Zoologia Cordatelor [PDF]

Zitiervorschau

Zoologia Cordatelor Evolutia nevertebratelor a fost limitata de existenta exoscheletului. Cordatele au “inventat” endoscheletul. Scheletul intern este de doua tipuri:  Primar = notocord  Secundar = schelet cartilaginos/osos Notocordul:  O bagheta lunga, alcatuita din celule mari, turgescente, asezate ca monedele intr-un fisic  Inmagazineaza energie potentiala (miscarea stanga-dreapta)  Inventia a mers pentru animalele pasive sau relativ pasive.  Invelit intr-o pielita conjunctiva = teaca scheletogena care se ramifica printre miomere (musculatura vertebratelor primar acvatice este metamerizata; o unitate=miomer). Ramificatiile tecii scheletogene (miosepte) delimiteaza miomerele. In anumite puncte apar centre de osificare => de aici se formeaza scheletul intern secundar.  De el se leaga organele interne.  Este valabil numai intr-un mediu omogen (cum este apa) => la trecerea la vertebrate nu a mai fost suficient (de aceea evolutia a creat scheletul intern secundar).  Animalele care au numai notocord sunt microfage pentru ca nu s-a putut dezvolta pradatorismul. Caractere generale ale cordatelor:  Animale metamerizate  Deuterostomieni  Faringotreme  Epineurieni  Cu bipotentialitate (orice cordat are in structura lui potentiale de la ambele sexe. Determinismul cromozomal al sexelor e cu atat mai putin evoluat cu cat animalul este mai primitiv):  Caracter absolut general

1

 Exista unii pesti care isi schimba sexele: primavara unii adulti devin femele (au ovare in stadiu vestigial). Toamna progenitura trebuie aparata => unele femele devin masculi  La masculul din genul Bufo, intre testicule, intalnim organele lui Bidder: daca castram masculul se transforma in 2 ovare care produc ovule fecundabile. Clasificare:  Urocordate  Cefalocordate  Vertebrate !!! Stomocordatele, dupa ultimele pareri, sunt cordate degenerate!!!

Subincrengatura Urocordate     

Reprezentanti: Ascidia mammilata, Clavelina lepadiformis Animale aforme (o succesiune de “galme”) Traiesc pe platoul continental (zona fotica) Viu colorate In stadiul adult corpul e invelit intr-o teaca formata din 2 componente:  Tunicina (natura proteica)  Polizaharid asemanator celulozei (singurele animale care secreta un polizaharid atat de asemanator celulozei)  Ca un sac (aschidion)  au un tub digestiv cu un faringe care poate atinge ¾ din volumul corpului. Acesta, pe langa rolul digestiv, are rol si in respiratie(este tremat: apa intra, se strecoara prin gauri, au loc schimburi si sunt retinute particulele de hrana, dupa care apa iese prin cloaca).  Au o dezvoltare ontogenetica prin metamorfoza:  Stadiul larvar:  De dimensiuni microscopice ( un covor de ascidii. O stroma conjunctiva uneste indivizii (comunica intre ei).  Exista generatii sexuate si asexuate  Acumuleaza mult Vanadiu (care se si extrage comercial din urocordate) Clasa Ascidia:  Fixata de platoul continental  Se indoaie, sifoanele bucal si cloacal se apropie si “burta” se fixeaza de substrat Clasa Salpe:  Corpul (dupa pierderea cozii) devine macroscopic, nu se mai indoaie  La maturitate prezinta doi poli  Oral (cu sifonul bucal)  Aboral (cu sifonul cloacal)  Plutesc liber  Dau niste franjuri lungi; de-o parte si de alta a unei strome se formeaza niste muguri = filamente de salpe (la unele se desprind, la altele – de exemplu, la Pirosoma, nu).  Pirosoma elegans are culturi de bacterii fosforescente simbionte. Prezinta un fenomen de migratii zilnice pe verticala pentru a speria pradatorii: iese la suprafata noaptea, ziua sta in adanc. Fiecare individ se orienteaza dupa lumina celorlalti =>covoare luminoase la suprafata apei (totusi, la urocordate cele mai importante simturi sunt cele chimice). Clasa Apendiculari:  reprezentant: Oikopleura  raman toata viata in stadiul larvar (nu au metamorfoza)  corpul este invelit intr-un mucilagiu (nu au tunica celulozica)  prezinta fenomenul de neotenie (se pot inmulti in stadiul larvar – forme sexuale)

3

 cand apar gonadele = adult

Subincrengatura Cefalocordate  Amphioxux(17 specii). Cea mai studiata specie dupa om – Branchiostoma lanceolatum  Au rostru(partea din fata deschiderii bucale, lat. rostrum=cioc)  Cel mai lung organ al lor este notocordul(rostru-coada), care este peren(pereniforme). Vertebratele nu au niciodata notocord in rostru, se opreste mereu la mezencefal.  Nu au cap.  Animal neted aplatizat, mai mic de 4 cm  Ascutit la ambele capete  Organsimul se dezvolta in jurul baghetei mediane  In jurul gurii prezinta o multitudine de cili(numele de Branchiostoma provine de la conceptia gresita ca acesti cili sunt branhii)  SNC are o singura vezicula  In masa neuronilor din tubul neural se gasesc celule pigmentare legate de celule fotosensibilie=Ochii lui Hesse(primii analizatori din seria cordatelor). Sub ochii lui Hesse se afla niste striuri verticale.  Corpul este invelit intr-un tegument unistratificat(caracter arhaic). Celulele tapet au melanina. Este un animal semitransparent, destul de “luminofob”.  Tubul digestiv este alcatuit dintr-un faringe urias(35% din corp), un intestin rectiliniu si un ficat primitiv. Faringele formeaza un numar mare de arcuri fante(28 de perechi), fiecare impartita in doua de o langheta. Intre ele se afla niste spatii(treme) care comunica cu exteriorul. Apa se strecoara in faringe, se aduna in cavitatea perifaringiana si iese afara printr-un por ventral(atriopor). Aceasta strategie de hranire seamana foarte mult cu aceea a tunicatelor. Tot prin atriopor se elimina si produsii sexuali.  Sistemul extretor este alcatuit din tuburile(organele) Boveri, care sunt alcatuite din celule flagelate numite solenocite, care filtreaza ineficient mediul intern  Dezvoltarea ontogenetica se realizeaza prin metamorfoza: larva seamana adultul, lipsind cavitatea perifaringiana(faringele este la exterior, ca la rechini). In decursul metamorfozei apare un sept care inchide o camera.  Prezinta o singura inotatoare(dorsala) care incepe la rostru, traverseaza coada(codala)- anala. La atriopor se bifurca(metapleure) care impreuna cu

4

inotatoarea lunga formeaza un traseu continuu(neintrerupt). Teoria Gegebaur sustine ca inotatoarele pestilor provin din fragmentarea acestei inotatoare. Acantodii(au trait in Devoniat) au tepi pe tot traseul inotatoarei cefalocordatelor si sunt exemplificati ca o forma de trecere.

