Educatia Speciala. Ghid Metodologic - Alois Ghergut, Luciana Frumos, Gabriela Raus [PDF]

Zitiervorschau

9r0z y\toultod

:r5e1

-

'sneg plerJqeg 'sorurul euepn-1 In

* npq.{q

nc alelruro1uoc u1 lrnn nes45 puad csaedapad e ereclpcuJ o plurzardar ntqq$doc 15 unceld 'ynlerb nes lercroul@ dos nc'rof@ prerodual nes plueueursd ears)ols'areopficpc eereund 'orpne nes cluoJpqa Funo, u! anarr e1

aceo;lrur ecr.ro uud eerecr;dqlnur 'gpf,red res

CF.6q

ct00l0p0lau p[{g

plelcsds s,ne_H

elOilqeg 's0tilnlj euetsnl

'in0ieqg siol!

'p:eo$ug4 qp;agr

69V

"""""

Z?8 ""' L6I """ """"' 08 6L"""" LL""""' vL""" 2L""" Lg"""""' 2g""""" " 19 " """ gS'"" 89 """' """"' €E Ig """ gv""""' ZV " "' 0V""'" 6€'"'""""" 6E" " """' """"""'

""'"""'alxeiuoo

"'a{o$ouqry arope^ ep efuercr;ep nc IIAOIo nrlued elceror6 'zn? ep eiuercr;ep nc I{Aale nrlued elcalor4 ""'lcolalul ep efuercr;ep nc il.\olo nrlued elcetor4

"'ecltceplp elcetord op olepo;l\ '11y p1o1tde3 otlroJlp ul oollceplp ropiglr.trlce eerenp^g '1y plolrde3

"'(,u1ecnpe-a,r13nJ1sur lnsraurep) IiPtl.tltoe uerernsp;seq

' lerical eerelcetord nrlued leporu-Ernioruls "ocrtceplp IIlErl^llJB porstcolord'y p1o1rdu3 'Sutt1coaroc ep

""

"'

gdrqce u1 eareperd nes SuttpoavoJ

'XI

rrndtl 1n1o1rde3

""""""eJezIIenpIAIpuI t€ eretfuere;tq

" orezlpnpl^Iput

tS eretiueraJl6l 'ocllceprp rrSeler]5

'11n ln1ottde3

Ilfilgqezp n3 Joll^olo u prelocS eer?nleAg '116 """"oJr133prp elBrrel€Iu

"'

pletoetuoc g eleod eor€olnv '(glOZ) lDfiaiui : putaud atadag'(6197) apcqowu? ttitttatS ' ct{ot? tS rwa! lnruawottodwo3 'a-ttil' u3 anfpu3-atopatd ap ttlsa?ng a;':-.: '(EOOZ)

.

pfituDw

'atofptuS ap afttatc{ap n) niap nti.uad a-Luti;t ; u oleolnso3 'elurcods aieuorlecnpe aiui:a: :: -ceprp arp?c rS duugd nrtued piuurlnsuol ri :: ererSelur ep lnsocord ul ru3nl ep etuaurn:rsur :: Trolrrdoc e pleuorsa;ord iS grelocS EOJEruer-i., : -ctlnede"rel erlua,,lrelur rS eeJenle,ra : !leur l!iprelocS uarer8elur rS ea;e.rodncer n:tuad ::l:.: lerceds rS leneds lnlugrupip,lul ur ruE .re1oc$ plerolcedsuy e1 ter8etut lutcads

e! -r. :-

ri ri:::

urq rot€ruroJ 'ndCSOd elcaro:d ui l:.:': rnlndro3 InJpBc ul 1'tedxa 'letcads tnlnru:ri-;:; r$ esrnseg ep ueeiepnl IruluJJ EI {I l-i:!'.:

'

1n1ortde3

rs luvurElE^ul ep ecuollr1q'1n p1o1tde3

""""'lu-EluEfpnul ep opolel J 1p1oilde3 ""

ectSo8eped role,r.rlceiqo BoJezlleuofuredg

'role^Ilrolqo eereztieuotferedo u; erede6

"""

plDryow aundwu otlocnpg'tgirl;i . sr

aLl)DaJ' ( L00C t

al

j,;:,' -

1,

nu a ds

' (7667'ruort 1o4'Joln€oc) ptot tu a p n it i a : ?.. :' : . oJlurp 'olrlcoloc arunlol rS elellercods :! :,.. ?rJool'gorioepip eiueladuror'pyeuorie:npa :; t

:'

rulrsra,t rune:d Ielru sl'plerceds erioiep rd :,''' : 1nue urp 'epun 'rSey urp ,,eznJ uuol rutJE]-:-\ 3p EslBllnJBl PI IBIJOSB JllJeplp rupp: : :-'

"pprcads etlucnpe ug ecr;rceds iS elereue? ttdtcutr4 '11 plortdt*

'p.nrznlcur uliecnpe luns piueledruoJ ap alis o nlrSel uE:tpFnf -;

IIJoI€Jedncer ale,ttlcetqo iS elereue8 ele.tilcetqo el]utp utieiag

" "'lerceds plugrupfpa.ul ul olllcolqo

g€

LI " " "'r.lpt{lqezp nc udoc

15

riptlleulg 'n1 plottde-

ep tiroSelec roleyedleurrd e1e eelSolorpsd rfulnepcpre6

"""

6

'""ecr3o1oulturol IrproplsuooeJ

g

L "" " " "

rS

uglrurllep'upproqe lou

-

'1

gtuet.rodr"ur pluor.rodxe

1n1o1ide3

pleiceds eriernpg '1 1n1o1rdu3 ""'arutDuJ-1uq^n)

"' " ' arurDprp a4caro.tr[ ap Daroroqqa DI proE loJ nD arol illpDplp

taptp?1r

o1s77

Inrolny '(9Iga rroirlo4t

uioiis.ia'

:':

-tuol tl tuotoladttltL 'alFlttt:'',r'j r ! ap ap Dyzp lnluatuadDuuii, t,' ..,.' a!trJriJ)s ilr to!)D)lo.rd l11tt,a:....' ' r,.'r',-' .-

ir: ' : .

.touotbtq'(1667'ruo.rr1o4, tS plnzg,ro.r

e-lll € 'p.x : 466; g1tr-.:- .

r-

atauiqoap audunxa tt uns.rtttt, ':..... ,sttsotd ptLlg 'plDtJos i c t;J1,- .',',' '-ppu rS ptnzp.r.oi e-II u 'po : ICr(Jc I ::

. .

-*

_

'(6667'ruo"rr1o4 rotnsofr olt,:t:..'' ' '. '(ggg7'rotneoc) aru8apu ntintnpa c))t!:.t, t. -

suudnS

'grr?o8epadoqrsd ua:arlisuoc :lpr-)-i : - -: eiluerrelut ep roleiue;8o;d lnu6isap .iiii::! " :r. '-: ur-i - a1o1edr.rur.r4 '..EZnJ ueol rupupx:l\ tS pzou8er6 - oielrlspul lrpnls ep rnlr

Talcerord JoIIn

iilpeJ ul rucurour n€s trrar:!-

ur ruqurou ec l€Arlce y 'lSeI urp ..€znl 'jr-arb-o1oqrs6 ep BilellnJEl el rpilsre.\lun l.i: l -:

.plBrsos rs pJeloJs BeJ?JE4ur rs soJsld€pE ul piuorcrJa eJnBrsB gs eJBc Rl?nlcaloilr pounIII ep rcruqq rs epolour Joun BeJ?crloeJd IS ollrrJrp lll?rurs ul lo4uo3otru ep .?lsrlr ep roleuelqord e (rripllpqezrp ppur8 rS pdp ep esrrured elolruq uI) puepuadepur €oJsAIozoJ ruped eJ?saceu roliplrcuduc eeJ?llo^zep eiugnuSlqo ep arJes

o nx

ireqrl drup ep rS pcrlcurd olellpn ep elfplprrlce puu,rrd plell ep aleer eyeldeg nc nrn1p8al eenrnErse

BeJez:relpuruy rS

ts ee;eldepu 3un1 uaru.ral ed ptrurred Es

oJBO

leluerueuoduro"

i pprcos rn1 earer8elrn

-trll",r rilm BeJuruJoJ

rs rnpleriuelod anspru ed eriecnpe rs orrcrursur e1 gdoc rruEcerJ ilr"Jff':51:["J*:

:luns Aolo rruProrJ els epuofecnps .rolefurrec ep roSn leldepe 15 gqlxeg unlnorJJnJ rnun rrJpJoqele EzegBI nels oJBt elelueun8ry 'elulfueregp ps ag Jolrlele eeJunlele pselc rS ug roplieurrogur e erelrursuerl ep ald -PlllBpour rolpnlnu{uoc 'ttJtrulsut BeJIIIqBIs lole rlcargo eeJelruuJoJ ec erolou elso alsBsJE rulued 'ereiplul ep eles egiplrczdec ep ericurg ps ul eg rs nEs Iru.urr uI ezssrre e Es trElur ydoc rrupcerg plrurrod !s tgcq 1aglse ,eplrpqgeg ep eJeru reru ryc per8 un aundnserd;e1ocf rnlruunlncrrJnc e1e aprfuose epfplec eJlurp €rm pc Brznlcuoc u1 eSunlu es etelqrqszrp ep undtl eltreJry nc rolrdoc e ereipzrul ep rnlnsecord

e1e

ocgrceds opfpluepc4red pugzrpuy

-*zrp 3p rrnd4 elrre+,p nc e

. .

ifftlgqezlp nc roprdoc ufecnpe Rzeeztlear op esels reun elrrfrpuoo uI rrrrrulsur ale rlJerqo rS elrrndocs ururJop runJ

.

