Victor Ostrovsky - Leul Din Iudeea [PDF]

  • 0 0 0
  • Gefällt Ihnen dieses papier und der download? Sie können Ihre eigene PDF-Datei in wenigen Minuten kostenlos online veröffentlichen! Anmelden
Datei wird geladen, bitte warten...
Zitiervorschau

LEUL DIN IUDEEA

este o fiqiune inspiratA din

intimplArile la limita extremA a pericolului, trAite de un agent al Mossadului *

Victor Ostrovsky, nscut In Canada, a fost, la virsta de 18 ani,

cel mai tinAr ofit,er al armatei israeliene

i, recrutat datoritA calitAiilor sale,

a activat cIi,iva ani In cadrul Serviciului Secret Israelian (Mossad). DezamAgit de arogana i duplicitatea din interiorul organizaiei el a pArAsit-o, revenind in Canada, Si, In ciuda tuturor avertismentelor oficiale, a devenit scriitor.

Victor

Ostrovsky

DIN IUDEEA

RAO International Publishing Company

RAO International Publishing Compny S.A P.O. Box 37-198 Bucureti, ROMANIA VICTOR OSTROVSKY

Lion of Judah Copyright C Victor Ostrovsky, 1993 All rights reseived Traducere din limba englezá M. CONSTANTJNESCU

Edi;ia I Copyright © 1993 by RAO International Publishing Company S.A. pentru versiunea In limba romAnã Coperta DONE STAN

Septembrie 1993 ISBN 973-96203-9-6

Pentru Bella,

so,tia mea, iubirea mea, sprijinul meu, ipentru comorile noastre, Sharon ci Leeorah

1 LEIPZIG 28 NOIEMBRIE ORA 17:00

Karl Ii apAsA de obraz pistolul Luger calibru 66 mm. Atingerea Cu oe1u1 rece Ii dAclea o senzaie plAcutA de ràcoare In camera supraincAlzitä. Jarul IncA mai ardea In cAmin, jar cele cIteva doze de naps pe care le inghiise 11 fäceau sA transpire i mai mult. Karl Reinhart era un bArbat malt, subire, de vreo patruzeci

de ani. n picioare, la fereastrA, Ii tergea mereu fruntea CU dosul palmei, ciufulindu-i astfel pArul blond, aranjat cii meticulozitate. UrmArea cu atent,ie clädirea de peste drum, un palat elegant din secolul al XIX-lea. ClAdirea aceea cu fat,adA impresionantA, acum in ruine, fusese domenuul säu pInA nu de mult. Cu toate cA acum flu mai era decIt o relicvA sigilatA i abandonatA a fostei Germanii Democrate, cenuie ca i cerul de toamnA care o tnvAluia, ea reprezentase un mivers intreg pentru el i colegii lui din Ministerul SecuritAt,ii Statului din Germania de Est — cunoscut mai bine sub numele

de Stasi. Karl Ii petrecuse aproape douAzeci de ani din viaA in clAdirea aceea veche, iar din peret,ii tapetat,i Cu dosare de la subsolul ei, Ii trAsese toatA puterea. Apartamentul somptuos in care locuia, situat in apropierea Casei Prieteniei Germano-Sovietice, era unul din avantajele

decurgInd din numirea lui In fruntea Departamentului

8.VictorOstrovsky C/5, care se ocupa de coordonarea activitAçilor de eliberare — aitfel spus, el era ofit,erul Stasi responsabil cu meninerea organizaçiilor teroriste din intreaga lume. Karl inchise ochii; respiraia lui aburise geamul rece, inceoindu-i privelitea, lipsitä oarecum de culoare. Era Inca uimit de Intorsätura pe care o luaserA lucrurile. Cu citeva zile In urmA, ci i tovarii lui mai deineau Inca controlul, dar, brusc, totul se sfirise. Demonstrant,ii sau comitetele ceta1,eneti, cum se autointitulau, ocupaserA clAdirea. Acum, cind sursa puterii sale dispAruse, lui Karl flu-i mai rAmAsese aitceva cle fcut decIt sA-i salveze ,,onoarea”. Nu exista cale de Intoarcere.

Nimeni flu-i va simi lipsa, iar acesta pArea singurul mod potrivit de a-i lua adio de la o lume care se nAruia. Mesajul pe care-i ateptase sosise cu cIteva ore In urmA. Un fost coleg Ii informase cA, In cursul serii, urma sA ftc arestat pentru a ft interogat. El, Karl Reinhart, colonel Stasi. Era evident cA epoca glorioasA a puteril Stasi se incheiase pentru totdeauna. Se mntoarse de la fereastrA, cercetind camera cu atenie. Totul era aa cum dorea sA fie gAsft. LIngA el, pe masa acoperitA cu

sticlA fumurie, o sticiA de naps aproape goalA. In spatele canapelei, o cutie de carton plina cu documente tampilate cu tu rou, purtlnd inscripia ,,Strict secret”. Karl prevAzuse sfiritu1 cu clteva luni In urmA, clnd demonstra iile nu fuseserA inAbuite. Preedintele Germaniei Democrate, Erich Honecker, ic-ar ft putut Impiedica, dar, In mod surprinzAtor, nu o fAcuse. Dc atunci, ci toi care lucrau In sediul central Stasi ii petrecusera timpul arzInd dosarele care-i incriminau flu numai pe ci, ci i pe mu de ageni din

intreaga lume. Tot,i pAreau cuprini de frenezia distrugerii, fie arzInd dosare, fie trimiInd Ia Moscova camioane intregi cu comori pe care serviciile de securitate le aclunaserA intr-o viaA IntreagA. Karl hi readus brusc la realitate de o bAtaie puternicA In — Moment, mal / strigA ci, prefAclndu-se beat.

LEUL DIN IUDEEA + 9

In acel moment, piciorul lui Johan a1unec de pe canapea cu Ufl zgomot surd. Ce1lat ocupant al camerei era total absent la cc se petrecea in jurul lui. — Polizei hier!

— DuceØ-va dracului! le strigA Karl. BtAi1e din uA deveniserA i mai puternice. Po1iitii de afarä nu-si dAduser IncA seama cA aveau dc-a face cu 0

blindatA. Karl stia cA va dura mult pinA dud vor reui sA intre In apartament, jar cInd o vor face, ii vor gAsi mort. Se apropie de uA i Ic strigA: — TrAiascA Republica DemocratA GermanA! Loviturile continuau; Karl se indreptA spre canapea. Trase piedica pistolului i, IntorcIndu-se spre uA, strigA: — SA vA ia mama dracului pe tot,i! Apoi apAsa pe trAgadi. DetunAtura armei fu urmatA de cIteva secunde de linite, apoi cci de afarA IncepurA sA loveascA In usA cu Si mai multA fort,A. Nu-i uor sA te sinucizi, se gindi Karl, mai ales dacA dupA aceca ai intent,ia sA Incepi o viat,A nouA. Toate documentele aezate in mod convenabil pe masa de toaletA din dormitor aveau numele lui, dar fotografia era a bArbatului cc parea cA doarme pe canapea, dacA nu ar fi fost creierul imprAtiat In jurul craniului pe jumAtate sfArimat. Ce-i drept, ci era IncA adormit atunci clnd Karl ii pusese pistolul In gurA i apAsase pe trAgaci. Acest Auslander rAtAcitor, cunoscut doar de ciiva vagabonzi sub numele de Johan, avea o staturA foarte asemAnAtoare

Cu cea a lui Karl. Fusese mult mai simplu decit crezuse inft,ial sA-1 atragA pe strAin sus, in apartamentul sAu din blocul

aproape pustiu, cAd fotii locatari, oficialitAi Stasi, ii cAutaserA refugiul prin lume, de la Moscova Ia Beijing. i, din momentul In care Johan descoperi stocul imens de bAuturA, deveni un vizitator frecvent, aa cA totul se aranjase cum nu se poate mai bine.

In afarA de faptul cA se etala pe toate documentele lui Karl, fotografia lui Johan putea fi gAsftA i In toate dosarele din clAdirea cenuie de peste drum. and po1iitii vor reui sA pAtrundA in apartament, Ii vor considera un caz de sinuci

10 icto strovsky dere deja Inchis si flu vor mai deschide o anchetA. Karl era un bArbat deosebit de constiincios si meticulos. Toate elementele

care constituiau planul sAu erau aranjate de mult. Trase de o manetA din interiorul cAminului folosind o

mAnuA de buctrie foarte groasä, ca sA flu se ardA. 0 parte din peretele din spate se deschise, scoInd la ivealA o scarA de ftInghie cc cobora Intr-un tunel spre subsolul clAdirii. 0 datA ajuns pe scarA, Karl folosi o a doua manetA pentru a face ca peretele sA revinA In poziia iniialA. Aflase de existena tuneluiui i a ieirii secrete, de la predecesorul sAu de la Dcpartamentul C/5. Nimeni flu tia cine i de cc le instalase, dar omul ii spusese cA Iritr-o zi i-ar putea fi de fobs. CItA dreptate avusese!

In mai puin de trei minute, ajunse Ia capAtul tuneluiui, urcA pe o scarA IngustA care ducea din subsol la intrarea de serviciu i ieØ In aieea din spatele clAdirii. CIteva maini de poiiie ii fAcurA aparit,ia exact in momentul cind ieea in strada principalA. SosiserA i pompierii cu o mainA demodatA i, inarmat,i cu topoare, se grAbeau sA pAtrundA In ciAdire. TrecAtorii se opriserA pe trotuar sA priveascA, dar nimeni flu-i acordA vreo atent,ie lui Karl, care se pierdu in muiime. CIteva minute mai tIrziu, Karl ajunse la hotelul Krantz, unde se Inregistrase CU 0 zi In urmA, folosind numele de Franz Toiler. AdevAratul Toiler zAcea PC fundul rIului Muide, iar dacA va if gAsit in clteva zile, Karl va if deja departe. — A don sA pArAsesc hotelul. Toiler, numele meu este Franz Toiler, Ii spuse recepØonerului, intinzindu-i cheia. VAdit nemultumit, acesta Indoi pagina de sport a ziarului local i Il privi pe deasupra ochelarilor. Apoi se ridicA, deschise un sertar mare si dintr-un teanc de fie extrase una. — ParcA trebuia sA plecai mime, Herr Toiler? intrebA recepionerui privindu-l din nou pe Karl. — i cc dacA? M-am hotArit sA p1CC acum. PregAtii-mi nota i trimitei PC cineva sA-mi aducA bagajul. MA gAsii la barul din hol. Tonul autoritar din vocea lui Karl exciudea

once intrebare suplimentara.

LEUL DIN IUDEEA • 11

Qte ore dupA aceea, la volanul Mercedesului bleumarin al lui Toiler, Karl observA cA are picAturi minuscule de singe pe

maneta cAmAii. Privindu-se In oglinda retrovizoare, Ii gAsi cIt,iva stropi i pe fai,A, dei acetia arAtau mai degrabA ca nite semne rAmase dupA bArbierit. Dobitocul m-a Improcat i pe mine, nu numai canapeaua, se gIndi el, tergIndu-i fat,a cu mIna.

Karl ajunse la Hamburg a doua zi dimineaA Ia apte i

jumAtate. Ii parcA maina pe Domstrasse, cam la trei blocuri distant,A de Rathaus Market, iAsind InAuntru toate lucrurile i actele lui Toiler. terse volanul i tot ce atinsese, fAcInd sA disparA once amprentA, apoi, 1uIndu-i doar balonzaidul, se IndreptA spre piaA. 0 datA piecat de lIngA mainA, flu se mai putea face nici o legAturA Intre el, maina iui Toiler i corpul desfigurat de pe fundul rIului Mulde. Firul era rupt. Era un om liber.

Karl inchirie o masinA folosind noua sa identitate i se IndreptA spre hotelul Kempinski, unde rezervase o camerA

pentru o singurA noapte. Ii pregAtise minuios aceastA nouA identitate i o t,inuse ascunsA chiar faA de colegii iui. Astfel devenise cetAean american, posesorul unui apartament spaios pe Fifth Avenue, cu vederea spre Central Park. Apartamental fusese cumpArat de Stasi, dar el inlAturase toate urmele tranzaciei. Karl mai avea i un cont cu 0 sumA frumuicA Intr-o bancA americanA, precum i citeva act,iuni In Frant,a. Dar adevArata comoarA ii atepta in cutia sa potalA, la New York. In limp ce colegii lui erau ocupat,i la Leipzig cu (listrugerea dosarelor Stasi, Karl reuise sA sustragA majoritatea dosarelor agenilor sAi, alegIndu-i doar pe aceia care nu tiau pentru cine lucreazA, nefiind astfel afectai de cAderca Germaniei de Est. Cu o astfei de panoplie de ageni bine p1asai In intreaga lume, pe care-i putea activa oricind, pius rct,eaua internat,ionalA de teroriti pe care o crease, Karl era PoSeSonul unei adevArate mine de aun. UrmAtorul popas va fi la Paris i apoi Ia New York. Karl plAnuia ca in urmAtoarele cIteva luni sA stea deoparte sA analizeze scena mondialA, estimInd astfel valoarea sa in ceea

cc acum se numea Noua Ordine InternaionalA. Era pe cale

12 icto strovsky de a deveni un adevrat capitalist. i, ca un bun profcsionist, §tia c va fi unul foarte bogat.

2 DAMASC 5 SEPTEMBRIE ORA 17:00

Shaby Tank Talaat, un bArbat scund i corpolent, trecut bine de patruzeci de ani, iei din clAdirea Inaltului Comandament Sirian In dupä-amiaza fierbinte de septembrie. Faa lui plina de riduri era neverosimil de pa1id. Nu avea dubii In legAturä cu informat,iile aflate, dei participase la acea Intrunire absolut din Intimplare. Ahamed Dayeb, eful Oficiului SecuritAt,ii Nat,ionale, era bolnav de cIteva zile, jar adjunctul sAu, eful lui Shaby, fusese chemat de urgent, la A1-Hasakah, In Siria de Est, IAsIndu-1 pe Shaby sA reprezinte eel mai puternie departament din serviciile de securitate siriene la o Intrunire la nivel malt. Shaby

fusese tratat Cu deosebit respect i i se clezvAluiserA informatii la care nu ar fi avut acces in condiii normale. Din clipa In care IncepuserA prezentarea, Shaby Int,elese c Intlmplarea ii oferise o ansA nesperatA i se hotrIse sA o foloseascA la adevârata ei valoare. Va vinde informaii1e bucatA CU bucatA. Erau lucruri mult mai importante decit obinuse el pinA acum. tia cA valorau o avere. La Inceput le va trimite o mostrA din ceea ce avea, apoi Ii va stoarce de bani pentru fiecare informaie suplimentarA. La sflritu1 Intrunirii, Shaby fusese primul care parasise IncAperea.

qpLqyisy

-

Cobori scArile ce duceau de la clAdirea bogat ornamcntatA

In stil colonial, la parcarea unde ii atepta maina lui, un Peugeot negru 504. Un soldat Inarmat 11 salutA la ieire. Damascul, cu strAzile sale inguste, flu este un ora in care se poate conduce cu vitezA mare, ci unul In care manevrele iscusite sint esent,iale. Dei era foarte nerAbdAtor sA ajungA acasA, Shaby pastra un ritm lent de-a lungul strAzilor centrale aglomerate, trecInd prin bazarul lui Midhat-Pasha spre El Malek. Apoi, lAsInd In urmA clAdirea guvernului i noul secliu al Ministerului InvAAmIntului, pAtrunse In bulevardul Faruk El Awal, supraaglomerat la ora aceea. CAldura flu se mai domolea, cu toate cA temperatura era mai scAzutA decit ar fi fost normal pentru luna septembrie. Shaby transpira din abundent,A, jar cAmaa albA din bumbac i se lipise de piele. tia foarte bine cA divulgarea informaçiilor despre un dispozitiv secret de comunicaii era pedepsitA Cu moartea. Jar moartea nu avea sA vinA uor dacA era prins. Doar o fantasticA dorinçA de o viat,A mai bunA ii ajuta sA-i invingA teama pentru ceea cc urma sA facA. ConducInd aproape din instinct, In timp cc glndurile Ii zburau departe — calculInd, manipullnd, evaluind —, Shab flu auzi muezinii chemindu-i credincioii la rugAciune din Inaltul minaretelor profilate pe cerul de un galben prAfos.

Aerul era greu de mirosul cArnii fripte pe cArbuni. ti era aproape imposibil sA se concentreze. Dorea din tot sufletul sA piece din Siria. Ura totul aici. Viat,a era plictisitoare, ccnu ie. Tmnjea dupA strAlucirea Europei : sunetele, mirosurile, femeile. Mai ales femeile.

Alese un bc la intImplare In parcarea de llngA bloc. Liftul urcA cu greu cele nouA etaje, scirt,iind din toate incheieturile. CInd Sc opri, in sflqit, cu o zdruncinAturA, Shaby se repezi afarA de parcA s-ar fi ateptat ca liftul sA se prAvAleascA In abisul Intunecat de unde venise.

La etajul Iui erau patru apartamente, cite douA de fiecare parte a unui condor lung i intunecos. Ajuns la ua apartamentului, Shaby se uitA in jur nervos. Trebuia sA verifice dacA bucAt,ica de cauciuc pe care o pusese Intre uA i toc mai era acolo. Cum flu era nimeni in zonA, Shaby scoase din bu

LEUL DIN IUDEEA • 15

zunarul cmäii o carte de credit. Cu o minä transpirata i tremurIndä, introduse cartea de credit in deschiztura dintre

u i toc. — Dacä bucAica de cauciuc a disparut InseamnA cA cineva a pAtruns in apartament in absena ta. Prin urmare, e cazul s-0 tergi imediat, Ii spusese Brad, omul Iui de 1egAtur. DacA e tot acolo, totul e-n regulA.

In fiecare zi Shaby se atepta la tot ce era mai rAu. i de aceastA datA Ii inu respiraia cind introduse cartea de credit. Cauciucul era la locul lui. Shaby simi cum i se ia o piatrA de pe inimA: mai avea de trAit incA o zi. Cu micAri rapide puse cartea de credit inapoi in buzunar i rAsuci cheia in broascA. Cu coada ochiului observA o vagA micare i Incremeni in prag. Oftind de uurare, ii dAdu seama cA flu era decIt perdeaua din sufragerie care se mica din cauza vIntului. Inchise repede ua i puse lant,ul de siguranA. Dar nici acum flu se simea In largul lui. 0 senzat,ie de nenorocire iminentA 11 cuprinse ca un nor ameninAtor.

In primele luni crezuse cA pInA la urmA se va obinui sA lie informator, cA asta va deveni o a doua lui naturA, ceva Cu

care va putea trAi. Dar lucrurile flu stAteau deloc aa. Frica ii cuprinse tot pieptul, IngreunIndu-i respirat,ia. Se hotAri sA facA o excepie de la programul obinuit 0 sA transmitA mai devreme. Nu folosise niciodatA aceastA posibilitate. Brad ii spusese sA flu recurgA la aa ceva decIt in situaii extreme. Dinspre partea lul Shaby, asta era Intr-adevAr o situaie extrernA. Procedura de transmisiune trebuia executatA foarte repede.

Shaby intrA in dormitor, IndepArtA veioza de pe noptiera de mahon i aezA noptiera pe pat, cu picioarele In sus. Apoi scoase un ac dintr-una din despArt,iturile portofelului i 11 introduse intr-o cavitate minusculA aflatA pe unul din picioarele noptierei. — DacA flu tii exact locul, flu ai cum s-o vezi, se lAuda mereu Brad.

DupA ce introduse acul In cavitate, Shaby ii apAsa cu degetul arAtAtor. Se auzi un declic i partea interioarA a noptierei iei la suprafaA. Trei aparate de culoare neagrA erau aezate fiecare In 1ocau1 sAu. Unul din ele, transmit,Atorul, semAna

l6Yicto strovsky Cu Ufl calculator avind o tastatur minuscu1, plus citeva butoane suplimentare roii i galbene i unul singur albastru. Celelalte douA aparate aveau cam aceeai märime ca transmit,Atorul. Shaby rAmase cIteva clipe nemicat, adunIndu-i gIndurile. — Acesta este ccl mai periculos stadiu a! operaiei, cInd tot echipamentul este la vedere. Nu pierde timpul! Aqioneazä, obinuia sA-i spun Brad. Rezolvà totul cit mai repede. DupA ce-ai pus aparatele la bc In noptierA eti In sigurana, aa c mic-te! Cuvintele ii rAsunau in urechi, de parcA Brad ar fi fost acolo, aplecat peste umArul lui, dindu-i instruciuni foarte stricte. Scoase repede transmit,Atorul i rAsuci spre exterior un mic miner. Trebuia sA facA manevra asta la fiecare transmisie.

RAsucirea mInerului avea legAturA cu schimbarea frecvent,elor, dar lui Shaby flu-i era foarte clar cum funct,iona. Nu tia decit ceea ce-i spusese Brad: cA era foarte important sA flu uite sA rAsuceascA minerul spre dreapta cu o diviziune de fiecare datA Inamte de a Incepe transmisia. Apoi codificA mesajul. i asta i se parea o minune. Putea codifica once mesaj lung de pInA la douA sute de cuvinte, jar mica cutie neagrA ii condensa i-l trimitea la destinat,ie dintr-o datA, fcInd detectarea 1w practic unposibilA. Mesajul era urmAtorul: Dc la Shaby:

1. NouA echipA teroristA InfiinatA In Europa. 2. Echipa urmeazA sA fie condusA de un ofier palestinian pro-sirian, poreclit FOX X FOX.

3. Planificarea activitAii In curInd. 4. Fost ofit,er Stasi participa la operaiune (presupus a avea un om de legAturA in Mossad).

5. Informaii suplimentare in cIteva zile.

LEUL DIN IUDEEA • 17

6. Sosesc In Europa curInd. Vol contacta pentru confirmare.

7. Dorese confirmare pe bonificaia pentru informaii.

8. SFiRIT X SFiRIT Qnd apsä pe butonul albastru, cuvintele apärur pe un mic ecran situat deasupra tastaturii. Mulçumft cä mesajul era clar i complet, puse la bc transmiAtorul in locau1 säu din noptiera, apoi 11 conectA Ia celàlalt aparat cu ajutorul unui

cablu negru subire i apàs butonul galben. In acest moment începu codificarea i comprimarea mesajului. Desfäcu un alt cablu ataat la eel de-al treilea aparat i, In timp ce-i desfura, iei pe balcon. LegA cablul de balustrada de fier care urma sA joace rol

de anten. De acolo de sus putea vedea aproape tot Damascul Inväluit in aburul unei dupä-amieze sufocante. In depArtare,

spre vest, peisajul era dominat de muntele Hermon, cu creasta lui albA ca un val uria incremenit in timp. 0 luminA verde licári inapoi In camera i, apiecindu-se, apasa pe butonul rou. Transmiterea mesajului durase mai puin de 0 secundà.

Prima transmisie era gata. Mai avea de ateptat Inca douA minute lungi pInA cInd lumina verde va licAri din nou atunci va repeta toatA procedura. Un zgomot puternic 11 fAcu sA sarA ca ars. Instantaneu, corpul Ii fu inundat de o transpirat,ie rece. Tremura tot cInd Isi dAdu seama cA flu era aitceva decit o uA trIntitA la un apartament vecin. ApAsa pe butonul rou: i a doua transmisie era gata. Apoi se repezi sA strlngA cablul i sA punA totul Ia bc In noptierA. Un declic slab semnalA cA aparatele erau in siguranA. DupA ce aezA noptiera la locul ei, Shaby se prAbui In pat ca o marionetA cu sforile rupte. StInd acolo, gindul ii zburA departe, spre un alt bc, un alt timp. Un timp care pArea sA apart,inA unei alte vieçi: Roma. Ar fi dat once sA fie din nou acolo. Se gIndi la Carolyn, Ia piebea el albA i

18 ictorOstrovsky màtsoasä i la pru1 el lung de culoarea mierii. Imaginea

corpului ei desävirit i ascultátor ii rsco1i simt,urile. Nu-i mai amintea dac iesiser din camerA In cele douA sAptAmIni petrecute ImpreunA. Sau dacA se sculaserA din pat. Cu excepia orelor cle antrenament cu Brad, totul fusese un virtej ameitor de placeri. Ce ciudat, se glndi, cum mintea o ia razna In clipele de tensiune, iar imaginile din trecut it,i revin In memorie atIt de

clar. Ii §terse fruntea transpiratA cu dosul palmei. Nu putea face aitceva decIt sA atepte. Era incA in Siria. MIna IngheatA a groazei Ii stringea IncA pieptul, iar moartea Ii minglia ceafa In tAcere.

3, CARTIERUL GENERAL AL MOSSADULUI NORDUL TEL AVIVULUI

5 SEPTEMBRIE ORA 17:45

— Ceva nou? IntrebA Arik, un ttnär VO1fl1C Cu

o fat, de bebelu. Tenul lui aproape transparent era pus in evidenA de un pAr negru ondulat i de o barbA neagrA, pufoasA. Tocmai intrase in camera de decodare Insoit de un alt tInAr : se aflau la etajul patru a! clAdirii de beton In formA de pentagon, care adApostea cartierul general al Mossadului. ClAdirea, situatA In spatele unui mare centru comercial pe autostrada spre Haifa, era ascunsA privirilor de o pAdurice de plopi. Camera de decoclare mirosea a vopsea proaspAtA, a fum rece de igarA i a cafea. Lumina fluorescentA puternica fAcea ca totul sA parA lipsit de culoare. Era un bc dezolant. — Nu, doar porcAriile obinuite, rAspunse un bArbat de vreo patruzeci de ani, cu chelie, bucuros cA-i venise schimbul. Cum e afarA?

— Ca intr-un closet public. CaniculA, miros fetid i umezealA. Nu pot sA sufAr vremea asta. — Aid doar pute. Cine-i tipul? — Un nou membru al echipei noastre, spuse Arik punind o mInA mare pe umArul InsoØtorului sAu. Cel doi

20 ictorOstrovsky artau ca tatä i flu. 0 sà-I In1ocuiasc pe Avy Indat ce Invatä ce are de fcut.

— Dc unde eti? Ii intreb brbatu1 cu chelie, in timp ce-i stringea lucrurile, gata de plecare. — De Ia parautiti, rspunse nou-venitul, neacordind prea mare atent,ie discut,iei. Era mult mai interesat de echipamentul electronic care acoperea tot peretele. — Ce dracu se intImplä cu ara asta ? se plinse bArbatul cu chelie. De cite on Intrebi un tip de unde este, Ii dä datele militare. Se intoarse cu faa Ia ci. AscultA-mA cu atent,ie, bAiete. Eu sInt din Petah-Tikva. Acolo locuiesc. Acum, ia-o

Incet, continua el pronunInd apàsat fiecare silabA, de parc ar II vorbit cu un copil mic, flu te grbi. Dc unde eti?

— LasA bäiatul In pace, spuse Arik. Imi amintesc cum erai tu In prima zi dupä cursul de initiere. Se strimb, deschizInd gura i fäcind ochii man Intr-o parodie de mirare. AmIndoi incepurA sä rIdä, apoi Arik se intoarse spre tinAr: Nu-i da atenie nebunului stuia bAtrin. Doar pare inteligent. — Natanya, spuse tInArul de parcA tocmai s-ar fi trezit. — Ce ? intrebA brbatul cu chelie, incA rIzInd.

— Slut din Natanya.

— Foarte bine. Un rAspuns isteç. tiam eu cA pot,i. Apoi, IntorcInclu-se spre Arik, strimbIndu-se caraghios, Ii spuse: Ai un puti iste. Cum ii merge lui mintea, cred cA Avy va putea pleca de-aici sA zicem In... doi ani ? Evident, dacA a vemt sA-i InlocuiascA pe Avy e mai bine sA-i facA rost de o... sculA de metal, ca sA flu se uzeze aa repede. Cci doi veterani izbucnirA din nou in rIs, zImbi chiar §i nou-venitul, cu toate cA flu inçelegea prea bine poanta. — Mai este cafea ? intrebA Arik apleclndu-se deasupra unei mAsue aflate In coiul IncAperii. Pc ea se gAseau un ibric mare din inox Si 0 multime de cesti de cafea colorate — singurele

obiecte din IncApere care aveau ceva uman. FArA sA atepte vreun rAspuns, Ii spuse tInArului: CIt timp slntem in camera de decodare, sA flu atingi vreun aparat i sA flu pleci de lIngA mine nici mAcar pInA la toaletA. Clar?

Intrucitva surprins de acest brusc ir de instruqiuni, noul venit replicA ca la armatA:

LEUL DIN IUDEEA + 21

— Am ine1es, sA trit,i. — Noi flu vorbim aa aid, Ii domoli Aiik, dar imi place atitudinea ta. Tot mai cAuta put,inä cafea. In camera asta primim mesaje codificate de la agent,ii notri din toate t,ri1e intA. — Stii ce silt alea tAn tintA? IntrebA cinic bArbatul cu chelie.

— Sigur, replicA tInArul ofensat. Tanile arabe sInt 1,Arile

çintA. Ii privi IntrebAtor pe Arik. — Pleci? 11 IntrebA Arik pe bArbatul cu chelie care se Indrepta spre uA. Apoi ii Intoarse privirea spre tInAr. Da, na este, Ii rAspunse, continuInd sA cotrobAie prin dulap dupA nite cafea. — N-a mai rAmas cafea deloc?

— Nu tiu, eu beau ceai. — VAd cA trebuie sA sun jos sA-mi trimitA. — Succes, spuse el deschizInd ua. Apoi, observind cA foaia lipitA pe uA flu era semnatA, 11 rugA pe Arik: Vrei sA-mi semnezi ca sA pot pleca ? E tIrziu i lumea mA ateaptA. Fäcu un gest comic cu mIna.

Arik semnA i preluA schimbul In mod oficial. Apoi sunA Ia asa-numftul bar, care nu era aitceva decIt o camerA cu un

televizor §i un ifitru de cafea. Ii aprinse o t,igarA. Cmd cineva nidicA In sflrit receptorul, se auzea muzicA i zgomot de voci. • — Palatul Buckingham, spuse o voce. Salut Avy, spuse Arik, hai, micA-i fundul de pe scaun i adu-mi nite cafea. Nenorociii Atia au bAut-o pe toati i am inceput sä mA usuc. — Poi sA mai rabzi cIteva minute? Tocmai lucram cu baietii de la computere. — Bine, atept, spuse Arik nemult,umit. Sper sA merite efortul. Puse receptorul jos. Apoi se intoarse spne nou-venit: L-Iai sl ne apucAm de treabA, bAiete. Arik ii trase scaunul pe podeaua albA strAlucitoare i introduse codul sAu personal, capatind astfel acces la computer. Ia sA vedem, spuse ci adresindu-se computerului, cc veti Inii aduci din sara morior? Tara morçilor ? se mirA bAiatul.

22+VictorOstrovsky — TArile tinta, bAiete; noi Ic numim tara mortilor. Oamenu care ne trimit informatii de acolo stilt mult mai aproape de moarte decIt oricare dintre noi. BAnuiesc cA flu ti-au predat asta la Academic. — Gotcha, spuse tinArul, aezIndu-i un scaun lIngA Arik i aprinzIndu-i o igarA. — Toate mesajele care ajung aici au fost traduse prin dispersie. — Ce InseamnA asta?

— AdicA traducerea se face extrAgmnd cuvintele din succesiunea

br fireascA i amesteclnd simultan mai multe mesaje, In aa fel IncIt se traduc cuvinte separate i flu mesaje complete. DupA traducere, computerul reaazA cuvintele In succesiunea br fireascA i ne transferA mesajele complete. Toate mesajele care ajung aici au fost transmise instantaneu. tii ce-i asta? — Sigur. — Deci pinA aici ti-c totul clar? — Da.

— Nu uita, spuse Arik uitIndu-se fix In ochii tinArului, cA oamenii ti riscA viat,a fAcmnd sA ne parvinA aceste informat,ii, prin urmare nu este bc de greea1A, Inelegi? ThiArul dAdu din cap, cu ochii larg deschii. Arik continuA, trecIndu-i degetele prin barba deasA: — DacA primim mai multe mesaje in acelai timp, pe care-i lucrAm primul? TInArul ridicA din umeri IntrebAtor.

— De-asta avem un computer inteligent, zimbi Arik. Agenui sInt clasificati In ordinea important,ei i primesc un cod de valoare.

— Cine-i clasificA ? intrebA tInArul interesat.

— Da’ Astia chiar flu vA mnvatA nimic la Academic? SInt clasificati de Departamentul de Cercetare, In functie de calitatea informatiei pe care o detin. Computerul identificA agentul dupA nume i-l clasificA In funct,ie de valoare. Selectarea mesajelor pe ecran se bazeazA pe calcularea valorii agentului a lungimii mesajului din sistem.

LEUL DIN IUDEEA • 23

Arik nu era sigur c bâiatul Ine1esese absolut totul, dar va trebui sA mai atepte, se gIndi el, cAci mesajele IncepuserA sA soseascA. Arik citi primele rapoarte. ArAtInd spre ecran, spuse: Acesta este de la un agent din Beirut, care ne raporteazA noul amplasament al unui ofier OLP. Arik lucrA mesajul direct pe ecran, folosind un stilou special. Literele erau albe, pe un fundal albastru. SeparA informaiile, subliniind seqiuni din raport, apoi transferA fiecare secçiune la destinaia ei, adicA la diversele departamente ale Mossadului. Apoi sosi un mesaj de la un agent din Tripoli, conçinInd informaii navale. La ora ase i douAzeci, ecranul Ii schimbA brusc cubarca: pe un fundal negru i rou, apArurA douA mesaje scrise cu litere man, galbene: COD NEGRU. INTRODUCETI CODUL SPECIAL DE SECURITATE.

TinArul Inghet,A cu Øgara la jumAtatea drumului spre — Tu, ii spuse Arik, nu pune IntrebAri. FA Ce-ti spun. Alarma computerului incepu sA sune. Du-te jos la bar i ateaptA acolo. Te sun mai tIrziu i-i spun cc sA faci. Acum micA-te. — Dar... tInArul se ridicA In picioare. — Nu ai voie sA vezi aa ceva, aa cA iei dracuiui afarA! Am treabA.

Qnd Arik se aezA la bc In fat,a computerului, flu mai era nimeni in IncApere. Actionind din reflex, introduse codul solicitat. DupA cc apAsA PC butonul de revenire, computerul Incepu sA scoatA mesajul. Era din Damasc. Anik pnivea

pAtrAt,elul luminos din partea superioarA a ecranuiui. In ci era inseratA o steluA, ceea cc indica o transmisie in afara programului. Ora obinuitA la care transmitea agentul apArea pe ecran: opt seara. Era in avans cu aproape douA ore. Arik privi ecranul cii mare atenie. — Drace, mIni ci nemuIumit, nu pot sA sufAr chestia asta. Dc cc moasA-sa flu transmite Ia ora stabilitA? Se duse

Ia printer i scoase mesajul. Dintr-o singurA privire Ii dAdu scama cA era foante important. Era cazui sA-l iucreze ca la carte.

24 ictorOrovsky Arik ridicA telefonul de alarm i ateptä sA-i räspund cineva Ia celAlalt capat al firului. — Da? Intrebä o voce rguitA, pe care Arik n-o recuno tea.

— AcioneazA semnalul rou i anunä o urgenä. — i ? intrebA vocea calm. Arik flu avea chef de glume. — i du-te-n moaA-ta! — La fel i tu, bAtrIne, dar am nevoie de cod pentru asta. Dindu-i seama de greeala fäcutA, Arik spuse: — ScuzA-m, codul e 2035913.

DupA cc Inchise telefonul de alarmA, Arik se IndreptA

spre telefonul interior. Trebuia sA cheme Intreaga echipA. Era prea mult de lucru pentru un singur om. IncAperea care

servea drept camerA de Intruniri urgente se afla la celAlalt capAt al camerei de decodare. In curind, toate oficialitAt,ile vor veni aici, to1i cei care ar putea dezamorsa bomba primitA din Damasc.

Avy flu dAdea nici un semn, cu toate cA In curtnd va fi nevole

de ajutorul lui. Arik sunA la bar §i ateptA un timp pinA sA i se rAspundA. — Da ? murmurA o voce somnoroasA.

— Uncle-i Avy? urlA Arik in receptor. — Dc uncle dracu sA tiu ? Nu sInt dAdaca lui. A venit tipul cci nou, inlocuitorul lul Avy. — AscultA-mA, spuse Arik cu 0 voce furioasA, GAsete-l pe Avy i adu-i pe sus. Al ineles? i spune-i bAiatuiui sA piece acasA. — Da cc dracu se IntImplA ? vocea era IncA mahmurA. — spun mai tirziu. Acum du-te sA-l caui pe Avy. Trebuie sA fle prin sediu cu VfCO fatA. Trimite-i imediat aici! — Bine. Nu te infuria. Ii trimit.

— DacA nu-1 gAseti In zece minute, micA-Ø fundul aid numai tu. Am nevoie de tine ca sA preici mesajele care sosesc. Chiar i cu Avy slntem prea puini dacA se IngroaA gluma. — AmØplecat.

LEUL DIN IUDEEA • 25

Zece minute mai tIrziu, un tip malt i slab de vreo douAzeci i ceva de ani inträ in camera de decodare. FAcu un semn din cap spre Arik i-i §opti: — Nu 1-am gsit pe Avy. Apoi se Intoarse i-1 salutA pe Mark, eful lui Arik, care tocmai sosise. Dei Mark era ef de departament, toatA lumea din Mossad i se adresa la fel ca i ceiorlalt,i, folosind numele mic. — OK, am sosit. Despre cc e vorba? Mark se duse direct la tava cu ceti de cafea. Arik InfAcA hirtia care tocmai sosise Si i-O Intinse. Mark rmase in picioare lingA masA, citind mesajul. — Drace! mirIi ci. Al transferat asta undeva? IntrebA

uitindu-se fix la Arik. Mark era un bArbat bine fAcut,

aproape la fel de malt ca Arik, corpolent, dar atletic. Avea o voce groasA i rAguitA. Ii mutA din nou privirea spre foaia de hirtie, ateptind rAspunsul. — Nu, rAspunse Arik. Am activat semnalul rou i am anunat o urgenA. Am scos o singurA copie din printer — arAtA spre foaia din mina lui Mark — , jar mesajul flu a apArut pe ecran. L-am dat afarA pe tipul eel nou inainte de a scoate foaia din printer. — Mai e cineva In camera de Intruniri ? IntrebA Mark.

— Nu, tu eti primul. Mark lu de pe masA o canA decoratA Cu baloane colorate. — Unde dracu e cafeaua? lAtrA el, Infuriat la culme de aceastA omisiune de neiertat.

— ti trimit sA aducA, spuse Arik, fAcIndu-i semn prietenuiui sAu care se Indrepta deja spre uA. Nenorocit,ii din tura de dimineaA au bAut-o pe toatA. — MA due in camera de aiAturi, murmurA Mark, mai

mult pentru sine. Auzi, nu e cafea! tii, nu existA nimic mai important declt cafeaua, igArile, sexul i International Herald Tribune. Qnd Mark dispAru In cealaltA camerA, Arik ii strigA pe prietenul sAu care tocmai ieea. — Stai! Nu-i cAuta pe Avy acum. Adu biestemata asia de cafea i dupA aceea ii cAutAm pe nenorocit! camera de intruniri urgente, Mark Citi mesajul pentru a asea oarA. StAtea In capui unei lungi mese ovale, la care

26 ictorOstrovsky Incpeau frä probleme vreo douàzeci de persoane. Terminalul calculatorului de linga el era conectat la un ecran mare. Tot la IndemIn se aflau si citeva telefoane.

Qnd intrA Mousa, Mark tocmai se pregAtea sA punA in funciune computerul. Brunet, malt de aproape de doi metri, Mousa era construit ca un zid de cArAmidA. Ca director

adjunct cu probleme de securitate, el era al doilea om din Mossad, dupA director. Cu toate cA-i Incepuse cariera in instituia rivalA, Serviciul General de Securitate, cunoscut sub denumirea de Shaback, serviciul intern de polit,ie secretA israelianA, Mousa reuise, la virsta de cincizeci i cinci de ani, sA ajungA In fruntea comandamentului Mossadului — echivalentul CIA In Statele Unite. Faptul CA era prieten intim cu Avraham, directorul Mossadului, fusese oricum de ajutor. — Cum dracu ai ajuns aa de repede ? intrebA Mark. Nu locuiesti In Ramat Hasharu?

— Ba da, dar eram aici, la Departamentul de Cercetare, cInci a sunat telefonul. — Atunci de ce-ai IntIrziat atIt ? IntrebA Mark zImbind.

— MA bucur sA constat cit de amabil eti in timpul unei urgene. Putem ti despre cc e vorba? Mark Ii Intinse hIrtia. Mousa o citi, apoi se aezA lIngA el. DupA ce-i mai citi IncA de douA on, se uitA lung la Mark i, aczind hirtia pe masA, IntrebA Incet: — Cine a mai vAzut asta?

— Nimeni, in afarA de Arik i de mine.

— n regulA, rAspunse Mousa, rAsuflInd uurat. Lucrurile trebuie sA rAminA aa.

— Ce tot vorbesti ? se sperie Mark. n cIteva clipe camera se va umple de oameni alertati de semnalul rou, jar tu vrei

sA t,in asta secret? i eu cc sA le spun? mi pare rAu, am greit. Plecat,i acasA, uitai totul. — Ia-o Incet. Nu asta am vrut sA spun, se scuzA Mousa, IncercInd sA-i pAstreze caimul. Le poi spune tot, cu cxcep ia numelui agentului. — i cc fac cu Amos ? Cum pot sA-i ascund asta tocmai §efului Departamentului Operational?

LEUL DIN IUDEEA • 27

— Cred c flu ascu1i ce vorbesc, spuse Mousa, incepInd sA-i piardA rAbdarea. Sprincenele lui negre deveniserA o singurA linie lungA §i Intunecat. Nu dau doi bani pe Amos, Int,elegi? E un ordin! Se uit la ceas. Vocea ii era din nou calmä. Mai bine cheamá-1 pe Arik i spune-i sA-i inA gura. Spune-i sA reimprime mesajul, omiInd numele agentului. Mark 11 chemA imediat pe Arik la telefon. N-avea rost sA discute in contradictoriu cu Mousa. CInd intrA Arik, Mark ii Intinse foaia de hirtie.

— N-ai voie sA discut,i cu nimeni despre mesajul Asta, decIt CU Mousa i cu mine. E clar? —Da.

— Acum, du-te Inapoi In camera de decodare i fA o copie a mesajului, fArA numele celui care 1-a trimis. — Nu pot schimba un mesaj. E Impotriva regulamentului, ii contrazise Arik. Nu e mesajul nostru. Tu eti cel care spui mereu sA... — FA cum t,i se spune, ii intrerupse Mark. N-avem limp de pierdut. De procedurA mA ocup eu. Tu fA ce i se spune. MicA-te! — OK, OK, spuse Arik, ieind grAbit din camerA. — Bine, spuse Mousa, fAcind un semn In direcia ecranului. Introdu In computer datele agentului i spune-mi cine 1-a recrutat.

Mark puse In funciune computerul i, dupA cc introduse numArul sAu de cod, formulA cIteva intrebAri i spuse: — Natan. Natan Stone.

DupA o clipA se intoarse uimit cAtre Mousa: — Blestematul Asta de computer nu vrea sA-mi spunA unde este Natan.

— Asta, zimbi sarcastic Mousa, pentru CA lucreazA In Al, ceea cc este peste nivelul tAu de competenA. Mark se lAsA peste spAtarul scaunului. Cunotea Departamentul Al, ale cArui activitAt,i se desfAurau In zone speciale, cum ar II SUA, unde marja de eroare era zero. Cci mai buni ofiteri erau detaat,i In astiel de locuri i ei flu intrau declt sub jurisdict,ia directA a directorului Mossadului.

28 ictorOstrovsky

— Inchide nenorocitul .sta de computer! ordonA Mousa. MA ocup de chestia asta mai tIrziu. Vreau sA vorbesc cu ci Inainte de a Intreprinde ceva. Hai sA mncepem edina, OK? Mark dAdu din cap.

