Exemplu Pledoarie [PDF]

Zitiervorschau

Stimati participanti, Va trimitem prezentul document cu scopul de a va oferi câteva idei principale despre cum anume se compune o pledoarie . Precizam ca în acest document va redam pledoarii a doua echipe de victime de la concursul de anul trecut, pa baza cauzei Dahij vs. Lamud Ruelf . Mentionam ca aceste pledoarii sunt exemple, puteti sa va formulati pledoariile dupa cum considerati, noi am vrut doar sa va oferim un exemplu. 1

PLEDOARIE 1 PLEDANT 1 INTRODUCERE Onorata instanta, stimati reprezentanti ai Guvernului, numele meu este .... si alaturi de colegii mei, .... - pledant, respectiv .... consilier, voi reprezenta interesele victimei în disputa Dahij vs. Statul Lamud Ruelf. Cu permisiunea Curtii, doresc sa rezerv un interval de 15 minute pentru pledoaria mea, acelasi interval pentru pledoaria colegului meu, respectiv 5 minute în scopul sustinerii dreptului la replica. Dar care sunt motivele pentru care ne aflam astazi în fata acestei instante? Primul si poate cel mai important motiv este acela ca reclamantul a fost torturat, discriminat, lipsit de libertate, de un proces echitabil, de viata de familie, respectiv de posibilitatea de a-si practica religia.Mai mult decât atât, violarea acestor drepturi este cu atât mai grava cu cât statul care a comis aceste încalcari, Lamud Ruelf, se erijeaza într-un asa-zis promotor al drepturilor omului. JURISDICTIE Cu permisiunea Curtii, ma voi referi deocamdata la întrunirea conditiilor de admisibilitate. Competenta Curtii este statuata prin prevederile art. 32 al CEDO. În cazul de fata, Curtea Europeana este competenta rationae personae sa se pronunte în cauza Dahij vs. Lamud Ruelf deoarece cererea înaintata face referire la o persoana careia Conventia Europeana a Drepturilor Omului i se aplica. În al doilea rând, Curtea detine o competenta rationae materiae, afirmatie motivata prin faptul ca cererea face referire întocmai la încalcarea unor drepturi recunoscute de CEDO. De asemenea, Curtea se poate pronuta datorita competentei rationae loci deoarece cererea este adresata împotriva unui stat semnatar al CEDO. Desi jurisdictia se bazeaza în esenta pe elementul teritorial, exista cazuri când ea este independenta de acest element. Bunaoara, aceasta situatie este incidenta atunci exista o implicare a agentilor Guvernului statului reclamat sau când se au în vedere probleme diplomatice si consulare, la fel cum se întâmpla în cazul de fata. Cu titlu exemplificativ, putem aminti cauza Lopez vs. Uruguay. Aici, Guvernul a sustinut ca masurile au fost luate din motive de 2

securitate. Comitetul Natiunilor Unite nu a acceptat aceasta argumentatie, motivând ca desi actele s-au desfasurat pe teritoriu strain, prezenta agentilor uruguayeni declanseaza raspunderea statului. În cele din urma, se arata existenta competentei rationae temporis deoarece Conventia se afla deja în vigoare. În ceea ce priveste calitatea de victima, reclamantul este atât o victima directa, precum si o victima potentiala a încalcarii dreptului la viata, în cazul în care se va ajunge la executarea sentintei Tribunalului Special. Faptul ca Lamudul a demarat actiuni pentru extradarea reclamantului nu îi retrage acestuia calitatea de victima deoarece o decizie sau o masura favorabila petitionarului nu este suficienta doar daca autoritatile au recunoscut si reparat violarea adusa Conventiei. În ceea ce priveste epuizarea cailor de recurs interne se arata ca aceasta a fost imposibil de realizat atât în fapt cât si în drept. Faptul ca la 6 februarie 2007 nu se terminase înca judecarea în prima instanta este pe deplin imputabil autoritatilor lamudene. Având în vedere faptul ca acestea cunosteau pericolul iminent caruia îi era expus dl. Dahij începând cu 3 octombrie 2005, pâna la 6 februarie 2007, este evident ca statul reclamat nu a depus diligenta necesara pentru solutionarea urgentasi cu precadere a cazului. Mai mult decât atât, potrvit regulii nullus comodum capere de sua injuria propria, nici un stat nu are dreptul sa beneficieze de consecintele propriei faradelegi. Astfel, Lamudul nu poate invoca propria lipsa de diligenta în solutionarea cazului pentru a acuza reclamantul ca nu a epuizat caile de recurs interne, în circumstantele în care acest lucru era imposibil de realizat. În mod evident, având în vedere lipsa unei hotarâri definitive, nu se poate vorbi de existenta unui termen de 6 luni. În baza argumentelor enuntate pâna în momentul de fata, solicitam cu respect, constatarea întrunirii conditiilor de admisibilitate în ceea ce priveste cauza Dahij vs. Lamud Ruelf. RATIONAMENT Onorata instanta ... problema cu care ne confruntam astazi prezinta, într-adevar, unele elemente inedite însa cu permisiunea dvs. voi indica rationamentul care va demonstra ca în acest caz poate sa existe o singura concluzie: aceea ca statul 3

Lamud Ruelf se face vinovat de încalcarea grava a prevederilor Conventiei. Rationamentul folosit este urmatorul. Vom demonstra, în primul rând, ca reclamantul a fost discriminat producând-se astfel încalcarea art. 14. Aceasta discriminare s-a concretizat prin lipsa unui proces echitabil, cu alte cuvinte în încalcarea art. 6. Ei bine, încalcarea acestor articole auxiliare, daca îmi permiteti sa le numesc astfel, a condus prin coroborare la încalcarea articolelor-obiect ale acestei cauze. Avem în vedere, de asemenea, o încalcare implicita a art. 13. Curtea este însa rugata sa constate ca violarea dreptului la un proces echitabil a fost de asa natura încât a exclus din statu nascendi o eventuala respectare a dreptului la un recurs efectiv, motiv pentu care el este subsumat încalcarii art. 6. Acest rationament va arata ca statul Lamud Ruelf este responsabil pentru încalcarea articolelor amintite, atât prin actiunea directa a agentului sau cât si prin omisiunea de a actiona în sensul acordarii unei protectii adecvate. Pentru aceste motive, desi partea reclamanta nu neaga culpa tangentiala a statelor Iluan si Morania, obiectul acestei cereri este stabilirea raspunderii statului Lamud Ruelf. ART. 2 COROBORAT CU ART. 6 SI 14 Voi face referire mai întâi la potentiala încalcare a dreptului la viata din cauza discriminarii si a lipsei unui proces echitabil. Curtea a statuat în cauza Abdulaziz, Cabales si Balkandali vs. Regatul Unit ca o diferentiere este discriminatorie daca este lipsita de o justificare obiectivasi rationala. Aceasta diferentiere a avut însa o natura subiectiva, fiind bazata exclusiv pe lipsa cetateniei lamudene, respectiv trasaturile fizice care din perspectiva Lamudului l-ar fi încadrat pe dl. Dahij în tipologia generala a teroristului. Prin aceasta, statul a încalcat nu doar art. 14 al CEDO dar si art 26 al Pactului cu privire la Drepturile Civile si Politice, respectiv art. 7 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului. Mai mult decât atât, Lamudul si-a nesocotit propria legislatie prin încalcarea art. 16 a Actului privind egalitatea persoanelor în coroborare cu art. K1 din Constitutie. Jurisprudenta arata ca reclamantii pot invoca încalcarea principiului nondiscriminarii, nu numai cu privire la drepturile si libertatile prevazute în Conventie ci si la orice drept prevazut de dreptul intern al 4

