Examen DR Familiei - Rezolvare [PDF]

Zitiervorschau

I.

Termenele de prescriptie in dreptul familiei

1.Definiti termenul de prescriptive Termenul de prescriptive inseamna dreptul la actiune, posibilitatea reclamantului de a sesiza instant de judecata intr-un caz concret pentru apararea unui drept subiectiv incalcat sau contestat. In perioada curgerii termenului de prescriptie, persoana poate sa-si apaere dreptul subiectiv incalcat printr-o actiune in justitie. In dreptul familiei, institutia prescriptiei extinctive nu este folosita, doar cu unele exceptii. Aceasta se lamureste prin faptul ca obiectul de reglementare al dreptului familiei il constituie relatiile personale nepatrimoniale si patrimoniale nascute din casaorie, rudentie, adoptie si alte forme de protective a copiilor ramasi fara ocrotire parinteasca. Fiind de o durata indelungata, raporturilr juridice familiar au nevoie de ocrotire pe tot parcursul existentei lor, ceea ce inseamna ca protectia drepturilor familial pe calea actiunii in justitie nu este limitata in timp, titularii acestor drepturi putind cere oricind sprijinul organelor de justitie in apararea si ocrotirea acestor drepturi. 2. Analizati termenele de prescriptive in dreptul familiei Legislatia in vigoare prevede aplicarea termenelor de prescriptive extinctive ca exceptie in urmatoarele cazuri:  

 

Termenul de 3 ani de zile pentru cererea unuia dintre soti privind declararea nulitatii conventiei incheiate de celalalt sot care a stiut sau trebuia sa fi stiut ca al doilea sot este impotriva incheierii conventiei respective; Termenul de 3 ani de zile pentru impartirea bunurilor proprietate comuna in devalmasie a sotilot divortati. In acest caz, nu se indica de la ce data incepe curgerea termenului de prescriptive. Aici trebuie luat in vedere faptul ca termenul de prescriptive se aplica numai in cazurile cind sotii au desfacut casatoria. Curgerea termenului in acest caz, va incepe de la data cind unul dintre fostii soti a aflat sau trebuia sa afle despre incalcarea dreptului de proprietate. Termenul de 1/un an de zile pentru contestarea paternitatii sau maternitatii Termenul de 3 ani de zile pentru incasarea pensiei de intretinere pentru perioada anterioare. Termenul de prescriptive se calculeaza din momentul prezentarii contractului privind plata pensiei de intretinere sau a titlului executoriu. Respectiv, daca aceste acte nu sint prezentate instantei judecatoresti, termenul de prescriptive nu incepe sa curga.

Curgerea termenului de prescriptive incepe din momentul indicat in aceste exceptii, iar in cazurile cind nu se contine astfel de termene, se calculeaza de la data cind persoana a aflat sau trebuia sa afle despre incalcarea dreptului. 3.Speta. Cererea privind contesctarea paternitatii (maternitatii) poate fi depusa timp de un an din momentul cind persoana inscrisa drept tata sau mama sau persoanele care sint mama sau tatal firesc al copilului au aflat sau trebuiau sa fi aflat drepre inscrierea privind paternitatea (maternitatea). Deci, daca din anumite motive persoana nu a stiut si nici nu a putut sa stie despre inregistrarea nasterii copilului pe numele ei, termenul nu curge.

1

II.

Obligaţia de întreţinere dintre alţi membri ai familiei

1.Definiţi obligaţia de întreţinere şi enumeraţi categoriile altor membri ai familiei. Obligatia de intretinere este indatorirea impusa de lege unei persoane de a acorda altei persoane mijloace necesare traiului, inclusiv satisfacerea nevoilor spirituale si – in cazul obligatiei de intretinere a parintilor fata de copiii lor minorimijloacele pentru educarea , invatatura si pregatirea lor profesionala. Parintii si copii, precum si dotii sunt cei mai apropiati membri ai familiei care au obligatia de a se intretine reciproc. Legislatia in vigoare, pentru unele cazuri cind incasarea pensiei de intretinere de la parinti, copii, soti este imposibila, impune aceasta obligatie altor membti ai familiei. Acesti alti membti ai familiei sunt fratii si surorile minore sau majore inapte de munca, bunicii, nepotii minori si majori inapti de munca, parintii vitregi inapti de munca si persoanele inapte de munca care au intetinut si educat copii minori( numiti educatori). 2.Analizaţi condiţiile necesare pentru apariţia obligaţiei de întreţinere dintre alţi membri ai familiei. Obligatia de intretinere dintre membrii familiei ia nastere numai atunci cind nu exista posibilitatea de a primi intretinerea de la soti, parinti si copii majori si , deci, este o obligatie subsidiara. Conform CF, frattii si surorile minore au dreptul de a primi intretinerea de la fratii si surorile majore apte de munca daca indeplinesc urmatoarele conditii:  Necesita sprijin material, adica fratii si surorile minore nu au nici un fel de venituri sau veniturile de care dispun sunt insuficiente;  Fratii si surorile minore sunt in imposibilitate de a primi intretinerea de la parinti din cauza ca acestia au decedat, sunt declarati disparuti, sunt grav bolnavi, se eschiveaza de la plata intretinerii, etc. Obligatia de intretinere poate fi impusa numai surorilor si fratilor majori, apti de munca si care dispun de mijloacele suficiente pentru a plati intretinerea. Deasemenea, fratii si surorile majori, apti de munca sunt obligati sa-si intretina surorile si fratii majori, daca acestia: Sunt inapti de munca- invalizi de gr. I, II,III sau au atins virsta de pensionare; Necesita sprijin material, adica nu au venituri; Nu au posibilitatea de a primi intretinerea de la persoanele obligate la plata in primul rind. Conform CF, obligatia nepotilor majori apti de munca si care dispun de mijloace suficiente de a-si intretine bunicii, in cazul in care bunicii:  Sunt inapti de munca din cauza invaliditatii sau a virstei generale de pensionare;  Necesita sprijin material neavind mijloace care le-ar asigura un nivel de trai decent;  Sunt in imposibilitatea de a primi pensia de intretinere de la copiii majori apti de munca, de la sot sau fostul sot. Parintilor vitregi li se acorda dreptul de a pretinde plata pensiei de intretinere de la copiii vitragi in urmatoarele cazuri:  Nu au posibilitatea sa primeasca intretinerea de la copiii lor firesti, majori apti de munca sau de la soti sau fostii soti;  Sunt inapti de munca avind un grad de invaliditate sau au atinc virsta de pensionare si necesita sprijin material;  Copiii vitrgi majori apti de munca dispun de mijloace suficiente pentru plata pensiei de intretinere. Conform legislatiei, dreptul educatorilor de a primi intretinerea de la copii educati si intretinuti de ei apare in urmatoarele conditii:  Educatorul este inapt de munca; El necesita sprijin material; Sa stabilit imposibilitatea intretinerii educatorului de catre proprii copii majori apti de munca sau de catre sot, fostul sot. 3.Speta. Instanta judecatoreasca este in drept sa scuteasca copiii vitregi de obligatia de asi intregine parintii vitregi daca acestia iau intretinut si educat mai putin de 5 ani sau nu siau onorat obligatiile de educare si intretinere a copiilor vitrgi. Acesta este un drept al instantei de judecata si nu o obligatie, de aceea la examinarea cauzei si iau in vedere astfel de circumstante ca: din ce motive parintii votregi nau participat la cresterea si educarea copiilor si sint sau nu ele oare intemeiate, au avut ei oare un comportament parintesc fata de copii, iau intretinut si dupa majorat au savirsit abuzuri fata de copii, se eschivau de la intretinerea lor, etc. 2

III. Luarea copiilor fără decădere din drepturile părinteşti. 1.Numiţi temeiul (temeiurile) legale pentru luarea copilului de la părinţi. Conform CF, copilul poate fi luat de la parinti la cererea autoritatii tuteloare in baza hotaririi judecatoresti. Unicul temei pentru luarea copilului este ca aflarea copilului impreuna cu parintii prezinta pericol pentru viata si sanatatea lui. Desigu, pot fi si alte temeiuri, dar legislatia nu le enumera. Se poate intimpla cazul cind copilul este luat de la ambii parinti, deoarece nici unul dintre ei nu este in stare sa aiba grija de copil, si transmis bunicilor spre educare. 2.Analizaţi procedura luării copilului CF prevede ca in cazuri exceptionale, daca exista un pericol iminent pentru viata si sanatatea copilului, autoritatea tutelara poate decide luarea copilului de la parinti. In acest caz, autoritatea tutelara este obligata:  

Sa anunte procurorul timp de 24 ore; Sa porneasca in termen de cel mult 7 zile o actiune in instanta judecatoreasca pribind luarea copilului de la parinti sau decaderea parintilor din drepturile parintesti.

Instanta judecatoreasca va examina cauza si daca va lua hotarirea privind luarea copilului de la parinti, acestuia i se va asigura un plasament intr-o institutie educativa sau curativa sau sub tutela (curatela); daca instanta va constata ca pericolul pentru care a fost luat copilul a decazut, se va pronunta o hotarire despre inapoierea copilului parintilor. Copilul va fi innapoiatsi in cazul cind autoritatea tutelara nu va respecta termenul de 7 zile pentru adresarea in instanta judecatoreasca. In urma luarii copilului de la parinti, acestia pierd dreptul de a comunica cu copilul, de a participa personal la educatia lui si de ai reprezenta interesele. In unele cazuri, parintilor li se poate permite de catre autoritatea tutelara intrevederea cu copilul. Desigur aceste intrevederi nu trebuie sa influenteze negativ asupra copilului. Daca dupa o perioada de timp, parintii se trateaza si sunt constienti de comportamentul lor fata de copil, ei pot depune o cerere in instanta judecatoreasca despre inapoierea copilului. Cererea va fi examinata de catre instanta de judecata cu participarea obligatorie a autoritatii tutelare care va examina conditiile de trai ale copilului si ale persoanei care pretinde la educatia copilului si va prezenta avizul respectiv. Acest aviz este foarte important, dar intrucit nici o proba nu poate avea putere doveditoare instanta va lua in consideratie toate probele in ansamblu. Daca hotarirea instantei judecatoresti este contrara avizului autoritatii tutelare, ea trebuie sa contina motivatia respectiva. 3.Speta.

3

IV.Noţiunea şi importanţa adopţiei. 1.Definiţi adopţia. Doctrina confera notiunii de adoptie o tripla acceptiune: de act juridic, de raport juridic si de institutie juridice. Insumind cele trei laturi ale notiunii, putem mentiona ca adoptia poate fi definita ca actul juridic incuviintat de organul respectiv competent- instanta de judecata- in rezultatul caruia intre adoptat si descendentii sai si adoptator si rudele acestuia apar drepturi si obligatii asimilate de lege cu cele dintre parinti si copii si inceteaza drepturile si obligatiile adoptatului fata de rudele sale de provenienta. 2.Determinaţi importanţa adopţiei şi domeniul ei de aplicare. Conform legislatiei in vigoare, sensul adoptiei consta in asigurarea intereselor si drepturilor copilului orfan sau lipsit de ocrotirea parinteasca. Scopul de baza al adoptiei consta in crearea conditiilor prielnice si adecvate de dezvoltare fizica si spirituala pentru acesti copii. Concomitent se face posibila satisfacerea necesitatii vitale a unor persoane de a educa, de a-i purta grija parinteasca copiilor, ai iubi, a simti atasamentul reciproc, a se realiza ca parinti. In urma adoptiei se stabilesc relatii de rudenie intre adoptat si adoptatori si rudele acestora, se largeste familia, devenind completa, se infaptuieste un scop uman al societatii si fiecarei persoane in parte de a avea grija de copiii ramasi orfani. La rindul sau, copiii, fiind crescuti si educati intro atmosfera de dragoste, stima si intelegere, sint suport la adinci batrinete pentru parintii adoptivi. Adoptia se efectuiaza in interesul suprem al copilului; ea este menita sa asigure copilului lipsit de grija parinteasca un mediu familial adecvat, o educatie buna, etc. Adoptia acroda posibilitatea cuplurilor care nu au copiii sa se realizaze ca parinti. Adoptia are ca scop inlaturarea pricinilor care influenteaza negativ la formarea personalitatii copilului. Consideram ca adoptia este un act juridic de dreptul familiei, deoarece el se incheie la consimtamintul partilor, la constatarea faptului ca copilul este adoptabil iar persoanele care sau adresat cu cererea de adoptie au calitatea de adoptatori si numai dupa indeplinirea tuturor conditiilor de fond urmeaza adoptarea hotaririi de adoptie de catre instanta de judecata. 3.Comparaţi adopţia cu alte forme de ocrotire a copiilor orfani şi a celor lipsiţi de grija părintească Formele plasamentului copiilor ramasi fara ocrotire parinteasca sunt:    

Adoptia; Tutela asupra copiilor in virsta de pina la 14 ani si curatela asupra copiilor in virsta de la 14 ani la 18 ani; Casele de copii de tip familial; Institutiile de stat pentru copii orfani si cei ramasi fara ocrotire parinteasca, de orice tim ( educative, de instruire, curative, de asistenta sociala). Aceasta forma se aplica doar in cazurile cind nu exista alte posibilitati de plasament familial pentru copil.

Din toate formele de plasament cea mai reusita este adoptia, deoarece prin adoptie copilului i se ofera o familie in care el creste si se bucura de grija parinteasca ca un copil firesc. Totodata, aceasta este o forma de plasament permanenta, spre deosebire de celelalte forme care sunt temporare. Copii sunt plasati temporar atunci cind lipsa ocrotirii parintesti este de scurta durata sau atunci cind nu se poate gasi copilul orfan sau abandonat o familie care sal adopte. Indiferent de forma plasamentului ales, autoritatea tutelara tine controlul asupra conditiilor de intretinere , crestere si educare a copiilor aflati in evidenta ei., Familia adoptiva, de regula, este supravegheata in primii ani dupa ce copilul a fost adoptat. Daca autoritatea tutelara sa convins ca relatiile intre adoptat si adoptator sau stabilit definitiv si educatia decurge intrun mod normal, supravegherea inceteaza si copilul este scos de la evidenta. In cazul plasarii copilului sub tutela/ curatela in case de copii de tip familial sau intro institutie de stat pentru copii, autoritatea tutelara, in dependenta de cauza din care copilul este lipsit de ocrotirea parinteasca, controleaza procesul de educare a copilului si acorda ajutorul necesar tutorilor, curatorilor, parintilor- educatori sau educatorilor si prelungeste cautarea unei familii potrivite pentru plasarea permanenta a copilului. 4

V. Desfacerea căsătoriei la organele de înregistrare a actelor de stare civilă. 1.Definiţi divorţul şi conceptele lui. Prin divort intelegem un act juridic de desfacere a casatoriei printro hotarire judecatoreasca, la cererea oricaruia dintre soti, atunci cind continuarea acesteia a devenit imposibila din motive temeinice, pentru cel care cere desfacerea.Divortul poate fi cerut de unul sau ambii soti, iar in cazul declararii unuia dintre soti ca fiind incapabil- de catre tutorele acestuia. Doctrina cuprinde mai multe conceptii juridice despre divort, avind la baza natura motivelor care au dus la desfacerea casatoriei. Acestea sunt:  Conceptia divortului- sanctiune- autorii acestei conceptii sustin ca divortul se pronunta la cererea unuia dintre soti ca o sanctiune pentru conduita culpabila necorespunzatoare vietii de familie a celuilalt sot. Asadar, divortul apare ca o pedeapsa civila sau de dreptul familiei;  Conceptia divortului- remediu- are un caracter mai leberal aceasta conceptie si reflecta o adevarata necesitate sociala, ceea ce inseamna ca el se produce pentru a dezlega o situatie imposibila de mentinut si este o mare usurare atit pentru soti, cit si pentru copiii lor;  Conceptia mixta- aceasta conceptie distinge 2 variante: -divortul este o sanctiune si numai prin exceptie poate fi un remediu; -divortul este intotdeauna un remediu, dar de cele mai multe ori el presupune culpa unuia sau ambilor soti. 2.Analizaţi condiţiile desfacerii şi stabiliţi momentul încetării căsătoriei. Desfacerea casatoriei la cererea ambilor soti, la organele de inregistrare a actelor de stare civila se efectuiaza daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: Sotii si-ua exprimat reciproc acordul pentru desfacerea casatoriei; Sotii nu au copii comuni minori, inclusiv copii adoptati de ambii; Intre soti nu exista litigii referitoare la partajarea bunurilor proprietate comunca in devalmasie a lor sau la plata intretinerii pentru sotul inapt de munca si care are nevoie de ajutor. Desfacerea casatoriei la organele de stare civila poate fi efectuata in baza cererii unuia dintre soti indiferent de faptul daca au sau nu au copii comuni minori atunci cind celalalt sot: 

A fost declarat incapabil; A fost declarat disparut; A fost condamnat la privatiune de libertate pe un termen mai mare de 3 ani.