4 CARTIERUL GENERAL AL MOSSADULUI 5 SEPTEMBRIE ORA 19:40

ntrunirea era pe punctul de a Incepe, jar Mark, aezat In continuare in capul mesei, privea ecranul computerului din stInga sa. La dreapta Iui Mark se aezase Amos, un tip malt, palid, nelinitit, de vreo cincizeci de ani, care purta ochelari cu rame de aur. Amos era director adjunct se ocupa de Departamentul Operational. Sub comanda lui se aflau centrele amplasate in ambasadele Israelului din Intreaga lume; In aceste centre lucrau clandestin cam treizeci

i cirici de Katsas sau ofit,eri specializat,i In recrutarea de ageni (In special arabi stat,ionai In Europa), care le trimiteau informaØi din t,Arile arabe, acolo unde israelienii flu aveau acces. Aceste centre erau conduse de diverse blocuri ale Mossadului

aa c, puse una peste alta, Amos conducea eel mai mare probabil eel mai important departament din Mossad. Chiar i aa, Amos nu era la fel de influent ca Mousa. La celälalt capAt al mesei sttea un bärbat voinic, al cArui cap ca un balon pArea aezat direct pe umeri. Nu se vedea vreo urmA de gIt, de parcA capul fusese pur i simplu Inurubat la locul lui. Era ofieru1 de serviciu In schimbul de noapte de la Departamentul Planificare. Cei care lucrau aici era supranumit,i ,,furnizorii”, deoarece erau chemaçi sA rezolve probleme logistice referitoare la operat,iuni. Acest departament putea furniza once,

30 ictorOErqscy oriunde, oricInd, de la bani la avioane. Foarte rar se ivea o

situaie PC care n-o puteau rezolva. Erau prezeni la once Intrunire de urgenA, In cazul cA serviciile br ar fi fost necesare. Mousa sttea lIngä Amos, pAnind cA ateaptA plictisit inceperea Intrunirii. Era preocupat sä taie o foaie de hirtie in bucät,i mici, sperInd sA-l enerveze PC psihiatrul de lIngA el. — Poi ciii mesajul, te rog? IntrebA Amos nelinitit, stnivindu-i igara In scrumierA i IntinzIndu-se imediat dupA alta. Apoi, dinduii seama cA pachetul era gol, scoase o ØgarA

din pachetul lui Mark, azvIrlindu-l apoi pe masA de unde-1 luase. In mai put,in de douAzeci de minute, aerul din camerA

devenise irespirabil din cauza fumului. Mark se Intoarse spre Mousa.

— Cred cA i-am ateptat suficient pe ceilalçi. Incepem [ArA ei i-i punem la curent cind apar. Mousa dAdu din cap aprobator. — Codificarea a fost confirmatA, spuse Mark cu o voce uscatA, mecanicA, privind hirtia pe care o avea in faA. Mesajul este curat, stilul a fost confirmat ca original. Pe scurt, este ceea ce pare. Acum sA... Amos ii Intrerupse; faia lui, de obicei palidA, era acum congestionatA:

— Mark, crezi cA stai de vorbA cu nite proti sauce dracu? Vocea lui ascutiIA era furioasA. Treci peste rahaturile astea i spune despre ce-i vorba, pentru numele lui Dumnezeu. E tirziu.

Mark Ii privi PC Amos cu o evidentA neplAcere. and era pe punctul de a-i rAspunde, intrA Arik cu o lavA cu ceti de cafea.

— Cu complimentele celor de Ia comunicaiile clandestine, spuse zimbind, aezind tava pe masA i ieind imediat. Mark se aplecA Inainte i incepu sA citeascA. Toi cci preZCflØ se repezirA ba cafele. — Unu, spuse el dregindu-i glasul, noua echipA teroristA Infiint,atA in Europa. Doi, pAstrA cIteva clipe de tAcere, ateptind ca toatA lumea sA se 1initeascA, echipa urmeazA sA fie condusA de un ofier palestinian, poreclit Fox. Trei, planificarea activitAØi in curInd. Mark respirA adinc i privi de

LEUL DIN IUDEEA • 31

jur-Imprejurul mesei. Patru, fost ofier Stasi participã la operat,iune (presupus a avea un om de legAturA in Mossad). Cinci... o mare agitaie Ii cuprinse pe cei de fat,a, care vorbeau tot,i In ace1ai timp. — Linite! ur1 Mousa. Linite am spus! Ce dracu v-a apucat 7 Läsat,i-l sã termine. — Al spus ,,om de legäturA”? intreb Amos, uitIndu-se fix la Mark, incruntindu-i fruntea congestionat, cu ochelarii alunecInd spre vIrful nasului. — Citesc doar ce scrie aid, rspunse Mark calm, apoi continua. Cmci, informatii suplimentare In citeva zile. ase, sosesc in Europa curind. Voi contacta pentru confirmare. Apoi vorbete despre o bonificatie. Asta-i tot. Mark arunca hIrtia pe masA In fat,a lui Amos, de parca ar II vrut sA-i spunA: ,,convinge-te singur”. Amos se ridicA In picioare, gesticuiInd pun de uimire. — Asta-i tot ? Nimic aitceva?

4Mark, incercind din rAsputeri sA-i compunA o fat,A mocentA, ii rAspunse: — Asta-i tot.

— Cme e agentul, Mark? Cine dracu e nenorocitul Asta? IntrebA Amos.

— Informaia nu e disponibilA pentru moment, replicA Mark.

Amos se repezi la ci ca un rechin care simte singe. — Qnd ai cerut intrunirea asta ne-at,i alertat prin scmnal rou, dacA nu mA Inel ? FAcu o pauza, zimbind sardonic. Mark dAdu din cap aprobator. — Acum corectat,i-mA dacA greesc, continuA Amos, dar semnalul rou este activat doar in cazul in care sintem informaii despre un atac terorist iminent. Mai trase un ftim din igarA. Din mesaj reiese cA agentul a fost recrutat i este manipuiat de centrul de la Roma, spuse ci bAtInd cu pumnui In masA i fAcInd sA sarA cqtiie de cafea. Asta este sub jurisdicçia mea! RespirA adlnc, jar vocea ii deveni un fel de uierat. Vrei sA mai repei o data cc-ai spus despre disponibilitatea numelui agentului?

— Imi pare rAu, nu-t,i pot da numele.

32 iorDstrovsky — Sper c 1i-ai luat toate mAsurile de prevedere, Mark, pentru c voi incerca sA te dobor prin toate mijloacele posibile.

Inainte de a continua, 10 mai dau o ansA. Se ridicA i spuse : Ai de gind sA-mi dai numele agentului ? Sau dA-mi un motiv — i IncA unul temeinic — pentru care-i ii secret?! Mark se uitA la Amos cu UrA.

— tiu cA eti mare mahAr cA poi sA mA duci pinA la Milano in uturi i sA faci In aa fel tncIt sA flu mA mai Intorc de acolo pInA la pensie. Mi-ai spus asta de foarte multe on. Dar cItA vreme eu sInt eful acestui departament, eu hotArsc ce-t,i dau §i cInd. Prin urmare, domnule, asta e tot ce primeti pentru moment i punct. — Vai, vai, dan ce-avem noi aici? se maimu1Ari Amos. Ne jucAm de-a baba oarba sau ce? N-am timp de poantele tale, Mark. Ai mesajul original in arabA? — Nu, dar pot garanta calitatea traducenii.

— Sint sigur, dar vreau sA mA conving singur. — tn reguiA, spuse Mark apAsind pe butonul interfonjilui.

Arik?

— Da?

— Adu-mi mesajul original in arabA. — Trebule sA-l iau de la etajul unu, dacA o mai fi cineva acolo Ia ora asta.

— OK, du-te Si aclu-1.

— Am i plecat, spuse Anik. o clipA mai tirziu, Avy intrA In camerA i se indreptA spre tinArul cu irn registru mare, negru. Acesta ii cedA imediat scaunul, jar Ay se aezA In linite, salutIndu-l din cap pe Amos. Mark observA gestul. tia cA Avy e omul lui Amos i acesta era motivul principal pentru care voia sA scape de Avy. Ignorindu-I pe Amos, Mark luA o ceacA de cafea de pe tavA. Sorbi din ea, Incercind sA evite boabele de cafea care

pluteau la suprafat,A. — Jar din acest moment, decretA Amos, acest mesaj flu se mai aflA sub jurisdiqia voastrA. Este strict o problema a departamentului meu, deci ne intIlnmi In biroul meu, hai sA zicem peste zece minute. Amos ii impinse scaunul In spate i, IntorcIndu-se spre Avy, continuA: BAiatul sA-mi aducA

LEUL DIN IUDEEA • 33

mesajul imediat cc se intoarce. Putei pleca acasA. lar tu, arAtA spre ofit,erul de gardä din acea noapte, cheamA-Ø efu1. A.sta flu e de competena ta. — Stal, dracului, o clipA, lAtrA Mousa, accentuind cu emfazA fiecare silabA. Nu sInt de acord cA documentul a ieit de sub jurisdicia noastrA. Se lAsA pe spate in scaun, pArInd

foarte relaxat. Infiinarea unei noi unitAi teroriste un avertisment direct referitor la un atac terorist iminent nespecificat,

plus discuia despre o posibilA infitrare in Mossad nu pot fi considerate proprietatea ta privatA. Cum ii inchipui aa ceva, Amos ? Te rog sA-mi explici. Eu flu Ineleg. — Mesajul provine de la un agent, explicA Amos. Nu se ateptase la intervent,ia lui Mousa i era uor descumpAnit. Lnformat,iile trimise de agent,i sint responsabilitatea mea, prin urmare intrA sub jurisdicia mea. Cunoti regula la fel de bine ca mine. DacA ti-a luat foc fundul, atunci tu eti I)OmPierUl!

— mi pare rAu prietene, dar nu sint de acord, insistA Mousa. Trebuie sA discutAm cu specialitii de la Dercetare care se ocupa de scena terorismului international, ca sA putem avea o imagine adecvatA. Dc asemenea, trebuie sA afle i Contrainformat,iile. Prin urmare, e cazul sA te calmezi, OK? Mousa ii zImbi lui Amos. SA flu mA inelegi greit. DacA vrei, I)01 pleca. La urma urmei, asia e incA o sarA liberA. Dar cIt I)rivetC preluarea conducerii operaiuni1or, las-o baltA. Oricum, cliestia asta se va discuta in forumul comandani1or. — Asta flu-i treaba Ia, Mousa, spuse Amos IndreptIndu-se spre usA. Asta n-are nimic dc-a face cu tine. — Fund vorba de o problemA de securitate, e al dracului (IC sigur CA e treaba mea! — 0 sA plAte4ti pentru asta! Ii avertizA Amos, aruncindu-i liii Mark o privire neagrA inainte de a parAsi camera. — Ce dracu se intImplA? intrebA bArbatul IrA gIt, uitIndu-se la Mousa care se ridicase In picioare. — Asta, prietene, se numete sA joci cum scrie la carte, i’spunse Mousa. Acum du-te i cheamA-t,i eful. Apoi se littoarse cAtre Mark: CheamA-1 aici pe directorul ContrainIormat,iilor. Spune-i despre cc este vorba, apoi cheamA-i pe

cci dc Ia Cercetare. Trcbuie sA afie 0 ci despre chestia aMa.

MA gAsqii in biroul rncu. Munç3-mA de indatA cc i-al pus pc to la curcnt. Intre limp, solicitA un forum de urgcnA al

comandanlilor.

— Asia n-ar (rcbui sA o facA directorui? IntrebA Mark

cu 0 voce u.lor stinghcritA.

— Vorbesc CU CU c1ul §1-i spun cc se tntimpIA. Tu asi gurA-le sA ajungA 1011 aid, OK? — Sigur, OK. Mark cia obosil. Coniruntarca cu Amos H sccMuisc. Sc IntTmpla bane ran ca un oiqcr din scrviciul ad miniscrativ, cum era ci, sA aibA tin Iiiigiu Cu unul din scrviciuI opera jional, mai ales cu c1u1 Ion. Mousa ici fArA s.A mai rosieascA vreun CUVITU, IAslndu-l pe Mark singur in IncApere. Mark ti chemA apoi pe Avy §1-1 dAdu instruqiuni si organizeze o tntrunire urgcntA a comandanliior tn biroui dirccio ruiui. DupA cc dAdu ctteva tcicfoanc ,pcrsonai, se aezA Is masA, recitind incA o datA mesajul. Ar putea ft foarte binc un ireiIic ai sirienilor, se gtndi ci. Incroduse din nou In compu. icr dosarul agcncului 0 privi cu atenjie ceranul mare pe ai drui fundal albascru apAruserA Ikerele albe MrAiucitoare. Mark rAmase acoio mai binc de 0 orA citind dosarul.

Inlormajiilc irimise de ncnorociiul Asia dc sirian, al cArul

nume codilicat era Foul Play, crau absoiuc fenomenala tniorclndu-se Ia iasiaturA, soiici A informaji referitoare Is

modalitarca de operare a agencului. Clieva secunde mal ttrziu, culoarca ecranuiui se schimbA in rou, iar litereic devcnirA

gaibene. In panca de sus, apAru cuvlntui OPEP RATIUNE Mark ciii: Ofijerui care i-a recrutat: Natan Slone (Kid).

Ii cunotea pc Natan mai ales ca rcputajic. La vrcmca r pectivA, era stalional In Bruxeiics, dar pucca recruta agcn$ oriunde. Recrutarca iui Foul Play Incepuse ia Londra i Sc frnaiizase Ia Roma. Parca o ineabA binc fAcucA. Nimic sur

pninzAtor, datA (End rcpucajia iui Natan. Decarece agcnjii arabi suit recrulali in general in Europ dan sflre.sc prin a lucra In lAnile br, oficial ci jin de ba

inijialA. In acest cai, era Volta de cenirui din Roma. Dati

LEUL DiN IUDEEA • 35

cum olijcrul carc fAcuse rccnnarca flu mai lucra acolo i flu avte bc vrco transicrare de agent, Mark pia c Mousa avea cimp Iarg de acjiune. Mousa ridic receptorul chiar inainte de a se a.eza la hiroul iui mare de stejar. si(ua( un ciaj mai jos dccli camera dc cornufilcalil. Telefonul cra concciai Ia un opcraior special, care Ii putca obine legliura Cu oricine dorea: — Vrcau s vorbc cu Kid, ceru Mousa, ctlndu-i operalorului numelc dc cod al iui Nacan Stone i ajutindu-i sI-b Iocalizcze.

— Nu C in cildire, spuse vocea de Ia ceillalt caplt al ifrului. Trebuic si-i localizez.. Vrei si te anun cind rcuesc sau si-i transmit vrcun mesaj? — Fl-i legitura cu mine cind ii gA.sqti. E urgent. — OK, spuse vocc.a intrcrupind legitura. ORA 21:55

Qnd suni ciefonul de pe biroul slu, Mousa ii stinse igara In scrumieri Inaintc dc a rispunde. Dusc receptorul la urcchc, Ltsindusc pe spate in frnoliui mare din picie neagri. — Abo?

— Mousa ? Intrebi Natan.

Salut, prielenc, spuse Mousa zimbind. Am nevoie de

tine. In cit (imp po;i ajunge aid?

— S-alntimplatceva? — Sc pare c avcm o problemi cu until din copiii lii. — A lost prins cu excn de vitezi? intrebi Natan liigrijoraç lolosilxi denumirea axlificatl pentru capturarea unui agent

— Nu, nu crcd. Asculli ! and poii ajunge aid? — Cam Intr-o oil, o oil i jumitate. — and vii, du-tc direct Ia biroul lui Amir. tii unde cte? — Te releri Ia Amir cu care am lost ta coabI? — Da, ba ci. Aqtcapti-ml acolo i nu intra In clidirea

prindpam. Iii explic cind ne vcdem. — OK, spuse Natan i inchise. Mousa ti risuci scaunul Intorcindu-se vu faa spre o harta a lumli, vu embiema Mos

36 icorOstrovsky saduiui. Era bucuros ci ofqcrul era Iocmai Natan. La pairu zeci i (wi dc ani ciii avea, ci cia until dintre cci mat buni oa meni din Mossad. Mousa era nifndru de ci, cici Ii piãcca sa creadA ci clii invaçase pe Natan tot ceca cc tia. Cu ani iii urmA, cind Mousa conducea Academia Mossaduiui, o elMira

situatA ia mai puin de douA sutc de metri faja dc iocui unde se afla acurn biroul sAu, Natan fusese cci mat bun studcni3

singurui lui defeci find acela ci flu ia si-’i linA gura. A ceasta Iliad §1 eta mat mare caihatc a sa.

5 CARTIERUIA GENERAL AL MOSSADULUI BIROUL DIREC1EORUIU1 5 SEPTEMBRIE Oit* 23:20

Zece cfi de deparcamcnte crau tnirai In junil unci mc lungi, de culoarc Inchisi, azati perpendicular pe un birou din mahon. Erau acolo de zece minute, atcpttndu-l pe direclorul Mossadului. Amos cra a4cza( chiar lingi biroul direaorului, pe panca dreapti a mei: de4i flu exisia un aranjament formal ai locurilor, batS lumea tia ci Amos se sirnica IndrcpiSjii Si ocupe locui accia. LingA ci s(itea un bArbat masiv, al cArui ztmbet pArea mai curind Ufl rictus Inghejai : era ciui aa-numijilor ,,Iurnithri”.

In sitnga iui, stitca jcfui Depariamcruuiui de Cercciare, cliiinlnd din cap In limp cc ciic.a comunicatul. PSrul lui aib arita ci era ccl mai bStrln ef de departamcnt. LIngi ci s(S(ca Mark si apoi dircciorui adjunct de Ia ichnologic, care ocupa ternporar posiui de director, cfui iui hind In spilal. TlnSrui era Imbricat ncglijent i pSrea total absorbit de un manual ichnic pc care-I plasase In fal.a sa. Vizavi de ci, Mousa vorbca In oapti cu cful Depanamcntului Macada, un bArbat binc fAcut, vu un acr distins, Singurul

dintre cci prczcnti care purta costum. Sarvina aczlui dcpartament era de a trimite israeiicni In misiuni speciale In Larile arabe §i dc a cfcccu.a ceca cc era considcrat cea mai pc

38.VictorOstrovsky riculoasA muncA din Mossad. Ca departament, era cu totul separat de restul Mossadului un micro-Mossaci in cadrul unul organism mai mare. Omul acesta era i efu1 unei unitAt,i speciale din cadrul Masada, care rAspundea numai ordinelor date de directorul Mossadului. Numele codificat al acestei unitAt,i era Bayonet sau Kidon In ebraicA i era adecvat genuiui de misiuni PC care le Indeplinea, una din dc find asasinatele. UrmAtorul scaun era ocupat de un bArbat CU 0 InfAt,iare nesemnificativA, care privea spre tavan i-i flutura mina in faa ochilor, Intr-o mncercare nereuitA de a-i feri de fumul de

t,igarA. Era efui Departamentului de Psihologie i singurul nefumAtor din incApere. LingA ci stAtea eful Contrainforma iiior, un bArbat ciudat, malt, cu chelie i un nas enorm, borcAnat. Era adincit in lectura unui raport gros, editat pe computer, pe care-i sublinia cu o cariocA galbenA, In timp ce-i ferea cu mIna de privirile indiscrete ale §efului Departamentului de LegAturi. LegAturile se ocupau de relaiiie Mossadului Cu celelaite agenii de informat,ii din lume, reiat,ii care puteau oferi ceea cc se numea o ,,pernA moale” pe care agent,ii sA cadA in cazul In care apAreau probleme In timpul operat,iunilor. Era un bArbat foarte frumos, dar privirea lui lipsitA de expresie punea sub semnul IntrebArn inteligent,a sa. Chiar in clipa in care intrA Avraham Alon, directorul Mossadului, trenui de Haifa, care trecea Ia vreo cinci sute de

metri de clAdire, fluierA de parcA i-ar fi anunat sosirea.

ImbrAcat cu pantaloni scuri kaki, sandale i un tricou verde deschis, Avraham era antfteza perfectA a predecesorului sAu, care fusese intotdeauna de 0 elegantA exageratA. Oricum, aceasta

flu constituia singura diferenA. fn timp cc Admony fusese

considerat molatic i fArA prezenA de spirit, Avraham era ef In adevAratul sens al cuvIntuiui. Ajuns la locul sAu, Ii USC 0 copie a mesajului in faA 0 scoase un pachet de t,igAri. Neceremonios, Avraham privi In jur la subordonat,i, dorind sA se asigure cA toi erau atent,i, Inainte de a incepe sA vorbeascA.

— Presupun cA ai citit deja asta, spuse ci arAtind spre mesaj.

LEUL DIN IUDEEA • 39

Toi dädurä din cap afirmativ. — Nu o sä inem o conferin acum. Avraham se opri o clipA, cci Oren, secretarul sAu, intrase i se aezase lIngA uà, pregätit sä ia note, apoi continui Avem aici ceva extrem de serios. Pe de-o parte, o posibi1 infiltrare i, subliniez, p051bil In ace1ai timp, sintem avertizai asupra unui atac terofist iminent. Se Intoarse spre efu1 Contrainformat,iilor: Ce-ai descoperit de cInd am discutat noi doi? — PAl... spuse bArbatul scund, cu un nas mare, dregindu-i glasul. PArea nervos i faptul cA era nou in slujba asta nu-i era de mare ajutor. Din cite-mi dau seama, continuA el rAsfoind raportul, nu este posibil sA avem o infiltrare in Mossad.

— Cum poi fi aa de sigur ? IntrebA Avraham. — Ei bine, domnule, aa cum tii, fiecare persoanA din Mossad este testatA cu detectorul de minciuni cel pu1in o datA la fiecare ase luni. Jar personalul operational chiar i mai des. Din moment ce n-am descoperit vreo proba cA n-ar fi aa, trebuie sA tragem concluzia cA flu existA vreo infilirare. EzitA, apoi adAugA : Doar dacA... — Doar dacA ce? ii intrerupse Avraham aplecIndu-se inainte.

— Doar dacA infiltrarea s-a fAcut de mai puin de ase luni sau persoana a reuit sA evite testarea. — Deci, Avraham ii fAcu semn lui Oren, dorind sA se

asigure cA secretarul nota tot ce spunea, Contraspionajul va incepe imediat testArile i vreau ca tu personal, i arAtA spre blirbatul scund preocupat sA-i teargA fruntea, sA te asiguri cA toatA lumea, dar absolut toatA lumea sA lie testatA. Avraham

ii aprinse 0 igarA i se Intoarse spre Amos: Vreau sA tnmiti instruciuni in toate centrele noastre ca sA inceapA cheslionarea tuturor agent,ilor afla1i in legAturA cu acest Fox, presupusul organizator al teroritilor. Toate celelalte opera iuni vor fi stopate pInA cInd rezolvAm acest caz. Amos se juca nervos cu cutia de chibrituri: — Ce facem en operaiunile in curs de desfAurare? Nu pot chema oamenii inapoi.

40 ictorOstrovsky

— Inghep once activitate, spuse Avraham ridicind uor vocea. DacA e vreo situaie criticA, vii i discui cu mine personal fiecare caz In parte. E clar? Lui Avraliam flu-i pläcuse niciodatA Amos i, cind flu era de fat,, Avraham Ii

numea ,,mAgarul la Increzut”. Ii detestase i pe vremea cind era adjunctul mi la Departamentul Operat,ioflal i continua s-l deteste.

— OK, dar vreau s protestez pentru faptul cA numele agentului meu — ccl care a trimis acest mesaj — flu-mi es dezvAluft. Faa lui Amos era congestionatA, jar buzele Ii erau vinete.

— neleg, spuse Avraham, dar am hotArIt ca de Intreaga afacere s se ocupe o echip special. Dup parerea mea, existA o legAturA Ifltre localizarea i eliminarea noii echipe teroriste i cea a agentului infiltrat in Mossad. Mousa, care conduce aceastA echip speciala, trebuie sA aibA prioritate absolutA. El Ii va recruta majoritatea oamenilor din Masada, In aa fel melt operaiunea sA rAminA pe cIt posibil Intr-o arie restrInsA.

Avraham se ridicA In picioare. Arunclnd o privire rapidA in jurul mesei, spuse:

— Sint intrebAri? In camerA era o linite totalA. i IncA ceva. Sint sigur cA directorul Shabackului ar fi mai mult decit fericft dacA ar putca alerga la primul ministru cu povestea asta, ca sA ne discrediteze. SA fie bine Int,eles CA povestea nu trebuie sA transpire cu nici un pre. DacA se IntlmplA, eu personal vol descoperi fAptaul. i, avei incredere In mine, spuse ci zlmbind cu cruzime, ticAlosul va avea o zi neagrA. Se intoarse spre eful Departamentului Masada Tu i Mousa rAmIneti aici. Vreau sA vorbesc cu voi. Cei doi bArbai Ii ocuparA din nou locurile. Avraham se aezA pe scaun concentrA atenia asupra unui dosar pe care-I scosese dmtr-un sertar al biroului, semnalind prin asta CA IntIlnirea luase sfirit. DupA cc tot,i ceilali plecarA, Avraham se apropie de cci doi. Evident CA urma o conversatie neoficialA.

— Vreau sA-1 gAsii pe trAdAtor, spuse Avraham CU 0 mare intensitate. Rareori fusese atlt de furios. Slntem total

LEUL DIN IUDEEA • 41

I)aral1zi pIn cind punem mIna pe ticAlos. Al spus cumva cä ai im plan ? ii IntrebA pe Mousa. — Nu cred c se poate numi plan, ci mai exact o idee de actiune.

— D-i drumul.

— L-am chemat pe Natan, dar am nevoie de aprobarea ta pentru asta. Este in Al. — OK. i ? DupA cc däduse ordine care practic Ii paraliau intreaga organizat,ie, Avraham era pe bunä dreptate imPacientat.

— Vreau s formez o echipä cu el i o unitate Kidon, care sA primeascA toate informat,iile necesare In aceastA PrOblemA. Astfel, ci va putea aciona de indatä cc reuim sA Iocalizm teroritii. Dar nimeni flu va §ti nimic despre asta, CL1 excepia unitAii Kidon. Avraham se lsA pe spate trägInd aer In piept. — Dc cc Natan?

— El 1-a recrutat pe Foul Play. i am mare Incredere In el. — Tu cc crezi? Avraham Ii IntrebA pe eful Departamentului Masada:

— Sint de acord cu ci. I-am spus lui Amir s-l atepte pe Natan. Amir conduce una din cele trei unitAi Kidon, explicA ci. I-am spus cA vine Mousa cu instruciuni. Am o singurA nc1inite. — Care ? intrebA Avraham.

— Este prima oarA clnd un ofier lucreazä direct cu o cchipA Kidon. Practic, flu sint compatibili. Kidonul este o unitate flu numai specialA, ci i specia1izat flu a lucrat niciodat cu un strAin.

— AscultA, Ii Intrerupse Mousa, eu personal am incre(iere in Natan, care a fost ofier In marina militarA. El este singurul care ar putea lucra CU 0 astfel de echipA. i, de aitfel, nu avem o altA opiune! — OK. Avraham se ridicA in picioare. Era evident cA se hotArIse. Pune-i sA lucreze impreunA i gAsit,i-i pe teroriti Inainte de-a apuca sA facA vreun rAu. Vreau sA flu informat de fiecare micare. i vreau sA pot anula intreaga operaiune oricind — indiferent de stadiul In care se aflA. E clar?

42+VictorOstrovsky — Sigur c da, spuse Mousa zImbind. — fncä ceva. Avraham se intoarse la biroul säu. Prioritatea numArul unu este agentul infiltrat printre nol. Avem

de-a face cu teroriti In fiecare zi, dar flu cu trdAtori. Vreau sä pun mIna pe ticälos. Art Cu degetul spre Mousa: Al Inteles?

Mousa se Indreptä direct spre biroul lui Amir din sediul Masada, sftuat dincolo de curtea betonatA din centrul

complexului, la al doilea etaj subteran. Cinci sosi, Natan era deja aezat pe o canapea, rAsfoind

nite reviste. Amir conversa cu Mark despre nite crt,i pota1e prinse pe un panou de plutA agà1at pe peretele din spatele biroului. — Salut Mousa, spuse Natan bucuros sä-i revadä mentorul

i prietenul. Natan era brunet, cu fire argintii la tImple avea o staturA medie. Cu toate cA faa bronzatA, Cu 0 barbie puternicä, patraoasa, ii dAdea o infiare dura, ochii lui verzi aveau o privire blindä. Natan era genul de bArbat Cu o Infat,iare Intotdeauna Ingrijitä, chiar i atunci cInd era nebarbierit — ca acum de exemplu. Se spunea despre el c tot,i bArbat,ii ii doreau ca prieten, jar femeile ca amant. Prietenii lul din Mossad Ii tiau foarte ponderat, dar capabil s apere o cauzä dreapt cu multA energie. Era pasionat de munca Iui. Acum purta o pereche de blugi prespalat,i i un tricou aib.

Mousa infaca mIna intinsa de Natan §i o strInse cu ambele mimi.

— Ce mai faci, Kid? Folosea Intotdeauna numele codificat al lui Natan atunci cInd erau In interiorul Mossadului. Nu te-am mai vAzut de mult.

— Ce-i drept, aa e. Ceva nou? — Nimic. DacA n-ai mai Imbatrini cite un pic In fiecare an, ar II chiar totul In regulä. ToatA lumea izbucni in rIs. — Care-i treaba ? Intrebä Natan.

— Päi, spuse Mousa uitindu-se la Mark i la Amir, nu te-au pus baieii Ia curent? —Nu.

LEUL DIN IUDEEA • 43

— Trebuia sä-i fi spus despre ce e vorba ? intrebä Mark, evident stinjenit.

— In regulA, spuse Mousa respirind adinc. Se aezä PC iiiarginea biroului lui Amir, apoi le fAcu un rezumat detaliat allntImplärilor zilei, incepind cu mesajul primit de la Damasc. Mark, care cunotea povestea pînA In punctul In care I)rASiSe §edina, dAdea din cap aprobator. Mousa Incheie spunInd: — Asta-i situat,ia In acest moment. efu1 dorete sA rei.olvAm cazul In afara Mossadului, cAci e evident din informa1

ii1e pe care le avem cA ne rAzboim cu Ufl nenorocit de irAdAtor.

— 0 secund, 11 Intrerupse Mark. Al tras conciuzia cA avem un trAdtor printre noi, dar asta flu e IncA sigur. PmnA flu avem probe, nu trebuie sA avansAm aceastA idee. Tine minte ce-a SpUS §eful. Nu sintem siguri. — i ce-i rAu In faptul cA pornim de la premisa cA avem un trAdAtor ? intrebA Amir.

— Premisa asta ne va conduce la o vInAtoare de vrAjiLoare, ii rAspunse Mark aruncIndu-i o privire pieziA i aprinzIndu-i o t,igarA. — Ei bine, spuse Mousa, noi, care ne ocupAm de rezolvarea acestui caz, vom considera CA trAclAtorul existA i cu asta hasta. Se ridicA In picioare i se duse in colul camerei de unde-i luA o ceacA cu cafea. Nu voi avea odihnA, i nici voi, pInA nu punem mIna pe ci. Se Intoarse apoi cu faa la micul public care-i urmArea: Vom primi tot sprijinui de care avem nevoie. Avraham ne-a pus la dispozit,ie resurse nelimitate, CA putem incepe imediat. Natan, tu vei conduce operaiunea pe teren. Te-am Imprumutat de la Al Incepind din acest moment. Eu sInt responsabil cu Intreaga operatiune. Mark va coordona activitatea de comunicaçii, jar Amir va reprezenta Masada 0 ne va furniza oamenii. Pentru Inceput, va pune o unitate Kidon la dispozit,ia ta. Acum, Inainte de a continua... Mousa fAcu o pauzA, aezIndu-se din nou lingA Natan.

— Stai o clipA, interveni Natan. Asta flu-i treaba mea. Eu lucrez singur. Recrutez ageni. Vocea lui nu avea vreo

44 ictorOstrovsky ezitare, fund de aitfel evident cä nu era de acord cu ce auzise.

SInt un ofier de caz, am fost antrenat sA fac un anumit lucru, adicA sA stabilesc contacte i sA recrutez agent,i i la asta sInt bun.

Mousa ridicä mina, zImbind aprobator: — tiu foarte bine pentru ce ai fost antrenat i mai tiu i de cc eti capabil. Problema e cA vreau s lucrezi la acest caz i tiu cA pot,i s-0 faci. Asta i-am spus i efului. Al de gInd s m faci sA apar mincinos In faa lui? Natan ddu din cap a neincredere. Nu avea rost sä discute In contradictoriu Cu Mousa. Mousa continua sà vorbeasca,

privindu-i fix pe Natan: — CIt despre Foul Play... facu o mica pauza. Poi sä-1i dai seama din mesajul lui dacA e mIna sirienilor? Dupã o clipa de 1inite, Natan raspunse: — Nu. DaCa c-n mina br, ci va juca corect faâ de ci, cA doar flu vrea sä fie spinzurat. — N-at,i pus Ia punct vreun sistem codificat prin care el sA te poata avertiza? insistA Mousa. — Evident cA da, dar flu pot fi sigur cA-i va folosi. Natan continuA, Intorcindu-se spre Amir : Ce contacte ai Ia Damasc? — De cc intrebi ? Intrerupse Mousa. — Trebuie sA supraveghem apartamentul lui Foul Play Inainte, In timpul i dupA urmAtoarea transmisie. Numai aa ne putem da seama dacA este urmArit, suit sau once altceva de soiul Asta.

— Pot sA trimit un om acolo In patruzeci i opt de ore, spuse Amir adresIndu-se lui Mousa. — Vrei sA spui cA acum n-ai pe nimeni acolo? IntrebA Mark.

Pc nimeni pe care l-a putea contacta. Nu uita cA omul meu nu e un agent. E un combatant — unul dintre oamenii notni. Noi trimitem oameni pe teren numai cind e nevoie. i, de altfel, cum am putea lua legatura cu ci? — Aa cum procedam cu agenii, spuse Mark. Natan dAdu din cap aprobator. — Ce? Ai Innehunit de tot? Nu vorbim aici de vreun

imput,it de agent arab. Amir Incepu sA se plimbe nervos pnin

LEUL DIN IUDEEA + 45

camera. Dac e nevoie de cineva acolo, va trebui sä trimitem

un om. Dar eu flu pot rezolva asta. Trebuie sà aranjezi cu seful meu.

— Iii obtin once ai nevoie, spuse Mousa, indiferent CU

cc pre. Voi va dai seama cc fel de caz avem de rezolvat? 1icu o pauzA, jar ceilaIi trei se Intoarsera spre ci. Avem un iradator printre noi. Cineva care-i poate da inamicuiui toate informat,iile. Cine tie cIi ageni a i tradat pIna acum? Ce certitudine avem? Pe cc ne putem baza? Ii mai aprinse o igarä. Mai este IncA ceva ce-a vrea sA vA fie cit se poate de clar. De acum Inainte, sintem o echipA. Muncim Impreuna, avem incredere mm! in altul i ne spnijinim reciproc. DacA cineva de aici scapA ccva In afarA despre cc se IntImplA, eu personal ii tai gItul. i dacA credet,i cA giumesc, n-avei ciecIt s Incercai! Se Intoarse spre Natan: Ce fei de joc crezi cA lace Imput,itul Asta de agent al tAu? — PAi, dacA joacA corect — i eu cred cA da —, are multe informaii decIt ne dA. — Ce vrei sA spui ? IntrebA Mark. — Tipul e mort sA mai cItige un ban i este i un foartc abil jucAtor de pocher. Ce ne vinturA ci acum pe la nas este tloar apenitivul, dupA care o sA nc ardA pentru bani grai. I)ar, dacA joacA mina asta prca aproape de Vest, totul ii pOate exploda In faA. Cred, continua Natan, cA va trebui sA inergem sA-1 scoatem de acolo, sA vedem cc informaii mai are. Dar Inainte, trebuie sA ne asigunAm cA flu ne trage pe sfoarA. Pentru asta, trebuie sA-1 supraveghem acolo, in aa fel incIt nimeni sA nu-i dea seama cA o faccm. Amir aprobA cu 0 micare a capului: — OK. and anume este nevoie de supravegherea asta? — Joia viitoare. Transmite in fiecare joi.

— GAsim noi ceva pInA atunci, confirmA Mousa. Intre limp, Amir, du-1 pe Natan la noul sAu birou mIme, ian eu mA fntIlncsc Cu VOl acolo.

— Ne vedem mime, Kid, ii spuse lui Natan. MA bucur sA lucrez din nou cu tine. Imi aduce aminte de vremurile din Irecut.

46Victo strovsky Natan strInse mIna IntinsA de Mousa. Apoi Mousa i se adresA lui Mark:

— Trimite-mi o copie a fiecrui mesaj, Indat cc sosete. Clar?

— Am Int,eles, sä trAit,i, spuse Mark mimInd un salut In bâtaie de joe. — Destul cu glumele, Mark. Acum flu-i vreme de glumit. — OK, Mousa, relaxeaz-te. Totul se va face aa cum ceri. — Tine minte cc si-am spus intotdeauna, ii spuse Mousa lul Natan. Folosete-Ø imaginat,ia. La urma urmei, ,,prin vrajb Si Ine1Aciune vei face rAzboi”. Iei din camera fAr sA mai atepte vreun rAspuns. Mark dAdu din cap zImbind: — Uneori, poate sA te facA sA te sui pe perei, dar eel puin e onest. Pc mIme, bAiei. DupA cc Mark iei PC uA, Amir ii intrebA pe Natan: — Beiceva?

Deschise u.a unui dulApior din lenm de nue, scoInd la ivealA o colecie mntreagA de sticle. — E dc-a dreptul impresionant, spuse Natan. DA-mi o tequila, te rog. — Cumovrei?

— SimplA. FArA sare i lAmlie sau alte prostii. Amir Ii Intinse paharul.

Mult,umesc, spuse Natari ridicInd paharul. n sAnAtatea lui Four Play, care aruncA pietre dintr-o serA. Fie ca sA poatA iei de acolo Intr-o singurA bucatA! Amir inchinA:

— SA bern pentru asta. Se aezA In fat,a lui Natan, care spuse: — tii, aa cum stau lucrurile acum, flu avem nici un fir. Prin urmare, dacA flu gAsim ceva sau dacA Foul Play flu iese din Siria, o sA ne frigem degetele. — Nu putem face aitceva decIt sA ateptm, spuse Amir. Intre timp, spune-mi dacA §tii ceva despre echipele Kidon. — Nu prea multe, cam ce tie toatA lumea. AdicA tiu cu cc se ocupA i cam atIt. Dc cc?

LEUL DIN IUDEEA • 47

— Din moment ce o sA lucrezi cu ei, vreau sä tiu cit de mult trebuie sA-t,i spun, atIta tot. Oricum, hai sA ne intiLnim mIme sà te conduc la noul tu birou.

— Cumajungacolo? — Te due eu. Oricum, flu poi intra in bazA cu maina ta. — OK. Unde ne intilnim ? IntrebA Natan. — Unde stai?

— Cam la douà blocuri de hotelul Sheraton. — Atunci sA ne IntIlnim In holul hotelului. La unu?

— in regulA, Incuviint,A Natan. Aerul nopØi era fierbinte i se simea un miros vag de Iemn ars, probabil de Ia vreo petrecere pe plajA datA de nite puti, undeva spre vest. Linitea flu era intreruptA decIt ocazional de zgomotul unei maini care trecea In vitezA. Natan pArAsi baza, fAcInd un semn santinelei din ghereta de sticlA i traversA autostrada spre terenurile clubului de vizavi. Se Indrepta spre mainA, cInd observA o tirfA care stAtea in sLaia de autobuz din apropiere. Purta o fustA foarte strImtA o earfA InnodatA peste sIni. and ti vAzu, Ii scoase earfa arAtIndu-i sInii. — Vrei sA ne iubim, scumpule ? ii strigA ea cu un accent rusesc foarte puternic. Pentru tine fac once, doar pentru patruzeci de shekeli. — Nu, mulumesc, spuse el fArA sA incetineascA. — Ce dracu, hai cu clouAzeci! stnigA ea ctnd el ajunse lingA mainA. El ii fAcu un semn cu mIna cInd Intoarse maina pe autostrada spre Haifa, unde o luA spre sud, IndreptIndu-se spre Tel Aviv. Pentru o clipA, se gIndi la o altA fatA a nopt,ii, cu toate cA acum pArea departe. Numele ei era Francesca i lucra la Roma, In Piazza Navona. Era frumoasA, iar el cAuta o femeie. 0 dusese la un

hotel din apropiere, unde ca ceruse banii de la Inceput. Qnd se Intorsese din baie o gAsise aezatA In pat, goalA, cu excep ia portjartierului i a ciorapilor negni. Trupul ci minunat oferea o imagine tulburAtoare. 0 uimise total cInd se aezase lingA ea, mingiindu-i uor sinii, spunlndu-i cA vrea sA o angajeze citeva saptAmlni pentru a face fericit un client. Clientul

48•VictorOstrovsky flu trebuia sA tie c ea era o profesionistA. lEa va trebui sA se mute intr-ufl apartament mic i elegant pe care Natan i-i va pune Ia dispozit,ie §i s joace rolul doamnei... ping Ia un punct. Ea se va preface c se inclrAgostete de brbatul respectiv i se va muta la el in hotel pentru douä sptmini, asigurIndu-se cA 11 va face fericit. Oare cum spusese? Ceva cc tipul nu va uita niciodatA. Apoi o rebotezA Carolyn.

6 TEL AVIV 6 SEPTEMBRIE ORA 12:45

Traversarea orau1ui se fAcea Incet, la fel i drumul spre Petah-Tikva, care trecea prin zona ortodoxA din Bnai-Barak.

— Dcci unde e exact acest nou birou al meu?

— Este in baza militarA Kfar-Sirkin, spuse Amir. tii locul, nu-iaa? — Sigur. Acolo am fäcut cursurile de ofieri, dar credeam cA baza a fost cedatA unitAt,ii de recunoatere Matkal. — E adevArat, dar baza este imensA. Ei au majoritatea spaiu1ui, dar, adApostitA Intr-un co1t,ior, o sA gAseti baza de antrenament a unitAtii noastre Kidon.

— Mi-a plAcut Intotdeauna locul Asta, spuse Natan cind se apropiau de bazA. Deschise geamul mainii i inspirA aerul proaspAt. Nu mA Intreba de cc. Poate din cauza mirosului de eucalipt, flu tiu. La intrarea in bazA, un soldat cu un coif aib i o pucA de asalt Gaul se uitA In masinA. Amir arAtA un certificat care-i

permitea accesul In once bazA militarA, fArA excepie. Soldatul deschise bariera vopsitA In aib i negru. Maina o luA pe un drum Ingust strAjuit pe ambele pAri de eucalipt,i gigantici, care formau un tunel umbros. DupA cc cotirA pe un drum neasfaltat, trecurA pe lingA o pistA veche de atenizare i un

50 ictorOstrovsky

turn de control pAräsit. In final, Amir incetini cInd se apropiarA de a doua poartä. De data aceasta, furA inspectai de un soldat Cu vest antiglon i echipament complet de luptä, care controlA numrul de mnmatriculare al mainii lui Amir o Iist pe care o avea lipitA pe un avizier. Apol le controlA permisele. Amir introduse un cod pe o micA tastaturA Ia poartA. and aceasta se deschise, intrA pe un drum pietruit. CIteva minute mai tirziu, ajunserA intr-o micA parcare. Amir opri IIngA o uA mare de sticlA, care pArea total nepotrivitA cu intrarea a ceea ce semAna cu un vechi hangar in

stil englezesc. Acoperiul arcuit acoperit cu iglA i pereii Inali i neornamentai erau din piatrA cenuie in partea de sus, in schimb partea de jos era vopsitA in alb pe o inAlime de un metru i jumAtate, aa cum erau i toi copacii din bazA. Vopseaua albA Impiedica insectele sA urce In copaci. — Sper cA ne apropiem ? spuse Natan sarcastic. — Da, dar n-am ajuns IncA. Amir deschise ua de sticlA. IntrarA intr-o camerA micA, goalA, care arAta ca o uA de lift la celAlalt capAt. Amir se indreptA spre uA i vorbi Intr-un mic interfon de lIngA ea: — Este A-228.

Imediat ua culisA Intr-o parte, dezvAluind un compartiment din sticlA.

— AteaptA aici, Ii spuse Amir lui Natan. and lumina se face verde —ii arAtA un bec din interfon care era rou In mod obinuit —, spune-Ø numele i intrA In compartiment, OK?

— In regulA. OdatA inAuntru, Natan privi tmprejur. — Vrei sA spui cA zilnic trebuie sA treC prin toate acestea ca sA yin aici?

