Expertizele Mijloc de Proba [PDF]

Zitiervorschau

120

EXPERTIZELE - MIJLOC DE PROBA IN PROCESUL PENAL

puiui la dispozi|ie raportul expertizelor anterioare si toate probele de scris (semnaturi) ale presupusului executant, examinate anterior. La dispozifia expertului trebuie sa se puna inscrisul care confine textul (menfiunea) supus examinarii sau semnatura si probele de scris (semnaturi) prelevate de la presupusii executanfi. Examinarea scrisului pe baza de fotografii se face in cazul in care originalul s-a pierdut sau cand mentiunile au fost facute pe un obiect sau material neobisnuit (pe peretele unei case, pe o usa etc.). Daca la dispozifia expertului se depun exemplarele unui inscris, executate cu hartie de copiat, xerocopiile sau fotografiile acestora, examinarea este mai dificila. Rezolvarea cu succes a problemelor puse in fafa expertului depinde de calitatea si de cantitatea probelor de scris de comparable (probelor de semnatura a presupusului executant). Scriptele (semnaturile) ce se prezinta pentru expertiza, trebuie sa indeplineasca anumite cerinje, din care amintim principalele doua cerinfe: - la prelevarea probelor de scris (semnaturi), liber, este necesar sa se verifice autenticitatea lor, adica daca intr-adevar ele sunt intocmite de persoana in numele careia sunt prezentate; - toate probele de scris (semnatura) trebuie certificate spre neschimbare de catre anchetatorul penal sau de instanta. Prezentarea unor scripte necertificate exclude posibilitatea efectuarii expertizei.

9.1.2.1. Importanta §i varietatea materialelor de comparatie Expertiza criminalistica a scrisului este una dintre cele mai raspandite categorii ale expertizei judiciare, avand drept confinut examinarea manuscriselor in vederea solufionarii problemei cu privire la executanfii textelor sau a semnaturilor. Examinarea se face comparand textul sau semnaturile in discutie cu un material

comparativ adecvat, provenit de la persoanele presupuse a fi executanfii actelor ce se examineaza.

9.1.2.2. Procurarea materialelor de comparatie Procurarea materialului de comparatie nu este sarcina experfilor, ci intra in obligafiile organelor care solicits expertiza si au obligafia de a verifica daca scriptele de comparafie provin de la persoanele carora li se atribuie, precum si de a le pune in discutia parfilor. In urma punerii lor in discufie, se inlatura toate probele de scris asupra carora parfile nu cad de acord. Dupa efectuarea acestor investigafii, probele de scris trebuie sa fie nominalizate si vizate de catre organele solicitatoare.

9.1.2.3. Caracteristicile materialelor de comparatie Materialul de comparatie trebuie sa fie cat mai amplu atat ca numar de piese, cat si ca intindere, pentru a cuprinde scrisul sau semnaturile persoanelor respective in cat mai multe variante. Aceasta se impune deoarece scrisul fiecarei persoane prezinta o serie de modificari si transformari datorita unor cauze (factori) diferite, fenomen care poarta numele de variabilitatea scrisului. Variabilitatea scrisului poate fi: a) temporala (succesiva) cand modificarea scrisului are loc in timp, in diferite etape din viafa persoanelor (varsta, profesie); b) condifionata - apare in funcfie de anumite cauze (factori) ce acfioneaza izolat sau simultan. Cauzele pot fi: - obiective (defectuozitatea instrumentului de scriere, folosirea unor instrumente neobisnuite, scrierea pe un suport in miscare sau necorespunzStoare, scrierea in condifii de iluminare insuficiente, in pozifii neobisnuite etc.); -subiective, care {in de persoana scriitorului (afecfiuni ale ochilor sau ale

Expertiza criminalistica a scrisului si a documentelor aparatului locomotor, schimbari ale tonusului muscular datorate proceselor de excitable sau inhibi^ie din scoarja cerebrala, stari de ebrietate, intoxica^ii grave, sub influenza drogurilor, sedativelor, tranchilizantelor etc.); c) modala (intalnita la majoritatea persoanelor) si se refera la dispozifta scriptorului de a scrie intr-un fel sau altul (variante ale scrisului: tehnic, cu inflorituri, lizibil, ilizibil prin deghizarea scrisului); d) intrinseca (ce ^ine de constructia semnelor grafice) si se refera la faptul ca aceleasi semne realizate prin aceleasi miscari nu vor fi identice in doua exerci^ii succesive, chiar daca sunt executate distinct si cu atat mai mult daca sunt intercalate intre litere diferite. De aici rezulta cu necesitate a se pune la dispozi^ia expertului un material cat mai bogat §i variat.

