Exemplu Concluzii [PDF]

Zitiervorschau

Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului Republicii Moldova Universitatea de Stat din Moldova Facultatea Ştiinţe Economice

Lucrare individuală nr.1 Tema: Diagnosticul situaţiei financiare a entităţii economice S.A. “Floarea – Carpet” la disciplina Gestiunea financiară a întreprinderii

CHIŞINĂU 2011

CUPRINS 1. Analiza situaţiei patrimoniale a entităţii. 2. Aprecierea evoluţiei în dinamică, structurii şi stabilităţii surselor de finanţare. 3. Analiza lichidităţii. 4. Analiza ratelor gestiunii financiare. 5. Evaluarea rentabilităţii. 6. Analiza fluxului mijloacelor băneşti. 7. Diagnosticul riscului de insolvabilitate în baza metodei scorurilor.

1. Analiza situaţiei patrimoniale a entităţii. Pentru a desfăşurarea activităţii economico-financiare, întreprinderea îşi formează patrimoniul, care reprezintă totalitatea resurselor economice controlate de agentul economic. Analiza situaţiei patrimoniale presupune examinarea activelor controlate de întreprindere, indiferent de sursele de finanţare a acestora. Necesitatea analizei situţiei patrimoniale rezultă din importanţa informaţiei obţinute în urma analizei pentru elaborarea deciziilor de diferit gen . În vederea aprecierii situţiei patrimoniale se studiză mărimea şi evoluţia resurselor economice, reflectate în activul bilanţului contabil. La această etapă iniţială de analiză pot fi calculate atît abaterile absolute, cîi şi indicii relativi, adică ritmul sau sporul creşterii activelor disponibile faţă de perioada precedentă. Vom efectua aprecierea generală a mărimii şi evoluţiei patrimoniului la S.A. „Floarea-Carpet” în comparaţie cu dinamica veniturilor din vînzări şi a rezultatului financiar (profitului) pînă la impozitare. Se compară ritmurile de modificare a acestora în timp. Raportul optimal dintre cei trei indicatori este considerat: RPI >RVV > RA > 100%, unde: RPI – ritmul de modificare a profitului pînă la impozitare, % RVV - ritmul sporului veniturilor din vînzări, % RA – rimtul de modificare a valorii activelor, % În calitate de sursă informaţională pentru analiza situaţiei patrimoniale serveşte bilanţul contabil (forma nr.1) şi raportul despre profit şi pierdere (forma nr.2).

Analiza mărimii şi evoluţiei patrimoniului S.A. „Floarea-Carpet” în perioada 2009-2010 Tabelul 1 Nr. crt. A 1. 2. 3.

Indicatori B Valoarea totală a activelor Venituri din vînzări Profitul perioadei de gestiune pînă la impozitare

La finele anului, lei 2009 2010 1 2

Ritmul creşterii, % 3=2:1*100

104530623 75068514

107263249 79724491

102,614 106,202

3055906

3354844

109,782

Concluzie: Din datele tabelului 1 rezultă că în dinamicî se evidenţiază o tendinţă pozitivă de creştere a patrimoniului. Concomitent cu creşterea activelor la întreprindere, observăm o creştere atît a veniturilor din vînzări, cît şi a profitului pînă la impozitare. Aceasta atestă faptul că patrimoniul

disponibil la entitatea economică este utilizat eficient, deoarece ritmul de creştere a veniturilor depăşeşte pe cel al activelor. Raportul optimal dintre cei trei indicatrori se respectă: RPI >RVV > RA > 100%

Pentru studierea structurii patrimoniului întreprinderii pe larg se foloseşte o astfel de metodă de examinare a informaţiei din rapoarte financiare ca analiza pe verticală. Aceatsă metodă cuprinde calcularea ponderii fiecărui element component în totalul activelor. Vom studia structura patrimoniului la S.A. „Floarea-Carpet” prin metoda de analiză pe verticală. Analiza structurii patrimoniului S.A. „Floarea-Carpet” pentru anii 2009-2010 Tabelul 2 Nr. Crt. Grupa activelor A B 1 Active nemateriale Active materiale 2 pe termen lung

Anul 2009 lei Cota, % 1 2=1:∑1*100 82814 0,079 69518088 66,505

Anul 2010 lei Cota, % 3 4=3:∑3*100 135437 0,126 71187211 66,367

Devierea cotei, % 5= 4-2 +0,047 -0,138

34900

0,033

34900

0,033

-0,001

3

Active financiare pe termen lung

71016

0,068

51213

0,048

-0,020

4

Alte active pe termen lung Stocuri de mărfuri şi materiale Creanţe pe termen scurt

21678211

20,739

22977331

21,421

+0,683

12114365

11,589

12473196

11,629

+0,039

Mijloace băneşti Alte active curente Total active

982013 49216 104530623

0,939 0,047 100

294968 108993 107263249

0,275 0,102 100

-0,664 +0,055 x

5 6 7 8 9

Concluzie: În baza calculelor efectuate putem menţiona faptul că în structura patrimoniului entităţii economice prelevează stocurile pentru anii 2016-2018, care ocupă o pondere de aproximativ 42 p.p. Se observă o creștere absolută şi relativă a acestei grupe de active. O pondere mai mică în totalul activelor îi revine numerarului şi investițiilor financiare curente. Acestea, comparativ cu stocurile, denotă o majorare absolută față de anii 2016. Majorarea semnificativă a mijloacelor băneşti a cauzat formarea unui flux net total pozitiv, adică întreprinderea încasează mai mult decît plătește. În 2018 observăm o descreștere absolută a investițiilor financiare curente față de 2017. De asemenea se observă o majorare semnificativă a creanțelor comerciale și calculate, ceea ce se apreciză pozitiv. Restul modificărilor survenite în structura patrimoniului nu au fost atît de însemnate.