— Din pAcate da, prietene, dar ia partea bunA a lucruribr. ToatA lumea face la fel, rise Amir. UrmeazA-mA. Te

conduc in noul tAu birou. Amir o mA inainte pe un condor Ingust, bine iluminat. La capAt deschise o uA gri i intrA impreunA cu Natan. Un perete de sticlA dAdea spre o pajite larga, bine ingrijitA, inconjuratA de o pAdure deasA de eucalip i, totul Imprejmuit de un zid Inalt. Camera era dominatA

LEUL DIN IUDEEA • 51

de un uria birou de stejar, aezat In faa uii. In spatele lui, se afla un fotoliu imens ImbrAcat In piele neagrA. Zgomotul apei trase la toa1et le atrase atena spre o uä Ia celAlalt capät al camerei. Mousa iei dind ua de perete i zImbi larg. — Oho, nu mA ateptam la o astfel de primire. N-am tcut decIt pipi. — BunA Mousa, spuse Natan. Ce mai e nou? — PAi s-au Intlmplat cIteva lucruri de cInd ne-am Intlinit, dar flu trebuie sA ne grAbim. Ce-ar fl sA mincAm ceva? — CA veni vorba, i mie mi-e foame. Sper cA flu trebuie sA ieim pentru asta. Ar dura o zi IntreagA sA intrAm din nou aid, rise Natan.

— Nu, nu, spuse Amir. Avem aici tot ce ne trebuie. Avem un bucAtar excelent. 0 sA comand citeva sandviciuri

deocamdatA, iar masa o s-o luAm mai tIrziu.

— SunA grozav, spuse Natan. Qnd Amir iei din camerA, Mousa trase un scaun i se aezA lingA birou. ArAtind spre fotoliul negru din piele din spatele biroului, spuse: — AazA-te aid, Kid. E biroul tAu. — Sper cA flu incerci sA mA impresionezi cu toate astea, spuse Natan aezIndu-se in spatele biroului. tii cA flu-mi place sA petrec mult limp la un birou. Oricum, hai sA Incerc. Mousa aprinse o t,igarA i-i aruncA pachetul lui Natan. — UitA-te In sertarul din faa ta, spuse el. E un dosar acolo. Mousa ateptA pinA cInd Natan scoase o mapA bej. — Am gAsit un fir pentru palestinianul pro-sirian pe care Foul Play 1-a mentionat in mesaj. — Te referi la Fox ? IntrebA Natan.

— Exact. Tipii de la seqia de cercetare a OLP au descopent numele Fox intr-unul din dosarele br.

— AdicA?

— Dosarul era al unui palestinian care a lucrat pentru cineva numit Fox.

— Nu au un dosar despre Fox Insui? — Nu. Nu se tie practic nimic despre el.

52+YictorOstrovsky — Deci acesta este dosarul unui om care a lucrat cu ci,

spuse Natan deschizIndu-l. — Corect. Cei de la cercetare spun despre tipul Asta c se presupune cA lucreazA cu Fox, find omul lui de legAtur cu cIteva celule palestiniene din Europa. — Ce sursA au pentru informal,iile astea? — Provin de la un aparat de ascultare pe care serviciile secrete daneze le-au pus pentru noi in casa unui palestinian din Copenhaga. In cazul Asta, se pare cA avem mai mult noroc dec11 minte, rise Mousa.

— ParcA ar fi cIntecul Ala cu fata care stia un tip care tia o fatA care a dansat cu un prinç. RIserA amIndoi.

— PAi deocamdatA asta-i tot ce avem, spuse Mousa. Aa cA trebuie sA scoatem cit putem din asta. Natan incuviinA. — MA gIndeam, spuse el, dacA prin Departamentul Relaii n-am putea obt,ine de Ia serviciile secrete germane nite informaii despre ofierii Stasi care aveau legAturi cu Orientul Mijlociu — In special in lumea teroritilor? Vezi, continua el lAsInd dosarul jos, cred cA ofit,erul Stasi despre care a aflat Foul Play trebuie sA fi avut deja contacte in Orientul Mijlociu, din moment ce a aterizat Ia sirieni dupA cAderea Germaniel de Est.

— Le-am cerut deja, zise Mousa, dar se pare cA nemii flu au nici un pont legat de chestille astea referitoare la Stasi. Mousa trase un fum.

— Singurul lucru pe care 1-am ob1inut de la ei a fost promisiunea cA ne vor trimite citeva dosare care ne-ar putea ajuta. De fapt, au spus cA omul cheie, din nenorocire sau, poate, din fericire, s-a sinucis cind au venit sA-1 aresteze. — Imi aduci dosarele alea?

— Sigur.

— Ii vreau i pe ccl al tipului care s-a sinucis, OK? — 0 sA vAd ce se poate face. Mousa notA ceva Intr-un carneel pe care-I avea In buzunarul de la cAmaA.

LEUL DIN IUDEEA • 53

— Hai sA punem lucrurile la punct, spuse Natan deschizInd din nou dosarul. Acest Halim Nafay este omul de IegAturä al lui Fox, care conduce noua unitate teroristä palestinianA men1ionatä de Foul Play? — Da, i 1-am localizat pe acest Halim. Acum e In Pireu. Mousa se ridicä i Incepu sA se plimbe prin IncApere. — Vreau sA-mi promit,i cA n-o sA faci nimic fArA sA mA consult,i Inainte. Vreau sA ai aprobarea meai pentru un sughi. 0 sA facem jocul Asta dupA toate regulile, aa cum scnie la carte.

— Ce reguli? N-avem nici un fel de reguli. len mi-ai spus sA-mi folosesc imaginaia i tot rahatul Ala. Despre ce era vorba?

Natan ii privi pe Mousa in ochi. — Regulile noastre, rAspunse Mousa. Ce dracu, doar §tii cc vreau sA spun. GIndete-te la once, dar sA-mi raportezi mie totul, fii trAdAtor, dar faA de partea adversA. Tine minte, dacA dai gre cu asta, trimit propria ta echipA Kidon sA te lichideze. Kid, sA tii cA flu glumesc. — Nu-i face griji. 0 sA te t,in de mInA tot timpul opera iunhi. — Acum cA ne-am lAmurit, care o sA fie primul tAu pas? — Vreau sA aflu ce-i Cu Halim Asta.

— DA-mi vole sA-çi amintesc care este scopul nostru principal. — 0 act,iune teroristA planificatA. Voi face tot ce-mi stA in putinA ca s-o opresc, spuse Natan rAsfoind dosarul.

— mi imaginam cA o sA spui asta. Mousa clAtinA din cap dezaprobator. Vocea lui devenea mai stnidentA. Obiectivul

principal e trAdAtorul. Ine1egi cc dracu spun? h vreau pe nenorocit, viu dacA se poate. Teroritii sint doar momeala. Nu spun sA flu pui mIna pe ci. Dar dacA e de fAcut o alegere, vreau tnAdAtorul.

— N-am nici un fir in legAturA cu asta, replicA Natan care flu intent,iona sA se lase intimidat nici mAcar de Mousa. I)ar s pane cA am putea afla ceva despre tenoniti. Se opni, lAsindu-se pe spate in fotoliu. — Dcci, care este exact punctul tAu de vedere?

Se auzi o bAtaie In uà, apoi un brbat malt In uniforiM kaki deschis inträ en o tavA en sandviciuri, cafea i ceai. Amir intrA In urma lui, aezindu-se lIngA Mousa. Se Intoarse spre bArbatul in uniformA.

— Mult,umesc. Spune-le tuturor sA vin in camera verde, in jumtate de orä. Apoi se intoarse spre Natan. — Qnd eti gata, te duc sA-i inti1neti echipa. — Am plecat, spuse Mousa. I-am promis celei mid s-o due la matineu la teatrul Tsavta. E una din piesele alea in care bietul palestinian face o afacere proast i toat lumea trebuie sA-l compAtimeasc. Se ridicA-n picioare t,inind un sandvici Intr-o mInA i-i Intinse lui Natan o hirtie.

— Ma poi gAsi la numärul sta la once orA. Mai ai nevoie de ceva acum?

— Nu, flu mA pot gindi la nimic pentru moment. Mousa IncuviinA, fAcindu-le semn cu sandviciul. — Pc curind.

Natan se Intoarse spre Amir, cu o anumitA ingrijorare In voCe.

— Am nevoie de hArt,i ale Greeiei i de o listA a oamenibr cu care trebuie sA lucrez. Vreau sA tiu exact la cc se pricepe fiecare dintre ei i in ce mod pot fi infiftrai. — Ne intilnim cu ei peste citeva minute in holul central — noi ii numim de fapt ,,camera verde”. Dar, inainte de a merge acolo, vreau sA te pun la curent Cu dIteva lucruni. Asta flu este o unitate obinuitA, ca eele cu care ai lucrat tu In Mossad. Oamenii Atia flu §tiu cc se intimplA cu restul Mossadului, aa cum flu tiu nici combatançii Masada. Vezi tu, ei lucreazA In general In Arile arabe i, dacA sInt prini, tim eA, probabil, vor fi obligai sA spunA tot ce tiu. Pnin urmare, cu cIt tiu mai puin, cu atit e mai bine pentru toatA lumea.

— Asta mi-am Inchipuit i eu, spuse Natan deloc impresionat de dezvAluirile lui Amir.

— In plus, sint o unitate de sine stAtAtoare. Nu vei putea

da misiuni individuale. ti vei comunica dorint,ele tale comandantului unitAçii, jar el it,i va aduce rezultatele. Il pot,i Intre

LEUL DIN IUDEEA • 55

ba cum intent,ioneazA sA aplice instruct,iunile pe care le-ai dat. De fapt, tu trebuie sä le aprobi oricum. Ceea ce pot,i face este sA recomanzi ceva sau s soliciti un anume mod de rezoivare.

DacA el este de acord, i Ii consider util, avind In vedere securitatea echipei In primul rind, va proceda aa cum ii recomanzi tu. Amir se IndreptA spre fereastra aflatA In spatele lui Natan. Privind afarA, continuA: DacA, pe de altA parte, vei insista ca ei sA facA ceva ce-i poate pune In mare pericol, va trebui sA apelezi la Mousa ca directorul sA treacA peste comandantul br. Se intoarse cu fat,a la Natan: Ai fntrebAri?

— Pentru moment, nu, rAspunse el. — Voi repeta cIteva din lucrurile pe care ci ic-am spus i In fat,a Intregii echipe, ca sA nu existe neineiegeri. Ii zimbi: Hai sA mergem — i se IndreptA spre uA.

n hol erau paisprezece bArbat,i i femei care stAteau de vorbA. La un capAt al camerei se afla o masA pe care era aezat un bufet rece foarte bine asortat. Nimeni flu-i iuA in seamA

in mod special pe noii venici. — VA rog sA mA ascultati, spuse Amir, plasIndu-se in mijiocul IncAperii alAturi de Natan. Acesta este Natan, spuse ci punind mina pe umArul lui Natan. Toci ochii erau acintici asupra noului venit. lar aceasta, continuA ci, este echipa, prietene. Te vei adresa membribor echipei folosind numere, incepind Cu UflU. ArAtA spre un bArbat malt, de vreo treizeci de ani, care se ridicA in picioare i dAdu din cap. i terminind en numArul paisprezece — i arAtA spre un bArbat cam de douAzeci de ani, scund, dar bine fAcut.

Toi membrii echipei erau tineri. Nici unul flu pArea sA aibA peste treizeci i cinci de ani. Tot,i purtau uniforme kaki deschis, fArA insemne.

— tiu cA vA gindii cA este neobinuit, continuA Amir adresindu-se echipei, sA aducem un strAin In mijiocul nostru, dar aceasta este o situat,ie extraordinarA. AceastA echipA, care poate acciona efectiv in once moment, trebuie sA execute ordinebe lui. Dar, spuse ci de data asta adresIndu-i-se lui

Natan, i tu trebuie sA ii seama dc nite regubi. in primul rind, flu ai voie sA discui clespre nici una din operat,iuniie

56 ictorOstrovsky tale trecute sau viitoare cu cineva din echip. Din motivele pe care t,i le-am expus deja. Clar? Natan iflCUViifl.

— n al doilea rind, continuA Amir, de data aceasta adresindu-se Intregii camere, lant,ul normal de primire a ordinelor flu se va modifica. Natan va solicita toate activitile

operat,ionale de la NumArul unu, care va hotArl cum sA le punA In aplicare. In al treilea rind, informaiile adunate In

timpul acestei operaiuni flu vor fi transferate In computer

ca de obicei. In bc, I se vor furniza lui Natan care le va folosi

cum va considera necesar. TAcu un minut, apoi adAugA: Presupun cA asta-i tot. Acum plec, mA Intorc duminicA. Amir §1 Natan ieirA ImpreunA. — Ai grijA de ei, Natan. i, pentru numele liii Dumnezeu, lasA-i pe ci sA aibA grijA de tine. Sint nite profesioniti de mIna intli. A! Trebuie sA te imbraci situ in kaki.

— Sigur, spuse Natan. Cum rAmIne Cu transportul? AdicA, cind vreau sA ies de aici?

— Nu-t,i fA griji. Cere-i NumArului unu once ai nevoie.

— Inca ceva. Qnd am terminat, am trecut printr-un sistem de recunoatere a vocii? — Da, zimbi Amir. lar vocea ta este deja InregistratA, aa cum probabil presupui. Acum de ce dracu mA mai ii aici?

— in regulA, spuse Natan. Ne vedem duminicA. RAmase pentru citeva minute in afara camerei verzi, fumInd o t,igarA. AceastA operaØune era o experient,A total nouA pentru el. Auzise doar discutindu-se despre echipele Kidon, In general In mod foarte circumspect. Oamcnii cu care trebuia sA lucreze acum ucideau cu singe rece, ceea cc lul Ii era complet strAin. Ucisese i el pe vremuri, chiar de

mai multe on, clar asta se petrecuse in focul Iuptei. Ii dAdu brusc seama cit de absurd era sA Incerce sA justifice un stil de ucidere a inamicului fat,A de altul. Nu metoda ii denanja ccl mai mult, ci faptul cA inamicul era un soldat ca i el, gata sA moarA din momentul in care a imbrAcat uniforma militarA.

Natan incercA sA se adune, impingind gindurile astea In ungherele cele mai ascunse ale minii sale, acopenindu-le cu

LEUL DIN IUDEEA • 57

un voal nevAzut. Se va gIndi la toate aceste lucruri altä datA. Acum era timpul sA InceapA operaiunea. PrezentArile s-au fAcut tntr-o atmosferA de politee rece. Cci nouA bArbai si cele cinci femei flu erau deloc IncIntai sA facA cunostintA cu Natan. and au terminat cu formalitAile, Natan ii invitA pe NumArul unu In biroul sAu pentru o scurtA punere In temA. DupA ce i-a dat cIteva detalli referitoare la operaiunea in curs, fArA a-i explica cum fuseserA obt,inute informat,ille i fArA a face vreo referire la cadrul mai amplu a! problemei, Natan ii dAdu NumArului unu o paginA din dosar, subliniind cA adresa lui Halim flu mai fusese confirmatA de

peste o sAptAmInA. — E posibil, spuse Natan, sA flu mai fie acolo. Dar, deocamdatA, este singurul nostru fir pentru a ajunge la terori ti, aa cA este vital sA-l gAsim. Nimic din toate acestea nu-l tulburarA pe NumArul unu. — Dc cc flu trimit o echipa restrInsA sA verifice adresa i sA vadA dacA Halim mai este acolo? DacA este, vor afla cc

program are. DacA nu, vom Incepe sA-l cAutAm. Astfel, vom putea face planuri pentru aqiunule viitoare fArA sA pierdem prea mult timp. — SunA bine.

— Pot fi gata de plecare intr-o orA sau douA, spuse NumArul unu. Am nevoie de aprobarea ta scrisA. Natan incuviinA i, dupA plecarea NumArului unu, 11 anun A pe Mousa, spunIndu-i i cA flu trebuie sA se atepte sA fie sunat pentru once fleac. — E treaba ta, spuse Mousa. Dar, dacA ulterior se dovede

te cA ar fi trebuit sA mA intrebi, tu eti cu fundul in baltA! NumArul unu se intoarse dupA douAzeci de minute. — Doi dintre noi vor pleca cu avionul de Viena peste trei ore, Ii spuse lui Natan. 0 a treia persoanA va pleca separat i ne va lAsa la aeroport. DupA schimbarea documentelor, vor pleca cu tot,ii Ia Atena, cu pnimul avion. — Nu tii care? — Se poate schimba i, oricum, flu vor cAlAtori ImpreunA. Doi vor merge ca un cuplu, ian a! treilea va cAlAtori separat. Dc indatA cc ajung Ia Atena, ne contacteazA. DacA 11

58 ictorOstrovsky gäsesc pe acest Halim, vor astepta ordinele. Mai ai nevoie de ceva deocamdat?

— vrea sä plec, spuse Natan IntinzIndu-i ordinul scris pe care-i pregAtise. — AfarA te asteaptA o mainä. Numru1 unu ii dädu o uniformä kaki i un avertizor sonor. — In caz cA avem nevoie de tine. — Multumesc. Pe mime.

7 KFAR-SIRKIN 7 SEPTEMBRIE ORA 9:45

A doua zi dimineaA, NumArul unu primise confirmarea cA Halim locuia IncA la adresa cunoscutA.

— E un mic apartament cu vederea spre Clubul de iahting din golful Torkolimano, In partea de sud-est a Pireului. Apartamentul este Inregistrat pe numele unel companii navale. Cred cA e o locuint,A conspirativA. — Ce te face sA crezi asta?

— F doar o intuiçie. — OK, dar dacA vreau sA-l rapim i sA-l aducem aici? NumArul unu ridicA un dosar aibastru pe care-i inea In mInA 0 spuse: — E simplu. Aducem un mic iaht la club, ii punem somnifer in uzo , pe ritm de bouzouki, ii incArcAm In barcA i am ters-o. Practic, este mull mai uor decit ceea cc am fAcut cu Vanunu. AdicA, distant,a e mai micA, jar tipul stA chiar pe malul mArii, gata sA fie InfAcat. — SunA bine, dar flu spune hop pînA n-ai sArit. Inainte

de a-i rApi, vreau sA §tiu cc pune Ia cale. II aducem aid i IncercAm sA-i stoarcem nite informaii, doar dacA flu face nimic deosebit. Dar, dacA 1ocuiete Intr-o casA conspirativA, atunci InseamnA cA e implicat intr-o operaiune, aa cA e mai bine sA stAm deoparte i sA ateptam pete1e ccl mare.

60 ictorOstrovsky — Cum vrei, spuse Numrul unu. — Ce-ai In dosar ? Intrebä Natan.

— E planul pentru Atena. Avem unul aproape pentru fiecare oras din lume. Numrul unu ii intinse dosarul lui Natan.

— Asta economisete o gramadä de timp. —Da.

— Vreau sà te gIndeti la un plan, pentru cazul c ne hotArim sä-l rapim, spuse Natan, rAsfoind dosarul. Aa, vom fi gata oricind de act,iune. Exist un singur impediment...

— Intotdeauna cxist cite un impediment, spuse NumArul unu ridicind din umeri.

— Totul trebuie sA fie perfect. Nu putem tolera nici cea mai micA greea1A. DacA dAm gre, pierdem inta principalA flu mai punem mina pe individ niciodatA. — PAi, pentru Inceput, ii putem instala un microfon in camerA, sA-i interceptAm convorbirile telefonice. Asta se poate aranja chiar azi, dacA iese din casA. Ne trebuie doar trei minute.

— In regulA, spuse Natan. Deci cInd? NumArul unu zimbi:

— Tu nu pleci nicAieri. AdicA poi pleca oriunde vrei, dar flu impreunA cu noi. — i cc dracu sA fac intre timp? — Stai aici cu NumArul nouA i ateptai veti de la noi. Te 1in Ia curent cu fiecare micare i-mi vei da acordul tAu dacA e necesar.

Fund ofier combatant de multA vreme, Natan tia din proprie experienA cA nimeni flu vrea sA aibA pe cineva PC cap in timpul unei misiuni. N-ar fi prea multe de fAcut in Grecia. i se vAzu nevoit sA recunoascA cA ar avea o perspec. tivA mai clarA asupra Intregii operat,iuni dacA rAmInea pe bc Ce-i drept, depinzInd exclusiv de exactitatea faptelor rapor. tate de NumArul unu.

— Bine, spuse Natan. i cum aide gInd sA mA ii la curent? — 0 sA vorbesc cu tine la telefon. ZImbi vAzmnd faa surprinsA a lui Natan. Nu te ingrijora. Telefonul va fi instalat In aa fel Incit numal tu sA-1 poi folosi. Peste douA zile, vom avea

LEUL DIN IUDEEA • 61

un iaht In port, transformat In centru de control. Deocamdata, unli dintre noi vor sta Ia hotelul Grande Bretagne din Atena, jar ceilalçi, la Hilton. Doar ne dam drept turiti canadieni bogai.

Duminica, pe la ora ase dupa-amiaza, avertizorul sonor ii chem pe Natan i pe NumArul nouà In camera de comunica ii. — Salut, se auzi o voce cu inflexiuni metalice din difuzorul

Incorporat In pupitrul de com&ndà. — NumArul unu ? Intrebä Natan.

— Ce repede uitâ omul, sosi raspunsul. Da, eu sInt. Ti-am f)US omul sub urmArire. Noaptea trecutA i-am instalat microfonul, cit a fost plecat In Plaka sà se distreze. — Ai aflat ceva pina acum? — Nu cine tie ce. S-a Intors pe Ia douA CU 0 tIrfA care-a rAmas la el pIna dimineata. Pot sA-ti spun doar CA C foarte

zgomotos cInd face dragoste i am i benzile ca probA. in rest ninfiC, Cu excepia unui mesaj care a sosit pe la unsprezece. A fost livrat de un serviciu de mesaje, dar nu tim despre ce e vorba. Tipul a ieit imediat i a dat telefon de la restaurantul situat In subsolul clAdirii.

— Credeam cA are telefon in apartament, spuse Natan.

— Are, dar este foarte precaut cu vorbitul Ia telefon. in rest, flu se ferete. Vreau sA-i spun cA i-l pot aduce mIme In biroul tAu, dacA-l vrei.

— Nici flu te gIndi la asta. — Glumeam. Nu te agita. Am pus un mic dispozitiv de ascultare la telefonul restaurantului. Din fericire, cablul de

iclefon trece prin toaletA pInA In curtea din spatele clAdirii, aa ca a mers uor. — i ce-ai aflat?

— IncA flu prea multe, cAci nu e singurul care folosete clefonul. Avem o bandA plinA cu greacA. A dat un telefon la tin numAr local, dar nu i-a rAspuns nimeni. Natan auzi o voce adresindu-se NumArului unu, care-i spuse: Stai puØn! E din iiou in restaurant. Te sun mai tirziu. Si Inchise telefonul.

62,VictorOstrovsky Natan aprinse o t,igar, apoi Incepu sä loveascA cu bricheta in masä, de parcA ar fi vrut sä facA timpul sA treacä cit mai repede. Telefonul sunA din nou. — OK, spuse Numrul unu. Avem ceva. Halim a vorbit cu cineva la Paris. Au vorbit In arabä. Am numArul i-1 poi verifica prin computer. Nu au folosit nume In conversat,ie. Tipul din Paris i-a spus c sosete la Atena peste doug zile — adicA pe zece —, jar Halim i-a propus sA locuiascà el, ca sA flu fie obligat sA se inregistreze la hotel. — Aitceva? — Asta-i tot. Ce vrei sä fac in continuare?

— Tot cc faci i acum. SA sperAm cä lucrurile continua aa. Pmnà acum, se pare cA am avut noroc. — Zi-i cum vrei. Eu cred cA norocul flu are nimic dc-a

face cu asta. Oricum, cleocamdat stm deoparte. Iahtul sosete mime si atunci vom avea o linie directA cu tine. Ii trimitem nite fotografli ale clAdirii i ale tipului care vine aici. Sper sA fie un pete mare. Poate c-ar merita sä t,i-i aducem pe amindoi acolo. — Sper s n-avem necazuri cu guvernul care vrea sd-i scoatA pe palestinieni din sarA, flu sA-i aducA. RiserA amIndoi.

— OK, spuse NumArul unu. Vom trAi i vom vedea.

Intre timp, dA-mi-o te rog pe NumArul nouA la telefon. Vreau sA-i transmit un fax pentru tine cu numArul de Ia Paris o transcnere part,ialA a conversaØei. DacA ai nevoie de ceva, mA gAseti aid. NumArul nouA se ocupA de asta. Adio, amigo. Natan ii intinse telefonul i se Intoarse in biroul sAu. Lucrurile Incepeau sA capete contur. i, indiferent ce credea NumArul unu, Asta era noroc. Ceva urma sA se intimple, jar ci avea un bc rezervat in rindul 111th.

Amir i Mousa sosirA spre searA. Mousa parea IflcIntat de felul In care evoluau lucrurile, dei Natan ii simea foarte tensionat. Qnd rAmaserA singuri pentru citeva clipe, Mousa Ii reaminti de important,a descoperirii trAdAtorului. — DacA nu scapAm de el, nu vom putea face absolut nimic. Nu putem funct,iona cu un agent infiltrat Intre noi.

LEUL DIN IUDEEA • 63

— SInt de acord, dar deocamdat flu putem face nimic aitceva decIt sà ateptAm. Vreau sA spun, mergem pe firul 1sta i ateptm, pina cInd primim informat,ii de la Foul Play. — Aa zici tu, dar I dai seama ce se Intimplà dacA Shahackul aflA ceva?

— Mousa, flu pot face decIt un pas dupA altul. — tiu. Probabil cA mi-e teamA de ce vom afla. Practic, ii cunosc personal pe toçi cei care lucreazA In Mossad, jar unul dintre ei este trAdAtor. Cineva In care am Incredere. La dracu,

toatA chestia asta e impuitA.

DAMASC 10 SEPTEMBRIE ORA 10:45

Karl era aezat Intr-un fotoliu imens, in faa unui impozant birou din mahon, la care stAtea omologul san sinan. Ca ef al serviciului de operaiuni active din Muchabarat — Securitatea sinianA —, Fuad avea un birou decorat

fel ca al directorului sAu. Era unul dintre cci mal puternici oameni din Siria.

malt de 5,2 picioare i cintArind 140 de livre, flu era defel impresionant, dar oricirie intra in contact cu ci Ii dAdea seama imediat cA avea de a face Cu Ufl individ extrem de abil. In acest moment, ochil mi strAlucitori erau at,intit,i asupra lui Karl. Fuad se lauda in faa prietenilor säi cA-i putea da seama

dacA cineva minte dupa expresia feei. Subordonaii lui povesteau o intimplare cind Fuad 0-a dat seama, privind un om, ca mint,ea 1-a impucat in cap fara ezitare, chiar acolo in birou. Unii chiar arätau o micA urmä in perete, In locul unde pAtrunsese glont,ul. Toate acestea ii sporiserä reputaia pe care i-o construise Cu atita grija. — i de ce vrei sä tii exact motivele solicitArii noastre? Ii intrebA Karl. Ti-am dat o listA de oameni de care vrem sA scApAm i te-am angajat sA te ocupi de asta. Te plAtim bine, deci flu Ineleg cc mal vrei.

LEUL DIN IUDEEA • 65

— Ei bine, domnule, spuse Karl aplecIndu-se putin peste birou, dupA cum vedei, mA ocup de mult timp cu astfel de probleme ImpreunA cu seqia mea specialA... — DacA flu greesc, flu mai lucrezi In domeniul Asta. Vocea lui Fuad era plinA de sarcasm. i incA flu sInt sigur CA Putem avea Ineredere in tine. Va trebui sA ne oferi ceva timp ,ji dovezi. — Pot sA accept asta, Cu toate cA v-am dat deja c1iva ageni sioniti, dacA vA amintiçi. Dar trebuie sA aflu eel put,in cc rezultate vreti sA obinei din aceastA activitate. Fuad se ridicA In picioare i se apropie de fereastra arcuitA cc dAdea spre curtea interioarA a clAdirii. Cu spatele la Karl, intrebA:

— CIt de specific sA flu? Ii vreau pe aceti oameni rnori, scoi din Joe, finito, kaput.

— In regulA, dar cine trebuie sA plAteascA oalele sparte? 1)oar flu vrei sA fit,i arAtai cu degetul, mai ales acum cind lncercaçi sA vA gAsit,i un adApost confortabil sub umbrela americanA ? Dc asiA datA, vocea lui Karl avea o urmA de sarcasm.

BArbatul scund flu avu nici o reacçie. Se intoarse spre Karl i-i spuse: — Tu fA- treaba. N-ai Inceput sA formezi un anumit grup palestinian? — Ba da.

— i atunci care-i problema? — Nu pot garanta cA totul nu va indica direcia Damasc. — AteaptA, spuse Fuad. RidicA receptorul i ceru IcgAtura cu cineva care-i era evident superior in grad. DupA iscurtA conversaie inchise i se Intoarse spre Karl: Ceea cc (brim noi e foarte simplu : vina trehuie sA parA a Israelului.

— Imi imaginam, spuse Karl zimbind. — Bine, dcci totul c-n regulA.

— Da, dacA ineleget,i CA va trebui sA folosim echipa paIcstinianA drept momealA. i, atunci cind prezena ci nu va iiiai fi necesarA, vor fi eliminai cu tot,ii In timpul sau imediat iltipA operaiune.

+VictorOrosky — Am sA-i dau de §tire ce-am hotárIt, spuse Fuad dupà un minut de ezitare, dar pentru moment, acesta trebuic s fie modul de abordare.

— Cum rAmIne cu omul tu, Nazir, cum 11 numeti tu? Am lucrat cu el in ultima vreme. El este cel care-i organizeaz PC palestinieni. — Ce-i cu el ? I1,i face probleme? — Nu, deloc. Dar dacà echipa sa va fi eliminatà, e foarte posibil sA fie i el. — ProcedeazA cum crezi de cuviinA ca sä atingi obiectivele pe care i le-am indicat. 0 sä te anuni, ce-am hotärIt in legàturA cu Fox. Karl Ii puse miinile pe birou i spuse: — DacA vom sacrifica echipa palestinianului, voi fi nevoit sA folosesc o echip de rezervä din fosta mea reea, cu care sA pot finaliza operaiunea. — Te referi Ia lista cu oameni pe care mi-ai dat-o pentru verificare?

— Da, rspunse Karl. — Atunci, spuse Fuad, aa sä faci. Ei sInt deja pe lista de

platA. Ii putem pune la treab. Mai e ceva? — Nu, nu cred. Karl se ridicA i se indrept spre uà. Se Intoarse sä-i ia la revedere, dar omuleul scund era cufundat in examinarea rapoartelor.

9 KFAR-SIRKIN 10 SEPTEMBRIE ORA 15:15

Natan era complet absorbit de un teanc de hlrtii aflate pe birou, cInd avertizorul sonor intrA in

functiune. Incerca s deducA modelul activitAi,ilor teroriste sprijinite de est-germani. Dei arhivele Mossadului Ii furnizaserA mai multe informaii decit sperase, singurul numitor comun pArea sA fie lipsa oricäruia. — La dracu! exciamA el, aruncind un dosar in cutia de

carton din care-i scosese, i se indreptA spre camera de comunica1 ii. and ajunse la telefon, o gisi pe NumArul nouA deja acolo.

Ii intinse receptorul. Numärul unu Ii spuse cA iahtul fusese deja amplasat la Limini Marina. Dc la hubloul cabinei, se putea urmäri foarte

bine balconul apartamentului lui Halim, uor de identificat dupA copertina roie. — Tocmai a sosit prietenul lui Halim, ii spuse Numarul unu. Acum iau masa Ia restaurantul de la subsol. Am fcut

cIteva poze bune cu amIndoi. Sper ca dupA aceea sA se IntoarcA In apartament, ca sä-i putem auzi. -— Nu poçi trimite pe cineva sA stea 1Ing ei In restaurant? Nu! exciamA Numru1 unu indignat. Nu pot sA-mi deconspir un agent pentru atita lucru. E prea devreme sä in-

68 ictorOstrovsky tre in joc. Trebuie sA mai ateptAm pInA urcA Inapoi i s sperAm cA totul va merge bine. — Cred totui c-ar trebul sA trimit,i pe cineva acolo. Dc ce sA flu deconspiri un om PC care sA-I fo1oseti mai tIrziu, Intr-o pozit,ie In care sA flu poatA fi vAzut? — Tu hotArAti. Pot trimite pe cineva In mai puin de cinci minute. Dar cInd iese, ne intoarcem cu tot,ii acasA. El, cc facem?

— Alternativele tale sint absolut Imput,ite, mormAi Natan.

— Imi pare rAu, dar asta-i situat,ia. AscultA, cum urcA In apartament, fac legAtura direct cu tine. Aa o sA auzi convorbirea pe viu. Linia e sigurA, flu avem probleme. — Ba da, e o problemA, insistA Natan. Nu Ine1eg o iota arAbete. — NumArul nouA vorbeste araba. hi va face o traducere

simultanA. Deschide interfonul i vei asculta amIndoi prin difuzoare. VA sunAm cit de curInd, aa cA rAminei pe poziii. tnchise.

— Vrei sA-ti aduc ceva de mIncare? o intrebA Natan,

Era teribil de frumoasA i se abiinea greu sA flu se holbeze la Ca. — Nu, mulumesc. regim, Ii rAspunse ea zimbind. — G1umeti, flu ? ProfitA de ocazie s-o priveascA in voie. Aa minunatA cum eti, eti probabil In pericol constant s nu fii omoritA de celelalte femei.

Ea rise. IndreptIndu-se spre scAn, Natan ii fAcu semn cii avertizorul sonor.

— CheamA-mA, dacA ne contacteazA inainte sA mA

Intorc. Eu nu Øfl nici un fel de regim. Un sfert de orA mai tirziu, avertizorul sonor intrA din

nou in funcØune, Natan se Intoarse imediat In camera de comunicat,ii. NumArul unu i ceilalçi membrii ai echipei ii urmAreau de pe iaht pe cci doi care ieiserA din restaurant i traversaserA strada spre marginea apei, unde stAteau acum privind ambarcaiuni1e din port. — Se uitA direct la mine, spuse NumArul unu. Stau sprijinii de balustradA i se uitA la barca de lIngA noi. Nu-mi

LEUL DIN IUDEEA • 69

place. E prea aproape. Vorbea incet de parcä s-ar fi temut sA flu fie auzit de cci doi. — Nu auzi cc vorbesc ? intrcbá Natan.

— Nu. Cine i-ar fi imaginat cä o s vinA lIngä barcA? Sigur flu vrei sA si-i aduc acolo ? Pot s-o fac intr-o clipA. — Am mai discutat chestia asta. Dar, la dracu, a vrea sA aud cc mA-sa discutA acolo.

— AteaptA, spuse NumArul unu. Halim aratA ceva spre clAdire. Se Intorc i o iau din nou spre restaurant. DacA se fntorc acolo, trimit pe cineva ca sA... nu, stai, tocmai au trecut de restaurant i... da, se Intorc acasA. Trebuie sA ajungA in apartament In vreo trei minute, aa cA te conectez la microfonul de acolo. DacA vrei, poi sA vorbeti cu mine in timp cc asculti. OK, ii dau drumul. Se auzi un declic, apoi 1inite, In afara unui zgomot constant, monoton. — Ce se aude ? intrebA Natan.

— Probabil un deteptAtor, rAspunse NumArul unu. Am instalat microfonul sub masa de toaletA si mai tIrziu Halim a

pus ceva care ticAie pe Ca. TrecurA cIteva minute de 1inLte tulburatA doar de ticAitul ceasului: atmosfera era stranie, aproape irealA. Se auzi o

cheie rAsucindu-se In broascA i o revArsare bruscA de voci. NumArul nouA Incepu o traducere simultanA. — Doreti put,inA cafea 7 IntrebA Halim. — Da, mu11umesc, cu cardamom dacA se poate, rAspunse musafirul. — Desigur. Se auzirA clinchete de vase i apa care curgea.

— Servete-te cu put,inA baclava, ii invitA Halim. E aproape la fel de bunA ca aceea pe care-o face Tank la Nablus. Linitea era IntreruptA doar de zgomotul sorbiturior celor doi, din cafea.

— E foarte bunA, spuse vizitatorul, jar baclavaua este excelentA.

— Ti-am spus, Allah fie binecuvIntat cA-n sara asta gtseti tot ccii poftete inima. — Nu te instala prea confortabil aici, prietene. GIndete-te cA fraii notri suferA i stA in puterea noastrA

Z0.YkctorP.y..s.icy sA-i ajutAm. Ar trebui sA ne ferim de confortul care ne poate slAbi fori,a cu care sA ridicAm sabia la momentul potrivit. — Ai cireptate, dar cc sA faci in ateptarea momentulul actiunii? Avem o activitate atIt de restrinsA si acum CU negocierile

de pace, nici flu tiu ce ne rAmine de fAcut? — UitA pacea. Uit-o! Asta flu e treaba noastrA. Nu trebuie sA uitAm de adevAratul duman, ccl care ne-a furat de sub picioare pAmIntul strAmoilor, jar noi am fugit care incotro, ca nite 1ai, lAsind femeile sA-1 apere. i acum, unil vor sA discute cu ucigaii frai1or notri i sA negocieze cu ci. Trebuie sA-i omorIm pe cei care au venit la noi cu vorbe meteugite i au implintat sabia in inima nat,iunii noastre. — Deci cc avem de fAcut? — Ai controlat locul Asta sA vezi dacA e curat?

— AdicA dacA flu sint microfoane 0 alte chestii din astea? — Da, rAspunse musafirul, IncepInd sA-i piardA rAbdarea. — Cine sA punA ceva aici ? Nimeni flu tie de locul Asta! — Nu despre asta-i vorba. Ti-am spus sA controlezi. Al cofitrolat?

— Sigur cA da. Natan ii auzi pe NumArul urni i echipa lui rizind. — Lucrurile Incep sA prifldA contur, spuse vizitatorul. Vreau sA-i aduni pe oamenui notrii. Eti in legAturA cu ci?

— Da, sifit toçi In Cipru i ateaptA. Vorbesc cu ci din douA-n douA zi[c.

— Uite o listA cu apartamente ca Asta. Vreau sA Ic umpli Cu proviZil. DupA cc termini, trebuie sA-i chemi din Cipru §1 sA-i instalezi in apartamente. SInt cinci apartamente disponibile pentru ci. SA flu ifistalezi pe nimeni aici, pe Asta ii Ønem ca centru de control. Fiecare grup trebuie sA stea separat de celelalte, jar oamenii flu au voie sA vorbeascA uflul cu altul

dacA se Intilnesc pe stradA. 0 sA aduc o nepoatA dc-a mea ca sA fie omul de legAturA ifltre voi. 0 sA stea aici, cu tine, jar tu o sA ai mare grijA de ea. — Toate astea o sA coste o grAmadA de bani. Dc unde fac rost de ci?

LEUL DIN IUDEEA • 71

— 0 s-t,i dau cincizeci de mu de dolari peste cIteva zile, Inainte de a pleca. De IndatA ce primeti banii, trebuie sä Incepi sA organizezi totul ; apoi atepi ordinele mele. — Ce avem de fcut?

Natan se aplec puin In fat,A: fäcuse asta din reflex, cci dac vizitatorul rAspunclea la Intrebare, asta ar fi insemnat un mare pas Inainte fârA nici eel mai mic efort. — Ce-i cu tine? vocea tipului era acum furioasä. N-ai aitceva mai bun de fAcut decit sA mA tot Intrebi? T se va spune la timpul potrivft. Tu i oamenii tAi ai fost antrenai in toate tehnicile de luptA i distrugere posibile. N-ar trebui sä existe vreo misiune pe care sA n-o puteØ indeplini. — N-am vrut sA spun asta. Vizitatorul pArea cA se Infurie din ce In cc mai mult. — Ce important,A are cc avei de fAcut? E ceva cc n-a1i face?

— Nu, Nazir, frate. Fac tot ce-mi ordonA Fox, la fel i ceilalt,i. Pot sA jur asta pe mormIntul mamei mele.

— NiciodatA in viaa ta sA flu mai spui aa. lne1egi ? Tipul era furios de-a binelea.

Natan aproape cA sArise de pe scaun auzind cuvIntul Fox, dIndu-Ø seama cA-i avea pe eful Intregii operaiufli... in palmA. tia CA oamenii lui 11 pot prinde oricind! TentaØa de a-i spune NumArului unu sA punA mIna pe ci era extraordinarA, dar Natan tia cA era posibil ca Fox sA nu fie de fapt eful operaiunii. DacA lucrurile stAteau intr-adevAr aa i-l rApeau prea devreme, ar fi putut compromite totul. — SA sperAm cA-i vei aminti asta, continuA Nazir. Nu vreau sA flu obligat sAli dau o lecie. FAcu o pauzA In care nu se auzi decIt ticAitul ceasului deteptAtor. Apoi vorbi din nou: 0 sA rAmIn aici cu tine incA cIteva zile, Halim. Apoi Içi dau banli i te las sA aranjezi lucrurile cum am plAnuit. Sper sA am timp sA p1cc Intr-o micA vacanA pe una din insule. A vrea sA mA odihnesc i sA nu mai fiu tot timpul obligat sA privesc peste umAr.

— PInA atunci, cu ce-Ø pot fi de fobs? Ti-au fAcut planun de cAlAtorie?

72 ictorOqvsky — Nu IncA. Atept sA vAd cc se mai intImplA. Totul de. pinde de nite informaii PC care le atept de la un prieten. i IncA ceva: In limp cc voi fi plecat, te va contacta probabil

nepoata mea. E de incredere i vorbete engleza, franceza i araba. Ai grijA sA nu-i lipseascA nimic. Ii voi explica eu totul

cInd mA intorc. Vorbim despre asta mai tirziu. Pe la apte, cei doi hotArIrA sA iasA In ora sA se distreze i sA ia masa. — Au ieit din clAdire i acum ateaptA un taxi. BAnuim unde se due, aa cA flu-i mai urmArim, spuse NumArul unu. — E-n regulA, confirmA Natan. — Uite, tocmai au luat taxiul.

KFAR-SIRKIN 11 SEPTEMBRIE ORA 8:25

Imediat dupA micul dejun, Natan urcA scArile ce duceau Ia camera de comunicaii. Se bucurA sA 0 gAseascA acolo pe NumArul nouA. Avea pärul prins intr-o coadA de cal

cu o clamA de lemn. Ii vAzu apoi gitul lung §1 delicat. Simi cum ii InvAluie o cAldurA in tot corpul privindu-i sinii tan i ascutfti sub tricoul decoltat, apoi picioarele lungi imbrAcate Intr-un ort kaki. Ea Ii aruncA o privire amuzatA. Stinjenit, Natan se fortA sA-i mute privirea in altA parte. — Nu iei micul dejun ? o IntrebA el. — Ba da, ii rAspunse ea rizind. Am mincat acum o orA. — Ce se mai intimplA cu Abott i Costello? — Dorm. S-au Intors pe la douA i jumAtate. Se pare cA Halim s-a imbAtat, jar Nazir flu a fost incIntat defel. Pentru

moment, tot ceea ce putem auzi este sforAitul Iui Halim. Natan adusese transcnierea conversatiei de ieri dintre

Halim i Fox i 0 reciti, ca sA se asigure cA flu-i scApase nimic important. NumArul nouA Ii intinse receptorul. Era Amir. — Ei, cum merge treaba acolo? — Bine, rAspunse Natan. SIntem mai norocoi declt credeam.

74+VictcOrosky — Asta in ceea ce te privcte, chicoti Amir. Totul e In regulA cu Numärul nouä 7 Te-ai Indrgostit deja? Natan zImbi, InelegInd foarte bine Ia cc se referea Amir. — Dac flu vrei ceva anume, prietene, o sä Inchid. — Voiam doar s ma asigur cä totul merge bine. Pc curInd. FärA sä mai atepte vreun räspuns, Arnir Inchise telefonul. Natan continua sä citeasca.

and se trezi Halim — dupa vreo orä —, Nazir Incepu s se plIngA de comportarea lui din seara precedentA, de faptul c Halim se ImbAtasc i fAcuse scandal Ia barul unde fuseserA. Halim Ii explicA cA dorise sA aducA acasA ccle douA fete pe care le cunoscuserA, crezInd cA se vor distra bine cu toii. Auzind asta, Nazir se Infurie:

— Erau nite ttrfe, ya maznum. Ce-i cu tine? Nu tii cA sInt pline de boli ? i cc fel de bArbat eti tu, dacA trebuic s p1Ateti ca sA te culci Cu 0 femeie? Eu trebuie sA flu plAtit, flu sA plAtesc pentru asta ! i o t,inu aa agasant i plictisitor. — Dar... Halim, reui cu greu sA-l IntrerupA, la antrenamente ni s-a spus sA folosim prostituatele. Aa flu ne implicAm Intr-o relaØe care ar putea periclita Indeplinirea opera1iunii. — Bine, e-n regulA in ceea cc te privete. CIt despre mine, o sA-mi gAsesc o turistA. Asta-i cea mai bunA combina ie! Azi e aici, mime a plecat. i, dacA reuesc sA mA cuic Cu o americancA, e chiar i mai bine.