"11Xil"ixui,;il::"f,"J#Tilj:J#t.Hltfl"1tj tezlpnpurpul4efuereyp 'orr^are unlncrJJnc lnun e erecrlde rs ereroqele 3p olrrJelrJr ilms oJEJ

es sJec uI

Ircle

nc rolrrdoc ep ecgrceds elefurrec nc ilodur uJ

ifPtnqezry

^llecnpe

rnFlcB eliplleur; luns

eJ?J .

: elueuoduu rJpqenrr! ep elros o lereue8 nu tS ,il1ecnpe InlnlJs utldecred ul algileruepriru rJpcrJrpou tuurruJelop nB eJsc 'pa.Dnput p100cs 13 pto70c3 aunlznlJul 'ptogagl agocnpa op roleldecuoc efuede nc Elupo seIB reu 'roplsgerceds FpugJ ul elrede sredncoerd o rrrB rrurlln ul lruo ep e fclll -lqezlp roun eluezard ep eleurruJalsp elerceds aiurrec nc rolrdoc rafecnpe BJIlsuoIqoJd

ecr0oloul.uJel uEJeptsuocoJ 16 uplltullep 'trPpJoqe tou - Plelseds ellmnpf

9I0Z 'lsDI fntuaqg snly

I Inlolrdec

'EIBnlce BIUJoJ u[ luzllercuoJ g J3-{ -ord eluelodruoc rS plueuedxe nc 1Ee1oc 'rop ercc ocrtceplp elorpuc ep p[e; eeralmlde -tS

'alqesoop arelocs attSnar rS pJnlorra a -euoq u! seccns op pcllcsprp preu?c o s{o z rrrplc?peJ eereoErr urrd rS tuncerd '(mqry Eilrunue o-nulp ptsrcllceprp eerd epod) ro1$p rS uelulrsrorrtp

uud irolufuuroJul € arsluszal

elureu!-lu9^nc

Educalia speciald

12

iducatia speciald

-

noi aborddri, delimitdri gi re

ln mod tradiiional, invdlSmdntul speeial era inteies ca fiind acea componentd a sistemului public unde se desfigura educa{ia $colar5 a copiilor cu deficienle, prin intermediul unor institutrii gcolare speciale, separate de ceielalte unitdli din inv516mAntu1 romAnesc ; astfel a aplrut rendinta - obiectivd $i necesarS - de a se iniocui sintagma invdldmdnt special cu aceea de edwcalie speciald, dupd cum devine necesar si inlocuim sintagma copil/elev deficient cu aceea de copil/elev cu dificultdli de dezvoltare/invdtrare sau elev cu cerinte educative

.au gcoala respectiv5. Experien(a practicl a .ui romAnesc de invS{[mAnt, elevii cu dizal in programui gcolilor otriqnuite; in schimt ;ienje asociate este mai indicatd qcolarizare

speciale. Ccrnceptul de educatrie speciald poate

in cazul elevilor cu dizabilititi senzori ;rn punct de vedere intelectual, adaptarea c :urriculumul comun tuturor categoriilor d, lrentare specifice carc vizeazd cu precdde -rmbaje (dactiieme, alfabetul Braille, limb; :;al[, activit5{i de socializare qi integrare

-

fi definit in cel puiin doui sensuri:

in sens restrens se suprapllne, intr-o anurnitd mdsur6, cu conceptul de tnvdldmdnt special, organizat in institulii speciatre, gi este o formi de educa{ie specializatd pentru persoanele/ copiii cu diferite tipuri gi grade de dizabilitate:. in sens trarg, extinzdndu-se la o categorie mai mare de elevi, a celor cu dificultdli de invSlare qi/sau dezvoltare, are in vedere un anumit tip de educalie adaptatd qi destinatl persoanelor care nu reuqesc in mod independent (frr5 ajutor) s5 atingi un nivel de educa(ie corespunzltor vArstei qi cerin{elor comunitiEii in care trdiesc; astfel, dacd initrial era doar atributul qi responsatlilitatea gcolii speciale, educalia specialS devine in utrtimul timp qi o responsabilitate a gcolilor de mas5, prin integrarea unor copii cu dizabilitate

in programul

qi gravitatea deficientei/tulbur[rilor diagnosticate - roiul gi importanla diagnosticului diferen{ial in suslinerea unui program recuperator qi educatrional eficient;

-

tipul

-

vdrsta copilului

-

:regitire profesional5 adecvatl tipului de c In scopui eficientizirii procesului de inr j.rnt invocate, mai ales in ultimul timp. ca

.

acestora.

ModalitSlile de adaptare a strategiilor didactice Ei a con{inuturilor educatriei speciale in contextul modernizdrii gi reformf,rii serviciilor educa{ionale destinate copiilor cu cerintre speciale determinate de dizabilitdti presupun o analizd atent[ a urmltcarelor aspecte :

-

:ndividualizat, beneficiind de strategii did; legere a conlinuturilor.

- decalajul dintre vArsta cronologic[ qi vArsta mintalS; experien{a de via15 a copiiului in familia din care provine - gradul de implicare a familiei in dezvoltarea gi evolutria sa normalS, sus{inerea afectivl qi material5, educalia oferitd qi atitudinea membrilor familiei fali de problemele speciale ale copilului; ruta qcolard a copilului - dacl a urmat sau rul prngramul inv[l5mAntului preqcolar sau programul unei gcoli, rezultatele gcolare obtrinute, problemeie privind modul $i poten{ialul de invSlare al copilului etc. ; atitudinea $i modalitEtile de implicare a familiei qi resurselor somunitare in activitdtrile educative ale copiilor cu oerinle educative speciale - interesul pentru educarea gi integrarea copiilor cu dizabilit5li in viala socialS normal5; pregStirea psihopedagogicl a educatorilor - cunoa$terea metodelor de lucru cu aceastd categorie de copii, a limitelor qi posibilit5lilor lor de invdEare, a modalitdtilor qi forme-

-

lor de evaluare; strategia $i modalititile de organizare a activitdlilor de predare-inv51are la clasl - stilul gi maniera de lucru ale fiecdrui educator in parte, capacitatea cadrelor didactice de a

-

accesibiliza continutul inv6{5rii la nivelul de in[elegere al fieclrui elev din clasd, disponibilitatea educatorilor de a desf5qura activitdfi diferentiate Si individualizate etc.; poiitica educalional5 adoptati de institutria qcolari in ceea ce priveqte organizarea qi structurarea activitdgilor educative extragcolare din perspectiva cerinlelor educa{ionale speciale ale copiilor cu dizabilititi.