Pentru studierea structurii patrimoniului întreprinderii poate fi folosită şi metoda ratelor. În acest scop se calculează şi se interpretează un şir de rate, care caracterizează structura patrimoniului după diverse criterii. Vom studia structura patrimoniului la S.A. „Floarea-Carpet” prin metoda ratelor. Pentru aceasta vom avea nevoie de următorii indicatori: Tabelul 3 Indicatori Anul 2009 Anul 2010 Active pe termen lung,lei 69706818 71408761 MF la valoarea de bilanţ, lei 61898890 68475788 Active curente 34823805 35854488 Valoarea MF intrate în cursul perioadei de gestiune, lei 1667198 8681160 Valoarea de inventar a MF la sfîrşitul perioadei, lei 156802552 165482950 Uzura MF calculată în cursul perioadei de gestiune, lei 1919437 2103500 Alte active ce au adus venituri, lei, inclusiv: a) active financiare 34900 34900 b) alte active pe TL 71016 51213 c) alte active curente 49216 108993 TOTAL 155132 194106

Analiza ratelor de structură a patrimoniului S.A. „Floarea-Carpet” pentru anii 2009 – 2010 Tabelul 4 Indicatorul

Algoritmul de calcul

2009

2010

0,667

0,666 0,853

Active pe termen lung

1. Rata imobilizărilor 2. Rata patrimoniului cu destinaţie de producţie 3. Rata compoziţiei tehnice a activelor

Total active MF la valoarea de bilanţ + SMM Total active

0,800

MF la valoarea de bilanţ Active curente

1,777 0,01

1,910 0,052

Valoarea MF intrate în cursul perioadei de gestiune

4. Coeficientul de reînnoire a mijloacelor fixe

5. Rata medie de acumulare a uzurii mijloacelor fixe

Valoarea de inventar a MF la sfîrşitul perioadei Uzura MF calculată în cursul perioadei de gestiune Valoarea de inventar a mijloacelor fixe sfîrşitul perioadei

0,02

0,013

Total active MF + SMM + Alte active ce au adus venituri

0,009

0,003

Total active

0,801

0,854

Mijloace băneşti

6. Rata activelor perfect lichide

7. Rata activelor ce au adus venituri

Concluzie: Calculul coeficienţilor structurii patrimoniului permite constatarea următoarelor concluzii. Structura patrimoniului se caracterizează prin rata ridicată de imobilizare a activelor (67%). Rata sporită a patrimoniului cu destinaţie de producţie atestă o situaţie pozitivă a structurii activelor. Astfel, din totalul activelor controlate de întreprindere la sfirşitul anului 85% pot fi folosite direct în activitatea operaţională. Creşterea acestei rate cu 5% se apreciază pozitiv , fiidcă contribuie la sporirea volumului activităţii. Comparînd coeficientul de reînnoire a mijloacelor fixe cu rata medie de acumulare a uzurii denotă faptul că întreprinderea în perioada precedentă a folosit o parte din resursele proprii de finanţare destinate reînoirii mijloacelor fixe pentru alte scopuri, deoarece coeficientul de reînnoire a mijloacelor fixe > rata medie de acumulare a uzurii. În anul de gestiune situaţia este opusă: calculele ne arată că întreprinderea a utilizat pe deplin toate sursele de finanţare menite menţinerii potenţialului tehnic. Efortul întreprins de conducerea întreprinderii referitor la reînnoirea mijloacelor fixe a fost suficient pentru compensarea procesului de învechire, uzură şi scoatere din funcţiune a mijloacelor fixe. În consecinţă se observă o creştere a compoziţiei tehnice a activelor întreprinderii. La nivel scăzut şi cu tendinţă negativă de diminuare, se situează rata activelor perfect lichide. Această situaţie poate cauza dificultăţi privind achitarea datoriilor curente. Activitatea conducerii întreprinderii este caracterizată pozitiv deoarece aproximativ 85% din activele disponibile aduc întreprinderii venituri.

O importanţă deosebită prezintă şi analiza patrimoniului net al întreprinderii. Patrimoniul net se defineşte ca valoare a activelor, diminuată cu mărimea datoriilor (pe termen lung şi scurt). În conformitate cu această, modalitate, valoarea patrimoniului net se calculează în felul următor: Patrimoniul net = Total active – (Datorii pe termen lung + Datorii pe termen scurt) Tabelul analitic se întocmeşte în baza datelor bilanţului contabil şi se interpretează rezultatele obţinute. Calculul şi analiza patrimoniului net sunt prezentate în tabelul ce urmează: Calculul patrimoniului net al S.A. „Floarea-Carpet” pe perioada 2009-2010 Tabelul 5

Indicatori A 1. Total active, lei 2. Datorii pe termen lung, lei 3. Datorii pe termen scurt, lei 4. Patrimoniul net, lei (rd.1 – rd.d2 – rd.3)

Anul 2009 1 104424707 3258360 11170440

Anul 2010 2 107177136 5507172 7867247

Abaterea absolută (+,-) 3=2-1 +2752429 +2248812 -3303193

89995907

93802717

+3806810

Influenţa asupra patrimoniului net 4 +2752429 -2248812 +3303193 X

Concluzie: Din calculele efectuate ruzultă că la sfîrşitul perioadei de gestiune entitatea dispune de un patrimoniu net de 93 802 mii lei. Totodata se observă o tendinţă de creştere a acestiu indicator datorită majorării considerabile a activelor şi a reducerii datoriilor pe termen scurt , în anul curent faţă de anul precedent. Datoriile pe termen lung s-au majorat cu 2 248 mii lei. Sub influenţa acestui factor patrimoniul net a scazut în aceeşi măsură. Apariţia valorii pozitive a patrimoniului net confirmă o stare stabilă la întreprindere, adică dispune de active formate pe surse proprii, iar activitatea nu este finanţată doar din sursele împrumutate.