9.1.2.4. Clasificarea materialelor de comparatie Materialul de comparatie ce serves,te la efectuarea expertizelor poate fi incadrat in trei categorii: probe de scris libere (anterioare sau preexistente), probe intermediare2 si probe experimentale (executate la cerere). Probele libere (anterioare sau preexistente) sunt cele executate de o anumita persoana anterior cauzei §i fara a avea vreo legatura cu imprejurarile acesteia (scrisori, notice, acte juridice, cereri, autobiografii, declara{ii, corespondents de serviciu, semnaturi pe diferite acte la diverse organe etc.). Aceste probe au o valoare foarte mare in expertiza criminalistica a scrisului pentru urmatoarele considerente: - ipoteza deghizarii este redusa la mi nim; - fund intocmite in condign diferite, ele con|in mai multe variante ale scrisului persoanei respective; - scrisul este mai natural, mai apropiat de scrisul obisnuit al scriptorului, nefiind 2

Din practica judiciara s-a desprins §i aceasta categoric.

121

afectat de starea emotiva sau teama, date de executarea probelor in fa^a instan^elor sau organelor de ancheta; - reprezinta o garan^ie a autenticita^ii semnaturilor sau a textelor scrise de mana, in situa^iile in care actele sunt intocmite in fa^a unor organe de stat. In cazul examinarii cifrelor, se vor cauta scripte cu diverse opera^iuni materiale, cu insiruiri de cifre cum apar in diferite registre sau in diverse note cu cheltuieli gospodaresti. In cazul expertizarii semnaturilor se vor procura acte care sa con^ina mai multe variante ale semnaturilor presupusului autor, inclusiv cele prescurtate (acte de serviciu, condica de prezen^a, la serviciile de stare civila, eliberarea buletinelor de identitate si pasapoartelor, acte notariale etc.). Probele libere trebuie depuse in original. Nu se admit duplicate, fotocopii sau xerox intrucat se limiteaza posibilitatea studierii caracteristicilor scrisului de catre expert. Fac excep^ie actele care sunt supuse restric^iei de a fi scoase din institutii sau cele incorporate in mape sau registre cu care se lucreaza in mod frecvent (registrele de stare civila). Fotocopiile si xerocopiile vor fi certificate. Condifiile ce trebuie sa le indeplineasca probele libere: - sa fie scrise in aceeasi limba cu ac tele de expertizat; - actele sa fie de acelasj tip (de exemplu, daca se expertizeaza contracte, sa se procure de preferin^a acte sub semnatura privata sau autentice); - actele ce se examineaza §i probele libere sa fie scrise de preferin^a pe cat posibil in aceeasj perioada de timp sau perioade apropiate; - in masura posibilita^ilor sa se procure acte scrise in condign similare, referitor la instrumentul de scris (stilou, pix, creion etc.) si suportul de hartie (velina, .semivelina, ziar, carton etc.). Pentru a garanta autenticitatea provenien^ei probelor libere, ele trebuie prezentate presupusului executant pentru ca acesta sa

122

EXPERTIZELE -MIJLOCDEPROBA INPROCESUL PENAL

confirme ca le-a scris personal, iar in cadrul dezbaterilor sa fie puse in discufia partilor, aceasta pentru ca exista riscul ca unele acte care ar trebui intocmite personal, sa poata fi scrise si de alte persoane. Probele de scris intermediare3 sunt manuscrisele intocmite dupa declan§area litigiului sau procesului penal, care pot fi in legatura cu cauza respectiva (cereri de chemare in judecata, declaratii, note explicative, dovezi de indeplinire a procedurii, notite cu propuneri de probe etc.) sau nu sunt in legatura cu cauza, dar nu sunt intocmite pentru expertiza (scrisori adresate rudelor sau cuno§tintelor, notice etc.). Ele nu au valoarea probelor libere, intrucat la data intocmirii partea putea sa presupuna ca se va ajunge la efectuarea expertizei §i ca vor putea fi folosite drept material de comparafie, pentru ca: - in aceasta situatie, deghizarea scri sului este mai probabila; - aceste acte fiind scrise mai citet, lipsesc tocmai elementele caracteristice scrisului natural, spontan, cand autorul are in vedere in mod special lizibilitatea scrisului; - in cazul in care actele ce se expertizeaza sunt mai vechi, se pot constata diferen^e mai mari sau mai mici in funcfie de modificarea scrisului autorului in decursul timpului. §i in cazul acestor probe, trebuie prezentate scriptele presupusului autor si sa fie puse in discutia partilor. Probele de scris experimentale (executate la cerere) sunt cele care se executa special pentru efectuarea expertizei. In cazul in care aceste probe sunt solicitate de organele polifiei sau parchetului, acestea pot fi executate la sediul lor. In cazul in care sunt solicitate de instanfa este bine ca probele sa fie executate in camera de consiliu intrucat solemnitatea §edintelor de judecata poate crea persoanei o stare emotiva care sa-i afecteze scrisul, iar 3

Din practica judiciara s-a desprins $i aceasta categoric.

din cauza proceselor care sunt pe rol, timpul avut la dispozitie este mult mai redus. Aceste probe sunt de multe ori insuficiente pentru a se ajunge la o concluzie certa deoarece: - unul din factorii care influenteaza scrisul - starea subiectiva a scriptorului in momentul intocmirii actului cercetat - nu poate fi reprodus in timpul efectuarii experimentului; - in privinta datei intocmirii, probele experimentale se pot apropia de actul cercetat numai in cazul in care acest document a fost scris relativ recent; - la data luarii acestor probe de scris, persoana este in cunostin^a de cauza cu privire la efectuarea expertizei si ca atare, fiind de rea credin{a, isi poate deghiza scrisul.