Pornind de la rezultatele acestei analize, se pot stabili obiectivele gi activitilile concrete prin care unitdtile de conlinut de la fiecare disciplind pot fi modificate, adaptate sau accesibilizate in funcgie de nivelul cerin{elor qi de posibilitltile de invilare ale elevilor din clasa

:

,

,

:'

invdlarea interactivit presupune folosir, rarea, colaborarea gi comunicarea intre actiunea dintre educatori/cadre didacii inv[Frii presupune activitatea in echi modalitate permanent[ de lucru. Elaborareq in comun a obiectivelor imt elev, deoarece fiecare participant ia acn de care trebuie sd se find seama in pro Demonstralia, aplicatria qi feedbackul s ales in cazul elevilor cu cerinte specia informatriile prezentate sunt demonstrat un feedback continuu de-a lungul intre Modalitdlile de sprijin tn actul invdydri momente, de un sprijin activ in invdlar cAt qi al celor din afara clasei, prin de; categorii de specialiqti, cu familiile ele general, cele mai utile metode gi teh speciale sunt asigurarea ururi confort so 1a copil, colaborarea intre elevi la actir 1ii in inv5{are, comunicarea cu alEi spe sau institulii din cadrutr comunitXlii car

tarea continu[ a qcolii, a practicii educ analiza conduitelor de inv6lare specitii Evaluarea continud a tnvdldrii - fieca o conduiti flexibile in timpul activitd: permanente. Disponibilitatea de a ascu ven{ie a elevilor, prezentarea conciuzlil alli educatori qi specialiqti in cadrul part ce asigurl caracterul forrnativ al invdli

Pentru materializarea celor prezentat. -nbunlt5lire substanlial5 a practicii profes .abile de cre$terea gi educarea copiilor cu rare activl intre cadrele didactice din scoat

rnlnsocoJd €orriElEunqul nJlued uolnl/riuuEd rS EIEocS ury ecnc?prp oloJpEO eJtul E^rtce or€J -oqeloo o RJusecou olso suos lsoou uI 'lipllilqenp nc rolrrdoc €oJ?cnpa rS eerelSe.rc ep elrqes -uodser royeueos;ed rornlru eerecrldir urrd eleuorsego;d rrcrlcerd u plerfuelsqns eJriglpunqur

o ep 'pugJ pruud ul 'arolou else runJ€ pugd aleluezerd rolec ueJezrlerroletu rulued '1ppip'tu1 IB InJolc€Juc grnSrse ec ^IlsruJoJ elcedse B^etgc luns erefp,Lug-areperd ep rnlnluueuelred Inrpeo uI 4srlerceds rS uolecnpe rfle nc ?eJ?roqEloc 'rrig1r,rr1ce p sed arecery nrluad rolrrznlcuoc BeJ€luazerd 'roplele e erlue,r -Jelur eJ€corJ ercerde e ep rS eprnsundspr al?ol ellnrse B op Bol?trpqruodsrq 'elueueurad rJpnlele roun elrqero,\eJ ereip,rul-ereperd ep roplplr.r.rtce pdru4 ug olrqueg plrnpuoc o rS eurpnlrle o ozoJlsuotuop ps ornqel Jolecnpe eJBcerJ - lyplpluJ o pnu\uoJ oatonlotg (a '^olo rnJgcerJ ecgrceds eruipa.ul ep Jolalrnpuox ezrleue ep JoloruJoJ e rS roprolecnpe rrcrlcerd u 'rrlocS ? pnurluoJ eoJ€l rS ee.relSeounc 'erzfg,rug

-lo zap 'lof€cnpo ecqeurelqord nc eiue8ua nu eJec 11lpilumuoc InrpeJ urp 11in1psut n€s IJnlcnrls roun uerucridrur 'r11ocS BJBJB ulp rlSryurceds rfle nc eerecruntuoo 'ereipluS ug rrf -uupd nc lnlerreuelred 'e;eip,r,u1-ereperd ep elriptr,uloe el rlola oJlul EeJeJoq€1oc 'ydoc e1 lrdoc e1 ep eerefpa.ul 'nrpipa.ul ITqBJo BJ ArloeJsorcos lroJuoc rnun eerurn8rse luns elerceds efurrac nc Jolrlelo urplp.r.ul e arlurluds op rcruqot rB epolaru olrtn reru alac '1ereue8 ul : elelrunuoc urp rrinlrlsur elrrunus nJ nss Jolrl.olo alrrlrrueJ nc 'r1Sr1erceds ep rrroSelec elllunu? nc luuotfucnpe lerrauelred rnun eoretlo^zep urrd 'ros€Ic erEJe urp Jolec 1e r$ 1gc 'psulo ul elernSpgsep rolriplr.t4ce lndruli ug lgle 'erelp,rui ul Anoe urftrds un ap 'oluotuoru etrunu? u1 'ero,tau ne elurceds efurrec nc rr^elg '11.tpfptug rupD u! uttttds ap a1fpl11opo7trtr tg 'secord rnp8erlul ln8un1 e-ep nnurluoc >leeqpooJ un ti puglstxe 'plet,r. ap eleer rrfenlrs e1 elecrlde rS at?Jlsuouap luns oieluazerd aprfeuro;ui pcep seieiug ep roSn reu rS luercge r?tu alse (epneds eiurrec nc Jolrlolo Inz?c uI sole rcru) ereig,tug ep secord ecr.ro Ec plde-1 e1 praJor es Tnycoqpaa{ I prlocrtdo 'orfotlsuowag t: 'acrlceprp ropiplr,r,rlce eerelcerord uI Erueas puri es ES ernqeJl eJsc op aleuosrad eleseJelul tS elefuer.redxa are rrrpig"r.ul InlcB el luedrcrtrud eJ?oerJ ecer€oap '^ele rupcrJo JolosJnseJ eor?crJrrole^ EI EJeJeJ as rttplptu3 rop^u)atqo D untao) uJ DafiJoqolg \. 'nJcnl ep plueueru.red olelrlepou o uc (roylSrlBrceds e rS ecrlceprp rolerpsJ e pdlqce uI €ol€lrlrtc€ eundnserd lrpfp.r,ul eiueiet;e) aJrlceprp oJpuc orturp nes rlele rS ecrlceprp orpec/rrol€cnpe eJlurp eeunricr -"ralut ed tS urncerd 'aolloeplp elllElr^rloe el r^elo sJlul eoJecruntuoc rS uareroquloc 'earer -adooc ed oluzrluco; ereip,r.ul ep u8slerls roun €oJrsoloJ eundnserd p^tpuarut oaafipnul tr :

el?luaruepunJ ereder e,r.a1gc 'durn 1nrur11n

ul sop reru

'elucorr.ur luns

lipttpqeztpTeletceds eluuec nJ IIAela nrlued areip.tul ep rnlnsecord IIJEZIIg3IJIJ3 pdocs u1 'piuercr;ep ep rnpdrl gle^Jope pyeuorsegord errlpbe.ri o ed elezrluco3 ecrlcerd Iipll.tncu 'ol€lrunuroJ u1 erer8elu rS erezrlercos ap rfplrirpcu 'g1ul -eds earuluar-ro 'earucrumuoc '('c1e Joleutuos pfeqrull 'ellrsJg IntoqeJle 'eruelrlcep) afeqrul toun eerrSnsul '3Jezllruuep ap a1u3e1 elcadse ereppcerd nc pzv,ezl| erec ecrgrceds aJslu?lu -r1dns riptr.tpoe ep arJos o osnpoJlur luns rlola ep ropuoSelec rorntnl uiluoo InumlntrJrn. uI EcIpB 'aunrsuelva urtdpzeanleer es pJelncrrrnc eeruldupe 6pnlcalolur eJepel ep lcund urp IetuJou liello.tzep

g u riereprsuoc 'ecrzry nES olerrozres Iipilllqezrp nc Jolr^ele

act0olouriurel rJ?roprsuocal

rS r.rptrrr,ur;ep

'tlpp.toqe rou

-

Bsslc urp Jolr^ele ep ereig.,lug ep airigrrpc.isr,: -acce nes aluldepe 'alecrJrporu g rod purldr:s eloJJuoJ epiptrnrlre tS ele,tttretqo IIIqpl{ I i

sleuorlecnpa rolafuuec €AllcedsJod u:p :i:'rS earezruuS.ro glSe,tt:d aJ EeeJ ut ?lF . -. : :')te algzrlefiplnlpul tS etetiue:e-itt ::;:. -odsrp'pse1c utp Ae[J tnlpJ-lU 1e::::-:'.---' : -

:',;:: rf I . -

e ap oorlcuprp JoleJpec eeterrrede-' lnltts

-

ESETJ

3l al?iE^ur-e:Ppold

.:

:,'

l,-' -eIuJoJ tS ropiplqeporu z 'ereig.rttt '_ glsBocB nJ ruJn[ ap Jolopo]3tu ":rl---=

-

1

':i:-*--

-e1u1 1S BeJBJnpo nrluad InsaJtrul - ;-:.:::, alriptr,trtce ur oJElrunuoJ lolp:lr:;- . . -

-lluolod

rS

lnpou pur,trrd a1:rua1c::: :-- - -

nus relocSerd rnlnlugtugip.rut 1nu:.::,-: : ; rnlnlrdol ol€ arD.: -*' - : -. q'.t--:-: 1:-:- ' EilJOJo etiernpe'Eluuoleul iS -lursJ € erecrldrur ap lnpera' - rui',-:: ;-i: , : EIBIUIUI e1:;:'. .i I I : j - .:---- -: - :.-- -. -:' : luoIJIJa [BuOl]Ernl: -nctlsouSetp eiuet:odtut ls ln ,.

.

: elcedse JoleJeorlurJn E :-i:-i ;:.':-: eiut.lao no loltrdor oteuttsof : : - -: - - -: :- .u1 e;utceds tetiecnpe Jolrrntn*1.-: ^ :'

olErIIIqBZIp nc ttdoc roun lnurnln u! eurnop plerreds

e:lrli.--.' - -: -, eiiz.--:: : -'- ----_. .-

ptitut prep 'leJlse : JSJiET :lr: -

.