2. Aprecierea evoluţiei în dinamică, structurii şi stabilităţii surselor de finanţare

Formarea patrimoniului necesar pentru desfăşurarea activităţii economico-financiară a întreprinderii se efectuează pe seama diferitor surse de finanţare. Aprecierea surselor de finanţare ale întreprinderii porneşte de la aprecierea generală a structurii lor. Componenţa şi structura surselor de finanţare a activelor a SA „Floarea-Carpet” Tabelul 6 2009 Categorii de surse de finanţare

2010

Modificarea (+,-)

Sumа, lei

Ponderea %

Sumа, lei

Ponderea, %

1

2=1:∑1*100

3

4=3:∑3*100

absolută lei 5= 3-1

Capital statutar şi suplimentar Rezerve Profit nerepartizat (pierdere neacoperită)

24344836

23,290

24344836

22,696

0

6=(3/1*100) -100 -

63098199 2506006

60,363 2,397

65326736 4064476

60,903 3,789

+2228537 +1558470

+3,532 +62,189

Capital secundar Total capital propriu Datorii financiare pe termen lung Datorii pe termen lung calculate Total datorii pe termen lung Datorii financiare pe termen scurt Datorii comerciale termen scurt Datorii pe termen scurt calculate Total datorii pe termen scurt Total pasiv

152782 90101823 -

0,146 86,197 -

152782 93888830 1760398

0,142 87,531 1,641

0 +3787007 +1760398

+4,203 -

3258360

3,117

3746774

3,493

+488414

+14,990

3258360

3,117

5507172

5,134

+2248812

+69,017

3520611

3,368

79949

0,075

-3440662

-97,729

4504448

4,309

5063227

4,720

+558779

+12,405

3145381

3,009

2724071

2,540

-421310

-13,395

11170440

10,686

7867247

7,335

-3303193

-29,571

104530623

100

107263249

100

X

X

A

relativă%

Concluzie: Calculele efectuate în tabelul de mai sus ne prezinta structura surselor de finanţare a entităţii economice. Informatiile conţinute în tabelul dat demonstrează că întreprinderea dispune de o mărime pozitivă a capitalului propriu, de asemenea conducerea reuşeşte să crească valoarea acestuia cu 1%, pe seama majorării rezervelor şi a profitului nerepartizat. În urma desfăşurprii unei activităţi economice favorabile putem observa că ponderea cea mai mare o ocupă capitalul propriu 86%-87%. Tendinţa pozitivă de majorare a surselor proprii de finanţare va reduce riscul insolvabilităţii generale. Totodată, în se observă o majorare a datoriilor pe termen lung cu 69% şi o reducere a celor pe termen scurt de 30%. Din punct de vedere al capacităţii de plată curente şi a lichidităţii, această dinamică este nefavorabilă pentru întreprindere, deoarece confirmă că ea n-a dispus de mijloace

băneşti suficiente pentru efecturea plăţilor curente şi a apelat la bancă pentru obţinerea unui credit pe termen lung. Pentru reflectarea structurii pasivelor se mai calculează şi se interpretează un şir de indicatori, care sunt prezentaţi în tabelul ce urmează: Analiza coeficienţilor structurii surselor de finanţare a activelor S.A. „Floarea-Carpet” pentru anii 2009 – 2010 Tabelul 7 Denumirea ratei (coeficientului)

Nr. crt. 1 2 3 4

5

Coeficientul de autonomie (capital propriu / total pasiv) Coeficientul de atragere a surselor împrumutate (total datorii / total pasiv, sau 1-coef de autonomie ) Coeficientul corelaţiei dintre sursele împrumutate şi proprii (total datorii/ capital propriu)

Anul 2009

Anul 2010

0,862

0,875

0,138

0,125

0,160

0,142

Rata solvabilităţii generale (total pasiv / total datorii)

7,245

8,020

Rata generală de acoperire a capitalului propriu (total pasiv / capital propriu)

1,160

1,142

Concluzie: Datele tabelului atestă nivelul destul de înalt al independenţei financiare a entităţii de sursele împrumutate atrase. Aceasta rezultă din faptul că ăn structura pasivelor prevalează sursele proprii de finanţare (capitalul propriu). Astfel coeficientul de autonomie ia valori între 86%-87%. După părerea specialiştilor nivelul de siguranţă al acestui coeficient este cel puţin 0,5. Deci, putem cert menţiona că întreprinderea este la un nivel de siguranţă în ceea ce priveşte sursle de finanţare. Analizînd coeficientul de corelaţie dintre sursele împrumutate şi cele proprii se poate de afirmat faptul că suma mijloacelor atrase revenită la 1 leu capital propriu este de aproximativ 15 bani. Punctul critic fiind de 1 leu. Gradul de acoperire a surselor împrumutate cu activele totale de care dispune întreprindere constituie un raport de 8/1, cînd nivelul minim al acestuia este de 2/1. De asemenea se observă o creştere a acestui coeficient în anul de gestiune faţă de precedent. Calculînd rata pîrghiei financiare (rata generală de acoperire a capitalului propriu), concluzionăm următoarele, că primele 100% din activele întreprinderii se finanţează pe seama surselor proprii, iar celelate 15% - prin atragerea mijloacelor împrumutate. Faptul că aceată rata este în descreştere denotă o situaţie favorabilă pentru întreprindere.