9.1.2.5. Reguli speciale pentru pregatirea materialelor de comparatie in cazul probelor experimentale - Li se va cere persoanelor banuite sa scrie in primul rand declaratii sau note explicative in legatura cu unele imprejurari, chiar fara legatura cu cauza respectiva, pentru ca atentia sa le fie concentrata asupra continutului acestor acte §i nu asupra modului de realizare a scrisului. - Se va proceda, apoi, la dictarea unui text pregatit din timp, in care sa figureze cuvinte, men^iuni din text, fraze sau chiar textul de examinat in intregime. Aici se vor avea in vedere: -textul sa corespunda din punct de vedere al limbii; -daca textul este executat in acte specifice (foi de operaduni CEC sau documente financiar-contabile) §i probele scrise trebuie prezentate de sub forma unor asemenea documente, intrucat pentru expertiza prezinta important §i dimensiunea, liniatura, starea suprafejei documentelor; - dictarea se va face calm, cu voce lina si in acela§i ritm, fara indicatii cu privire la amplasarea textului, alineate, ortografie si punctuatie;

123

Expertiza criminalistica a scrisului s.i a documentelor - abrevierile, cuvintele straine, expresiile tehnice, cuvintele necunoscute de scriptor nu se dicteaza litera cu litera, ci sunt lasate sa fie scrise a§a cum dore§te s.i cum o face in mod curent; -daca se constata ca scriptorul vrea sa-§i modifice scrisul s.i in acest mod incetine§te sau grabeste ritmul scrisului, acest lucru trebuie impiedicat prin accelerarea sau incetinirea dictarii; -se va cere persoanei sa execute scrisul in toate variantele pe care le cunoa§te, pe diferite file. Daca varianta cautata nu apare in scripte, i se va indica sa o execute (majuscule, sens tehnic, caractere gotice etc.); - probele sa fie executate pe cat posibil in acelea§i conditii in care a fost scris §i actul in litigiu (in picioare, §ezand, cu foile de hartie aplicate pe perete, cu mana stanga, cu sau fara ochelari, cu acelas.i gen de in strument de scris, pe acela§i gen de hartii sau formulare) facandu-se mentiunea pe ele (probe) modul in care au fost luate; - nu se da actul in litigiu pentru a fi copiat de eel in cauza, deoarece ar avea multe posibilitati sa-§i deghizeze scrisul. • In cazul in care actul litigios confine cifre, scriptorul va fi pus sa efectueze diferite operatiuni matematice pentru a i se distrage atentia de la forma cifrelor, el fiind concentrat in efectuarea calculelor. • Daca scrisorile anonime sunt insotite de plicuri, i se va cere persoanei sa completeze §i plicurile, intrucat plasamentul mentiunilor, marimea literelor §i chiar forma lor pot furniza elemente cu caracter identificator. • Cand se expertizeaza semnaturi, este necesar ca acestea sa fie luate in primul rand de la titulari §i apoi de la persoanele banuite. Ele se executa pe mai multe foi de hartie, care trebuie luate dupa executarea a 5-7 semnaturi. In cazul semnaturilor ce trebuie sa fie executate pentru alte persoane, scriptorului i se cere sa scrie initial numele §i prenumele titularului §i apoi sa execute propriile-i semnaturi.

9.1.3. Metoda de baza in expertiza criminalistica a scrisului Metoda de baza folosita de expert, a§a cum am aratat anterior, este cea a comparatiei4, precedata de examinarea separata a scrisului incriminat §i a celui de comparatie. In acest mod se determina caracteristicile speciale (forma semnelor grafice) din compararea carora rezulta asemanarile §i deosebirile. Acestea sunt puse in eviden^a cu ajutorul ,,raportului de expertiza" intocmit de expert, lucru pe care-1 ilustram in continuare. In prezent, criminalistica romaneasca beneficiaza de o tehnologie de inalta performanta (de altfel singura din sud-estul Europei) reprezentata prin aparatul VSC 2000 (static de examinare a documentelor, comparator video-spectral 2000). Aparatul reprezinta o combinatie intre ingineria digitala §i noile aplicatii software ce permit analiza documentelor in spectrul vizibil §i apropiat de regiunile ultraviolet §i infraro§u. Aparatul este echipat cu doua camere video, una sensibila la infraro§u §i cealalta de inalta rezolutie color, care permit compararea a doua specimene preselectate prin combinatii de filtre §i lumini ce produc conditii de maxim contrast de imagine. Aparatul dispune de un microspectrometru de la 400-1000 nm ce contine informatii spectrale cantitative ale reflexiei §i luminiscentei cernelurilor §i hartiei. Se pot obtine diagrame spectrale ce pun in eviden^a adaugiri de texte. VSC 2000 poate fi utilizat, de asemenea, la relevarea scrisurilor invizibile (v. in acest sens articolul: ,,Semnatura invizibila" de Gh. Ene din revista ,,Criminalistica" nr. 5 anul I, noiembrie 1999) §i greu lizibile, la 4

Referitor la aceasta, de la Ordway Hilton, ne-a ramas urmatorul pnncipiu: ,,Daca doua scrisuri - dintre care la unul autorul este cxmoscut, iar la celalalt nu prezinta in urma examinarii comparative una sau mai multe deosebiri caracteristice sau fundamentale, fara ca acestea sa fie explicate in mod logic, scrisurile respective nu au fost executate de aceea§i persoana".