Desfacerea casatoriei in instanta judecatoreasca are loc in cazurile cind: 

Atunci cind sotii au copii minori comuni; Unul dintre soti nu este de acord sa desfaca casatoria; Exista acordul ambilor soti pentru defacerea casatoriei insa unul din ei refuza sa se prezinte la oficiul de stare civila pentru solutionarea problemei.

Legislatia in vigoare prevede ca desfacerea casatoriei poate avea loc daca se va constata: -existenta unor motive temeinice; -acestea au vatamat grav raporturile dintre soti; -convietuirea sotilor si pastrarea familiei in continuare sunt imposibile. Momentul incetarii casatoriei:In cazul desfacerii casatoriei la organele de inregistrare a actelor de stare civila, casatoria inceteaza din ziua inregistrarii divortului. Daca casatoria a fost desfacuta pe cale judecatoreasca, ea inceteaza din ziua cind hotarirea instantei judecatoresti a ramas definitiva. 3.Speta.Daca unul dintre soti nu se poate prezenta personal la OSC pentru a depune declaratia de divort, acordul lui poate fi perfectat printr-o declaratie separata.Semnatura sotului trebuie sa fie autentificata notarial sau de seful OSC de la locul aflarii lui.

5

VI. Modul de plată a pensiei de întreţinere în baza hotărârii instanţei judecătoreşti. 1.Numiţi persoanele care au dreptul la adresare în instanţa judecătorească. In lipsa unui acord privind plata pensiei de intretinere, membrii familiei care pretind intretinerea pot porni in instanta judecatoreasca o actiune privind incasarea pensiei de intretinere. Actiunea o poate porni una din persoanele care, conform legislatiei in vigoare, are dreptul de a primi intretinerea de la alti membri ai familiei chiar si in cazul cind plata se efectuiaza in mod benevol, dar fara incheierea contractului privind plata pensiei de intretinere. 2.Determinaţi data de la care se încasează pensia de întreţinere şi cazurile în care se aplică ordonanţa judecătorească. Intretinerea se stabileste pentru viitor de la data adresarii persoanei indreptatite de a o primi (creditorul) in instanta judecatoreasca. Conform CF, se permite incasarea intretinerii pentru perioada anterioara adresarii, fara a fi indicata aceasta perioada in urmatoarele cazuri:  

Cel indreptatit sa primeasca intretinerea a intreprins masuri de acordare a intretinerii ca, de exemplu, incercarea de a incheia un contract privind plata intretinerii, de a stabili locul de trai, de munca, veniturile debitorului, etc.; Cel obligat sa plateasca s-a eschivat de la plata intretinerii, cum ar fi nedorinta de a incheia un contract privind plata intretinerii cu toate ca a promis, schimbarea locului de trai, a locului de munca si ascunderea acestor fapte de creditorul intretinerii.

Pensia de intretinere poate fi stabilita de la o data anterioara, tinindu-se cont doar de cele doua conditii numite mai sus. Aceasta nu se poate aplica in cazurile cind instanta judecatoreasca a stabilit peternitatea debitorului fata de copilul caruia ii datoreaza intretinerea. 3.Speta. Pentru persoanele care nu sint angajate in cimpul muncii nu este prevazuta de megislatie modalitatea de incasare a pensiei de intretinere. Dar totusi, ca sa fie protejati membrii familiei minori sau inapti de munca si care au nevoie de sprijin material, CF a introdus prevederi noi care, intr-o oarecare masura este o siguranta pentru creditor. Conform acestor prevederi, in caz ca debitorul intretinerii nu are salariu sau alte venituri sau acestea sunt insuficiente pentru asi onora obligatia, pensia de intretinere se va incasa:  

Din mijloacele banesti depuse de catre debitor in institutiile financiare sau transmise organizatiilor comerciale. Exceptie este cazul cind aceste mijloace le-au fost transmise in proprietate; Daca debitorul nu dispune de mijloace banesti sau acestea sunt insuficiente pentru asi onora obligatia, pensia de intretinere se va incasa din contul bunurilor mobile si imobile care, conform legislatiei procesuale civile, pot pot fi urmarite.

Urmarirea bunurilor debitorului se face in ordinea prevazuta de codul de procedura civila, care consta in sechestrarea lor silita. Sumele incasate sint transmise creditorului pentru achitarea pensiei de intretinere. Nu pot fi urmarite bunurile strict necesare debitorului si enumerate de codul de procedura civila.

6

VII.

Rudenia şi importanţa ei juridică.

1.Definiţi noţiunea de rudenie. Rudenia este un izvor al raporturilor juridice familiale. Conform art.45 din Codul Familei, rudenia este legatura de descendenta a unei persoane din alta persoana sau pe descendenta mai multor persoane de la un ascendent comun. 2.Analizaţi felurile şi determinaţi gradele rudeniei. Sirul de persoane intre care exista rudenie se numeste linie de rudenie. Ea poate fi dreapta sau colaterala, in dependenta de felul cum sint nascute persoanele- una din alta sau de la un autor comun. Linia de rudenie dreapta poate fi ascedenta si descedenta. Stabilirea legaturii de rudenie se numeste filiatie. Rudele pot fi apropiate sau indepartate. Distanta dintre rude se masoara cu gradul de rudenie. Stabilirea gradului de rudenie se face prin socotirea numarului de nasteri intervenite intre generatii. La rudenia pe linie dreapta gradul de rudenie se socoteste dupa numarul nasterilor intervenite intre doua persoane. Astfel, tatal si fiul sint rude de gradul I, bunicul si stranepotul sint rude de gradul III. La linia pe colaterala gradul de rudenie se socoteste dupa numarul nasterilor, pornind de la una din rude in linie ascendenta pina la autorul comun si apoi de la acesta in linie descedenta pina la cealalta ruda. Dupa aceasta numarul nasterilor se aduna. Asadar fratii sint rude de gradul II, verii primari- rude de gradul IV. 3.Argumentaţi importanţa juridică a rudeniei în dreptul familiei şi în alte ramuri de drept. Rudenia biologica, fiind reglementata de lege, produce anumite efecte juridice. In dreptul familiei, rudenia produce efecte pina la un anumit grad. Existenta legaturii de rudenie are importanta indiferent de gradul de rudenie la instituirea tutelei, curatelei asupra copiilor lipsiti de ocrotirea parinteasca. La adoptia unui copil la fel se da prioritate rudelor, indiferent de gradul de rudenie, daca aceasta nu contravine intereselor copilului. Rudenia prezinta interes si pentru alte ramuri de drept: drept civil, drept procesual civil, dreptul protectiei sociale, dreptul procesual penal, etc. -In dreptul civil, dovada rudeniei trebuie facuta in cazul aplicarii titlului III din cartea a patra- mostenirea legala, in cazul determinsarii actelor juridice a caror incheiere este oprita si anume intre tutore, sotul, o ruda a tutorelui pina la dradul al IV inclusiv pe de o parte, si minor pe de alta parte. - In dreptul procesual civil, rudenia are importanta la recuzarea judecatorului, expertului, specialistului, interpretului, grefierului si a executorului judecatoresc. -In dreptul protectiei sociale, rudenia este importanta la stabilirea cercului de persoane care au dreptul de a primi o pensie de urmasi in cazul decesului intretinatorului. -In dreptul ptocesual penal, rudenia este temei pentru inlaturarea martorilor propusi spre ascultare.

7

VIII. Restanţa la plata pensiei de întreţinere. 1.Definiţi noţiunea de restanţă la plata pensiei de întreţinere. Pensia de intretinere se incaseaza nu de la data prezentarii titlului executoriu sau a contractului privind plata pensiei de intretinere, dar de la data indicata in titlul executoriu in conformitate cu hotarirea instantei judecatoresti sau de la data stipulata in contract. De regula, aceste date nu coincid si pentru perioada cind plata pensiei de intretinere pentru membrii familiei nu sa incasat, se formeaza restanta. Deci, restanta la pensia de intretinere se formeaza numai dupa pronuntarea hotaririi instantei judecatoresti privind incasarea intretinerii sau incheierea contractului privind plata pensiei de intretinere. 2.Analizaţi condiţiile şi ordinea de determinare a cuantumului restanţei. Pensia de intretinere se incaseaza pentru perioada anterioara in baza contractului privind plata de intretinere sau a titlului executoriu, in limitele a cel mult 3 ani din momentul prezentarii contractului sau titlului executoriu respectiv.Acest termen este unul dintre termenele de prescriptie aplicate in dreptul familiei ca exceptie. Prescriptia actioneaza numai in cazurile cind plata nu s-a efectuat din motive obiective si nu este culpa celui obligat sa plateasca intretinerea. Daca pensia de intretinere este stabilita intr-o suma baneasca fixa, calcularea restantei nu prezinta dificultati, deoarece suma lunara se inmulteste la numarul de luni in care nu a fost efectuata plata si se obtine suma totala a restantei. In cazul copiilor minori, cind cuantumul intretinerii a fost stabilit in cote-parti din veniturile debitorului, restanta se va calcula pornindu-se de la acestea.Se iau in vedere toate veniturile pe care le-a avut debitorul in perioada cit nu a fost platita pensia de intretinere.Daca debitorul intretinerii nu a lucrat in perioada pentru care sa format restanta sau nu a prezentat actele ce confirma salariul sau ai alte venituri ale sale, suma restantei la pensia de intretinere se determina de catre instanta judecatoreasca. Legea nu prevede expres modalitatea de calculare a cuantumului restantei, dar practica judiciara reiese din salariul mediu pe tara la momentul calcularii restantei. Suma restantei la pensia de intretinere poate fi contestata atit de debitor, cit si de creditorul intretinerii. Conform CF, debitorul care plateste intretinerea in baza contractului privind plata pensiei de intretinere poate fi scutit de plata restantei la pensia de intretinere sau aceasta renstanta poate fi micsorata, cu exceptia cazurilor cind pensia se plateste copiilor minori. 3.Speta. Instanta de judecata este in drept sa-l elibereze pe debitor de plata restantei sau sa o micsoreze cind sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:  

Restanta sa format din motive intemeiate, cum ar fi salariul foarte mic al debitorului si existenta altor copii minori la intretinere, boala grava a lui, scaderea brusca a veniturilor, calamitati naturale in localitatea unde locuieste si activeaza; La data examinarii cererii este imposibila lichidarea restantei la pensia de intretinere, reiesind din situatia materiala si familiara a debitorului.

Daca copilul pentru care se plateste intretinerea sa stabilit cu traiul la debitor, acesta la fel poate fi scutit de plata restantei celuilalt parinte sau a ocrotitorului legal al copilului.

8

IX. Noţiunea şi ordinea de creare a caselor de copii de tip familial. 1.Definiţi noţiunea casei de copii de tip familial. Casa de copii de tip familial este o institutie particulara creata pe baza unei familii, tinindu-se cont de situatia materiala si nivelul spiritual al acesteia, in scopul intretinerii partiale si educatiei copiilor orfani si a celor ramasi fara ocrotire parinteasca. 2.Determinaţi organul împuternicit pentru crearea caselor de copii de tip familial, persoanele ce pot pretinde acest drept şi actele necesare. Casa de copii de tip familial poate fi create in baza cererii unui cuplu familial, in care ambii soti au implinit virsta de 25 ani, dispun de calitati morale, stare a sanatatii si pregatire in domeniul ingrijirii si educatiei copilului. Procedura de creare a casei de copii de tip familial incepe cu depunerea la autoritatea tutelara de catre ambii soti a unei cereri. La primirea cererii, autoritatea tutelara formeaza o comisie de experti compusa din pedagogi, medici, juristi si asistenti sociali care urmeaza sa verifice, daca persoanele in cauza indeplinesc conditiile prevazute de legislatia in vigoare si nu exista impedimente pentru ca sa li se permita crearea unei case de copii de tip familial. In acest scop solicitantii vor prezenta la autoritatea tutelara date privind activitatea lor de munca, actul medical despre starea sanatatii tuturor membrilor familiei, certificate privind :veniturile familiei, spatial locative al familiei si starea sanitaro-igienica a spatiului locative. Autoritatea tutelara este obligate sa efectueze un control a datelor prezentate, a conditiilor de trai alre solicitantilor sis a intocmeasca ancheta sociala a acestora. In baza anchetei sociale si a concluziei comisiei de experti, autoritatea tutelara va elibera un aviz care, impreuna cu cererea solicitantilor, va fi prezentata autoritatilor administratiei publice locale pentru adoptarea deciziei referitor la infiintarea casei de copii de tip familial. 3.Speta.

9

X. Izvoarele dreptului familiei. 1.Definiţi noţiunea de izvor de drept. In sfera notiunilor de izvor real, material a dreptului intra elementele dictate de situatiile economice, de cele sociale, precum si preocuparile de ordin material si ideologic ale societatii. Prin izvor in sens formal se inteleg formele de exprimare a normelor juridice. 2.Determinaţi izvoarele dreptului familiei. Formele specifice de exprimare a normelor de drept familial constituie izvoare ale dreptului familiei.Din ele fac parte actele normative ce reglementeaza raporturi sociale care constituie obiectul dreptului familiei si legislatia familiala si alte acte normative ce contin norme juridice de dreptul familiei. Varietatea actelor normative impune o anumita ierarhizare a acestora ce se stabileste in functie de caracterul si ierarhia organului de stat care le edicteaza. In cadrul legilor, principalul izvor al dreptului familiei il constituie Codul Familiri, in vigoare la 26 aprilie 2001, structurat in 7 titluri. Alt izvor al dreptului familiei este Legea privind actele de stare civila din 26 aprilie 2001, in vigoare din 17 august 2001., structurata in 10 capitole. Codul Civil al RM, in vigoare din 12.06.2003; Legea privind drepturile copilului din 15 decembrie 1994- stabileste statutul juridic al copilului ca subiect independent, etc. Contine 6 capitole Codul de procedura civila in vigoare la 12 iunie 2003 Codul cu privire la contraventiile administrative; etc. 3.Apreciaţi corelaţia izvoarelor naţionale cu izvoarele internaţionale rezolvînd problema: care va fi soluţia în cazul în care un tratat internaţional, ce nu vizează drepturile omului, ratificat de Parlament vine în contradicţie cu Constituţia. Parlamentul adopta legi constitutionale, legi ordinare si organice. In ierarhia izvoarelor dreptului familiei pe primul loc se afla constitutia. Toate celelalte legi sint adoptate in conformitate cu prevederile acesteia si nu trebuie sa contravina acestora.