La următoarea etapă a analizei se apreciază stabilitatea surselor de finanţare şi gradul de îndatorare pe termen lung. Pentru aceasta vom avea nevoie de următorii indicatori: Tabelul 8 Indicatori Total datorii,lei Capital permanent, lei (capiat propriu+datorii pe TL)

Anul 2009 Anul 2010 14428800 13374419 93360183

99396002

În acest scop se calculează şi se interpretează următoarele rate: Rata stabilităţii financiare = Capital propriu +datorii pe termen lung Total pasiv Rata de îndatorare pe termen lung faţă de capitalul permanent = Datorii pe termen lung Capital permanent Rata de autofinanţare a capitalului permanent =

Capital propriu . Capital permanent

Coeficientul de levier = Datorii pe termen lung Capital propriu Rata de îndatorare pe termen lung faţă de capitalul social = Datorii pe termen lung Capital social Rata de acoperire a datoriilor pe termen lung cu capitalul social =

Capital social . Datorii pe termen lung

Analiza stabilităţii surselor de finanţare şi a gradului de îndatorare pe termen lung Tabelul 9 Nr. crt. 1 2

Denumirea ratei Rata stabilităţii financiare Rata de îndatorare pe termen lung faţă de capitalul permanent

3

Rata de autofinanţare a capitalului permanent

4 5

Coeficientul de levier financiar Rata de îndatorare pe termen lung faţă de capitalul social Rata de acoperire a datoriilor pe termen lung cu capitalul social

6

Anul 2009 0,893

2010 0,927

0,035

0,055

0,965 0,036

0,945 0,059

0,134

0,226

7,471

4,421

Concluzie: Din informaţiile prezentate in tabelul de mai sus rezultă că sursele de finanţare a entităţii se caracterozează printr-un grad destul de înalt al stabilităţii: capitalul permanent alcătuieşte o parte preponderentă din totalul pasivelor (mai mare de 90%). Acest grad fiind în creştere de la an la an.

Creşterea ratei de îndatorare pe termen lung faţă de capitalul permanent reprezintă o tendinţă negativă care reflectă majorarea riscului potenţial de a nimeri sub influenţa externă, însă este necesar de menţionat că S.A. „Floarea-Carpet” nu depaşeşte nivelul de siguranţă, care este de 26-40%. În caz că întreprinderea va depăşi această limita, va fi necesară stoparea atragerii suplimentare a mijloacelor împrumutate pe termen lung. Ceea ce ţine de rata de autofinanţare a capitalului permanent, observăm că aceasta este mult peste nivelul de siguranţă de 60%. Tot aşa putem spune şi despre coeficientul de levier financiar, acesta nu se apropie de nivelul critic unitar, ci ia valori aproape de 0,03-0,05. Astfel se constată gradul înalt de independenţă a întreprinderii de atragerea a surselor împrumutatepe termen lung. Pentru a evalua riscul de faliment al entităţii economice, vom analiza rata de îndatorare pe termen lung faţă de capitalul social şi rata de acoperire a datoriilor pe termen lung cu capitalul social. Aceştea caracterizează capacitatea firmei de a contracta, în caz de necesitate, noi împrumuturi pe termen lung. Analiza echilibrului financiar, care presupune asigurarea echilibrului între anumite categorii ale elementelor patrimoniale şi sursele de finanţare ale acestora. În acest scop se calculează şi se interpretează mărimea fondului de rulment net. Fondul de rulment net (FRN) poate fi calculat prin două metode : 

Fondul de rulment net este depăşirea mărimii activelor curente asupre datoriilor pe termen scurt, adică: FRN =Activele curente – Datorii pe termen scurt



Fondul de rulment net este o parte a capitalului permanent, ăndreptat spre finanţarea activelor curente, adică: FRN=(Capital propriu + Datorii pe termen lung) - Active pe termen lung Rata de manevrare a capitalului propriu = FRN / Capital propriu Calculul fondului de rulment Active pe termen lung

Datorii pe termen lung Fond de rulment net

Capital propriu

Active curente Datorii pe termen scurt

Vom efectua calculul marimii reale a fondului de rulment net al S.A. „Floarea-Carpet” ăn tabelul de mai jos: Calculul fondului de rulment net al S.A. „Floarea-Carpet” pentru perioada anilor 2009 - 2010

Tabelul 10 Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7.

Indicatori A Active curente Datorii pe termen scurt Capital propriu Datorii pe termen lung Active pe termen lung Fond de rulment net (rd.1-rd.2) sau (rd.3 + rd.4 - rd.5) Rata de manevrare a capitalului propriu, (rd.6 : rd.3)

La finele anului, lei Abaterea, Influenţa 2009 2010 (+,-) factorului 1 2 3=2-1 4 +1030683 +1030683 34823805 35854488 11170440 7867247 -3303193 +3303193 90101823 93888830 +3787007 +3787007 3258360 5507172 +2248812 +2248812 69706818 71408761 +1701943 -1701943 23653365 0,263

27987241 +4333876 +4333876 0,298

+0,036

X

Concluzie: Calculele efectuate în tabelul de mai sus ruzultă ca atît la sfîrşitul anului de gestiune, cît şi la începutul anului de gestiune întreprinderea dispune de un fond de rulment net pozitiv. De asemenea se constată o tendinţa de majorare a indicatorului, aceasta denotă faptul ca entitatea economică desfăşoară o activitate eficientă. Influenţă pozitivă asupra fondului de rulment net au avut-o majorarea activelor curente şi diminuarea datoriilor pe termen scurt. Totodată, majorarea capitalului permanent a contribuit la creşterea absoluta a indicatorului rezultativ cu 37 870 mii lei şi respectiv cu 22 488 mii lei. În acelaşi timp majorarea activelor pe termen lung a influenţat negativ asupra fondului de rulment net, acesta reducîndu-se cu 1 701 mii lei.