statului respectiv Astfel, conform dreptului lamudan, reclamantul ar fi trebuit sa beneficieze de protectie diplomatica. Lamud Ruelf nu se poate exonera de responsabilitatea de a fi cunoscut faptul ca Iluanul este un stat care nu ofera garantii juridice solide si nici protectie membrilor societatii. Astfel, se cunoaste ca rolul statului nu este numai de a aplica legea, ci si acela de a îndeplini obligatii pozitive. În acest sens dorim sa subliniem ca puterea discretionara a statului nu are un caracter absolut. Dl Dahij este o victima atât a atentatului cu bomba cât si a lipsei de protectie a Lamud Ruelfului deoarece prin refuzarea protectiei diplomatice de catre acest stat, reclamantul nu considera ca a fost judecat în Iluan de un tribunal independent si impartial în sensul articolului 6.1. În cazul de fata nu s-a aplicat regula conform careia dubiul trebuie sa profite acuzatului deoarece petitionarul a fost somat sa-si recunoasca vina înca de la primul interviu, fara prezenta unui avocat si fara sa-i fie data posibilitatea de a da explicatii. De asemenea, nu s-a tinut cont de faptul daca reclamantul reprezenta sau nu un pericol public. În cauza Neumeister vs. Austria Curtea a subliniat importanta caracterului reclamantului, moralitatii sale, a domiciliului, si a profesiei. Trecutul reclamantului din cazul de fata se leaga însa de mediul universitar, publicistic si de mediul de afaceri, respectiv nu de mediul criminal cu care domnia sa pe nedrept a fost asociat. Mai departe, Lamud Ruelf a încalcat principiul respectarii egalitatii armelor. Acesta implica obligatia de a oferi fiecarei parti o posibilitate rezonabila de a-si prezenta cauza în conditii care sa nu o plaseze într-o situatie de dezavantaj. Reclamantul a fost arestat pe baza unor fotografii de la locul exploziei bombei, dar, acuzarea considera ca acest lucru arata doar ca dl Dahij fost una dintre nefericitele victime ale atentatului si nu indica o implicare directa a acestuia. Discriminarea a condus, deci, la lipsa unui proces echitabil si în consecinta la o potentiala încalcare a dreptului la viata. Onorata instanta, permiteti-mi sa fac precizarea ca importanta dreptului la viata este primordial deoarece fara asigurarea acestuia toate celelate drepturi ar deveni iluzorii. Obligatia care decurge din art. 2 este aceea de a lua masuri 5

operationale preventive, necesare si suficiente pentru a proteja acele persoane, obligatie pozitiva procedurala (asa cum s-a aratat în cauza Oneryldiz vs. Turcia) care în cazul de fata a fost în mod evident nesocotita. Abolirea de facto a pedepsei cu moartea este consacrata prin ratificarea cvasiunanima a Protocolului 6 si prin Protocolul semnat la Vilnius în 2002, care prevede abolirea pedepsei cu moartea în orice circumstante. Ca si tortura, executia constituie un atac fizic si mental extrem asupra unei persoane lasate oricum fara ajutor, din cauza autoritatii guvernamentale. Curtea a avut recent ocazia sa se pronunte asupra problemei pedepsei cu moartea în cauza Öcalan vs. Turcia din 2003. Refuzând sa constate o violare a articolului, Curtea a subliniat totusi ca executarea unui condamnat la moarte care nu a beneficiat de un proces echitabil nu este autorizata de prevederile Conventiei. ART 3 COROBORAT CU ART 6 SI 14 În continuare, voi face referire la încalcarea art 3 privind interzicerea torturii din cauza discriminarii si a lipsei unui proces echitabil. Alaturi de art.2, articolul 3 al Conventiei înglobeaza una dintre valorile de baza a societatilor democratice care formeaza Consiliul Europei. Cu toate acestea, interzicerea torturii cunoaste o extensie la nivel global având caracter de ius cogens, deci principiul are aplicabilitate în întreaga comunitate internationala nu doar în cadrul statelor europene. Art. 1 din Conventia ONU Împotriva Torturii acorda torturii urmatoarea definitie: Tortura reprezinta orice act prin care unei persoane i se aplica tratamente dureroase, ce cauzeaza leziuni atât la nivel fizic cât si psihic, ca urmare a unui act intetionat cu scopul de a obtine de la acea persoana sau de la alte persoane informatii/marturii despre persoana în cauza sau despre terte persoane în legatura cu presupuse acte comise. Tratamentele aplicate în cazul de fata întrunesc asadar cele trei conditii esentiale pentru ca un act sa fie declarat tortura, respectiv - au existat traume la nivel fizic si psihic constatate în urma controlului medical efectuat de Crucea Rosie Internationala, a existat o actiune cu caracter intentionat si a existat un scop acela de a obtine marturisirea. Curtea face o distinctie clara între tratamentele inumane si tortura prin decizia în cauza interstatala Irlanda vs. Marea Britanie unde Curtea a catalogat drept tortura un ansamblu de 6

acte aplicate cu premeditare, în mod concertat, cu o intesitate si o frecventa suficient de mare astfel încât sa provoace leziuni grave de ordin fizic si psihic. Starea de inconstienta în care este adus dl Dahij din cauza repetatelor tratamente dureroase la care este supus, atesta ca se întruneste si conditia Curtii referitoare la intensitatea tratamentelor care constituie tortura. Acestuia i-au fost aplicate lovituri în mod repetat asupra mai multor zone ale corpului. Pe lânga leziunile evidente suferite în plan fizic aplicarea corectiei corporale îi provoaca implicit celui anchetat si o serie de traume în plan psihic. Întocmai ca în cauza Selmouni vs. Franta tratamentul nu a fost doar unul deosebit de violent ci a pus victima intr-o pozitie degradanta, nedemna. În consecinta, se poate stabili ca reclamantul a fost torturat. Însa el a fost supus la aceste tratamente în prezenta unui reprezentant al statului Lamud Ruelf, stat care avea obligatia ca membru al coalitiei care supervizeaza legalitatea reconstructiei statului Iluan si ca semnatar al tuturor pactelor internationale privind drepturile omului, sa vegheze asupra regimului de detentie cât si asupra modului în care se aplica normele internationale. În consecinta, Curtea este chemata sa decida asupra stabilirii raspunerii statului Lamud Ruelf pentru încalcarea art. 2 si 3 ale Conventiei coroborate cu art. auxiliare 6 si 14. Onorata instanta, va rog sa dati cuvântul colegului meu, dl ...... 7