124

EXPERTIZELE - MIJLOC DE PROBA INPROCESUL PENAL

relevarea scrisului initial, sters chimic, mecanic sau acoperit cu diverse substance. Permite stabilirea succesiunii gramelor (semnatura, stampila), adaugiri de text, analiza comparative a scrisului (scrisul de mana, masini de scris, scos la imprimanta sau reproduse prin metoda xerox) cat si a impresiunilor papilare. Al&turi de acest aparat mai mentionam videomicroscopul de mare putere CVM 2000 ce permite mariri de imagini de pana la 1000 ori si transfer de imagine in VSC 2000 pentru analize. Intreaga analiza a documentelor si demonstratia privind o anume lucrare se realizeaza intr-un timp extrem de scurt in comparatie cu eel mai dotat si rapid in lucrari, laborator clasic. Aceste date, de altfel, au fost prezentate in comunicarea cu titlul: ,,Utilizarea VSC 2000 in examinarea tehnica a documentelor", de V. Bogdan si C. Radu la al V-lea simpozion national de comunicari stiintifice: Criminalistica romdneasca la sfdr§it de secol. Umbre §i lumini, care a avut loc la Cluj-Napoca in perioada 27-28 mai 1999, organizat de Societatea Romana de Criminalistica si Criminologie si Universitatea ,,Babes-Bolyai" - Facultatea de Drept. Expunem in continuare o spefa care isi propune sa prezinte pe langa modul de abordare a obiectivelor unei expertize asupra unui inscris sub semnatura privata si importanja VSC 2000 la efectuarea unei astfel de lucrari: In vara anului 1993, cetajeanul RaduSorin Dragan, de 50 de ani, din orasul Bistrifa, incheie un contract de vanzarecumparare a unui imobil situat in aceeasi localitate, concitadinului sau Cristian-Constantin Duca, valoarea fund stabilita, prin negocieri, la suma de 30 000 DM. Cumparatorul ofera la incheierea tranzactiei, ca prima transa a pretului stabilit, un autoturism Volkswagen, pe care il evalueaza la 4650 DM, restul urmand sa fie achitat in numerar. Dupa mai multe tergiversari ale restituirii datoriei, cele doua parfi incheie la da-

ta de 10 august 1994, un act aditional la contractul de vanzare-cumparare, in doua exemplare, prin care se certifies faptul ca pana in acel moment, cumparatorul a platit, iar vanzatorul a primit suma de 550 DM, in contul sumei datorate, document semnat de ambele parfi. In perioada ce a urmat, cumparatorul refuza sistematic sa mai restituie banii datorati, sustinand ca s-a achitat de obligajii fafa de vanzator, ceea ce 1-a determinat pe eel din urma sa se adreseze justitiei pentru recuperarea sumei ce i se cuvenea. Ca proba in aparare, cumparatorul prezinta organelor de ancheta exemplarul doi dactilografiat cu hartie copiativa albastra al unui act aditional la contractul de vanzarecumparare incheiat intre parti, datat tot 10 august 1994, prin care se certifica predarea si respectiv primirea sumei de 21 000 DM in contul pretului stabilit. Documentul poarta la pozitiile respective semnaturi depuse, de asemenea, cu hartie copiativa albastra. Sub semnatura cumparatorului apare, in forma latenta, urma unui scris ce pare a fi o semnatura (fig.9.1). Vanzatorul Radu-Sorin Dragan contesta documentul prezentat, in totalitate, inclusiv semnatura existenta sub numele sau. In aceasta situatie, organele de ancheta se adreseaza expertului grafoscop, caruia ii stabileste urmatoarele intrebari: - daca cele doua acte aditionale purtand aceeasi data au fost dactilografiate cu aceeasi masina de scris; - daca aceleasi documente au fost dac tilografiate de aceeasi persoana; -daca semnatura depusa la pozitia: ,,Am primit" din cuprinsul actului aditional in referire la suma de 21 000 DM a fost executatS de vanzator; -daca urma latenta de scris de pe documentul contestat este o semnatura si de catre cine a fost executata. Prin mijloacele tehnico-criminalistice clasice, examenul scrisului dactilografiat depus pe cele doua acte a condus la concluzia utilizarii aceleiasi masini de scris, baza