10

XI. Stabilirea filiaţiei faţă de mamă şi contestarea maternităţii. 1.Definiţi noţiunea de filiaţie şi explicaţi importanţa ei juridică. Filiatia este raportul de descendenta dintre un copil si fiecare din parintii lui. Acest principiu este de ordine publica, intrucit priveste insasi starea civila a persoanei, astfel incit, chiar in absenta unui text de lege, trebuie sa se admita ca orice conventie care ar avea ca obiect stabilirea maternitatii copilului fata de o alta femeia decit aceea care la nascut, este lovita de nulitate absoluta. 2.Analizaţi ordinea de stabilire a filiaţiei faţă de mama în mod obişnuit şi în cazul folosirii mijloaceror artificiale de reproducere. Filiatia fata de mama reprezinta legatura de descedenta rezultata din faptul nasterii copilului de catre femeia care este considerata mama acestuia.Aceasta inseamna ca temeiul filiatiei fata de ama il constituie simplul fapt al nasterii copilului.Stabilirea filiatiei fata de mama este un drept fundamental al mamei si copilului realizat imediat dupa nasterea copilului fara nici o discriminare bazata pe imprejurarea ca mama este casatorita ori celibatara. Acest principiu este de ordine publica, intrucit priveste insasi starea civila a persoanei, astfel incit, chiar in absenta unui text de lege, trebuie sa se admita ca orice conventie care ar avea ca obiect stabilirea maternitatii copilului fata de o alta femeie decit aceea care l-a nascut, este lovita de nulitate absoluta. Desigur, dreptul nu poate face abstractie de ultimele progrese in materia procreatiei asistate medical, care permit sa fie folosita asa-numita „maternitate de substitutie”, prin fecundarea unei femei- „mama de subrogatie” sau |”subrogata”- recurgind la tehnicile de procreatie artificiala. In astfel de cazuri trebuie sa se tina seama de anumite principii fundamentale, precum:   

Orice conventie sau acord intre „mama de subrogatie” si persoana sau cuplul pentru care se va naste copilul nu poate fi invocat in drept ca izvor de obligatii; „mama de subrogatie” nu poate primi nici un fel de foloase sau avantaje materiale de pe urma interventiei; „mama de substitutie” poate sa opteze la nasterea copilului sa-l pastreze.

La declararea nasterii copilului nascut in urma implantarii embrionului unei alte femei, sotii vor depune, impreuna cu actul medical constatator al nasterii, si actul eliberat de unitatea sanitara din care sa rezulte acordul lauzei (femeia care a nascut) prentru inscrierea lor in calitate de parinti. Filiatia de mama se stabileste prin actul medical constatator al nasterii, eliberat de unitatea sanitara in care a avut loc nasterea. Desi actul medical constatator este documentul de baza in temeiul caruia se stabileste filiatia de mama, sunt situatii in care acest act edical lipesete. Dovada filiatiei fata de mama in acest caz se face in baza certificatului medical de nastere eliberat de unitatea sanitara privata, de medicul care a asistat nasterea sau la care s-a adresat mama dupa nastere, ori un medic privat care a asistat nasterea. 3.Speta. Maternitatea poate fi contestata prin orice mijloc de proba pt a se stabili adevarul.Conform CF maternitatea poate fi contestata numai in instanta de judecata de catre persoanele inscrise drept tata si drept mama in timp de un an de la data cind a aflat ca copilul i-a fost inlocuit

11

XII.Contractul privind plata pensiei de întreţinere. 1.Definiţi noţiunea şi enumeraţi caracterele juridice ale contractului. Prin contractul de întreţinere una dintre părţi înstrăinează un bunsau plăteşte o sumă de bani (capital), iar cealaltă parte se obligă să-i asigure întreţinerea în natură (deregulă, hrană, îmbrăcăminte, îngrijiri medicale etc.) Contractul privind plata pensiei de intretinere prezinta urmatoarele caractere juridice:  Este contract bilateral, adica se incheie intre 2 parti;  Subiecte ale contractului pot fi numai persoane fizice cu capacitate deplina de exercitiu;  Este un contract uniobligational- adica numai una dintre partisi anume debitorul intretinerii isi asuma obligatia de intretinere;  Este un contract consensual- obligatia de a plati pensia apare in momentul incheierii contractului;  Titlul gratuit;  Este obligatorie forma scrisa si autentificata notarial. 2.Analizaţi conţinutul contractului. Continutul contractului consta in stabilirea cuantumului si a modului de plata a pensiei de intretinere. Cuantumul pensiei de intretinere stabilite prin contract se determina de catre parti la incheierea contractului. Partile reies din situatia materiala si familiala a debitorului intretinerii, cit si din necesitatile creditorului. La fel pot fi luate in consideratie si alte circumstante, referitoare la o situatie sau alta. In cazul minorilor, stabilirea pensiei de intrtinerem trebuie sa corespunda pevederilor CF referitoare la aceasta.Pentru copii majori inapoti de munca, partile nu pot sa prevada un cuantum mai mic decit cel pe care copilul major inapt de munca putea sa-l primeasca la incasarea pensiei de intretinere in baza hotaririi judecatoresti. 3.Comparaţi contractul privind plata pensiei de întreţinere cu alte contracte similare: a) Cu contractul de donaţie sub formă de prestaţii periodice; b) Cu contractul de rentă gratuită viageră; c) Cu contractul de înstrăinare a bunului cu condiţia întreţinerii pe viaţă.

12

XIII. Desfacerea căsătoriei în instanţa de judecată. 1.Definiţi noţiunea divorţului şi conceptele lui. Prin divort intelegem un act juridic de desfacere a casatoriei printro hotarire judecatoreasca, la cererea oricaruia dintre soti, atunci cind continuarea acesteia a devenit imposibila din motive temeinice, pentru cel care cere desfacerea.Divortul poate fi cerut de unul sau ambii soti, iar in cazul declararii unuia dintre soti ca fiind incapabil- de catre tutorele acestuia. Doctrina cuprinde mai multe conceptii juridice despre divort, avind la baza natura motivelor care au dus la desfacerea casatoriei. Acestea sunt:  Conceptia divortului- sanctiune- autorii acestei conceptii sustin ca divortul se pronunta la cererea unuia dintre soti ca o sanctiune pentru conduita culpabila necorespunzatoare vietii de familie a celuilalt sot. Asadar, divortul apare ca o pedeapsa civila sau de dreptul familiei;  Conceptia divortului- remediu- are un caracter mai leberal aceasta conceptie si reflecta o adevarata necesitate sociala, ceea ce inseamna ca el se produce pentru a dezlega o situatie imposibila de mentinut si este o mare usurare atit pentru soti, cit si pentru copiii lor;  Conceptia mixta- aceasta conceptie distinge 2 variante: -divortul este o sanctiune si numai prin exceptie poate fi un remediu; -divortul este intotdeauna un remediu, dar de cele mai multe ori el presupune culpa unuia sau ambilor soti. 2.Analizaţi temeiurile şi procedura desfacerii căsătoriei în instanţa de judecată. Desfacerea casatoriei in instanta judecatoreasca are loc in cazurile: Atunci cind sotii au copii minori comuni; Unul dintre soti nu este de acord sa desfaca casatoria; Exista acordul ambilor soti pentru desfacerea casatoriei insa unul din ei refuza sa se prezinte la oficiul de stare civila pentru solutionarea problemei. Actiunea de desfacere a casatoriei se intenteaza la instanta de judecata de la locul de trai al sotilor. Primind cererea de desfacere a casatoriei, judecatorul ii cheama pe unul sau pe ambii soti la o convorbire,pentru a clarifica caracterul relatiilor care sau creat intre ei si atitudinea acestora fata de desfacerea casatoriei.Desfacerea casatoriei va avea loc daca se va constata:  Existenta unor motive temeinice;  Acestea au vatamat grav raporturile dintre soti;  Convietuirea sotilor si pastrarea familiei in continuare sunt imposibile; Instanta de judecata depune staruinta pentru a cunoaste realitatea motivelor de divot, fara a se limita la ceea ce se invoca in actiune. In practica judiciara au fost considerate motive temeinice de divort: -infidelitatea unuia dintre soti sub forma adulterului; -atitudinea necorespunzatoare a unuia dintre soti, care se exprima in actele de violenta si alte asemenea manifestari; -alcoolismul cronic al unuia dintre soti, care a dus la degradarea personalitatii lui; -existenta unor nepotriviri de ordin fiziologic, care afecteaza raporturile conuugale; -existenta unei boli grave, incurabile, de care sufera unul dintre sati si necunoscuta de celalalt sot decit ulterior incheierii casatoriei; -rele purtari de ordin moral, concretizate in fapte concrete de destramare a vietii de familie; -interesele contradictorii ale sotilor de ordin intelectual, financiar si alte contradictii care fac imposibila continuare vietii de familie. Toate motivele sunt examinate de judecatorul care cheama la convorbire sotii, clarifica caracterul relatiilor ce sau stabilit intre ei, atitudinea lor fata de desfacerea casatoriei si ia masuri in vederea impacarii sotilor.Daca din circumstantele constatate rezulta ca este posibila mentinerea familiei si daca unul dintre soti nu-si da acordul la divort, instanta judecatoreasca va amina examinarea cauzei, stabilind un termen de o luna pina la 6 luni. Casatoria se desface,daca instanta stabileste ca viata comuna de mai departe a sotilor si mentinerea familiei au devenit imposibile. 3.Speta.(inceputul din punctul 2) Instanta de judecata va solutiona problema privind locul de trai al copiilor minori, reiesind sin interesul copiilor si posibilitatile fiecaruia dintre parinti de a le acorda conditiile necesare pentru cresterea si educatia lor.

13

XIV. Obligaţia de întreţinere dintre foştii soţi. 1.Definiţi noţiunea obligaţiei de întreţinere. Obligatia de intretinere este indatorirea impusa de lege unei persoane de a acorda altei persoane mijloace necesare traiului, inclusiv satisfacerea nevoilor spirituale si – in cazul obligatiei de intretinere a parintilor fata de copiii lor minori- mijloacele pentru educarea , invatatura si pregatirea lor profesionala. 2.Analizaţi condiţiile de apariţie a dreptului de întreţinere între foştii soţi. Pentru ca sa se nasca obligatia de intretinere intre fostii soti este necesar ca unul dintre ei sa se afle in conditiile: a) fosta soţie în timpul gravidităţii; b) fostul soţ, care necesită sprijin material, ocupat cu îngrijirea copilului comun timp de 3 ani după naşterea acestuia; c) fostul soţ, care necesită sprijin material, ocupat cu îngrijirea copilului comun invalid pînă la vîrsta de 18 ani sau a copilului comun invalid de gradul I din copilărie; d) fostul soţ, care necesită sprijin material, devenit inapt de muncă în timpul căsătoriei sau timp de un an după desfacerea acesteia; e) fostul soţ care necesită sprijin material şi a atins vîrsta de pensionare, în termen de cel mult 5 ani din momentul desfacerii căsătoriei, dacă soţii au fost căsătoriţi cel puţin 15 ani. O alta conditie este:sotul care pretinde intretinerea sa fie inapt de munca sis a necesite sprijin material neavind un venit propriu sufficient. O alta conditie este: sotul obligat la plata intretinerii sa aiba mijloace suficiente pentru intretinerea sa si pentru plata intretinerii atit fostului sot, cit si a altor membri ai familiei. 3.Speta. Conform CF,dreptul de a pretinde întreţinere de la fostul soţ pe cale judecătorească îl are: fostul soţ, care necesită sprijin material, devenit inapt de muncă în timpul căsătoriei sau timp de un an după desfacerea acesteia.

14

XV. Raportul juridic familial. 1.Definiţi raportul juridic familial. Raporturile juridice familiale sint relatiile de familie reglementate de normele de drept in acea masura in care statul poate actiona asupra purtarii membrilor familiei pentru a-i indrepta in partea ce coincide dezvoltarii societatii umane. 2.Analizaţi elementele raportului juridic familial. Doar persoanele fizice sunt subiecti in dreptul familiei / in raporturile de drept al familei. O persoana ca subiect de drept, poate avea mai multe calitati, in diverse raporturi juridice - o femeie poate fi si sotie, si mama, si fiica, si bunica etc. Capacitatea juridica in dreptul familiei tine de capacitatea de folosinta si capacitatea de exercitiu ale persoanei. Capacitatea de exercitiu nu apare odata cu nasterea, in dreptul familiei – dreptul de a incheia o casatorie, de a infaptui adoptia, de a stabili numele unui copil; dreptul de desface o casatorie. (Capacitate de folosinta – capacitate de exercitiu -?)Actele juridice se incheie personal de fiecare persoana. Obiectul raportului juridic de drept al familiei - actiunile si bunurile (proprietatea comuna in devalmasie). Continutul raportului juridic – totalitatea de drepturi si obligatii care apar in cadrul unui raport juridic de drept al familiei. Faptul juridic – imprejurarea care determina aparitia, modificarea sau incetarea unui raport juridic. Faptele juridice pot fi – actiuni (se petrec cu vointa individului) sau evenimente (se petrec fara implicarea factorului uman). Actiunile pot fi licite si ilicite. Evenimentele – absolute (omul nu le poate influenta) si relative (au loc cu implicarea relativa a factorului uman) Faptele juridice - care duc la nasterea raporturilor juridice, la modificarea lor, la incetarea lor, la impiedicarea sau la restabilirea lor. Impedicarea – sotul nu poate inainta cerere de chemare in judecata cu privire la desfacerea casatoriei, fara acordul sotiei, in perioada in care sotia este insarcinata. Restabilire - parintii decazuti din drepturi parintesti, isi schimba comportamentul si devin responsabili, iar statul le acorda din nou, dreptul de a ingriji de copiii lor. Clasificare: Dupa continut :- personale ( raporturele ce apar la incheierea casatoriei, stabilirea paternitatii,adoptiei, instituirea tutelei etc.); - raporturi patriminiale( rapoturile dintre soti referitor la bunurile ce le apatin in timpul casatoriei si in caz de divort, raporturile de intretinere pe care membrii familiei sunt obligati sa o acorde unul altuia) Dupa caracterul de aparare: A. drepturile relative care un caracter absolut de aparare contra incalcarii din partea altor persoane(dreptul parintilor la educarea copiilor,sau al reprezentantilor legali) ; B. drepturile absolute cu unele semne ale raporturilor juridice relative( dreptul sotilor asupra patrimoniului comun care este absolut in cazul cand se opune persoanelor straine si manifesta caracterul relativ in cazul examinarii dreptului comun de proprietate); C. raporturile relative care nu au caracter de aparare absolut( drepturile personale ce apar intre soti in urma incheierii casatoriei si care sunt aparate in raport cu celalalt sot.) Dupa temeiurile aparitiei: A .raporturi de casatorie care apar in urma incheierii casatoriei; B .raporturi dintre copii parinti care apar in rezultatul nasterii copiilor; C raporturile asimilate de lege cu raportulile dintre copii parinti si care apar in urma adoptiei, tutelei, curatelei. ; D intre rude frati si surori bunici si nepoti. 3.Comparaţi criteriile de clasificare a raportului juridic familial cu raportul juridic civil. Expuneţi-vă propria opinie vis-a-vis de raporturile familiale personale Raporturile juridice familiale pot fi: - Dupa continut: personale; patrimoniale. –Dupa caraterul de aparare: drepturi relative care au un caracter absolut de aparare contra incalcarilor din partea altor persoane; drepturi absolute cu unele semne ale raporturilor juridice relative; raporturile relative care nu au un caracter de parare absolut; S-au stabilit raporturi avind ca baza temeiul aparitiei raporturilor juridice dintre parinti si copii. Cf.58 parintii au drepturi si obligatii egale fata de copii indiferent de faptul daca copiii sunt nascuti in casatorie sau in afara ei, daca locuiesc impreuna cu parintii ori separat. 15