PLEDANT 2 Onorata instanta, numele meu este .... si cu permisiunea dvs. voi continua argumentarea încalcarii articolelor 5, 8 si 9 în coroborare cu art. 6 si 14 ale Conventiei. ART. 5 COROBORAT CU ART. 6 SI 14 Prin faptul ca Dahij a fost lipsit de libertate înainte de fi beneficiat de o sentinta se atesta faptul ca prevederile aliniatului 1 ale prezentului articol au fost încalcate în mod flagrant în conditiile se cunoaste ca inculpatul nu trebuie deferit unei judecati arbitrare. În cauzele Tomasi vs. Franta, Brogan si altii vs. Regatul Unit, Curtea a dezvoltat o practica bogata în ceea ce priveste protectia dreptului oricarei persoane de nu fi retinuta peste perioada strict necesara, de a fi prezentata rapid unei autoritati judiciare care sa statueze asupra legalitatii arestarii sale, de a beneficia de garantiile procesuale necesare. În aceste conditii, se poate demonstra ca retinerea lui Dahij de catre autoritatile lamudene constituie un caz de capturare fortata. Capturarea fortata a suspectilor de terorism sau a celor suspectati de infractiuni grave reprezinta o masura prin care un stat actionând prin intermediul agentilor sai, sau prin indivizi aflati sub comanda statului, procedeaza la capturarea unui suspect prin întrebuintarea fortei si fara consimtamântul statului unde se afla suspectul în scopul de a-l trage la raspundere penala. În cazul reclamantului, sunt întrunite urmatoarele trei elemente: (1) existenta unui urmarit, suspect care se gaseste în afara teritoriului statului care doreste sa-l cerceteze, (2) suspectul sa fie capturat prin folosirea fortei si (3) capturarea sa fie executata de catre agenti ai statului sau de catre indivizi care actioneaza sub controlul statului Cauzele principale care determina utilizarea capturarii fortate au o legatura strânsa cu existenta, sfera si trasaturile extradarii. În acest context enumeram mai multe ipoteze: lipsa unui mecanism formal de extradare, autoritatile statului unde se afla individul nu pot sau au motive sa nu întreprinda propriile cercetari în cauza, respectiv refuzul autoritatilor gazda de a da curs extradarii. Desigur, ne aflam în prezenta acestor conditii. Stimatii reprezentanti ai Guvernului ar putea sustine incidenta principiului male captus bene detentus. Asemenea practici sunt 8

însa contrare dreptului international, inter alia a principiului suveranitatii si a neinterventiei în treburile interne ale altui stat. Curtea a reiterat pozitia Comisiei din procesul Ilich Sanchez Ramirez adaptata la circumstantele din cauza. Reclamantul, Abdulah Öcalan, liderul Partidului Muncitoresc din Kurdistan (PKK) a fost retinut în Kenya de catre agenti turci. Curtea a statuat ca pentru a exista o violare a art. 5 trebuie stabilit ca autoritatile statului au actionat extrateritorial, fapt care este în contradictie cu suveranitatea statului gazda, deci în contradictie cu dreptul international. Desi este cunoscut faptul ca exista o dimensiune tragica între valorile democratice si raspunsul necesar combaterii situatiilor de urgenta, în cazul reclamantului primul element a fost complet ignorat, fapt atribuit autoritatilor lamudene. Solcitam sa se constate existenta unui precedent care stabileste pozitia instantei europene în aceasta materie. În lumina acestui fapt, precum si a argumentelor prezentate ulterior, solicitam Curtii sa constate încalcarea dreptului la libertate din cauza discriminarii si a lipsei unui proces echitabil. ART. 8 COROBORAT CU ART. 6 SI 14 Cu permisiunea Curtii as dori sa trec la demonstrarea încalcarii art. 8 coroborat cu art. 6 si 14. Dl Dahij a fost discriminat prin faptul ca a fost acuzat de evenimentul din 3 octombrie 2005 din cauza trasaturilor specifice care l-ar încadra în profilul general al unui terorist. Astfel, el nu a beneficiat de un proces echitabil, asa cum prevede articolul 6 din CEDO, fiind condamnat în Iluan, tara care nu a ratificat aceasta conventie. Prin faptul ca autoritatile Lamud Ruelf-ului nu au facut toate demersurile necesare pentru extradarea lui Dahij, acesta a fost privat, inter alia, de dreptul la viata de familie. În astfel de situatii, solutia utilizarii fortei brute, respectiv monopolizarea puterii statale cu scopul de a implementa securitatea societala dorita este inacceptabila atunci când victima acestor inginerii statale este familia, care trebuie sa îndure disperarea necunoasterii adevarului despre situatia victimei. CEDO a statuat faptul ca se poate vorbi de viata de familie acolo unde exista legaturi personale strânse între membrii acesteia. În cazul reclamantului, notiunea de viata de familie are un înteles deplin devreme ce acesta era casatorit si avea 12 copii. De altfel, faptul ca avea o casnicie functionala este 9