Expertiza criminalistica a scrisului §i a documentelor constatarii fund: pasul masinii, forma §i dimensiunile caracterelor, distan^a dintre randuri, caracteristicile individuale legate de pozitia deplasata a unor caractere fata de celelalte si de linia de baza a scrisului §i uzuri ale unor caractere, iar suprapunerea cuvintelor din text intregeste demonstra^iile efectuate. In ceea ce priveste persoana care a dactilografiat textele celor doua documente, analiza a relevat ca in ambele acte, scriptorul dactilograf, datorita automatismelor formate, executa constant elemente care-1 caracterizeaza, parte dintre ele fund: la substantivele proprii ori la inceput de fraza suprapune caracterul literei majuscule peste caracterul literei minuscule; despar^irea in silabe la sfarsit de rand se face incorect (de exemplu cuvantul Bistri^a, este despar^it ,,Bist" §i ,,rita"); introducerea de pauze nejustificate intre ultima litera a frazei s.i punct; suprapune semnul parantezelor peste caracterele cifrelor aflate pe aceeasi tasta, respectiv 6 §i 7. Studiul grafic comparativ intre semnatura contestata si cea recunoscuta de vanzator a demonstrat ca, desi la o prima vedere, ambele semnaturi con^in, in aparen^a, acelea§i elemente de constructfe grafica, cea depusa pe actul adijional in referire la suma de 21 000 DM prezinta o serie de diferen{e, astfel: nesiguranta executarii traseelor, datorita unor ezitari s.i viteze scazute in trasare, lipsa unor cro§ete ori reintoarceri in debutul sau fmalul unor grafisme, mlocuirea buclelor reale §i virtuale cu repasari ale traseelor, formele rotunjite sunt executate unghiular ori semiunghiular, deplasarea unor componente grafice fa$ de anumite repere (incipience, Hnii, intersectii etc.) - (v. fig.9.2, semnatura recunoscuta, §i fig.9.3, semnatura contestata). Constatarile de mai sus pun, desigur, bazele concluziei ca semnatura de pe actul aditional prezentat de cumparator nu a fost executata de contestatar, ci de o alta persoana, dupa model original. A§a cum aratat in prezentarea spetei, pe actul adi^ional contestat, sub semnatura cumparatorului Cristian-Constantin Duca, se

125

observa urmele unui scris in forma latenta, depus cu hartie copiativa albastra, ce pare a urma traseul unei semnaturi (fig.9.4). Examinarea cu mijloace optice clasice - lupa, microscop - nu au dat rezultate, fapt pentru care am apelat la dispozitivul ultraperformant VSC 2000, de produce britanica, cu ajutorul caruia am reu§it aducerea scrisului in forma vizibila (fig.9.5). Simpla vizualizare a rezultatului ob{inut a stabilit ca suntem in prezen^a unei semnaturi, ale carei elemente grafice constitutive sunt asemanatoare celei recunoscute de vanzatorul Radu-Sorin Dragan. Dupa analiza grafica comparative amanuntita a semnaturii reactivate optic si a celei recunoscute de vanzator am concluzionat ca ambele au fost executate de acesta, insa pozi|ia ei nefireasca a necesitat explicarea momentului depunerii. In acest sens, cu acelasj dispozitiv VSC 2000 am realizat o supraproiecjie a celor doua semnaturi, rezultand nu numai formele grafice identice, ci §i dimensiunile si pozitia trasaturilor, ceea ce demonstreaza faptul ca semnaturile de pe actul adi{ional in referire la suma de 550 DM si eel in referire la suma de 21 000 DM, sub semnatura predatorului (cumparatorului) au fost executate concomitent (v. fig.9.6, unde in prima faza semnaturile sunt u§or depozitionate, iar in final suprapunerea este totala). Concluzia de mai sus, coroborata cu faptul ca la pozi^ia unde a semnat predatorul, unde initial a fost dactilografiat ,,Am primit" §i apoi anulat cuvantul ,,primit", completandu-se cu cuvantul ,,dat", semnatura primitorului executata de alta persoana §i nu in ultimul rand, faptul ca primul exemplar al acestui act nu exista, dovede§te indubitabil ca documentul denumit ,Act adifional la contractul de vanzare-cumparare", datat 10 august 1994 si in referire la restituirea sumei de 21 000 DM este contrafacut. (Ene Gh. ,,Semnatura invizibila", articol publicat m Criminalistica, revista de informare, documentare §i opinii, nr. 5 anul I, noiembrie 1999).

126

EXPERTIZELE -MJLOC DE PROBA IN PROCESUL PENAL

9.1.3.1. Raport de expertiza criminalistica privind un text anonim MINISTERUL JUSTITIEI LABORATORUL INTERJUDETEAN DE EXPERTIZE CRIMINALISTICE RAPORT OE EXPERTIZA CRIMINALISTICA NR ......

din ..... "

Dosar nr.166/92 al JUDECATORIEI ....... EXPERT: ..