-npc ep le^ru un pSuire gs rJ.\:. ir :-...- -: - pleuusap rS pretdepe eritonpa ep cir -r'- -: -. ep dpllnJlJlp no Joiec € 'r.\e1e ep :i:i-r -::.i.

Teleueos;ed nrluad plezrleroeds :riernp: 'Tacads tuptupfpul ep lnrderuor nl qi: :

rJnsuos pnop urlnd

::

1-.

*

!:

ia: ur -.-'.-

Inz?c uI

'royrnlnurfuoc e ere8a'

-alul ls e,reldaea.r op Jol Inlnlo^ru eleldepe ocrlcuprp rr8alurls op purrcrJauaq rl€zrlenpr^rpui IunIncIJJnJ un gdnp 'eprceds lilntrIlsul/oJluexuteoteztllocS glecrpur r?III olse elrrcose oluar -iJop no n?s eJeAOS afuatcgap nJ Il^ala nrlued 'qurrl3s u1 lelrnuSrqo rolyocS lnuerSo;d ut '11lpuoc elurrnuu ug 'rSnlcur ry lod a"reoSn fplillqezlp no trlele 'lugtugiprrul op csoupruor rnl -ruualsrs etrt slgnlce eprfrpuoc ul 'gJ lerlsuoulep B Eorlcerd eiuerredxg 'p,r,r1cadser eluocS nrs el

p;erceds eriecnpS

alrrcJnpa aluuac nJ Aap nvs atoip.tiu alt::t-, -{ap rc1a1ydor eu8eturs urinoolul !s rES::;'nc ptnads rugwpfpauS eur8eturs rnf,olur as € IaJlsB : csouguroJ prlugurglg,rul urp rip]tur. Joun InrpetuJelur urrd 'efuercrJep nJ Jolirdr-r: -nuelsrs e plueuodruoJ EJJE pulrJ ec sllriu: , .

plerceds erfecnp3

Educa{ia speciali

14

didactic, a continutului educa{iei $i evaludrii procesului instructiv-educativ, tinAndu-se conl in permanentrS de realitS(i qi cerintele elevilor. Experien{a practicl in domeniul educaliei speciale sugereazd qi posibilitatea desflgurlrii activit5tilor didactice pe niveluri multiple de inv5{are (multilevel learning) - grupe de nivel pentru a putea rdspunde eficient tuturor cerin[elor gi particularit5{ilor in inv[1are ale elevilor din cadrul unei qcoli. Aceastl formd de organizare nu trebuie perceputd gi realizatl din perspectiva modelului ,,clase/grupe de elevi slabi" gi ,,clase/grupe de elevi buni", iar educatorul, prin atitudinea gi conduita sa, nu trebuie s5-i favorizeze pe unii elevi gi sd neglijeze activitatea cu cei care au performanle qcolare mai reduse. Astfel, organizarea activitetii gcolare pe niveluri multiple de inv51are, dacd este corect inleleasS, nu va avea un caracter segregalionist (dupd cum ar putea sd parl la prima vedere), deoarece oferl qansa qi respectd dreptul fiec[rui copil si se manifeste in activitatea qcolard in conformitate cu posibilitifle, interesele qi cerinlele sale educalionale, permildnd totodatl diferenlierea gi individualizarea procesului instructiv-educativ. Argumentele care sustin aceasti pozilie pot fi sintetizate astfel

-

:

nu totri elevii de aceeaqi virstl au acelaqi potential de invitare; nu to{i elevii unei clase au aceleagi interese gi aceeaqi motiva(ie pentru invd(are; agteptdrile privind participarea elevilor la lec1ii trebuie corelate cu interesele qi cerinlele individuale in materie de educatrie ale fiecdrui elev in parte.

Aceste forme de activitate didacticl diferen{iatd presupun in mod obligatoriu un grad ridicat de flexibilitate intre elementele de structurd ale sistemului, astfel incAt orice elev sd poat6 trece de la un nivel la altul sau de la o grupS la alta atunci cAnd rezultatele oblinute impun aceastd trecere. Pornind de la constatarea cI intr-o clas5 de elevi, cu structurd eterogen5, existd diferente sensibile intre copii in ceea ce priveqte ritmul asimilirii cunoqtinlelor gi capacitatea de lucru, unii specialiqti recomand5 implr{irea pe grupe temporare, care sd lucreze diferen{iat, in funclie de interesul qi aptitudinile pentru diverse discipline, evitdndu-se astfel omogenizarea con{inuturilor qi sarcinilor adresate elevilor dup[ un criteriu care fine de nivelu] mediu al clasei. Activit[{ile didactice pe grupe mici in cadrul lectriilor constituie una dintre modalitStile menite s[ trateze adecvat fiecare elev in parte, prin aplicarea unor metode de lucru specifice invdtrSmAntului individualizat qi, in general, prin adaptarea procesului instructiv-educativ la particularitdlile elevilor. Punerea in practicl a acestei strategii de lucru presupune o analizd atentX a urmf,toarelor categorii de probleme :

*

-

-

constituirea grupelor, componenla Si organizarea lor - atunci cAnd activitltile nu necesiti constituirea grupelor dupd criterii deja stabilite, se recomandd aplicarea principiului libert[tii elevilor de a se grupa in functrie de afinitdtile gi similitudinile resimtrite, interven{ia educatorului avAnd un caracter discret qi fiind indreptatd spre ajutorarea elevilor in rezolvarea unor dificultdti ivite in organizarea grupelor; aceastd manierl de lucru favorizeazd constituirea unor grupe in care fiecare membru resimte acel minim confort psihic necesar, fiind mai deschis c5tre colaborare, comunicare qi acceptarea celorlalli; coordonarea activitdtrii in funclie de obiectivele Ei conlinuturile specifice unei anumite discipline - fiecare elev are posibilitatea s5-qi valorifice cAt mai bine aptitudinile, cunoqtintrele gi experien{a personal5, iar intervenlia profesorului trebuie s[ favorizeze sau sI ereeze o atmosferd stimulativi in rAndul elevilor gi sd ofere in permanentr[ feedback; caracteristicile relatriei educator-elev - in condi{iiie inv[l5mdntuLui diferenliat, rolul gi sarcinile educatorului devin mai complexe gi solicitd un efort mai mare din partea acestuia;

- ; :: :!i3JIe Starea Si tlitr:-e .* .. ,. i-i::-ze. nu sa corljeze. ):: -,- : : :.:::rtdlilor eler11or. p,,-.': ';-

.

.._-::

---::nt::

, - l:-"rui

urup in pirL-

.

'' :netode qi mijloace mai avansare -:r-zdre al elevilor), comparativ cu elevi ): * senzorial, in cazul cdrora metodele . .. !'oncret mai accentuat, necesar a:irr ::-or comunicate in timpul lec1iilor.

l

Iir

diarea ca fenomen dinamic gi compl

. interactive, o serie de elemente defini:

-: :

,

:1asice, valabile qi in cazul educaliei

s

alorificarea experienfelor zilnice ale

;

-'ecare elev poate avea o experienl[ dif :;nomen, aceasta pumnd fi impdrtdqita -',:lorificarea cuno$tintelor anterioare ai, .:a unor sarcini de lucru in perechi sau

-'.|Iizarca situaliilor de joc in invSqare .:losirea problematizlrii pe secvenle

-

L-

d

::Lrcedee de expresie ca desenul, poves ::zolvarea creativd a conflictelor in c1a ,elor din comunitate ca tehnici de sprL. :rpiicarea elevilor in activit[li care pres. :-.r inv[ta sX asculte, s[ negocieze 9i sr ;e starutul sau rolul pe care il detrin in

)'lenlion5m gi faptul cI inv5{area intera ai profesorilor (co+eaching). liinc

:-:ipd

-: :r:apie educalionalS

sau chiar profesor

.::ra!i in invdtdmAntul obiSnuit.