demonstrat de dorinta acestuia de a se întoarce la familia sa imediat dupa explozie, ranile provocate fiind singurul impediment în aceast sens. Autoritatile Lamud Ruelfului, prin faptul ca nu au facut toate demersurile necesare pentru a acorda protectie diplomatica lui Dahij, au provocat acestuia lipsa afectiunii familiei sale. Pe de alta parte, familia sa a fost privata de suportul sentimental, moral si financiar al acestuia. În plus, se poate invoca si oprobiul public suportat de familia lui Dahij, în contextul în care acesta a fost acuzat în mod oficial de terorism si condamnat la moarte. Obligatiile pozitive ale statului, asa cum statueaza Curtea Europeana a Drepturilor Omului, pot interveni în momentul în care exista egalitate între interesul general al comunitatii si interesul general al individului. În cazul dlui Dahij exista, întradevar, un interes individual accentuat în obtinerea extradarii pentru acesta, anume accederea la un proces echitabil, dar si pentru comunitate, care beneficiaza în termeni de imagine în urma acestui proces. Se cunoaste ca exista o tendinta de nesocotire a drepturilor omului atunci când indicele de pericol terorist se afla în crestere. O situatie exceptionala de criza sau urgenta este aceea care afecteaza întreaga populatie si constituie o amenintare la adresa vietii organizate a comunitatii din care e compus statul. Amploarea atacului terorist din 3 octombrie 2005 nu este însa de asa natura încât sa afecteze întreaga populatie. În consecnta, masurie luate, si care au afectat viata de famile, au fost disproportionate în comparatie cu scopul urmarit. Dar prin aceasta masura a lor, autoritatile lamudene au creat imaginea unui terorist, prin faptul ca el a fost condamnat în Iluan, cu toate ca exista posibilitatea de a nu fi terorist si de a fi disculpat în cadrul unui proces echitabil. Prin aceasta predare grabita, fara a-i acorda lui dlui Dahij prezumtia de nevinovatie si implicit protectia diplomatica de care acesta avea nevoie, i s-a rapit dreptul la un proces echitabil în Lamud Ruelf, locul unde avea rezidenta si ar fi putut avea contact cu familia sa. În masura în care timpul îmi permite, as face o referire si la încalcarea dreptului la corescpondenta. În cauzele Silver vs. Regatul Unit, Campbell si Fell vs. Regatul, respectiv Petra vs. România instanta europeana a stabilit ca art. 8 este încalcat daca 10

exista un simplu obstacol pentru posibilitatea de a coresponda. Referitor la cazul dlui Dahij, acesta este privat de dreptul de a coresponda din moment ce în inchisoare se pot doar primi scrisori, fara posibilitatea de a se trimite. Deasemenea, o alta problema grava este denotata de faptul casi corespondenta receptata este controlata, ceea ce încalca flagrant prevederile articolului 8. În acest sens, în cauza Artico vs. Italia s-a stabilit ca nici macar nu este nevoie sa se probeze ca lipsa asistentei judiciare a cauzat un prejudiciu real pentru a constata o încalcare. În baza celor aratate pâna acum, solicitam respectuos Curtii sa constate încalcarea vadita a art. 8 în coroborare cu art 6 si 14 ale CEDO. ART. 9 COROBORAT CU ART. 6 SI 14 Onorata instanta, ultimul punct asupra caruia va cer permisiunea sa ma opresc este încalcarea art. 9 în coroborare cu art. 6 si 14 ale Conventiei. Prin faptul ca dl Dahij a fost discriminat, el nu a avut parte de un proces echitabil, fapt pentru care s-a ajuns, inter alia, la încalcarea articolului 9. De altfel, cu titlu exemplificativ, în vederea demonstrarii intentiei societatii europene în acest sens, se pot aminti prevederile Cartei drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, care sustine la art II 70 - libertatea de a se manifesta religia sau convingerea individual sau colectiv, în public sau particular, prin intermediul îndeplinirii ritualurilor. Aceasta prevedere a fost utilizata de catre CEDO în cauza Kokkinakis vs. Turcia. Mai mult decât atât, notiunea de «drepturile omului» este bazata pe religie, filosofie, ideologie si cultura. În aceste conditii, religia este un stâlp de baza în dezvoltarea conceptului de drepturi ale omului, respectarea diversitatii religioase fiind o conditie sine qua non în aceasta sfera. În aceeasi ordine de idei, inactiunea fata de încalcarea acestui drept fundamental reprezinta o încalcare la fel de grava a dreptului. În cazul de fata, Lamud Ruelf-ul se face vinovat, prin lipsa acordarii protectiei diplomatice fata de dl Dahij, de asistare pasiva la încalcarea drepturilor fundamentale ale acestuia, inclusiv dreptul la practicarea religiei. Principiul fundamental care calauzeste jurisprudenta referitoare la obligatiile pozitive ale statului este redat de obligatia autoritatilor publice de a se asigura ca libertatea 11

religioasa exista într-un cadru al tolerantei mutuale si al pluralitatii. Dl Dahij nu era cetatean al Lamud Ruelfului, avea doar rezidenta permanenta, dar sotia si copiii sai erau, si în virtutea articolului K1 din propria Constitutie, autoritatile publice lamudene ar fi trebuit sa acorde protectie diplomatica lui Dahij în Iluan, respectiv sa se asigure în acest fel, inter alia, de existenta libertatii religioase. Asadar, solicitam Curtii sa constate ca prin inactiunea autoritatilor lamudene, Dahij este privat de dreptul de a-si practica religia . Cu permisiunea dvs. voi trece la motivarea si expunerea capetelor de cerere. Se cunoaste ca orice violare a unui drept presupune obligatia reparatiei. Principiul restitutio in integrum este o modalitate privilegiata de reparatie, care presupune repunerea partilor în status quo ante. Astfel, el obliga statul reclamat sa puna capat violarii dreptului si sa restabileasca, pe cât posibil, situatia existenta înainte de aceasta încalcare. Art. 41 al CEDO prevede însa ca atunci nu se permite decât o înlaturare incompleta a consecintelor, Curtea acorda partii lezate, daca este cazul, o reparatie echitabila. În cazul de fata, se poate vorbi de restitutio in integrum în ceea ce priveste o eventuala extradare a reclamantului si judecarea sa în conditii democratice. Pe de alta parte, înlaturarea efectelor supunerii la tortura, privarii de libertate, respectiv privarii de dreptul la o viata de familie si acela de a-si practica religia nu poate avea un caracter complet, fiind necesara acordarea unei reparatii echitabile. Din aceste motive, Curtea este chemata sa decida asupra urmatoarelor aspecte: 1. Încalcarea art. 2 si a Protocolului 6 în coroborare cu art. 6 si 14 ale CEDO; 2. Încalcarea art. 3 în coroborare cu art. 6 si 14 ale CEDO; 3. Încalcarea art. 5 în coroborare cu art. 6 si 14 ale CEDO; 4. Încalcarea art. 8 în coroborare cu art. 6 si 14 ale CEDO; 5. Încalcarea art. 9 în coroborare cu art. 6 si 14 ale CEDO; 6. Subsumarea încalcarii art. 13 celei a art. 6 din CEDO datorita circumstantelor cauzei; 7. Constatarea faptului ca desi art. 10 nu a fost încalcat în mod direct, exercitarea dreptului la libera exprimare a rezultat în violarea articolelor amintite; 12

8. Acordarea unei reparatii echitabile în valoare de 300.000 Euro. Ca o concuzie la cele aratate permiteti-mi sa subliniez ca misiunea civilizatoare a tarilor în care se presupune ca democratia prevaleaza, în speta Lamud Ruelf, nu trebuie sa-si limiteze contributia la îndepartarea unui regim opresiv. Ea trebuie sa continue, spre o colaborare care sa asigure implementarea si respectarea normelor democratiei si a statului de drept. În final, as dori sa atrag atentia stimatilor oponenti asupra faptului ca dotrina internationala a stabilit faptul ca nu statul are populatie ci oamenii au un stat. Nevoia lor de baza este supravietuirea. Statul este invitat sa îi apere. 13