Subincrengatura Vertebrate(Craniate)

 Au schelet intern secundar, care la formele inferioare coexista cu notocordul. Clasificarea se face in functie de raportul notocord/schelet secundar. Ultimul vertebrat care poseda notocord in stadiul adult este soparla Hatteria.  Craniul la vertebrate: }neurocraniu

}

viscerocraniu

 Neurocraniul este alcautit din:  Regiunea nazoetmoidiana(NE)  Regiunea temporoorbitala(TO)  Regiunea Otica(O)  Regiunea occipitala(OC)  Viscerocraniul are mai multe arcuri:  Arcul mandibular:  Cartilajul palato-patrat  Cartilajul lui Meckel  Arcul hioidian  Arcurile branhiale(5,6,7)

Supraclasa Agnatha  Au corpul cilindric  Nu au inotatoare perechi(insa formele paleozoice aveau, s-au pierdut de-a lungul timpului). Poseda inotatoare neperechi.  Lipseste regiunea occipitala a neurocraniului(hemicraniate). La eucraniate primele 4 vertebre formeaza regiunea occipitala.  Lipseste cartilajul lui Meckel=>gura este rotunda ca o palnie.  Nu au dinti(au odonctoizi)-formati dintr-o substanta cornoasa(alcatuiti din celule keratinizate moarte)  Singurele vertebrate parazite

5

 Au repartitie geografica bipolara(apele reci de regiunea arctica si australa: nordul Europei, sudul Atlanticului), lipsesc in braul tropical. Centrul de geneza este in emisfera nordica. Au ajuns la ecuator odata cu glaciatiile, dupa care unii au migrat spre nord, unii spre sud.  Au branhii cu totul speciale: marsipobranhii. In marsupiul din peretele faringelui ramane apa reziduala, scazand eficienta respiratiei. Ordinul Petromyzones  cavitatea bucala=o ventuza cu care se prinde de corpul altor animale. Aceasta are dublu rol: in hranire(sunt ectoparaziti) si in deplasarea prin forezie(nu trebuie neaparat sa si paraziteze animalul respectiv).  Unii traiesc in ape dulci, numai la munte(Eudontomyzon-endemic la noi)  Altii prezinta migrare anadroma anuala- Petromyzon marinus – parazit pe corpul codului, tonului etc. rontaie solzii si epiderma, rezultand o pasta cu care se hraneste. Ordinul Mixines  Au caractere de vertebrate dar nu au coloana vertebrala. Notocordul ocupa spatiul in care ulterior se vor forma corpurile vertebrelor.  Endoparaziti: intra prin cavitatea peribranhiala, secreta un mucus abundent, mananca ficatul, muschii si majoritatea organelor interne ale animalului parazitat.  Exclusiv marini; prefera apele reci  80-100 cm lungime  Nu ataca decat formele debilitate(sanitari ai marilor)

Supraclasa Gnatostomata Clasa Chondrichthyes  Reprezentanti:  Scyliorhinus canicula: traieste in apropierea fundului marii, are o coloratie frumoasa  Charcharinus glaucus: rechinul albastru, specie pelagica  Charcharodon carcarias: Marele Alb, se apropie de litoral  Au schelet cartilaginos(cu varsta se depun saruri de Ca, dar nu se ajunge niciodata la structura specifica tesutului osos).

6

 Au solzi placoizi. Acestia au structura de dinte(dentina, durodentina, pulpa). Sunt intorsi inapoi. Cavitatea bucala este capitonata cu asemenea solzi.  Au arcurile branhiale manifeste(la vedere)  Inima prezinta con arterial  Intestinul prezinta valvula spirala. Desi este asociata cu vechimea, aceasta este prezenta in general la specii care trebuie sa isi pastreze forma corpului hidrodinamica.  Speciile mari de rechini sunt insa microfagi(cel mai mare peste, rechinul balena, este un exemplu elocvent in acest sens)  Au un creier particular, cu un rinencefal urias(animale macrosmatice)  Fecundatia este interna(dovada este prezenta clasperului la mascul) pentru ca efortul de reproducere sa fie mai mic. Din cauza faptului ca sunt pradatori de varf, numarul de indivizi este mic si rata intalnirii e mai mica. Trebuie sa isi pastreze forma corpului hidrodinamica.  Exista specii:  Ovipare: in apele calde; in Marea Sargaselor ouale se agata de vegetatie  Vivipare: in general la fundul apei. Acestea sunt placentate! Exista unele specii la care oviductul se fragmenteaza si secreta un fel de latex care hraneste embrionul. De asemenea la unele specii(ex: Marele Alb) intalnim fenomenul de adelfofagie (concurenta si canibalismul intre embrioni).  Cei de talie foarte mare au gura terminala  Inotatoarea codala este heterocerca, lobul mai mare fiind mai mare. Aceasta serveste deplasarii pe verticala, rechinii neavand vezica inotatoare(majoritatea speciilor inoata toata viata in continuu, emisferele cerebrale se osihnesc pe rand)=> unii s-au apropiat treptat de fundul marii si s-au transformat in niste “placinte”- batoidei:  Reprezentant: Manta virostris, atinge pana la 6 metri lungime.  Au numai doua culori: alb-sidefiu si albastru-brun  Partea dorsala imita substratul, cea ventrala este depigmentata  Bentonici(toti stau pe platoul continental)  Au musculatura de inot cantonata la nivelul inotatoarelor pectorale  In spatele ochilor au spiracule(fanta hioidiana)  Sunt pradatori(se hranesc cu scoici)