'llnuslqo lntugluFip^ul ul rlerSotur

Il^olo nc elliptllpoe uI Ilezllelceds 'urftrds ep rrrose;ord rerqc nus ppuorfecnpe erderel ep oIuJoJ olrreJrp u1 rfezrprceds rrJolecnpe rS rSnlcul purtl'(3urycoat-oJ) to1.rcse;ord p pdrqce u: p1u{uereJrp ?alelr^rtoe rS plrlcerolur uereip,,lug pc pldeg rS urpuoriueyq

Inlrnl

RzEezr.ro.,re;

,rrlcedser lndnr8 u1 uriep 11 erec ed InloJ nBS Irunlets ep lueJeJrpur 'llelrntroc eararpd nes uruido etdecce es rS ezerco8eu ps .ellnose gs uip,r,ug tod I eruelqord roun EOJEA,lozer nrlued ere;edooc undnserd erec rig1r.r.r1cr uJ rolr^ele eerecrldrur : rupnle^o rS urpperd 'llJEiEAul e errurftrds ep rcruqel uc elelrunruoc urp Jolos -Jnsor ?eJBorJrrolel rS ellltuBJ nc eoreJoq?loc 'pselo uI Joleloruuoc e E^rlEsJc eore^lozoJ I 'c1e pleleporu 'lenueru InJcnl 'eerrlse.,rod 'lnuesep ec ersardxe ep eepecord rs epoleru urrd ro1e1e11nzer eerecrlde rs ac4ruplp elue,nces ed rrrpzrleurelqord eerrsoyoJ i ('c1e crlceprp 'eerezrlerueJp 'loJ ep rrncol) oreig,rul u1 col ep rolulerurs EoJuzrlrln lncol ircnu rrndnrS nes rqcered ul tucnl ep rurcJBS Joun ?aJ -BAIozaJ rS rou roFricel uerernSq;sep uI rolr^ele ol? areorJelue .rolelurtsounc €arecr.IrJole^ ir8eloc f1e1ro1ec rS plrSpupdurl U pugtnd BlseeJB 'uauouag n?s luorurue^e rselece rs lnun e1 eJl.rrrd nc plrJeJrp piueuedxe o ee,re eleod Aele eJscorl - dt1-ttreuecs/lneruIs Joun EeJ€oJJ urrd rol,reye olz ocrulrz .rolefuerredxa €eJgorJrJole : eprceds rariecnpe Inz€o ul rS ayqupa. 'acrselc e[:p ellua^ep rolriSele;ls e1sr1 elelduroc lod e.rec rrJolrurJop elueluolo op erJes o 'errrlcerelur ir-tg. -p.tu1 roin8elerls e^rlcedsred urp 'gzeq e1 ere xeldruoc rs crueurp ueluoueJ uc eereip,,r.u1

'ropicel Indrurt ul elecrunruoc rolaf -utlSounc rnlnsues rrre8aleiul rS rolrieredo rrJElrr.urse Jesoceu ,leruuocce reru le;cuoc ..,r.r1 -rnlur Jelcerec un €a,\e Jo slrsoloJ eleceolftur rs alepoleru eroJpc Inzec uI .lsuozuos nes

I?rucelelur ueid u; efuercr;ep eleun plurzerd er€c rr^ole nc ,trlureduoc .(roglele lv, ervztrcI -ocs ep Inle^ru rs e1srg,rr, ep llruu elreo; epurdap) elesuerre reur eceolftru rs epoleu rsolo; 1od es tunq IeIu Jolllale Inzec 'nlduexe erds I elred u1 dnr8 rnrpcerJ elrorlsrJelcerec rs roluela Inlelru nc el€lsJoc rJ JoA eelsoov, aupDptp otBo\opolatu apfplun\ncgtod

q

-

pour PS

uI

i efurrec lSeelece '1e8a

'glor ep gleg pqre ps nu rS 'ro1 rogiptlllqrsod .ro1r,r,e1a rollipllcBdBr ezeldepe es u1 nu 'rs pundrur ps nu 'pundord gs 'ezeftroc ps nu 'ezereSns Es .ocrluJ ezelnlulls I-?s llruu IeIu 'roll^olo Jornlnl olrrrEJl rS ee"rels elcadser Bs ornq?Jl IO

I ernlsece eeged urp aJeru reur lJoJe un ptrt:'.,s

rS

plor'lefuere;rp

rnlruugugJp,rur elnirp;,::

:{cuqpooJ piuaueured u} eraJo gs rS :c,ti".: Es nes ozozrJo eJ ps ernqoJt rn1ruose,1o:d ri__

-Sounc 'eJturpntrtde ourq ler.u IEJ e..t-l r : lr'. 'i-

allwnuo nun actltcads alunnuiuos i-f ,,..

ecr0olourural rJpleptsuocel ;3 ugllLullep 'upproqe rou

-

plerceds eriecnp=

-

i f1e1ro1ec uereldecce rS erzcrunruot lJEj:,:: olrurseJ nJqrus'Jr aJi::r_

1JOJUOC TUTUIIu IACE

nJcnl op gJerueru Elspoce i;oiedn:i ?ai:i,_ Jolr^ele ee.rerolnle erds ptutda.rpui puil-- ti ::

-retul 'altirutsoJ aItulpnltlttuts lS r']ti:.- --: -

tnprdrcurrd eerecrlde EpueruoJal 3S t1i;.,-i,! -eceu nu egfplg,rrlcu pugc rcunle - -rrt :1,...,:--'., JolerPolpr.uJn B EluolE

u

.IeuE o

-crulsur rnlnsecord eerutdepe

:u-;-::__ -_

ur:d -:-:_::-

nJcnl ep opoloru roun ee:ecr1d? -i.i; :t-.: -tlBpor.u aJlurp uun otnlusuor.t. .1_--' ---=I€ nrperu Inlolru ep euri oJ?.. nl-;r.:: 'i- :-eeteztueSouro [+lse os-npue]: .; :- - '. u1 'tetiuare.;tp azerJnl -?s rlp- :-:- -..': -: -: .: : .

'nlJnl op uelelrreduc rS lo1:1g,'. : -efuoregrp plsrxe 'pueSoJola !iiLt.:--!

elnutiqo olelellnzoJ pueJ rru-.f i ': : :---i eJuo lgcur leJlsE 'rnlnlu::i : - - :_-.pe:3 un nrrote8rlqo por.ti ur rn--.:- i :... . .,

ES AA[e

'at::i'.1 .:-: elefurrec rS eleserelur

:

nc et€ia:c,l ::a.::-, .:r: ri:;::: ., : :ereig.rui:: :.,-:-..

l erelF.r.ul nrlued atje.rnoru

elezrlelurs IJ

lod erirzod pjsEJtE u:i::s :-.:

?eJezrlenprlrpur rS eareriuaJeJip !t?r,-,:,-,_ . -:.

'eliptrlrqrsod nc olelluloJuoJ ur ?-?

-. r:':

plcedser rS usues eJeJo ocoJeoop '1 ot:t:., ! _ '. JelceJec un BeA€ er. nu 'psealejur t:a::: ;:::

Illpll^Iloe eerezrue8ro 'loJlsv osnp:l rE'-t :

ezafilSeu ps rS nele rrun ed ezozrlo.\EJ r-:s : : -npo JBr ',,runq rlele ep ednr81ase1c.. ri ...:.' Fl?zrIBeJ rS plndec.red ornqol nu :lEZiJ: Jolr^ola a1e erejg.r,ug u1 ;opiplirelncrueci rs .rc,-;

ulp

- IeAIU ap adn.r8 - 13urtuoa1 la^alttlnttt t +.r.:l . ttrp:nSpgsep ?otellllqlsod rS pzeere3ns elel:: js

'pugr InrurlF

l-ES l9cep

st

luoc as-npugutf 'lrlecnpe-A,r1cnJlsur

rnlnsa

-..,

j

qr;erceds erfecnp3

'El}z 14 'rseJ 'urorllod Ern]lpa ul plrupde €-III u 'pe 'in8reqg slolv op 'aru)Dptp rcppotB o anwlqo ap auawofr) lrnsrnruor ntgad pryg 'p,1onads aEoSopadoqtsd ap azaqury Inurnlo urp elurcnlard es?r1xg

'ErlEnppg IS g1nzp^or lS

'I

'alelqetceds ap BrnlBJelII ul elelo o rS aler;1csep urind uard EJul luns erusrueceru elsece : Jolezeq?I nels oJ?c eleursruecaru lgcop olueprne reru llnru luns ecrleueEoqrsd elarader