PLEDOARIE 2 INTRODUCERE Onorata Curte!, stimati reprezentanti ai Guvernului!., numele meu este ... si sunt mandatat, împreuna cu domnul ...., pledant, si domnisoara ...., consilier, sa reprezint si sa apar interesele reclamantului Dahij în prezenta cauza. Într-o prima etapa a pledoariei mele voi sustine si demonstra admisibilitatea cauzei, iar, ulterior, voi demonstra: 1. nerespectarea de catre statul Lamud a garantiilor dreptului la viata, 2. încalcarea dreptului reclamantului de a nu fi supus la tortura, tratamente inumane ori degradante. 3. Înspre finalul pledoariei mele voi demonstra încalcarea dreptului la libertate si siguranta precum si 4. încalcarea dreptului de a nu fi supus la munca fortata. Pledoaria subsemnatului se va desfasura într-un interval de minute. Domnul ....., colegul meu, va sustine si demonstra 1. încalcarea dreptului la un proces echitabil, prevazut de articolul 6 din Conventie, coroborat cu articolul 14 din acelasi instrument international, care interzice discriminarea, 2. precum si încalcarea dreptului la viata privatasi de familie si 3. încalcarea dreptului la manifestarea libera a religiei. În plus, colegul meu va argumenta încalcarea articolului 1 din protocolul 1 la Conventie, privind dreptul la respectarea proprietatii, iar în încheiere va prezenta petitul adresat Curtii. Pledoaria acestuia va dura minute. Ma simt onorat sa pledez în fata respectabilei Curti Europene, dar recunosc este o responsabilitate enorma pentru mine în a reusi sa demonstrez aici, în fata dumneavoastra, realitatea încalcarilor flagrante si deliberate ale drepturilor reclamantului Dahij, în pofida faptului ca acestea sunt protejate de Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor si Libertatilor Fundamentale ale Omului, iar statul acuzat a ratificat prestigioasa Conventie. ADMISIBILITATE 14

Cu privire la admisibilitatea cauzei, consideram ca Instanta Europeana este competenta sa judece diferendul adus astazi în fata sa. În acest sens, cu permisiunea onoratei Curti, voi aduce urmatoarele argumente: 1. Statul Lamud a ratificat Conventia Europeana a Drepturilor Omului si, prin efectul articolului 1 al acesteia, este obligat sa recunoasca drepturile si libertatile definite în Titlul I al Conventiei tuturor persoanelor aflate sub jurisdictia sa. 2. Cu toate ca, marea parte a evenimentelor relevante pentru cauza s-au petrecut pe teritoriul Iluanului, notiunea de TERITORIU nu se confunda cu aceea de JURISDICTIE, avuta în vedere de Conventie. Solicitam onoratei Curti sa constate angajarea raspunderii Lamud Ruelf-ului pentru încalcarea drepturilor domnului Dahij deoarece reclamantul s-a aflat sub jurisdictia Lamud-ului în toate momentele relevante, Detaliind argumentele de mai sus, subliniem ca Aplicabilitatea în spatiu a Conventiei nu este guvernata exclusiv de regula teritorialitatii. În aceasta privinta dorim sa reamintim Curtii jurisprudenta sa constanta relativ la aplicarea Conventiei. Potrivit jurisprudentei, Conventia se aplica extrateritorial în urmatoarele doua conditii alternative: (1) fie atunci când un stat parte la Conventie exercita un control efectiv sau global asupra unui teritoriului (2) fie când agentii sai exercita o autoritate asupra unei persoane care pretinde ca i-au fost încalcate drepturile. În prezenta cauza ambele conditii sunt îndeplinite. Astfel, statul Lamud exercita un control efectiv asupra Iluanului , sens în care argumentam: (1) Participarea acestui stat a dat temeinicie razboiului purtat de Coalitia Occidentala a statelor, el fiind de departe cel mai puternic stat din Coalitie. Pentru a identifica intensitatea si continutul legaturii dintre Lamud si Iluan este suficient sa ne întrebam Ce s-ar întâmpla în Iluan daca Lamud ar retrage sprijinul militar, politic si economic. ??? 15

Chiar daca este suficienta dovedirea primei conditii pentru determinarea jurisdictiei, în cauza, constatam si îndeplinirea celei de-a doua conditii: evidenta subordonare a lui Dahij fata de agenti ai Lamudului. Acesta se gaseste tot timpul sub puterea lor! La îndemâna lor! Aspect care reiese din situatia de fapt prezentata Curtii: Reclamantul era însotit de un agent al Lamudului. O serie de circumstante conduc spre ideea ca ancheta asupra lui Dahij este condusa de agentii Lamud Ruelf-ului: Rezultatul zilei de 14 ianuarie 2006 si a asistentei Lamudului: 1. interogatoriul -tip interviu, la care este supus Dahij! 2. Retinerea lui Dahij ! 3. Precum si aparitia unor leziuni fizice. Cu permisiunea Onoratei Curti voi continua pledoarie, demonstrând îndeplinirea celorlalte conditii de admisibilitate. Domnul Dahij are calitatea de victima în sensul art. 34 din Conventie. Aceasta calitate reprezinta efectul automat al faptului ca este direct vizat de o actiune sau inactiune în litigiu. Asa cum am aratat anterior între cele ce i s-au întâmplat profesorului Dahij si statul Lamud exista o puternica legatura de cauzalitate, generata în primul rând datorita pozitiei de subordonare efectiva în care se afla reclamantul în raport cu statul Lamud. Iar referitor la încalcarea dreptului la viata jurisprudenta onoratei Curtii recunoaste calitatea de victima potentiala daca exista un pericol temeinic al unei încalcari viitoare. Temeinicia pericolului unei încalcari viitoare este dovedita în cauza de existenta unei hotarâri decondamnare la moarte lui Dahij. Referitor la conditia epuizarii cailor interne de atac, Curtea a stabilit ca ea nu deriva dintr-o regula absoluta, 1. ori de câte ori aceste cai lipsesc, 2. ori apelarea acestor cai nu este eficienta sau 3. nu ofera nici cea mai micasansa de reusita, atunci victima încalcarii se poate adresa Curtii fara a astepta la infinit o solutie. 16