XVI. Noţiunea şi temeiurile încetării căsătoriei. 1.Definiţi noţiunea de încetare a căsătoriei. Prin incetarea casatoriei intelegem incetarea raporturilor juridice dintre soti izvorite din casatoria legala in urma survenirii anumitor fapte juridice. 2.Analizaţi temeiurile încetării căsătoriei. Temeiurile incetarii casatoriei sunt:  Decesul unuia dintre soti- in acest caz nu apare necesitatea savirsirii unor actiuni in vederea incetarii casatorie. |Casatoria se considera incheiata din ziua decesului sotului sau din ziua cint hotarirea instantei de judecata despre declararea persoanei ca fiind decedata a ramas definitiva, daca in hotarire nu este indicata o alta data a mortii prezumate;  Declararea pe cale judecatoreasca a decesului unuia dintre soti- persoana este declarata decedata printr-o hotarire a instantei de judecata daca timp de 3 ani la domicilul sau lipses stiri descpre locul unde se afla sau 6 luni daca a disparut in imprejurari ce prezentau primejdie de moarte sau care dau temei a presupune ca a decedat in urma unui anumit accident.  Desfacerea casatoriei prin divot- divortul poate fi cerut de unul sau ambii soti, iar in cazul declararii unuia dintre soti ca fiind incapabil- de catre tutorele acestuia. Legislatia reglementeaza 2 modalitati de desgacere a casatoriei: 1 judiciara- prin instanta de judec 2 administrativa—prin intermediul organelor de inregistrare a actelor de stare civila 3.Speta. principiul constitutional – monogamia—reprezinta faptul ca barbatul /femeia care este casatorita nu poate sa se casatoreasca fara a fi desfacut casatoria anterioara. In situatia data poligamia este sanctionata prin desfacerea ambelor casatorii . In cazul daca nu ar fi existat o cerere la fel din partea Mariei Olaru , Pantea Olga putea sa se adreseze cu o cerere privind declararea absentei fara veste a sotului cea ce va simplifica procedura divortului insa doar dupa expirarea termenului de 3 ani.

16

XVII. Obligaţia copiilor majori de a-şi întreţine părinţii. 1.Definiţi noţiunea obligaţiei de întreţinere. Obligatia de intretinere este indatorirea impusa de lege unei persoane de a acorda altei persoane mijloace necesare traiului, inclusiv satisfacerea nevoilor spirituale si – in cazul obligatiei de intretinere a parintilor fata de copiii lor minori- mijloacele pentru educarea , invatatura si pregatirea lor profesionala. 2.Determinaţi condiţiile în care apare obligaţia copiilor majori de a-şi întreţine părinţii Copiii majori apţi de muncă sînt obligaţi să-şi întreţină şi să-şi îngrijească părinţii inapţi de muncă care necesită sprijin material. Dacă nu există un contract privind întreţinerea părinţilor inapţi de muncă care necesită sprijin material, problema achitării pensiei de întreţinere de către copiii majori se soluţionează pe cale judecătorească. Cuantumul pensiei de întreţinere se stabileşte de instanţa judecătorească într-o sumă bănească fixă plătită lunar, ţinîndu-se cont de starea materială şi familială a părinţilor şi a copiilor, de alte circumstanţe importante. La stabilirea cuantumului pensiei, instanţa judecătorească este în drept să ţină cont de toţi copiii majori ai părintelui respectiv, indiferent de faptul dacă acţiunea a fost pornită faţă de unul, cîţiva sau toţi copiii. Copilul poate fi eliberat de obligaţia de a-şi întreţine părinţii inapţi de muncă care necesită sprijin material dacă instanţa judecătorească va stabili că aceştia s-au eschivat de la îndeplinirea obligaţiilor părinteşti faţă de acest copil. Copiii ai căror părinţi sînt decăzuţi din drepturile părinteşti se scutesc de obligaţia de întreţinere a acestora. În circumstanţe excepţionale (boală gravă, mutilare sau alt viciu al părintelui etc.), copiii majori pot fi obligaţi de către instanţa judecătorească să participe la cheltuielile suplimentare generate de aceste circumstanţe dacă lipseşte un contract între părţi sau dacă copiii refuză să participe benevol la aceste cheltuieli. Instanţa judecătorească este în drept să elibereze copiii majori de participarea la cheltuielile suplimentare în favoarea părinţilor dacă se va stabili că aceştia s-au eschivat de la îndeplinirea obligaţiilor părinteşti faţă de aceşti copii, chiar şi în cazul cînd copiii plătesc pensia de întreţinere. 3.Speta. Parintii sunt in drept sa pretinda pensia de intretinere de la unul sau de la toti copiii majori apti de munca. Daca parintii inainteaza actiunea catre unul dintre copiii majori, instant de judecata este in drept sa atraga la examinarea cauzei si stabilirea cuantumului pensiei de intretinere pe toti copiii majori apti de munca sis a incaseze intretinerea de la toti, tinind cont de situatia materiala si familial a partilor. In caz ca parintii nu doresc ca pensia de intretinere sa fie incasata de la toti copiii, instant judecatoreasca poate oblige de plata numai pe unul dintre copii, dar la stabilirea cunatumului se va lua in vedere ca ceilalti copii acorda intretinerea in mod benevol.

17

XVIII. Drepturile copiilor minori. 1.Numiţi cadrul legislativ internaţional şi naţional în materie. Conventia ONU privind drepturile copilului din 20 noiembrie 1989, ratificata de RM prin hotarirea Parlamentului nr 408-XII din 12.12.1990 Constitutia RM Legea privind drepturile copilului nr 338-XIII din 15.12.1994 Codul Familiei 2.Analizaţi drepturile reglementate de legislaţia în vigoare.  dreptul copilului de a fi educat in familie- anume abitatia si educatia in familie ii ofera garantia dezvoltarii fizice normala, spirituala, intelectuala si sociala a copilului ca el sa devina o personalitate. Fiecare copil are dreptul sa locuiasca in familie, sa-si cunoasca parintii, sa beneficieze de grija lor, sa coabiteze cu acestia.  Dreptul copilului de exprimarea opiniei- copilul are dreptul sa-si exprime opinia la solutionarea in familie a problemelor care ii ating interesele si sa fie audiat in cursul dezbaterilor judiciare sau administrative;  Dreptul de a primi intretinerea de la parintii sai, iar in cazul lipsei acestora- de la surorile, fratii majori apti de munca sau de la bunei;  Dreptul de proprietate asupra veniturilor obtinute, al bunurilor primite in dar, mostenite sau dobindite intr-un alt mod si asupra tuturor bunurilor procurate din mijloacele lui;  Dreptul copilului de posesie si folisinta a bunurilor parintilor;  Dreptul copilului la securitate sociala;  Etc. 3.Decideţi asupra realizării drepturilor patrimoniale ale copiilor minori în Republica Moldova, aplicînd prevederile actelor normative ale altor norme de drept.

18

XIX. Obligaţia părinţilor de a-şi întreţine copiii majori inapţi de muncă. 1.Definiţi noţiunea obligaţiei de întreţinere şi numiţi caracterele ei. Obligatia de intretinere este indatorirea impusa de lege unei persoane de a acorda altei persoane mijloace necesare traiului, inclusiv satisfacerea nevoilor spirituale si – in cazul obligatiei de intretinere a parintilor fata de copiii lor minori- mijloacele pentru educarea , invatatura si pregatirea lor profesionala. Caracterele:  Caracterul strict personal, care reiese din faptul ca exista o legatura strinsa a persoanei care beneficiaza de pensia de intretinere, precum si a persoanei obligate sa o presteze cu insasi obligatia;  Obligatia este reciproca;  Are un caracter indelungat sau succesiv- din momentul nasterii obligatiei si pina la incetarea ei se scurge un timp destul de indelungat;  Temeiurile nasterii obligatiei de intretinere sunt stabilite de lege, ceea ce inseamna ca es este o indatorire ca es este o indatorire ce se impune pe tot timpul cit creditorul se afla in nevoie din cauza incapacitatii de a munci, ceea ce fac partile sa no poata inlatura sau restringe anticipat prin acte juridice. 2.Analizaţi condiţiile apariţiei obligaţiei de întreţinere a părinţilor faţă de copiii majori. Părinţii sînt obligaţi să-şi întreţină copiii majori inapţi de muncă care necesită sprijin material. În caz de litigii privind achitarea pensiei de întreţinere, instanţa judecătorească stabileşte cuantumul acesteia pentru copiii majori inapţi de muncă într-o sumă bănească fixă plătită lunar, ţinîndu-se cont de starea materială şi familială, de alte circumstanţe importante. Numai incapacitatea de munca a copilului major nu serveste temei pentru a incasa intretinerea de la parinti. Trebuie sa fie indeplinite in mod cumulative ambele conditii: necesitatea sprijinului material care se datoreaza incapacitatii de munca. Se considera inapt de munca copilul major care sia pierdut capacitatea de munca, fiind incadrat in unul dintre gradele de invaliditate stabilite de lege-I,II,III. La stabilirea gradelor de invaliditate se iau in vedere natura, graviditatea, particularitatile si evolutia bolii, precum si influenta acesteia asupra capacitatii de munca, posibilitatea de recuperare a acesteia. 3.Speta. Faptul ca copilul major inapt de munca este casatorit si sotia sa lucreaza, avind olbigatia legala de a-l intretine , instant judecatoreasca va stabili cuantumul intretinerii de la parinti, tinind cont de aceste fapte.

XX.Noţiunea căsătoriei şi natura ei juridică. 19

1.Definiţi căsătoria, reieşind din prevederile legale. Casatoria este uniunea liber consimtita dintre un barbat si o femeie, incheiata potrivit dispozitiilor legale, cu scopul de a intemeia o familie, fiind reglementata de dispozitiile imperative ale ei. 2.Determinaţi caracterele juridice ale căsătoriei şi natura ei juridică. Caracterele juridice:  Casatoria este o uniune dintre un barbat si o femeie;  Este liber consimtita;  Este monogama, deoarece poate fi incheiata numai de persoane care nu sint intr-o alta casatorie la momentul incheierii ei;  Se incheie in formele cerute de lege si are un caracter solemn;  Are un caracter personal, deoarece poate fi incheiata numai in prezenta sotilor care isi exprima liber consimtamintul;  Are un caracter civil care se exprima prin faptul ca efecte juridice produce numai casatoria inregistrata la OSC;  Casatoria se incheie pe viata;  Se intemeiaza pe deplina egelitate in drepturi dintre barbat si femeie;  Se incheie in scopul intemeierii unei familii. Concepte cu privire la casatorie : -

Casatoria este un contract, deoarece pentru incheierea ei, este necesar acordul de vointa al partilor. Teoria institutionala – conform careia casatoria este o institutie juridica , ce confera celor casatoriti un statu reglementat de lege. Casatoria are o natura mixta – teoria contractual-institutionala – conform careia (devenita dominanta in perioada actuala) casatoria este foarte asemanatoare cu un contract, dar totodata si cu o institutie juridica, natura careia se deosebeste de contract : in cazul contractului, fiecare parte urmareste un scop diferit de al celeilalte, pe in cazul casatoriei, scopul este unic – intemeierea familiei ; contractul poate fia fectat de modalitati, pec and casatoria nu poate fi afectata de modalitati ; efectele contractului sunt determinate de parti, iar efectele de casatorie sunt determinate de lege. In caz de neindeplinire a obligatiei, contractul poate fi reziliat, rezolvit, pec and casatoria poate fi desfacuta doar in ordinea stabilita de lege art.37 din C.F.

3.Exprimaţi-vă opinia asupra teoriei contractuale a căsătoriei, folosind argumentele doctrinare. O autoare mentioneaza: acordul privind incheierea casatoriei dupa natura sa juridica nu se deosebeste de contractul civil.In acea parte in care este reglementat de legislatie si da nastere la efecte juridice el este un contract.In partea in care nu este reglementata de normele de drept , casatoria poate fi considerata de cei ce se casatoresc ca juramint dat in fata lui Dumnezeu, obligatie morala sau o conventie patrimoniala.

XXI. Plata întreţinerii pentru copiii minori. 20

1.Numiţi data de la care se plăteşte pensia de întreţinere pentru copiii minori. Intretinerea pentru copii minori se achita din momentul nasterii copilului si pina la atingerea majoratului de catre acesta, adica pina la virsta de 18 ani. 2.Determinaţi cuantumul pensiei de întreţinere pentru copii minori şi veniturile din care poate fi încasată aceasta. Legislatia a stabilit incasarea pensiei de intretinere pentru copiii minori in trei forme:  Pe cote-parti din veniturile parintilor;  Intr-o suma baneasca fixa;  In cumularea acestor doua forme de plata Incasarea pensiei de intretinere se face din salariu si din toate tipurile de venituri ale parintelui dupa ce acestea au fost impozitate in ordinea stabilita de legislatia fiscala. Pensia de întreţinere pentru copilul minor se încasează din salariul şi/sau din alte venituri ale părinţilor în mărime de 1/4 - pentru un copil, 1/3 - pentru 2 copii şi 1/2 - pentru 3 şi mai mulţi copii. Cuantumul cotelor stabilite poate fi micşorat sau majorat de instanţa judecătorească, ţinîndu-se cont de starea materială şi familială a părinţilor, de alte circumstanţe importante. În cazul în care unii copii rămîn cu un părinte, iar alţii - cu celălalt, pensia de întreţinere plătită în favoarea părintelui mai puţin asigurat se stabileşte într-o sumă bănească fixă, determinată intr-o suma baneasca fixa. 3.Speta.

21

XXII. Metoda de reglementare a dreptului familiei. 1.Definiţi noţiunea metodei de reglementare a dreptului familiei. Metoda dreptului familiei contituie totalitatea procedeelor, mijloacelor si formelor de reglementare a relatiilor care formeaza obiectul dreptului familiei. 2.Analizaţi specificul metodei de reglementare în dreptul familiei. Metoda de reglementare a dreptului familiei este una permisiv-imperativa De vazut art.16 din CF Normele permit un comportament, iar daca subiectul nu e de acord si nu se conformeaza prevederilor – intervine norma imperativa. Normele dispozitive stabilesc mai multe variante de comportament, dintre care subiectul alege.Raporturile juridice de familie apar din astfel de fapte juridice cum este casatoria, rudenia, adoptia, etc. Raporturile juridice de familie au o durata indelungata.Raporturile de familie au un caracter strict personal (art.5 alin.2 CF).Raporturile de familie sunt gratuite. Normele dreptului de familie – norme de situatie – cand membrii familiei sunt obligati sa se intretina reciproc, atunci suma contributiilor e stabilita de instanta de judecata, pornind de la veniturile castigate, starea materiala si alte circumstante care tin de plata intretinerii etc.; in cazul divortului dintre parinti, instanta de judecata si autoritatea tutelara prin aviz stabileste in grija cui ramane copilul, daca exista loc de munca, loc de trai etc. 3.Comparaţi metoda de reglementare a dreptului familiei cu metoda de reglementare în dreptul civil. Expuneţi-vă asupra autonomiei dreptului familiei. In doctrina se discuta promblema corelatiei dreptului familiei cu dreptul civil. Astfel s-au creat 2 opinii 1 dreptul familiei este o parte componenta a dreptului cuvil, o subramura a cestuia 2 dreptul familiei este o ramura de sinestatatoare distimcta de dreptul civil. La baza primei opinii se afla asemanarea obiectului dreptului familiei cu obiectul dreptului civil- raporturile personale si patrimoniale care apar intre mem brii familiei si metoda de reglementare care este mai mult dispozitiva cat si lipsa altor criterii materiale care ar deosebi relatiile de familie de relatiile reglementate de alte ramuri de drept. Pentru a sprijini a 2 ideie se aduc argumente: --- existenta unui domeniu important de relatii sociale cu particularitati specifice a determinat delimitarea relatiilor de familie de relatiile de drept civil ---- aceste relatii sunt reglementate separat din punct de vedere juridic: de codul familiei si de codul civil. --- un alt criteriu este metoda de reglementare a dreptului familiei care are un caracter permisiv-imperativ. Normele dreptului familiei reglementeaza raporturile personale dintre membrii familiei , cele patrimoniale fiind derivate de la primele. Spre deosebire de dreptul civil relatiile patrimokniale in dreptul familiei caracterizeaza legaturile personale dintre membrii familiei nu sunt niste relatii marfa- bani, adica nu fac parte din circuitul economic. --- dreptul familiei este o ramura autonoma de drept care are scopurile sale ce determina principiile fundamentale care stau la baza ei.