:EileseJls Eluelsrxe ap nfryuoc nes ilporu rS eflecnpa ep oseoru3eJep lfpuoc pze{uopr,r.o 'ec4eueSoqrsd elor -eder uud 'epcqdur JolrcrlsrJatcsJeJ e ElsruJou Bllued€ gdnp 'aru11o,rzep ep olrJorzJglq i raugpdoc Irrre ul JolrJnzuc eelelrrofeur ul Eorqrsd ele{lrq?zp nes pJelal op lc1pq olnlpsuoc 'arrleu -oSoqrsd oJedal eluJaprsuoc 'acrqrsd JolrJrlsrJeloeJec 1s{rrede ap e16un1ard olrJerzJgil4 i (apurrxord llJpllo zep euoz) elelruqrodo pmxeu ep a pscnpe epr8er:ts BJoqele

lod os lcedse Inlse3e prelSeounc ezeq ad I 1up lueurou un BI elrlce aclqlsd roprlrlsazrur elroJ 'pueu8ard reru prrrueurp ?Jnl€l 'ursrlrpe rgrxeru ap olrcrlsrJelceJec pluopno u1 eund lod es 'ecrleueSoqrsd roloJodoJ Ie 'eurudxa as e op Inlnpou rrJpzrqJurer plpeurrepr uud i (pcqrsd eeJullo^zep u! Insue u nss BeJerzJEfuI) elseece el op Bera1eqe nes €aletrl€ruJou pluepra,e u1 und eruc exelduroo elreoJ rlluodtuoc u1 gurrdxe es eclleueEoqrsd elerecler | (L66I 'ezran 'ndoqc$) rcrlsuepeJec eleJeolprurn esurrdsap IJ ol?npt,t.1pul IlJgllo zep eF eclrrreurpoqrsd rS ecrlaueEoqrsd rolerader enl?uu ut( lod 'rfglrpqrsod rS efuuop 'glerdse aprrdord nc rS prcos 15 luerqure Inlpeur nc prqggqce $ eeJeztuourra erds epull arec secord un ec plrlrrd g aleod pcqrsd eeJ€llo zep 'ererurn urr4 '(SgOt 'ntog) p,trlcadsor eueosred egeprl erBO ul alercos-oqrsd-orq apfrpuoc u1 urpldupe

pdocs u1 'lernlpcorcos 1nlnlparu efuengur qns arefpzrul ur.td pzeezlleeJ os oJec 'cr;riulpS q ol.uduo e1 ep 'crEo1 e1 crSolerd BI ep 'arlpug8 e1 eunrice e1 op 'xeydruoc e1 nydrurs eI op i\p -Jrulsuoo tS cluuutp sacord un er pseoloiul elso ?e rcuruE 'Ecrleuesoluo p,rqcadsred urp Bar

-?llo zep IuEzIIBuu pceq 'pluelsrxo ep elgilpuoc e1 eurrldo gptdepe raun lndocs ug '(cpeuet ptuuur8ord) p,rrsarSord ellcrulsuoc o-rulJd BlsJg^ nc plepo Ezeanlo o oJer uJolur secord un etse Elenphrpuloqrsd uerellozrzap 'pcrpue8 glrlcodsred urp rurlrrd Rce( 'luaruegoduroo q alelsoJr{r?u 'epurprup? rS apuoriarporu-ArloeJe 'ecrleSraue-ocrrrreurp 'acrrlouoqlsd 'epuo$ -eredo-ArlruSoo JolrJrucn4s e 'ruporu op rrJolcgJ nc eeunrlcerolug gS ereip,rur urrd 'pnulluoJ orlcrulsuocer rS ereurrog ep Jrusurp seco.rd un plulzerder reueosred u pcqrsd eeJqlo zoq

,llelttgezlp nc ndoc op luoOolec rolotedrcuud ole ect6oloqlsd llpluelnctped ll lnloltdeS

18

Educatia speciale

in determinarea dezvolt5rii psihofizice a copilului, rolul principal apar{ine interactriunii dintre ereditate, factorii de mediu gi educagie. Aceqtia directrioneazd 9i condilioneaz5 sub aspect cantitativ qi calitativ dezvoltarea oricf,rei persoane, inclusiv a celor carc prezirtd anumite deficientre de naturl organicd, funclional5 sau de evolutrie. Copil5ria reprezintS perioada cea mai sensibil5 din viala omului, cAnd, prin educa[ie, putem modela qi dezvolta predispoziliile latente (mogtenite genetic), astfel incAt sd formdm o sumd de trdsdturi pozitive in atitudinea qi comportamentul copiilor. Prirnele influenge educative apar in familie, apoi intervine colectivitatea pregcolarl (programul de gr5dini@). care sprijin[ gi completeazl munca de educafie a p[rinlilor, pentru ca, mai apoi, qcoala. printr-un sistem educativ structurat qi sistematizat pe principii pedagogice, sd modeleze gi sd consolideze ceea ce copilul a acumulat inainte qi si adauge noi elemente care sI desdvArqeascd efortul de formare qi dezvoltare a caracterului uman qi a personalitdtii in ansamblu. Evolufia gi dezvoltarea copilului se desfdqoar[ pe etape, perioade, cicluri de dezvoltare. foarte diferite sub aspect biologic, fiziologic, psihologic qi educa[ional. Acest proces nu se poate realiza decAt trecAnd din etapi in etapS; nu se poate sdri peste ele, fiecare in parte prezentAnd oportunit[1i care favorizeaz1 apa-ritria qi dezvoltarea in condilii optime a unol seturi de deprinderi gi achizitii cognitive. Activitatea de invS{are la vArsta gcolard este determinatl de o serie de factori cu actiune directl sau care au influen15 asupra conditriilor invd{5rii. Dintre factorii primari, un loc special il ocupd cei personali. I. Neacqu (1990) este de p5rere c[, indiferent de natura vari abilelor care interac{ioneazd cu personalitatea subiectului educat, acestea se manifestd in funclie de o lege dinamic[ a subiectului, numiti rata dezvoltlrii individuale (RDI), care include urmltorii parametri: indllimea, greutatea, for{a de strdngere, vdrsta mintald, vArsta lecturii, vArsta educalional5, vArsta pentru matematicd, nivelul maturitdlii sociale, nivetrul maturit[1ii emo[ionale. Disfuncliile la nivelul echilibrului somatofiziologic se pot manifesta prin perturbarea participlrii normale a qcolarului la activitdtri, sldbirea proceselor de mobilizare, distonii mintale de origine fiziologicS, fragilitate fiziologici cu efecte asupra comportamentului general de inv51are, sindrom de oboseal5 la elevii hipotensivi, inadaptdri la regimul gcolar, stiri de astenie psihobiologicf,, tulburf,ri senzoriale qi endocrine, deficientri fizicS. M. Cilin (1995) include in categoria factorilor personali qi ambiantra neconfortabill de studiu, nivelul acurnuldrilor rcalizate in etapele gcolare anterioare, timpul afectat preg5tirii individuale qi altor preocuplri in familie, relaliile conflictuale cu colegii, renun{area la studiu. in aceeaqi categorie mai putem cuprinde cantitatea qi calitatea somnului, ca mecanism fiziologic de neinlocuit in refacerea for[elor, ce contribuie substanfial la randamentul activit5lii fizice qi intelectuale, alimenta{ia nera{ional5, aportul excesiv de substan{e nutritive obtrinute prin sinteze chimice sau in condilii artificiale sau alimentagia lipsitd de ritmicitate, care scade capacitatea de efort qi creeazd stdri de neliniqte, indispozilie, toate avAnd efecte negative majore asupra califitii $i eficientei invdtirii. Pe lAng5 factorii personali, invitrarea este influenlat5 qi de alte categorii de factori (Ienigtea, 1982). Sunt evoca{i adesea factorii de ordin psihologic, care cuprind :

-

aptitudinile intelectuale generale; aptitudinile specifice (sub forma unor capacit5fi evidente de a achiziliona cunogtinle) ; vocafia (exprimatl prin dorinla de a activa intr-o anumitl profesie) ; modelele de studiu individual; nivelul de aspiratrie condilionat de imaginea de sine, de propriile posibilit5ti pentru atingerea idealului propus, de experien[a acumulatd qi de modelele adoptate.

In categoriafactorilor qcolari sunt inclr. :aiitatea materialului predat ; olumul sarcinilor gcolare (dimensionar :nsa de obiectivitate in apreciere :

',

.inpul afectat altor preocuplri obligato.

,::iiinul insuficient

acordat pentru irn ::anizarea invdtSrii) ; :.ectivitatea calificativelor ; -._;rJitatea ritmurilor de invdlare (copii, .

.::3

r

:

- :Jrcn[ele semnilicative existenre in.-. '. :iu1 exigen(elor cognitive manifestat .: ,rddrile educative de tip exclusiv fr,:,: ---trrale ale preddrii. dar nu 5i pani,-.,',r.azd actul perceperii qi preddrii il:,-

-rdrul elevilor din clasi (supradime: :-' atar11)

;

;:::.rgenitatea clasei din punctul de ',e. :.;',: cu aptitudini sau ritmuri intelecr* ..:1ectuale);

- ::reniele privind

resursele qcolare 5i

:eea ce priveqte factarii familiali. p '- :. -:lrmatul din familie, relatriile dintre pir

: .titudinea acestora fa{5 de activilalej '-:--:r 51 situaliile qi evenimentele care ar -: :3itd gi hiperproteclie din partea un;i " .,

-::.-:lzant (imboln5viri sau decese care :' ,"

* in ultimul

rdnd,

factorii sociali ata

. --; educalia. respectiv asupra impor:an - i.lmdntului in ceea ce privegte integrar. : ;r.- do statutul acestora qi de particular. -;ini discriminatorii, -

-

Jrntr-o altd perspectivd, orice actirita:

interrela(ia functriilor qi proceselor psi ; astfel, in cunoaqterea elemenia: : arenfiei qi memoriei. Aprofundarea cu - ..i-'i 5i gdndirii. iar motivalia gi comur.rr al activitS{ii psihice. Activitatea d; :nului nervos are un caracter seleciir'. :sihice generale, este condilionatd de I --.,r5tin{e qi priceperi.