În cauza, ne confruntam cu o realitate care anihileaza eficienta oricarei cai de recurs. Astfel, existenta hotarârii de condamnare a domnului Dahij transforma conditia epuizarii cailor interne de atac într-o conditie ce înlatura protectia conferita de Conventie victimei. De aceea, aceasta conditie nu este incidenta în prezenta cauzasi nu trebuie privita drept o conditie de admisibilitate. ÎNCALCAREA ART. 2 Onorata Instanta, în cele ce urmeaza voi argumenta si demonstra ca reclamantului Dahij i s-a lezat dreptul la viata, prin nerespectarea de catre statul Lamud a prevederilor si garantiilor stabilite de art.2 din CEDO. În acest demers evidentiem doua aspecte delicate: 1. Dreptul la viata poate fi încalcat si în alte situatii decât în cazul în care se produce rezultatul, si anume atunci când exista un pericol iminent sau un risc probabil ca dreptul la viata va fi încalcat. Aceasta afirmatie este sprijinita de jurisprudenta Curtii. 2. Condamnarea la moarte a reclamantului se gaseste într-un raport de cauzalitate substantial cu Actiunile concrete ale statului Lamud, anterioare condamnarii. Id est prin conduita sa, Statul Lamud a contribuit în mod esential la punerea în pericol a vietii profesorului Dahij. În context, solicitam sa se retina ca onorata Curte a statuat în cauza Chahal contra Regatului Unit, permiteti-mi sa citez simpla expulzare a unui suspect de terorism antreneaza raspunderea statului, în conditiile în care exista temeiuri substantiale pentru a crede ca odata pus la dispozitia altor autoritati individul ar fi expus la tratament contrar Conventiei . Ori, asemanator, statul Lamud, prin agentii sai, a lasat în mod deliberat pe reclamant la dispozitia investigatorilor statului Iluan a asistat la interogatoriul luat acestuia, a facut plângere autoritatilor pretinse drept competente din Iluan si nu a întreprins nici un demers pentru 17

protejarea profesorului Dahij. Toate aceste actiuni si omisiuni creioneaza conduita generala a statului Lamud în raport cu reclamantul si este evidenta contributia hotarâtoare la declansarea mecanismului de acuzare a sa. ÎNCALCAREA ART. 3 În sirul nefericit de evenimente în care este implicat profesorul Dahij, una dintre secventele petrecute este aceea când acesta se prezinta însotit de un agent al Lamudului la sediul fortelor de Coalitie. În acea zi, la data de 14 ianuarie 2006, Dahij a fost torturat urmarindu-se determinarea fortata a acestuia sa-si asume fapte pe care nu le-a comis. Dovada existentei torturii este evidenta: 1. constatarea leziunilor pe trupul lui Dahij, de catre un corp de experti independenti si impartiali ai Crucii Rosii. 2. Participarea la interogatoriu a agentului din Lamud; 3. Nerespectarea obligatiei pozitive a statului de a se asigura ca persoana privata de libertate nu este supusa exercitiului unei puteri arbitrare. Subliniez ca exista fizic si temporar posibilitatea ca leziunile sa fi fost cauzate la data de 14 ianuarie în timpul interogatoriului. Onorata instanta probe directe cu privire la desfasurarea unui asemenea interogatoriu nu pot fi obtinute de victima, deoarece era lipsita de orice aparare în absenta unui aparator legal. Domnul Dahij se gasea sub autoritatea unui stat în consecinta el nu este tinut sa probeze dincolo de orice dubiu faptul ca el a fost torturat. Interogarea conduce automat la restrângerea unor drepturi, astfel ca sarcina probei revine statului, care controleaza situatia si care este tinut sa probeze secunda cu secunda, ca individul a fost tratat în conformitate cu Conventia Dar în circumstantele date, statul avea posibilitatea de a prezerva probe pentru a înlatura acuzatii ulterioare, bineînteles daca nu avea nimic de ascuns. În aceste conditii, singura concluzie ar fi aceea ca reclamantul în data de 14 ianuarie 2006 a fost torturat în prezenta unui agent al Lamudului! ÎNCALCAREA ART. 5 18

Dupa interogare Profesorul Dahij, a fost retinut si el în prezent se afla în stare de detentie. Cu permisiunea Curtii voi demonstra ca retinerea profesorului Dahij, în conditiile din prezenta cauza, constituie o încalcare a dreptului la libertate si siguranta, drept garantat de articolul 5 al Conventiei. În primul si în primul rând este evident ca retinerea profesorului Dahij constituie privare de libertate în sensul Conventiei. Mai trebuie aratat ca privarea de libertate nu s-a produs în nici o forma prevazuta limitativ si expres de articolul 5 para. 1, care sa-i confere legitimitate. Astfel, art. 5 para. 1. lit. c) pretinde existenta unor 1. motive verosimile de a banui un individ ca a savârsit o infractiune sau a unor 2. motive temeinice în a crede ca va savârsi o infractiune. Onorata Curte, Dahij era însotit de un agent al Lamudului, fapt ce a contribuit la retinerea Reclamantului. În consecinta simpla lui prezenta antreneaza raspunderea statului Lamud, conform regulilor dreptului international general în materie de raspundere. La retinerea lui Dahij singura informatie prezentata este o fotografie în care apare acesta alaturi de autorul atacului la Universitatea Iluanului. Autorul atacului era un fost student de-al profesorului Dahij. Relatia profesor student, nu este una în masura sa ofere nici macar banuieli plauzibile sau sincere în sensul ca Dahij ar fi avut vreo legatura cu atentatul din 3 octombrie!!! Acesta fiind un renumit profesor universitar, un profesor de drept international public, el era ipso facto expus la pericolul de a fi observat în public alaturi de un mare numar de persoane. De asemenea, legatura profesor student este una institutionala, o relatie deschisa, mediatizata, ca o consecinta a simplului fapt ca Dahij este profesor la universitatea unde autorul atacului cu bomba era student. Dimpotriva!!! Cu ocazia retinerii lui Dahij, autoritatile Lamudului s-au bazat pe prezumtia gresita ca între Dahij si autorul atacului exista o relatie infractionala, relatie complet diferita de aceea existenta între profesor-student. Relatia 19

infractionala presupune un control reciproc pentru a se asigura succesul operatiunilor si siguranta ulterioara a autorilor. În concluzie, onorata instanta, nu putem accepta ca fiind aceasta dovada incriminatoare de nivelul de verosimilitate cerut de articolul 5, para. 1lit. a) si nefiind îndeplinite exigentele acestui articol dreptul fundamental la libertate a lui Dahij a fost încalcat. Onorata Curte, în încheiere va voi demonstra ca încalcarea dreptului la libertate reprezinta o cauza directa a încalcarii unui alt drept aparat de valorosul instrument european, si anume dreptul de a nu fi constrâns la executarea unei munci fortate sau obligatorie, prevazut în articolul 4. Subliniem faptul ca domnul Dahij pe perioada detentiei, în lipsa unei hotarâri de condamnare a fost tinut la prestarea unei munci. Asa cum am aratat detentia reclamantului nu este în conformitate cu prevederile Conventiei privind dreptul la libertate. În consecinta si dreptul de a nu fi supus la munca fortata sau obligatorie a fost încalcat. 20