22

XXIII. Obligaţia de întreţinere dintre soţi. 1.Definiţi obligaţia de întreţinere şi numiţi caracterele ei. Obligatia de intretinere este indatorirea impusa de lege unei persoane de a acorda altei persoane mijloace necesare traiului, inclusiv satisfacerea nevoilor spirituale si – in cazul obligatiei de intretinere a parintilor fata de copiii lor minori- mijloacele pentru educarea , invatatura si pregatirea lor profesionala. Caracterele:  Caracterul strict personal, care reiese din faptul ca exista o legatura strinsa a persoanei care beneficiaza de pensia de intretinere, precum si a persoanei obligate sa o presteze cu insasi obligatia;  Obligatia este reciproca;  Are un caracter indelungat sau succesiv- din momentul nasterii obligatiei si pina la incetarea ei se scurge un timp destul de indelungat;  Temeiurile nasterii obligatiei de intretinere sunt stabilite de lege, ceea ce inseamna ca es este o indatorire ca es este o indatorire ce se impune pe tot timpul cit creditorul se afla in nevoie din cauza incapacitatii de a munci, ceea ce fac partile sa no poata inlatura sau restringe anticipat prin acte juridice. 2.Analizaţi condiţiile de apariţie a dreptului la pensia de întreţinere şi cuantumul ei. Soţii îşi datorează întreţinerea materială reciprocă. Cererea sotului privind plata pensiei de intretinere poate fi satisfacuta daca :  Sotii sunt casatoriti legal;  Sotul care cere intretinerea este inapt de munca si necesita sprijin material sau este expres prevazut in lege ca cel ce poate pretinde intretinerea;  Sotul care datoreaza intretinerea dispune de mijloace material suficiente pentru plata intretinerii celuilalt sot. În cazul refuzului de a acorda întreţinere şi dacă între soţi nu există un contract privind plata pensiei de întreţinere, dreptul de a porni o acţiune în instanţa judecătorească privind încasarea acesteia de la celălalt soţ îl au: a) soţul inapt de muncă (care a atins vîrsta de pensionare sau este invalid de gradul I, II sau III) şi care necesită sprijin material; b) soţia în timpul gravidităţii; c) soţul care îngrijeşte copilul comun timp de 3 ani după naşterea acestuia; d) soţul care îngrijeşte pînă la vîrsta de 18 ani un copil comun invalid sau care îngrijeşte un copil comun invalid de gradul I din copilărie, dacă acest soţ nu lucrează şi copilul necesită îngrijire. Pensia de întreţinere se plăteşte persoanelor enumerate numai în cazul cînd acestea nu au un venit propriu suficient, iar soţul care datorează întreţinere are posibilitatea de a o plăti. 3. Fostul sot este obligat sa ii acorde sprijin material fostei sale sotiicare a devenit inapta de munca inca in perioada casatoriei. Cauza din care fostul sot a devenit inapt de munca nu are vreo importanta , este important doar momentul cand fostul sot a devenit invalid.

23

XXIV.Obiectul de reglementare al dreptul familiei. 1.Definiţi obiectul dreptului familiei. Obiectul de reglementare al dreptului familiei il constituie raporturile personale nepatrimoniale si cele patrimoniale care apar intre membrii familiei – art.3 din Codul familiei al RM. 2.Analizaţi relaţiile sociale reglementate de dreptul familiei.  Raporturile de casatorie- CF stabileste conditiile si modalitatea de incheiere, incetare si declarare a nulitatii casatoriei, reglementeaza relatiile personale nepatrimoniale si patrimoniale nascute din casatorie;  Raporturile care rezulta din rudenie- acestea sunt raporturile personale si patrimoniale care apar intre parinti si copii in urma atestarii provenientei acestora, cit si a raporturilor dintre frati si surori, bunici si nepoti si obligatia de intretinere dintre aceste persoane;  Raporturile ce rezulta din adoptie si alte forme de ocrotire a copiilor orfani si a celor lipsiti de grija parinteasca;  Modul de inregistrare a actelor de stare civila. 3.Comparaţi relaţiile sociale reglementate de dreptul familiei cu relaţiile sociale reglementate de dreptul civil şi decideţi asupra autonomiei dreptului familiei. Ambele disciplini reglementeaza si relatii sociale diferite dar si unele categorii de relatii care nu sunt autonomr,,relatiile sociale ale dr F tin de casatorie ,adoptie,paternitate,maternitate,daca la desfacerea casatoriei exista m multe probleme de inpartirea averii sau privind calcularea termenelor de prescriptie sau repararea prejudiciului material si moral sau privind plata pensiei de intretinere sau declararea nulitatii casatoriei aceste relatii sociale prevazute in C civil de aici reese ca au o autonomie directa cu relatiile sociale reglementatea de dr familiei.

24

XXV. Noţiunea şi elementele contractului matrimonial. 1.Definiţi noţiunea contractului matrimonial.

Contractul matrimonial este conventia incheiata intre soti sau viitori soti, in care se determina drepturile si obligatiile patrimoniale ale sotilor, in timpul casatoriei si/sau in caz de divort. 2.Analizaţi elementele contratului matrimonial.

 Subiectele- persoanele care doresc sa se casatoreasca sau sotii. Cei ce doresc sa incheie contractul matrimonial trebuie sa aiba capacitatea juridica ce presupune prezenta capacitatii de folosinta si de exercitiu.  Obiectul- il constituie drepturile si obligatiile patrimoniale ale sotilor, in mod prioritar , partea ce reglementeaza regimul juridic al bunurilor sotilor;  Continutul contractului- reprezinta prin sine alegerea si constatarea regimului juridic matrimonial dintre soti sau viitorii soti Conform art.29 contractul matrimonial poate stabili ca toate bunurile dobandite de fiecare dintre soti, vor fi proprietate personala a sotului care le-a dobandit (regim de separatie de a bunurilor). In contractul matrimonial pot fi incluse clauze cu caracter mixt, astfel incat unele bunuri sa constituie proprietatea comuna in devalmasie, iar altele – bunuri ale proprietatii personale. Contractul matrimonial poate reglementa obligatia sotilor de intretinere reciproca In Contractul matrimonial pot fi incluse clauze cu privire la ordinea de participare a fiecaruia dintre soti la cheltuielile patrimoniale. Pot fi incluse clauze privind ordinea de participare a sotilor la veniturile reciproce. Pot fi incluse si clauze privind impartirea bunurilor in caz de divort. In contractul matrimonial pot fi incluse sanctiuni patrimoniale pentru sotul culpabil de desfacerea casatoriei (violenta inf amilie, dependenta de alcool, infidelitate conjugala). Alin.6 - Contractul matrimonial nu poate reglementa relatiile personale dintre soti ; nu pot fi incluse clauze care sa reglementeze drepturile si obligatiile dintre parinti si copii ; nu pot fi incluse clauze care ar afecta capacitatea juridica (de exercitiu) a sotilor ; nu pot fi incluse clauze care ar limita dreptul sotilor la adresarea in instanta de judecata ; nu pot fi incluse clauze care ar limita dreptul sotului inapt de munca si care necesita sprijin material, la intretinere ; nu pot fi incluse clauze care ar limita drepturile si interesele sotilor sau clauze care contravin principiilor si naturii relatiilor familiale. 3.Speta. Subiectii Cm pot fi sotii sau pers care dorescsa se casatoreasca conform CF art 10 pers care doresc sa se casatoreasca acestea sunt pers care au depus declaratia la starea civila, ,reesin din continutul spetei Vladimir si Tamara nu au depus declaratie si pers care nu au depus acesata declaratie ,intentia de a inregistra casatoria nu este determinata si deci C incheiat in asa mod va fi lipsit de importanta.Conditia contractuala ce tine de drepturile copiilor parintii nu au dreptul sa stipuleze in CM,la fel nu este just includerea in CM a prevederilor ar16 dearece acesta face parte din categoria dr personale ale sotilor care nu pot forma obiectul CM,iar includerea lor atrage nulitatea acestor prevederi.

25

XXVI. Instituirea tutelei (curatelei) asupra minorilor. 1.Relataţi despre persoanele asupra cărora poate fi instituită tutela şi curatela şi scopul acesteia. Tutela se instituie asupra minorilor lipsiti de ocrotirea parinteasca pina la implinirea de catre acestia a virstei de 14 ani. Curatela se instituie asupra minorilor lipsiti de ocrotirea parinteasca in virsta de la 14 ani la 18 ani. 2.Analizaţi ordinea şi organele competente pentru instituirea tutelei şi curatelei. Importanta pe care o acorda statul si societatea ocrotirii minorilor se reflecta prin faptul ca tutela si curatela urmeaza sa fie instituita in termen de o luna de zile de la data primitii informatiei despre necesitatea instituirii. Numirea tutorelui sau curatorului se face de catre organul administratiei publice locale cu acordul persoanei care pretinde a fi numit si acordul scris al autoritatii tutelare. Acest din urma acord trebuie sa decurga din rezultatele controlului conditiilor de trai ale copilului, conditiilor de trai si calitatilor morale ale persoanei care doreste sa exercite tutela sau curatela asupra minorului. 3.Speta. La numirea tutorelui (curatorului) se iau în considerare calităţile morale şi alte calităţi personale, posibilităţile candidatului de a-şi îndeplini obligaţiile de tutore (curator), relaţiile lui şi ale membrilor familiei lui cu copilul. Numirea tutorelui la copilul care a atins vîrsta de 10 ani se face numai cu acordul copilului. Nu poate fi numită tutore (curator) persoana: a) minoră; b) declarată incapabilă sau cu capacitate de exerciţiu limitată; c) decăzută din drepturile părinteşti; d) declarată incapabilă de a fi tutore (curator) din cauza stării de sănătate; e) care a fost adoptator, dar adopţia a fost anulată din cauza exercitării necorespunzătoare a obligaţiilor de adoptator; f) căreia i s-a restrîns exerciţiul unor drepturi politice sau civile, fie în temeiul legii, fie prin hotărîre judecătorească, precum şi persoana cu rele purtări; g) ale cărei interese vin în conflict cu interesele persoanei puse sub tutelă (curatelă); h) înlăturată, prin act autentic sau prin testament, de către părintele care exercita singur, pînă la momentul morţii, ocrotirea părintească; i) care, exercitînd o tutelă (curatelă), a fost îndepărtată de la ea; j) care suferă de alcoolism cronic sau de narcomanie; k) care se află în relaţii de muncă cu instituţia în care este internat copilul asupra căruia se instituie tutela (curatela); l) care nu are domiciliul pe teritoriul Republicii Moldova. P-uca sa fie numit tutore este mai intii nevoie de acordul persoanei in cazul nostru al dl Vasile,in al doilea rind dlVasle este bolnav si starea sanatatii lui nu-i permite sa educe copilul aceasta este o calitate pu care nu i se poate da tutela asupra copilului.Cerintele stipulate in cod:la numirea se iau in consideratie calitatile morale si alte calitati personale,starea sanatatii lui sa-i permita sa educe copilul si sa-i apere interesele si dr legale ale copilului,posibilitatea de asi indeplini obligatiile,relatiile membrilor familiei lui cu copilul.Dac copilul a atin svirsta de 10 ani numai cu acordul copilului

26

XXVII. Persoanele care au dreptul să ceară declararea nulităţii căsătoriei. 1.Noţiunea de căsătorie nulă. Casatoria nula, intr-o acceptiune reprezinta o masura a raspunderii juridice familiale, in cazul in care ambii soti sau unul dintre ei au actionat la incheierea casatoriei stiind ca incalca legea. In alta aceeptiune, casatoria nula reprezinta o masura de ocrotire impotriva comportamentului ilicit obiectiv, in cazul cind ambii soti nu au cunoscut si deci nu este culpa lor, existenta impedimentului la incheierea casatoriei. 2.Analizaţi cercul persoanelor care pot înainta acţiunea în anulare a căsătoriei. Dreptul de a cere declararea nulităţii căsătoriei îl au următoarele persoane: a) soţul minor, părinţii lui (tutorii), autoritatea tutelară sau procurorul, dacă căsătoria a fost încheiată de o persoană care nu a atins vîrsta matrimonială şi această vîrstă nu a fost redusă în modul stabilit. După atingerea de către soţul minor a vîrstei de 18 ani, dreptul de a cere declararea nulităţii căsătoriei îi aparţine numai lui; b) soţul ale cărui drepturi au fost încălcate prin încheierea căsătoriei, precum şi procurorul în cazurile viciului de consimţămînt; c) soţul care nu a ştiut despre existenţa impedimentelor la căsătorie, tutorele soţului declarat incapabil, soţul din căsătoria precedentă nedesfăcută, alte persoane ale căror drepturi şi interese au fost lezate în urma căsătoriei încheiate cu încălcarea prevederilor art.15, precum şi autoritatea tutelară sau procurorul, în cazurile menţionate mai sus; d) soţul de bună-credinţă şi procurorul, în cazul în care a fost încheiată o căsătorie fictivă. Examinarea cererii privind declararea nulităţii căsătoriei încheiate cu un minor care nu a atins vîrsta matrimonială sau cu o persoană declarată incapabilă are loc cu participarea obligatorie a reprezentantului autorităţii tutelare. 3.Speta. Nu se admite încheierea căsătoriei între: a) persoane dintre care cel puţin una este deja căsătorită; b) rude în linie dreaptă pînă la al IV-lea grad inclusiv, fraţi şi surori, inclusiv cei care au un părinte comun; c) adoptator şi adoptat; d) adoptat şi rudă a adoptatorului în linie dreaptă, pînă la al II-lea grad inclusiv; e) curator şi persoană minoră aflată sub curatela acestuia, în perioada curatelei; f) persoane dintre care cel puţin una a fost lipsită de capacitatea de exerciţiu; g) persoane condamnate la privaţiune de libertate în perioada cînd ambele îşi ispăşesc pedeapsa; h) persoane de acelaşi sex.