— In cazul Asta, spuse Halim, de cc nuji gAseti o evreicA? Te distrezi i-i faci i datoria. Cci doi pArurA foarte amuzai de aceastA posibilitate. Natan Incepu sA punA cap Ia cap informaiile obinute

pinA-n prezent. Ii voia pe Nazir foarte mult, dar in primul rind trebuia sA se asigure cA tipul avea toate rAspunsurile. Mai era Inca timp, cAd Nazir deocamdatA flu pleca nicAieri. Natan spera cA prada lui va capAta informaiii suplimentare, iar atunci cind va fi pe punctul de a Intreprinde ceva, sA-l facA sA disparA fArA urmA. Vocea lui Nazir se auzea tare acum:

— MA duc sA fac un du, apoi trebuie sA dau un telefon.

LEUL DIN IUDEEA • 75

— DacA pleacA, vreau sA-l urmArit,i, spuse Natan. SIntet,i pregAtit,i?

— ii urmArim de la distant,A, dar dacA Incepe sA-i ia rnAsuri de precauie, 11 lAsAm sA se ducA. incA flu intenionez sA sacrific un om pentru ci. — OK, IncuviinA Natan. Timp de cIteva ore, flu sosirA prea multe informaii. Natan se dusese In biroul sAu i tocmai mInca un sandvici cInd NumArul nouA Ii transferA un apel. — Ai Inceput sA te simi dc-al casei? IntrebA NumArul unu, a cArui voce suna IncA i mai metalic decIt In incAperea de sus.

— Era i timpul sA suni. Ce se IntImplA ? Natan se impacientase. Faptul cA era obligat sA stea inactiv i sA conducA operaiunea de la distant,A incepuse sA-1 scoatA din sAnte. — Nu cine tie cc. L-am urmArit pe Nazir azi dimineat,A, cInd a ieit In ora. Nu i-a luat mAsuri speciale de precaut,ie. — Ce-a fAcut?

— A mers pIna in centrul Atenei ca sA-i dea telefonul. Convorbirea a durat cam douAzeci de minute. A folosit un

Lelefon public, din piat,a Omonia. N-am putut intercepta convorbirea i nici n-am putut identifica numArul Ia care a sunat. Apoi s-a plimbat. PArea bine dispus. DupA cc a cAscat gura Ia vitrine, a luat masa, Vrei sA stii ce-a mincat?

— Cred cA poçi sA treci peste asta, spuse Natan, dacA flu se pare relevant. — Nu in mod special. Asta-i tot pentru moment. — Tine-ma la curent, spuse Natan i inchise. Natan se duse la bucAtAnie i fAcu cafea proaspAtA. NumArul nouA Ii zimbi, vAzind cA toarnA in douA ceti. Apoi Ii apninse o igarA i se aezA. RAmaserA acolo in 1inite aproape o orA, ascultInd ticAitul

hipnotic al deteptAtoruIui lui Halim §i nite muzicA arabA de Ia aparatul de radio rAmas cleschis. — MAscAricii Atia doi se Intorc, ii anunA NumArul patru de pe iaht. 0 sA-i putei auzi In douA minute. — SInt pe recepie, anunt,A Natan.

76+YictorOstrovsky La inceput, conversaia a fost neinteresantA, pInA-n momentul In care Halim spuse: — Cobor la restaurant. Vrei sä ma Insot,eti? Vocea !ui era profund nefericita. — Ce-i cu tine? ArA1,i de parc ti-a tAiat cineva chestia si a aruncat-o la clini.

— Nu, ya afendy. Dar simt cä te-am ofensat cumva. Mile! flu Int,eleg de cc te pori aa cu mine, dupä tot ce-am Indurat — Yah ebkeh alek bekah. Nu te mai miorlAi ca un copil. Esti barbat site tratez ca atare. Daca asta Inseamnà sali vorbesc cu duritate, atunci aa fac. Amintete-ti cä flu sIntem membrii vreunui club de provincie. SIntem luptatori pentru libertate 0 Intreaga lume se teme de noi. Sintem singura sperana de libertate a poporului nostru. Nu te mai lamenta si du-te sA mäninci ceva. Vin si eu in cIteva minute. —OK

— Trimite pe cineva la restaurant ! Øpa Natan In receptor. — Am un om pregätit, spuse NumArul unu. — DacA dA vreun telefon, poi sA identifici numArul? — Da, iar dacA e interna1ional e i mai uor. Trebuie sA-i cearA telefonistei legAtura. N-avem de fAcut aitceva decit sä ascultAm cum Ii dicteazA numArui pe care-i solicitA. — Grozav! Natan devenise agitat.

— Omul meu e pe poziie. — Au ajuns deja acolo ? IntrebA Natan. — Tocmai au ieit din apartament. UrmA un moment de linite, apoi NumArul unu confirmA : Sint in restaurant. Ii fac semn omului meu sA intre.

— Asta InseamnA cA avem un om mai puçin pentru restul operaiunii ? intrebA Natan. — Nu neapArat. Are barbA. Poate sA renune Ia ea mai tIrziu, dacA trebuie sA yin In contact nemijiocit cu cci doi. lar dacA lucrurile se precipitA, 11 schimbAm cu NumArul nouA. Cc-i drept, flu aratA aa minunat ca ea, dar face treabA bunA. — OK, Natan ii zimbi fetei i continuA: PoØ sA vezi cc se-ntImplA in restaurant? — Nu, e destul de Intuneric InAuntru, iar afarA e soare. E dificil.

LEUL DIN IUDEEA • 77

— Imi faci legätura direct? — Nu pot. Omul meu are un sistem special de Inregistrare. Va trebui sA-1 atepi s iasA. Dar mA poate anunt,a cu ajutorul unui avertizor sonor dacA se duce la telefon. Asta 0 sAauzi.

Nu se intImplA nimic In urmAtoareie douAzeci de minute, apol se auzi un semnal puternic. — Se duce la telefon, spuse NumArul unu. Citeva secunde mai tIrziu, Natan i NumArul nouA Ii auzirA pe Nazir formind numArul. Telefonul era pentru o suburbie a Beirutului, cunoscutA ca fund seciune musulmanA. DupA al doilea apel, rAspunse o voce gIjIitA, care se InviorA imediat ce-i recunoscu pe Nazir. Era evident cA vorbea cu rudele lui. DupA amabilitAi1e de rigoare, Nazir ii binecuvIntA i fu binecuvIntat la rIndul lui cu nesfiritA sAnAtate i ocrotire a iui Allah, apoi, scuzIndu-se, o ceru pe Latifa. Fata ateptase probabil lingA telefon, cAci rAspunse imediat. Conversaia a fost scurtA i la object. Evident, cci doi discutaserA Inainte despre aranjamentele ce urmau sA le facA. Vocea ei era plAcutA. Desi la Inceput vorbiserA in arabA, acum trecuserA la engiezA. Natan presupuse CA flu voiau sA fie Intelesi de ceilalt,i. — Dcci, draga mea, spuse Nazir, unul din oamenii mci te va aduce aici in eel mult trei sAptAmIni, aa CA fii pregAtitA. — Nu-Ø fA griji. Vom proceda cum am stabilit, promise ea. — Ce le-ai spus br? — Le-am spus ce m-ai invAat tu. CA mi-ai aranjat sA studiez la Sorbona, la Paris.

Ii luarA Ia revedere in arabA. — Al numArul ? ii intrebA Natan pe NumArul unu. — Da. S-a auzit tare si clar. I-i trimit NumArului nouA Si

ea ii va scoate adresa din computerul nostru. DupA convorbirea teiefoniCA, flu mai aflarA nimic interesant din convorbirea lui Nazir cu I:alim la restaurant. Oricum,

tiau cA existA un plan secret despre care Nazir flu dorea sA vorbeascA. Punerea lui in practicA depindea cumva de negocierile pentru pace. Asta era destul de complicat, cAci diverse

78 ictorOstrovsky negocieri bilaterale se desfAurau simultan i In locuri duerite. Refuzul de a-i dezvAlui lui Halim detalille planulul. concomitent Cu confirmarea explicità a cunoaterii acestora, Insemna condamnarea la moarte a iui Nazir. Natan tia cã gIsca era gras i jumulit. Sosise timpul s-l aduc In Israel,

tntImpiarea fAcuse ca NumArul cinci sA fie deconspirat in

restaurant, cAd Halim ii privise cu mare atent,ie tot timpul cit Nazir fusese la telefon. La Inceput, NumArul unu 11 pusese sA-i radA barba, dar acest lucru se dovedise inutil, cAci putea fi oricum identificat cu uurint,A, din cauza staturii sale neobi nuite. Prin urmare, trebuia inlocuit cu NumArul nouA. Natan Ii telefonA lui Mousa, anunIndu-i cA inteniona sá punA la caie o operaiune specialA pentru a-i aduce pe Fox acolo, era Ingrijorat cA unul dintre mAscArici — cum ii numea el — ar putea pArAsi scena PC neateptate. ORA 17:15

— OK, spuse Natan meet, acum poi sA-mi demonstrezi de ce eti In stare. — i cum a putea-o face, prietene? intrebA NumArul unu.

— Il aducem aid pe Nazir. — Asta da treabA, spuse NumArul unu. — Trebuie sA-l luAm In aa fel Incit sA flu i se simtA lipsa apoi sA-1 ducem cumva Inapoi, dupA ce-am obinut de la el toate informaiile. Vezi, tipul Asta flu poate sA disparA pur i simplu, fArA urmA... — Nu e aa de simplu ! exciamA NumArul unu. — Vrei sA-mi SpUi cA n-o po1i face? IntrebA Natan sur• prins. — Nu, nici vorbA.

— Atunci care-i problema? — Vreau sA-t,i atrag atenia asupra dificultAt,ii faptulul de a-i lAsa sA se IntoarcA fArA sA le dezvAiuie nimic ce1oriaiL Doar dacA II aducem Inapoi mort, evident. i-apoi, mai este

i problema timpului. ReIntoarcerea lui flu se poate face la

LEUL DIN IUDEEA • 79

mai mult de douAzeci i patru de ore de la plecare. Asta dacA vrei sä parA natural. Trebuie sA gIndim In ore, flu In zile. — Cred cä ai dreptate cu ambele lucruri. — Trebuie s plasam un om in preajma lui, cineva care sä poatà pune oricind mina pe el, spuse Numärul unu. — i cum Ii propui sä faci asta? — Se pare cA azi va mncerca sA agate o femeie pe care s-o

ducä In apartament. L-a putea ajuta puin aici. DacA aflu unde are de gInd sä se ducä, a putea planta pe cineva acolo Inainte de sosirea lui. Aa, flu va bänui nimic. — Vrei sä sugerezi cA una dintre fetele tale s-ar putea culca cu grmada asta de rahat ? Natan pAru realmente surprins. — Nu chiar, dar avem nevoie de cineva in preajma lui i asta e cea mai bunä solutie in timp atit de scurt. — Nu este Impotriva regulamentului sA o punem pe una dintre fetele noastre Intr-o astfel de situatie 7 Credeam cA apelezila cineva din afarA pentru lucrurile astea, spuse Natan. — E impotriva regulamentului s-o forçezi sA se culce cu cineva, dar, dacA trebuie s-o facA pentru a-i proteja coechipierii, atunci asta e misiunea ei, replicA NumArul unu. Era ceva In neregulA in modul In care raiona NumArul unu, dar cum flu mai lucrase cu o echipA Kidon pinA acum, Natan era incapabil sA ofere o judecatA moralA. — OK, acceptA Natan. FA cum crezi, dar vreau sA tiu tot timpul cc pui la cale.

Problema principala era cä Nazir ii anun1ase clar pe Halim CA dorea sA meargA singur. Prin urmare, flu avea de cc sA-i spunA unde se duce, lsInd In ceaA Intreaga echipa i pe Natan. Dar femeia trebuia sA fle la locul stabilit Inaintea sosiril lui

Nazir, ca ci sA fle convins cA a Intilnit-o din Intimpiare. — P1cc pe Ia nouA, spuse Nazir. Ai putea sA rAmli la hotel in noaptea asta ? N-a vrea sA flu deranjat. — Da, da, sigur. Cu plAcere, rAspunse Halim. — Uite... pentru cheltuielile tale, adauga Nazir, IntinzIndu-i evident o sumA mare de bani, cAci tipul flu mai contenea cu mu1umirile. — Te pot Insoi in ora?

80 ictorOstrovsky — Nu, nu, chicoti Nazir. Iau un taxi.

La ora ase, NumArul unu Ii raporta lui Natan: — Am aranjat in aa fel, IncIt femeia sä-l poatA ateptu Ia destinatie In seara asta.

— Cum ? Intrebà Natan impresionat. — Dureazä cam o jumätate de orà sA ajungi din Pireu In centrul Atenei la ora asta, exp1ic Numärui unu. 0 s blocäm strada Koumoundororou — cea pe care e blocul br — pentru taxiuri pe la nouA färA douzeci. In ace1ai timp, o s

inem pe stradA un taxi in ateptare lIngA blocul br. Omul nostru va opri taxiul, spunIndu-i oferu1ui cä ateaptä sä ía un prieten. Cmnd 11 vede pe Nazir in stracL, d drumul taxiulut, pretextind c flu mai vrea sä atepte. Prin urmare, va fi sin. gurul taxi din zonA, deci e destul de probabil ca Nazir sä-1 Ia. Pentru once eventualitate, vom opri i un al doilea taxi, aranjat la fel. — Aranjat? — Aa-ziii pasageri vor pune cite un microfon in am bele taxiuri. Ceva simplu, care se poate plasa sub banchet.

ii vom activa pe ccl din taxiul pe care-i va Iua Nazir i astfel vom ti unde se duce. Apoi anunäm fata, care va atepta Intr-o mainA undeva in centru, ii dAm localizarea ca sA poatà ajunge acolo Inaintea lui. Apoi e treaba eisA-i contacteze. — De cc flu fad rost de cIteva taxiuri conduse de oamenii

tAi, In bc sA blochezi strada i aa mai departe? — De unde sA iau un taxi pe care sA-l poatA conduce un om dc-al meu ? i cc mare lucru e sA blochezi cIteva strAzi? — OK, OK, dar clacA Ia un moment dat coboarA din taxi

i ia altul?

— Ii urmArim i mutAm fata in directia lui. Nu va mai iei la fel de bine, dar probabil cA va funciona oricum. Natan era mu1umit. — 0 sA flu aici. Trebuie sA mA duc Ia o Intilnire, insA m

intorc repede sA ascult cc se intimplA.

— mi pare rAu, spuse NumArul unu, dar cum unul din oamenii mel va intra In contact cu un individ considerat

periculos, flu te voi putea sine la curent tot timpul. De cc nu-l

LEUL DIN IUDEEA • 81

lel liber in noaptea asta i flu mA 1ai pe mine sA mA descurc singur? Natan ezitA. Nu-i venea sA renune, dar tia cA NumArul unu are dreptate.

— In regulA, spuse In cele din urmA. — Mersi, fAcu NumArul unu.

NumArul cinci sosi la scurt timp dupA cc Natan Inchisese telefonul. Un tip malt, bine fAcut, dar cu 0 dispoziie mizerabilA. Fusese obligat sA-i radA barba pe care o purta de mult,i ani ca sA descopere pmnA la urmA cA fusese inutil, aa cA yenise s-o InlocuiascA pe NumArul nouA.

— Imi iau liber In noaptea asta, Ii anunt,A Natan. MA iiitorc mime dimineaA, dar dacA se IntimplA ceva important, anunA-mA imediat, indiferent de orA. CheamA-mA de IndatA cc se Intoarce Nazir In apartament. Natan se gIndea la unitatea Kidon in timp cc conducea maina pe cirumul cel nou cc ducea la intersect,ia Gilot. Ce lume, Ii zise el, trecInd pe lIngA un mare teren de tenis, a cArui parcare era supraaglomeratA. Aici lumea se distreazA, jar acolo oamenii Isi riscA viat,a ca sA urmAreascA un individ care, practic, este deja un om mort. and fusese comandant in marina militarA, Natan se intorcea deseori din misiuni In

care pierduse un prieten, ca sA descopere cu stupoare cA strAzile Tel Avivului erau la fel de animate ca de obicci. Era

un sentiment ciudat sA trAieti In douA lumi diferite, fArA sA tii sigur cAreia ii aparii cu adevArat. ‘Era IncA adincit in gInduri cind Ii trase maina in parcarea principalA de la Country Club Hotel, una din zonele rezideniale inchiriate de Mossad. RAmase citeva clipe In Intuneric, sub cerul senin i strAlucitor. Natan spera cA edint,a nu va dura mult, cAci atepta Cu nerAbdare sA ia masa Cu Hanna, fosta lui sot,ie, de care ii era foarte dor. Era totui ne1initit cA abandonase operaiunea de la Atena. Nu prea avea chef de conversat,ie, asta era sigur.

Natan sunA la uA. Cineva se uitA prin vizor m, o clipA mai tIrziu, Mousa Ii deschise 0-1 pofti InAuntru.

82 ictorOstrovsky -

— Ei, ci, da’ cc elegant eti, ii IntImpinA Mousa admi rtndu:i sacoul i cravata. Pentru Natan, once In afarä de blugi i tricou reprezenta inuta de lucru. — Iau masa cu Hanna, spuse Natan zImbind. — Hei, dar flu trebuie sä-mi dai explicaii. Din partea mea, poi s vii i In frac. Once te face fericit. Natan 11 urmä pe Mousa in camera de zi, unde se aflau deja Amir i Mark, amindoi nerbdtori sä afle cc se intimp1. DupA ce-i oferi o bere lui Natan, Mark ii fàcu semn sA se aseze.

— Sintem singuri ? IntrebA Natan arAtInd spre scAnile ce duceau la dormitorul de la etajul doi. — Absolut. Nu-t,i face griji, zImbi Mousa. Voi avea un musafir mai tIrziu, dar e timp suficient. Aa cA fA-ne un rezumat al evenimentelor.

Natan le povesti pe scurt cum stAteau lucrurile. Nu lungi povestea, cA nimeni flu dorea sA asculte toate detaliiie tehnice. — UrmAtorul pas depinde de ceea cc reuim sA facem In seara asta, aa cA, deocamdatA, asta-i situaia, Incheie ci. — Ei bine, atunci totul pare sA fie In regulA, spuse Mousa cu gura plinA de alune. ContinuA sA mestece In timp ce scoase un plic mare, cenuiu, dintr-un sertar al bufetului.

— Uite, cred cA fotografiile astea te-ar putea interesa. i dAdu plicul lui Natan, reuind pInA la urmA sA InghitA toate alunele i tergIndu-se la gurA cu dosul palmei. Natan trase din plic o fotografie fAcutA din avion i o privi cu atentie cIteva minute Inainte de a intreba: — E Damascul?

— Stai bine Ia geografie, rAspunse Mousa. — Despre ce-i vorba? intrebA Natan fArA sA-i ia ochii de Ia fotografie. — E zona In care 1ocuiete Foul Play. Tii minte c-ai vrut sA-i verifici? Mousa fAcu o pauzA, privindu-1 pe Natan ca un pArinte care urmeazA sA-i dea copilului sAu o acadea. — and a fost fAcutA asta?

— Azi dimineat,A. Vezi X-ul Ala mic de acolo ? Mousa se

aplecA i indicA semnul de pe fotografie. In locul acela Ii va parca maina In cursul dimineii de mime un om dc-al nostru.

LEUL DIN IUDEEA • 83

Va ret,ine un bc de parcare identificat de ,,furnizori” ca fund ideal pentru filmat blocul Iui Foul Play. — Tot nu Ine1eg cc vrei sA rezolvi cu asta, opti Mark aproape inaudibil. — Dar ce-i cu tine, Mark? Intrebä Mousa. Ti s-a blocat rnintea sau cc se IntImpl 7 Ti-am spus cA dacA omul a cAzut i acum e activat de sirieni, ii pot supraveghea apartamentul inainte de inceperea transmisiunii — dacA ne mai transmite ceva. Habar n-avem, poate cA transmite din ordmul sirienilor. DacA mergem mnainte cu operaiunea asta, trebuie sA fim sigun cA nu-i bat joc de noi. — i cum obinem Inregistrarea asta? Nu cred cA cci din Masada vor permite oamenilor br sA plaseze o camerA de filmat in tenitoriu inamic? privi IntrebAtor spre Amir. — Nu e nevoie de aa ceva. Natiunile Unite vor face asta pentru noi. Amir surIse afectat. El i Mousa pufnirA In nis. — OK, OK! Natan puse fotografia pe masA. Care e planul? Mousa se instalA comod in scaun i le explicA: — Unul dintre oamenii notri va plasa o mainA InchiriatA pe locul marcat In fotografie. Va pune cheile mainii Intr-o cutie potalA din centrul Damascului. Doi dintre tipii de la Na1iunile Unite pe care i-am recrutat mai demult ca sA ne facA diverse transporturi in Siria i Liban vor porni mime

dimineal,A conform unui plan prestabilit. In timp cc tipii tia petrec o noapte plAcutA cu nite fete in Haifa, oamenii notri vor instala camera video In jeepul br. Cred CA au spus c-o vor plasa In tetierA, cAci este un aparat minuscul, ian restul cchipamentului va fi instalat sub vehicul. Poate inregistra intre apte Si nouA ore, ceea cc reprezintA mai mult declt avem nevoie. BAietii de la Natiunile Unite nu tiu decit cA trebuie sä recupereze cheile de la maina InchiriatA, sA plaseze o mare sumA de bani in ea i sA o care Intr-o parcare in celAlalt capAt al oraului. Asta se va intImpla joi, pe la prinz, a doua zi dupA cc ajung la Damasc. Jeepul ii vor lAsa pe locul eiberat de masina inchiriatA.

— i dacA pleacA Cu ambele maini? La urma urmei, sint doi tipi.

84 ictorOsrosky — Li se va spune cA jeepul br trebuie sA rAmInA pe bc pinA a doua zi dimineatA ca semn cA maina InchiriatA a fost mutatA conform planului. — Dar dacA banda merge apte ore, flu se terminA pIn cInd ajung ei acobo ? intrebA Natan. — Oamenii notri de la Departamentul Tehnologie au rezolvat problema asta. Videoul va II activat de la o unitate militarA de transmisiuni, situatA pe muntele Herman. Mousa fAcu o pauzA, apoi intrebA: Deci, Natan, totul e aranjat, mai vrei sA adaugi ceva? — Nu, flu e nici o problemA. Mergem inainte. — Minunat, spuse Mousa. MA bucur cA vezi lucrurile aa. Desigur, mai sInt cIteva detalii care trebuie puse la punet, cum ar fi recuperarea echipamentului din jeep; chestia asta e mult mai greu de fAcut dupA ce jeepul se intoarce Ia sediul Nat,iunilor Unite din Naharia. — Dar n-o sA fie probleme cu omul nostru dupA cc este gAsitA maina inchiriatA? Asta in cazul cA se IntimplA ceva cu tipii de Ia NaØunile Unite? IntrebA Natan sorbind tactiC cos din bere.

— Poate CA da, dar, oricum, el flu se mai intoarce acolo,

Ii rAspunse Amir. — i cc se intImplA cu banii 1Asai In mainA? se in. teresA Mark.

— BAnuiese cA o sA-i ia cci de la Natiunile Unite. Sau

poate cA nu. Ce sA-t,i spun? Cheltuieli curente, spuse Mousa ridicInd din umeri i aprinzIndu-i o t,igarA. — i cc va face omul nostru? Natan se Intoarse spre Amir. Ai spus CA va fi scos din joe dupA misiunea asta. — Se duce In Elvetia sA1i adune lucrurile i sA lase afa. cerea in ordine. Nu va mai fi niciodatA Intr.o arA 1intA. Practic, ar trebui sA fie acasA, in 1inite i pace, cam In trei sAptAmIni. — Ce pAcat! i cu care speram sA mai stea acolo mAcar vreo patru ani, spuse Mark, cAscInd i intinzIndu-se. — Dc cc ? IntrebA Natan.

— Mark are o ustA cu nevasta tipului i, din cc aud, una bunA de tot, spuse Amir zImbind. Dar presupun CA once lucru bun nu dureazA venic.

LEUL DIN IUDEEA • 85 Natan se strdui sä flu ridice vocea:

— Sper c g1umeti! AdicA, flu se poate ca voi sA vorbii serbs

— Ce dracu e cii el? IntrebA Mark, surprins de react,ia lui Natan.

— Deci vorbii serios, spuse Natan ocat. Nenorocii1or, trimitet,i oamenii sA-i rite viat,a In edo mai periculoase misiuni, in timp cc voi, aa-ziii superiori, ii rAsp1Atiii luindu-le nevestele! SAri In picioare i se apropie de Amir: i cc se intImplA dacA vrei sA pAstrczi femeia pentru cA-t,i place sA faci dragoste cu ea? Ii fad de petrecanie bietului nenorocit? Ai grijA sA termine Ingropat sub o piatrA fArA nume Intr-o t,arA strAinA ca sA-i pot,i continua jocul? Mousa se Intoarse spre Natan. — Cred cA priveti lucrurile dintr-un punct de vedere greit. Gindctc-te la asta. Femcia e singurA cam opt luni pe an. DacA are noroc, poate cA obine un weekend cu bArbatul el o datA san de douA on pe an. Noi Ii dAm cc vrea §i, atenie, ce are nevoie. Astfel, nu trebuie sA caute Dumnezeu tie unde. Cind sotul vine acasA, nu existA anse ca ci sA afle ceva, jar femeia flu sflrete prin a fugi de-acasA en lAptanul. — Cita grijA! Spune-mi, aa rezolvi toate nevestele? Vreau sA spun cA flu 1ai sA-i scape vreuna, flu-i aa ? i numai oamenii din conduecre fac treaba asta sau mai angajai i ajutoare din exterior?

— E i asa destulA muncA, spuse Mark rIzInd, dar trebuie s-o facA cineva.

— Uite, ii Intrerupse Mousa, sInt de acord cA flu e ccl mai bun mod de a rezolva lucrurile, dar aa se practicA aici. SA flu-mi spui cA e prima datA cInd auzi de asta! — Nu, flu e, dar mi-am imaginat Intotdeauna cA flu e decIt o poveste, ca aia cu raidul de la Entebe. — Nu-i prea amuzant, spuse Mousa. Eti total in afarA, Natan.

— lar tu eti dezgustAtor. Natan se ridicA i o mA spre uiA. MA poi contacta prin avertizorul sonor, clacA ai nevoie de mine.

lei afarA ca un virtej, trintmd ua in urma mi.

86 icto strovsky — Ce-i cu el? Mark era absolut ocat. Se intoarse spre Mousa: Crezi cA ar putea vorbi? Ezitä. tii ce vreau sà spun.

— Ce sA spunA? i cui? Ascult, Natan e OK, doar cä are un fel de cod moral cInd vine vorba de femei mAritate. E

totui, unul dintre noi. Mousa devenise agitat. Se uitä la ceas.

— S dea Domnul s ai dreptate, spuse Mark. — Slavà Domnului cA sInt ateu, Ii rAspunse Mousa zimbind.

— Trebuie sä tree pe Ia birou pentru eIteva clipe, spuse Amir. 0 sä-i p1tesc datoria lui Natan pentru spectacolul pe care 1-a dat in seara asta.

Amir i Mark se IndreptarA tAcut,i spre parcare. CInd ajunserA la maini, Mark se intoarse spre el: — Amir, sper Ca n-ai de gind sA distrugi Intreaga ope— raiüne numai ca sA-i plateti lul Natan pentru felul cum ne-a vorbit. La urma urmei, are dreptate, dacA te gIndeti bine. — N-a distruge nicioclatA o operat,iune din motive personale, Mark. Dar pot distruge o persoanA din motive opera ionale. i flu cred cA are dreptate. tii la fel de bine ca mine eA flu forAm pe nimeni sA facA ceva cc nu vrea. Dacã femeia ar spune nu, n-ar fi nici o problemA. Hai, doar §tii Ca i br Ic place la fel de mult ca i nouA, aa CA flu te lua de mine. Du-te acasA, Mark, i dacA n-o gAseti pe nevastA-ta cu aitcineva, distract,ie plAcutA. — Foarte amuzant!

— Am atins un punct sensibil ? Imi pare rãu. vocea lui Amir era un sarcasm de proastA calitate, iar risul Iui suna IncA i mai neplAcut. TrInti portiera mainii i sehit,A un salut In bAtaie de Joe, Inainte de a demara in trombA.

Amir e pus pe rele, Ii spuse Mark.

11 JAFFA, ORAUL VECHI ii SEPTEMBRIE ORA 21:30

Pe vechea terasA a restaurantului pescAresc Tarshish, privind spre portul pescAresc din oraul vechi, Natan stAtea Ia masä, foarte tulburat, cu cea care-i fusese

pinA flu de mult soie. Pärul ei lung, de culoarea migdalei prAjite, ui punea in evidenä faa ovalä i ochii cAprui. II privea

cu Int,elegere. Ii cunotea bine i-i pArea rAu sA-l vadA aa de necAjit. — Uite, spuse ca, Intr-un tIrziu, aplecIndu-i capul in

Incercarea de a-i prinde privirea. tii cii mie poi sA-mi spui, indiferent despre cc e vorba. Dei flu mai sintem cAsAtorii, am acces la once informatii. Ce e?

— Nu-i nimic. Problemele obinuite legate de atitudinea mea, atIta tot. Ceva astAzi, ceva mime. Dar mereu acelai lucru. — N-o sii ineleg niciodatA de ce flu pleci pur i simplu din locul iila impuit. Un chelner se apropie de masA. Aprinse o lumInare intr-un bol de culoarea ambrei si Inlocui scrumiera.

— Donii ceva de biiut? Natan fAcu semn spre Hanna. — Alege tu, spuse ea. — A. vrea o bere, spuse Natan. — OK,euiauocafea.

88 iqtorOrovsky Apoi comandarä amfndoi pete proaspat i antreuri dc

humus cu thina. n scurt timp sosirA plinici fierbini i o farfuric mare cu murAturi asortate.

— Nu pot sA m-ne1eg cu ei, spuse Natan. Li se pare c au Intotdeauna dreptate. Tar eu ma refer la o decent,ä fundamentalA. Nu cred cA e un concept atIt de greu de ine1es. Sc uitA la ea intrebAtor. Ar trebui sA tie?

— Ti-am spus de un milion de or Natan. Tu vii din alt mediu. Nu te potriveti CU cci de aici, flu te-ai potrivit niciodat. Te-ai näscut In America, ai studiat acolo. Acolo i-ai format o scara de valori i nu vei putea int,elege niciodatA felul In care gindesc oamenii de aici. Ei se simt mereu obligat,i s arate cit de buni sint, ii se pare cA asta ateaptA lumea de la ei. Aa au fost crescui i nimeni flu poate schimba asta. — Dar e o nebunie, Hanna. Qnd eram puti, Imi petreceam toate vacanele aia. Am fcut parte din micarea pentru tineret. Aparin acestor meleaguri. SInt evreu. DacA locul meu nu e aici, atunci uncle e?

— Da, sigur cA aici e locul tAu, dacd devii ca tot,i ceilalt,i. Dar de IndatA cc incerci sA-i faci sA vadA lucrurile in felul

tAu, te izoleazA i Incepi sA ai probleme. Nu meritA, It,i spun. PleacA de aici, te poi descurca oriunde. Nu ca nuIitAile alea pe care le numeti prieteni. Nu cred sA tie unul dintre ci care sA flu if Incercat sA ajungA cu mine in pat cInd IncA mai eram cAsAtoriçi. i ce-au mai alergat dupA mine sA mA consoleze dupA cc-am divorat! Natan o privi in ochi.

— Nu te Ingrijora, spuse ea. Nici unul n-a reuit. tmi fAceau great,A. Ce gacA de ratai sInt accti cIçiva alei! Ce glumA!

— In marina nu era aia. — Acolo erai ccl mai bun dintre cci mai buni. i erati

tot,i tineri. Luptai in linia intli. In general, aceia sint cci mai valoroi oameni. TicAloii trag sforile i-i trimit PC tipii Atia minunai sA-i rite viet,ile. Jar acum, cA eti unul dintre ci, flu poi suporta.

LEUL DIN IUDEEA • 89

— N-am spus niciodatA cA flu pot suporta. Hai s-o 1sAm haltA, spuse Natan, IncercInd cu greu sA zimbeascA. CIt de ties am eu ocazia sA iau masa cu 0 femeie aa de frumoasA? — Treci peste asta. tii CA niciodatA n-am sA mA intorc Ia tine.

— tiu, tiu. DAdu din cap, de parcA ar II vrut sA alunge acest gInd. Hanna continuA:

— De IndatA ce mi-a trecut furia, mi-am dat seama cA

IncA meam la tine. El ii luA mmna, dar ea i-o retrase imediat. — LasA-mA sA termin, spuse, tergIndu-i lacrima din gene. Vocea incepu sA-i tremure. Am vrut sA gAsesc pe altcineva care sail ia locul, dar n-a mers. Apoi mi-am dat seama cA Incercam sA gAsesc un alt Natan, dar tii CA asta e imposibil. Deci, conchise ea §tergIndu-i lacrimile cu §erveelul, adevArul este CA ne vom avea Intotdeauna unul pe altul, dei flu

tie vom avea niciodatA cu adevArat unul pe altul. tnelegi cc vreau sA spun? —Da.

— Tu stii CA eti Insurat cu slujba ta nenorocitA. Ii zimbi, apoi ii Intoarse privirea. Restul serii a fost mai relaxat, cAci amIndoi incercau din

rAsputeri sA ment,inA conversaia intr-o zonA neutrA. Natan sperase In zadar sA fie consolat, CAC1 lucrurile flu se petrecuserA deloc asa.

DupA cc o lAsA pe Hanna la ceca ce numise cindva acasA, Natan traversA orau1 pustiu, cufundat in gInduri. Descoperise CA putea gindi foarte bine noaptea, in special cInd conducea. Mai tlrziu, reui sA adoarmA timp de citeva ore, In micul sAu apartament situat In partea de nord a Tel Avivului, dar la ora opt fix era tnapoi Ia bazA. — BunA dimineaa, prietene, ii spuse Natan NumArului cinci. Ce veti avem de Ia Nazir? — Am intrat In contact in cursul nopii. A mers strunA. S-a intors In apartament pe la trei, ImpreunA cu momeala. Dc fapt, ea e IncA acolo. Trebuie sA se trezeascA din clipA-n clipa. Zimbi.

9g.victor Ostrovs icy Natan se Intoarse spre ci. — Cum adicA s-au Intors? ParcA-çi spusesem sA mA anunti imediat ce se Intorc. De ce dracu n-ai fAcut-o?

— Pentru cA noaptea trecutA, Ii rAspunse NumArul cinci, mirat, chiar Inainte de a Incepe operaiunea, a telefonat Amir i a spus cA ai nevoie de odihnA. CA flu trebuie sA Ic deranjAm, decIt dacA se IntImplA ceva neprevAzut, ceea cc n-a fost cazul. — i cc ti-a rnai spus Amir? — A vrut sA-1 sune pe NumArul unu la birou; ceva In legAturA cu misiuni date personalulul. — i 1-a sunat? — Nu tiu. Treaba mea era sA transmit mesajul i nimic aitceva.

Natan Ii dAdu seama cA era pe punctul de a-i implica pe NumArul cinci intr-o luptA pentru putere. Dar o sA joace Ia rece.

— FA-mi legAtura cu NumArul unu, te rog. Vorbesc din biroul meu. — Imediat.

Dar chiar In acel moment se auzi vocea lui Nazir.

— AteaptA, II opri Natan. Vorbesc cu ci dupA aceea. — Vrei puinA cafea, Ingcrau1 meu? se auzi vocea liii Nazir, vorbind in englezA. — Sigur, cm plAcere.

Natan simi cA-I trec fiori reci. ApAsA pe buton i urlA in telefon Ia NumArul unu:

— Dc cc dracu ai trimis-o tocmai pe ea? Dc cc pe ea, pentru numele lui Dumnezeu? — Ce dracu te-a apucat? ipA NumArul unu. Ce-si pasa t,ie? NouA, Unsprezece, Paisprezece? Te-ai simçi mai bine dacA ar fi NumArul unsprezece? E chiar aici lIngA mine. Dc cc flu i-o spui? Se fAcu tAcere. Nu se mai auzea decit vocea fetei, melodioasA

i persuasivA: — Spuneai cA faci cafea. Ccarafuri1e fonirA. Natan era turbat de furie. Se repezi jos pe scAn, strigInd peste umAr: — Vorbesc cu NumArul unu din birou.

LEUL DIN IUDEEA • 91

— Sigur, prietene, Vocea Numärului cinci era plin de Ine1egere i compasiune. Ajuns in birou, Natan atepta cIteva secunde sä se iini teascä Inainte de a ridica receptorul. — Dc ce Numrul nouä ? intrebä din nou Cu rAcealA.

— Numrul unsprezece fusese planificat inft,ial drept momealä, dar astA-noapte am primit un telefon de la Amir care mi-a spus sà fac aceastA schimbare, Ii explic Numärul uflu.

— Credeam c primeti ordine numai de la mine, replic Natan suprat. — Ordinul acesta flu avea legätur cu scopul final al

operat,iunii, aa cä avea tot dreptul sAl dea. In plus, mi-a sugerat cA tu ai don asta.

— Nu-i sIfit prea simpatic, flu-i aa? — Nu discut despre asta. Nu-mi pasA decIt de misiunea pe care o am de Indeplinft i de oamenii mei. Pentru voi, noi flu reprezentAm aitceva decIt nite pioni, prin urmare hai s-o IsAm baltA, OK? Nu sIntem aitceva decit nLte numere, flu? Vocea lui era plinA de amArAciune. Deci flu era mci ci imun, Ii zise Natan. DacA priveai dincolo de masca indiferentA, vedeai un om agonizind pentru ceea ce fAcea 0 pefitru felul in care erau tratat,i oamenii lui. Natan simi cum ii revine stApmnirea de sine. — NumArui cinci poate sA-mi traducA ? intrebA. — Da, e la fel de bun ca NumArul nouA, ii confirmA NumArul unu.

Natan Inchise. RAmase o clipA cu ochii Inchii, apoi se duse sA facA un dus rece i sA se schimbe cu o uniformA CuratA. Nu va mai pArAsi clAdirea pinA la terminarea operaiunii, se hotArl el, tiind totui cA asta avea sA dureze destul timp. LAsA un mesaj pentru Mousa, care ii sunA imediat. — AscuitA Mousa, trebuie sA te vAd cIt de curInd, Ii

spuse el dintr-o datA. — Ei, bunA dimineaa i tie. Dar cc s-a intImplat? — SIntem pe punctul de a-i rApi de Fox. DacA lucrurile se precipitA, flu vreau sA pierd timpul alergInd dupA aprobArile tale.

92•Victo strovsky — Cum sA-i spun? Mousa gIndea cu voce tare. Fä ce vrei, atIta timp cIt rämii In cadrul general pe care t,i 1-am trasat.

Intr-un fel, ai aprobarea mea de principiu. Pe de alt parte, in locul tAu a Incerca sA mA contactezi inainte de a lua vreo hotArire importantA. In general, sint disponibil. E clar ce spun? — Ca o ceatA irlandezA.

— Bun, deci ne-am Ine1es. Vin acolo cInd pot. Pentru moment, flu pot pleca. Ateptm o Intrunire specialA, anunat de seful cel mare.

— Bine, dar cautA-mA. Trebuie sA vorbim.

Se auzi o sonerie In biroul lui Mousa care spuse: — Acum, scuzA-mA. MA cheamA eful.

12 DAMASC 13 SEPTEMBRIE ORA 14:00

Karl Reinhart tocmai sosise la Damasc dupA o scurtA vizitä la Paris. C1Atoria se dovedise foarte instructivä,

mai ales Ca iniiase imediat o anchetA cu scopul de a identilica i rezolva scurgerea de informaçii din sistemul sirian de securitate. Omul lui din Mossad Ii spusese cä ei, Mossadul, fuseserA avertizai cA un fost ofier Stasi lucreazA pentru sirieni Intr-un complot terorist. Karl flu credea CA era in pericol de a fi identificat. Din punctul de vedere al BND-ului — serviciul secret german — era mort. Dar presupunea cA dosarul sAu fusese predat israelienilor, cAci BND-ul era cunoscut ca find colaborator

apropiat al Mossadului. Dei se pregAtise pentru o astfel de eventualitate, iar ci flu vor obt,ine aitceva decIt un dosar pun de informat,ii false, era totui nelinitit din cauza scurgerii de informat,ii. Karl nu avea de gInd sA termine sub o piatrA funerarA, doar din cauza unui imbecil de agent. Cooperarea lui cu serviciile secrete siriene, Muchabaratul, flu era cunoscutA decIt de cIiva oameni. Nu avusese contacte decit Ia cel mai malt nivel i primise temporar un grad echivalent cu ccl pe care-i avusese in Stasi. Toi aceti oameni ii cunosteau de mult. Dcci, faptul cA informaiile ajunseserA la

ViqrQovsky Mossad doar In ultima säptàmIn fcea descoperirea trädAtorului mult mai usoar.

DupA ce petrecuse cIteva ore cu efuI securitAl,ii interne din Muchabarat, Karl reuise sA determine cä flu existau dec11 douA persoane care aflaserA de existent,a lui in ultima sAptAmInA. Ambele obt,inuserA informaia la o cdinA specialA t,inutA joia trecutA la Ministerul ApArArii. Karl era furios din cauza asta, arAtInd cA s-ar fi putut deconspira o operat,iune extrem de importantA, chiar Inainte ca aceasta sä fi Inccput. Aa cum stAteau lucrurile In acest moment, omul Iui Karl din Mossad Ii spusese clar cA deocamdatA tot ce §tiau ei era legat de existena unui fost ofit,er neam care lucra pentru sirieni. Dar ateptau informat,ii suplimentare cInd agentul br avea sA iasA din Siria i sA se IntIlneascA In Europa cu cel care-I contactase. Tipul Ii spusese de asemenea lui Karl cA israelienii aflaserA despre organizarea unui nou grup terorist In Europa. Karl nu-i dezvAlui prietenului sAu sirian informat,ia cA Mossadul aflase cA aveau un trAdAtor in mijiocul br. DupA o lecturA atentA a dosarelor cebor doi suspeci, Karl ii alese cu uurint,A pe Shaby ca find ccl care trAdase. CelAlalt posibil suspect flu pArAsise niciodatA Siria, deci flu ar fi putut fi nicicum recrutat de Mossad. Nu era un secret pentru nimeni cA israelienii Ii recruteazA agent,ii prin ambasade, iar In Siria flu aveau ambasadA. Dar omul numit Shaby

lucrase cIt,iva ani ca diplomat In Europa. OfieruI sirian dorea sA-l 1mpute imediat sau cel put,in sA-1 aresteze. Dar Karl avea alte planuri pentru Shaby; la unul din ele lucrase IncA din clipa-n care se imbarcase in avion, la Paris.

Karl voia sA tie dacA efu1 lui Shaby se intorsese din cAlAtorie.

— Pot sA verific prin telefon Intr-un minut. — Atunci fA-o, spuse Karl, controlind un set de fotografli pe care le introduse apoi intr-un plic gros. — Se intoarce peste citeva zile, spuse sirianul dupA cc inchise telefonul.

LEUL DIN IUDEEA • 95

-— Uite! Karl ii intinse plicul cu fotografii. Fà In aa fel, ca fotografiile astea sà-i fie predate lui Shaby, spunIndu-i-se c trebuie Incuiate In seif pInà la Intoarcerea sefului lui. Vreau ca el s cread c sInt fotografiile unui tràdàtor din Mossad, care se intIlnete cu ccl care 1-a contactat. Ochii sirianului se micsorarä. — Asa este ? Intrehä.