PLEDANT 2 Onorata Curte, numele meu este ..... si îmi revine deosebita onoare de a ma înfatisa în fata excelentelor voastre în calitate de reprezentant al reclamantului VOI ÎNCEPE pledoaria PRIN A INVOCA SI SUSTINE ÎNCALCAREA DREPTULUI LA UN PROCES ECHITABIL ÎN DESFASURAREA ANCHETEI & A PROCESULUI DOMNULUI DAHIJ DIN ILUAN SI RESPECTIV AL CELUIA DIN LAMUD RUELF, DREPT PREVAZUT DE ARTICOLUL 6 AL CONVENTIEI EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI Astfel, primul lucru pe care doresc sa îl amintesc este ca cerinta Conventiei ca o cauza sa fie examinata în mod echitabil, __ trebuie înteleasa în sensul de a se asigura respectarea principiilor fundamentale ale oricarui proces si anume: principiul contradictorialitatii si principiul dreptului la aparare, ambele asigurând egalitatea deplina a partilor în proces. În cele ce urmeaza voi preciza si demonstra fiecare garantie a art. 6 care a fost încalcata de Lamud Ruelf fata de domnul Dahij: în acest sens, invoc (.) Atat încalcarea unor garantii cu privire la proces echitabil, - cum ar fi dreptul la o instanta stabilita de lege, Precum, si încalcarile garantiilor privind desfasurarea procesului si încalcarea dreptului la aparare. Onorata Curte --- articolul 6 prevede un principiu important de drept, si anume (!) acela ca într-un stat de drept un tribunal sesizat pentru solutionarea unui litigiu trebuie sa fie legal constituit, daca într-un stat o instanta nu este organizata în conformitate cu vointa leguitorului, aceasta este lipsita de orice fel de legitimitate 21

astfel!! Amintim ca Tribunalul Special din El Bozar a fost înfiintat printr-o decizie a guvernului de Coalitie, fiind o opera a executivului în situatia în care înfiintarea de tribunale speciale este interzisa de legislatia ordinara a Iluanului si în conditiile în care nu exista nici o norma constitutionala în sensul de a permite înfiintarea lui. Referitor la incalcarea dreptul la aparare --- aducem in discutie faptul ca Obiectul si scopul punctelor 1 si 3 din articolul 6 al ConventieiEuropene.pt.respectareaDrepturilorOmului implica necesitatea prezentei acuzatului la un proces, cu atât mai mult daca este vorba despre un proces penal. Procesul din Lamud Ruelf pentru acuzarea si pedepsirea lui Dahij pentru acte de terorism se desfasoara în prima instanta, în conditiile în care inculpatul se afla în stare de detentie în statul Iluan si astfel implicit în imposibilitatea de a participa la proces. Într-adevar --- luarea unei hotarâri în cazul respectiv este întârziata de dificultatea administrarii probelor în absenta inculpatului !însa! autoritatile statului Lamud Ruelf nu au luat nici o masura în privinta suspendarii procesului pâna când inculpatul se va afla într-o situatie rezonabila pentru a-si pregati apararea. Ba mai mult Este necesar ca aspectele amintite sa fie coroborate cu ideea de principiu ca!!! potrivit practicilor actuale ale instantelor internationale penale, judecata in absentia a fost înlaturata. deoarece, s-a considerat ca aceasta forma de judecata nu corespunde standardelor internationale în materie, creând riscul denaturarii adevarului si încalcarii garantiilor drepturilor omului în domeniul habeas corpus. Onorata curte , dreptul de acces la justitie nu trebuie doar sa existe (=) ci trebuie sa fie si eficace. 22

Cu ocazia vizitei efectuate de Dahij a reclamat ca la data de agentii de ancheta în prezenta a marturisi, fara a fi prezent

catre Crucea Rosie Internationala 14 ianuarie 2006 a fost batut de agentului din Lamud, cu scopul de vreun aparator.

Data fiind aceasta stare de fapt permiteti-mi sa indraznesc a afirma ca domnului Dahij i-a fost încalcat dreptul la un proces echitabil. ONORAT JURIU. TINÂND SEAMA ARGUMENTELE TOCMAI SUSTINUTE AS DORI ÎN CELE CE URMEAZA SA APELEZ LA COROBORAREA ÎNCALCARII DREPTULUI PREVAZUT DE ARTICOLUL 6 AL CONVENTIEI CU PREVEDERILE STATUATE ÎN ARTICOLUL 14 PRIVIND INTERZICEREA DISCRIMINARII. Învederez Curtii ca o judecata echitabila presupune garantarea accesului liber la justitie si egalitatea în fata justitiei. --> Pe parcursul audierilor din 14 ianuarie 2006 domnul Dahij este însotit de un agent al statului Lamud Ruelf si implicit se poate prezuma ca acesta ar fi putut avea capacitatea de a înstiinta autoritatiile lamudiene cu privire la neasigurarea dreptului la aparare al acuzatului. (Pus la dispozitia autoritatilor Iluanului, domnul Dahij este ulterior condamnat la moarte de catre Tribunalul Special din El Bozar pentru savârsirea crimei internationale de terorism. Probele în baza carora s-a decis aceasta condamnare le consideram a fi neconcludente, situatie în care reamintim ca instanta din Iluan nu prezinta garantiile unui proces echitabil.) Într-un stat în care justitia functioneaza bine tergiversarea procesului adus de Dahij în fata instantelor din Lamud Ruelf, în timpul cât acesta era detinut în Iluan, pare cel putin îndoielnica. Pentru a demonstra ca situatia noastra de fapt constituie o discriminare este necesar a se compara situatia domnului Dahij cu situatia oricarui individ care este pus sub acuzare sau care 23

porneste un proces în fata instantelor unui stat care are un sistem jurisdictional functional. Tot asa, putem vorbi despre o discriminare daca pentru diferenta de tratament în situatii comparabile sau analoage nu exista o justificare obiectivasi rezonabila, în acest sens trebuie sa se constate lipsa unui scop legitim în distinctie. Baza pentru care domnul Dahij a primit un tratament diferit a în fata instantelor din Lamud Ruelf, ---si ne referim aici atât la tergiversarea procesului sau --cât si la lipsa de eficienta a încercarilor de cerere a extradarii --- o reprezinta fapta de care acesta este acuzat, si anume - terorismul. Fara a tine seama de natura faptei de care este acuzat, domnul Dahij beneficiaza de prezumtia de nevinovatie, oricât de oribila este fapta de care este acuzat. În concluzie, felul în care s-a desfasurat procesul, într-un stat precum Lamud Ruelf unde justitia de obicei este functionala ---si ---atitudinea autoritatilor din Lamud Ruelf fata de domnul Dahij conduce spre concluzia ca el nu s-a bucurat de un proces echitabil si a fost supus unei injuste discriminari ONORATI JUDECATORI! CU PERMISIUNEA EXCELENTELOR VOASTRE VOI SUSTINE ARGUMENTELE PENTRU ÎNCALCAREA DREPTULUI LA VIATA PRIVATA, DE FAMILIE, CORESPONDENTA SI DOMICILIU; ASA CUM SUNT ELE PREVAZUTE ÎN ARTICOLUL 8 AL CONVENTIEI E.D.O. ORICE persoana are dreptul la respectarea vietii sale private,.. de familie,.. a domiciliului si a corespondentei sale. 24