OBIECTUL EXPERTIZE! Prin Tncheierea de §edint3 nr.101 din 15.IV.1992, se dispune efectuarea unei expertize grafice pentru a se stabili dacS textul Tn litigiu, respectiv anonima intitulata': ,,Domnule Georgescu, fntamplator v-am cunoscut TmpreunS cu...", a fost scrisS de numitul Pavel Constantin. OBIECTELE SUPUSE EXAMINARII

Piesa fn litigiu este reprezentatS de un Tnscris intitulat ,,Domnule Georgescu, Tntampla'tor v-am cunoscut TmpreunS cu...", scris cu cerneala neagrS pe o coala de hartie alba (cu dimensiunile formatului A4), fiind datatj tn final, (partea inferioara' a colii de hartie, Tn stanga) ,,21.09.'91" §i respectiv ,,Un fotograf (partea inferioara' dreaptS). Proba de scris reprezinta un text intitulat ,,Declaratie, Subsemnatul Pavel Constantin, domiciliat Tn localitatea...", scrisS cu cerneala neagrS pe o coala de hartie alb3 (avand dimensiunile formatului A4), fiind datatS Tn final (partea superioara' a textului, Tn stanga) ,,12.12.'91", iar Tn partea dreaptS fiind aplicata' semna'tura ,,C.Pavel". -

CONSTATARI ANALIZA COMPARATIVA DINTRE PIESA AFLATA IN LITIGIU SI SCRIPTA DE COMPARATIE, EMANATA DE LA NUMITUL PAVEL CONSTANTIN

Textul piesei Tn litigiu reprezinta' un scris cursiv, cu dimensiunea relativS mijlocie, cea absoluta p3trat§, continuitatea dimensiunii u§or inegaia, cu depasantele superioare §i inferioare variabile, cu raportul dintre majuscule si minuscule normal. Este un scris dilatat, cu spa^iile dintre litere §i cuvinte largi, iar cele dintre randuri normale, cu amplitudine normals. Constatam c3 este un scris cu mclinatje verticals cu u§oare tendinte spre stanga, dar Jn mod constant, cu randurile orizontale, cu finale progresive. fn privinta arcuirii, observSm c& nazalele sunt mixte (predominand forma Tn ghirlandS si semiunghiulara'). Este un scris cursiv, combinat, natural, de evolutie superioara. Constatcim o presiune moderate §i neuniforma' (cu ductele suitoare subtiri, iar cele coboratoare normale). Cat prive§te forma ductelor, evidentjem ductele cilindrice sj cele ascufite.

Fig.9.1. Documentul de vanzare - cumparare.

Fig.9.2. Semnatura recunoscuta.

Fig.9.3. Semnatura contestata.

Fig.9.4. Semnatura cumparatorului si formele unui scris in forma latenta depus cu hartie copiati va albastra.

Fig.9.5. Examinarea semnaturii cu ajutorul dispozitivului VSC 2000.

Fig.9.6. Semnatura predatorului (cumparatorului).

127

Expertiza criminalistica a scrisului §i a documentelor

Este un scris limpede, executat cu vitezS moderate, precis, legat, cu ovale Tnchise (uziteazS lacatuirea acestora) si unele deschise. Articulatia se face Tn ghirlanda. tn privinta oranduirii scrisului constatam un ansamblu ordonat, ingrijit, cu o claritate coplesitoare, Tncadrat sinistromarginat regresiv. La asezarea topograficS a textului Tn pagina evidentiem plasarea datei Tn partea stangS inferioara a colii de hartie, data fiind formata din cifre arabe, ziua, luna, anul fiind despSrtite prin puncte. In privinta modului de scriere al anului foloseste apostroful ('91). Plasarea titlului se face usor in partea stanga, dupa care apiicS virgula. Scrierea Tn partea dreapta, inferioara, a colii de hartie a cuvintelor ,,Un fotograf, si ceva mai sus, comparativ cu data 21.09.'91, se face Tn acela§i mod si la scripta de comparable. Caracteristicile grafice generale pe care le-am descris anterior, le Tntalnim si la scripta de comparat-ie emanatS de la Pavel Constantin. In continuarea analizei noastre vom descrie comparativ, ilustrat prin fotograme, cele mai caracteristice elemente grafice, pe care le Tntalnim Tn morfologia unor litere, atat din piesa Tn litigiu cat si din scripta de comparable emanata de la sus-numitul. In debut, minuscula ,,a" (fig.9.7) - se remarca prin absenta trasaturii preliminare, prin punctui de atac plasat Tn stanga la ora 09,00, prin ovalul lacatuit si unghiular la baza si prin grama a doua distantata, repasata la partea superioarS cu fmalul concav.

/.•

Fig.9.7. Minuscula ,,a" (de debut): a) litigiu; b) proba. In interiorul cuvantului (fig.9.8) aceastS minuscula are caracteristic legStura cu litera anterioara, punctui de atac plasat la ora 11,00 si grama a doua distantata unghiulara la partea superioara cu fmalul concav §i usor retinut.

Fig.9.8. Minuscula ,^i" (Tn interiorul cuvantului): a) litigiu; b) proba.