-

.:,,tive

.\rhitectura cognitivl a psihicului urna: - -iente pentru realizarea unui comporil: -::.-rrturile sale cu factorii de mediu sau -.,'jul de organizare abazei de cunoqtinge

1

secundard a inibr ',:n1ial atet in , - loc prin intermediul memoriei (modu1 de

procesarea

Pzeal]lflxul elroruelu uI JolelunSounc e erBzlueSro op Inporu) rorroruoru Frperuralu urJd : - ' -

-

erBc olIJEJJnlord eleol u1 rS 19c 'eletrozues terferurogur e gJepunoes eeresecord uI lglg IE;j*i IoJ un 3J3 elurlsounc ep RZEq HSBscV ',(elqepard elurlSounc ap rczege erezrueSro ep 1n: ep i6 ":purdep uereip,r,ul) pluerredxe eudord urp nes nrpou ep rrrolceJ nc elss olrrrlrj- _-. ,

up eia.Lug gs raueosred ellruJed 1g (lue8r1e1ur lueruelrodruoc rnun eeJuzrleer nrluad oluar: rs eJeseceu e.r.r1ru8oc Jolerusrueoeru ee1e1r1e1o1) uBrun rnlncrqrsd e g.Lrlru8oc ?Jnlcolrqr\.

'eleldope eloleporu ep rS pret:.il nrlued liptnlqlsod aprrdord ep 'eurs ap : I (ersegord Etrrunue

_

p

nJ 'olrJoJrp el€rucolelur rJruulrJ nes rurpnlrlde nc r^ola

o-rlu:

I

(eiult$ounr euorirzrqce E op eluopl \J ltf .r--

:purrdnc emc'ttSoloqtsd utpto a:, rrolceJ ?p rrro8eluc ellu ep rS pleiuengur a: 'rrJEi!...: olcoJe puV,\B eleol 'erirzodsrput 'etSrurleu aF . 'elelror{ulrr ep ptrsdrl erieluarurie nES olEitr,lr--: o,\rlrrJnu eiuelsqns op Arsocxe Introde g1r*,:._ -rlcu IqueruupueJ BI 1e{uelsqns ornqrJtuira - : rusruecsru ec 'rnlnuruos eol?lrlBJ rS eerztrru:: ; e; ee;eiunue;'rrBe;oc nJ olenlJrUUoJ :lrrtr':-p8erd 1u1ce;e pdrurl 'oreouelue e;eiolS ::;;. pllqeuoJuocou efuerqrue rS rleuosrad rolu,: I I :giuercgep 'ouuoopua rS eluuozuas rtEJnq-.j : u1 ugldepeur 'r,trsuelodrq ri^ele €l EIEosoJ,,, : -uroc erdnse ol3eJe nJ gcrSolorzry etetilri::-rqou ap roleseco.ld €errqEIS 'ligtr.utce Ei r:': e1seJlueru 1od es clSolorzrJol?tuos rnlnJ,qrlrri : : InloAIu'olercos illpllrnleur lnleAru'EJnE'i;-... elsJg^ 'Flulur{u Blsrel 'areSugrls ap ei:oi .-.:_., erec '(1q6) elenpr^rpw rrJplloAz:p ElEi :_ -_: ul FlsaJrueu es eolsece 'lecnpa rnlnt3ala.n: : -rJE,\ eJnlgu 0p lueJaJrpur 'pc a;a:pd ep e-!: JoI un 'rJBrur.rd rr.rolcel oJlutC rLJr]'..L.

_

:.:

eunrice nc rJolcEJ op orJes o ap ?t?urula-a:

loun e arundo rrirpuoc ur ea:?llo.\z:N :r

r^ele ep EieJ elelseJrueru e,rrlruSoc roleiue8rxe Inlo^ru

i (arei i ro1e,r.r1ucryr1u3

-ur1e

_-

:

'rredecrrd rS eiuui,: --

.eiureueS ocrqrs; rolrlunuE eerrsnsul eSrncep rs srncep € pteuorfrpuoc Iunc ep olse InIeJ -Pllo zop B ec 'plenlcololul BeJelio^zep ret 'zttlceles JelOBJec un eJ? SoAJeu rfllr1l]-:-: PJnlel e1e ereorredns elrJnlcnrts ug rrJplrleer e erelcouor op ?oielr^rtov .ecrqrsd Illpllrrllce Ie rcec pfueuerured u1 pzeeuorice rose;ord-,telo BoJecrunruoc rS erierlrloru JEr ,rrJrpug3 rS rerl:_ . -eIuI '.JollJpluezetdat InloJ pz?enluecce rrrelSeounc seJepunJordy 'rerroureur rS reriuete : -decred 'roprJezues Inlor rqesoepul e8uqsrp os EJeluoruole eerelseounc ul ,leJlsB I elpiu. ecrqrsd elesecord ed luuutruoperd luecce nc ecrqrsd royesecord rS roprfcury erfelerrelut u - gzv,"nleu es 'prelocS Bec Arsnlcur 'ereig.,r.u1 op olgllllloz ecrro .p,ulcodsred ptp o-Jiulc ' rrJolsurrurJ3srp rurpn_i : rs efuereyrp eerc uelnd re oJBO elenpr^rpu eyipluelncrired ep rs erolsocu l$nlels ep 1u:::, -IpuI 6roll^3la I? Islcos tS puotseSord Inseoons 'eeJer8e1ur else,trrd ec eeer u1 rnplugrupiq..Eprocz o rrinlrlsur otle elrJeJrp rS Inlets erec ed reluelrodurr erdnse ,trlcedser .erfucnpa ece,1 :, orec uI Ieroos rnlnlxoluoc rnlnlor urdnse erluele 3e4e tlaoos 11.to1ct{.pugr Inruntrn uI nN '(rnppdoc €lllrueJ ul plernp op erqrlqcezop cnpord erec osooep nes rrr^Euloqtul) tuuzri€un:-l Ietluelod nc ttienlts tS runcerd 'furrpd erlulp elnun uelred urp erfcelordredrq rs piJOIE : uerels g8nepe 3s IJOlseJ llSooe 3'I 'elllueJ ur rede e.rpc oieluoruue,ne rS eprienlrs rS runr:- 'erfecnpe ap Inlrls'eleuosred rnl eleuolqoJd rS eetelr.,r.rlcz ep giug erolsooe eourpnlrle .t: -lruBJ rrqruoru llplrec nc rnlnldoc ele nBS riurrpd erlurp apieleJ 6arlrrusJ urp Inl?IurlJ L:: Ie gzeezr;oleFeplgzeazrro^EJ pc aunds ualnd'ryoryrwa{ utolco! alsea,rrd ec pooc uI

pydoc

'rnlnlugrupip,rul

preue8 rS erelocs olosrnsal pur,,rrrd eleluere;rp lnlueure8eueru i (e1en1ca1etur

JOI rrJEllO ZAp erdnse eiurcesuoc

EutuBesul ellJeJlp elsJg^ nJ r,re1e) relsrgl I? eJspo^ ep lnlcund urp resBlc eelelrueSorela i(rupfp,r.ug rS urpperd BelelrleJ pzeaneJv, rolesplc eer?uorsuerurperdns) gselc urp rolr^ele InrRrunu I (ropieuro;ur rlrpperd rS rrradecred [nxe pzvezrlE -npr^rpur erec 'rollle1e ep eciSoloqrsd roljglrrepcnred rs nu rep .rupperd e1e elereueS rolelrl3arqo nes resulc plueilodurr ppJoJe as) p1uor3 ArsnlJxe drl ap e,rrlecnpe elrrppJoqe :

else,urd ec eeoo u1 rlocs aJlul J€rqc rs rloseyord eJlul eluolsrxe elrlecrJrurues elefuere;rp -p^ul ul |lplpcrgrp pugurdrugtug oluoi rJn{ulrr nc rrrdoc) ereipaug op Jolrrruulrr

:'