— Sigur c nu, dar vreau sà creadä asta. — Ma ocup de asta imediat, spuse sirianul zimbind.

— Ateapta. Mai e ceva. Vreau sà aranjezi ca Shaby sa fie trimis in Olanda pentru cIteva luni. Sà piece cam Intr-o sptAmInA, dar trebuie sA afle chiar azi, Inainte de a primi fotografiile. Poi sä faci asta fara sa-i trezeti vreo banuiala? — Shaby a mai fost trimis in astfel de misiuni i Inainte, aa cA o sA i se para ceva normal. Totul va fi aa cum doreti. Karl flu avea de cc sA-i cxplice prietenului sàu sirian cA omul lui din Mossad II informase cä procedura br obinuitä era ca un agent sa transmitä Intr-o anumitä zi a sAptämInii. Karl spera ca Shaby sA trimitA mesajul chiar In acea zi. Karl parAsi clädirea comandamentului i conduse prin ora un timp. Pc Ia cinci i jumAtate, presupunInd ca Shaby era In drum spre casA, Karl ii parca Mercedesul negru iInga blocul lui Shaby i o porni Incet pe jos. Se opri cInd 0 maina ca cea a lui Shaby intrA In parcarea subteranä. Verifica dacà numarul de Inmatriculare era corect, dar flu se opri i nici nu-i modificA ritmul cInd se apropie de intrarea In bloc. Oricum, reui sA se uite atent la Shaby. Din felul in care se mica omulet,ul grAsuliu, Karl îi dàdu seama ca era tensionat, anxios i foarte gräbit. Trecu pe lInga ci fara sa intoarcä capul. Numai dupa cc 1sä In urmA un jeep aib al Nat,iunilor Unite se intoarse i examinä cladirea. Shaby era deja Inàuntru. Karl se Intoarse la mainä i se IndreptA spre micul säu apartament, situat In afara orasului.

Pentru o vreme, lucrurile luaserä o Intorsäturä proasta, se gIfidi ci, dar acum totul era din nou In regula i poate cA mergea chiar mai bine decIt Inainte.

13 KFAR-SIRKIN 13 SEPTEMBRIE ORA 19:00

Cu picioarele intinse pe birou, Natan urmrea la televizor o emisiune despre §ansele secretarului de stat american de a iniia o nouä rundA de negocieri de pace in Orientul Mijlociu. Ciiva aa-numii experi Incercau sä descifreze informaii disparate i sä construiascA cu ajutorul br un caste! de crt,i de joc pe o masA in permanentA micarc. Se auzi o bAtaie in uA. — IntrA, strigA ci. NumArul crnci intrA fArA sA arunce vreo privire pe ecran. — Ce porcArie! Nu be pasA dacA au dreptate sau nu, vor doar sA parA dqtept,i i in plus... — NumArul unu vrea sA vorbeascA cu tine, ii spuse NumArul cinci. Vrei sA vii sus sau it,i fac legAtura aici? Natan inchise televizorul, fo!osind telecomanda, i se ridicA in picioare. Uitindu-se fix la NumArul cinci, ii intrebA: Ce dracu se IntImp!A ? Ai venft pInA aici sA mA intrebi? — NumArul unu voia sA-t,i lase put,in timp. tii, dupA chestia aia cu NumArul nouA. Tipul era evident stinjenit. — FA-mi legAtura in camera de comunicaiL Natan vorbise inainte de a se fi gindit. Oamenii acetia obinuit,i sA lucreze ca o echipA bine InchegatA flu tiau cine era ci cu adevArat

LEUL DIN IUDEEA • 97

sau cit de mult se puteau bizui pe el. Pentru NumArul unu, dupA izbucnirea de adineauri, Natan era capabil de once. — Ba nu, spuse Natan aezIndu-se la bc. TransferA-mi convorbirea aid. tia cA Numärul unu va folosi o linie privatA i dorea sA-i rspund cu aceeai politet,e. Atept. Telefonul sung cIteva minute mai tIrziu. Natan apsA imediat pe buton: — Spune, Numärul unu. Care-i problema? — Avem o situaie care cred cA Ic va interesa. — Ce feb de situatie? — Nazir vrea sA ia momeala intr-o excursie pe o insulA greceascA in weekend. — Credeam c a obinut ce-a vrut In apartament. — Nu prea. Fata i-a spus cA este intr-una din acele zile, aa cA nu putea face nimic, dar va fi disponibilA In timpul weekendului. Atit cA a aranjat sA piece cu nite colege intr-o excursie In insule. Dei i-ar don sA petreacA weekendul Cu el — aid. NumArul unu izbucnind in rîs, i-a spus: ,,Trebuie sA vAd insulele. AdicA, ceea ce ai tu e desigur minunat, dan pot gAsi oncInd acasA In Statele Unite. Dar insule greccti n-avem !“ Natan incepu sA rIdA, dIndu-i brusc seama cA flu se intImplase nimic — sau aproape nimic — intre Nazi NumArul nouA. Ceea cc simise flu era gelozie, doar cA ii piAcuse mull fata. Desigur, era foarte atrAgAtoare, dar simea mai mult nevoia s-o protejeze, ca flu cumva sA fie murdAnitA de cAzAtura aia de sinian.

— Dcci, ce-ai de gind acum ? IntrebA Natan. — Vreau sA aranjAm ceva. Putem tnimite o echipA pe insulA, apoi NumArul nouA sA-1 ia la o plimbare pe mare i-l InfAcAm imediat. — E posibil, dar mai Intli trebuie sA cufloatem destina ia exactA. Qnd crezi c-o vom avea? — Gneu de spus, dar NumArul nouA se va strAdui s-o obinA astAzi. Vorbim mai tIrziu i Inchise.

tn acel moment, mtrA NumArul cinci i-i intinse un plic bej: — Tocmai a sosit prin curier, spuse ci. Vezi cA e marcat Strict secret”.

98 ictorOstrovsky Plicul conØnea documente ale personalului Stasi, fiecare set avmnd i o fotografie lipitA In coluI din stInga sus i o notit,A despre statutul actual al persoanei respective. Erau cam douzeci de indivizi.

Natan ciii scrisoarea pe care Mousa o expedie Impreuna cu documentele. El ii explic cä documentele erau ale ofie— rului Stasi, care ar fi putut fi celia care se referea Foul Play, datele bazIndu-se pe punctele de referinça cerute de Natan Din notele ataate, Ii putu da seama cA majoritatea cazurilor erau rezolvate, persoanele In cauzA tie fuseserA trimise Inapoi In Germania din fostele state sovietice care acum doreau sa

aibA re1aii bune cu Occidentul, fie InccpuserA sA lucreze pentru chinezi, care-i primiserA pe tot,i cu brat,ele deschise, ca pe o manA cereascA. Candidatul ccl mai probabil parea sA fie un ofi1er cu flUmele

de Karl Reinhart. El fusese eful Departamentului C/5, care se ocupa de teroriti. Oricum, se sinucisese. 0 fotografie a cadavrului era atasatA la dosar.

Judecind dupa expresia feei, era greu sA-i dai seama c omul era mort, pArea mai degraba adormit. Dar era, fAr IndoialA, aceeai faA ca in dosar. Totui, ceva legat de fotografia lui Karl 11 intriga pe Natan. Intinse toate dosarele pe birou ca sA poatA studia simultan toate fotograflile. Se ridicA de la birou i le privi de departe, comparIndu-le. — Vino aici, ii spuse NumArului cinci care aranja nite documente Intr-un fiet. Ce vezi? i arAtA fotograflile de pe birou.

— Nite fotografii. — Aa este, dar i se pare vreuna deosebitA? NumArul cinci le privi cu atenie, apoi arAtA fotografia lui Karl.

— Pare mai bAtrIn decIt ceilalt,i. — Exact. Natan era agitat. Pd dreptate, tipul pare mai bAtrin. ZImbind, se aezA Inapoi la birou. — Mulumesc Cinci, asta-i tot. NumArul cinci pArAsi nedumerit IncAperea. Natan continuA sA examineze fotograflule. Toate, cu excepia fotografiei lui Karl, fuseserA luate In ace1ai bc; toate aveau acelai

LEUL DIN IUDEEA • 99

fundal. Doar a lui era diferitA. i mai era i vIrsta. Toate cclelalte erau ale unor tineri, fãcute In momentul In care intraser

In Stasi. Dar fotografia lui Karl era recent fat,a Iui arta exact la fel ca in cea fcutA post-mortem. De ce s-ar fi deranjat sA reinnoiascä o fotografle dintr-un dosar personal? i de cc doar pe a lui ? Nu cumva Karl nu era mort, jar tipul din fotografie flu era Karl? Natan puse celelalte dosare in sertarul biroului i continua sA priveasc fotografia lui Karl. Se simea ca un vinAtor care adulmecA prada. Sau cumva prada recunoscuse brusc vIntorul? Citeva minute mai tIrziu sunä Mousa, tocmai cInd intra

Numärul cinci cu al doilea plic cc coninea o copie a celui mai recent mesaj trimis de Foul Play. Acesta Ii anuna cä in curInd avea sA piece In Olanda intr-o problemA oficialA i CA avea o informat,ie colosalA pentru Natan. — Ei, ai primit mesajul ? IntrebA Mousa. — Chiar acum, rAspunse Natan. LasA-mA sA-l citesc. DupA o scurtA pauzA, continuA: Tipul are o fotografie a trAdAtorului. Nu-mi vine sA cred. Asta e cea mai bunA informa

ie pe care ne-a dat-o vreodatA. — Aa este, spuse Mousa, cu toate cA ceva nu sunA bine. Nu tiu... Spune-mi, crezi CA existA vreo ansA ca tipul sA lucreze pentru sirieni? — ansa asta existA oricInd. 0 sA tim mai mult cInd primim casetele video, spuse Natan. — Sper, replicA Mousa. Doar am o presimt,ire... Poate e tocmai faptul cA-mi doresc informat,ia asta mai mult decIt once pe lume. tii cA eful i-ar da unul din testicule pentru fotografia asta. — Sint sigurA cA §i 1-ar da, dei flu cred c-ar fi prea mult,i amatori. Mousa nu era deloc amuzat.

— IncA ceva. In afarA de comunicat, unitatea opt doi zero zero a interceptat un fax codificat adresat ambasadei siriene din Olanda, In care-i informeazA despre sosirea unui Inlocuitor pentru tin membru al ambasadei, care este bolnav. Tipul de care e vorba este agentul tAu; am primit o copie a faxului.

100 • Victor Ostrovsky

Deci o sA ajungA acolo pe 26. Sper ca pInA atunci sA punei mina pe tipul din Grecia. — Stai un pic! DacA tot punem mmna pe fotografia trAdAtorului, de ce sA riscAm o operat,iune cu Fox? Am putea sta cu ochii pe el i sA vedem ce se IntImplA. Nu cred cA ar trebui sA-1 mai rApim acum. — efu1 vrea sA afle mai multe despre planurile terori ti1or, aa cA presupun cA va trebui oricum sA-! aranjArn. Cum stAm cu operat,iunea asta?

— ti ateptAm sA-i definitiveze planurile. Apoi mergem la sigur.

— Nu complicat,i excesiv operaiunea. Vrem doar sA1 facem sA vorbeascA, apol sA scApAm de el.

14 KFAR-SIRKIN 16 SEPTEMBRIE ORA 9:00

IntrInd in camera verde, Natan auzi vocea NumAruiui cinci in interfon:

— Natan, urgent la sediu. Natan la sediu. o luä drept pe scri, strigind: — Ce e? Ce s-a Intimplat? — Te cheamä Numrul unu.

— FA-mi legAtura.

NumArul cinci apàsA pe un buton al interfonului i anunA: — DA-i cirumul, a sosit Natan.

— Voiai un orar, spuse NumArul unu. Acum ii avem. Se duc in insula Zakynthos. E puin lAturalnicA, dar existA un zbor direct de la Atena. Nu este foarte vizitatA de turiti, ca Mykonos de exemplu. Vrea sA piece poimline seara. — Ce-i cu NumArul nouA?

— Fa flu tie incA. Am auzit acum, ascultInd convorbirea cu Haiim. Apropo, acum folosete numele Helen. — Undee?

— Inapoi la hotel. Nu i-am spus nimic. Ca sA reaqioneze spontan cind ii va spune el. — SunA bine.

irOs.rov(y

— Tipul e Ingrozit la gindul c1toriei. Crede cA II urmArete cineva tot timpul. Trebuie sA-l auzi. E mort de spairnà. — tii cc se spune, chelul Ii pune mina-n cap. Tipul arc de cc sA fie speriat. Oricum, aflA nuinArul zborului i strIngc cit mai multe informaØi despre destinat,ia lui. — OK. Asta-i tot? —Da.

— Vorbim mai tIrziu. NumArul unu Inchise.

Natan Ii atepta pe Yegal, un ofit,er din Shaback i un veclil camarad din armatA. FAcuscrA antrenamente ImpreunA, dei Yegal era la parautiti, jar Natan la marinA; urmaserA nite cursuri de infanterie, obligatorii pentru tot,i ofit,erii din Forele de apArare israeliene. Chiar i acum, cInd Natan avea nevoie de cineva din Shaback pe care sA se poatA bizui, apela Ia Yegal. AceastA misiune era mult mai delicatA decIt de obicel, jar el flu-i putea da lui Yegal toate amAnuntele legate de cazul defatA.

Cind NumArul cinci veni sA-l informeze cA sosise Yegal, Natan ii urmA Intr-o camerA micA, bine mobilatA. Vizitatorul

fu introdus pe o uA separatA, cAci flu avea acces liber in clAdire, cu except,ia ,,camerei de vizitatori”. DupA un scurt schimb de amabilitAi, Natan trecu la subject. — Yegal, e nevoie sA distrug un om In apte ore i sA tiLI sigur cA-mi spune adevArul. Pot,i s-o faci? — Da. Pot s-o fac i-n mai pu1in de o orA, theA e necesar, dar existA Intoldeauna tipi care rezistA mai mull. Oricum, e mai rapid cu substane chimice.

— Nu. Ii ducem inapoi de unde 1-am luat i acolo trebuje sA fie victima unui accident fatal. Sc va face probabil o autopsie, jar timpul scurs Intre interogatoriu i descoperirea cadavrului flu va Ii suficient. Dcci flu putem lAsa urme de bAtAi, torturi... sau once aitceva.

— Dcci, cc vrei sA spui? SA-i fac conversaØe galantA

tipului? In cazul Asta, ri-o sA pot scoate nimic de la ci, chiar dacA flu e un tip tare. i theA Sc dovedete a fi un martin ? Atunci chiar cA flu putem face nimic. AdicA, dacA nu pot sA-1 bat, sA-l

LEUL DIN IUDEEA • 103

tai, s-i fac ocuri electrice, sA-1 in In apa sau sA-1 droghez, cum dracu vrei sä reuesc? apte ore nu sInt suficiente ca

s-1 dau gata sau sA-l sperii atIt de tare IncIt sA facA pe ci. Imi ceri prea mult, Natan! Yegal era evident frustrat, dar ii cunotea pe Natan i Lia CA pInA la urmA va obine ce vrea. — AscultA, spuse Natan, aa stau lucrurile i trebuie sA inventAm ceva de urgent,A pentru CA ii vom aduce aici probabil In noaptea de 18 i-l vom duce Inapoi In dupA-amiaza zilei de 19.

— Nici vorbA. Nu pot s-o fac fArA sA las urme, insistA Yegal. — Stai o clipA, spuse Natan. Am o idee, Yegal. Se ridicA i Incepu sA se plimbe prin camerA cu pai man, vorbind de unul singur i trAgInd din t,igarA. Brusc se Intoarse spre Yegal: ScuzA-mA, pnietene, dar trebuie sA p1cc. — i cum rAmIne cu ajutorul pe care-i doreai? Crezi CA pot,i sA te descurci singur ? IntrebA Yegal cu sperant,A-n glas. — Sigur cA flU. Nu scapi aa de uor. Vreau sA te intorci aici mIme la prInz CU cit,iva oameni. Vei face o cAlAtorie. DupA plecarea lui Yegal, Natan IlcAutA pe Mousa la telefon. — Trebuie sA vorbim, spuse ci CU hotArirea care-i lipsise in ultima vreme. Era din nou stApin pe sftuat,ie. PinA acum, se limitase sA observe, dar Ii dAdea seama cA sosise momentul sA act,ioneze. Mousa sesizA schimbarea de ton: — Ce s-a IntImplat? — Am o idee cum sA-1 aducem pe tip, dar am nevoie de oameni.

— Nu cred CA Amir mai are oameni disponibili, spuse Mousa.

— N-am nevoie de oamenii lui Amir. Am nevoie de figurant,i.

Adu-mi secretare i funcionari din toate centrele din Europa, dacA n-ai alii. Am nevoie de corpuri. — Trebuie sA-mi spui despre cc e vorba. i, dacA meritA, o sA ai tot ce-t,i trebuie. Vin la tine in citeva ore.

ATENA 18 SEPTEMBRIE ORA 15:00

Halim ii conduse pe Helen i Nazir la unul din terminalele aeroportului Hellinikon. Nazir insistase sA inchirieze o mainA, sA flu ia un taxi. FArA a int,elege rat,ionamentul lul Nazir, Halim flu IndrAznise totui sA-i pun IntrebAri.

Nazir ii dAduse banii pe care-i promisese, jar instruciunile referitoare la activitatea grupului In Grecia erau foarte dare. DupA ce parcA maina, Halim Ii ajutA pe Nazir i Helen la bagaje. PInA acum, Halim flu o vAzuse pe Helen, dar acum stia la cc se referea Nazir cind vorbea de ea. Era absolut

splendidA. Avionul br urma sA decoleze In mai puin de o jumAtate de orA. Majoritatea pasagerilor erau in tranzit de la Helsinki, Intr-o excursie organizatA. Apropiindu-se de ghieul de control, Nazir se Intoarse spre Halim: — Prietene, ii spuse in englezA, nedorind sA foloseascA limba arabA, flu e cazul sA mai atept,i. Du-te i ai grijA sA lie

totul in regulA. tii telefonez disearA de la hotel. — Ei, spuse Helen glilind un pie, flu cred cA disearA o sA-i mai ardA de telefoane, suflet,el. Nu uita cA mi-ai promis

cA-mi arAt,i cc poi... tii tu. Ii zimbi drAgAstos.

LEUL DIN IUDEEA • 105

— Aa este, iubito! 0 Iuä de brat i se Intoarse spre l-lalim. Dac flu te sun iniediat, flu te Ingrijora, ii spuse 1cIndu-i cu ochiul.

DupA cc trecurA de ghieul de control, Nazir se IndreptA spre poarta de imbarcare. Nu vola sA petreacA prea mult limp In locurile aglomerate, cAci figura lui era cunoscutA de

rnulte servicii de securitate. In ateptare, se strAduia sA flu parA nervos. La trei i jumAtate se deschise ua i se anunt,A preimbarcarea. 0 fcmeie intr-un scaun Cu rotile trecu prima pe rampa cc ducea Ia avion i dupA ea urmarA ceilalt,i pasageri. Curind, tot,i Ii legarA centurile de siguranA. — Detest sA zbor cu avionul, mArturisi el.

— Tu nu pan cA si-ar fi fricA de ccva, ii rAspunse ea. — N-am spus cA mi-e fricA, am spus doar cA detest sA zbor.

Imediat cc aparatul se echilibrA i semnalul de avertizare se stinse, Nazir ii aprinse o igarA. CIteva minute mai tIrziu, se ridicA i se duse Ia toaleta din coada avionului. Pc drum trecu in revistA toi pasagerii, ocupai In general sA admire minunata priveiite a MArii Egee. Chiar inainte de a ajunge in coada avionului, observA trei pasageri oarecum dubioi. ,,Probabil cA flu-i nimic deosebit”, se gindi ci, dar cci trei arabi nebArbierii, ImbrAcat,i cu blugi i tricouri cu slogane arabe flu se ImbarcaserA la Atena. Probabil cA rAmAseserA In avion de Ia cscala anterioarA. Dar,

oricum, prezena br ii displAcea. Simt,i cA erau pcriculoi. Intors la locul sAu, tocmai se pregAtea sA-i aprindA o igarA cind a fnceput dezastrul. Se auzirA ipetc, jar Nazir, vAzind privirea infricoatA a lui Helen, se gIndi cA avionul are probleme la motoare. Erau oare pe punctul de a sc prAbui inapA? RidicA capul, Incercind sA vadA cc se IntimplA in spatcie pasagerilor care sc buluceau spre una din aripi. Unul dintre cei trei tipi pc care-i observase mai dcvreme stAtea In mijiocul avionului, inIncI un pistol mare deasupra capului ca toatA lurnea sA-1 poatA vedea. Omul ipa ceva, dar din cauza zgomotului fAcut de ceila1i pasageri, Nazir flu putea auzi nimic. Apoi o vocc puternicA ordonA prin microfon ca toatA lumea

06

sä se intoarc la bc. Era ccl de-al treilea tip. Probabil c se dusese spre cabina pilot,ilor In timp ce Nazir era Ia toalet. Vorbea o englezä stricatà: — ToatA lumea sà stea jos acum. Dacà flu ascultati, sIntei mori. Stai jos! Mesajul lui pArea sä aib efect. Nu se mai auzeau decIt §oapte Infricoate. Tipul continuA: — SIntem ftat,ii revo1uiei i flu vrem sA vA facem ru. Vrem sA fie e1iberai fraii notri i bani pentru revoluçia p0-

porului palestinian. In avion se aternu o linitc mormIntalä Erau in mIna teroritilor. — Ce ne facem ? opti Helen cu o voce tremurAtoare. — Nimic. Nu facem nimic. AteptAm i ne rugAm, opti Nazir.

Ceilalt,i doi indivizi se micau meet spre botul avionului, Cu pistoalele Indreptate spre pasageri. Unul dintre ei rAcni: — Daii paapoartele, jar cei doi complici IncepurA sA le adune. Cind conducAtorul grupului strInse toate paapoartele opri citeva, jar restul le aruncA jos la picioarele lui. — Vreun evreu ? IntrebA.

Nu se auzi nici un rAspuns. Ua de Ia cabina pilot,ilor era deschisA. ConducAtorul inea o sfoarA legatA cu ceva de pilot. RidicA mtna ca sA arate sfoara: — DacA cineva vrea sA mA atingA, cad jos. Trag sfoara i explodeazA grenada. VA rog, dacA cineva dorete sA incerce, vA rog. Zimbetub lui era inghet,at ca moartea. Apoi duse un microfon In cabinA i urlA spre interior: — Asta e un canal PC care-i pot asculta Si israelienii? Nazir flu auzi rAspunsul, dar conducAtorul continuA, urlInd In continuare:

— Gunoi israelian, mA auzi? Aici sint ftaii revo1uiei. RAspunde-mi! Nu se auzi nimic.

RepetA apelul de cIteva on i, dupA cIteva IncercAri se decise sA vorbeascA In arabA.

— Avem un avion. Vom ucide pasagerii dacA flu-i cuberati pe frat,ii notni. Apoi citi o listA de vreo douAzeci de flume.

LEUL DIN IUDEEA + 107

— Cine sintei ? se auzi o intrebare de la sol. — M poi vedea pe radar, spuse ci. Voi face ca avionul sA vireze spre sud in cIteva secunde ca sA vezi unde sint. UrlA ceva spre pilot i peste cIteva clipe avionul virä brusc. Tipul se dezechiiibr, iar tuturor ii se opri inima pentru o clipä. — Du-te draculul! sosi rAspunsul. Nu negociem cu gunoaie de teroriti. ConducAtorul era foarte furios i intorcIndu-se spre pasageri Ic spuse In englezA: — Numele pe care le citesc sA meargA In spate. Acum! Citi ase flume, aruncind PC podea fiecare paaport. Numele ILli Nazir era al cincilea.

— Stai aici linitit ! spuse Helen, inIndu-1 de mInA. — Vor veni dupA.mine. E mai bine sA mA due, spuse ci. Ajuns in spate, se plasA Intr-o parte a toaletei, separat de cei1ali pasageri i de teroriti. Nu Ic putea vedea feele, dar incerca sA-i imagineze cc le putea trece prin minte. ConducAtorul vorbea din nou In arabA cu controlorul dc zbor.

— îØ trimit un cadou din cer la fiecare trei minute, spuse ci. Incep peste trei minute. Nu te mai contactez; dacA vrei sA Incetez sA arunc pasageri, mA chemi tu. Apoi le spuse celor dol teroriti din spate, tot in arabA:

— Incepet,i sA-i aruncat,i. Nazir simt,ea cA IeinA. Singele Ii nAvAlise In cap, jar genunchii mncepuserA sA-i tremure. Era probabil singurul pasager care Ineiegea araba i §tia cc Ii se pregAtete. FArA vreun avertisment, unul dintre teroriti deschise Iarg ua avionului; cInd acesta Incepu sA vibreze, pasagerii iiicepurA din nou sA ipe. Dc data aceasta se potolirA mult mai greu. Luminile interloare se stinserA, jar bagajele aflate in compartimentele de sus cAzurA peste pasagerii terorizat,i. Din spate se auzeau t,ipete i zbierete urmate de un uriet prelung, ingrozitor. Primui pasager fusese aruncat din avion. Omul Incercase sA se agaçe de uA, dar unui din teroriti 11 lovi Cu piciorul, aa cA dispAru in neant. Apoi teroristul se intoarse spre urmAtorul pasager, punindu-i pistolul in tImplA.

YiCtorOstrovsky

— FrA probleme, fArA lovituri, ipA el incercInd sA acopere zgomotul asurzitor. Urmtoru1 cade peste douA minute Nazir Ii dädu seama cä flu mai are limp. Tremura i transpirase tot, ii venea sä vomite i se sträduia sA flu facà pe el. Incerc sA deschid ua la toaletA, sperind pentru o clips c s-ar putea ascunde, dar ua era Incuiatà. Disperat, ii dAdu cIt,iva pumni. Unul dintre teroriti 11 auzi. Veni lIngA el i-i puse pistolul la timp1. — Ce faci? ipä el. 0 sä iei pe aici, ii spuse rIzInd, arätIndu-i ua deschisA. — Sint palestinian ca i voi, urlä Nazir In arabã. i eu lupt pentru eliberarea pAmIntului nostru! — Tu, strig teroristul, o sä ajungi pe pamInt imediat. aa c tacA-t,i gura, porcule! — Acum! strigA teroristul care urmArea ceasul, tcIndu-i semn sA-l arunce pe urmAtorul pasager care fusese lovit Ia timp1 i zAcea cu faa In jos lIng ua deschisA. — Ascult-mA! urlA Nazir cit putu de tare. AscultA-m, te rog! SIntem In mijiocul unei... Czu In genunchi, agt,Indu-se de pantalonii teroristului. Pasagerul de ilngä u plingea implorInd indurare, dIndu-i seama ce-i atepta. Acum, teroritii aliniaserA i aii pasageri in spatele lui Nazir. Nazir pllngea. FArA sA se mai poata controla, fcuse pe el, iar acum tremura tot, vAzInd cum un alt pasager era aruncat din avion.

Frica ii fcu sA se ridice In picioare i Impingindu-i pe cci care-i stAteau in cale, alergA spre cabina pilot,iior. Pasagerii ipau. Ajunsese aproape de conducAtor cind al doilea terorist 11 Inf1cA de guler i-1 aruncà la podea, la picioarele conducätorului. Nazir reui sA-i recapete suflul i Incepu s cearä mndurare.

— De ce te-a crede ? intreb teroristul in timp ce Nazir Incerca s-i vin In fire. Linitea relativA din aceastA parte a

avionului 11 deconcertase. De unde tiu cA flu eti unui din trAdAtorii care IncearcA sA ne vIndA, negociind aa-zisa pace cu porcii de sioniti?

LEUL DIN IUDEEA • 109

Nazir stia cA asta era unica lui ans de a-i salva via1a. Omul ar fi vrut sä-I cread, dar avea nevoie de dovezi. i el ar fi cerut acelai lucru dacä rolurile ar fi fost inversate. — SInt implicat Intr-o operaiune care tocmai a Inceput,

se bIlbIi Nazir. It,i vol spune tot, absolut tot, poi verifica. Te rog, te rog... Omul Ii fàcu semn s continue, jar Nazir vorbi frA Intrerupere

timp de un sfert de orA, dezvluind Intreaga opera iune i explicInd ce fAcuserä pînA In acel moment. Victimele acestei operat,iuni urmau sA fie tocmai trdätorii despre care vorbise conducAtorul grupului: grupul terorist condus de Nazir avea ca intä moderat,ii palestinieni participan i la o nouA rundA de convorbiri de o importanA deosebits pentru negocierile de pace. DupA ce terminä de vorbit, Nazir 11 privi pe conducAtor sperInd sA descopere in privirea acestuia o umbrA de Incredere. Faptul cA i el era un luptAtor palestinian flu Insemna foarte mult pentru o altA fractiune, dar spera sA reueascA. Brusc, se auzi o chemare la radio de la turnul de control

al aeroportului Ben-Gurion din Israel:

— Incetai sA omorIi pasageri. Negociem. Repet. Negociem. ConducAtorul le fAcu semn celorlalli sA Inceteze execu

iile i sA inchidA ua avionului. Apoi se aplecA spre Nazir: — Jar tu, prietene, du-te la toaletA i spala-te. Nu suport mirosul tAu.

De indatA ce Nazir intrA in cabina de toaletA, cel de-al treilea terorist ii fAcu semn conducAtorului care intrA In Cabina

piloilor. Se intoarse spre copilot i spuse: — Vezi, Natan, si-am spus cA, dacA ajunge sA facA pe el, va vorbi. Ai obinut tot ce-al vrut? IntrcbA Yegal ridicInd din sprIncene. — Din puinuI tradus pInA acum de oamenii tAi, cred cA avem mai mult decIt am sperat, spuse Natan. — Cum si-am spus, continuA Yegal, nimic flu face mai mult decIt ftica.

— Unde-i acum?

0

Orsky

— La toaletA. DupA cc iese, ii imobilizAm Cu 0 cAma de forA ca sA nu-i poatA face rAu. — Spune-mi, IntrebA Natan, cum ai reuit sA vopseti avionul Asia aa de repede? — Nu eu, prietenuL tAu Mousa. El a Inchiriat avionul, de la Olympic, cred. tii, era s-o dAm In barA cind am ajuns Ia aeroport. Prietenul meu de Ia securitatea greacA a IntIrziat i era cit p-aci sA facem noi schimbarea. Natan IncuviinA, aprinzindu-i o t,igarA: DupA ce-i pui pe Nazir in cAmaa de fort,A, anunt,A-mA. Vreau sA mA cluc s le mult,umesc celor care au participat Ia prima i probabil ultima br misiune activA In cadrul Mossadului.

— Cine sInt ? IntrebA Yegal. — SInt secretarele Si functionarii din centrele noastre

europene. S-au oferit sA participe voluntar la aceastA misiune. — Oricum, au fost minunat,i. — i cine sInt tipii PC care i-am aruncat din avion? — Nu-i aa cA a fost frumos? spuse Yegal. SInt cIt,iva din coiegii mci de la parautiti. Au fost echipat,i cu paraute ascunse, ca acelea care se foiosesc Ia filmAri. Au fost extraordinari.

— CA veni vorba, Yegal, ai scos ceva de la ci despre o fatA care urma sA vinA din Liban sA-1 ajute La coordonarea operat,iunii i sA fie omul lui de legAturA? — Nu, rAspunse Yegal. Ce doreai sA au? — Am nevoie de parola utilizatA pentru a intra in contact cu ea. Dc asemenea, de codul pun care ia legAtura cu grupul lui din Atena. — 0 sA vAd cc pot face, spuse Yegal, indreptIndu-se spre toaletA.

Cu toate informat,iile la IndemInA i cu Ufl Nazir uimit, imbrAcat in cAmaa de forA, s-au Indreptat CU 0 camionetA de la o bazA militarA adiacentA a aeroportului Ben-Gurion spre sediul echipei Kidon. Ajuni inAuntru, Natan a stabilit primul contact cu Nazir. FArA a fi psiholog, 0-a dat seama cA omul era complet distrus.

LEUL DIN IUDEEA • 111

Put,ea ingrozitor cAci, dIndu-i seama ce se IntImplase, fäcuse din nou pe el. Privirea ii era fixA, iar expresia de pe fata lui era aceea a unui om atIt de fascinat de o scenA

ingrozitoare, melt nici flu poate clipi. Nu avea rost sA Incerce sA-l mai interogheze In aceste condit,ii i, oricum, flu mai avea prea multe de aflat de Ia el. Cu cIt 11 duceau mai curmnd Inapoi pe insulA, cu atIt era mai bine. Unul dintre combatançi se inregistrase Ia hotel cu numele lui Nazir, dupA cc fusese machiat ca sA semene CU el. Sosise pe insulA cu zborul normal, care fusese transferat la o altA poartA de Imbarcare pe aeroportul din Atena.

Qnd Nazir va ajunge pe insulA, va avea un accident, In timp ce va face scufundAri. Corpul lui va fi gAsit de un turist care va anunia poliia. In acel moment, Helen ii va telefona Iui Halim, spunIndu-i cA flu tie ce sA facA. Ii va ruga sA vinA pe insulA sau sA aranjeze cumva funeraliile Iui Nazir. DupA ce va da telefonul, i se va pierde urma cu desAvirire. Ii fotografiara pe Nazir i-i luarA amprentele. Yegal mai fAcuse o Incercare, sperInd sA obinA ceva care sA-i ajute In rezolvarea altor cazuri, dar fArA succes. Starea de oc In care se afla Nazir era mult prea mare. Nu vorbea deloc. Era timpul sA meargA sA-i termine vacant,a. Natan era bucuros CA se incheiase aceastA fazA a opera iunii, cu toate cA flu descoperise IncA agentul infiltrat in Mossad. Mingea era din nou In terenul lul Mousa. Din partea ltii, flu mai avea aitceva de fAcut decIt sA vadA Ce informaii le va furniza Foul Play, apoi participarea lui la acest caz se va iiicheia. Era bucuros sA se intoarcA Ia munca pe care o tia s-o facA eel mai bine: recrutarea agent,ilor.

Ii mai rAmIneau douA sAptAmini de vacanA din acest an. Acum, CA aveau toate informat,iile, Natan spera sA poatA pleca. Ultima lui sarcinA era sA lntocmeascA un raport atotcuprinzAtor pentru Mousa i avea de gInd s-o indeplineascA fArA intIrziere.

16 CARTIERUL GENERAL AL MOSSADULUI 18 SEPTEMBRIE ORA 21:00

Natan aproape ii terminase de redactat raportut cInd Mousa intr in biblioteca In care lucra.

— Qnd eti gata, adu raportul In sala comandant,ilor dc la etajul cinci. Vreau s vorbesc cu tine. — OK, spuse Natan. Raportul Ii luase mai mult timp decit prevAzuse, din cauza unor detalli de ultimA org, referibare Ia moartea lui Nazir.

Planul initial fusese ImbunAtä1it pe alocuri. In ceasul at doisprezecelea, cineva observase cä flu era logic ca un IncepAtor cum era Nazir — care-i spusese lui Halim c va Incerca asta prima data In viat,A — sä facä scufundAri la mare adincime noaptea. Acesta fuscse scenariul initial pentru ,,accident”, dar parea dubios, chiar i pentru cineva nebAnuitor. Numärul nouA — Helen — fusese deci obligatA sä recurga un plan de rezervA. Urma sa-i telefoneze lui Halim de la hotel, unde ajunsese deja i sA-i transmita un mcsaj din partea lui Nazir, a carui voce se va auzi in fundal. Vocea fusese InregistratA de pe benzile conversaiilor ce avuseserä bc la Pireu. Nazir va face scufundari dimineaa, Ii va spune ea lui Halim, i-i va telefona dupa aceea. Deci Nazir, care era Inca in sediul echipei Kidon, mai fu cruat cIteva ore. Apoi va if Inecat Intr-un ba

LEUL DIN IUDEEA • 113

1fl cu ap sratä dis-de-dimineaä, ImbrAcat In scafandru. ,,Defectiunea” acestula va ft uor de observat. Un hidroavion va transporta apoi pe insulA cadavrul lui Nazir introdus intr-un sac de plastic pun cu apA de mare. Cadavrul va ft aruncat In apA, lIngA mal, ca sA fie gAsit dc un turist care pescuiete Intr-o barcA InchiriatA.

Dc fapt, NumArul unu inteniona sA pescuiascA in timp ce fAcea pe turistul. Natan i Mousa erau singuri In penumbra din sala coinandan ilor. Era locul favorit al efilor de departamente, care puteau sta de vorbA aici fArA sA se teamA cA ar putea ft auzit,i de strAini; iar atmosfera relaxantA era aceea a unui club sau hotel de lux. Se auzea o muzicA In surdinA i, intrInd, Natan IncercA sA recunoascA melodia, dar flu reui. Mousa ii intImpinA cu un zImbet panoramic, fAcIndu-i semn spre o canapea confortabilA. Natan se scufundA In ea, apoi se aplecA inainte i puse mapa cu raportul pe masA, In faa lui. Mousa se duse la bar i reveni cu douA pahare. — It,i place tequila, nu-i aa? — Da.

— Deci, cu una eti gata i mai ai IncA una. — IncA una?

— Intlinirea cu Foul Play, pentru informat,ia despre irAdAtor. N-am obØnut nimic referitor la asta de Ia Fox, flu-i

aa? — Nu, n-am obinut. Natan oftA. DupA cite am avut de fLlcut in ultimele zile, IntIlnirea asta pare foarte indepArtatA. Practic, flu putem face mare lucru pIna cInd nu iese din Siria. fi cind iese, n-o sA fie mare tArAboi. Vreau sA spun cA n-o sA fie ca la ultima operat,iune. E o Intilnire oarecare. Mai bine zis, dacA finant,area a fost aprobatA, e doar o simplA Intilnire. A fost?

— Ce ? IntrebA Mousa, strAduindu-se sA parA inocent. — A fost aprobatA f1nanarea sumei cerute de Foul Play? — Da, da, flu slnt probleme. Pune mIna pe fotografiile pe care le are. 0 sA trimit o echipA de apArare pasivA ImpreunA cu tine, ca sA asigure securitatea Intllnirii.

i+Victoy

-

— Nu vàd de ce-ar fi nevoie de aa ceva. Nu este un agent periculos. Sint sigur cä ma descurc. — Nu pentru tine-mi fac probleme. Pentru fotografli. Nu-i dai seama cä fotografiile pe care le aduce tipul sInt cei mai importanta informaie primitä de la Infiinarea Mossadului ? N-am mai avut vreun tradator printre noi, flu-i aa? — Nu. Da... ascultà, fä ce vrei, spuse Natan obosit. Dar flu vreau sá am vreo echipa lipftA de fundul meu. DacA vor asigura securitatea IntIlnirii e-n regula In ceea ce mA privete, dar spune-le sA stea departe de mine i de agentul meu. Nu vreau sA-l sperie vreun tImpit.

— Nu te Ingrijora. Ii trimit pe Dov. El va asigura protec ia. Voi at,i mai lucrat impreuna, flu? AdicA am avut Intotdeauna impresia cA sIfltei prieteni. — Da i sInt sigur cA se va descurca de minune. Dar vreau sA-i spui cA este agentul rneu i eu indic ce i cum. vreau sA i-o spui in prezena mea, Inainte de a pleca. OK? — In regula, aa facem. Acum, hai sA bern pentru misiunea nemaipomenitA pe care tocmai ai incheiat-o. Mousa ridicA paharul apoi ciocni cu Natan. Doamne, a fost extraordinar, continua el. 0 vor studia la Academic muii ani de acum Inainte. lar ideea de a-i t,ine pe tip aici gata de execuie, ca PC un pete viu la restaurant, a fost absolut genialA. Mousa tia cA Natan va simt,i din pun efectul cuvintelor lui. Faptul cA un om trebuia sA fie omorit cu singe rece ca urmare a unei decizii pur tehnice luate de ci, flu-i va da pace toatA viata lui Natan.

— Cine se ocupA de contraoperaiune? IntrebA Natan, dornic sA schimbe subiectul. DAclu pe gIt paharul de tequila dintr-o data.

— Lucrurile vor lua alt curs, replica Mousa. eful vrea s-o lAsAm baitA.

— Ce vorbesti? Sa lAsAm baltA cc anume? Natan

aproape cA se înecA cu bAutura. — Ce-ai auzit. Trebuie sA recunoti cA e mai bine aa, replicA Mousa. — Nu cred... Natan Incerca sA-i dreaga vocea. Nu cred cA Ine1eg o iotA din ce-mi spui.

LEUL DIN IUDEEA • 115

— Pi, trebule sA priveti lucrurile aitfel. Practic, am gsit pe aitcineva care sA fac o muncA murdarA in locul nostru i, mai mult de-atIt, vina le va aparine In totalitate. Nici cA ar putea fi ceva mai bun! Nici flu-mi pot aminti ceva mai bun — poate doar rAzboiul dintre Iran i Irak, ce zici? — Despre cc dracu vorbeti? Tu flu auzi ce-t,i spun? Vor sA-i omoare pe palestinienii moderat,i. Asta va pune capAt oricArei §anse de pace in regiune. Moderat,ii sInt singurli care pot salva pacea. — Exact. i cc dracu am avea noi de citigat dacA e pace? AdicA ar trebui sA cedAm tcrorii, sA ne distrugem aezArile i sA pierdem poziii strategice. Americanii ne vor tAia probabil ajutoarele, cAci flu vom mai fi in rAzboi, flu? Diaspora evrelascA nu se va mai simti obligatA sA ne ajute. i, dupA cc toate acestea se vor fi terminat, arabii vor atepta ocazia sA ne arunce In mare. DupA pArerea mea, ne e mult mai bine dacA lAsAm lucrurile aa cum sInt... — Dar care sint directivele? Vreau sA spun cA primul ministru Rabin nu va accepta niciodatA asta. — Rabin e bAtrin. El vrea pacea, ca sA le facA plAcere americanilor. i, oricu.m, avem nevoie de aprobAri ca sA facem nite lucruri. Dar nu avem nevoie de nici o aprobare ca sA nu Ic facem. i asta e ceea cc intentionAm, dacA ine1egi cc spun. E perfect. Omul pe care Natan Ii imaginase cA-i cunoate se dovedea a fi total diferit. S-ar II putut atepta la multe din partea lui Mousa. Dar asta era cu totul aitceva. DupA ce InccrcA un timp sA digere cc auzise, Natan ii dAdu seama cA, dei lucra cu Mousa de multi ani, practic, nu avusese niciodatA ocazia sA stca Ia discutii cue!. Nu, flu avea nici un rost sA-1 contrazicA. — i dacA se hotArAsc sA-i omoare i pe alt,ii, sA zicem pe unii dintre ai notri? La urma urmei i noi avem delegat,ii acolo.

— N-o sA-i lAsAm sA-i facA de cap, spuse Mousa zimbind, dc parcA ar fi vrut sA-l consoleze. 0 sA-i direcionAm In aa fel, incIt sA fim siguri cA fac doar cc trebule. AdicA, cui i-ar psa dacA omoarA §1 cIiva americani In timpul desfAurArii operaiunui? Asta o sA-i facA i mai nepopulari.

6 rcYscy

Cine sIntem noi ca sä-i oprim ? Dar, dac se hotArAsc s se dea la noi, sIntem gata sA-i lovim unde-i doare mai tare. Mousa sorbi din pahar, apoi continuA: N-ar fi aa de rAu dacA ar omori Si cIiva americani. Cred cA a sosit momentul ca cineva sA le arate nenorocii1or Alora Infumurat,i, care cred cA mnt,eleg Orientul Mijlociu, cine are puterea. Natan, care nu-i regAsise IncA suflul, se ridicA de pe canapea. Deci, hotArirea fusese deja luatA i nu mai era nici mAcar In miinile lui Mousa. Nu mai avea sens sA mearg inainte.

— Imi pare rAu cA trebuie sA plec, spuse el Cu o veselie pe care flu o simea defel, dar IncA mai caut pe cineva care

sA-mi incAizeascA aternutul. ti fAcu cu ochiul lui Mousa. — DA-i bAtaie, o merit,i din pun. Mousa pArea fericit s fie din nou in relaØi bune cu Natan. CA veni vorba, din moment cc Foul Play vine doar sAptAmina viitoare, ce planuri ai pinA atunci? —, Doar mA cunoti bine. Dc cind am intrat In Mossad, flu-mi fac planuri i flu-mi cumpAr banane verzi. RIserA amIndoi.