7

 Unii au devenit pesti electrici(o parte din musculatura a devenit un sincitiu care formeaza o baterie) Timpii respiratori: 1. Gura se deschide si arcurile branhiale se apropie, planseul bucal coboara. 2. gura se inchide, se contracta musculatura, apa din cavitatea bucofaringiana scalda branhiile Clasa Osteichthyes  Unii prezenta si schelet cartilaginos si osos, conventional, orice peste care are radii osoase si calota cutiei craniene osificata este considerat peste osos.  Arcurile branhiale sunt acoperite de un pliu tegumentar cu schelet propriu(opercul) care delimiteaza o camera peribranhiala(Chimera monstroza este un peste cartilaginos care poseda operculi, insa fara schelet propriu) Timpii respiratori: 1. Planseul bucal coboara, fantele branhiale se inchid 2. Gura se inchide, planseul bucal se ridica, presiunea asupra apei creste si ca urmare fantele se deschid 3. Inchiderea operculelor si deschiderea fantelor branhiale imping apa 4. Inchiderea arcurilor branhiale, deschiderea operculelor Actinopterygii – inotatoarele sunt radii legate intre ele prin membrane radiale Subclasa Chondrostei Ordinul Acipenseriforme  Sturioni: pastruga(Acipenser stellatus), nisetrul(Acipenser glodenstaedti), morunul(Huso huso), cega(Acipenser ruthenus)  Au solzi ganoizi  In afara de calota cutiei craniene si radiile osoase, scheletul este perfect cartilaginos  Prezinta o serie de caractere arhaice:  Au rostru  Inotatoarea codala este heterocerca  Adultii nu au dinti  Corpul hidrodinamic cu 5 siruri longitudinale de placi(solzi care au crescut foarte mult) 8

 Au valvula spirala(acelasi rol ca la rechini)  Au un bulb arterial(cu o singura pereche de valvule) care se continua cu un con arterial(o succesiune de valvule)  Sunt periclitati(pesti arhaici, stenobionti)  Au trait in marea Aral. In prezenta traiesc in Marea Caspica si in Marea Neagra.  Se hranesc in mare, se inmultesc in ape dulci. Cega nu locuieste decat in ape dulci(nu migreaza).  Vezica inotatoare are o singura camera Subclasa Holostei  Traiesc numai in America de Nord si Centrala.  Incepe sa se osifice coloana vertebrala Subclasa Teleostei Ordinul Clupeiforme  Heringi(Clupea harengus), scrumbia de Dunare(Caspilosa pontica)  Scheletul incomplet osificat. Notocordul este inca prezent  Instinct gregar(specii de banc)=> nu au linie laterala(specifica pestilor solitari)  Fiecare sta asezat la 4111 de cel din fata(la fel si la pasari in stol: cocori, rate etc) Ordinul Salmoniforme(dupa unele carti, inclusi la Clupeiforme)  Pastravul(Salmo trutta fario), somonul(Salmo salar), Salmo trutta trutta(traieste in Marea Nordului), Salmo trutta lacustris(traieste in diverse lacuri)  Grad intermediar de osificare  Poseda doua inotatoare dorsale: prima are radii, a doua este adipoasa si nu are radii  Sunt pesti de ape reci. Se hranesc abundent si le trebuie apa oxigenata.  Se inmultesc in ape dulci, unii au migrare anadroma  Musculatura codala extrem de dezvoltata  Au gonoductele foarte slab dezvoltate sau chiar absente: in perioada de reproducere apare o gaura in cavitatea abdominala(atriopor)  Salmo salar(somonul de Atlantic) se naste in fluvii tributare Atlanticului de nord. Se transforma in larve(“smold”) si, datorita unui joc hormonal,

9

cauta apa sarata. Ajunge in ocean, ramane acolo 8-10 ani, iar cand ajunge la maturitate sexuala, printr-o schimbare a echilibrului endocrin, cauta apa dulce. In timpul migratiei nu se hranesc deloc(se altereaza arcul mandibular, se atrofiaza tubul digestiv). Acesta se poate inmulti pana la de 4 ori in viata. La formele din Pacific care au migratia foarte lunga aceasta se produce o singura data in viata.  poseda memorie reziduala: la intoarcerea in rau isi deruleaza coborarea  Salmo trutta fario: au mers spre sud cu glacitatiile si nu s-au mai retras Ordinul Cipriniforme  Reprezentanti: Ciprinus carpio(crapul chinezesc), Misgurnus fosilis(tiparul), Carassius  Pesti care traiesc exclusiv in ape dulci  Au solzi cicloizi, care sunt foarte subtiri  Vezica inotatoare are doua camere. In fata camerei anterioare se afla niste prelungiri osoase(foste apofize transverse) care au devenit oscioare mobile. Primul intra in craniu. Modificandu-si pozitia in functie de continutul vezicii, cele 3 oscioare transmit gradul de umplere al vezicii. Acest mecanism seamana foarte mult cu cel de la mamifere, remarcandu-se fenomenul de convergenta evolutiva. Ordinul Anguiliforme  Au adoptat forma serpentiforma(au multe vertebre si inoata serpentiform)  La Anguilla exista numai inotatoare pectorale. Aceasta specie migreaza pana in Marea Sargaselor pentru a se reproduce dupa care moare.  La Muraena inotatoarele perechi au disparut total. Acest pradator de varf de pe platoul continental poseda dinti in toata cavitatea bucala, inclusiv pe limba. Ordinul Esociforme  Reprezentant: stiuca(Esox lucius) – rechinul apelor dulci  Traiesc in toata holarctica(palearctica, Europa, Asia s.a.)  Nu s-au format mai multe specii pt ca raspandirea se face prin penele pasarilor acvatice, astfel mentinandu-se heterozigotia. ***Pestele zburator(Cypsilurus heterurus) poate zbura pana la 120m. Forta este data de pedunculul codal in apa.*** Sarcopterygii – inotatoarele sunt pedunculate si musculoase 10

Subclasa Crosopterigieni  Reprezentant: Lattimeria chalumnea  Inotatoarele pectorale si ventrale au o structura particulara: la baza un os lung care se articuleaza cu doua oase, care fiecare se articuleaza cu foarte multe oase=>pterigiul(stramosul chiridiului)  Stigopod(brat)  Zeugopod(antebrat)  Autopod(mana)  Bazipod  Metapod  Acropod  Animal stenobiont – fosila vie  Traieste la ~400 m adancime pe platoul continental  Nu permite variatii ale conditiilor(pana si o variatie de 0.2% a salinitatii provoaca moartea)  Specie vivipara  Inima este embrionala=ortogonala(prima inima in ontogenia tuturor vertebratelor). Prezinta con arterial si un inceput de bulb arterial.  Creierul este de asemenea embrionar, in raport de 1/100 cu cutia craniana(la pesti in general creierul nu ocupa toata cutia craniana, restul e ocupata de niste lipide) Subclasa Dipnoi  Pesti de apa dulce; traiesc in continentele sudice  Respiratie dubla:  Branhiala  Pulmonara(plamanii pot fi in numar de 1 sau 2)  Inotatoarele pectorale si ventrale sunt asemanatoare cu cele de la crosopterigieni; sunt pedunculate=actinopterigiu biseriat  Inima are con arterial si un inceput de bulb arterial.  Reprezentanti: Neurocedatodus(Australia), Protopterus(savana africana), Lepidosiren(sudul padurii amazoniene). Primul are un singur plaman, ultimii doi au doi plamani.  Repartitia grupului reconstituie fauna gondwanica(cand aceasta s-a fragmentat in 4, arealul unic s-a fragmentat)

