41 1 113KB
EXAMENUL NEUROLOGIC
Anamneza. Ca în toate celelalte specialități medicale, o anamneză completă și țintită joacă un rol primordial. Ea cuprinde istoricul bolii actuale, antecedentele personale și cele familiare. •
Semne meningeale. Se controlează flexibilitatea cefei. Se poate constata o rigiditate ("redoarea cefei", meningism), semn de iritație meningială (meningită, hemoragie). Alte semne zise "meningeale": Semnul Kernig, Semnul Brudzinski.
•
Fundul de ochi. Se examinează oftalmoscopic fundul de ochi. Se poate constata o stază papilară, semn de hipertensiune intracraniană.
•
Nervii cranieni. Fiecare din funcțiile celor 12 nervi cranieni se examinează în parte.
•
Motricitatea. Se controlează forța diverselor grupuri musculare, motilitatea pasivă și activă a extremităților, precum și troficitatea musculară.
•
Sensibilitatea. Există cinci tipuri de sensibilitate, care se examinează separat: simțul tactil (atingerea), presiunea, simțul pozițional, durearea și temperatura.
•
Reflexe. Reflexele osteo-tendinoase sau "de întindere" (reflexe miotatice), de ex.: Reflexul rotulian, se examinează cu ciocanul de reflexe. În cazuri patologice pot fi exagerate, diminuate sau abolite. Reflexele cutanate (reflexe abdominale, cremasteriene) se examinează cu un ac, de preferință bont.
C unui
iocan de reflexe (aici tip Dejerine), semn distinctiv al neurolog
Semne zise "piramidale". Sunt reflexe patologice care se pot pune în evidență în cazul unei leziuni a fascicolului piramidal ("tractus cortico-spinalis"). Cel mai cunoscut este semnul Babinski: la excitarea marginii externe a plantei piciorului apare extensiunea halucelui). Alte semne piramidale: semnul Chaddock, semnul Oppenheim. •
Coordonarea]. Se controlează echilibrul (stațiunea și mersul) și felul cum sunt executate mișcările extremităților. În cazuri patologice apar tulburări de coordonare (ataxie).
•
Tonusul muscular. Prin mișcări pasive ale extremităților se pot constata diverse tipuri de tulburări de tonus muscular: spasticitate, rigiditate ("rigor"), fewnomenul de "roată dințată", flexibilitate ceroasă, hipotonie.
•
Examenul funcț iilor cognitive. Ce cercetează starea de conștiință (vigilitatea), atenția, memoria, precum și funcțiile vorbirii (în cazuri patologice se poate constata o afazie), mișcările automate și deliberate (patologic: apraxie), percepția și recunoașterea (patologic: agnozie vizuală, auditivă, "neglect", anozognozie etc.)