3. Analiza lichidităţii Analiza lichidităţii bilanţului contabil ocupă un loc central ăn aprecierea situaţiei financiare a firmei. Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice. În cadrul echilibrului financiar capacitatea de plată, lichiditatea, solvabilitatea caracterizează una dintre cele

mai importante condiţii de existenţă a întreprinderii pe piaţă – posibilitatea de a-şi onora obligaţiile de plată la termenele scadente. Astfel vom examina nivelul şi evoluţia coeficientilor lichidităţii sub aspect static prin aplicarea analizei exprese. Calculul coeficienţilor lichidităţii S.A. „Floarea-Carpet” pentru perioada 2009-2010 Tabelul 11 Coeficienţii lichidităţii Coeficientul lichidităţii totale Coeficientul lichidităţii intermediare Coeficientul lichidităţii absolute

Modul de calcul Active curente Datorii pe termen scurt MB+Investitii pe termen scurt+Creante pe termen scurt Datorii pe termen scurt Mijloace banesti Datorii pe termen scurt

Lа 31.12.2009

Lа 31.12.2010

Mărimea optimală

3,117

4,557

1,172

1,623

0,7

0,088

0,037

0,2

1,0 -2,0

Concluzie: Din calculele efectuate în tabelul de mai sus rezultă că la S.A. „Floarea-Carpet” în decursul anului de gestiune s-a evit o tendinţă de creşterea a coeficienului lichidităţii totale. În particular lichiditatea totală (curentă) se încadrează în intervalul optim, adică întreprinderea dispune de active curente suficiente pentru achitarea datoriilor pe termen scurt în sumă deplină. Acest fenomen pozitiv se explică prin faptul că ritmul de creştere a activelor curente depăşeşte considerabil ritmul de creştere a datoriilor pe termen scurt. Din cauza micşorării mijloacelor baneşti şi a creanţelor pe termen scurt în condiţiile creşterii datoriilor pe termen scurt, lichiditatea intermediară a scăzut, însă nu a ieşit din nivelul minim recomandabil. La cel mai scăzut nivel în comparaţie cu optimul, se situează coeficientul lichidităţii absolute. Acest coeficient este cel mai stric şi dur criteriu de apreciere a lichidităţii. Astfel, analizînd acest coeficient, putem menţiona ca întreprindere nu are destule mijloace baneşti pentru a achita datoriile pe termen scurt. Coeficientul lichidităţii absolute nu se încadrează în intervalul optim nici la începutul, nici la sfîrşitul perioadei de gestiune, demonstrînd evoluţia negativă în urma reducerii sumei mijloacelor baneşti disponibile.

Analiza lichidităţii bilanţului contabil presupune clasarea activelor şi pasivelor întreprinderii în funcţie de cîteva criterii. Astfel, bilanţul contabil se consideră absolut lichid, dacă se respectă următoarele relaţii: A1 > P1; A2 > P2; A3 > P3; A4 < P4;

Clasarea activelor în funcţie de gradul lichidităţii şi pasivelor după scadenţă ale S.A. „FloareaCarpet” pentru perioada 2009-2010 este expusă în tabelul 12. Clasarea activelor S.A. „Floarea-Carpet” în funcţie de gradul lichidităţii şi pasivelor după scadenţă Tabelul 12 Nr. crt. 1. 1.1. 1.2. 1.3. 1.4. 2 2.1.

La finele anului, lei 2009 2010 104530623 107263249 982013 294968

Indicatori Total active inclusiv: A1 – mijloace băneşti A2 – investiţii şi creanţe pe termen scurt A3 – stocuri de mărfuri şi materiale, alte active curente A4 – active pe termen lung

2.3.

Total pasive inclusiv: P1 – datorii urgente (pe termen scurt cu termen expirat) P2 – datorii curente (pe termen scurt cu termen neexepirat) P3 – datorii pe termen lung

2.4.

P4- capital propriu

2.2.

12114365

12473196

21727427

23086324

69706818 104530623 4864650

71408761 107263249 839938

6305790

7027309

3258360

5507172

90101823

93888830

Rezultatele respectării/nerespectării condiţiilor de lichiditate a bilanţului contabil sunt expuse în tabelul următor: Raportul dintre active în funcţie de gradul lichidităţii şi pasive după scadenţă realizat de S.A. „Floarea-Carpet” pe pracursul anilor 2009-2010 Tabelul 13 Condiţii optimale de asigurare a lichidităţii bilanţului contabil

A1 > P1;

Raportul dintre active în funcţie de gradul lichidităţii şi pasive după scadenţă realizat la întreprindere pe pracursul anilor: 2009 2010 A1< P1; A P; 1
P2;

A2 >P2;

A2 >P2;

A2 > P2

A3 > P3;

A3 >P3;

A4 < P4;

A4 < P4;

A4 < P4;

Concluzie: Studierea informaţiei prezentate în tabelul de mai sus permite de a conchide următoarele. Atît la începutul, cît şi la sfîrşitul anului, suma activelor perfect lichide este mult mai redusă în comparaţie cu datoriile urgente, ce atestă nerespectarea condiţiei A 1 > P1. Aceasta ar însemna că entitatea economică nu este disponibilă să achite datoriile sale urgente din mijloacele băneşti disponibile la moment.

În privinţa activelor realizabile în concordanţă cu datoriile curente şi a activelor lent realizabile cu datoriile pe termen lung se constată corespundea cu condiţiile A 2 > P2 şi A2 > P2 atît la începutul, cît şi la sfîrşitul anului de gestiune. Îndeplinirea criteriilor de mai sus au condiţionat formarea fondului de rulment net pozitiv, adică corespunderea condiţiei A4 < P4. Această inegalitate are un caracter rezultant şi economic foarte profund.

4. Analiza ratelor gestiunii financiare Ratele de rotaţie a activelor măsoară viteza de trasformare a activelor întreprinderii în lichidităţi. Viteza de rotaţie a activelor în diferite ramuri şi întreprinderi este diversă: în unele sectoare ale economie, activele se rotesc mai repede, în altele – mai încet.