11

 Isi folosesc plamanii pentru a se ascunde de conditiile de mediu: se ingroapa in mal, isi secreta un fel de cocon(amfora), se indoaie si obtureaza porul, intrand in faza de anabioza. Clasa Amphibia  Au realizat “un pas timid” pe uscat  Inotatoarele(pterigiile) s-au transformat in pteridii pe tipul 5(cele 5 prelungiri formeaza autopodul) – au membre pentadactile(In China exista si amfibieni cu 6 si 7 degete)  Sunt inca tributare mediului acvatic. Unele(ex:proteul) sunt acvatice si poseda branhii chiar si in stadiul adult  Inima este tricamerala  Respiratia este dubla: pulmonara si tegumentara  Dezvoltare ontologica: in prima faza apar “tufe”(branhii externe). Pe masura ce se dezvolta, acestea se resorb si apar branhii interne, care se pot pastra(la perenibranhiate) sau pot fi inlocuite cu plamani  Anamnionte(pentru ca ouale stau in apa, amniosulnu a fost necesar) Ordinul Apoda  Poarta numele de gimnofioni sau cecili  Reprezentant: scormonitorul inelat  Reprezinta de fapt tritoni ce si-au pierdut picioarele, ajungand la un aspect asemanator ramelor Ordinul Caudata  Au coada(urodele)  Reprezentant: Salamandra  Unele in stadiul adult sunt exculsiv tericole, altele(tritonii) sunt amfibii  Tritonii poseda niste inotatoare speciale pe coada  Salamandra are o coada rotunda fara inotatoare. Pe cap are niste excrescente(glande paratoide) cu o concentratie foarte mare de glande otravitoare. Aceste glande seroase au musculatura proprie, fiind capabile se impinga venin la 40 cm.  Nu au organe de acuplare dar au fecundatie interna. Primavara se imbraca in haina nuptiala, masculii elimina niste pungi cu spermatozoizi (spermatofori) pe vegetatie, care sunt preluate de femela. Dupa dizolvarea peretelui acestor pungi, are loc fecundatia.

12

 Salamandra maclosa: dezvoltarea embrionara are loc in oviduct. Sunt animale ovovivipare: oul e tinut in oviduct, puii sunt aruncati in apa, adultii nefiind capabili sa inoate.  Exista si salamandre care traiesc la limita inferioara a zapezilor vesnice. La aceasta specie(Salamandra atra), mormolocul nu mai este eliminat in mediu(animale vivipare). Prezinta o coloratie neagra, fara pete.  Tritonul(Titrurus sp.) depunde oua  Majoritatea salamandrelor sunt negre cu pete galbene: coloratie aposematica(de avertizare). ***coloratia alosematica reprezinta o inselatorie, animalele respective neavand nimic daunator*** Ordinul Anura  ~3200 de specii  Reprezentanti: Rana, Bufo  Lipsa cozii este doar aparenta. In realitate aceasta exista, insa a migrat si s-a integrat in corp.  Chiridiul posterior are 4 segmente(5 incluzand centura pelvina care este mobil articulata de restul corpului): cel de-al 4lea apare prin fragmentarea autopodului in doua, pentru a face mai eficient modul de deplasare prin salt. Doua oase tarsiene(calcaneul si astragalul), din oase scurte au devenit oase lungi.  Au limba inserata pe planseul bucal in partea anterioara. Sub ea exista o cisterna limfatica. Cu ajutorul diferentei de presiune creata limba este miscata(nu are muschi importanti)  La toate vertebratele fosa orbitala e inchisa. la anure comunica cu cavitatea bucala(ACESTEA INGHIT CU OCHII!!!), explicand marimea ochilor. Acestia pot fi glisati in sus si in jos.  Fecundatia este externa. Exista insa o aparenta acuplare. Masculul are pe degetul II o ingrosare cu ajutorul careia se urca pe femela si declanseaza ovipozitarea(postura de amplexus); ovulele sunt fecundate in exterior.  Rana sp.(broaste adevarate): acvatice in stadiul adult, bune saritoare  Bufo sp.(broaste raioase) sunt monumente ale naturii.  Tericole. Primavara intra in apa pt ~ o saptamana pentru a depune oua.  Traiesc in zone cu vegetatie inalta  Nu sunt saritoare(se deplaseaza prin mers)  Sunt importante in lanturile trofice(se hranesc cu coropisnite, larve de insecte, limacsi)  Distruse in agroecosisteme 13

 Spargatoare de desis(in zonele umede)  Au o prolificitate foarte mare(primavara femelele devin adevarate “butoaie de oua”). De asemenea prezinte un dimorfism sexual foarte accentuat, femela avand dimensiuni triple masculului. ***La Rana ischionul, pubisul si supraoccipitalul nu se osifica, motiv pentru care putem le putem spinaliza. La Bufo supraoccipitalul se osifica, facand imposibila spinalizarea.*** Clasa Reptilia(reptans=a se tari)  Primele vertebrate care au cucerit uscatul cu adevarat. De asemenea, sunt primele care cuceresc uscatul cald.  Amnionte – in oua se introce amniosul, care reprezinta “un fragment din mediul acvatic”. Acest lucru elimina stadiul larvar din dezvoltarea ontogenetica.  Tegumentul se usuca, raman foarte putine glande=>mediul intern e autonom fata de mediul extern  Incepe un proces de cerebralizare(emisferele cerebrale sunt cele mai mari formatiuni encefalice)  Ultimele vertebrate la care apare notocordul in stadiul adult. Soparla Hatteria(tuatara, Sphenodon punctatus) – fosila vie. Este singurul descendent al ordinului Rincocefali, candva foarte extins. Are un plaman saciform, mai putin eficient decat cel al amfibienilor. Acest lucru este posibil deoarece aceasta reptila duce un stil de viata foarte “lenes”, stand aproape intreaga zi in cuibul unei pasari cu care traieste in “concubinaj”(Pufinus sp.). Poseda un ochi parietal eversat, care reprezinta o prelungire a diencefalului. Acesta este total functional, fiind folosit pentru pradatorii din aer. O alta squamata, Lacerta agilis, poseda un rest de ochi parietal.  La reptile plamanul se parenchimeaza si se formeaza arborele bronsic. Aceasta avansare a gradului de complexitate permite plamanului sa suplineasca respiratia tegumentara a amfibienilor(pana la reptile, plamanul este doar un organ “anexa”, asigurand ~30% din schimburile de gaze. Unii amfibieni care traiesc in lacul Titicaca nu poseda plamani deloc.). Unele reptile, cum sunt tuatara si cameleonul, pastreaza plamanul saciform primitiv, de tip amfibian. Cameleonul poseda, de asemenea, saci aerieni.  Fecundatia este interna  Majoritatea sunt ovipare; unele sunt ovovivipare(viperide, crotalide, serpi marini etc). reptilele de desert au evoluat in directie ovoviviparitatii din cauza diferentelor mari de temperatura de la zi la noapte)