— MA gindeam sA-mi iau CIteva zile de concediu i sA-mi vizitez familia la New York, spuse Natan gata de plecare. ArAtA mapa de pe masA: Nu uita mapa acolo. Nu de aitceva, dar n-am vAzut IncA faa trAdAtorului. — CInd o s-o vAd, mormAi Mousa, n-o s-o mai aibA.

PInA acum, Natan flu reuise sA gAseascA o raiune pentru tot cc se IntImpla In Mossad. Omorurile, brutalitatea — le justifica pe toate ca find necesare pentru existena statului Israel. Renaterea la care se referea sionismul. Dar asta era Cu totul aitceva. Era ca i cum ai folosi o mitralierA, ca sA omori o muscA de pe capul celui mai bun prieten al tAu. tiuse Intotdeauna cA pentru Mossad el flu era aitceva decIt came de tun. Dar, dacA era de acord cu cauza pentru care lupta, putea accepta i asta. Era simplu. Israelul dorea pacea, iar arabii nu, prin urmare israelienii erau indreptAit,i sA continue lupta pinA va fi pace. Natan era devotat acestei cauze — mult mai mult decit ccilali — i flu pregeta s

LEUL DIN IUDEEA • 117

Lupte pInA la capat. Dar planul pe care i-i dezvAluise Mousa era impotriva credint,ei i principiilor sale. Ce indrAznealä la aceti oameni! Sä punä o barierà In calea pcii! Erau nite mini bolnave. Natan simea cum fierbe de indignare. Era gata sA-i dea demisia. Va ataa o scrisoare i-i va trimite un exemplar i primului ministru. 0 sä iasä cu fa1a curatä. tia cA dacA n-o va face acum, flu va mai putea niciodatA sA se priveascA In ogiinda. Dei era trecut de miezul nopii, Natan IncA mai stAtea la masa lui de bucAtArie, incercind sA gaseascA cuvintele potrivite ca sA obinA un efect mai puternic. Reciti scrisoarea i In acel moment Isi dAdu seama cA flu avea rost sA facA ceea ce intentionase.

Primul lucru pe care-i vor face superiorii iui va fi sA-i confiste scrisoarea si sA-1 inchidA pmnA se terminA totul. Atunci i numai atunci Ii vor scoate si-i vor concedia, inventInd un motiv care sA-l discrediteze pentru tot restul vieii. In acest fel ii vor Inchide gura. Nu, rAspunsul flu era demisia. Cu toatA mInia i furia, reuise totui sA ia o hotArIre. DupA care se liniti. 0 sä lupte Impotriva tuturor, flu mai putea da inapoi. Natan se hotArIse sA-i opreascA, chiar dacA trebuia s-o fac cu mIinile goale — i existau §anse destuie ca lucrurile sA se IntImple aa. Chiar dacA raiuflea ii spunea cA once efort e in zadar, oricum avea de gInd sA incerce. Lui Natan ii era clar cA de acum Inainte va lucra de ambele pAri ale unui gard foarte Inalt i periculos. Once cAdere In oricare pane ii va fi fatalA. Dar cea mai Ingrozitoare perspectivA era aceea de a lucra singur, fArA sprijinul Mossadului. Natan §tia cA va trebul sA nAscoceascA un plan care sA-i permitA sA opereze In afarA, folosind In continuare sistemul dinAuntru. Era singura cale i cel put,in In teorie suna promiAtor. Dar In acest moment nu prea tia cum s-o punA In practicA. Intent,iona sA facA un plan ca i cum ar fi avut sprijinul Mossadului i apoi sA improvizeze. In primul rind, trehuia sA infiltreze pe cineva in interiorui respectivului grup terorist din Grecia. Cineva in care teroristii sA aibA Incredere

i care sA nu atragA atenia echipei Kidon care ii urmArea.

l+VcErovsly

--

Dar acest lucru pärea de neatins. i inevitabil Insemna sä se Increadä In necunoscut,i, sperlnd c totul va fi bine. Timpul Ii era limitat. Voia sA Inceapä inaintea intilniril cu Foul Play. Ca sA reueasc, trebuia sä act,ioneze imediat. Primul lucru pe care-i avea de fäcut dimineaa era testul cu detectorul de minciuni. Astfel va fi In regulà, c1ci flu se tic dac-l va mai putea trece pe urmätorui. TEL AVW, AEROPORTUL BEN-GURION 9 SEPTEMBRIE ORA 11:00

Chiar Inainte ca Natan sA fi fácut primul pas In ceea cc ci considera o misiune de salvare, Incälcase deja regulamentul Mossadului. Plecind la New York, avea doug seturi de documente

false In geanta diplomat. Acest lucru era absolut neregulamentar, dacA flu i mai räu. Le scosese din dosarul sAu aflat In subsolurlie Mossadului,

unde erau pstrate pentru o utilizare viitoare; fuseser pregAtite pentru o operaØune anulatA ulterior i rAmAseserA nefolosite.

Un ftinct,ionar de la Departamentul Al ii conduse la aeroport i, Inainte de a intra in terminal, Natan ii Inmin toate documentele israeliene, inclusiv permisul de liberA trecere i diverse 1egitimaii, precum i pistolul Beretta 22. Toate furA introduse mntr-o pungA de plastic pe care funcionarul o sigilA, amindoi semnInd in prealabil pe eticheta de hIrtie. Le va recupera la Intoarcere din seiful departamentului.

ti cumpArase bilet Ia un zbor El, Al spre aeroportul Mirabel, din Montreal, apoi va pArAsi Canada cu destinaia New York, cu compania Air Canada. Aceasta era procedura uzualA folositA de Mossad pentru personalul operativ din Statele Unite. Intrarea direct din Israel era consideratA penculoasA din punct de vedere operat,ional. Dei fAcea o cAlAtorie aa-zis privatA, Natan se hotArise sA urmeze proceclura obinuitA. DestinaØa lui finalA era Washington, D.C. — ceea cc omisese sA includA In planul de

cAlAtorie completat inainte de plecare. In Washington, urma sA-I IntilneascA pe Syd Cooper. Ii pArea bine sA-l revadA. Trecuse ceva vreme de la ultima br Intlinire.

17 WASHINGTON, D.C. 20 SEPTEMBRIE ORA 10:45

Dupä ce avionul care-i adusese de pe La Guardia aterizase, Natan alesese hotelul Sheraton Washington ca bc de Intilnire cu prietenul sAu. Petrecuse noaptea Intr-un hotel de vizavi, numit Omni Shoreham. Ambele hoteluri marl,

aezate discret In parcuri, ferite de agitaia capitalei.

In aceastä dirninea, dupA ce dormise butean, obosit de o c1Atorie atIt de lungA, Natan se simtea refAcut. Ziua era InsoritA i caiduroasä; fAcu o mica plimbare ptnA Ia Sheraton, savurIndu-i igara. IntrA In hol. 0 mu1ime de tineri IrnbrAcat,i In costume de tenis forfoteau in mult,imea plina de cuboare. Descoperi un bc bun de unde putea vedea taxiurile care veneau In faa hoteiului. La unsprezece fix, Syd coborl din taxi. Tipul Asta e ca un ceas e1veian, se gIndi Natan. Syd ii inspira tin respect deosebit, chiar dacA aveau uneori divergene de opinhi. Syd prezenta cititorilor sAl lucrurile aa cum erau, lAslndu-i sA tragA singuri concluziile potrivite. Spre deosebire de ait,i ziariti, flu rAstAlmAcea faptele ca sA-i rezolve interesele personale. DupA ce Natan se asigurA cA Syd flu fusese urmArit, se IndreptA spre ei. — El, spuse Syd zlmbind i apucIndu-i mIna lui Natan, salut bAiete! Cum se poartA lumea cu pionierul meu? Syd

12 icOmvsky -era un bArbat trecut de aizeci de ani, Cu 0 InAlt,ime i 0 staturA masivA. Faa bronzatA era pusAin evidenA de pArul argintiu. — L.a fel cum mA port i eu Cu ea, presupun, spuse Natan, dind aceiai rAspuns ca de obicei cInd Syd Ii punea aceastA Intrebarc.

— Deci, care-i treaba 7 Syd se grabea Intotdeauna. — RAbdare, prietene, spuse Natan. Hai sA mincAm ceva i dupA aceea it,i spun despre cc e vorba. Ar trebui sA Invei sA te mai Si relaxezi.

— Viat,a e prea scurtA ca sA te relaxezi. Nu pot,i s-o mal iei de la capAt dupA ce timpul a expirat. Sau tii tu ceva cc eu IncA n-am aflat?

— Nu, rAspunse Natan zlmbind. Syd avea ceva solid in el, ceva care-i fcea pe oameni s se simtA bine, In siguranA, In prezent,a lui. TraversA holul hotelului spre Courtyard Cafe. Zgomotul era aa de mare, IncIt Natan se vAzu obligat sA se apiece peste masA ca s poatA fi auzit. DupA cc comandarA amIndoi hamburgeri cu garnitur asortatA i cite o bere, Natan Ii Incepu povestea. — Syd, am nevoie de ajutorul tAu, spuse el. Nu am la cine sA apeiez pentru asta. — Deci... despre cc e vorba ? tii cA te ajut dacA pot.

— !n primul rind, trebuie sA-i dai seama cA flu vei putea folosi niciodatA In articolele tale informat,iile pe care i le furnizez. Al relat,ii care m-ar putea ajuta i, in momentul de faA, asta vreau de la tine. — i cum se traduce asta? — 0 sA-ti SUfl imediat. De fapt, CU 0 poveste extraordinarA pentru tine, indiferent dacA mA ajut,i sau mu. Dar trebuie sA-mi dal cuvintul de onoare cA flu vei folosi ceea ce-si vol spune. — Amdeales?

— Evident. Poi sA spui mu, jar eu ii vol inira ceva cc pot,i folosi, uitAm chestia cealaltA i poate ne mai vedem peste ciiva ani. — Chestia asta pe care nu vrei s-o folosesc. N-a putea s-o descopAr singur sau sA o aflu difl alte surse?

LEUL DIN IUDEEA • 121

— Cu siguranA nu. Te asigur. — Bine, acceptA Syd zImbind. Atunci pot sA-i promit cA n-o voi folosi.

— In regulA. Mai IntIi ii cer o favoare. Am nevoie sA mA pui In legAturA cu Ufl palestinian In care ai Incredere, dornic sA rite pentru binele poporului sAu. — Ce tot vorbesti? De unde sA am eu o astfel de

legAturA 7 Nu sint aitceva decIt un bAtrIn ziarist, ai uitat?

— Syd, lasA textele astea. Intimpiator, tiu cA ai astfel de legAturi. Nu ai fi putut scrie articolele despre rAzboiul din Liban de Ia biroul tAu din centrul Washingtonului. i tiu sigur cA flu ai fost in Liban In timpul rAzboiului, aa cA las-o baltA.

— De unde tii c n-am obinut inforrnat,iile de Ia oamenii — Pentru cA acolo eti pe lista neagrA i nimeni flu ar vorbi cu tine. Uite, eu am nevoie de ajutor i n-am limp de joacA. MA ajui sau flu? — Ce dracu e cu tine? N-am timp e refrenul tAu favorit. Hai sA zicem cA te pun In legAturA cu cineva, acceptA Syd coborlnd vocea, dar de unde tiu cA tipul nu ajunge intr-o inchisoare din Israel rAspunzInd la IntrebArile lui Mousa Sadder, Sheik Obaid sau ale bAtrinului Vanunu? — Pentru cA, Ii aruncA Natan, ceea ce fac acum este In afara

cadrului organizat,iei mele. Chiar i faptul cA rn-am Intlinit Cu tine rn-ar putea bAga Intr-un rahat rnai mare decIt Içi imaginezi. Asta flu e un truc ieftin ca sA trimit la inchisoare vreun arnArit de palestinian. Pentru aa ceva, n-am nevoie de tine. Pot s-o fac foarte bine singur. E tot ce-si pot

spune. — Ii dai seama cA oricine ar accepta sA stea de vorbA cu

tine va insista sA prirneascA cit rnai multe informaii. — Probabil. Dar ca sA mA poatA ajuta, aceste informaii Ii sIlt necesare.

— Ce te face sA crezi cA, dacA reuesc sA te pun in legAturA Cu cineva, omul va don sA te ajute ? La urma urmei, tu eti dumanul sau mai nou ai trecut cle partea cealaltA? Asta chiar cA ar fi o poveste grozavA, chicoti Syd.

12

— Foarte nostim! Natan deveni tãios. Nu pot forta PC nimeni sä lucreze cu mine, dar dac tipul este pentru o so1u ie panicä la conflictul din zonä, cred cA mA va ajuta. Am nevoie de cineva care sA indeplineascA aceste condit,ii. — Vrei sA-mi spui cA tu ai o so1uie pentru rezolvarea conflictului din Orientul Mijlociu? — Nu. Dar pot Impiedica o deteriorare ireparabilA a procesului de pace. Lucrurile sInt deja pornite i mi-am dat seama cA nimeni flu vrea sA le opreascA. Syd, pentru numeic lui Dumnezeu, flu-mi mai pune atItea IntrebAri. Spune-mi mA poi ajuta sau flu? — OK, OK. 0 sA dau citeva telefoane la noapte. S-ar putea sA am ceva pentru tine mIme dimineaA. E bine? — Mulumesc. E perfect. — Nu-mi mulumi. N-am fAcut nimic IncA. i acum, spune-mi povestea aia pentru articolul meu. — Hai sA mergem la mine in camerA, sugerA Natan. Acolo putem vorbi fArA sA fim nevoii sA ne Intindem gIturile peste masA.

— Unde stai ? IntrebA Syd. — La Omni, rAspunse Natan. E o ieire de serviciu aid la subsol. Intrarea la Omni e chiar vizavi, dacA o luAm pe aici.

1i terminarA berile i Natan plAti In drum spre ieire. — Ia-o inainte, spune eL 0 sA-i placA teribil povestea, prietene.

DupA cc se aezarA confortabil la fereastra camerei care dAdea spre piscifla hotelului, Natan Ii aprinse o t,igara. Syd deschise un carnet galben i scoase un stilou negru pe care-i folosea din vremuriie imemoriale, cum ii plAcea sA spunA. Spre deosebire de tInAra generaie de reporteri, el flu utiliza niciodatA reportofonul. Natan incepu imediat: — Cu cIteva zile Inainte de semnarea acordului de la

Camp David, preedintele Sadat a fAcut cunoscutA intenia sa de a nu accepta faptul cA problema palestinianA flu fusese clarificatA In acordul de pace. Natan se ridicA i trAgInd un

LEUL DIN IUDEEA • 123

plc de draperii se lipi de fereastrA, ca sA priveascA lumea din jurul piscinei. Apoi continua: — Sadat dorea ca msunle Intreprinse pentru autonomia poporului palestinian, bazate pe rezolut,iile Naiunilor Unite 242 i 338, sa fie mai specifice i s cuprindä i un calendar obligatoriu. Primul ministru Begin dorea 0 altA rezolvare a problemci, insistInd ca problema suveranitAt,ii teritoriilor sä ramIna deschisä.

Asta Insemna pentru Sadat trAdarea poporului palestinian. El avea probleme 1 cu cererea Israelului ca Egiptul sä-i garanteze importul de petrol la un pre rezonabil, In schimbul terenurilor petroliere pe care le ceda, dar era pregAtit sä accepte asta.

Pe mAsurä ce data semnArii tratatului se apropia, preedintele Carter 11 presa pe Sadat din ce In ce mai tare sA accepte documentele In forma In care erau redactate i s-a Intlinit cu ci pe 14 manic 1979 Ia Cairo, pentru o discut,ie Intre patru ochi.

— nt r e cc ? i n t r e bä Syd, r i d i c i n duØ pr i v i r e a. — I n t r e pat r u ochi . E o expr e si e evr e i a scA car e I n seamnA cA nu erau acolo decIt ei doi. Dcci ,,Intre patru ochi”, int,elegi? — Da, da. Mai departe. — Ei bine, la acea Intilnire cci dol conducAtori i-au pecetluit viitorul. Carter I-a convins pe Sadat cA aceasta era o situaie temporarA i cA era absolut necesar ca acordul sA fie semnat. Apoi a promis cA, atunci cind va Ii reales, va face presiuni pentru o rezolvare favorabilA poporului palestinian. I-a mai promis cA noul acord va fi detailat i flu vag sau deschis

divcrselor interpretAri, ca ccl actual. In plus, va fi inclus

un calendar al negocierilor. lar Sadat va ajuta de fapt p0porul palestinian, nu-l va trAda, cum i se pArea in acel moment. Pc baza acelei promisiuni — i ret,ine, fArA nici un martor — Sadat a fost de acord sA coopereze. Atunci, preedintele Carter i-a telefonat iui Manahem Begin de pe aeroportul din Cairo i i-a spus c.A totul este aranjat. In seara aceleiai zile, Begin i-a informat cabinetul despre telefonul primit.

12 YictorOstrovsky

— Stai aia, 11 Intrerupse Syd dInd din cap a neincredere. DacA IntIlnirea a avut bc Intre patru ochi, cum zici tu, cum dracu tii ce s-a discutat atunci? Natan se Intoarse cu faa la Syd. — DupA Incheierea Intulnirii, Sadat a povestit totul primului ministru, Mustafa Chalil. Primul ministru s-a arAtat

surprins cA Sadat nu-i ceruse lui Carter ceva in scris, dar Sadat i-a replicat cA avea incredere In Gh’imy. CelAlalt ministru, care a murit cAzind de la fereastra unui zgIrie-nori din Cairo, i-a trecut informat,ia omului sAu de lcgAturA din Mossa... — Ce çlracu spui tu acolo? — Ce anume flu Ine1egi? — Tocmai ai spus cA acest ministru era Impotriva procesului de pace. i acum zici cA era un spion a! Israelului? — Exact, Syd. Deci Int,elegi. Acest ministru a fost ccl care a trimis mesajul — care a intIrziat pe drum i flu a mai ajuns In timp util — in care ne dezvAluia cu exactitate orarul i strategia pentru rAzboiul de Yom Kippur, In 1973. Pentru a se proteja de once bAnuialA, i s-a ordonat sA se prefacA cA se opune oricArei negocieri Cu Israelul. DupA cc a adoptat aceastA atitudine in mod ostentativ, a dobIndit un acces

mai liber la once informat,ie. — OK, acum Ine1eg. ContinuA, ii fAcu semn Syd cu stiloul. — Acum, din cauza acestui compromis cu Carter i dindu-i seama CA Begin flu inteniona sA ofere o soluçie corectA problemei palestinienilor, Sadat a respins oferta, Ca Begin sA vinA la Cairo i sA se ducA Ia lerusalim. Deci acordul a fost semnat la Washington. DupA cIteva zibe dupA semnarea acordului, Begin a aflat de promisiunea fAcutA lui Sadat de Carter.

— IncA ceva, ii opri Syd lovind cu stiloul lui negru In carnet. De cc flu a ajuns informaia mai devreme?

— Intllnirea ministrului egiptean cu omul lui de legAtunA din Mossad trebuia foarte bine planificatA i asiguratA. In acel moment, flu se putea organiza vreo IntIlnire decIt dupA semnarea acordului. Imediat cc a sosit informat,ia, i-a fost transmisA de urgent,A primului ministru.

LEUL DIN IUDEEA • 125

Begin, care deja regreta cä cedase din teritorii In schimbul pAcii, devenise acum foarte agitat din cauza lui Carter. Se temea cä preedinte1e Ii va onora promisiunea fäcutä lui

Sadat i, ca urmare, Israclul va pierde i alte teritorii. In acel moment 1-a chemat pe Yetzhak Hoffy, directorul Mossadului la vremea aceea, i i-a spus: ,,Carter flu trebuie sä fie reales. E o problemà de securitate naiona1A pentru fbi”. — Begin i-a dat cumva instruciuni dare? — N-am auzit despre aa ceva. Am ine1es c i s-a spus s fac tot ce se poate pentru a Impiedica realegerea lui Carter, cu excepØa faptuiui de a-i impuca. — Hai, omule, spuse Syd neIncrezàtor, lAsInd sA-i cadä carnetul pe jos din greea1. Doar nu-mi spui c Mossadul 1-ar putea Impuca pe preedinte1e Statelor Unite? Natan zImbi trist.

— DacA treaba e rezoivatA cum trebuie, Mossadul ar

1mpuca pe oricine. De fapt, probabil 1-ar fi omorIt pe Carter, dacA flu ar fi primit ordine dare sA n-o facA. — Asta ml se pare foarte greu de InghiØt. RidicA de jos carnetul, apoi Intrebä: i cum dracu ai aflat tu toate astea? Erai tInAr ofier la vremea respectiva. Astea sint informat,ii cu acces limitat.

— Mossadul e ca . un balon de oe1, Ii rAspunse Natan zImbind. Nu transpirA nimic In afarA, dar inAuntru flu se pot pstra secrete. Singurele informaii greu de aflat sint cele tactice, legate de operaiuni specifice, dar tot ce are legAturA cu strategia sau politica este le mndemIna oricui. Natan continuA sA vorbeascA.

— In acea perioadA, Mossadul era implicat In afacerea vInzArii de armament cAtre Iran. Iranul avea deja o datorie imensA fat,A de Israel, provenitA din diverse proiecte de construct,ii, precum i dintr-o cantitate neverosimilA de azbest, livratA pentru protejarea balcoanelor. Evident, toate acestea acumulate Inainte ca aiatolahui Komeiny sA preia Puterea — datoriile, vreau sA spun. A fost elaborat un plan pentru a cere plata in avans pentru livrarea de arme, urmind ca atunci cind banii ar fi ajuns In Israel, sA se anunt,e cA au

fost fo1osii la acoperirea vechii datorii. DacA iranienii

126+YictorOstrovsky doreau In continuare arme, ar fi fost obligat,i sA apar cu ali bani. Natan Ii aprinse o igarA i Incepu sA se plimbe prin camerA vorbind.

— Cine conducea operaiunea 7 IntrebA Syd. — Nu era IncA o operaiune, ci doar un plan, pentru cA toate IncercArile de a stabili contacte euaserA. Iranienii flu voiau sA aibA de-a face cu Israelul. DupA cIteva sAptAmIni in care Incercam sA elaborAm tot feluri de planuri, cineva din conducerea Mossadului a vAzut din intImplare o reclamA la televizor CU alegerile din Statele Unite, in care un actor interpreta personajul purtAtorului de cuvint al Casei Albe, Tip

O’Neill. Aa ne-a venit ideea sA ne prefacem cA sIntem americani care IncearcA sA facA o afacere cu Iranul.

tiam cA in Frant,a era in curs de desfAurare un dialog Intre oamenhi lui Carter i iranieni, pentru eliberarea ostaticilor americani. Nu avea rost sA incercAm i noi ace1ai lucru.

In schimb, ne vom preface cA sIntem din tabAra lui Reagan i cA ne opunem eliberArii ostaticilor. Deoarece Reagan nu era IncA preedinte, avea nevoie de un intermediar pentru a livra armele. Va folosi Israelul, care va lua armele din stocurile

sale i apoi va folosi banii primii pentru a-i reface stocurile diminuate. Aa cum a spus cineva atunci, omoram trei pAsAri CU o singurA piatrA 0 mai rAmInea una pentru aruncat mai tIrziu.

Directorul campaniei electorale a lui Reagan, William Casey, urma sA viziteze Londra pentru o zi sau douA. Informa ia se potrivea de ininune cu planul nostru. Aflat la Londra, Casey a fost invitat de un evreu foarte bogat, prieten al Mossadului. Lui Casey i s-a promis ajutor substant,ial pentru campania electoralA a lui Reagan, dacA acceptA sA se intlineascA neoficial cu un alt evreu bogat, la vila acestuia de

lIngA Roma. In timp cc era acolo, o sosie a lui — ce-i drept, imperfectA, dar cItA lume ii vAzuse pe Casey de aproape 7 — a participat la douA intliniri cu iranienii, una la Madrid, cealaltA

la Barcelona. In cadrul ambelor intliniri, sosia lui Casey a init,iat discut,iile preliminare (care aveau sA continue i dupA plecarea lui, dar sub stricta lui supraveghere) perfectArii afacerii cu armament.

LEUL DIN IUDEEA + 127 Deoarece americanii flu aveau acces la fondurile iraniene

I ngheate, Reagan nefiind Inc ales preedinte, iranienii erau nevoit,i s p1äteasc armele anticipat. In plus, ii s-a cerut sA promitä c ostaticii vor fi eliberaçi Inainte de alegeri. Ceea ce avea sA Impiedice realegerea lui Carter. — Dar asta este aa-numita ,,surpriz din octombrie” intoarsA myers! spuse Syd, lAsIndu-se pe spate i tragIndu-se usor de barbA.

— SurprizA, surprizA! Natan se aezA la bc, ridicInd din umeri. Aa s-au IntImplat lucrurile i de aceea nimeni din partea americanA flu are idee ce dracu a fost. Pe de altA parte, IncA mai existA oficialitAt,i siriene care jurA pe Coran cA s-au IntIlnit cu americanii. i flu mint, doar cA s-au intIlnit cu evrei care se dAdeau drept americani. — i cum dracu o sA dovcdesc eu cA toate astea sInt adevArate?

— Nu 0-am spus cA-t,i servesc o poveste uor de dovedit, ci doar una adevAratA. Ceea ce pot sA fac este sA-Ø dau numele tipului cu care s-a intlinit Casey in Italia. Cu restul va trebui sA te descurci. Adu-t,i aminte cA tu eti singurul care tii cum s-au petrecut lucrurile cu adevArat, ii spuse Natan privindu-l In ochi. — i ce-i cu toate poveti1e alea cu Bush aici i Bush acolo?

— BAnuiesc cA Bush nu era in capul listei de popularitate a primului ministru de atunci, Shamir, i nici in cea a Mossadului.

— Cu cit mA gIndesc mai mult la asta, cu atIt Imi place mai mult, ii spuse Syd fAcIndu-i cu ochiul; i tot flu vrei sA-mi spui de ce ai nevoie de un om de legAturA cu palestinienii? — NicivorbA.

— OK, atunci mA Intorc la birou i Incep sA caut nite oameni. Stii cA va trebui sA-i sun in Liban.

— N-ai pe nimeni aid sau in Europa? — Ba da, dar cum sA te ajute dacA sInt In afara Orientului Mijlociu? — Nu mai gindi ca un ziarist, Syd. Nu am nevoie de contactele br, am nevoie de persoanA In came i oase.

i8Victr)strovsky

— In cazul Asta, a putea avea pe cineva aid. Hai s ne intIlnim jos la bar la ora cinci. 0 s vAd cc pot face Intre timp. and ii luarA La revedere Ia uA, Natan flu mai puse IntrebAri. DacA Syd Ii gAsea persoana potrivitA, planul lul Natan ar putea funciona fArA probleme. Chiar i aa, flu se simise niciodatA atIt de singur.

La cinci fArA zece, Natan ii atepta pe Syd la o masA din barul hotelului.

— Misiunea a fost indeplinitA, ii spuse Syd aezIndu-se. — Dcci... 1-al gAsit pe tipul pe care-i cAutai? — Da. Vine sA se IntilneascA cu fbi la apte i jumAtate in barul dela hotelul Sheraton. Ce zici de un serviclu aa rapid?

— Fantastic. Ce-ar fi sA luAm dna? Intre timp pot,i sA-mi mai spui ceva despre tip. — Nu aa ne-am ineles, Natan. Nu mA refer la dnA. Ti-am promis cA-t,i fac legAtura cu ci, nu cA-t,i dau informaii despre ci. Nu i-am dat decit cIteva date foarte vagi despre tine i a fost de acord sA vinA sA te asculte. Evident, flu poate promite nimic, dat ca sA flu corect, n-am de gInd sA-i ofer vreun avantaj asupra lui. Tot ceca cc pot sA-i spun e cA e un palestinian a cArui familie e In Liban. A plecat de acolo in timpul invaziei israeliene din ‘82. DacA vrei alte detalii, va trebui sA le scoi de la ci.

— Mi se pare corect. Lui Natan I se pArea logic acest punct de vedere. JumAtate de orA mal tIrziu, intrarA intr-un bistrou.

MIncarea era bunA, jar conversaia chiar §1 mai bunA. Trecuse mult timp de cInd Natan flu mai avusese ocazia sA discute politicA mondialA cu cineva din afara Mossadului. Era foarte important pentru ci sA audA i un alt punct de vedere i asta 11 ajutA sA-i conffrme corectitudinea perspectivei sale. Pc la apte i ceva se IndreptarA spre Sheraton i urcarA la bar, aleglnd o masA cu vedere spre holul hotelului. — and vine Ibrahim, vA fac prezentArile, apoi o terg. Syd pArea din cc in cc mai nervos. — Dc cc atIta grabA?

LEUL DIN IUDEEA • 129

— Am de scris un articol, biete, i, din moment cc flu pot folosi nimic din conversaia ta cu ci, prefer s flu tiu nimic despre ea. — i dacA flu-mi iese pasient,a ? Pot s te sun la birou? — Aa cum te tiu eu, ii spuse Syd zImbind, o sA-i iasA. Tipul e un om bun. E cinstit i cored. Dar flu §tiu cIt de mult ii plac evreii. Probabil cA flu prea mult. — PAl, oricum, eusInt american, cum bine tii. ZimbirA amindoi.

— Indiferent de cc se IntImplA, vreau sA-t,i mult,umesc, continuA Syd, Intinzindu-i mina. — SA-mi mulumeti? Pentru cc? Natan pArea sincer surprins. — Pentru cA ai avut Incredere in mine, pentru cA m-ai

cAutat i, flu In ultimul rInd, pentru cA mi-al oferit bomba carierei mdc. DacA pot dovedi asta, sint un om fAcut. Syd deveni atent: A, iatA-I! Se ridicA i fAcu un semn cu mIna unui tip malt 0 slab, ImbrAcat intr-un sacou bej. Tipul ii zimbi lui Syd arAtInd un ir de dini de un aib perfect, care strAluceau In contrast cu pielea lui mAslinie. — BunA, prieteñe, spuse ci imbrAiIndu-l pe Syd. MA bucur CA te vAd. ArAi grozav. — Mulumesc, mulumesc, replicA Syd, bAtIndu-1 pe spate. Dei individul era mult mai tinAr decIt Syd, erau evident In relaii foarte bune. — hi slnt foarte recunoscAtor cA ai venit aid sA te IntIlnesti Cu noi, spuse Syd IntorcIndu-se.

— Natan, spuse ci, acesta este Ibrahim, prietenul meu. Apoi ii spuse palestinianului: Natan, un prieten de meredere. i acum CA v-am fAcut prezentArile, trebuie sA p1cc. — Deja? ii IntrebA Ibrahim dezamAgit. Dar nici n-am apucat sA vorbim. — Te rog, voi doi avet,i o grAmadA de lucruri de discutat, lar eu am o grAmadA de treabA.

Ii privi pe amIndoi, pe rind. — Amintit,i-vA CA, dacA vreunul dintre voi ii face rAu ccluilalt

in once fel, nu-1 voi ierta niciodatA. Imi sintet,i

13 VitorOvscy amIndoi foarte dragi i sper cA acest lucru vA va ajuta s colabora i. RämaserA In tàcere pentru o clipä dupà plecarea lui Syd. Natan vorbi primul: — SInt foarte recunoscAtor cA ai acceptat s vii.

— El bine, spuse Ibrahim, am àcceptat doar sA te cunosc i sà te ascult. Faptul cA eti prietenul lui Syd nu-t,i confer automat si Increderea mea. La urma urmei, el are o mulimc de prieteni, aa cA ai face bine sä-mi dai nite amänunte. — PAi, Incepu Natan, ccea cc avem este o ameninare la... — Nu, nu. Nu ma refeream la asta. Vreau sä §tlu cinc eti. i pentru cine lucrezi. DupA aceea vom trece la cealalta parte.

— E destul de complicat. — Doar minciunile sInt complicate. Am tot timpul. Tc rog... — Sint israelian. — Stiu. Pentru cine lucrezi?

— Fac parte din Serviciul secret israelian. — Eti din Mossad? Natan ezftA inainte de a räspunde. —Da.

— i-t,i imaginezi ca a putea lucra cu tine, dei tu reprezin i tot ceea cc este rãu in lume? La cc dracu te-ai gIndit? Ibrahim se ridicA in picioare. — Te rog! Natan Intinse mIna intr-un gest de concihere. Te rog stai jos. Dacä vrei sä pleci dupa cc auzi cc am de spus, eti liber s-o fad. Dar Intli ascultA-mA. Ibrahim ezita si In cele din urma se aezA ha bc, dar pe marginea scaunulul. Nu pärea c intentioneaza sA stea prea mult.

— SInt din Mossad, e adevArat, dar ceea cc fac acum flu

este Cu binecuvintarea br. Este foarte periculos pentru mine simplul fapt cA vorbesc cu tine, ca sA flu mai vorbim de ceea ce-ti voi spune. Tot ceea ce-ti cer este sä ma asculti cu atentie apoi sa te hotArAti. — Teascult.

LEUL DIN IUDEEA • 131

Natan ii spuse tot ce tia. HotArise sA flu omitA nici un amAnunt care 1-ar fi putut face pe Ibrahim sA ine1eagA anvergura operaiuflui, dar in ace1ai timp Natan tia cA, dacA tipul flu acceptA sA coopereze, va trebui sA-1 Impute Inainte de a transmite aitcuiva informat,ille. Lui Natan flu-i plAceau alternativele pe care le avea, dar miza era prea mare.

DupA ce Natan terminA de vorbit, Ibrahim pArca cop1eit de ce auzise. RAmase tAcut citeva clipe, incercind sA asimileze informa1ii1e. Apoi ii privi pe Natan in ochi. — Trebuie sA-t,i spun cA eti foarte convingAtor i cA ceea ce mi-ai spus sunA verosimil. Dar flu te pot ajuta. Mi-am adus familia din Liban i sInt rAspunzAtor pentru bunAstarea br. Dar iti pot aranja sA te inti1neti cu cineva care te-ar putea ajuta, totui. Natan se simea de parcA i-ar fi fugit pAmintul de sub picloare. Cercul oamenilor implicai in povestea asta se lArgea, iar el flu putea face nimic cA sA Impiedice acest lucru. Se simea ca un amator. — Cine e persoana asta? — Un prieten de-al meu cu muite relaii i foarte activ. — N-am nevoie de relat,ii. Am nevoie de cineva care sA facA ceva.

— Asta e tot ce pot sA fac, deci ce hotArAti? Natan ii privi atent: — and ne putem intlini cu prietenul tAu? — Te pot duce la el chiar acum. Natan aruncA o bancnotA de douAzeci de dolari pe masA ca sA plAtescA bAutura i se ridicA. — Hai sA mergem. Ibrahim puse mIna pe mina lui Natan i-i spuse: — AteaptA o clipA. Trebuie sA-i telefonez mai tntli. Nu putem merge neanunat,i. Se ridicA. MA intorc imediat. Natan ii 1AsA sA piece, apoi porni Incet In urma lui, pAstrind distant,a. Ibrahim se duse Ia un telefon public in cealaltA parte a barului i formA un numAr. Natan rAmase Ia o oarecare distant,A, jar cInd Ibrahim observA cA venise dupA

P

icvy

el Ii zImbi, dar continuA sA vorbeascA. and terminA de vorbit,

Inchise i se IndreptA spre Natan. — Vine cineva sA ne Ia in cIteva minute. Trebuie s

ateptAm la intrarea principala. Lucrurile incepuserA sA-i scape din minA, se gindi Natan, dar flu avea ce face. Ar fi putut renunt,a, desigur, i lAsa totul baltA, dar era deja prea tIrziu chiar i pentru asta. — Cine ne va lua?

— Prietenul meu.

Nu mai avea rost sA discute.

si dAdea seama cA once terorist ar fi fost Incintat s

punA mIna pe el, dar tiuse ce riscA IncA cle la inceput. Pestc zece minute, un Chevrolet Caprice aib se opri in faça br. Pasagerul cobori i dAdu mina cu Ibrahim, apoi deschisc portiera din spate §i be fAcu semn sA intre. — VAd cA avem un adevArat congres, spuse Natan ne. mult,umit. Cine sint Atia? — Prietenul meu i-a tnimis sA ne Ia, ii rAspunse Ibrahim, scuzIndu-se oarecum. Nu te Ingrijora. SIntem intre prieteni. — Ai cui prieteni ? intrebA Natan. — Viisaunu?

— La dracu, spuse Natan i se urcA In mainA. Nimeni nu spunea nimic, dar dupA citeva minute, pasagerul din fa ii dAdu lui Ibrahim o earfA neagrA, arAtIndu-1 pe Natan, i-i spuse ceva in arabA. UrmAtoarele zece minute Natan le petrecu legat la ochi. Era chiar amuzant, cAd se gIndea cA dacA tipii ar fi vrut sA-1 termine, 1-ar fi drogat sau omorit deja. Probabil cA era dus la o persoanA foarte influentA, dar ceea ce-i nelinitea acum era faptul cA oricare dintre aceti oameni putea Ii un agent al Mossadului, dacA individul pentru care lucrau era suficient de important. Maina se opri, jar Ibrahim ii ajuta sA se deziege Ia ochi. — Am ajuns, spuse i deschise portiera. Se aflau Intr-un mare garaj subteran ; trecurA citeva minute pinA cInd Natan se obinui cu lumina. — Te rog, Ii spuse Ibrahim, invitIndu-1 sA coboare din mainA, pnietenul meu te ateaptA.

LEUL DIN IUDEEA • 133

Tot,i pornirA spre un ascensor dar, chiar Inainte de a ajunge la el, portiera unei limuzine parcate In apropiere se deschise Si Ibrahim Ii fàcu semn lui Natan sA intre.

— Bine-ai venit in biroul meu, 11 intImpin o voce pe bancheta din spate a limuzinei, tocmai cInd Natan se pregátea sä urce. Interiorul mainii era in penumbrA, dar o luminA de deasupra celui care vorbea, IndreptatA spre Natan, nu-I lAsa sA-i distingA fat,a. — Te rog intrA, ii spuse tipul, vAzIndu-l cA ezitA. Natan urcA in mainA i se asezA In faa lui. Ibrahim urcA dupA el i se aezA alAturi, inchizInd portiera. — Cine eti ? IntrebA Natan fArA sA atepte un rAspuns. — Asta flu are importanA. Hal sä spunem cA sint implicat In problemele regiunhi de unde vii. Lui Natan ii era greu sA-i depisteze accentul. Era ceva britanic In vocea tipului, dar i oriental in ace1ai timp. — Smnt implicat in primul rind In organizarea ajutoarebr pentru poporul meu, continuA el. Nu mA implic In mecanica regiunii, dacA Inçelegi ce vreau sA spun. Tipul trAgea dintr-un trabuc gros, care-i lumina put,in trAsAturile. Natan putea des1ui o pereche de ochelari fumurii; faa lui avea ceva cunoscut, dar Natan nu-i dAdea seama exact ce anume.

— tii de ce am nevoie ? IntrebA Natan. — Nu prea. tiu doar ce mi-a spus Ibrahim Ia telefon i ce i-a spus Syd lui Ibrahim Inaintea intIlnirii cu tine. — Deci tu eti sursa lui Syd, spuse Natan. Atunci de ce nu mi-al aranjat o IntIlnire direct cu tine? — Pentru cA flu mA cunoate, sosi rAspunsul. Natan ii dAdu seama cA tipul zImbea. Syd crede cA Ibrahim este sursa. — Ce poziie ai adoptat In problema pAcii ? IntrebA Natan, vIrIndu-Ø mina In buzunar ca sAli scoatA igArile. Ibrahim Ii i apucA de mInA inainte de a fi putut scoate pachetul.

— ncet, spuse Ibrahim, scoate mina incet. Natan simi un object de metal In coaste. DIndu-si seama ce se intImplA, spuse: — Voiam doar o igarA.

1+ViOrs1y

-

— Poi fuma mai tIrziu, spuse tipul. DeocamdatA spune-mi povestea de la Inceput. Cit despre procesul de pace, cred c1 trebuie s continue. Pacea e intotdeauna bun la ceva, flu

eti de acord ? AtIta vreme cit oamenii mei o vor si se simt in sigurançA cInd negociazA cu cineva care de asemenea o vrea. Natan repeta Ce-i spusese lui Ibrahim Inainte i, cind termin , se lAsA pe spate pe bancheta confortabilà a limuzinei, ateptInd un rAspuns. — Hai sA spunem cä te cred i cA vreau sA te ajut In once fel pot. Ce-ai vrea s fac? — Am nevoic de un om infiltrat in unitatea terorist,

Trebuie sä tiu exact ce planuri au, pentru a-i putea opri. — i cum vrei sA fac eu asta ? SInt o echip bine InchegalA, flu-i aa? Nu poi sA apari din afarA i sA ceri sA fad parte din echipa. Ca om al Mossadului, ar trebui sA tii toate astea. — tiu. Dar In cazul Asta existA o breA, ca s-o numesc aa, pentru foarte scurt limp. — CevreisAspui? — Echipa ateapta sosirea unei femei care sA acionezc ca om de legaturA. Cunosc toate detaliile despre persoana respectivA, dar am nevoie de cineva care s-o InlocuiascA i s1 se dea drept cea pe care o ateaptA. Evident, cea adevArat1 trebuie opritA. DacA se poate aranja asta, inlocuitoarea nu va trezi nici o bAnuialA.

— Ar Ii extrem de periculos pentru femeie, spuse strAinul. — tiu, confirmA Natan. — De ce nu anunt,i autoritAi1e din Grecia ca sA fie aresta i teroritii?

— In primul rind, n-au comis nici o crimA. In al doilea rind, dacA-i opnim aa, vor gAsi fArA IndoialA o altA echipA care sA ducA Ia bun sfirsit misiunea. Una de care nu vom mai afla.

— Cred cA te pot ajuta. Dar flu prea am Incredere-n tine! — Cum pot dovedi cA nu mint? — PAi... Ia ce mA gindesc eu, probabil cA n-ai face. Dan, sInt gata sA am Incredere in tine, In mAsura in care i tu ai incredere In mine. — Treci la subject.

LEUL DIN IUDEEA • 135

— Va veni cineva sA se IntIlneascä cu tine peste douA zile, in Beirut. MIzgAli ceva pe o foaie de hIrtic. Natan gIndea foarte repede. Beirutul era un terltoriu inamic, controlat de polit,ia sirianA. FAcea parte din aa-numita ,,arA a mori”. Trebuia sA act,ioneze cu maximA prudent,A, i asta fn cel mai bun caz.

— Uite, spuse tipul IntinzIndu-i foaia de hIrtie. SA fii la adresa asta poimline i dupA aceea mai veclem.

— Iii dai seama cc periculos este pentru mine? ii

IntrebA Natan.

Ibrahim se pregAtea de plecare. — Ai incredere-n mine.

— Trebuie sA flu sigur cA mA vei ajuta dacA mA due, insistA Natan.

— SA fii acolo dacA ai curaj.

Natan se aplecA uor Inainte. — Al Incredere in tot,i tipii Atia din jurul tAu? intrebA el cu o nuantA de sarcasm in voce.

— Nu, rAspunse el. Aa cA flu le spun nimic, dacA de astaji faci probleme. Cu excepia lui Ibrahim, ei nu §tiu cine eti. Nu uita cA am de-a face cu foarte multA lume.

Natan citi adresa dupA ce cobori din mainA. SlavA Domnului câ flu era in enclava cretinA lunia, care era plinA de faLangitii cu care lucrase. Tipul pe care-I IntIlnise avea o inte1igenA remarcabilA. Manipulase situat,ia in aa fel Incit Natan ii pierduse avantajul init,ial i se lAsase antrenat intr-un scenariu mortal. Acum tia CA era pe punctul de a face un pas pe care-i va regreta probabil cindva in viaA — dacA ,,viat,A” mai era un cuvInt potrivit. Dar era deja prea tirziu. HotArise sA meargA mal departe.

