul factor, mai mult, acesta acţionând chiar în interiorul aceleiaşi culturi. Este vorba despre lipsa de recunoaştere a ceea ce alţi indivizi considera ca fiind important pentru ei Capacitatea redusă de ascultare - lipsa de concentrare necesară ascultării critice. Rezultatul îl reprezintă neînţelegerea mesajului sau mesajelor recepţionate. Oamenii care vorbesc limba engleză ca limbăstrăina au tendinţa de cele mai multe ori de a ignora cuvintele pe care nu le înţeleg în cazul în care ascultă pe cineva care vorbeşte în limba engleză. Ar mai putea fi amintităşi influenţa pe care o are accentul în cazul utilizării unei limbi străine. Etnocentrismul - credinţa că propria cultură este superioară celorlalte. Această barieră apare atunci când comunicarea orală sau scrisăconduce către o atitudine de superioritate.De obicei, oamenilor nu le place să fie umiliţi sau să simtă că ideile lor sunt interesante, dar greşite Insensibilitatea - lipsa de interes faţă de nevoile şi sentimentele celorlalţi. Pentru mulţi dintre receptori, emiţătorii apar ca insensibili atunci când comunicarea este abruptăşi exprimă o atitudine agresiva sau egoistă a emiţătorului. Lipsa de deschidere sau sinceritate - sentimentul existent atunci când climatul este prea formal iar oamenii nu se simt liberi să işi exprime deschis opiniile. Acest tip de comunicare determină apariţia neîncrederii, oamenii putând să creadă chiar ca informaţia le este ascunsă. Pentru evitarea sau depăşirea acestei bariere este necesară crearea unui sentiment de acceptare reciproca prin asigurarea unui mediu relaxat pentru schimburi interculturale. În cazul deplasării într-o misiune în străinătate, ar fi bine, conform Letitiei Baldridge 9 să aveţi următoarele informaţii de bază despre ţara respectivă: •Învăţati câteva expresii în limba ţării în care vă deplasaţi, cum ar fi: "bună ziua", "buna seara", "mulţumesc", "mă scuzaţi", "mi-a făcut plăcere să vă cunosc". •Familiarizaţi-vă cu îmbrăcămintea acceptată în ţara respectivă. •Familiarizaţi-vă cu tabuurile religioase importante existente în ţara în care veţi călători. •Interesaţi-vă despre situaţia politică a ţării, despre numele şefului statului, partidului politic aflat la putere. •Învăţaţi cum sa faceţi cunoştinţă în mod corect, adică să strângeţi mâna şi să vă spuneţi numele, să îi oferiţi imediat cartea de vizită, sau utilizaţi o alta formă de protocol care poate exista în acea ţară.

III

Principalele obstacole din calea comunicării interculturale sunt [9]: • Traducerea sau interpretarea greşită a simbolurilor verbale. Reprezentanţi ai unor culturi diferite, în cadrul activităţilor lor, comunică în mod normal prin intermediul limbii unor ţări terţe. Acest lucru conduce la interpretări diferite ale aceloraşi expresii verbale, ceea ce reprezintă o problemă destul de frecventă în contextul comunicării într-o limbă străină.

• Prezenţa unor norme şi roluri comportamentale. Normele dintr-o cultură determină în situaţii specifice un comportament strict reglementat. Ele controlează fluxul de interacţiuni sociale, cum ar fi rugămintea şi cererea, exprimarea sentimentelor şi emoţiilor. În procesul de comunicare interculturală persoanele implicate pot avea „tentaţia” de a transfera normele culturale proprii întrun context diferit, ceea ce este considerat extrem de nepotrivit. Rolurile comportamentale reprezintă un concept, care are o sferă de aplicare mai largă, şi constituie un set de reguli specifice unui anumit grup sau unei părţi a acestui. În unele culturi, anumite roluri comportamentale sunt valabile numai pentru bărbaţi sau pentru femei, pentru generaţia vârstnică sau pentru cei tineri etc. Încălcarea intenţionată sau din neglijenţă a acestor norme şi ignorarea rolurilor comportamentale inerente culturii pot pune bariere serioase în calea procesului de comunicare interculturală. • Credinţe şi valori. Acestea, de asemenea, pot să afecteze serios înţelegerea în comunicarea interculturală. Unii interlocutori nu vor fi dispuşi să ofere informaţii cu privire la scopurile lor personale, finanţe, şi planuri de carieră sau alte informaţii personale pentru străini. • Stereotipurile. Stereotipizarea este un alt obstacol în calea comunicării interculturale. În scopul de a organiza şi clasifica informaţiile pe care le primesc, oamenii sunt predispuşi la rezumare şi generalizare Stereotipurile reprezintă „convingeri răspândite într-un grup de oameni”, fiind o formă de informaţie generalizată privind o anumită categorie sau un grup de persoane. Stereotipurile pot juca, de asemenea, un rol pozitiv în măsura în care acestea contribuie la predicţia unui anumit tip de comportament sau de reacţie. Dar, odată stabilite, ele sunt extrem de greu de schimbat, ceea ce se răsfrânge negativ asupra comunicării dintre culturi diferite. • Prezenţa prejudecăţilor. Prejudecăţile sunt asociate cu atitudinile negative faţă de un anumit grup de oameni. În timp ce stereotipurile furnizează informaţii cu privire la caracteristicile grupului de persoane cu care se comunică, prejudecata este, în fond, asociată cu sentimente sau emoţii (în cea mai mare parte negative) faţă de acest grup. Prejudecăţile sunt formate, de regulă, la nivel de subconştient şi, prin urmare, este dificil să fie modificate. Va fi nevoie de eforturi considerabile şi de un nivel ridicat de motivare pentru schimbarea prejudecăţilor, mai ales în cazurile în care schimbarea pozitivă vizează comportamentul anumitor grupuri de persoane. • Etnocentrismul. În literatura de specialitate, etnocentrismului este definit ca convingerea privind superioritatea culturii proprii faţă de altele. În pofida atitudinii, în general, negative faţă de persoanele care manifestă etnocentrism, ea are şi o latură pozitivă. Cunoaşterea şi selecţia unor anumite convingeri, inerente unei anumite culturi sau unui grup de indivizi, permite identificarea valorilor esenţiale, care au de o importanţă critică pentru această categorie de persoane. Etnocentrismului este principalul obstacol în calea comunicării interculturale, deoarece împiedică percepţia altui punct de vedere şi filtrează înţelegerea celeilalte părţi în procesul de comunicare.