128

EXPERTIZELE - MIJLOC DE PROBA IN PROCESUL PENAL

In pozitie finala (fig.9.9) - evidentiem legatura cu litera anterioara, punctul incipient plasat in interiorul ovalului la ora 10 si grama a doua cu debutui separat, iar finalul concav.

/.

Fig.9.9. Minuscula ,,a" (de final): a) litigiu; b) proba. In pozitie finala, minuscula ,,a" (fig.9.10) -- are caracteristic legatura cu litera anterioarS, ovalul §i grama a doua executate sub aceeas, i grafica ca la minuscula ,,a", iar semnul diacritic plasat superior fn dreapta, executat fn forma semiovala, cu microcro§et fn debut si finalul u§or amplificat.

t

rt

f

*,' iFig.9.10. Minuscula ,,a" (de final): a) litigiu; b) proba. Depasanta ,,b" (fig.9.11) - se remarcS prin linia de atac prescurtata, cu debutui plasat deasupra liniei de baza a scrisului, prin bucla reals fntretaiata median, prin partea inferioara concavS si prin latul real cu finalul legat de litera urmatoare.

Fig.9.11. Minuscula ,,b" (de final): a) litigiu; b) proba.

Expertiza criminalistica a scrisului §i a documentelor

129

La depasanta ,,d" (fig.9.12) - observSm punctul de atac plasat intern la ora 9,00, ovalul semiunghiular la baz§ cu punctul final dirijat §i amplificat In stanga, bastonata distantata, buclata real cu finalul legat de litera urmatoare.

Fig.9.12. Minuscula ,,d" (de final): a) litigiu; b) proba.

.......

La abrevierea dv. (fig.9.13) - constatam depasanta ,,d" cu punctul incipient plasat in dreapta la ora 03,00, ovalul Tnchis, bastonata buclata real cu ducta coboratoare secants la oval si finalul legat de litera urmatoare; minuscula ,,v" are debutul buclat real, partea inferioarS concavS si finalul Tn forma de lat real sau u§or virtual.

Fig.9.13. Minuscula ,,dv" (de final): a) litigiu; b) proba. La depasanta ,,f" (fig.9.14) - observSm bucla usor deschisS, ducta coboratoare a partii inferioare u§or convex^, ducta suitoare mtreruptei §i bara u§or concav§, cu lat virtual In debut, iar finalul legat de litera urmatoare.

Fig.9.14. Minuscula ,,f': a) litigiu; b) proba.

130

EXPERTIZELE - MIJLOC DE PROBA IN PROCESUL PENAL

Tn interiorul cuvantului, minuscula ,,g" (fig.9.15) - se remarcS prin legSturile dintre litere, prin punctui de atac plasat intern la ora 09,00, prin finalul ovalului dirijat Tn stanga si prin grama a doua executata fn continuarea trSsSturii cu bucla reals TntretaiatS superior partii mediane si prin finalul tangent la oval. ____________

Fig.9.15. Minuscula ,,g" (in interiorul cuvantului): a) litigiu; b) proba. La grupul ,,gesc" (fig.9.16) - constatSm: - minuscula »g" are ovalul executat dupS aceeasj grafica, bucla intretaiata median si finalul ascendent; - minuscula ,,e" este redusa la o bucla reala; - minuscula ,,s" este executatS Tn continuare cu partea inferioara buclata triunghiular si finalul concav si ascendent; - minuscula Oc" are debutul ascutit si finalul ascendent legat de litera urmatoare.

b Fig.9.16. Grupul ,,gesc": a) litigiu; b) proba. La cuvantul ,,in" (fig.9.17) - constatSm: - minuscula „?" are linia de atac convexa, cu croset Tn debut, bastonul legat semiunghiular la partea superioarS cu finalul unghiular si semnul diacritic plasat superior Tn partea cu debutul Tn forma de croset, partea medians convexd si finalul usor ondulat; - minuscula ,,n" este executata Tn continuare cu gramele repasate la partea superioara si semiunghiulare la baza, iar finalul ultimei grame usor retinut.

.

Expertiza criminalistica a scrisului si a documentelor

131

Fig.9.17. Cuvantul ,,in ": a) litigiu; b) prob&. La grupul ,in" (fig.9.18) - remarccim minuscula ,,T" cu bastonul liniar sau u§or convex si semnul diacritic plasat superior cu debutui Tn forma de cro§et, partea mediant §i finalul legat de debutui nazalei ,,n" printr-o trSseitura extracaligraficS convexci; minuscula ,,n" are debutui buclat real, grama intai semiunghiularS la partea superioara, legatura dintre grame, de asemenea, se face semiunghiular, grama a doua repasatci cu finalul legat de litera urm§toare.

Fig.9.18. Grupul ,,in": a) litigiu; b) proba. Minuscula ,,m" (fig.9.19) - are caracteristic debutui convex, prima grama semiunghiularS la partea superioarel, gramele a doua si a treia unghiular-repasate, legatura semiunghiulara dintre grama intai sj a doua §i Tn ghirlanda Tntre gramele a doua si a treia, iar finalul ultimei grame concav §i legat de litera urmatoare; privite Tn ansamblu cele trei grame sunt gladiolate.