18 AEROPORTUL INTERNATIONAL BEIRUT 23 SEPTEMBRIE ORA 11:00

CAltoria la Beirut fusese lungA i obositoare. Natan ajunsese la destinal,ie a doua zi la prInz. CAlAtorea cu paaport canadian fals. Nu avea intenia sA stea prea mult in Liban flu mai mult de douA zile, dacA flu intervenea ceva. Contactase telefonic 0

companie libanezA de Inchiriat ambarcaiuni — aflase de la un falangist, In urmA cu diva timp, CA proprietarul ci era implicat in aciuni de contrabandA. DacA era bine plAtit, tipul era de Incredere, mai ales dacA-i mai datorai i ceva bani. Natan ii explicase la telefon cA va face o cAlAtorie scurtA i CA dorea sA vadA citeva locuri bune pentru scufundAri. Simind mirosul banilor, tipul Ii promisese sä-i punA la dispoziie o ambarcaiune i echipamentul necesar. AjungInd Ia Beirut, Natan simise ceva cc aproape uitase: o fricA Ingrozitoare. Beretele roii siriene miunau peste tot, la fel poliitii Inarmai pInA-n dint,i. Cu toate CA grAnicerul care-i controlase paaportul flu pAruse prea convins CA Natan venise la Beirut tntr-o cAlAtone de afaceri, procedura de intrare In sarA era totui destul de simplA. Era uimitor cum viat,a continua in pofida dezastrului evident peste tot. Natan se hotArl sA ia un taxi direct de la aero

LEUL DIN IUDEEA • 137

port pînA la portul unde-l atepta ambarcaiunea. Intent,iona sä locuiascA acolo cit limp va rAmIne In ora. Pianul lul era sA-1 determine pe Gamil, proprietarul, s ancoreze vasul Intr-un punct PC care-i marcase pe hartA. Astfel va fi la o distant, de aproximativ o sutA optzeci de metri de casa unde urma sA se IntIineasc Dumnezeu tie cu cine. StInd acolo, va putea supraveghea casa inainte de a se apropia de ea dintr-o clirect,ie neateptatA: marea. Qnd vasul ancor, Natan ii puse costumul de baie. Gamil, cu un zImbet panoramic sub imensa lui mustaA neagrä, Ii spuse:

— Nu Inoçi prea des. — Ce te face sA crezi asta ? repiic Natan prietenos. — Ca sA Inot,i, trebuie sA stai la soare, jar tu eti aib, flu eti bronzat. — PAi, cam ai dreptate. N-am mai Inotat de mult timp, dar acum lucrurile se vor schimba. Natan tia cA fAcuse o greea1A, chiar dacA era una micA de tot. i lucrurile simple te dau gata, se gindi el.

Aezat pe un ponton cle lemn, Natan inspecta echipamentul de scafandru adus de Gamil. Din acest punet se yedeau cIteva case. Oricare putea Ii aceea la care trebuia sA Se ducA In vizitA : flu-si dAdea seama exact care.

— Dcci, eti mu1umit? II intrebA Gamil, care venise cu douA cesti de cafea Cu miros de cardamom.

— Da, Intr-adevAr. De unde ai fAcut rost de ci? E de foarte bunA calitate.

— Deci te pricepi, prietene. Vrei puinA cafea? — Cu plAcere. Natan ii duse mlna la ochi en sA-l poata vedea pe Gamil. Soarele ii bAtea drept In ochi. Gamil pAi cu atent,ie pe ponton i-i Intinse cafeaua. Natan o puse jos i continuA sA I nspecteze echipamentul. — Nu, n-o lAsa sA se rAceascA. Bea-o fierbinte, aitfel mai

bine bei apA de mare. Natan rise 0 sorbi din cafeaua ciocotitA. Lichidul fierbinte Ii arse limba.

VicrOsoy — La dracu ! exclamà el.

— Trebuie sorbitA, Ii spuse Gamil i sorbi zgomotos din ceac. — Pi acum Imi spui? Intrebä Natan lingIndu-i buzeic arse.

— Trebuie s-o sorbi fr s atingi ceaca. Se räcete In

aer. IncearcA.

Gamil avea dreptate. Dacâ fcea abstraqie de zgomot, era grozav.

CIteva minute mai tIrziu, Natan auzi un bIziit; dei slab, era imposibil de confundat — un blzIit pe care nu-l mai anzise de mult. Ceea ce fusese iniiaI un punct pe linia orizontului devenea acum din ce In ce mai mare. Inima Incepu sä-i bat cu putere, jar muchii i se contractarA. Vasul de patrulare sirian se Indrepta direct spre ei. RAmaserA amindoi nemicat,i privindu-l. Este un control de rutinA probabil, Ii zise Natan, clar va trebui sA parA spenat, ca once turist intr-o astfel de situaie. Cu cele douA rachete Styx care ocupau intreaga puntc, vasul semAna cu 0 broascA çestoasA uriaA. Era onibil. — Nenorociçii! LasA-mA pe mine sA vorbesc, spuse Gamil printre dini cInd barca se opri lIngA ei, fAcind ca mica br ambarcaiune sA se balanseze puternic. Un marinar In uniformA gri Ii aruncA o frInghie lui Gamil, care o prinse i o legA de colacul de salvare. Acum vasul de patrulare era lipit de al br i Natan putea vedea mitraliera MK 47 cu çevilc Indreptate in jos. Un ofier i se adresA lui Gamil, care se Intoarse spre Natan:

— Vrea sA-1i vadA paaportul. Nu te ingrijora, e doar Un control de rutinA.

Natan coborl in cabinA, zImbindu-i ofiçerului a cArui privire era total inexpresivA. Era a doua oarA In viaA cInd sc apropia de un astfel de vas. Prima datA fusese In timpul rAzboiului de Yom Kippur, cind el i echipa aruncaserA In aer cIteva, in cursul unei misiuni de luptA In portul Tripoli.

In limp ce ofieruI controla actele lui Natan, nimeni nu IncercA sA urce la bond. Chiar i dupA ce i be Inapoie lui Gamil

LEUL DIN IUDEEA • 139

i acesta dAdu drumul frInghiei, nimeni flu fcuvreo micare. Toate privirile erau at,intite asupra lul Natan. Intr-un tIrziu, ofieru1 ii duse mina la chipiu In semn de la revedere, apoi le fcu semn celor de pe punte. Un nor de fum se ridicA din eviIe uzate cInd vasul incepu s se IndepArteze uor. Senzaa de uurare pe care o sim Natan In acel moment era imensä.

Gamil, zImbind, opti In arabA, privind dupA barca cc lua distantA:

— Fie ca nenorociii Atia sä putrezeascA In iad, jar spiritul Libanului sA-i bIntuie mereu!

— Ce-al spus ? IntrebA Natan. — Nimic, prietene, le uram noroc pe mare. Apoi, cu acelai zimbet, se intoarse cu faa la Natan. i ce crezi cA 0 sä gAseti aid? — Caut un vapor scufundat, ca sA pot include Beirutul in circuitul meu turistic.

— Nu caui o comoarA pe vaporul scufundat? — DacA gAsesc vreuna, flu am de gind s-o arunc Inapol, dar adevArata comoarA este sirul nesfirsit de turiti care vor veni sA vadA vaporul, dacA este ccl pe care-i bAnuiesc eu. — Asta e bine pentru afaceri, spuse Gamil luIncl-o spre cabinA. Acolo, spuse el dintr-o datA, arAtind spre plajA, acolo e comoara adevAratA.

— Ce-jacob?

— Femeile de pe plajA. AteaptA. DispAru In cabinA, reapArind un minut mai tirziu cu Ufl binoclu In minA pe care i-i Intinse lui Natan. Privete. Asta era o ocazie neateptatA, jar Natan scrutA plaja timp Iiidelungat. Gamil avea dreptate. Plaja forfotea de lume, In special femei In costume de baie decoltate.

— Cum de sint ImbrAcate aa ? intrebA Natan jucInd rolul unui turist Ia prima sa vizitA. Nu e Impotriva religiei de aici? — Al multe de InvAat despre Liban, prietene, spuse Gamil rizind cu poftA. Natan observA din nou plaja, atent la casele aliniate de-a lungul ci. Una din ele fusese lovitA din pun — probabil de o

Y!9y bomb trasA de pe mare. Prea nelocuitä, In timp ce In celelalte erau semne de activitate.

tia cA in curInd se va Indrepta spre plajA i spre casa cu numArul 26, unde era ateptat. CuvIntul ,,ateptat” ii fcea sà ezite. Putea mncä s se Intoarcä i sA piece din arA frä sA se intImple nimic. Dar, o data intrat in casä, flu mai exista posi. bilitatea de a o face.

— Ma duc pe mal, spuse Natan ridicindu-se. Crezi ca poi sA-mi pregateti echipamentul de scafandru Intr-o org, ca sA Incep imediat ce mA Intorc? Gamil zImbea:

— Al vAzut pe piajA ceva ce-ii place. — Mai multe lucruri, prietene. Pot sA iau barca pneumaticA? — Sigur. Tine minte, dacA vrei s-o 1ai undeva, trebuie sA p1Ateti pe cineva sA t,i-o pAzeascA, astfel 11-0 s-o mal gAseti Ia Intoarcere.

— Primesc i dolari? — Glumesti. Asta e Libanul. Primesc orici dolari po

sA le dai, dacA flu chiar i mai mu1i. DupA ce se schimbA Intr-o pereche de blugi i un tricou galben, Natan se IndreptA spre plajA In mica barcA de cauciuc. De pe puntea vasului marea i se pAruse llnititA, dar aezat in barcA, ii dAdu seama cA trebuia sA vIsleascA cu putere. Ultimil metri i-a parcurs pe creasta unui val care 1-a aruncat direct pe Arm, Intr-un nor de spumA. Cit,iva puti sArirA in apA 0-1 ajutarA sA-0 tragA barca pe mal. Sperau sA cItige un ban pAzind-o. — Domnule, vrei sA am grijA de barca dumneavoastrA? IntrebA un bAietel slAbu de vreo zece ani, imbrAcat cu Ull costum colorat.

— Eti sigur cA pot,i sA faci asta ? IntrebA Natan amuzat. — Pot s-o pAzesc in sigurant,A, promise putiul. Avei Cu cc sA mA piAtii ? IntrebA el ridicIndu-i bArbia sfidAtor. — Nu §tiu. CIt vrei? Natan flu prea avea chef de glume pentru moment, dar tia cA trebuie sA parA un adevArat turist canadian.

— Cit avei?

LEUL DIN IUDEEA • 141

— Iii dau cinci dolari.

— MA facei de ruine, rAspunse putiul. VA fac o reducere. VA pAzesc barca pe gratis. MA pLAtiØ la Intoarcere.

Natan tia cA fusese fraierit, dar se hotArl s-o lase baltA. Ii impresiona respectul pe care ceilali copii ii arAtau celui care vorbise.

— OK, spuse Natan. MA intorc Intr-o jumAtate de orA i mai vorbim.

Se indreptA spre o trecere IngustA Intre case, care dAdea spre strada unde vAzuse numArul pe care-i cAuta. Era una din cele cinci case si, dacA era o cursA, ar fi putut observa once activitate de pe plajA. Nu era ateptat din direcçia aceea. OdatA ajuns pe stradA, vAzu dezastrul. Toate casele purtau semnele rAzboiuiui. Unele fuseserA evident reconstruite i de cIteva on la rind, altele erau pe jumAtate dArimate. Traficul se desfAsura relativ normal. Natan era fericit cA flu trebuia sA

se apropie de casA venind dinspre Beirut, ci pur i simplu ii putea face apariia In fat,a ei. Fund o plajA popularA, pasajul prin care trecuse era pun de vInzAtori ambulani. Tentat de inirosurile apetisante, Natan se gIfldi sA comande nite kebab de miel, dar cInd doi soldaØ sirieni se oprirA In faia vInzAtorului, se rAzgindi imediat. Adresa pe care o cAuta se afla lIngA casa distrusA, pe care o remarcase de pe vapor. Era destul de mare, cu un acoperi ro.u de t,iglA i ferestre arcuite in stil turcesc. Casa pArea bine conservatA i de curInd fusesc vopsitA In aib. NumArul era foarte vizibil pe ua mare de stejar i, cu toate cA flu-i rspunse nimeni, Natan era sigur CA adresa era corectA. AteptA cIteva minute, apoi ocoli prin spatele casei, spre mare. Curtea interioarA era la vreo doi metri deasupra plajei i era ImprejmuitA cu Ufi gard de fier ruginit, cu 0 deschizAturA in partea stInga i o scarA deschisA, tot din tier. Din locul unde ajunsese, privelitea care i se deschidea ar 11 putut fi once plajA in California. Dind co1ul, vAzu un balcon de marmurA albA, o masA aibA, cu tAblia din sticlA §i 0 pereche de picioare bronzate. DupA ce urcA scArile, putu sA des1u eascA i cui aparineau picioarele. Corpul ci era perfect:

1+Virvscy

pielea bronzat strälucea din cauza crcmei cu care fusesc

unsA. Spera doar ca faa s fie tot atIt de frumoasà ca i restul. — ScuzA-m, spuse pe un ton prietenos, nedorind s-o sperie. Se mntoarse spre ci Incet, elegant i privirile br se

IntlinirA. Natan flu i-ar fi putut imagina o fat,A mal desAviritA. Un pAr negru, bogat, Incadra un ten mAsliniu deschis. Ochii ei man scApArau de inteIigen1A. Natan Ii dAdu seama brusc cA se holba Ia ea.

— Vorbeti engieza ? intrebA el.

— Ce doreti 7 rAspunse ea cu un uor accent. — Ii caut pe Ibrahim. Aa i se spusese sA se adreseze. — Ibrahim e la Washington. — i tu cine eti? — Sint sora lui. Dar tu?

— Cineva pe care a promis cA-i ajutA. Cred cA e mai binc sA p1cc. DacA nu ai un mesaj pentru mine, nu are rost sA te fac sA pierzi timpul. Se Intoarse deja sA piece cind ea ii IntrebA: — CumtecheamA? — Dccc?

— SInt doar curioasA. Ai un paaport? — Da.

— Pot sA-1 vAd ? ii intrebA ea zimbind.

Scoase paaportui 0 i-i intinse. Ea privi cu atenie fotografia, apoi i-i dAdu inapoi. — Frumos, ii spuse. i care este numele tAu adevArat? Natan flu se simt,ea in largul lui. Nu era obinuit ca ci sA fie eel chestionat i nici nu-1 aranja rolul de victimA Intr-un joc dc-a oarecc1e i pisica. — E vreun motiv pentru asta ? IntrebA ci. — Poate. Dcci?

EzitA, gIndindu-se cA, dacA asta era intr-adevAr o cursA, ar fi putut pune mina pe ci de indatA cc intrase pe uA. — Natan. Numele meu e Natan.

Ea se ridicA i veni spre ci, zimbindu-i. Intinzindu-i mina, ii spuse:

LEUL DIN IUDEEA • 143

— MA cheamA Nadin. Fratele meu mi-a vorbit puin de tine. M-a rugat, dacA apari, sA te ajut cit de mult pot. Dei era aproape sigur cA n-o sA apari. ArAtind un glazvand prin care se intra in casA, Ii invitA Te rog ViflO cu mine. El o urmA In Intunericul rAcoros din interior. Avea o

graie felinA in micAri. Lui Natan i se pArea perfeciunea IntruchipatA i era ImbAtat de parfumul ei. — Ia bc si servete-te Cu ceva de bAut. GAsesti tot cc vrei in scrinul de acolo, spuse ea arAtInd spre un scrin de mahon. MA due sA mA schimb cu ceva mai potrivit. — Nu trebuie sA te imbraci din cauza mea, ii rAspunse el zimbind. ZImbindu-i la rIndul ci, iei din camerA. Se simt,ea in siguranA acum, dar era incA stApinit de un sentiment de ingrijorare. Trebuia sA se intoarcA pe vas intr-o orA i sA iasA din t,arA In urmAtoarele patruzeci i opt. Aezat aid, in camera rAcoroasA, privind Intinderea albastrA a mArii prin perdelele subiri, infoiate de brizA, Natan se simt,ea depAit de situaie. Lucrase ca un amator, ca un neprofesionist, era in mare pericol. Se putea Intimpla once i, desigur, cu cit era mai implicat In aceastA afacere, cu atit era mai probabil ca lucrunile sA ia o IntorsAturA nefericitA. Presupunind cA era arestat pentru vreun delict minor, cum ar fi ultragierea unui soldat sinian?! Asta se putea intimpla In once clipA, cAci sirienii din Liban erau excesiv de nervosi.

Apoi mai era Gamil, care 1-ar II putut informa pe vreunul din multiplii jul efi despre acest canadian ciudat. Informaçia asta ar avea toate anse1e sA ajungA la Mossad, fArA ca el sA poatA face ceva. Libanul era pun de ageni i informatori. Nu aveau aitceva de fAcut decIt sA-i introducA In computer numele fals i bingo! IatA-1 In came oase. Sc servi cu tequila i o I nghii dintr-o datA, sperInd sA-i amoreascA temenile. MAcar sA parA calm i stApin pe situaie. Dei pArea sA 11 lipsit mai mult, Nadin se Intoarse dupA diteVa minute. Se schimbase Intr-o rochie de casA tradiionalA, numitA galabia. Din bumbac aib, rochia avea un decolteu brodat, bogat ornamentat cu rou §1 auriu. Se aezA pe un scaun de lemn in fata lui. Dintr-un vas de sticlA aflat PC 0 mAsuA in apropiere, se servi cu o bucAicA de rahat, mucA

144 ictOsroYscy

din ea i apoi Ii linse delicat buzele pline de zahAr. Lui Natan Ii era greu s-i dezlipeascA privirile de pe §lit,ul lung al rochiei, prin care i se zAreau picioarele perfecte. — Deci, cc vrei ? IntrebA Nadin.

— Nu çi-a spus Ibrahim, fratele tAu, despre cc e vorba? — Nu, n-am fost rugatA dec11 sA te ajut dacA apari aici — ceea cc, aa cum t,i-am spus, era considerat foarte improba. bil. Dcci, cc vrei? Engleza ci era superbA, cu irn vag accent britanic.

— Am nevoie de ajutorul tAu ca sA Impiedic un asasinat. — Al cui ? De cAtre cine?

— 0 delega1ie de palestinieni moderat,i, care vor participa la negocierile de pace, urmeazA sA fie suprimatA de un grup terorist.

— Terorist pentru tine InseamnA luptAtor pentru libertate pentru altul. — Nu cred cA oamenii Atia ar putea fi consideraçi de cineva luptAtori pentru libertate. — i cc te face sA crezi cA eu flu fac parte din aceastA categoric?

— DacA ai fi fost, probabil cA a fi fost deja mort. Dar, ascultA-mA, dacA ai de gInd sA mA ajut,i, hai sA trecem la treabA.

— Inainte de a o face — dacA o facem —, a vrea s cA e ceva la line care mA nemult,umete, la fel 0 pe ccl care Ic-a trimis la mine. Tu crezi cA scopul acestor aa-zii terori ti find palestinienii, noi trebuie sA-çi fim recunoscAtori pentru cA ne ajui. Prin urmare, trcbuie sA ne plecAm In faa ta §i sA facem tot cc ne spui. Hai sA punem lucrurile Ia punct. Nu dau doi bani pe delegai, fie ci moderai sau extremiti. — Dc cc ? intrebA Natan perplex. — Deoarece flu cred cA vor reui sA facA ceva, nici mAcar sA amine bAtAlia finalA, singeroasA §1 inevitabilA. Dar, pentru ansa improbabilA In care s-ar IntImpla un miracol 0 ar reui sA Impiedice aceastA bAtAlie, formnd guvernul tAu incApAInat sA acçioneze in mod rat,ional, voi face tot cc pot ca sA te ajut. Dar flu pe post dc lacheu.

LEUL DIN IUDEEA + 145

— Nu-t,i cer aitceva decIt s ma ajut,i sä Impiedic asasinatul. Nu existA scopuri ascunse i, dupa cc se termina totul, vom merge fiecare pe drumul nostru. Eti de acord? — Hal sä Incepem i dupa aceea mai vedem. — Nu, flu e bine. Pot,i sa-mi spui cA flu vrei sA ai dc-a face cu asta i p1cc imediat. Dar dacA accepi sä mA ajui, trebuie sA flu sigur cA eti decisA. Asta flu e o chestie pe care poi s-c Incepi i apoi sA constai cA nu-t,i place. Dccl, cc spui? Observind beretele roii ale citorva soldat,i sirieni patrulInd pe plaja, Natan deveni foarte atent. — Nu te Ingrijora, Ii spuse Nadin, este doar o patrulA de rutinA care trece pe aici din orA-n orA. Le place aceastA plajA In mod special din cauza turistelor In bikini. Uite, continuA ca, aezIndu-se mai bine pe scaun i privindu-1 direct in ochi, de unde tiu cA flu-mi intinzi o cursA ca sA mA fo1oseti dupA aceea impotriva propriului meu popor? La urma urmei, fad parte din Mossad. El se scuturA cInd ea prorLunt,A acest cuvint. Nu era ceva cc dorea sA audA — In special pe pAmInt hbanez, fund Inconjurat de soldat,i sirieni. Camarazii tAi flu slut faimoi pentru onestitatea i generozitatea br faA de palestinieni, flu-i aa? — Amvenitaici,nu?

— Asta flu aratA decit cA ai incredere In mine. Ce garari

ii am cA i eu pot avea incredere In tine? — Nu tiu cc sA-t,i spun, dar nu prea mai am limp. Ar fi foarte bine sA te gIndeti pinA la noapte, cind mA voi Intoarce.

— Te voi ajuta. Tonul ci era hotArit. Dar aclu-i aminte cA, dacA mA tragi pe sfoarA, flu va exista vreun bc pe pAmInt unde sA pot,i fugi. Sau unde ai don sA fugi. El dAdu din cap aprobator, zImbindu-i; se ridicA i se indreptA spre uA. Se opni i se Intoarse. Incet, aproape imperceptibil, ii spuse:

— Aprcciez foarte mult ceea cc vrei sA faci. Ii sInt Indatorat 0 multi a1ii 10 von fi, chiar dacA n-o vor ti niciodatA. DupA o pauzA, continuA. Acum trebuie sA mA Intorc Ia... — Ti-am vAzut barca.

ictOrvy

— Asta e acoperirea pentru prezent,a mea aid. Fac scufund ri in càutarea unei epave. — Deci cauti comori?

— Nu, un bc pentru adus turiti dornici de senzaØi tan. Ma Intorc la noapte, daca eti de acord. — Voi fi aici.

La plecare, Natan ii Intinse o foaie de hIrtie. — DacA ai limp dupA-amiazà, te rog Incearcä sä afli ceva despre fata asta. Vom avea nevoie de informaçia asta mal tIrziu. — Foarte bine.

— Dar sA flu atragi atent,ia cInd pui intrebArile. Regreta deja faptul cA o rugase asta. Stringerea informaii1or fArA a face valuri era ceva ce ea flu avea de unde sA fi InvAtat,

Foarte puini oameni sInt antrenai in aa ceva. — Nu te ingrijora, spuse ea. Am idee cum se face o supraveghere i cum se obt,in informat,ii fArA sA stric totul. — Unde ai invAlat asta? — De la tatAl meu. — Si cine este tatAl tAu?

— Ii spun disearA. Nadin era evident amuzatA. Probabil cA se atepta ca ci sA fi tiut deja. Natan se Intoarse pe plajA fArA incidente. Putiu1 stAtea pe barca lui pneumaticA, care de departe parea mai degrab un prosop de plajA decIt o barcA. VAzIndu-1 cA se apropie, putiu1 Ii fAcu semn cu mina. — Aha-lan we sah-lah, efu1e. Ti-am pAzit barca. Acum cA te-ai Intors, pot sA-mi vAd de drum. Barca era plata ca o clAtitA. Cineva o dezumfiase. — Ce dracu spui 7 Ce s-a Intimplat aici? — Nu tiu, efu1e. Mi-ai spus sA am grijA sA n-o fure nimeni.

— Dar ce s-a IntImplat cu aerul din ea ? Natan mncepuse sA se Infurie, dar observInd un polil,ist care patrula, se calmA imediat.

LEUL DIN IUDEEA + 147

— Treaba mea era sA am grijä de barc, flu de aerul din

ea. Nu-mi datorezi nimic, aa cA la revedere. Putiu1 Ii aruncä 0 privire impertinentA i o porni In vitezA spre plajA. — Stai! De unde dracu sA fac rost de o pompA? Natan 11 ajunse din urmA. — Pot sA-i imprumut eu o pompA pentru douAzeci de dolari americani. PutiuI zimbea, la fel i cei1a1i copii care-i InconjuraserA.

— t,i dau douAzeci i cinci, dar o umfli tu. — Treizeci. — S-a fAcut.

In cIteva minute, barca a fost gata i Natan ii plAti miculul bandit. Putiu1 dAdu din cap i-i spuse: — Mersi,Ktir.

and Natan ajunse inapoi pe vas, gAsi echipamentul de scafandru gata pregAtit de Gamil. La Intoarcere, vIslitul fusese extrem de dificil, aa cA se odihni cIteva minute Inainte de a se echipa i scufunda. Epava era aproape exact sub vasul br, jar Natan o cercetA

limp de douAzeci de minute, ca sA-1 convinA pe Gamil cA acesta era Intr-adevAr scopul cAlAtoriei lui. Inainte de a iei la suprafat,A, umfiA o geamandurA cu aer din tubul lui de oxigen, dar tia CA timpul expirase i CA se va Intoarce In curInd in tara mort,ilor.

19 BEIRUT 23 SEPTEMBRIE ORA 18:00

Pc la ora ase dupä-amiaz, Gamil ridicà ancora se indreptA spre partea de nord a portului. DupA ce au an corat, 11 invitA pe Natan sA cineze impreunA, dar acesta refuzA, explicindu-i cA intilnise o fatA pe plajA i 0 invitase S iasA ImpreunA. Gamil rise.

— Eti rapid, prietene. Al grijA sA flu primeti mai mulL decIt ceri. DacA n-ai aflat pinA acum, Asta flu e un ora sigur, aa cA flu poi umbla singur. La urma urmei, un canadian valoreazA mu1i bani. Nu vrei sA merg Cu tine? Doar ca sA m asigur cA eti In siguranA. Apoi yin sA te iau la sfirit. Ce zici? — Mu1umesc, dar cred cA pot sA-mi port singur de grijA. Nu te agita pentru mine. — Prietene, dupA ce-mi dai restul de bani PC care mi-i datorezi, flu-mi mai fac griji pentru tine i flu-mi mai pasA ce fad. DeocamdatA, eti eel mai important om pe care-i cunosc.

— tt,i mu1umesc pentru sinceritate, dar tiu foarte bine cum sA mA pAzesc singur.

Gamil era foarte supArat. Incepu un ir de blesteme, suficient de tare pentru ca Natan sA Ic poatA auzi. — Nu vrei sA-mi plAteti acum? Pentru once eventuali. tate ? zImbi ci viclean.

LEUL DIN IUDEEA • 149

— i sA flu mai valorez nimic pentru tine? Nici flu te gindi. Te voi plAti cInd terminm treaba, nici o secundA mai devreme. Acum te rog scuzä-mA, am o Intlinire Cu 0 fatA minunatA i nu vreau s-o las sA mA atepte.

Natan sAri pe chei. ImbrAcat sportiv In blugi i Intr-un tricou albastru inchis, trecu de docuri, luInd-o spre casa Nadinei. Acum cA tia bine casa, se hotArl sA meargA PC plajA evitind strAzile din cartierul musulman, CunosCut Ca periculos. Dorea sA evite mai ales patrulele de po1iie i miiitare. Desi casa se afla la o distani,A de douA mile de port, Natan ajunse mai repede decit se ateptase. Era IncA luminA, CU toate cA soarele era pe punctul de a se topi in marea care se Intuneca. Nu rAmAsese decIt o umbrA ce se pierdea spre onzontul strAlucitor.

Glazvandul era desChis, jar perdelele subliri fluturau sub adierea brizei. Lumina din CasA era plAcuta i ospitalierA, o oazA de linite in mijiocul unui deert ostil. UrcInd scAnile douA cite douA, se apropie de uA. — E cineva acasA? IntrebA el, scuturIndu-i nisipul de pe picioare.

— IntrA. Vocea Nadinei era inconfundabilA, subire, dar rguitA. Natan intrA, dar incremeni zArind Intr-un colt al camerei o siluetA IntunecatA. MIinile Ii erau Impreunate pe piept, jar capul chel reflecta lumina provenitA de la un candelabru de cristal.

Natan fäcu un pas inapoi, gata sA clea buzna afarA. Detesta surprizele de genul Asta. Nadin spuse repede: — Stai linLtit, este un prieten. — Ar fi trebuit sA mA anuni CA va fi aici in seara asta. Cinee?

— Un prieten al tatAlui meu. L-ai putea numi garda mea cle corp, dei e mult mai mult decit atit. El ne-a crescut. Nadin 11 zimbi bArbatului care pArea cA vine din povestea Cu lampa lul Aladin. Bassam are grija de mine i de fratele meu, Nabil.

icOcky

Nu ai de cc sä te temi. Uite, pInA acum ai avut Incredere-n mine. Mai fä un pas In direct,ia asta. — Vorbete engieza? —Nu.

Natan rmsese iInga uà. — Trebuie sä-nii promii ceva, spuse, privind-o in ochi cu o expresie hotritA: sä flu mai aduci niciodatA pe nimeni fArA sA mA anunt,i In prealabil. Promite-mi asta.

— tt,i promit i-mi pare rAu. Dar cInd mi-ai cerut s obin informaia aceea, doar n-ai crezut cA o sA mA due eu personal s-o verific, flu? — Drept sA spun, cam aa am crezut, dar asta n-are nici o legAturA, spuse ci intrind in camerA. Bassam fAcu un pas Inainte, gata s-o protejeze pe Nadin, dar ea ii spuse ceva In arabA, care-i fAcu sA se tragA InapoL Apoi ii pofti pe Natan sA se acze pe un scaun In fat,a ei. — Vrei ceva de bAut Inainte de masA ? intrebA ea.

— Da, muiumesc. — Tequila? — Da.

Se ridicA sA-i ofere de bAut, apoi Ii fAcu semn lui Bassam, care pArasi camera. — Sper cA flu 1-ai trimis sA-i aducA prietenhi? Intreb Natan in glumA. — Nu. S-a dus sA punA masa pentru dnA.

— Dcci , spune-mi ci n e e t a t A l t A u? — Probabi l cA-i cuf l o t i , ccl pui n di n auzi t e . I i I n t i n se paharul. Al Danna este numele nostru de familie, iar tatAl meu se numete Catib. Cu bArbia ridicatA, spusese numele tatAlui SAU cu multA mindrie. Lui Natan aproape cA Ii cAzu paharul din mInA. — Doar flu vrei sA SpUi CA eti fata lul Abu Nabil, izbucni ci. — Acesta este numele sub care e mai cunoscut, da.

— Dumnezeule mare! Din toi oamenii de pe lume, a trebuit sA fii fata celui mai periculos terorist! — TatAl meu este iuptAtor pentru libertate. Nu ci a vrut sA fie amestecat In acest rAzboi. Tot ceea cc ar fi trebuit s

facA ai tAi ar fi fost sA-l lase-n pace.

LEUL DIN IUDEEA • 151

— Imi pare räu, dar tatàl tAu e un uciga sIngeros. — Te rog. Tu n-ai idee cine este sau era tatàl meu. E

uor sä-i judeci pe aIii. Ce tii tu despre lupta pentru libertate ? Tie libertatea t,i-a fost oferitA pe tav! — Nu chiar, spuse Natan. Nu era nici timpul, nici locul s inceapi o astfel de discut,ie, dar flu se putea abt,ine. Situatia era extrem de ciudatA. De ce dorea sä-1 ajute ? Nu ne-am nscut liberi. Am luptat pentru libertatea noasträ, Ii aLfliflteti? — At,i luptat? Tu numeti Dir Yasin luptA? Nu a fost un masacru?

— A fost opera unei organizaii marginale. In mod obinuit, flu se IntImplau astfel de lucruri. Nu de genul celor fcute de bandiii lui Hadge Amin al Husaini. — Nu-mi spune mie lozinci dintr-astea! Liderii aa-numitei organizaii marginale sInt Ia putere astAzi, In timp ce urmaii lui al Husaini luptä pentru pace. CIt clespre tatäl meu, flu sInt de acord cu metodele lui, aitfel flu te-a ajuta, flu ? Dar 11 Ineleg. tii c familia mea avea peste ase mu de acri de livezi In ceea cc voi numiti Israel, inclusiv livezi de

portocali in Ashkelon Yavnah i Kefar Saba ? Toate astea i-au fost luate. Deci, spune-mi, tu ce-ai fi fAcut In locul lui? Casa in care a crescut, pe malul mArii, in Jaffa, avea douzeci de camere. Acum este sediul poliiiei. Dintr-un cetätean onorabil, s-a trezit peste rioapte un refugiat. Aa cä flu-mi spune mie cum ai luptat pentru libertate! Pentru c ai dobmndit-o n schimbul nenorocirii altora. Destul. E timpul sä vedem cc se poate face de acum inainte. Tot flu cred cá existä anse reale pentru pace, dar sà flu spunem cA n-am mficercat. Poi sä inelegi asta? — Da, pot. Dar Incearcä s ii minte un lucru. i ai mci au pierdut totul In holocaust i au fost nevoit,i sA 0 ia de la zero.

— Dar de ce sintem noi pedepsii pentru holocaust ? Nu nol 1-am provocat, dar intr-o oarecare msurä am terminat prin a pläti in contul Iui. Intr-un fel, i noi am fost victimele holocaustului. Jar asta n-o putem schimba flici tu, flici eu. Nadin tcu.

— Bassam ii va spune tatälui tu despre mine? o IntrebA Natan.

— Nu. Nu-i dA raportul lui, ci numai mie. De fapt, tatäl meu flu vorbete cu mine in ultima vreme, deoarece crede ca greesc. Asta o spune tuturor pentru cA, printre altele, I se pare CA aa sint In sigurant,A, indiferent ce-i ateaptA pe ci. Bassam intrA sA anune cA masa e gata. Urmind-o pe Nadin in sufragerie, Natan se simt,ea ca intr-un vis suprarealist. Era Intr-o situaie extrem de delicatA, cum flu fusese niciodatA In viatA. Si dacA totul se termina rAu?

Masa era IncArcatA cu delicatese locale, de la un vas mare

cu pilaf de pui, pInA Ia tradit,ionalul gA1benu de OU cu thina.

IncepInd sA mAnince, Natan ii dAdu seama di ii era de foame. MincarA in linite cIteva minute, apoi o IntrebA: — Ce-al aflat despre numele pe care t,i 1-am dat? Ea dAda din cap, tërglndu-i buzele cu un ervee1 aib. — Bassam a controlat adresa. E o familie numeroasà.

Cinci frai i o sorA. Sint palestinieni, originari din Haifa. Mal doreai i alte informatii? — Doar dacA fata mai locuiete IncA acolo. — Da.

— Ea este ,,biletul” cu care putem pAtrunde In organi zaia care pune la cale asasinatele. — DA-mi amAnunte.

— PAi, ca sA nu lungesc povestea, ea este nepoata unui tip care pfnA de curind conducea o micA organizaie consti• tuitA cu scopul de a-i asasina pe conducAtorii palestinieni moderat,i. MA refer la cci care doresc sA negocieze cu Israelul sub auspicilie Nat,iunilor Unite. Unchiul ci a aranjat In a.a fel ca ea sA poatA merge in Cipru i sA fie omul de legAturA pentru mica sa echipA. A ales-o deoarece avea incredere In ea i pentru CA e genul de situaie In care o femeie poate opera mai bine decIt un bArbat, fArä sA dea nastere la multe bAnuieli. El a fAcut toate aranjamen. tele i era pe punctul de a trimite pe cineva dupA ea cInd a avut un accident — in timpul unel scufundAri — a murit. — La momentul oportun, spuse ea. — Eii foarte suspicioasA, Ii zimbi ci.

LEUL DIN IUDEEA • 153

— i n-ar trebui sA flu? — El, in conjunctura actua1, flu e ru. Tipul care a rAmas, comandantul adjunct, o ateapta. El crede cA mesagerul a i pornit dupA ea i CA acum e pe drum. — i cum ne ajutA asta pe noi ? Al de gind s-o convingi sA lucreze Cu fbi?

— Asta n-ar fi o idee rea, dacA am avea timpul necesar. — Atunci cum? — OveiInlocuitu.

— Da, dar... era evident ocatA. Cum aratA? Vreau sA spun cA vor descoperi imediat cA nu sInt ea. Nici mAcar flu tiu cum arAta unchiul ei. — Nici unul dintre oamcnii cu care vei lucra n-a vAzut-o

sau flu a auzit de ea, aa cA flu e nici un pericol in sensul Asta. CIt despre unchiul ei, o sA-i dau toate informat,iile de care ai nevoie, aa cA flu sint probleme. — Dar dacA apare ? AdicA... — Trebuie s-o scoatem din joc, poate s-o inem aici... I3assam s-o pAzeascA sA flu piece. 0 sA vinA de bunA voie, crezInd cA a venit dupa ea omul unchluiui ei. Ea flu tie cA urichiul ei a murit. lar familia flu se va alerta, cAci totul a fost

aranjat In asa fel Incit sA se creadA cA e la Sorbona, la Paris... — DacA tii toate astea, spune ea pronunçInd atent flecare silabA, gIndindu-se in timp ce vorbea, de ce nu-i opreti pe oamenii itia ImpreunA cu echipa ta? — Pentru CA am aflat CA uciderea palestinienilor modera i ii aranjeazA pe ai mel la fel de mult ca i pe sirieni. — Vrei sA-mi spui CA flu-i poi opri Inaifite de a face asta?

— Nadin, nici nu mA pot apropia de ci. Oamenii mei Ii ‘iii sub supraveghere doar ca sA se asigure CA flu-i schimbA tinta in ultima clipA i flu hotArAsc sA atace israelienii. Vreau sA mA ajui sA-i opresc la timpul potrivit, dar flu e cazul sA facem acum specu1aii asupra metodelor pe care le vorn folosi, cind avem aa de puine informat,ii. Ce e foarte important acum e sA aducem fata aici i sA te trimitem pe tine in Grecia.

— tii cc trebuie sA-i spunA mesagerul fetei ? IntrebA ea.

ictOoky

-

— Da — am textul scris In arab, pentru mai multà sigura A. Presupun c Bassam ar putea s-o aduc aici i s-o

inà. Se 1sA pe spate §i-l privi pe Natan. Nu-i aa cá brusc i se pare un noroc cA-i avem pe ci? Dorea neapArat sA marcheze un punct. AdicA, mareiui om din Mossad flu i-a trecut chestia asta prin mifite ? Ce ne-am fi fAcut fArA Bassam? — Sper cA flu crezi cA eti singura persoanA pe care o cunosc In Liban? Spera ca minciuna lui sA t,inA. Dar, din moment cc e aici, flu vAd de cc sA-i implicAm i pe alt,ii. i, c veni vorba, n-am nimic impotriva iui Bassam. N-am spus declt cA flu mai vreau sA am astfei de surprize. Nu e sAnAtos nici peritru mine i cu atIt mai puin pefitru celAlalt. — Bine, spuse ea. 0 sA-i Intreb. La urma urmei, flU e cazul sA mizAm pe acceptul lui. Ar putea foarte bine sA spuflA flu. — Ai de gInd sA-i spui toatA povestea ? Sau ai i fcut-o? — Nu i-am spus nimic. Doar cA eti un prietefi din Statele Unite. Dar, dacA vrei sA te ajute, trebuie sA inventezi o poveste plauzibilA, aitfel vom fi nevoi1i sA-i spunem adevArul — LasA-mA sA mA gindesc puin, spuse Natan, uitindu-se pe fereastrA. Dc unde stAtea, flu putea vedea luna, doar razele care se reflectau In valuri. Spune-i cA eu... bAtea cu degeteie in masA... asta flu era in reguiA. Mossadul avusese grijA de ci in toi aceti ani, rezolvifld in locul lui probleme de genui Asta. El flu avusese aitceva de fAcut decIt sA invee pe de rost toate detaliile. i acum asta. Spune-i, continuA ci, cA lucrez pentru CIA i cA am nevole de ajutorul tAu pentru cA lucrez pe cent propriu ca sA salvez un lider palestinian. — ParcA flu voiai sA-i spui adevArul? — Nu vreau sA tie cA sfnt israelian. Ai Incredere In ce-si spun. Acum de cc nu-l chemi ca sA putem vorbi? Bassam a acceptat sA-i ajute fArA probleme, In special dupa cc i-a dat seama cA aa dorea Nadin. DupA cc trecurA In revistA toate amAnuntele, Natan rezumA cc avea fiecare de fAcut in urmAtoarele cIteva ore. Se

va Intoarce pe vas i va pleca la aeroport dis-de-dimineaA. Acolo se va Intilni cu Nadin, care va putea telefona la Atena sA-1 roage pe Halim s-o atcpte la aeroportul Hellinikon.

LEUL DIN IUDEEA • 155

Natan insistà cit de important era ca Halim sA vadä cA ea venea cu Ufl avion direct din Liban.

Halim o va duce la apartamentul unde urma sA locuiascA, apoi va Incepe sä adune informaii. Natan flu-i spusese cä apartamentul era supravegheat, pentru cA voia ca ea sä se poarte natural. Dar o avertizà c ar fi posibil i cà flu trebuie sä foloseascA telefonul din apartament i nici pe cel din restaurantul de La subsol. Natan Ii ddu instruqiuni cum sA-l

contacteze peste citeva zile 0 cum sA-i lase un scurt mesaj. Ii ddu un numAr de telefon la Paris. In caz de urgenA, trebuia

s sune imediat.

— Dupa ce dai un telefon, du-te Ia hotelul Palace Athena sau Syntagma i InregistreazA-te sub numele de Madeleine Marcus. UrcA In camerA i ateaptA-mA. Scrise numele pe o bucAicA de hirtie. Te voi suna in camerA §i-i VO spune ce ai

de fAcut in continuare. Ii Intinse foaia de hirtie. InvaA numele i numArul de telefon din Paris, apoi trebuie sA distrugi hirtia. OK? Ea incuviinA. Natan repetA toate detaliile, pInA cInd se asigurA cA Nadin int,elesese logica operaiunii. Apoi veni rIndul lui Bassam. o rugA pe Nadin sA-i traclucA cu mare atenie tot cc spune i verificA posibilitatea de a se strecura vreo eroare in identificarea fetei. Ultimul lucru care trebuia sA se intImple era o confuzie de persoane. Bassam, Ia rIndul lui, o asigurA cA o va t,ine intr-o camerA specialA, aflatA sub casA. Se pArea cA flu era prima persoanA care petrecuse un timp acolo. Natan nu-0 fAcea griji: dacA fata scapA, Nadin ar fi fost In mare primejdie. Tar Bassam n-ar fi permis niciodatA aa ceva. Natan pArAsi casa pe la douA noaptea. RefuzA oferta lui Bassam de a-l fnsot,i, spunindu-le cA este bAiat mare poate purta singur de grijA. CIteva minute mai tirziu, regretA amarnic.

La Inceput flu fusese nimic concret, dar starea de tensiune In care se afla ii ascut,ise simurile i era sigur cA, In spatele lui, cineva se mica In umbrA, pe trotuar. Era o noapte seninA, dar din bc In bc lumina lunii crea zone

156 • Victor Ostrovsky

obscure. Nu avea Incotro, decit s-i continue drumul i s spere cá se va descurca.

Natan flu lAsä s se Intrevad cA observase ceva, dei era concentrat in totalitate asupra a ceea ce se petrecea In spatele lui. Mergea pe marginea apei, atent ca valurile s teargä imediat urmele pai1or. o luminà puternic aprinsà brusc 11 deconcertA. Ridic mIna streasin la ochi.

Natan auzi o voce care striga In arab: — Tahal edalç, taha! edak!

Neprimind vreun raspuns, omul repetä intr-o engIez stricatä:

— Tu, mIinile sus.

Natan se opri, mai mult mort decit viu. Ii rApea cumva? L-ar fi lovit mai Intli In cap sau ar fi srit pe el. Dacä omul pe care nu-i putea IncA vedea ar fi intenionat sA-l omoare ar II putut s-o facA de mult. Era probabil poliia sau vreo patrulA militarA.

— Ce dore ti ? SInt canadian. Ce doreti? — Paaportul, veni rAspunsul. Acum putea vedea umbra unei mitraliere profilIndu-se cind tipul Intinse mlna dup paaport.

Natan Inchise ochii ca sA se obinuiascA din nou cu intunericul. Apoi scoase documentul i i-i intinse. Tipul Ii t,inea intr-o mInA, iar cu cealaitA Ii lumina cu lanterna. Natan deschise ochii.