-

eged u1 oJeoerJ 'e1e alsed r.rgs otrod os r,l : : es nu secord lsecy 'puoriecnpa rS rriclcr;;,; 'orellolzep ep rJnloro 'epuorred .odera ai ;:.-, 'nlqtuesue ug rrfplrleuosred e tS uerun rnlr.t:t:. -JVAESop BS oJBJ olueruelo rou eSnepe gs ti a:: azelepou ps 'ecrSo8eped rrdtcur:d aC ruz tt 'eleocS 'rode reru 'ec nriued ,roliiurrpd r ai:.

tS

ee1u1rpr8r,r

eeleli^rlcerqo -

I (rugip,tug eateztue? to rs eerecrgrueld) rnlnrprus eerfplpunqul nrlued lunpr,rrpur leplooe luerorJnsur lnurftrds iurole8rlqo rrpdncoerd ro1le lelcege lndurr i erercerde uI alulr^rloerqo ep esdri i(pleruueccu rol Eereuolsuetulpqns/eoJuuorsueurrp) erelocS JolruicJes Inunlo^ i :

'(pltupprS ep pururSord) prelorSe.rd EOt€r \ t: oiuenuq olewrJd'rolrdoc inluauet:odurl,- : ruprrrroJ ps lgcul leJlse '(crteueS etruetSour ;--,:

'erfecnpe

uud 'pugc 'rnlmuo ejer^ urp

Eiiq,s-.r

'eiin1o.,re ep nES !izr-:.' gturzetd aJ€c Joleo B Arsnlour ,eueos:ed re"l;: qns pzeeuorfrpuoc rS pzeeuorice;rp errsarl ::

tepe;d rninlerrateru BelelrleJ

osnlour luns uo1ocf to1ttolcal r.rto8elec u1

pllllqez!p nc rrdoc ap ruobelec

rrunrfcelelur eurlrede pdrcurrd 1n1orin1n1rdi,:

e;e ecr6o;oqrsd ripluelncrl-ie

=

p;erceds etiecnpf

Educa{ia speciai:

20

lor) sau aten{iei (ca functrie psihicS, deqi nu are un conlinut informaliona propriu, aten{ia faciliteazd perforrnan{ele celorlalte procese psihice, reprezentAnd, in t-apt orientarea activitdtii intetrectuale in raport cu scopurile implicite sau erplicite ale invlprii) in cadrul sistemului psihic uman, interac(iunea tuiuror elementelor sale componente esi. reactualizarea

o condilie obligatorie firl de care astivitatea uman5, adaptarea ia mediu, crearea de valor. etc" nu ar fi posibile. ingemdnarea celor trei fenomene (gAndire, lirnbaj, memorie) reiesc mai intAi din apartenen{a lor la ceea ce numim intelect, acei ansamblu de elemente aie psihismului care permite cunoaqterea prin detagarea de experientra nemijlocitd qi care se constituie treptat, in ontogenezI, prin interac{iunea cu mediul sociocultural. Atentria apare ca o conditie primarS, de fond, pentru desfbqurarea proceselor de cunoagtere, autoanalizi qi autoevaiuare, precum qi a comportamentelor motorii. Ea asigur[ declanqarea, men{inerea qi optimizarea proceselor psihice cognitive, de aceea se poate spune cd atentia este ut nod-releu al vie[ii si activitdtii psihice. Mecanismele fiziologice ale gAndirii qi limbajului, leg6turile dintre aceste procese psihice au fost scoase gi mai mult in eviden{5 de I.F. Pavlov prin elaborarea teoriei sale privind cele

doui sisteme de semnalizare. Astfel, dacd senzaqiile qi reprezentlrile noastre, care

se

referi

la lumea inconjurdtoare, reprezint[ pentru noi semnale concrete (primele semne ale realitS1ii), atunci vorbirea qi, in special, excitatriile kinestezice, ce ajung ia scoar{a cerebratrS de ia organele de vorbire, reprezintd semnale de ordinul ai doilea, adicd semnale aie semnalelor. o abstractizare a realit5lii care permite generaliz[ri, fapt ce constituie gAndirea noastrl superioarf, specific uman5. Al doilea sistem de semnalizare participd in mod nemijlocit in actiunile voluntare qi este reglatorul conduitei umane. in urma instrucgiunii verbale prirnite la nivelul scoarlei cerebrale, instanfa celui de-al doilea sistem de semnalizare, se actualizeaza legiturile corticale corespunzf,toare qi, prin mijlocirea 1or, sunt schitate latent diferitele acliuni pebazaunei ,,comenzi" din instan{a celui de-al doilea sistem de semnalizare. intrucdi acesre ac{iuni sunt efectuate numai la nivelul gAndirii, forma exterioar5 a migclrii este inhibati. in schimb, prezenta procesului latent din organul efector este dovediti de aparilia unor curen(i de acliune specifici. Majoritatea operafiilor logice se sprijind pe codarea lingvistici a informaliei asupra cdreia opereaz[. Performantrele intelectuale (memorarea, in{elegerea, ra{ionamentul, rezolvarea de probleme) sporesc semniticativ prin dobdndirea limbajului. Cu toate cI limbajul are o func{ie importantd in cunoagtere, aceasta din urmf, nu se realizeazd numai prin structurile lingvistice. Gdndirea gi limbajul sunt indisoiubil legate gi se presupun reciproc; func{ia esentriald a limbajului este de a servi drept mijioc de comunicare, iar cea a

gindirii - de a cunoaqte existen{a. Daci in condilii normale de dezvoltare qi funclionare a analizatorilor dependen{a

de

senzatii a celorlalte procese cognitive poate trece neobservatI, in situalii speciale de blocare. diminuare sau suprimare a canalelor senzoriale, mai ales a celor auditive qi vizuale, calitatea proceselor cognitive este dependenti in mare m5sur5 de calitatea gi aportul aferenlelor senzoriale. AnalizAnd specificul proceselor psihice la elevii cu diferite tipuri de dizabilitate. vom descoperi cAteva particularit5tri ce au implicagii majore in activitatea didactic[:

cdilor nervoase ; prin urmare. la un copil cu deficienl[ mintalS de etiologie patologicd sau exogend existl o mare probatrilitate de diminuare a sensibilitSlii, fapt confirmat in realitate de prezenla uuor praguri ridicate in cazul sensibilitltii absolute, dar mai ales al sensibilitStii diferentiale. Afectarea sensibilitStrii normale reprezinti una dintre trds5turile care pot fi constatate de timpuriu la copilul cu deficienl5 mintai6 qi va exercita o influen(5 negativd asupra activititii senzorial-perceptive gi a formdrii in continuare a capacit5lilor cognitive ale acestuia.

1" Sensibilitatea

este dependent[ de integritatea gi maturizarea

.: -.

. ]: -.:-.

::.: ':.

.. : --.t,: _ - :-::

.

l:-'--

..-. :---.

-L -r-

::- --,-i 'r_ i .-

-,--.

i-..:1-:

--

.1.":''.-

:a-: --

l.:: ';1. 'r-1 ,.: - i - r_-

.:

r

: ,

.. :- la:ii:13 a andi:/1"::-, * -. -:-:nqe rlin:aL;. c'-i:;:. r.:Llrit: Jiri:uitali.: :: .-.

,: . -:. -'. .::t- :lare a unor d:l:-i, ;., ,., - I ::-.liic de;a ereme:teie ,-: : -.'... numAr rlr. ll.- -: .: - - :t-ilei r aiecteazE taafi- :-"' - : :.tt lnlre obiectele iin l:: -'. 1..-.:l :.lluidrncofc r:.: -' , - - :r-';iL dificululi 1a coP:-'-. : r. :tr:i se iealizeaza ielaii', il" ,: : I i,rfu'a nesistematica. haerti:i ;

.

- ::::.r-i:ea deficitard cu alii lac:::: i:.---:i]l&. apar tulburdri de pe::.:.-IC.:Upef&[Ol este neCc)rl ': r: af-ectai r. *:girea timpului P;r. .. - J:ja inlormaliilor iranin-..i; ::, -:J:pArii active a coPilului P:l: - . -- Jrdrea calitatilor percepLir c . . - rlL :i luminozitate oPItni. . :' -, ,::l cu deficienle pa4iale de ":r ' -.irtaneu gi de automaLizarc . -- - ;arnpul vizual. acuitatca . '--1

-':::cisA. parcelarS, oetoase. alectal:,: -::,,i,, -notrice a spatiului grafic. Eie'

::; de a inso{i sau de a inlocui erP- -.:: . :.us. trebuie sd depund un etb:l -r:' :.-rtei anterioare pentru a fi in nis*: ?.licularit5lile sensitrilitSlii qi a1: r: :,,;ienta activitdtilor de inv6lare desti mediatd prin :: ,:,are. preiau qi chiar amplifici panic:r: . aracterul mai mult sau mai pulin - -r

,, c influen{5 indirect[,

jc caliiatca activitAiilor perceptii.: :