Fig.9.19. Minuscula ,jn": a) litigiu; b) proba.

132

EXPERTIZELE - MJLOC DE PROBA IN PROCESUL PENAL

Tn debut, minuscula ,,o" (fig.9.20) - se remarca" prin punctui de atac plasat fn partea stangS, prin ovalul Tntretalat submedian si prin finalul ascendent legat de litera urmatoare.

^

\£*= Fig.9.20. Minuscula ,,o": a) litigiu; b) proba. In interiorul cuvantului (fig.9.21) - aceasta minuscula are semnificativ legatura cu litera anterioara, punctui de atac plasat intern la ora 10,00 si finalul semiovalului dirijat in dreapta la ora 04,00.

ff T Fig.9.21. Minuscula ,,o" (in interiorul cuvantului): a) litigiu; b) proba. Depasanta ,,p" (fig.9.22) - se evidentiaza prin bastonul dedublat la croset in debut si prin grama a doua concava cu lat virtual Tn debut si finalul legat de litera urmStoare.

Fig.9.22. Minuscula ,,p": a) litigiu; b) proba. Tn interiorul cuvantului, minuscula ,,r" (fig. 9.23) - se remarca prin legaturile dintre litere (prima legatura se face sub linia de baza) prin trasatura preliminara prelungind, prin latul real si

Expertiza criminalistica a scrisului §i a documentelor

133

plasat superior corpului de liters, prin podis,ul amplificat, liniar si descendent si prin grama a doua concava.

Fig.9.23. Minuscula,,r": a) litigiu; b) proba. La grupul ,,re" (fig.9.24) - constatam: legatura cu litera anterioara, minuscula ,,r" cu partea superioara sub forma de lat virtual si grama a doua liniara plasata oblic (inclinata mult stanga) sj legata unghiular cu litera urmatoare; minuscula ,,e" are bucleta reala intretaiata inferior si finalul mult amplificat pe linia de baza.

Fig.9.24. Grupul ,re": a) litigiu; b) proba. Cuvantul ,,si" (fig.9.25) - se remarcS prin minuscula „§" executata in forma convexa cu croset In debut §i finalul buclat real, sedila plasata inferior, In dreapta §i executatci tn forma unghiularS; minuscula ,,i" este executata Tn continuare cu debutul rontunjit si finalul redus la un croset, iar semnul diacritic convex, amplificat cu croset in debut.

Fig.9.25. Cuvantul ,,si": a) litigiu; b) proba.

134

EXPERTIZELE - MJJLOC DE PROBA IN PROCESUL PENAL

La grupul ,,ti" (fig.9.26) - depasanta ‘’t" are trunghiul liniar sau usor convex cu croset in debut, sedila executata sub forma unei trasaturi concave si bara plasata submedian, usor convexa §i descendentS; minuscula ,,i" este executata Tn continuarea barei, fiind redusa la un microcroset, iar semnul diacritic prezinta aceeasi grafica ca la grupul ,,si".

Fig.9.26. Grupul ,,{i": a) litigiu; b) proba. Minuscula ,,z" (fig.9.27) - are caracteristic podisui superior redus la un croset diagonala u§or ondulatd, partea inferioara buciata real In dreapta si legate de bard printr-un lat virtual (stanga), finalul barei fiind amplificat ?i legat de litera urmatoare.

Fig.9.27. Minuscula ,^": a) litigiu; b) proba. La majuscula ,,E" (fig.9.28) - observam o imitare a modelului tipografic cu gramele Tntai si a patra executate sub forma unei tras§turi convexe cu debutul Tn forma de croset si finalul cu tampon, grama a doua plasata inferior cu tampon Tn final si grama medians usor ascendents intersectata de un alt tampon.

Fig.9.28. Majuscula ,E": a) litigiu; b) proba.

Expertiza criminalistica a scrisului si a documentelor

135

Majuscula ,,l" (fig.9.29) - se evidentiaza prin bastonul usor convex cu croset Tn final si prin semnul diacritic convex, de asemenea, cu croset Tn debut.

Fig.9.29. Majuscula I": a) litigiu; b) proba. La majuscula ,,V" (fig.9.30) - observam prima grams liniara, legatura semiunghiulara dintre grame si grama a doua convex^ cu finalul buclat real.

Fig.9.30. Majuscula ,,V": a) litigiu; b) proba. Elemente grafice caracteristice intalnim §i la alte litere, dar nu le mai descriem Tntrucat consideram suficienta analiza de mai sus pentru a formula urmatoarea CONCLUZIE Piesa Tn litigiu (fig.9.31) intitulatS Tn introducerea prezentului raport a fast scrisa de numitui Pavel Constantin de la care emana scripta de comparatie (fig.9.32).

.

EXPERTIZELE - MLJLOC DE PROBA IN PROCESUL PENAL

Fig.9.31. Piesa in litigiu din raportul de expertiza criminalistica.

Expertiza criminalistica a scrisului yi a documentelor

&sSU>