14

 In mezozoic este posibil sa fi fost repile homeoterme. Premisa aceste afirmatii o reprezinta dinozaurul Stegosaurus sp. care poseda o serie de placi articulate la schelet ce puteau fi miscate, regland astfel cantitatea de caldura preluata de animal din mediu si implicit temperatura corpului.  Reptilele mezozoice erau forme netaratoare ce posedau membre parasagitale. Ordinul Testudinata  Prezinta exoschelet alcatuit din carapace(dorsal) si plastron(ventral). Acestea au origine dubla. La suprafata se afla solzi reptilieni de origine epidermica, iar sub acesti solzi, placi osoase de origine dermica, ce se dezvolta prin osificare de membrana.  Coloana vertebrala este formata din 5 regiuni, insa numai regiunile cervicala si codala sunt libere. Regiunile toracala, lombara si sacarala, ca si coastele, sunt topite in exoschelet. De asemenea, centura scapulara a migrat sub coaste.  Poseda craniu anapsid(anapsidus=gaura). In prima instanta mandibula se lega de craniu prin muschi doar in exterior. Ulterior se formeaza muschi si pe interior care desprind aceste oase. ***Exista 3 tipuri principale de craniu: anapsid(la testoase), diapsid(la crocodilieni, tuatara, squamate, pasari) si sinapsid(la mamifere)***  Nu poseda dinti. Asadar, s-a format un cioc cornos pe arcul mandibular. Remarcam o convergenta evolutiva cu pasarile.  Sunt ovipare. Cele terestre si dulcicole depun oua cu o coaja calcaroasa. Cele marine depun oua cu o coaja pergamentoasa.  Spargatoare de desis  Sunt de 3 tipuri: 1. Testudinide:  Reprezentanti: Testudo greca, Testudo cermani  Terestre  Ierbivore  Exoscheletul foarte bine dezvoltat. Au o aparare pasiva.  Prezinta sindactilie: numai ghearele sunt libere  Pe ele s-a putut studia evolutia insulara: cand presiunea pradatorismului scade, apare fenomenul de gigantism(la chitcani– in prezent au disparut, la sobolanicapibara). In cazul testoaselor, a aparut specia Testudo elephantopus in insulele Galapagos. Pe fiecare insula traieste alta subspecie, doua subspecii fiind in prezent reprezentate de cate un singur mascul. Cea mai 15

mare testoasa traieste insa pe insula Aldabra din arhipelagul Seichelles(Testudo gigantopus). 2. Emydide:  Dulcicole  Carnivore  Pot repira oxigenul dizolvat in apa: in faringe exista niste firisoare de epiteliu foarte vascularizate, care indeplinesc rol de branhii.  Nu au sindactilie, insa au palmura(membrana interdigitala)  Grad intermediar de dezvoltare a exoscheletului 3. Chelonide  Marine  Omnivore  Carapacea si plastronul sunt foarte slab dezvoltate(uneori absente in totalitate)  Membrele s-au transformat in lopeti inotatoare. Membrele anterioare au polifalangie(fiecare deget are coanele nu se mai deschid in spatele dintilor, ci in faringe. Acest lucru permite repiratia in timp ce animalul se hraneste.(***in populatia umana exista persoane fara palat secundat“fonfaiti”***). Orice vertebrat pulmonat(chiar si pestii pulmonati) poseda coane.  Au un instinct de ingrijire a progeniturii, care se va exacerba in decursul evolutiei. Nu incubeaza ouale, sunt incalzite de soare si ierburi in descompunere. Femela pazeste teritoriul pana puii ies din oua.  Isi prind hrana cel mai eficient in mediul acvatic  Pot trai 6-7 luni fara sa se hraneasca  Datorita tegumentului uscat, pot calatori zeci de kilometri pe uscat pentru a ajunge la un alt bazin(hidrotropism pozitiv) 16

 Crocodylus sp. cea mai mare raspandire: Africa, America centrala si de sud. In Madagascar exista o specie care atinge 10m lungime. Crocodylus porosus(crocodilul de apa sarata) are un areal ce se intinde din golful Bengal pana in nordul Australiei  Alligator sp. singurul care a evadat in afara braului tropical. Prezinta bisjunctie de areal: Alligator mississipiensisFlorida, Alligator sinenzisChina.  Principala diferenta dintre crocodili si aligatori este data de asezarea si numarul de oase din neurocraniu si mandibula. Ca regula generala, cu cat numarul de oase este mai mare, cu atat animalul este mai vechi filogenetic.  La crocodili apar articularul si ungularul, care la mamifere vor forma urechea medie.  Gavialus gangeticus, care traieste in delta comuna a Gangelui si a Brahmaputrei, are un fel de cioc de rata. Desi atinge 6,5 m, vaneaza numai peste si nu este periculos pentru oameni.  Caiman sp. traieste in America centrala si de sud si insulele Antile. Ordinul Squamata  Poseda un craniu diapsid modificat: puntea de jos s-a resorbit, formand o fereastra virtuala  La unele squamate(lacertilieni dar si ofidieni) apare fenomenul de autotomie(desprinderea cozii) Subordinul Lacertilia(soparle)  Reprezentant: Lacerta sp.  Ovipare sau ovovivipare(soparlele de desert)  Ca si serpii, au limba bifida si cornificata  Au 3 pleoape mobiledoua pleoape adevarate+membrana nictitanta  Exista unele forme apode(ex: Anguis fragilis). Acestea sunt alungite foarte mult, iar organele(testiculele, rinichii etc) sunt asezate unul dupa celalalt.  Au cel putin 6 siruri de solzi(serpii au unul singur)  Spre deosebire de serpi, urechea medie este functionala. Poseda un “betisor osos”(columela), care provine din osul hiomandibular(din arcul hioidian)  Poseda glande femurale(localizate pe partea interna a femurelor). In timpul mersului, ung substratul cu secretia acestor glande. In acest fel, animalele isi marcheaza teritoriul(secretia este odoranta, are rol de feromon)