27

XXVIII. Stabilirea paternităţii în instanţa de judecată. 1.Definiţi noţiunea de paternitate. Filiatia fata de tata reprezinta legatura juridica intre un copil si barbatul care e considerat, in conditiile legii, tatal acestuia.Stabilirea paternitatii este actiunea in justitie care are ca scop determinarea legaturii de filiatie dintre copilul nascut in afara casatoriei si tatal sau. 2.Determinaţi cercul persoanelor care pot înainta acţiunea în instanţa de judecată şi actele care se anexează la cerere. Cererea in vederea stabilirii paternitatii o pot depune:  Unul dintre parinti;  Tutorele. Curatorul copilului;  Copilul la atingerea majoratului La cerere se anexeaza certificatul de nastere al copilului in care rubrica tatal copilului este completata cu numele de familie al mamei, iar prenumele tatalui este inscris la indicarea mamei, sau aceasta rubrica a ramas necompletata, ceea ce este o dovada ca filiatia a fost stabilita numai fata de mama. 3.Propuneţi argumentele care pot stabili paternitatea şi faptul paternităţii Paternitatea copilului din casatorie se stabileste prim prezumtia de paternitate,paternitate se stabileste in baza certificatului de casatorie a sotilor,este necesar de prezentatactul medical constatator al nasterii copilului,documentele de identitate a parintilor,un argument este faptul ca casatoria a fost incheiata inaintea conceperii copilului,convetuirea mamei copilului cu pretinsul tata,pretinsul tata a acordat benevol intretinere copilului,mama si pretinsul tata au ewducat impreuna copilul ,expertiza medico-legala,insa cel mai veridic argument este ca sotul mamei copilului este tatal copilului.

28

XXIX.Noţiunea de căsătorie nulă şi cauzele de nulitate. 1.Relataţi despre noţiunea şi felurile nulităţii la căsătorie. Casatoria nula, intr-o acceptiune reprezinta o masura a raspunderii juridice familiale, in cazul in care ambii soti sau unul dintre ei au actionat la incheierea casatoriei stiind ca incalca legea. In alta aceeptiune, casatoria nula reprezinta o masura de ocrotire impotriva comportamentului ilicit obiectiv, in cazul cind ambii soti nu au cunoscut si deci nu este culpa lor, existenta impedimentului la incheierea casatoriei. Felurile nulitatii:  Nulitate absoluta,care sanctioneaza casatoria incheiata cu nerespectarea cerintelor legii, fapt pentru care se aduce atingerea intereselor generale ale societatii;  Nulitatea relativa, care se aplica pentru sanctionarea casatoriei incheiate prin vicierea consimtamintului unuia dintre viitorii soti. 2.Analizaţi cauzele de nulitate a căsătoriei. Instanţa judecătorească va declara nulă căsătoria dacă aceasta: a) a fost încheiată cu încălcarea consimtamintului, fara ca viitorii soti sa fie supusi unui examen medical, casatoria a fost incheiata intre persoane ce nu au atins varsta matrimoniala; casatoria afost incheiata cu o persoana care deja este casatorita.,apararea principiului monongamiei adica barbatul /femeia poate sa se afle in acelasi timp numai intro singura casatorie. b) a fost încheiată cînd soţii sau unul dintre ei nu a avut intenţia de a crea o familie (căsătorie fictivă). a)persoanele casatorite sunt:  persoane dintre care cel puţin una este deja căsătorită;  rude în linie dreaptă pînă la al IV-lea grad inclusiv, fraţi şi surori, inclusiv cei care au un părinte comun;  adoptator şi adoptat;  adoptat şi rudă a adoptatorului în linie dreaptă, pînă la al II-lea grad inclusiv;  curator şi persoană minoră aflată sub curatela acestuia, în perioada curatelei;  persoane dintre care cel puţin una a fost lipsită de capacitatea de exerciţiu;  persoane condamnate la privaţiune de libertate în perioada cînd ambele îşi ispăşesc pedeapsa;  persoane de acelaşi sex. Căsătoria declarată nulă se consideră ca atare din momentul încheierii ei. Instanţa judecătorească este obligată să transmită, în termen de 3 zile de la data cînd hotărîrea privind declararea nulităţii căsătoriei a rămas definitivă, o copie a acesteia oficiului de stare civilă din raza teritorială a instanţei judecătoreşti. 3. In situatia creata se poate desface casatoria la OSC la cererea unui sot cu o persoana ce este condamnata pe un termen mai mare de 3 ani insa A a incalcat legislatia si in special principiul monogamiei. Instanta poate decide sa declare nula 1 casatorielasand in vigoare a 2 casatorie dat fiind faptul ca au 2 copii si relatiile lor sunt foarte bune.

29

XXX.Datoriile soţilor. 1.Relataţi despre noţiunea de datorie şi categoriile ei. Datoriile dintre soti sint determinate de regimul jur al bunurilor sotilor si de felul obligatiei. Ele pot aparea din cauzarea de daune de catre soti sau copii lor minori,restanta la posesia de intretinere,obligatiile nascute din raporturile de munca s.a Conditiile si ordinea raspunderii sotilor pentru datoriile lor sint determinate de regimul juridic al bunurilor sotilor si de felul obligatiei. Datoriile sotilor pot fi:  personale- care au aparut pina la casatorie sau in timpul casatoriei, dar in legatura cu proprietatea personala a unuia dintre soti si nu sint presupuse pentru a fi folosite in interesul celuilalt sot sau al intregii familii.  Comune- ele au aparut in timpul casatoriei din aceeasi baza juridica. 2.Determinaţi care sunt temeiurile juridice ale apariţiei datoriilor personale şi ale datoriilor comune. Personale- in legatura cu proprietatea......din definitie din punctul 1 Comune- acestea pot fi datoriile aparute dintr-o conventie incheiata de ambii soti in puterea careia sotii siau asumat obligatiuni patrimoniale. Datoriile personale-sint acele datorii care au aparut pina la casatoria sau in timpul casatoriei ,dar in legatura cu proprietatea personala unuia dintre soti si nu sint presupuse pu a fi folosit in interesul celuilalt sot sau al intregii familiei.Personale sunt si obligatiile patrimoniale care au un caracter personal si nu pot fi transmise ex datorii la plata pensieide intretinere pu membrii minori,Conf CF fiecare sot raspunde pu datoriile proprii cu bunurile proprietate personala a lui.Comune-atunci cind ele au aparut in timpul casatoriei din aceasi baza jur.Acestea sunt datorii aparute dintr-o conventie incheitata de ambii soti in puterea careia sotii si-au asumat obligatiuni patrimoniale.NU are nici o importanta daca conventia a fost semnata de ambii soti sau numai de unul din ei.Comuna este si obligatia xare rezulta din cauzarea de daune in comun de soti si cea care rezulta din dobindireanelegitima a averii de catre ambii soti din contul terteloor pers.P-u datoriile comune sotii raspund cu bunurile care constituie proprietate comuna in devalmasie iar daca aceasta nu acopera creantele sotii raspund solidar cu bunurile care le apartin cu dr de proprietate personala. 3.Decideţi care bunuri pot fi urmărite: A)în cazul răspunderii părinţilor pentru prejudiciul cauza de copilul lor minor, care a săvîrşit o infracţiune. . conform legislatie civile parintii recupereaza prejudiciul cauzat de minorul de pina la 14 ani , dacă nu demonstrează lipsa vinovăţiei lor în supravegherea sau educarea minorului. In cazul minorilor de la 14-18 ani ei răspund personal pentru prejudiciul cauzatin cazul in care nu are bunuri sau venituri suficiente pentru repararea prejudiciului cauzat, acesta trebuie reparat, integral sau în partea nereparată, de către părinţi (adoptatori) sau curator dacă nu demonstrează că prejudiciul s-a produs nu din vina lor. In cazul executarii silite se urmaresc bunurile proprietate comuna in devalmasie, B)în cazul cînd un soţ a luat un împrumut să facă reparaţie în apartamentul care îi aparţine cu drept de proprietate personală, Fiecare soţ răspunde pentru obligaţiile proprii cu bunurile proprietate personală şi cu cota-parte din proprietatea în devălmăşie, care poate fi determinată de către instanţa judecătorească la cererea creditorului C)în cazul cînd soţii au încheiat un contract matrimonial. . in cazul prezentei contractului matrimonial in cazul in care prevederile legale vor fi respectate, sotul va raspunde doar din bunurile personale sau din cota parte din proprietate comuna in devalmasie.comf codulu de executare unele benuri nu pot fi urmarite9Ex hainele personale)

30

31. Corelaţia dreptului familiei cu alte ramuri de drept. 1.Relataţi despre noţiunea corelaţiei ramurilor de drept. Deşi fiecare ramură de drept are un obiect propriu de reglementare, ramurile dreptului nu sunt izolate unele de altele, ele aflându-se într-o strânsă legătură. Această legătură este determinată de existenţa unor principii comune pentru toate ramurile dreptului, precum şi de faptul că fiecare ramură de drept include nu numai raporturi specifice ramurii respective, ci şi raporturi de alt gen, legate de cele specifice. Dat fiind faptul că relaţiile sociale reglementate de legislaţia familială sunt extrem de complexe, în multe cazuri ele au caracteristici sau trăsături proprii mai multor ramuri de drept. Astfel, normele cuprinse în diferite ramuri de drept se aplică separat sau concomitent cu normele de drept familial, potrivit cu materia care o reglementează, soluţionându-se în aşa mod problema corelaţiei ramurilor de drept. Dreptul familiei prezintă strânse legături cu o serie de ramuri de drept, printre care putem aminti: dreptul civil şi dreptul de procedură civilă; dreptul administrativ; dreptul protecţiei sociale şi dreptul muncii; dreptul penal şi dreptul de procedură penală etc. In cele ce urmează, vom puncta unele interferenţe ale dreptului familiei şi alte ramuri de drept. 2.Analizaţi corelaţia dreptului familiei cu dreptul civil. Faptul că dreptul familiei s-a desprins din ramura dreptului civil, devenind o ramură de sine stătătoare relativ recent (odată cu intrarea în vigoare a Codului căsătoriei şi familiei al Republicii Moldova, ne permite să afirmăm că, între aceste două ramuri de drept există legături reciproce, în sensul că normele de dreptul familiei se completează cu numeroase norme ale dreptului civil, pe de o parte, iar pe de altă parte reglementările codului civil se completează cu unele dispoziţii ale codului familiei. Astfel, în prima categorie putem include: - calitatea de persoană fizică a subiectelor de drept familial care se face prin nume, domiciliu, stare civilă. - capacitatea de folosinţă a subiectelor de drept familial care reiese din prevederea dreptului civil: "Capacitatea de a avea drepturi şi obligaţii civile este recunoscută în mod egal tuturor cetăţenilor Republicii Moldova...". - capacitatea de exerciţiu a subiectelor de drept familial - aptitudinea lor de a-şi dobândi prin acţiunile proprii orice drept personal nepatrimonial ori patrimonial şi de a-şi asuma orice obligaţie, adică de aşi realiza capacitatea de folosinţă care îi aparţine. Toate contractele încheiate de către soţi, inclusiv contractul matrimonial şi contractul privind plata pensiei de întreţinere se întocmesc în conformitate cu normele codului civil. 31

Cu toate că dreptul civil şi dreptul familiei au ca obiect de reglementare atât raporturi patrimoniale cit şi ne patrimoniale, relaţiile familiale au unele momente specifice. In primul rând, dacă raporturile de drept civil apar din fapte juridice obişnuite (convenţii), atunci relaţiile de familie apar din fapte juridice speciale: de căsătorie, de rudenie şi adopţie. În al doilea rând, în relaţiile de familie prioritare sunt relaţiile personale nepatrimoniale (încheierea şi desfacerea căsătoriei, statutul de soţi, drepturile şi obligaţiile părinţilor pentru educarea copiilor etc.) şi apoi cele patrimoniale (proprietatea comună şi proprie a soţilor, obligaţia de întreţinere), pe cînd în dreptul civil situaţia este alta -prevalează relaţiile patrimoniale în baza dreptului de proprietate şi a relaţiilor de marfă - bani, iar cele personale au un rol nesemnificativ. În al treilea rând, drepturile şi obligaţiile familiale sunt legate de titularii lor şi nu pot fi cedate persoanelor terţe. Drepturile şi obligaţiile civile, însă, pot fi transmise persoanelor terţe cu întoarcere sau fără. În dreptul civil predomină normele de reglementare dispozitive, pe cînd în dreptul familiei majoritatea normelor sunt cele imperative.

32.Efectele juridice ale nulităţii căsătoriei. 1.Definiţi noţiunea de nulitate a căsătoriei. Casatoria nula, intr-o acceptiune reprezinta o masura a raspunderii juridice familiale, in cazul in care ambii soti sau unul dintre ei au actionat la incheierea casatoriei stiind ca incalca legea. In alta aceeptiune, casatoria nula reprezinta o masura de ocrotire impotriva comportamentului ilicit obiectiv, in cazul cind ambii soti nu au cunoscut si deci nu este culpa lor, existenta impedimentului la incheierea casatoriei. 2.Analizaţi efectele nulităţii faţă de soţi şi copii. Declararea nulitatii casatoriei nu afecteaza drepturile copiilor nascuti din aceasta casatorie. Constatind nulitatea casatoriei, instanta judecatoreasca trebuie, in lipsa acordului parintilor in privinta copiilor minori, sa dispuna caruia dintre ei urmeaza sai fie incredintati copiii si cine trebuie sa plateasca intretinerea pentru copii si in marime. Drepturile succesorale intre cipii si parinti ramin nestinse. In cazul ddeclararii nulitatii casatoriei, fata de copiii nascuti sau conceputi in aceasta casatorie se aplica materia divortului. 3.Evaluaţi efectele nulităţii în cazul căsătoriei putative.

32

Casatoriea putativa este aceea care, desi nula, produce totusi unele efecte fata de sotul care a fost de buna credinta la incheierea ei. In scopul ocrotirii drepturilor si intereselor legale ale sotului de buna credinta, instanta judecatoreasca este in drept:  sa-l oblige pe celalalt sot la plata pensiei de intretinere ;  la impartirea bunurilor dobindite in comun pina la declararea nulitatii casatoriei sa se apllice regula conform careia aceste bunuri sunt proprietate ind evalmasie a sotilor;  sa recunoasca valabil, total sau partial contractul matrimonial, daca aceasta corescpunde intereselor sotului de buna credinta;  sotul de buna credinta este in drept sa ciara, in modul stabilit de legislatia civila, repararea prejudiciului moral si material cauzat.  Sotul de buna credinta, dupa declararea casatoriei nule, este in drept sasi pastreze numele de familie ales la incheierea acesteia.

33.Condiţiile de fond şi lipsa impedimentelor la căsătorie. 1.Definiţi noţiunea de condiţie şi noţiunea de impediment. Impedimente- circumstanta de fapt sau de drept, prezenta carora impiedica incheierea casatoriei, 2.Analizaţi condiţiile de fond pentru încheierea căsătoriei şi impedimentele la încheierea căsătoriei. Condiţiile de fond la încheierea căsătoriei sunt acele condiţii care trebuie să existe pentru a se putea încheia căsătoria. Lipsa lor determină imposibilitatea încheierii căsătoriei, de aceea ele se înfăţişează sub formă pozitivă. Condiţiile de fond sunt: A) Diferenţa de sex; B) Vârsta matrimonială; C) Consimţământul la căsătorie; D) Comunicarea reciprocă a stării sănătăţii viitorilor soţi. 33

Impedimente la căsătorie (1) Nu se admite încheierea căsătoriei între: a) persoane dintre care cel puţin una este deja căsătorită; b) rude în linie dreaptă pînă la al IV-lea grad inclusiv, fraţi şi surori, inclusiv cei care au un părinte comun; c) adoptator şi adoptat; d) adoptat şi rudă a adoptatorului în linie dreaptă, pînă la al II-lea grad inclusiv; e) curator şi persoană minoră aflată sub curatela acestuia, în perioada curatelei; f) persoane dintre care cel puţin una a fost lipsită de capacitatea de exerciţiu; g) persoane condamnate la privaţiune de libertate în perioada cînd ambele îşi ispăşesc pedeapsa; h) persoane de acelaşi sex. (2) Orice persoană poate face opunere la căsătorie, dacă există un impediment legal ori dacă nu sînt îndeplinite alte cerinţe ale legii, expunîndu-şi în scris motivele şi anexînd dovezile invocate. Organul de stare civilă este obligat să verifice opunerile şi, dacă acestea se confirmă, să refuze încheierea căsătoriei. 3.