Sustinem ca toate aceste componente au fost afectate de violari nejustificate din partea statului. (Însa, înainte de expunerea argumentelor concrete, învederam Curtii faptul ca violarile reprosate guvernului au avut loc în timpul DETENTIEI si nu dupa condamnarea reclamantului. consider necesara aceasta observatie în conditiile în care reprezentantii guvenului, în sustinerea lor evidentieaza faptul ca, citez avem de a face cu un terorist condamnat la moarte (para 79 din memoriu), precum si ca Dahij este autorul faptei .) Cerem Onoratei Curti sa constate ca prin aceasta atitudine domnului Dahij îi este negata implicit prezumtia de nevinovatie, înainte de pronuntarea unei hotarâri în cauza, ceea ce sublinieaza mala fide a autoritatilor iluaneze, ignorând un aspect important: Conventia omnibus idem, justitia omnibus.) Având în vedere faptul ca --- timp de un an si 3 saptamâni, domnul Dahij: este privat de dreptul de a intra in contact cu familia sa, nu are posibilitatea de a-si consulta avocatul, decât odata pe saptamâna nu are DELOC dreptul de trimite scrisori, iar si cele primite sunt controlate, , putem invoca fara echivoc o ingerinta în dreptul acestuia la viata privatasi de familie, si la corespondenta. (În ceea ce priveste corespondenta,--- doresc sa reiterez formularea folosita de oponenti, în sensul ca art.8 protejeaza nu doar împotriva violarii secretului corespondentei, ci include prima facie, dreptul efectiv de a coresponda.) Art.8 enunta dreptul la respectarea corespondentei. Fara a ignora faptul ca iura et cauza novit curia, doresc sa reamintesc Onoratilor Judecatori ca în majoritatea cauzelor aduse spre judecare care implica dreptul la respectarea corespondentei, masurile restrictive se limitau: ori la numarul scrisorilor, ori la controlarea acestora, 25

însa nici chiar în situatia celor mai periculosi condamnati din penitenciarele de maxima siguranta nu se procedeaza la negarea totala a dreptului la a trimite scrisori. ( Boyle and Rice vs Regatul Unit, Campbell vs Regatul Unit, Messina vs Italia). Subliniez înca o data --- faptul ca domnul Dahij în momentele relevante nu era în executarea unei pedepse privative de libertate, ci era numai DETINUT PREVENTIV. Or, în cazul de fata domnului Dahij îi este negat dreptul de a trimite scrisori. Totodata aceasta masura, mai ales în ceea ce priveste relatia dintre domnul Dahij si avocatul sau apare una exagerata. În cauza Campbell vs Regatul Unit, Curtea a afirmat urmatoarele: corespondenta cu avocatii este una privilegiata, în sensul art.8, si are o importanta deosebita mai ales în cazul unei închisori unde avocatului îi este dificila vizitarea clientului. Caracterul privilegiat al acestui fel de corespondente este consolidat mai ales în cursul desfasurarii unui proces. Accentuam aici ca limitarea la o singura întîlnire pe saptamâna între domnul Dahij si aparatorul sau, precum si imposibilitatea acestuia de a-i trimite scrisori este o actiune contrara interpretarii Curtii privind aceasta relatie, (Întradevar, asa cum afirmasi reprezentantii guvernului, statele sunt îndreptatite sa restrictioneze corespondenta unui detinut, însa acest act al lor trebuie sa îndeplineasca cumulativ conditiile impuse de para.2, art.8. În acest sens, masura trebuie sa fie prevazuta de lege, sa urmareasca un scop legitim, si sa fie necesara într-o societate democratica.) Încalcarea Articolului 9 din Conventie în timpul detinerii lui Dahij 26

Garantarea libertatii de gândire, de constiinta si religie, presupune în primul rând obligatia negativa în sarcina autoritatilor statale de a se abtine de la orice fel de actiune de natura a stânjeni exercitiul efectiv al acestor libertati. Libertatea petitionarului de a-si manifesta religia a fost îngradita în timpul detentiei întrucât el nu a avut întotdeauna posibilitatea de a-si practica religia în conformitate cu cerintele acesteia, fiind închis într-o celula cu o suprafata de 20 m2 cu înca 6 persoane, nici nu se pune problema asigurarii unui cadru intim, personal, în care domnul Dahij sa poata oferi într-un mod civilizat respect si tribut credintei sale. Este de mentinut faptul ca o violare a acestui drept de libera manifestare a credintelor religioase existasi în situatia în care practicarea obiceiului de rugaciune este macar o data împiedicata, | întrucât | exercitarea unui cult religios, presupune regularitate si continuitate ÎNCALCAREA ART. 1 DIN PROTOCOLUL ADITIONAL 1 LA CONVENTIE O introducere În ceea ce priveste actul de confiscare al tuturor bunurilor din Iluan ale domnului Dahij, imediat dupa retinerea sa --nu se prezinta nici un argument justificabil Este adevarat Legea iluaneza urmareste despagubirea victimelor actelor teroriste si crearea unui fond indisponibilizat al teroristilor. Dar este absolut necesar a se tine cont de faptul ca bunurile domnului Dahij sunt confiscate imediat dupa retinere si sub orice aspect, cel putin pâna în momentul pronuntarii hotarârii de condamnare pentru presupusa participare la savârsirea de acte teroriste, domnul Dahij beneficeaza de prezumtia de nevinovatie 27

În plus fata de aspectele amintite, datorita modului defectuos al retinerii si ridicarii ulterioare a manuscrisului si fotografiilor personale ale domnului Dahij, cu siguranta a fost încalcata cea mai intima sfera a unei persoane --- sfera în care se localizeaza procesele cognitive si ale constiintei, exteriorizate prin creatia sa. Accesul la asemenea creatii este complet interzis în absenta consimtamântului autorului si în conditiile în care --- acestea, nu pot oferi un suport probational real pentru temeinicia acuzarii reclamantului 28