În teoria şi practica economică sunt utilizate trei modalităţi de apreciere a ratelor generalizatoare de rotaţie a activelor prin: 

Numărului de rotaţie;



Ratei înzestrării veniturilor din vînzări cu active;



Duratei de rotaţie. Pentru aprecierea ratelor generalizatoare de rotaţie a activelor se utilizează datele raportului

financiar (f.1 şi f.2) ale S.A. „Floarea-Carpet” şi se construieşte tabelul analitic în baza cărora se interpretează rezultatele obţinute. Analiza ratelor generalizatoare de rotaţie a activelor ale S.A. „Floarea-Carpet” Tabelul 14 Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5.

Indicatorii A Valoarea medie anuală a activelor, lei Venituri din vînzări, lei Numărul de rotaţii ale activelor (rd.2 : rd.1) Rata înzestrării veniturilor din vînzări cu active, lei (rd.1 : rd.2) Durata de rotaţie a activelor, zile (360 : rd.3)

Anul 2009

Anul 2010

1 100837863,5 75068514

2 105896936 79724491

Abaterea absolută (+,-) 3=2-1 +5059071,5 +4655977

0,745

0,753

+0,008

1,343 483

1,328 478

-0,015 -5

Concluzie: Datele tabelului arată că la S.A. „Floarea-Carpet”, în anul de gestiune, a crescut numărul de rotaţii ale activelor cu 0,008 ori faţă de cel precedent, corespunzător s-a redus rata înzenstrării veniturilor cu active cu 0,015, ceea ce înseamnă că pentru a genera venituri din vînzări în valoare de 1leu întreprinderea a avut nevoie cu 0,015 lei de active mai puţin decît în anul precedent. De asemenea,durata de rotaţie a activelor s-a redus cu 5 zile datorită creşterii numărului de rotaţii, aceasta înseamna ca activele aduc mai mult venit într-un timp mai scurt. Astfel putem spune că situaţia la întreprindere este favorabilă, iar activele sunt utilizate eficient. Analiza ratelor de rotaţie a părţilor componente ale activelor totale, ca şi a ratelor generalizatoare, poate fi efectuată în dinamică. Vom aprecia evoluţia ratelor de rotaţie a parţilor componente ale activelor totale în comparaţie cu realizările anului precedent. Calculele vor fi efectuate în tabelul de mai jos: Analiza ratelor de rotaţie a componentelor patrimoniale active ale S.A. „Floarea-Carpet” Tabelul 15 Nr. crt.

Indicatorii A

Anul 2009 1

Anul 2010 2

Abaterea absolută (+,-) 3=2-1

1. 1.1. 2 3 4 5 6 7.

Venituri din vînzări, lei Inclusiv cu plata amînată, lei Costul vînzărilor Valoarea medie a mijloacelor fixe, lei Valoarea medie a activelor curente, lei Valoarea medie a stocurilor, lei Valoarea medie a creanţelorpe termen scurt aferente facturilor comerciale, lei Numărul de rotaţii ale mijloacelor fixe (rd.1: rd.3)

75068514 8016841 59848230

79724491 8145114 63120697

+4655977 +128273 +3272467

61983200 33838568 21492512

65187339 35339146,5 22327771

+3204139,5 +1500578,5 +835259

8691120

9458506

+767386

1,211

1,223

+0,012

8.

Numărul de rotaţii ale activelor curente, (rd.1 : rd.4)

2,218

2,256

+0,038

9

Durata de rotaţie a activelor curente , zile (360 : rd.8)

162

160

-2

10

Durata medie a rotaţiei SMM, zile (360* rd.5 / rd.2)

129

127

-2

Durata medie de încasare a creanţelor pe termen scurt aferente facturilor comerciale., zile(360*rd.6 / rd.1.1.)

390

418

+28

11

Concluzie: Din calculele efectuate în tabelul de mai sus ruzultă că, la S.A. „Floarea-Carpet”, în anul de getiune faţă de cel precedent, a avut loc creşterea numărului de rotaţie atît ale mijloacelor fixe, cît şi ale activelor curente. De asemena, este de menţionat faptul că numărul de rotaţii ale activelor curente este de aproximativ 2 ori mai mare decît numărul de rotatii ale mijloacelor fixe. Deci, în peroada analizată S.A. „Floarea- Carpet” a utilizat eficient atît mijloacele fixe, cît şi activele curente. Dacă să analizăm evoluţia duratei de rotaţie a creanţelor pe termen scurt, calculele ne arată că perioada de încasarea acestora a crescut cu 28 zile, acest fenomen se apreciază negtiv, deoarece ilustrează o politică imprudentă a întreprinderii privind colectarea datoriilor cumpărătorilor. Acestă situaţie a fost cauzată de creşterea cu un ritm mai mare a creanţelor pe termen scurt aferente facturilor comerciale în comapraţie cu ritmul de creştere a volumului vînzărilor în credit. Durata de rotaţie a stocurilor de mărfuri şi materiale ne arată în cîte zile are loc rotaţia acestora în cursul unei perioade. Observăm că acest indicator s-a redus cu 2 zile, adică a avut loc accelerarea rotaţiei materialelor în anul de gestiune faţă de cel precedent. Acest fenomen se apreciază pozitiv, deoarece întreprinderea îşi organizează relaţiile sale cu furnizorii şi efectuează controlul stării stocurilor.

5. Evaluarea rentabilităţii Rentabilitatea reprezintă un indicator al eficienţei, care exprimă capacitatea întreprinderii de a căştiga profit. Acesta se determină ca raportul dintre efectele economice şi financiare obţinute de întreprindere şi efortul depus pentru obţinerea acestora.