34.Noţiunea şi importanţa tutelei şi curatelei. 1.Definiţi noţiunea şi caracterele instituţiei de tutelă şi curatelă. Tutela si curatela minorilor ese una din formele de ocrotire a copiilor prin care se asigura educatia in familie, apararea drepturilor si intereselor oresonale si patrimoniale cu ajutorul tutorilor sau curatorilor. Tutela şi curatela se instituie asupra copiilor rămaşi fără ocrotire părintească în scopul educaţiei şi instruirii acestora, precum şi al apărării drepturilor şi intereselor lor legitime. Tutela se instituie asupra copiilor care nu au atins vârsta de 15 ani. La atingerea vârstei de 15 ani, tutela se transformă în curatela, fără adoptarea de către autoritatea tutelară a unei hotărâri suplimentare. 34

Curatela se instituie asupra copiilor în vârstă de la 15 la 18 ani. Tutela şi curatela se instituie de către autorităţile administraţiei publice locale, în termen de cel mult o lună din momentul primirii cererii respective, în baza avizului scris al autorităţii tutelare. 2.Determinaţi cercul persoanelor care pot fi numite tutori (curatori) şi cercul persoanelor asupra cărora poate fi instituită tutela sau curatela. Drept tutori (curatori) pot fi numite numai persoane majore care dispun de capacitate deplină de exerciţiu. La numirea tutorelui (curatorului) se iau în considerare calităţile morale şi alte calităţi personale, posibilităţile candidatului de a-şi îndeplini obligaţiile de tutore (curator), relaţiile lui şi ale membrilor familiei lui cu copilul. Numirea tutorelui la copilul care a atins vârsta de 10 ani se face numai cu acordul copilului. Nu pot fi numiţi tutori (curatori) persoanele: a) decăzute din drepturile părinteşti; b) înlăturate anterior de la îndeplinirea obligaţiilor de tutore (curator) din culpa lor; c) care au fost adoptatori, dar adopţia a fost desfăcută din culpa lor; d) care, din cauza stării de sănătate, nu pot îndeplini obligaţiile de tutore (curator); e) care suferă de alcoolism cronic sau de narcomanie; f) care nu au domiciliul pe teritoriul Republicii Moldova. Tutela se instituie asupra minorilor lipsiti de orctorirea parinteasca pina la implinirea virstei de 14 ani. Curatela- asupra minorilor lipsiti de ocrotirea parinteasca in virsta de la 14 la 18 ani. 3.

35. Momentul încetării căsătoriei în cazul divorţului. Efectele juridice ale desfacerii căsătoriei. 1.Relataţi despre momentul încetării căsătoriei. 35

În cazul desfacerii căsătoriei la oficiul de stare civilă, aceasta încetează din ziua înregistrării divorţului. Desfacerea căsătoriei şi eliberarea certificatului de divorţ au loc după expirarea termenului de o lună din ziua depunerii cererii de divorţ. La data stabilită, funcţionarul oficiului stare civilă, în prezenţa ambilor sau a unuia dintre soţi, completează actul de divorţ şi îl elibirează ambilor soţi. In cazul desfacerii căsătoriei pe cale judecătorească, căsătoria încetează din ziua când hotărîrea instanţei judecătoreşti a rămas definitivă. Soţii nu au dreptul să încheie o nouă căsătorie până la obţinerea certificatului de divorţ de la oficiul de stare civilă, în a cărui rază teritorială se află domiciliul acestora. Instanţa judecătorească este obligată să transmită, în termen de 3 zile de la data cînd hotărârea privind desfacerea căsătoriei a rămas definitivă, o copie a acesteia oficiului de stare civilă din raza ei teritorială. Restabilirea căsătoriei în cazul apariţiei soţului declarat decedat sau dispărut. În cazul apariţiei soţului declarat în modul stabilit de lege, decedat sau dispărut, şi anulării hotărîrii respective a instanţei judecătoreşti, oficiul de stare civilă poate restabili căsătoria respectivă, la cererea comună a soţilor, dacă celălalt soţ nu a încheiat o nouă căsătorie. în cazul restabilirii căsătoriei, se consideră că aceasta nu a fost întreruptă. Bunurile dobândite în perioada de absenţă a unuia dintre soţi, aparţin soţului care le-a dobândit. 2. Analizaţi efectele juridice ale desfacerii căsătoriei. Desfacerea căsătoriei produce efecte pentru viitor şi nu pentru trecut. Prin efecte ale desfacerii căsătoriei se înţeleg acele consecinţe pe care le produce divorţul cu privire la relaţiile personale şi patrimoniale atât dintre foştii soţi, cât şi dintre părinţi şi copii. Efectele divorţului cu privire la relaţiile personale dintre soţi.Odată cu desfacerea căsătoriei încetează pentru viitor calitatea de soţ. Soţii devin foşti soţi, independenţi unul faţă de celălalt. Fiecare dintre soţii divorţaţi este în drept să se recăsătorească, după cum se pot recăsători între ei. Ca urmare a încetării calităţii de soţ, încetează obligaţia de sprijin moral, la fel nu mai există obligaţia de fidelitate, drepturile şi obligaţiile conjugale. În cazul în care divorţul are loc mai înainte de împlinirea vârstei de 18 ani de către unul dintre soţi, nu se pierde capacitatea deplină de exerciţiu, dobândită de către acel soţ, odată cu încheierea căsătoriei. Soţul care şi-a schimbat numele de familie la încheierea căsătoriei, luând numele de familie al celuilalt soţ sau un nume de familie dublu prin conexare, are dreptul să-şi menţină acest nume şi după desfacerea căsătoriei sau 36

să revină la numele de familie de până la căsătorie, indiferent de temeiurile desfacerii acesteia. Decizia sa o va comunica în ziua întocmirii sau completării actului de divorţ. Efectele căsătoriei cu privire la relaţiile patrimoniale dintre soţi. La desfacerea căsătoriei, soţii pot prezenta instanţei judecătoreşti un acord privind împărţirea bunurilor lor proprietate în devălmăşie şi plata pensiei de întreţinere a copiilor şi soţului inapt de muncă ce necesită sprijin material, indicând mărimea acesteia, precum şi privind determinarea părintelui împreună cu care vor locui copiii minori comuni (art.38, alin.l, C.F.). Totuşi, instanţa de judecată este datoare de a verifica învoiala prezentată, cu privire la împărţirea proprietăţii în devălmăşie a soţilor, pentru ca aceasta să nu ascundă scopuri ilicite: uşurarea divorţului; fraudarea drepturilor creditorilor etc. Învoiala soţilor poate avea ca obiect fie numai stabilirea întinderii drepturilor fiecăruia dintre soţi asupra bunurilor comune, fie determinarea în natură a lucrurilor pe care urmează să le primească fiecare. Soţii pot conveni să împartă fie toate bunurile comune, fie numai o parte din ele. În cazul în care există copii minori se pune problema încredinţării acestora.

36.Principiile esenţiale ale dreptului familiei. 1.Definiţi noţiunea de principii ale dreptului. Termenul "principiu" provine din limba latină "principium" ceia ce înseamnă "început", "element fundamental". Orice principiu este, deci, un început în plan ideal, el poate fi de asemenea o sursă, o cauză a activităţii. Prin principii în drept înţelegem acele idei catalizatoare, în conformitate cu care se reglementează relaţiile sociale şi care stau la baza activităţii juridice. Caracteristic pentru un principiu fundamental de drept familial este faptul că el guvernează toate regulile de drept familial. 2.Analizaţi principiile esenţiale ale dreptului familiei. Conţinutul principiilor dreptului familial se află nemijlocit în normele dreptului familial în Constituţie (art. 48), după cum pot fi deduse şi din alte legi. în sistemul Părţii generale a dreptului familiei, instituţia principiilor se studiază împreună cu asemenea instituţii ca obiectul, metoda, structura, istoria dezvoltării dreptului familiei, izvoarele dreptului familiei formând alături de ele elementele de bază ale ramurii dreptului familiei. Sistemul principiilor dreptului familiei, după cum rezultă din izvoarele indicate, cuprinde următoarele principii: - ocrotirea familiei din partea statului; - monogamia; 37

- căsătoria liber consimţită între bărbat şi femeie; - egalitatea în drepturi a soţilor în familie; - sprijinul reciproc material şi moral; - fidelitatea conjugală; - prioritatea educaţiei copilului în familie; - manifestarea grijii pentru întreţinerea, educaţia şi apărarea drepturilor şi intereselor membrilor minori şi a celor inapţi de muncă; - soluţionarea pe cale amiabilă a tuturor problemelor vieţii familiale; - inadmisibilitatea amestecului deliberat în relaţiile familiale, accesul liber la apărarea, pe cale judecătorească, a drepturilor şi intereselor legitime ale dreptului familiei, etc. 3. Se va aplica pr solutionarii pe cale amiabila a tuturor problemelor vietii familiale,toate conflictele trebuie sa se solutioneze amiabil prin intelegere si medirate.Primarul va lua toate masurile pu a impaca partile,adica va disuta poate vor ajunge la un numitor comun.

37.Condiţiile de fond pentru adopţie. 1.Definiţi noţiunea de condiţie şi noţiunea de impediment. Impedimente- circumstanta de fapt sau de drept, prezenta carora impiedica incheierea casatoriei, 2.Analizaţi condiţiile necesare pentru încheierea actului juridic al adopţiei. Adopţia (înfierea) este actul juridic complex, în temeiul căruia se stabilesc raporturi de rudenie între adoptat şi descendenţii săi, pe de o parte, şi adoptator şi rudele acestuia, pe de altă parte. Aceste legături de rudenie ce se stabilesc sunt asemănătoare cu cele care există în cazul rudeniei fireşti. Raporturile dintre adoptator şi adoptat sunt asemănătoare acelora existente între părinţi şi copii. Prin adopţie, copilul care 38

este lipsit de părinţi sau de o îngrijire corespunzătoare este primit în familia adoptatorului, unde urmează a fi crescut ca şi un copil firesc al adoptatorului. Pot fi adoptaţi numai copii minori, cu excepţia celor care au obţinut capacitatea deplină de exerciţiu sub vârsta de 18 ani." Adopţia fraţilor şi surorilor de către persoane diferite este interzisă, cu excepţia cazurilor când această cerinţă contravine intereselor copiilor sau când unul dintre fraţi (surori) nu poate fi adoptat din motive de sănătate. Adopţia unui copil care este cetăţean al Republicii Moldova de către cetăţeni străini sau apatrizi se admite numai în cazuri excepţionale când nu există posibilitatea ca acest copil să fie adoptat sau pus sub tutelă (curatelă): a) de către rudele copilului, indiferent de cetăţenia lor; b) de către alte persoane cetăţeni ai Republicii Moldova. Adopţia, în aceste cazuri, se face în conformitate cu prevederile generale şi dacă s-a dovedit că, timp de cel puţin 6 luni din momentul luării copilului la evidenţă, acesta nu a fost acceptat pentru adopţie sau luat sub tutelă (curatelă): a) de către rudele sale, indiferent de cetăţenia lor; b) de către cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii străini sau apatrizii cu domiciliul în Republica Moldova. Prevederile indicate anterior nu se aplică dacă: a) soţul adoptă copilul celuilalt soţ; b) copilul suferă de o boală gravă care necesită un tratament special ce nu poate fi acordat în Republica Moldova. 3.

39

38.Condiţiile de fond pentru adopţie 1. Definiţi noţiunea de condiţie şi noţiunea de impediment la adopţie.Pentru incuviintarea adoptiei este necesara prezenta anumitor circumstante pe care le prevede legislatia, si anume : Conditiile, adica acele circumstante ce trebuie sa existe pentru incheerea actului juridic de adoptie, si Impedimentele,acele imprejurari de fapt dau de drept,existenta carora nu permite incheerea adoptiei. 2. Analizaţi condiţiile de fond pentru încheierea actului juridic al adopţiei. Pot fi adoptati copii minori,cu exceptia celor ce au dobindit cap de ex pina la virsta de 18 ani. O conditie de fond este interesul copilului, el fiind scopul oricarei adoptii, adica de la adoptator se cere garantii morale si materiale necesare dezvoltarii armonioase a copilului,el avind nevoie de sanatate fizica si psihica(asigurarea copilului cu conditii de trai ,alimente,imbracaminte,jucarii,ajutor medical) si de o dezvoltare spirituala(dragoste,prietenie) o a doua conditie estew virsta adoptatorilor, minim 25 ani,avind capacitate de exercitiu, virsta maxima a adoptatorului fiind 50 ani. O alta cerinta de fond este formata de aptitudinea de a adopta a persoanei sau a familiei ce doreste sa adopte,verificarea data se face in etapa administrativa a procedurii de incuviintare,putind fi adoptatori doar pesr. Ce prezinta garantii morale si spirituale pu dezvoltarea armonioasa a copilului. O alta conditie este dictata de diferenta de virsta dintre adoptatot si si adoptata, cel putin 15 ani(exceptie 10 ani) Consimtamintul la adoptie reprezinta o alta conditie si se refera la consimtamintul celui ce adopta,fiind de neinlocuit,fiind necesar de a veni de la o persoana cu discernamint si care are aptitudinea de a adopta. O alta conditie legata de consimtamint se refera la consimtamintul parintilor,care trebuie exprimat in scri,autentificata de notar sau autoritatea tutelara si in unele cazuri este cerut consimtamintul celui ce urmeaza a fi adoptat, consimtamintuyl dat se cere copiilor ce au implinit virsta de 10 ani 3. Pentru aprecierea situaţiei date trebuie de constatat dacă mama copilului se eschivează nemotivat de la întreţinerea şi educaţia copilului sau nu. Conform situaţiei mama nu avea posibilitatea să întreţină copilul, pentru care fapt şi a plecat peste hotare. De aceea consider că nu este întrunită situaţia în care mama nu locuieşte cu copilul şi se eschivează nemotivat de la întreţinerea şi educaţia copilului mai mult de 6 luni, mai mult ca atît că ea a manifestat intenţia şi dorinţa de a lua copilul.În această situaţie consider că s-a încălcat procedura pentru încuviinţarea adopţiei, deoarece nu s-a prezentat acordul scris al părinţilor la adopţia copilului (în cazul nostru al mamei) şi din aceste considerente ea poate solicita desfacerea adopţiei. Articolul 290. Pregătirea pricinii pentru dezbateri judiciare Organul de tutelă şi curatelă prezintă în judecată avizul cu următoarele anexe: f) acordul scris al părinţilor la adopţia copilului, cu excepţia cazurilor prevăzute la art.125 din Codul familiei; Articolul 125. Adopţia copilului fără acordul părinţilor. Nu este necesar acordul părinţilor pentru adopţia copilului dacă aceştia: a) sînt decăzuţi din drepturile părinteşti; b) sînt declaraţi incapabili; c) sînt declaraţi dispăruţi; d) nu sînt cunoscuţi; e) nu locuiesc împreună cu copilul şi se eschivează nemotivat de la întreţinerea şi educaţia acestuia mai mult de 6 luni. Apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale copiilor se pune pe seama autorităţii tutelare în cazurile de deces al părinţilor, de decădere a lor din drepturile părinteşti, de abandon, de declarare a părinţilor ca fiind incapabili, de boală sau absenţă îndelungată, de eschivare de la educaţia copiilor, de la apărarea drepturilor şi intereselor lor legitime, inclusiv în cazul refuzului părinţilor de a-şi lua copiii din instituţiile educative, curative sau din alte instituţii în care se află aceştia, precum şi în alte cazuri de lipsă a grijii părinteşti. Instanţa judecătorească este în drept să desfacă adopţia şi în alte cazuri, dacă aceasta o cer interesele adoptatului. Hotărîrea instanţei judecătoreşti privind încuviinţarea adopţiei poate fi pronunţată numai atunci cînd copilul s-a aflat în îngrijirea viitorilor adoptatori (adoptator) nu mai puţin de 6 luni. În unele cazuri, adopţia poate fi încuviinţată şi fără stabilire acestui termen de încercare, motivele menţionînduse în hotărîrea instanţei judecătoreşti.