17

 Pe langa organul olfactiv clasic pe plafonul cavitatii bucale poseda organul vomeronazal(organul lui Jacobson), cu o sensibilitate de sute de ori mai mare. Acesta nu apare exclusiv la soparle, ci si la unii amfibieni, alte reptile si pasarile macrosmatice. Acesta este dublu(in conformitate cu limba bifida). Limba este cornificata: devine un organ tactil si olfactiv(NU GUSTATIV); animalul “preia” moleculele de substante odorante din aer cu limba si le duce la organul vomeronazal. Subordinul Ophidia(serpi)  Reprezentant: Vipera sp.  Animale apode. Exceptie fac boidele(boa, piton, anacondaEunectes murinus), care au urme de picioare si centuri  Masculul are 2 penisuri  Spre deosebire de soparle, serpii nu au pleoape: ele se sudeaza peste cornee si devin transparente.  Analizatorii “traditionali” sunt slab dezvoltati: columela se sudeaza la patrat(serpii sunt aproape surzi, nu au decat transmitere osoasa), vederea slaba(traiesc in mediul inchis).  S-a exacerbat insa simtul olfactiv(organul vomeronazal)  O parte(pitoni, crotali) poseda organe de termolocatie langa narinedetecteaza urmele infrarosii ale vertebratelor homeoterme  Pe partea ventrala poseda organe de seismolocatie. Vibratiile se transmit insa in functie de natura substratului  Majoritatea sunt ovipari. Exista unii serpi marini cu coada aplatizata(laticaudali) care sunt ovovivipari. Viperele sunt de asemenea ovovivipare.  Plamanii sunt asezati unul dupa altul, insa de obicei cel stang este atrofiat sau poate lipsi  Unii au dinti ficsi(cobre), altii au dinti mobili(vipere)  Au un tip special de deglutitie: cu cat prada e mai mare, cu atat timpul de deglutitie este mai mare, ajungand la cateva ore la boide. Prezinta unele adaptari ce permit inghitirea unor animale foarte mari: traheea este protractila si poate fi impinsa pana la cavitatea bucala, osul patrat este lung si articulat mobil iar cele doua jumatati ale mandibulei sunt unite printr-un ligament elastic. Clasa Aves  Reptile cu sange cald(homeoterme)

18

 Taxonomia moleculara nu le considera o clasa, ci o subclasa a clasei Reptilia  Dovada a evolutiei reptilelor exista si astazi: Opistodomus hoazin, pasare din Amanzonia, are multe caractere de reptila. Puiul are gheare de tip reptilian. Traiesc in cuiburi mari, pe crengi deasupra apei. Puiul sare din cuib in apa, se hraneste cu ciuma apelor(Elodea canadensis), apoi se catara ca o soparla inapoi in cuib. Este o pasare “rumegatoare”are o strategie alimentara identica cu a mamiferelor rumegatoare(in gusa exista culturi de bacterii si protozoare care realizeaza fermentatia hranei)  Panasolz reptilian identic ca si compozitie si dezvoltare. Pe picioare acestia raman in stadiul de solz.  Pana este formata din rachis(axul central) si barbe. Pe fiecare parte barbele formeaza stindardul. Fiecare barba trimite in fiecare parte barbule. Radiolele(barbicelele), un fel de carlige, mentin integritatea penei(leaga barbele)  Membrele anterioare sunt transformate in aripi. La aripa creste marimea penelor de zbor=remigecele mai lungi sunt pe autopod.  Pana reprezinta un aparat de zbor regenerabil: pasarea naparleste de minim 2 ori pe an.  La pasarile nezburatoare penele sunt uniform repartizate. La pasarile bune zburatoare intalnim 2 feluri de zone:pterii(cu pene) si apterii(fara pene), care sunt placile incubatoare. Pe burta exista zone aparent cu pene, foarte vascularizate. Pasarile bune zburatoare care nu au apterii isi smulg penele din unele zone.  Bipede: numarul de vertebre sacrale creste pana la 18(solicitarea mecanica este enorma)  In regiunile lombara si sacarala vertebrele se sudeaza intre ele. Acestea se sudeaza cu centura pelvina si formeaza osul sinsacrum  Pe partea ventrala a sternului se afla carena. Aceasta este o lama osoasa care da masura dezvoltarii musculare. Nu este in relatie cu abilitatea de zbor, fiind dezvoltata si la pasarile bune zburatoare si la cele nezburatoare.  Plamanii sunt foarte mici. Totusi ei sunt capabili sa sustina metabolismul intens al pasarilor deoarece realizeaza schimb de gaze si la inspiratie si la expiratie(nu exista aer rezidual, prin plamani trece numai aer oxigenat). Acest lucru este permis de existenta sacilor aerieni, in numar de 9 perechi(unele dintre ele sunt contopite). Acestia sunt goi pe dinauntru(seamana cu niste “burdufuri”). Peretii lor sunt grosi, prin ei nu se realizeaza schimburi de gaze. Singurul lor rol este acela de a directiona circulatia aerului prin plamani. Pentru ca acest tip de respiratie sa fie posibil, 19

plamanii nu trebuie sa adere de cutia toracica=> nu exista pleure. Plamanii nu au alveole(au capilare aeriene)  Cu cat un organ este mai greu cu atat el este mai aproape de centrul de greutate: => nu au dinti(ar fi prea grei si departe de centrul de greutate) => pipota este impinsa in spatele stomacului propriu-zis  Inima este de 4-5 ori mai mare decat a unui mamifer, iar ventriculul stang este de 4-5 ori mai mare decat cel drept, deoarece au un metabolism mult mai intens. Tot din acest motiv, temperatura corpului creste la ~38,4C(pasarea colibri are temperatura corpului 42-44C)  Carja aortica este pe partea dreapta  In functie de strategia de hranire, exista specii nidifuge(prind hrana activ) si nidicule(asteapta hrana)  Oasele craniului nu au suturi, ci sunt topite, formand un singur masiv osos. Acest lucru se datoreaza lipsei dintilor care face ca mestecarea hranei sa puna o presiune mecanica mare pe oasele craniului(presiune care este extrema la Piciforme)  Prezinta instinct de nidifucatie(construirea cuibului) Subclasa Acarenate  Raspandite in Australia, Africa, America de Sud, Noua Zeelanda Ordinul Strutioniforme  Reprezentant: Struthio camelus(strutul african)  Provin din pasari zburatoare  Lipsa pradatorilor a dus la marirea taliei. La >2.70m, reprezinta cele mai mari pasari inca in viata  Penele au barbe si barbule insa nu au radiole  Au numai 2 degete  Granivore, mananca pietre si nisip Subclasa Carenate Ordinul Apterigiforme  Reprezentant: Apteryx australis(pasarea kiwi)  Simtul mirosului este foarte bine dezvoltat(macrosmatice)  Se hranesc cu fauna edafica  Penajul seamana cu parul de mamifer 20