În practica economică, rentabilitatea poate căpăta diferite forme, după cum se schimbă parţile componente ale formulei de bază. În calitate de efect economic şi financiar, la calculul rentabilităţii, se utilizează profitul, dividende etc., iar în calitate de efort – costul vînzărilor, activelor totale, capitalul propriu, permanent al întreprinderii.

Rentabilitatea vînzărilor Rentabilitatea veniturilor din vînzări reflectă capacitatea întreprinderii de a obţine profit în urma vînzării produselor finite, mărfurilor şi prestării serviciilor, adică caracterizează marimea profitului obţinut la un leu venituri din vînzări. Vom exprima evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vînzări la S.A. „Floarea-Carpet”, în comparaţie cu realizările anului precedent, în tabelul de mai jos: Aprecierea dinamicii veniturilor din vînzări Tabelul 16 Anul 2009 1 75068514 15220284 2643077 3055906 2506006

Anul 2010 2 79724491 16603794 3474202 3354844 3030569

Abaterea absolută (+,-) 3=2-1 +4655977 +1383510 +831125 +298938 +524563

6.Rentabilitatea veniturilor din vînzări (%), calculată în baza: 6.1.Profitului brut (rd.2 : rd.1 x 100)

20,275

20,826

+0,551

6.2.Profitului din activitatea operaţională (rd.3 : rd.1 x 100)

3,521

4,358

+0,837

6.3.Profitului pînă la impozitare (rd.4: rd.1 x 100) 6.4.Profitului net (rd.5 : rd.1 x 100)

4,071 3,338

4,208 3,801

+0,137 +0,463

Indicatori A 1.Venituri din vînzări,lei (VV) 2.Profitul brut,lei (PB) 3.Profitul din activitatea operaţională,lei (PAO) 4.Profitul pînă la impozitare,lei (PPGPI) 5.Profitul net,lei (PN)

Concluzie: Din calculel efectuate în tabelul de mai sus putem constata o majorare a tuturor indicatorilor de rentabilitate faţă de nivelul anului precedent. Dacă vom analiza mai detaliat aceşti indicatori ai rentabilităţii vînzărilor putem spune ca situţia care s-a cret în cadrul întreprinderii este favorabilă, pe măsură ce toţi indicatorii sunt în creştere. Primul indicator al rentabilităţii veniturilor din vînzări, calculat în baza profitului brut, ne arată că PB generat de întreprindere la 1 leu VV a crescut cu 0,6 bani comparativ cu anul precedent, care poate fi îndreptat atît la acoperirea chletuielilor perioadei, cît şi la formarea profitului din activitatea operaţională.

Rentabilitatea VV calculată în baza PAO-ului, de asemenea s-a majorat. Aceasta ne arată că întreprinderea a gestionat eficient vînzările, astfel profitul obţinut din activitatea operaţională la 1 leu VV a crescut cu 0,8 bani. Modificarea dată este cauzată de efectul pozitiv al majorării considerabile veniturilor activităţii operaţionale şi reducerii pe ansamblu a cheltuielilor legate de activitatea de bază a întreprinderii. Rentabilitatea VV calculată în baza PPGPI-ului caracterizează corelaţia dintre mărimea profitului pînă la impozitare şi veniturile din vînzări. Deci, profitul contabil cîştigat de întreprindere la 1 leu VV a crescut cu aproximativ 0,1 bani. Această modificare nesemnificativă este rezultatul obţinerii pierderii din activitatea financiară în anul de gestiune. Ultimul indicator al rentabilităţii vînzărilor calculat în baza PN ne arată o creştere de 0,5 bani a PN generat de întreprindere la un leu VV.

Rentabilitatea economică (a activelor) De eficienţa utilizării activelor depinde capacitatea întreprinderii de a supraveţui sub aspect financiar, de a atrage mijloace băneşti de cumpărători şi a achita, în termenele stabilite, datoriile acesteia. Unul din cei mai importanţi indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor sau econimică. După conţinutul economic, aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al mijloacelor investite în circuitul întreprinderii, indiferent de sursa de finanţare a acestora. Vom examina evoluţia nivelului rentabilităţii activelor la S.A. „Floarea-Carpet” în comparaţie cu realizările anului precedent. În baza datelor bilanţului contabil şi a raportului privind rezultatele financiare von construi tabelul analitic: Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor Tabelul 17

Indicatori A 1.Profitul pînă la impozitare, lei 2.Valoarea activelor la începutul anului, lei 3.Valoarea activelor la sfîrşitul anului, lei 4.Valoarea medie a activelor, lei (rd.2 + rd.3) : 2 5.Rentabilitatea activelor, % (rd.1 : rd.4 x 100)

Anul 2009

Anul 2010

1 3055906 97145104 104530623

2 3354844 104530623 107263249

100840563,5 3,030

105896936 3,168

Abaterea absolută (+,-) 3=2-1 +298938 +7385519 +2732626 +5056372,5 +0,138

Concluzie: Din datele tabelului 17 rezultă că rentabilitatea activelor la S.A. „Floarea-Carpet” are o tendinţă de creştere faţă de nivelul anului precedent. Dacă în anul precedent rentabilitatea activelor a atins nivelul de 3,03 % în anul de gestiune, acesta s-a majorat pînă la aproximativ 3,2 %. Aceasta înseamnă că în anul de gestiune la fiecare leu active, în medie s-a obţinut cu 0,14 bani profit pînă la

impozitare mai mult decît în anul precedent. Această situaţie se apreciază pozitiv, deoarece atestă faptul că activele sunt utilizate eficient în cadrul întreprinderii.