40

39.Proprietatea comună în devălmăşie a soţilor 1. Definiţi noţiunea de proprietatea comună în devălmăşie. Proprietate comuna in devalmasie reprezinta totalitatea bunurilor dobindite de catre soti in timpul casatoriei, un bun este comun daca el este dobindit de oricare dintre soti in tipmul casatoriei si nu face parte din categoria bunurilor personale 2. Analizaţi temeiurile apariţiei dreptului de proprietate comună în devălmăşie a soţilor. temei pentru aparitia proprieteatii comune in devalmasie este casatoria incheiata in forma prevazuta de lege, adica inregistrata la oficiul de stare civila.concubinajul,indiferent de durata lui, nu serveste drept temei pentru aparitia proprietatii in devalmasie. Temeiuri ce reies din temeiul genereal, adica incheierea casatoriei sunt: apartitia veniturilor, detinerea unor bunuri ce nu fac parte din categoria celor personale 3. Potrivit art 21 al CF,fiecare sot are dreptul sa dispuna de bunurile mobile ce se afla in proprietate comuna in devalmasie ,acordul celuilalt sot, fiind prezumat. In aceste cazuri o mare importanta o are interesul familiei in acest caz, piritul neavind intentii personale, ci a actionat in interesul intregii familii si respectind necesitatile prioritare a bunastarii intregii familiei, adica spre a avea un spatiu de trai decent si ca copii sa-si contiunie studiile,din acest fapt reiese ca in acest caz conventia nu va fi declarata nula, insa in situatia in care piritul ar fi actionat in interes propriu,cheltuind banii in folosul ei, conventia urma sa fie declarata nula

Restabilirea in drepturile parintesti 1. decaderea din drepturile parintesti este o sanctiune care poate fi aplicata fata de parinti care din culpa grava nu-si indeplinesc obligatiunile fata de copii ori fac abuz de drepturile lor parintesti Sanctiunea data are o destinatie tripla • scopul principal al sanctiunii este de proteja sanatatea psihica si fizica a copilului si de a-I crea conditii normale de viata • de a pedepsi parintii pentru comportamentul lor daunator • pentru a preintampina comportamentul negativ a parintilor fata de copii. 2. conform art.70 cf parintii pot fi restabiliti in drepturile parintesti daca • au incetat imprejurarile care au condus la decaderea lor din aceste drepturi • daca restabilire in drepturile parintesti este in interesul copilului • daca copilul nu este adoptat Restabilirea in drepturile parintesti se face numai pe cale judecatoresaca la cererea persoanei decazute din aceste drepturi si cu participarea obligatorie a autoritatii tutelare. La depunerea cererii parintele trebiue sa anexeze toate probele care dovedesc ca el si-a schimbat modul de viata, are un venit stabil, un spatiu locativ si poate sa educe copilul cu respectarea drepturilor lui. Autoritatea tutelara v-a da un aviz in vederea posibilitatilor de a educa copilul bazat pe un control riguros. Autoritatea tutelara se v-a expune daca restabilirea parintilor in drepturi coincide intereselor copilului . daca copiulul are deja varsta de a10 ani v-a fi audiat personal pentru a afla opinia lui privind restabilire parintelui in drepturi. 3.in cazul cand copilul a carui parinti a fost decazuti din drepturile parintesti a fost adoptat si adoptia nu a fost desfacuta, restabilirea in drepturi nu poate avea loc deoarece nu este in interesul copilului de a-l desparti de adoptatori pe care el ii considera parinti si care ii asiguira o copilarie fericita. Conform art.121 persoana care a fost decazuta din drepturile parintesti nu poate adopta un alt copil.

41

40. Reglementarea juridica a raporturilor parinti copii in prezenta elementului de extranietate. 1. cetatenii straini si cu domiciliul pe teritoriul RM in relatiile familiale au aceleasi drepturi si obligatii ca si cet.RM, deci legea aplicabila este Codul Familiei. 2. modul de stabilire a maternitatii si paternitatii se determina pe terit.RM de legislatia nationala. Indiferent de faptul daca copilul este nascut din cet. Straini apatrizi ori este cet.RM . legea nationala guverneaza stabilirea si contestarea maternitatii si paternitatii indiferent de domiciliul copulului cet.RM. paternitatea poate fi stabilita prin depunerea declaratiei comune tatalui impreuna cu mama copilului la OSC sa prin instanta de judecata. Daca parintii copilului locuiesc in strainatate ei sunt in drept sa se adreseze cu o declaratie privind stabilirea paternitatii ori maternitatii la misiunile diplomatiece ori oficiile consulare RM cu conditia ca macar unul dintre parinti este cet.RM. 3. parintii sunt obligati sa intretina copiii. Pensia de intretinere a copiilor minori se incaseaza din salariul sau din alte venituri ale parintilor in marime de 1/3 pentru 2 copii. Cuantumul pensiei poate fi micsorat / majorat de instanta tinandu-se cont de satrea materiala si familiala a parintilor.chiar daca parintii s-au despartit ei trebuie sa-si respecte obligatia de intretinere a copiilor. Proprietatea personala a sotilor 1. proprietatea personala este aceea care apartine numai unuia dintre soti si care dispune de ea independent de celalalt sot 2. categoriile proprietatii personale asotilor sunt: ---- bunurile care au apartinut fiecaruia dintre soti pana l-a incheierea casatoriei--- pentru determinarea unui bun ca fiind proprietate personala urmeaza sa fie concreticzata data l-a care a fost dobantit bunul. Daca aceasta data este anterioara datei la care a fost incheiata casatoria acest bun v-a avea calitate de bun personal important este ca trebuie sa existe o dovata ca aceste bunuri au fost dobandite pana la incheierea casatoriei. Tot proprietate personala a unuia dintre soti vor fi bunurile procurate de unul dintre ei in timpul casatoriei pe banii care i-au apartinut sau care i-a dobandit din realizarea unui bun personal. ---- bunurile primite in dar, obtinute prin mostenire ori in baza altor conventii gratuite de catre unul dintre soti in timpul casatoriei—bunurile primite in dar sunt proprietate personala in cazurile cand au fost primite de unul dintre soti in baza unui contract de donatie / in calitate de dar de la diferite institutii pentru merite diferite --- lucrurile de uz personal(imbracamintea, in caltamintea si alte obiecte cu exceptia bijuteriilor de pret si a altor obiecte de lux- sunt proprietate personala lucrurile de uz personal indiferent de modul de dobandire si timpul dobandirii lor. 3. conform codului civil bunurile care au apartinut sotilor inainte de incheierea casatoriei precum si cele dobandite de ei in timpul casatoriei in baza unui contract de donatie sau mostenire sunt proprietate exclusiva a sotului care le-a dobandit. Instanta de judecata poate hotara restituirea a jumatate din suma pe care au investit-o sotii pentru reparatia capitala a imobilului adica 25 000 lei.

42

Contestarea paternitatii si a maternitatii 1. conform codului familiei contestarea maternitatii /paternitatii poate fi efectuata doar pe cale judecatoreasca de catre persoanele inscrise drept mama/tata sau de catre persoanele care sunt mama/tatal firesc al copilului, de catre copil la atingerea majoratului, de catre tutorele copilului/tutorele parintelui declarat incapabil. 2. contestarea maternitatii: poate fi efectuata rezultand din certificatul de nastere eliberat pe baza inregistrarii nasterii. Starea civila se dovedeste cu certificatele de stare civila eliberate in baza actelor de stare civila in modul stabilit de lege. Datele inscrise in certificatele de nastere se prezuma absolute deci si filiatia fata de mama este absoluta dar nu este exclus faptul ca prezumtia nu corespunde realitatii. Contestarea paternitatii: este posibila in acele cazuri cand in registrul de inregistrare a nasterilor nu este inscris tatal care este de fapt.contestarea paternitatii se intampla atunci cand se pune problema fortei juridice a prezumtiei de paternitate si a concordantei acesteia cu realitatea . prezumtia de paternitate nu are caracter absolut pentru ca legea permite sa se faca dovada contrara acestei prezumtii. Imposibilitatea ca persoanele indicate sa fie tatal copilului poate fi : de natura fizica( lipseste capacitatea de procreare) de natura sociala(imposibilitatea de coabitare a sotilor datorita unei privatiuni de libertate, unei disparitii, unei misiuni in strainnatate) ori morala( conflicte grave intre soti in timpul conceperii copilului). Pentru a rasturna prezumtia de paternitate inst trebuie sa recurga la probele care demonstreaza paternitatea precum si alte probe stiintifice in scopul aflarii adevarului. 3. conform codului familiei art 47 alin 3 : copilul nascut din parinti casatoriti ori in timp de 300 de zile din momentul desfacerii casatoriei, declararii casatoriei nule sau decesul sotului mamei copilului are ca tata pe sotul (fostul sot) al mamei daca nu a fost stabilit contrariul. O data ce a fost inscris ca tata a copilului nu poate fi razuit numele lui , insa adeverirea poate fi contestata prin probe ori prin metode stiintifice ca el nu este tatl biologic al copilului.

43

Actele de stare civilă şi modul de înregistrare a acestora. 1. Definiţi actele de stare civilă. –sunt inscrisuri autentice de stat pri care se confirma faptele si evenimentele ce influenteaza aparitia,modificarea sau stingerea dr si obligatiilor persoanelor si se caracterizeaza statutul de dr al acestora. 2. Determinaţi faptele juridice care urmează a fi înregistrate la organele de înregistrare a actelor de stare civilă şi persoanele care se pot adresa.Sunt inregistrate urmatoarele fapte cum ar fi nasterea ,moartea,ca urmare a incheierii unor acte juridice:casatoria,adoptia,recunoasterea filiatiei,sau pronuntarea si raminerea definitiva a unor hotatariri jud cu efecte asupra starii civile:hotarirea de divort,de stabilire sau contestarea a paternitatii,de declarare a casatoriei nule,de declarare a mortii.Persoanele care se pot adresa sunt in dependenta de caz in caz de divort unul dintre soi sau ambii,in caz adoptie pers care doreste sa adopte un copil s.a 3.Din iunie 2000 cetăţenii RM soţii Vicol lucrau în baza unui contract în Franţa, venind acasă numai în concediu. În 2005 relaţiile între ei s-au înrăutăţit şi ei au divorţat în Franţa, la locul de trai, în conformitate cu legislaţia franceză. Peste un an soţul Ion Vicol s-a întors în ţară şi a vrut să se recăsătorească. La depunerea declaraţiei de căsătorie la OSC cu cet.Neagu A. el a prezentat hotărîrea instanţei de judecată din Franţa, tradusă în limba română şi legalizată în ordinea stabilită de lege. Şeful Oficiului de Stare Civilă i-a propus să perfecteze desfacerea căsătoriei în conformitate cu legislaţia RM. Decideţi asupra cerinţelor Şefului OSC şi argumentaţi răspunsul. Cererea de perfectare este neintemeiata deoare ce conf CF In RM este recunoscuta valabila desfacerea casotorie intr-un stat strain cu conditia ca au fost respectate prevederile legislatiei statului corespunzator privind competenta organelor care au adoptat hotarirea si privind desfacerea casatoriei.

44

I. Termenele de prescriptie in dreptul familiei – 1 II. Obligaţia de întreţinere dintre alţi membri ai familiei- 2 III. Luarea copiilor fără decădere din drepturile părinteşti. – 3 IV. Noţiunea şi importanţa adopţiei. – 4 V. Desfacerea căsătoriei la organele de înregistrare a actelor de stare civilă. – 5 VI. Modul de plată a pensiei de întreţinere în baza hotărârii instanţei judecătoreşti. – 6 VII. Rudenia şi importanţa ei juridică. - 7 VIII. Restanţa la plata pensiei de întreţinere. – 8 IX. Noţiunea şi ordinea de creare a caselor de copii de tip familial. – 9 X. Izvoarele dreptului familiei. – 10 XI. Stabilirea filiaţiei faţă de mamă şi contestarea maternităţii. – 11 XII. Contractul privind plata pensiei de întreţinere. – 12 XIII. Desfacerea căsătoriei în instanţa de judecată. – 13 XIV. Obligaţia de întreţinere dintre foştii soţi. – 14 XV. Raportul juridic familial. - 15 XVI. Noţiunea şi temeiurile încetării căsătoriei. - 16 XVII. Obligaţia copiilor majori de a-şi întreţine părinţii. - 17 XVIII. Drepturile copiilor minori. -18 XIX. Obligaţia părinţilor de a-şi întreţine copiii majori inapţi de muncă. – 19 XX. Noţiunea căsătoriei şi natura ei juridică. – 20 XXI. Plata întreţinerii pentru copiii minori. -21 XXII. Metoda de reglementare a dreptului familiei.- 22 XXIII. Obligaţia de întreţinere dintre soţi. - 23 XXIV. Obiectul de reglementare al dreptul familiei. - 24 XXV. Noţiunea şi elementele contractului matrimonial. – 25 XXVI. Instituirea tutelei (curatelei) asupra minorilor. - 26 XXVII. Persoanele care au dreptul să ceară declararea nulităţii căsătoriei. – 27 XXVIII. Stabilirea paternităţii în instanţa de judecată. – 28 XXIX. Noţiunea de căsătorie nulă şi cauzele de nulitate. – 29 XXX. Datoriile soţilor. -30 XXXI. Corelaţia dreptului familiei cu alte ramuri de drept. – 31 XXXII. Efectele juridice ale nulităţii căsătoriei. – 32 XXXIII. Condiţiile de fond şi lipsa impedimentelor la căsătorie. – 33 XXXIV. Noţiunea şi importanţa tutelei şi curatelei. -34 XXXV. Momentul încetării căsătoriei în cazul divorţului. Efectele juridice ale desfacerii căsătoriei. XXXVI. Principiile esenţiale ale dreptului familiei. - 36 XXXVII. Condiţiile de fond pentru adopţie.- 37 XXXVIII. Condiţiile de fond pentru adopţie- 38 XXXIX. Proprietatea comună în devălmăşie a soţilor – 39 XL. Restabilirea in drepturile parintesti – 39 XLI. Reglementarea juridica a raporturilor parinti copii in prezenta elementului de extranietate.-40 XLII. Proprietatea personala a sotilor – 40 XLIII. Contestarea paternitatii si a maternitatii – 41 XLIV. Actele de stare civilă şi modul de înregistrare a acestora. -42

45