 Oul are ~25% din greutatea intregului corp Ordinul Sphenisciforme(pinguini)  Traiesc numai in emisfera sudica(in sudul continentelor sudice)  Sunt marine, vin pe uscat numai pentru reproducere  Nu se stie daca au fost vreodata zburatoare  Penele s-au transformat intr-un fel de solzi. Penajul contine spatii cu aer  Temperatura corpului a scazut  Aripile s-au transformat in lopeti inotatoare  Speciile care cuibaresc in Antarctica tin oul in cavitatea cloacala  Aptenodytes forsteri(pinguinul imperial) incubeaza in iarna antarctica. In timpul incubatiei, greutatea corpului scade cu 40%  Spheniscus mendiculus traieste la Ecuator. Curentul Hambold face ca apa din jurul arhipelagului Galapagos sa fie rece Ordinul Ciconiforme(berzele, starcii, lopatarii, tiganusii)  Reprezentant: Ciconia ciconia(barza alba)  Diversitate formidabila a ciocului  Berzele:  Ihtiofage si batrocofage  Nu sunt specii de apa  Antropofile  Poseda palmura incompleta  In cursul ritualurilor exista asistentiberze care invata sa se reproduca Ordinul Anseriforme(gaste, rate, lebede)  Reprezentant: Anser anser(gasca de vara)  Acvatice  Lamerirostre: pe ciocul superior si inferior se gasesc lame cu care strecoara malul  Palmura intreaga  glanda uropigeala este foarte dezvoltata. La crupion exista o glanda dubla ce secreta un fel de grasime cu care se unge, facand penajul hidrofug.  Prolificitate mare(numar mare de oua la un ciclu de dezvoltare) Ordinul Falconiforme(acvile, soricari, vanturei, soimi calatori)  Reprezentant: Falco pererinus(soimul calator) 21

 Rapitoare de zi  Au un cioc coroiat  Poseda gheare infioratoare cu care ataca(nu ataca niciodata cu ciocul)  Penajul dens si compact  Retina are 2 fovea lutea  Au un zbor planat. Aripile au o forma specifica, fiind capabile sa foloseasca curentii de aer cald(absenti pe apa). In contrast, pasarile cu zbor ramat au aripile rotunjite la capat. Ordinul Placelloriforme  Reprezentant: albatrosul  Are aripi foarte lungi, putant folosi vanturile sudice pentru a zbura.  Albatrosul calator este pasarea cu cea mai mare anvergura a aripilor inca in viata Ordinul Galliforme(potarnichea, fazanul, prepelita, cocosul de munte, paunul, gaina)  Reprezentant: Gallus domestica(gaina)  Pasari tericole, foarte rar arboricole  Prezinta un dimorfism sexual foarte evident(cu cat un mascul are acest caracter mai pronuntat, cu atat atrage mai multe femele) Ordinul Columbiforme(porumbei)  Reprezentant: Columba sp.(porumbelul voiajor)  Radacina ciocului este moale  Depun numai 2 oua  Hranesc puii cu lapte: epiteliul gusii se exfoliaza continuu, dand nastere la un lichid bogat in anticorpi Ordinul Strigiforme(bufnita, striga)  Reprezentant: Strix aluco(huhurezul mic)  Toate sunt nocturne  Blana are culori inchise, in scop de camuflaj  Penajul este lax(penele nu sunt lipide de corp), pentru a diminua sunetele produse in zbor  Poseda o acuitate auditiva formidabila: urechile sunt foarte sensibile si plasate la nivele diferite. Sunt singurele pasari care poseda un “pavilion al urechii”(cisterna de sange)

22

 Pradatori de varf Ordinul Piciforme(ciocanitori)  Reprezentant: Dryocopus martius(ciocanitoarea neagra)  Au un cioc in dalta  Degete zigodactile(2 degete in fata, 2 in spate)  Limba este protractila, la capat are excrescente spinoase orientate bazal  Corticole(traiesc pe scoarta copacilor)  penele de pe coada sunt foarte dezvoltate: un adevarat “al treilea picior” Ordinul Paseriforme  reprezentanti: Passer domesticus(vrabia de casa); Parus sp.(pitigoiul)  Sunt numite pasari cantatoare  Au 4-7 perechi de muschi in syrinx  Poseda 3 degete in spate si numai unul in fata Clasa Mammalia  Dezvoltarea embrionara are loc in corpul mamei  Apare o productie tegumentara noua: parul  Pielea are glande sebacee si sudoripare  Apar glandele mamare  Fenomenul de cerebralizare se desavarseste: emisferele cerebrale acopera mezencefalul si diencefalul. Din punct de vedere al cutarii scoartei exista mamifere cu lizencefal(rozatoare etc) si cu girencefal. Inteligenta nu este legata strict de plierea scoartei. De exemplu, Ratus norvegicus(sobolanul cenusiu), in ciuda faptului ca are lizencefal, este foarte inteligent. Ordinul Monotremata  Reprezentanti: Ornythorhynchus anatinus, Tachyglossus aculeatus(echidna)  Singurele mamifere care se inmultesc prin oua  Temperatura corpului este inconstanta  Echidnele manifesta convergenta evolutiva cu ariciul.  Glandele mamare sunt campuri mamarelaptele se scurge. Se formeaza o punga tegumentara din care puii ling laptele.  Poseda un marsupiu, dar este numai temporar Ordinul Marsupialia

23

 Reprezentant: Macropus sp.(cangurul)  Poseda marsupiu peren sustinut de 2 oase marsupiale  Glandele mamare se grupeaza in mameloane(fascicule de canale)  Puii sunt eliminati din uter in stadiu incipient de dezvoltare. Prin chemotactism acestia ajung in marsupiu si se prind de mameloane. Ordinul Chiroptera  Reprezentant: Myotis sp.  zbor ramat(cu bataie)  cu cat ne departam de trunchi elementele chiridiului se alungesc si se subtiaza  intre degete au o membrana interdigitala(patagiu)  pe stern s-a format o carena  doua grupe distincte: 1. Megachiroptere  Ochii sunt dezvoltati  Frugivore  Nu emit ultrasunete 2. Microchiroptere  Emit ultrasunete  Majoritatea sunt insectivore  Se impart in  Verspertilionide: ultrasunetele sunt emise prin gura. In interiorul pavilionului urechii mai au o ureche(tragus). Tragusul acopera urechea in emisie, se deschide cand vine ecoul  Rhinolophide: nu au tragus. La nas au niste folioleemit sunetele prin nas  Phyllostomatide: au si tragus, dar foliole. Ordinul Cetacea  Reprezentant: Delphinus sp.  Mamifere adaptate secundar la viata acvatica  Cele 7 vertebre ale regiunii cervicale s-au transformat in “foite de tigara”=> dispare gatul  Nu au centura pelvina(unele au un rest, insa nu este articulat la coloana vertebrala)  Spre deosebire de majoritatea mamiferelor, care au dentitie heterodonta, dentitia cetaceelor este izodonta 24