Analiza rentabilităţii capitalului propriu(financiară) În desfăşurarea procesului activităţii economice, întreprindere consumă resurse financiare şi este necesar a verifica dacă aceste resurse sunt utilizate într-un mod sificient de eficient pentru a obţine rezultatul financiar, care va asigura finanţarea investiţiilor necesare şi rambursarea datoriilor întreprinderii. În acest scop, este nevoie de a efectua analiza rentabilităţii capitalului propriu, care reflectă capacitatea întreprinderii de a utiliza capitalul propriu în vederea obţinerii profitului. Rentabilitatea capitalului propriu exprimă legătura care există între rezultatul financiar şi capitalul propriu şi se determină în baza raportului dintre profitul pînă la impozitare (sau profitul net) şi valoarea medie a capitalului propriu. Vom examina nivelul rentabilităţii capitalului propriu al S.A. ,,Floarea-Carpet’’. În baza datelor din Raportul de profit şi pierdere şi Bilanţul contabil vom construi şi vom interpreta următorul tabel analitic: Analiza dinamicii rentabilităţii capitalului propriu

Indicatori A 1.Profit pînă la impozitare,lei 2.Profitul net, lei 3.Valoarea capitalului propriu la începutul anului, lei 4.Valoarea capitalului propriu la sfîrşitul anului, lei 5.Valoarea medie a capitalului propriu, lei [(rd.3+rd.4):2]

Anul 2009 1 3055906

Anul 2010 2 3354844

Tabelul 18 Abaterea absolută (+,-) 3=2-1 +298938

2506006 87549598 90101823

3030569 90101823 93888830

+524563 +2552225 +3787007

88825710,5 91995326,5

+3169616

6.Rentabilitatea capitalului propriu, calculat în baza profitului pînă la impozitare, % (rd.1:rd.5x100)

3,440

3,647

+0,207

7.Rentabilitatea capitalului propriu, calculat în baza profitului net, % (rd.2:rd.5x100)

2,821

3,294

+0,473

Concluzie: Calculele efectuate mai sus ne arată că atît rentabilitatea calculată în baza profitului net , cît şi cea calculată în baza profitului pînă la impozitate a crescut în anul de gestiune faţă de cel precedent cu aproximativ 0,47% şi respectiv 0,21%. Aceasta însemnă că în anul de gestiune s-a cîştigat cu 0,47 bani, respectiv 0,21 bani mai mult profit net şi profit pînă la impozitare din fiecare leu de mijloace proprii, decît în anul precedent. Deci, observăm că întreprinderea utilizează eficient sursele sale proprii, iar situaţia la întreprindere este favorabilă.

Analiza rentabilităţii capitalului permanent (rentabilităţii investiţiilor) Rentabilitatea capitalului permanent, ca şi rentabilitatea capitalului propriu, este o caracteristică a politicii financiare a întreprinderii şi reflectă capacitatea întreprinderii de a utiliza capitalul propriu şi a surselor atrase pe termen lung în vederea obţinerii profitului net, adică mărimea profitului net obţinut la fiecare leu capital permanent. Vom examina nivelul rentabilităţii capitalului permanent al S.A. ,,Floarea-Carpet” în ultimii 2 ani. În baza datelor din Raportul de profit şi pierdere şi Bilanţul contabil vom construi şi vom interpreta următorul tabel analitic: Analiza dinamicii rentabilităţii capitalului permanent Tabelul 19

Indicatori A 1.Profitul net, lei 2.Valoarea capitalului permanent la începutul anului, lei 3.Valoarea capitalului permanent la finele anului, lei 4.Valoarea medie a capitalului permanent, lei [(rd.2+rd.3):2] 6.Rentabilitatea capitalului permanent, % (rd.1:rd.4x100) Concluzie:

Anul 2009 1

Anul 2010 2

Abaterea absolută (+,-) 3=2-1

2506006 89145399 93360183

3030569 93360183 99396002

+524563 +4214784 +6035819

91252791 2,746

96378092,5 3,144

+5125301,5 +0,398

Calculele efectuate în tabelul de mai sus ne demonstreză faptul că întreprinderea

utilizează eficient mijloacele de finanţare pe termen lung. Acest lucru se observă dacă vom studia analiza dinamicii rentabilităţii capitalului permanent. Astfel rezultă că rentabilitatea surselor de finanţare pe termen lung a crescut cu aproximativ 0,40% în anul de gestiune raportat la cel precedent. Deci, în anul de gestiune, la fiecare leu de capital permanet, S.A. „Floarea-Carpet”, cîştigă cu 0,40 bani profit net mai mult decît în anul precedent. Situaţia mijloacelor financiare pe termen lung la S.A. „Floarea-Carpet” se apreciază pozitiv.

6. Analiza fluxului mijloacelor băneşti Desfăşurarea activitşţii economice a întreprinderii generează permanent mişcarea mijloacelor băneşti sau flux de mijloace baneşti. Acesta reprezintă încasările şi plăţile mijloacelor băneşti efectuate în cursul perioadei de gestiune respective.Diferenţa dintre suma afluxurilor şi retragerilor constituie fluxul net de mijloace baneşti.

La etapa iniţială se efectuează analiza pe orizontală a fluxurilor băneşti. Acestă metodă presupune compararea indicatorilor relativi şi absoluţi de modificare a activelor întreprinderii şi a veniturilor din vînzări cu modificarea fluxului bănesc net; se calculează ritmurile de creştere a acestora. Ritmurile de creştere a fluxului net bănesc (RFNB) se compară cu ritmurile de creştere a activelor (RACT) şi a ritmulului de creştere a veniturilor din vînzări (RVV). În condiţiile desfăşurării unei activităţi normale, a creşterii stabilităţii financiare şi solvabilităţii întreprinderii este necesar ca ritmul de creştere a volumului vînzărilor să depăşească ritmul de creştere a activelor, iar ritmul de creştere a fluxului bănesc net să depăşească ritmul de creştere a veniturilor din vînzări: 100