 Au inotatoare laterala(care nu poseda oase)  Se deplaseaza lovind apa cu coada de sus in jos(nu lateral, ca pestii)  Singura articulatie mobila a membrelor anterioare este cea glenoida=> membrele s-au transformat in lopeti inotatoare  Prezinta polifalangie  Prezinta orificii nazale pe crestetul capului  Sunt singurele mamifere care au mandibula dreapta  Diafragma, care de obicei este perpendiculara pe coloana, la ele este foarte oblica, pentru a mari capacitatea pulmonara.  Acinii pulmonari au sfinctere care se inchid.  La acelasi volum, plamanii lor au de 3 ori mai multe alveole decat alte mamifere  Plamanii contin sange reticulat  Sternul a disparut pentru marirea capacitatii pulmonare  Vena cava inferioara constituie o cisterna(un rezervor) cu sange oxigenat pe care il impinge la cap si la coada in caz de nevoie.  Anumite vase de sange au sfinctere, pentru a eficientiza irigarea sangvina in submersii prelungite  Unele se orienteaza prin ecolocatieemit ultrasunete pe care le receptioneaza cu melonul(disc de grasime pe cap). Acest mod de orientare este avantajos deoarece ultrasunetele nu se pierd, iar in apa acestea se transmit de 4 ori mai repede decat pe uscat=> pot comunica la sute de km distanta  Se pare ca provin din bovine  2 subordine:  Odontoceti: au dinti  Misticeti: nu au dinti, au fanoane(placi cornoase franjurate pe margini, care filtreaza hrana si o dirijeaza spre faringe) Ordinul Insectivora  Reprezentanti: Erinaceus sp.(ariciul), Talpa sp.(cartita)  Capul este prelungit cu un bot ascutit  Animale “vioaie”, cu un metabolism ridicat  La unele(menotyphle) intestinul prezinta cec, la altele insa acesta este absent(lipotyphle)  Erinaceus sp. este animal nocturn, ce se hraneste cu diferite animale printre care si serpi veninosi, fiind imun la veninul acestora  Talpa europea prezinta un gat foarte scurt si gheare lungi 25

 Suncus etruscus este cel mai mic mamifer inca in viata(~2g) Ordinul Rodentia  Reprezentanti: Mus sp, Rattus sp.  Incisivii superiori sunt asezati pe un singur rand si au crestere continua. Caninii sunt absenti  Au instincte de a construigalerii, vizuine, incaperi subterane  Sunt extraordinar de prolifice Ordinul Carnivora(Fissipeda)  Reprezentanti: Ursus sp., Canis sp., Felis sp.  Au glande odorante(anale, perineale, prescrotale, nidoriene) 1. Suprafamilia Canoidea cuprinde animale cu gheare lungi si neretractile. Cuprinde trei familii:  Canidae  Mustelidae(sconcsi, bursuci, jderi etc)  Ursidae 2. Suprafamilia Feloidea cuprinde animale cu gheare ce uneori sunt retractile. In cadrul acesteia intalnim tot trei familii:  Viviridaecu reprezentant principal mangusta. Aceasta are ghearele neretractile si vaneaza serpi veninosi  Hyaenidaein general necrofage, insa mai si vaneaza  Felidaeprefera hrana vie, poseda o coloana vertebrala foarte mobila. Amintin Felis lynx(rasul), Felis sylvestris(pisica salbatica) si Felis concolor(puma), animal “acuzat” de disparitia cabalinelor din Lumea Noua Ordinul Proboscidea  Reprezentant: Elephas indicus(elefantul indian)  Cele mai mari mamifere terestre inca in viata(6-7 tone)  Talpile au niste formatiuni asemanatoare cu un crep, de aceea mersul lor este linistit  Au defense alcatuite in intregime din ivoriu  Nu au clavicule  Encefalul este bine dezvoltat, cu numeroase circumvolutiuni  Longetivitate mare: traiesc pana la 120 de ani

26

 Trompa are functii multiple: pentru pipait, in prehensiune, in aparare, in dirijarea alimentelor catre gura, in dirijarea aerului catre cavitatile nazale si plamani  Cele mai dezvoltate simturi sunt cel tactil si cel olfactiv  Executa miscari anteroposterioare ale mandibulei datorita maselei specifice Ordinul Perissodactyla(imparicopitate)  Reprezentant: Equus sp. Mai cuprinde rinocerii, tapirii si zebrele.  Degetul III este cel mai dezvoltat, celelalte fiind uneori chiar absente  Extremitatile degetelor imbracate in copite le asigura sprijin solid si adesea viteza mare la deplasare  Clavicula este absenta  Canininii, cand exista, sunt rudimentari  Intestinul este deosebit de lung si cecul foarte dezvoltat Ordinul Artiodactyla(paricopitate)  Reprezentanti: Sus sp., Bos sp.  Metacarpienele si metatarsienele sunt unite intre ele si formeaza osul canon  Incisivii superiori sunt adesea redusi ca numar sau chiar absenti  Curpinde doua subordine: 1 Subordinul Nonruminantia cuprinde hipopotamii si mistretii. Aceste animale au un tegument gros, nud sau acoperit cu peri aspri si adesea un strat de grasime bine dezvoltat. 2 Subordinul Ruminantia cuprinde animale cu stomacul compartimentat in patru camere. Tegumentul are glande sebacee, sudoripare si odorante(cu rol in viata “sociala”). In cadrul acestuia amintim: camilele, lamele, cerbii, elanii, renii, antilopele, girafele, ovinele, caprinele, bovinele. Ordinul Primates  Animale tipic arboricole, adaptate secundar la viata terestra  Degetele prevazute cu unghii  Oasele zeugopodului permit miscarea membrelor in jurul axei lor(pronatie-supinatie)  Cavitatea craniana si encefalul cresc in volum  Cuprinde trei subordine 1. Subordinul Lemuroidea-lemurieni

27

2. Subordinul Tarsioidea cuprinde animale insectivore nocturne ce au ochii imensi. Amintim Tarsius tarsius(makiul fantoma) 3. Subordinul Simioidea cuprinde animale cu fata lipsita de par, microsmatice. Amintim mai multe specii: Cebus capucinus(maimuta capucin), Macaca sp, Hylobates sp.(gibonul), Pan sp. (cimpanzeul), Gorilla, Pongo pygmaeus(orangutanul). Cuprinde de asemenea familia hominidaelor, in care se incradeaza omul modern si cei mai apropiati stramosi ai sai.

28