In faa lui se afla un sirian scund, care pArea sA patrulezc singur. Din felul In care mmnuia paaportui, era evident cA nu-i fAcea griji In privina lui Natan. Avea arma atIrnatA pe umAr. Soldatul puse paaportul In buzunar i-i fAcu semn sA-1

urmeze. Intlinirea br flu avea sA se termine aa de simplu. Probabil cA sirianul se atepta la vreo gratfficat,ie dacA-1 aducca pe Natan. Natan Ii scoase ccasul i, nemicat, din locul unde se oprise, i-i intinse soldatului, ca sA-l lase sA piece. Tipul se uitA cu atent,ie la ceasui de aur, dar fAcu un gest de refuz. — Cu atit mai rAu, spuse Natan Incet, astfel CA soldatul hi nevoit sA-i IntindA gItul ca sA audA. Puse mIna pe armA,

LEUL DIN IUDEEA • 157

dar Natan era sigur cA piedica flu era tras. Cu o micare abilA, Natan aruncA ceasul In nisip, chiar In spatele soidatuiui, care-i intinse capul dup ci, Intocmai cum spera Natan. SAri la soldat, cu mfiniie intinse, i-1 trase Inspre el. Cu mina stIngA In pieptul soldatului, Natan ii InfAcA chipiul cu dreapta i-1 aruncA Intr-o parte cu o loviturA puternicA. Zgomotul fAcut de gitul care se frIngea se auzi limpede in iinistea noptii. Natan era aplecat peste cadavru, IncercInd sA-i recupereze paaportul cInd fu din nou prins intr-o razA de luminA. — La dracu! spuse ci cu voce tare, InfAcind arma care rAmAsese pe umArul soldatulul. Reui sA tragA piedica 0 s-o Indrepte spre locul de unde venea lumina, chircindu-se cit mai aproape de cadavru, care forma un soi de pavAzA. Era gata sA tragA cInd auzi 0 voce cunoscutA:

— Nu si-am spus eu cA eti ccl mai preios om pe care-I cunosc in momentul de fat,A? Era Gamil, care acum Indreptase lanterna spre propriul sAu chip, pentru ca Natan sA-1 poatA recunoate mai bine. Nu-i uita ceasul, spuse ci in continuare, ridicIndu-i din nisip i intinzindu-i-1 lui Natan, care se ridicase In picioare. — Eti foarte bun, spuse Gamil, zImbind satisfAcut. Dar poate nu-t,i dai seama CA tipii Atia merg cite doi. SInt detepi, nu ca unii canadieni pe care-i tiu i care vor sA meargA singuri. Poate CA acum Imi mu1umeti cA am venit. — Ce s-a IntImpiat acolo? intrebA Natan, arAtInd spre directia din care venise Gamil.

— Te-am urmArit tot timpui. Un soldat a venit la tine — tu flu i-ai vAzut pinA flu a ajuns In faa ta —, iar al doilea s-a ascuns in umbrA. Cind a vAzut cA-i ataci partenerul, a vrut sA-t,i zboare creierii. Jar eu am fAcut cc fac prietenui adevArai, chiar dacA prietenul meu n-a avut Incredere In mine sA-mi dea restul de bani. I-am tAiat gItul sokiatului. Noroc CA n-a avut degetul pe trAgaci sau CA arma nu s-a descArcat. Asta i-ar fi adus aici i pe ceilaiØ, cu sigurant,A. — Ar fi mai bine sA scApAm de cadavre i sA plecAm dracului de aici pinA flu mai apar i a1ii. tii sA Inoi?

1+Vitorroscy

— De cc Intrebi ? spuse Gamil cu o voce nemu1umit. — Nu putem face aitceva, decit sA tirim cadavrele In apA, sA le ducem puçin spre larg, apoi sA le legAm cu ceva sA le scufundAm. Putem sA inotAm de aici pInA la port ca s scApAm de patrule. — Te ajut sA bAgAm cadavreie in apA, ii spuse Gamil. Tu inot,i, jar eu merg pe jos. Nu am motive sA flu merg pe jos aa este? — Nu stil sA-noi ? ii IntrebA Natan. — Hal sA tragem corpurile In apA. Qnd Natan ajunsese In apA pInA Ia brIu, Gamil 11 ajunsc din urmA. TIra celAlait soldat de gulerul cAmAØi. TAietura din gItul tipului era adIncA i precisA, o dovadA a experienici lui Gamil In astfel de treburi. In cealaltA minA inea o teav grea de fier. — Dc unde dracu ai luat asta?

— Din parapet. — 0 sA bAgAm teava prin cAmAi1e br. Asta o sA-i t,in scufundat,i suficient limp. lar fluxul flu trece niciodatA dc punctul In care ne aflAm. Dc muit limp se tia cA un cadavru In Liban flu atrAgea atenia prea mult. and era vorba de un soldat, se cAutau multi suspeci, cineva putea fi chiar pedepsit. Acest gen de omor flu-i deranja pe Natan. Dinspre partea lui, omul pe care-I doborise era un soldat inamic, care-i fAcea datoria. Dc-a lungul anilor petrecui in marinA, Natan ii trimisese pe mult,i sA-Ø caute rAsplata In ceruri. — Acum, spuse Natan intorcindu-se spre Gamil In ap. tii sau flu sA inoi? DacA nu, te pot duce pe vas fArA probicme. DacA mergi pe plajA ud icoarcA, te vor opri Cu siguranA. — i cc dacA? Chiar dacA mA opresc, Imi dau drumul imediat. SInt Iibanez, ai uitat?

— n regulA, dar cc se va IntImpia mIme, cInd vor gAsi cadavrele i-i vor aminti cA au oprit pe cineva ud leoarcA? Hai, pune-li mmtca la contribulie, omule, chiar dacA i-e fricA dc apA.

Gamii ii dAdu seama cA Natan avea dreptate, jar traversarea se petrecu fArA probleme. IntrarA mai adinc In mare,

LEUL DIN IUDEEA • 159

dar Inc mai puteau atinge fundul. Natan mergea primul, pentru a identifica eventualele gropi, unde ar fi trebuit sA-l ajute pe Gamil s-i ina capul deasupra apei. — N-am invàt,at sä inot, spuse Gamil, la fel ca i tatI meu, mnaintea mea. El spunea cA un marinar bun nu trebuie s tie sä Inoate. Ca sà flu abandoneze niciodatA corabia. Face tot ce poate, pentru cä i via1a lui depinde de asta.

Pe ultima poriune, au fost nevoit,i sà se Indepärteze i mai mult de plajà, cAci zorile IncepuserA sA se iveascA dinspre munt,i. Gamil promisese sä flu intre-n panicA cInd Natan 11 trägea, t,inIndu-l cle barbie, aa cum ar fi fAcut-o cu un ränit. Observaser patrule de cIteva on i Ic ateptaser sA treacA. Odat ajuni Inapoi In port, se ridicarA pe chei, mai IntIi Gamil. Era fericit sA iasA din apA. Ajunserä pe vapor exact In momentul In care noaptea se preschimba in zi. — Despre ce-i vorba? Intreb Gamil, o jumätate de orä mai tIrziu, cind se aezarä sA soarbA din cafeaua fierbinte pe care o pregAtise. Nu-mi arunca praf In ochi cu povestea asta cu turitii care sA facA scufundAri. DupA felul In care omori soldaçii, flu eti agent de la o companie de turism, prietene.

Agent, da, turism, nu. kainte ca Natan sA-i poatA rAspunde, continuA: Vreau sA particip i eu, am experient,A cu astfel de lucruri. Dar flu vreau bani. Am suficieni. — Atunci cc vrei?

— Paaport. Unul adevArat. AtIt. Ca sA pot pleca din Liban Si sA flu mA mai Ifltorc.

Natan flu voia sA mai implice pe cineva, dar In ace1ai timp avea nevoie de Gamil. AdevArul era cA flu putea fi In mal multe locuri in ace1ai timp i avea nevoie de cineva care sã-i poatA traduce din arabA. Dar trebuia sA facA In aa fel incIt Gamil sA flu-i descopere adevArata identitate. Natan tia cA Gamil ar II lucrat pentru oricine i CA flu putea avea Incredere deplina In ci. Pe de aitA parte, se gindi Natan, in cine ar fi putut avea Incredere in situaØa asta neriorocitA In care era ? Trebuia sA afle ceva, totui. — De ce flu pot,i pleca de aici? Ai bani, ai putea sA-i cumperi Un paaport.

160 — Vreau un bc unde sä m pot duc,e, flu acte false ca s

flu nevoit sA privesc mereu peste umAr. tii ce vreau sA spun. — Cred cA da. Cred CA e mult mai mult decIt Imi spul dar sint de acord sA lucrez cu tine, spuse Natan In cele din urmA, dar cu 0 condit,ie. — Care ? IntrebA Gamil fArA sA ezite.

— SA flu intrebi pentru cine lucrez pinA nu primesc aprobarea ca sA te reCrutez oficial. DeocamdatA, flu vei primi bani decIt pentru cheltuielile curente. Trebuie sA string toate documentele i trebuie sA-i dai seama cA flu depinde totul numai de mine. Natan jucA pInA la capAt. Vreau sA spun cà te pot recomanda, dar aitcineva ia hotArirea finalA.

— Ti-am spus cA am multi bani. tt,i dau cit trebuie, dac ajutA. Dar ce e cu paaportu1? — Asta se poate aranja. Ar putea fi Norvegia. Natan voia ca Gamil sA lucreze pentru ci, clar trebuia sA-i facA un plan cum sA-l recruteze. La urma urmei, era IncA ofler activ in Mossad, pentru moment in misiune neoficialA. i, continua Natan, pAstreazA-t,i banii. N-am nevoie de ei. PlAnuirA cum sA-l contacteze pe Gamil, care urma s stea, Incepind cu 27 septembrie, intr-un mic hotel din Paris, Nu era nevoie sA atepte nemicat in camerA telefonul lui Natan.

— DaCA din timp in timp controlezi la recepie cc mesaje ai, te pot anunt,a cInd It,i mai telefonez, ca sA pot,i fi acolo. Natan era relativ mulumit CA Incepuse sA-i organizeze 0 echipA, chiar dacA nu era una care sA se poatA compara Cu Mossadul sau cu teroristii. Dar ccl puin tia CA fAcuse tot ce se putea mai bine cu slabele resurse pe care le avea, Intr-o Si. tuat,ie deosebit de dificilA.

20 AEROPORTUL INTERNATIONAL BEIRUT

24 SEPTEMBRIE ORA 9:10

Dei aeroportul din Beirut era doar la citeva mile depärtare de centrul oraului, lui Natan ii lu mai mult de o or ca sA ajungA. Taxiul Mercedes, verde, pArea In stare perfectA, cu excepia cItorva gAuri de gloane in ua din spate, dar un baraj militar pe bulevardul Ramlet El Baida blocase traficul pe mai bine de o milA. oferul, un tip evident nerAbdAtor, o luase pe strada Venezuela, o stradA care-i era cunoscut lui Natan din zilele cind lucrase In marina miiitarn.

Apoi taxiul o luA la dreapta pe bulevardul Camille Chamouk i se indreptA spre sud, cu o vitezA nebunA. La intersecia cu drumul spre aeroport era un alt baraj, de data asta al polit,iei libaneze. Fiecare mainA era perchezi ionatA, dei flu cu mare atenie, aa cA reuirA sA ajungA la

terminal in zece minute. Natan o observA pe Nadin ateptInd pe o bancA. Ea ii fAcu un semn cu mina; arAta Cu adevArat elegantA intr-un costum gri de cAlAtorie, foarte ic. E prea frumoasA, se gindi el. Nu era genul de femeie Ia care Halim s-ar fi ateptat. Nepoata lui Nazir trebuie sA fie genul studentei, i asta avea sA vadA.

16 YictorOstrovsky

— mi pare rAu, spuse ci, dar va trebui sA te Imbraci In ceva mai puin elegant. Fata adevratä flu poate fi ImbräcatA aa.

— Ei, bunä dimineat,a i tie. Presupun cA ar fi trebuit sA mA gIndesc la asta. MA duc sA vAd cc pot face. Ii luA valiza §i se IndreptA spre toaletA. DupA cc plecA, Natan se duse sA verifice. Avionul lui spre Viena pleca cu aproximativ patruzeci de minute dupA al ci. Qnd se intoarse, Nadin ii atepta deja. Se schimbase Intr-o rochie simplA, de bumbac, i-i legase parul Cu 0 earfA. Rochia largA ii ascundea trupul, dei flu-i putea ascunde frumuseea. — Aa mai merge, spuse Natan, dei trebuie sA recunosc cA eti IncA extraordinar de frumoasA.

— Te rog sA mA scuzi, Ii rAspunse ca zImbind. — Al telefonat?

— Da, chiar inainte de a veni tu. A SUS CA mA ateaptA la aeroport i CA are veti pentru mine. Am Incercat sA aflu despre cc e vorba, dar mi-a spus cA flu vrea sA mile dea la telefon.

— Grozav. Asta InseamnA cA flu vrea sA te rAzgindeti i sA-i schimbi planurile cind o sA afli cA unchiul tAu a murit. Amintete-i sA pan ocatA cind afli, dar nu exagera. Nu erai chiar atit de apropiat,i. — Nu te Ingrijora. tiu cc am de fAcut. — Stii dacA Bassam a adus fata?

— Da, e i ci aici. Tocmai s-a dus sA-mi cumpere biletul. — Ce? Natan simt,i cum i se urcA tot singele la cap Cum adicA e aici ? DacA ci e aici, atunci cine pAzete fata? — Mi-a spus CA totul e sub control. Uite-1, a sosit. Natan se Intoarse i-l vAzu pe Bassam venirid spre ci,

infàurat Intr-o galabia din bumbac aib, era neras i arAta obosit. Ii Intinse Nadinel biletul i tichetul, fAcInd Un gest spre Natan. — Ah-lan wa sah-lan va afendy, spuse ci, salutindu-l in arabA.

Natan, privindu-l t,intA, i se adresA Nadinei. — ntreabA-l de fatA. Cum c cu fata?

LEUL DIN IUDEEA • 163

Ea vorbi repede. Natan, ateptInd rAspunsul, nu-i dezlipea privirea de pe faa lui. Bassam zimbea In timp ce vorbea cu Nadin. Apoi ii Intinse lui Natan o cheie. — Totul e sub control, traduse Nadin. Fata e Intr-un bc

unde flu poate fi gAsitA, iar el flu trebuie s-o pAzeascA tot timpul. M-a rugat sA-i reamintesc cA flu ar risca niciodatA CU ceva care rn-ar putea afecta. — Dc unde e cheia asta?

— A spus CA e de la o cAsut,A potalA de acolo. ArAtA 0 sect,iune separatA a terminalului. NumArul era scris pe ea InAuntru e ceva pentru tine. Un feb de amuletA, care sA-i poarte noroc. Bassam fcu din nou sernn din cap, Ii spuse ceva Nadinei i apoi se Intoarse sA piece.

— IntreabA-1... Hei, stai o clipA. Unde dracu se duce? — A spus cA are ceva de fAcut pentru aitcineva. SperA sA vA revedeti intr-o zi.

— Ce crezi cA e chestia asta cu amuleta? Natan era

Ingrijorat. Dintr-o datA, flu-i plAcea idcea de a deschide o cAsut,A potaiA a cArei cheie venea de Ia omul pe care Abu Nabil 11 alesese sA-i pAzeascA copiii. — N-am idee, dar poi sA fii sigur cA nu ti-ar face vreun — Ce-i cu documentele fetei ? Le ai 7 Auzind cA avionul

e anunt,at Ia megafon, ii aminti brusc de acest detaliu important. — Evident! Mile-a adus Bassam. A inbocuit fotografia el cu a mea. Nu uita, ci are o mult,irne de reiaçii. — Sper cA reIaii1e lui flu vor trAncAni prea mult, asta-i tot. Natan dorea o t,igarA din tot sufletul, dar trebuia sA-i cumpere. — RelaxeazA-te. Totul va fi bine. Acum e cazul sA mA

due, aitfel pierd avionul. — Nadin, amintete-t,i tot ce si-am spus. i, mai mult decIt once, frA eroisme. Nu risca fArA rost. DacA i se pare cA ceva e In nereguiA, probabii cA aa i este. Atunci pleci imediat.

— Bine, spuse ea imitindu-i vocea.

164 • Victor Ostrovsky

Se aplecA i o sArutA pe frunte. Ea se ImbujorA i-i trase capul. — Asta flu face parte din Inelegerea noastrA, Natan. Vom face tot cc trebuie Si atIt.

— Imi pare rAu, spuse ci stInjenit. Voiam doar sA... 0, ias-o baltA. Du-te i ai grijA de tine. Ea se Intoarse spre poarta de Imbarcare apoi, dintr-un impuis, se intoarse la Natan i, ridicIndu-se pe vIrfuri, ii sArutA pe obraz. FArA un cuvInt, se IndepArtA i dispAru in mu1imea celor care se Imbarcau, lAsIndu-1 dezorientat. Natan 10 dAdu seama CA IncA zImbea, observInd strAinii care-i pri. veau contrariai. OK, se gIndi ci, revenit cu picioarele pe pAmInt, e timpui sA vedem cc ne-a iAsat tipul in cAsua pota1A. Sper CA flu va exploda, cAci asta ii va zApAci complet PC cci de ia sediu. Presupunind cA se fAcea bucAi, dar CA ar fi putut IncA identffica rAmAie1e... parca i vedea. Dar e In vacanA. La Beirut? CAsua numArui 189 era ultima de lIngA perete. Un bc bun, Ii spuse. DacA explodeazA, mA lipesc de perete i flu fac stricAciuni imprejur. Natan ezitA o clipA, apoi introduse cheia si 0 Invlrti Incet, dindu-se put,in inapoi. Cum nu se IntImplA nimic, se aezA de cealaltA parte a cAsuei potaie, deschizind uia un plc i apoi ii trecu degetele peste marginea ci, incercind sA descopere vreun fir sau aitceva care ar fi putut constitui o cursA. Nu era nimic, dar acum era ud de transpira1ie. Nu-i plAcuserA niciodatA bombele, dei avusese dc-a face cu destule In marinA. Era convins cA o astfel de

mainArie ii va exploda intr-o zi In fat,A. CAsuta era cam la inAiimea taliei iui, aa cA Natan fu nevoit sA se apiece ca sA priveascA InAuntru. La Inceput nu des1u i cc vedea. Era ireai. Apoi Ine1egind, reui cu greu sA-i pAstreze cumpAtul. DinAuntru, faa unei fete 11 privea. Ochil erau larg deschii, jar expresia de uimire pe care o avea era inconfundabiiA. Nu era decIt capui, mntr-o micA cutie de lemn sprijinitA de peretele din spate. Se vedea un fir foarte binc strIns chiar deasupra marginii gItului, In locui unde capul fusese detaat de gIt, ceea cc explica lipsa totalA a sIngeiui din

LEUL DIN IUDEEA • 165

cutie. Un bi1eel era prins la cutie. Pc ci scria : ,jnchide ua, n-o Incuia”.

Bassam era Intr-adevAr un om care nu 1sa nimic la voia

IntImpIrii. Natan se Intreba dacA Naclin tia, dar Ii imaginA cA nu. DacA ea ar fi §tiut, Bassam flu s-ar fi deranjat atIt ca sA-i dea lui de §tire cA problema fusese rezolvatA, se gIndi Natan.

StInd acolo, nu-i putea iua ochii de la ea. PArea cA se uitA fix la ci. TrInti usa. Se simea rAu i-i venea sA vomite. Trebuia sA iasA la aer dar, mai fnainte, traversA holul i se duse ia toalctA unde se spAiA cu apA rece, tergindu-se apoi cu un §erveei. Apa rece ii mai reconfortA, dar ieØ totuØ la aer, IntorcIndu-se doar In clipa In care era anunt,at avionul

sAu. ti tremurau muinile cInd piAti pentru un pachet de igAri. Imaginea aceiui chip mort Ii obseclA tot drumul pmnA la Viena i tia cA flu va putea scApa de ea mult timp de acum inainte. VAzuse corpuri mutilate In rAzboi, dar cimpui de luptA face atrocitAt,iie IntrucItva acceptabile pentru mintea umanA. Ceea cc vAzuse au si sentimentul cA era vinovat Intr-o

oarecare mAsurA erau compiet diferite. Totui era absolut necesar sA-i Indrepte din nou atenia asupra operat,iunii care fusese pusA In micare. Cum avionul se apropia de destinaie, Incepu sA analizeze cum va rezoiva probiema cu Foul Play.

21 o VIE LtNGA DAMASC 24 SEPTEMBRIE ORA 11:00

Karl Reinhart era aezat pe o canapea IncApAtoare, acoperitA cu brocart; in mInA avea un pahar malt cu 0 bAuturA rAcoritoare. Atepta In tAcere ca servitorul sA stringA resturile unui festin. Erau peste o duzinA de ceti de cafea goale i douA bucAi de prAjiturA rAmase pe o tavA de argint. and terminA de strIns, Karl Ii fAcu semn CA poate pleca. — Ce-mi place la Ahmed, ii spuse interlocutorului sAu, e cA-mi Inelege imediat semnele. — Nu vorbete engleza sau germana ? BArbatul aezat Ia celAlalt capAt al canapelel vorbea cu accent spaniol. Se aplecA sA-i ia paharul. — DupA cite tiu eu, nu, dar prefer sA flu audA nimic. — i cum dracu tii CA toatA casa flu e plinA de microfoane i CA grat,ioasele noastre gazde flu ne ascultA chiar In acest moment?

— Unul dintre oamenii mei controleazA toatA casa in

fiecare dimineatA, asa CA te asigur CA dacA n-al venit tu cu ceva, flu este posibil sA fim ascultati.

— Ca sA flu sincer cu tine, flu-mi pasA dacA ne ascultA. Nu am nimic de ascuns. Vreau sA spun CA au fost nite gazdc perfecte, practic chiar din prima zi.

LEUL DIN IUDEEA • 167

— Asta e bine. Dar flu sInt Ingrijorat din cauza sirienibr.

IntImpiator am aflat cä sInt IrnpInzit,i de ageni care lucreazä pentru Mossad, printre altele. Agent,ii sInt adevArata prob1em. — Si ce vrei de la noi? Vreau sA spun cA ai adunat aici un grup impresionant. Am avut plàcerea sA lucrez cu cIiva dintre ei In anii ‘70. Pe altii ui CUflOSC doar din auzite. SInt 0

echipA mortalA, prietene. Deci, de ce sIntem aici? — Toate la timpul br. DeocamdatA, ceea ce vreau de la tine este sA ma ajuti sa Intind o cursA unui ofit,er din Mossad. — Glumeti, flu? — Nu. De ce spui asta? — Tipii Atia it,i scapä printre degete Intotdeauna. On de cite on am Incercat sa punem mina pe vreunul, am sflrit prin a da bir cu fugit,ii sau ortul popii.

— Poate, dar de data asta e cu totul aitceva. tn primul rind, flu vreau sä-1 omor. Nu trebuie sA parA cA am Incercat sA-l omor. Este, practic, o cursA dublA. — Asta chiar CA sunA interesant.

— 0 sA fie, dar pentru moment avem un tip la subsol care trebuie sA ne mai dea nite rAspunsuri ca sA pot gIndi planul. N-am vrut sA facA asta singur i, cunoscindu-te, rn-am gIndit cA o sA-çi facA plAcere. — Mergem? intrebA musafirul lui Karl, aranjIndu-i ocheiarii cu rame de argint. Se riclicA in picioare i se intinse, apoi ii urmA pe Karl care ajunsese deja In hol i Incepuse sA descuie ua a ceea ce pArea o debara. OdatA intrat,i, coborirA 0 scarA IntunecatA.

— Carlos, inchide ua dupA tine, te rog, spuse el Incet. — Desigur, amigo. Nu e luminA in gaura asta de oareci? — Ba da, dupa ce se Inchide ua. TrecInd prin subsolul jos, cci doi ajunserA In fat,a unei ui de metal, care culisA fArA zgomot. Apoi intrarA intr-o camaruta de mArirnea unui ascensor.

— Uite, spuse Karl IntinzIndu-i lui Carlos 0 pereche de ochelari cu infnaroii. Pune-t,i Atia. — La ce folosesc?

16

— Nu e luminA In camera de-alAturi. Este o tchnicä pe care am inceput s-o folosim la interogatoril de acum cIiva

ani. Dezorienteaz total subiectul i astfel facem ca imaginat,ia lui sA lucreze pentru noi. De exemplu, dac1 faci un zgomot de metal care zgIrie peretele, poi sA vezi la cc se ateapt sä i se IntImple. Este mai rapid i mai eficient decIt once am folosit pIna acum i nici flu avem nevoie de prea multe instrumente. — De ce flu folosii droguri? — and foloseti drogurile, existA i neajunsuri. Trebuie sA tii exact ce intrebare sä pui ca sä obt,ii räspunsul. Nu este uor mntotdeauna, aa cum tii, probabil. Dar dacä eu Ii activez fnica, el va cuta in mintea lui lucruni care ne-ar putea interesa. Ce poate II mai bine decIt asta? IncA ceva. CIt timp sIntem InAuntru, sA flu rosteti nici un cuvint dacA flu te Intreb eu. atunci sA-mi rAspunzi Intotdeauna da. E clar? — Da, cred cA mA descurc.

Dupa ccli puserA ochelarii cu infraroii, intrarA In cclulA. Ochelarii fAceau ca totul sA parA luminat in verde. Dimensiunile camerei ii uimirA pe Carlos. Suprafaa era de cel put,in §aptezeci de picioare, ian InAl1imea de cincisprezece picioare.

n mijiocul camerei, legat de ceva cc arAta ca un scaun de dentist, se afla subiectul. Cu toate distorsiunile datorate imaginii

monocrome, pe faa lui se putea vedea groaza. Ochii Ii erau deschii larg de fricA i se micau dintr-o parte Intr-alta, cAutInd sursa zgomotelor pe care le fceau cci doi. Nu-i putea mica capul care era legat de scaun cu nite hamuni speciale. — Vezi, pnietenul nostru e bine hrAnit spuse Karl, arAtind spne o pungA. i a fost extrem de coopenant, dan flu sInt sigur CA ne-a spus tot cc tie. — VA rog! VA rog! Daçi-mi drumul, implorA ci. — El, sA flu ne agitAm mai mult decIt trebuie. Karl se duse Ia perete i luA un fel de cuit de bucAtArie cu o lamA lungA. Sc apropie de omul din scaun. — Ei bine, domnule Shaby, spuse apAsinci muchia neascu itA a lamei pe obrazul lui, cu toate CA a vrea foarte mult

sA te tai, silt un om cinstit i-mi respect Intotdeauna pnomi

LEUL DIN IUDEEA • 169

siunile. Dacä-ti aminteti, si-am promis c dac-mi spui tot ce stii, flu te tai felii Incetul cu Incetul, IncepInd cu degetele de Ia picioare. Mi-e teamA sA flu crezi cA vreau doar sA te sperii. Se pare cA trebuie sA-t,i demonstrez cA vorbesc serios. Karl se Intoarse spre Carlos: — Cind I-am adus aid, i-am tAiat un deget de la picior, dar am fAcut-o cu un cleste. BAnuiesc cA nu a fost atIt de dureros

pe cit se ateptase el. Continua sA vorbeascA foarte calm i precis, de parcA omul era deja mort. Ceea cc am aici, i cred cA poi sA-l simi pe obraz acum, este un cuit de pline destul de mare. Ei bine, aa cum tii, un cut,it de piine are 0 muchie zimt,atA, dcci atunci cind It,i voi tAia degetul, practic o voi face ca i cu Ufl fierAstrAu. Asta va durea mai mult decIt data trecutA, dar ne va provoca mai multA satisfact,ie, atIt mie cit i prietenului meu. Shaby Incepuse sA t,ipe din ce in cc mai tare, cInd Karl iricepu sA aranjeze scaunul ca sA-i ridice piciorul la o inAlØme potrivitA pentru lucru. Acum omul se lupta ca sA se elibereze, contorsionIndu-Ø trupul gol, Intinzind curelele care-i ineau legat. Doar dublura groasA a curelelor ii Impiedica sAli sfIie pielea. — Te rog, te rog, implora ci, cc vrei sA tii acum ? Ti-am spus tot. Tot! Ce mai vrei de la mine? Fac tot cc vrei. Te rog, te rog, te rog.

Karl InconjurA scaunul, plasInd cut,itul pe stomacul lui Shaby, apoi atingIndu-i penisul cu marginea zimt,atA in timp cc vorbea:

— Vreau sA-l mai descrii o datA pe Brad, fArA sA omii nimic.

Shaby vorbi limp de cIteva minute. li descrisese deja pe ccl pe care-i cunostea sub numele de Brad, dar 0 fAcea i acum. Povestise deja cum se imbrAca i cum mergea tipul, mentionase i cA folosea expresia ,,fArA probleme” tot timpul. — Bine, spuse Karl, a.a cum si-am spus, silt un om onest. LasA-mA sA mA gindesc puin i mai Incolo ne vom hotAri cc s facem cu tine. Hai, ii spuse lui Carlos, sA ieim afarA. Ajuni sus, Carlos spuse: — E uluitor. Dc cit timp ii ii aici?

— De vreo douäzeci do ore, dar el crede cä de mai multä

vreme. Vezi, avem o 1umin albA care poate fi reglatA in aa fel incIt sA devinA mai puternicA i apoi sA scadA. CreeazA iluzia cA este luminA naturalA, jar el crede cA poate numAra zilele. De fapt, grAbim procesul; practic, acum o zi dureazA patru ore pentru el. Am de gInd sA-l Scot de acolo mai tIrziu, In cursul zilei de azi, ca sA facA un portret al Iui Brad. — Cine e acest Brad?

— Ofit,erul din Mossad care are grijA do prietenul nostru Shaby. Ccl despre care-ti povesteam. Sc pare cA Shaby i-a transmis acestui om informat,ii care ma pun In pericol pe mine i munca mea, precum i pe omul meu din Mossad. Karl incepu sA rIdA. DacA a putea sA le vAd faa cind vor primi informaii1e pe care le-am pregAtit pentru ei... Carlos deschise ochii man. Un zImbet panoramic i se aternu pe chip. — Ai un om in interiorul Mossadului?

— Da. Do multA vreme. De peste zece ani. — Isuse Hristoase ! De zece ani i-mi spui de-abia acum? — Nu i-a spune dacA n-a fi obligat, dar am nevoie de ajutorul tAu. Vreau sA lucrezi cu mine la operaiunea asta. i, crede-mA, ne ateaptA i altele. — Lace tereferi?

— Operat,iunea asta e doar Inceputul, Carlos, doar ca sA facem fenicit primul client. DupA aceea, doar cerul ne mai poate opri. Vezi, am oameni peste tot, de Ia Pentagon pinA-n Bundestag, dar am nevoie de o mare sumA de bani ca sA Incep treaba. i de un cartier general. — Poi conta pe mine. Presupun cA-i dai seama cA, PC mAsurA ce trece timpul, aceastA t,arA va Inceta sA mai fie gazda grat,ioasA de acum. Dc fapt, se vor apropia i ei de americani, neavInd aitceva mai bun de fAcut.

— Ei bine, vom pleca curInd spre Libia. DupA aceea, vom coordona operal,iunile din Europa, poate chiar din Statele Unite. DeocamdatA, sA rezolvAm treaba asta. Vreau sA-i fac 0

inscenare iui Brad IncIt tot,i sA fie convini cA ci e trAdAtorul PC care-i cautA. Astfei nu-l vor putea descoperi pe omul meu.

LEUL DIN IUDEEA • 171 — Dar cum dracu ai reusft asta ? Am auzit cA Mossadul

10 testeaz regulat oamenii cu detectorul de minciuni. — Al Incredere-n mine, prietene. Tipul lucreazA pentru mine. Carlos chicoti.

— Aduc nite yin, spuse Karl apArInd cu 0 sticlA rece de Moselle. DupA aceea ii explicA lui Carlos ce aveau de fAcut.

In acel moment nu puteau päràsi Siria ca sA participe direct Ia operat,iune. Dar, dupä prerea lui, Carlos sttuse de-o parte suficient limp ca sä flu mai poatA fi recunoscut de nimeni. i fäcuse o operat,ie esteticA excelentL Karl tia cA putea sA aibA incredere In Carlos, cAci erau amindoi fAcui din acelasi aluat. AmIndoi erau scursurile unor sisteme care

se prAbuiserA. DupA ce totul a fost gata, mesajul final al lui Shaby transmis i chipul jul Brad construit cu ajutorul computerului, puteau in sfirit sA piece.

22 CARTIERUL GENERAL AL MOSSADULUI 24 SEPTEMBRIE ORA 17:05

Natan inträ In c1dire in mare vitez,

prinzindu-i ecusonul de cAmaA In lift. Un accident minor blocase circu1aia si era In intirziere cu douäzeci de minute la intlinirea cu Mousa.

Ca niciodat, Natan flu se simea In sigurant,A in clàdirea Mossadului. Poate avea constiin1a IncärcatA. Oare Mousa o sA-i poatä citi gIndurile? 0 sä-i dea seama cA Natan ascunde ceva? Ce-i fcea sA creath cä va putea scApa? Acum totui parea atIt de idiot, de hazardat. AjungInd la birou, puse mIna pe c1an i dAdu ua de perete. — Era i timpul. Mousa 10 ridicA privirea de pe ziarul pe care-i citea. Natan stAtea In prag, cu rsuflarea tAiat. Te aleargA cineva sau ce se-ntimplA 7 Ce dracu e cu tine? — Nimic. Nu-i nimic. A fost blocatA circulatia i mi-a fost IncA sA flu pleci, aa CA am alergat. AtIt. Natan intrA in camerA i se prAbui Intr-un fotoliu. — Ce mai e nou, motAnel? Mousa se strAduia sA par jovial. Cum a fost cAlAtoria? Te-ai odihnit sau ai fAcut numai dragoste?

— ate puin din toate. Natan Incerca din rAsputeni sä

fie foarte atent, In special cu Mousa. In ace1ai limp InsA, Ii dAdea seama cA era ceva in neregulA.

LEUL DIN IUDEEA • 173

— Deci, cc doreti? Mousa ridicA o foaie de hIrtie.

— Am primit mesajul de la Foul Play. A sosit i caseta video, cea pe care am filmat-o in apartamentul lui. — Ecurat?

— Am cercetat-o cu atenie, spuse Mousa, i, din cite-mi dau seama, da. 0 sä i-o dau s-o vezi, dar flu cred cä vei descoperi ceva.

— Ceepeea? — Tipul vine acasä In mod absolut normal. Ca veni vorba, agentul Asta al tAu e un ticAlos oribil, flu-i aa? Cum dracu te-ai dus cu el in orai cInd l-ai recrutat? Mousa se ambalase foarte tare.

— Lasä glumele astea. Ai bAut ceva?

— Du-te-n moaa-ta, nenorocitule! Mousa se ridicase-n picioare. Sä flu mai vorbeti aa cu mine ca-t,i tai... i i le bag pe gIt. Ce dracu ai ? Ti-ai pierdut brusc simt,ul umorului? Era evident ca era ceva neobisnuit cu Mousa astäzi. Imi ascunde ceva, se glndi Natan. i i-ar fi dat mina dreapta ca s afle cc anume.

— Dcci cc-a spus Foul Play? Natan incerca sä readucA discufia pe fägaui normal, dupA cIteva minute de linite in care Mousa flu fäcuse aitceva decIt sä se holbeze la ci. Mousa

se aezA la bc pe scaun i spuse CU 0 voce rece: — Ajungem imediat i la asta. Fäcu o pauzä In care-i aprinse o igarA. Nu-i oferi una lui Natan.

— Pied la Amsterdam dimineaä. La aeroportul Schipol te va atepta Mayer Mon. Ii cunoti? — Sigur. Am lucrat ImpreunA la Paris cu mult timp In urmA.

— Bine. El te va duce la Haga i tc va lasa la... ai fost vreodatA Ia Haga? — Dc citeva or N-a putea sä spun cA tiu bine locul, dar mA descurc. La urma urmei, flu e prea mare. — Te va lAsa la Dutch Trade Center pe Spui. Dc acolo te descurci singur. Te duci la o locuint,A conspirativA lingA Muzeul Mauritshuis. Te ateaptA tipul de Ia ,,furnizori”, aa

174 ictsrovslcy

c s te duci sä vorbeti cu el dupä ce terminäm, ca s-i spun toate amänuntele despre apartament. — FArà probleme. — Tipul tu va veni la ambasada sirianA de la Haga pe 26. Este o duminicA.

— Dar ambasada flu e InchisA duminica?

— Vreau sA spun CA va sosi in orai atunci i te va contacta aa cum ai stabilit. AdicA cum? Mousa se uitA fix Ia Natan. Trase un fum adInc din t,igarA i ateptA rAspunsul lui Natan.

— PAi, explicA Natan, are un numAr la care trebuie sA telefoneze Ia Londra i sA lase vorbA unde poate ficontactat. DacA totul e In regulA, 11 va cere pe Brad. DacA sint probleme, ii va cere pe Danny. NumArul este conectat automat la departamentul nostru de comunicaii, aa cA mesajul Imi poate parveni In 1ocuina conspirativA prin intermediul cutiei albastre. Tipul flu e considerat periculos, aa cA intIlnirea poate avea bc in cIteva ore sau chiar mai put,in. — Aa zici tu, spuse Mousa acru. — Asta ce vrea sA insemne?

— In ultimul mesaj, i-i Intinse lui Natan hIrtia, aa cum vezi, spune CA flu vrea sA se intlineascA singur cu tine i cA trebuie sA vii cu 0 altA persoana. Vrea sA lie cineva de la ambasadA pe care sA-1 poate recunoate. AscultA asta 11 preferA PC ataatu1 mulitar, Ii dA chiar i numele, dupA cum vezi. — Ce dracu e asta?

— De cc mA Intrebi pe mine? E agentul tAu, bAiea, i dintr-un motiv oarecare flu are Incredere-n tine.

— Ce tot vorbeti ? De cc sA n-aibA incredere-n mine? — AscultA, Mousa fAcu un semn spre Natan i riclicA vocea, tot cc tiu e CA agentul tAu are fotografiile trAdAtorulul din Mossad. Acum, CA are fotograflule in minueIe lui Impuite, refuzA sA se IntIlneascA cu ofieru1 care 1-a recrutat dacA flu e prezentA i o altA persoanA ca martor. Acum, tu sA-mi spui mie cc dracu se IntImplA? Mousa fAcu un gest teatral cInd Natan Incepu sA vorbeascA.

LEUL DIN IUDEEA • 175

— DacA mA gindese bine, flu trebuie sA-i faci probleme. LasA-mA sA-i spun ce se va IntImpla i, dacA eti istet,, ai grijA ca lucrurile sA se petreacA exact aa cum am plAnuit. Natan se ridicA brusc i se IndreptA spre uA. Mousa tAcuse i se uita la spatele lui Natan. Qnd acesta puse mIna pe clanA, Mousa strigA la el. — Unde mA-ta crezi cA te duci? N-am terminat cu tine

— In schimb eu am terminat cu tine. N-am nevoie de tot rahatul Asta. Am aitceva mai bun de fAcut.

— Intoarce-te dracului aici i ascultA-mA sau.. — Sau ce? Imi tai. .? Ta mai du-te-n mA-ta! DacA-mi vrei... vino sA le iei. Dar ai grijA de ale tale. MA due sA am o discut,ie cu Amos despre cc dracu se intImplA aici. Ca ef al Departamentului Opera1,ional poate trimite pe aitcineva sA se IntIlneascA cu Foul Play i sA ia fotografiile. — Eti nebun. i cc rezolvi cu asta? — Aa, n-o sA-1,i mai faci griji cA pun mina pe fotograflile astea despre care insinuezi CA sint ale mele. Aa este? Natan deschisese ua i ieise deja pe hol cInd Mousa se repezi dupA el i-i InfAea brat,ul. — SA flu-mi Intorci mie spatele cInd vorbese cu tine, domnule! DacA nu-i place ce-ti spun, atunci dovedete-mi cA greesc. Dar niciodatA, niciodatA — auzi? sA flu-mi mai intorci mie spatele. Mousa trinti ua i se duse inapoi Ia birou. Natan ii aprinse o 1,igarA. — OK, spuse Natan de la uA, rezemIndu-se de perete, ce dracu vrei de la mine?

— Vreau sA-1,i faci treaba, fArA sA te smiorcAi ca un bebe. Vreau sA te duel i sA rezolvi problemele. Crezi CA p01,1 sA faei asta?

— Asta e o Intrebare de baraj sau cc mA-sa? Natan era furios. Dc ani de zile fac tot feluri de rahaturi pentru Mossad, mi-am aruncat cAsnicia In veceu, Imi pun viat,a-n pericol in fiecare zi pentru nenorocitul Asta de Mossad i acum crezi CA eu sint trAdAtorul. Si ai neobrAzarea sA mA Intrebi dacA cred

cA-mi pot face treaba ? Natan se apropie de Mousa, gesticulInd Cu 1,igara. DacA crezi CA eu sInt nenorocitul de trAdAtor,

Impucä-mA! DacA flu eti sigur, atunci hotrte-te! Dar, pInA atunci, 1asA-m dracului In pace dacA vrei sA-mi fac treaba.

— E posibil, Natan, sA fi lucrat aid atIta vreme i sA flu ine1egi IncA cum stau lucrurile? Eti ofier activ i execui ordinele, pentru cA, dacA n-o faci, atunci vei deveni dumanul. Din moment cc ai inceput prin a fi unul dintre noi, asta te transformA In ccl mai aprig duman i asta sA-i intre bine-n

cap, chiar acum. In ceca cc mA privete, n-ai cum sA fii tu trAdAtorul, dar pArerea mea flu conteazA dacA dovezile aratA aitceva, dcci ceea cc am de fAcut este sA Imi iau mAsuri de

precauie. DacA flu eti trAdAtorul — i presupun cA flu eti —, atunci poate cA cineva vrea sA-i facA o Inscenare. DacA eti trAdAtorul, atunci viaa ta se apropie de sflrit. Ce dracu ai face tu, dacA al II In locul meu?

— i ce-i Cu detectorul de minciuni? — E ceva In neregulA cu rahatul Asta. DacA ar funcl,iona cum trebuie, Dumnezeu tie, trAdAtorul ar fi fost descoperit pinA acum. Facem testele astea suficient de des, flu? UrmAreti ce-t,i spun ? Ai de gind sA fad aa cum am planificat i sA Incetezi cu prostlile? — N-am putea trece la subject? Am i alte lucruri de fAcut.

— Nu, n-ai. Mousa tAcu un pie. L-am declarat pe Foul Play agent periculos ii... — Ce-ai fAcut?

— Natan, tipul vrea sA se intilneascA cu ataatul militar. DupA pArerea mea, vrea sA facA ceva cc n-a fost planificat. Aa cA ne luAm mAsuri de prevedere. Evident, va trebui s inventAm o poveste pentru ataat, ca sA nu-i dea seama cc dracu se petrece. — Dc cc flu trimitem o sosie a angajatului? — M-am gindit la asta, dar problema este cA Foul Play 1-ar putea cunoate. La urma urmei, prietenul tAu a fost diplomat. — Dar dacA-1 aduce aici la noi, cc nevoie mai avem de

ataat ? Tipul va 11 In mIinile noastre Inainte de a ajunge s-l

LEUL DIN IUDEEA • 177

vadA pe ataat. Intre timp vom avea fotografiiie i vom putea rezolva chestia asta.

— Dar dacA e un iretiic? Intreb Mousa. Sä presupunem cä flu aduce fotografiile, ci spune cä vile dA numai dupä ce-i vede pe tip. N-am cum s risc sA se IntImpie aa ceva. — La dracu, spuse Natan. 0 sä facem cum zici tu. Asta e tot? — Da. Echipa de securhate te va atepta in apartament ca sA discutat,i planul. Totul trebuie sA meargA ca un ceas elvetian.

— FArA probleme. Apropo. Natan Ii evitA privirea lui Mousa aprinzindu-i o igarA. Ce s-a mai Intimplat Ia Atefla Cu echipa Kidon? Nu mi-ai spus nimic — sau flu vrei sA-i furnizezi vreo informat,ie ,,trAdAtorului”? — Nu mA bate Ia cap, spuse Mousa IncercInd sA zimbeascA. Totul este In regulA. Se pregAtesc sA intreprindA ceva, dar flu mai devreme de o sAptAminA sau cam aa ceva. A sosit nepoata iui Fox, ieri cred. FAcu o pauzA. Da. A venit de la Beirut ca sA fie omul de legAturA intre grupuri. I-am spus lui Amir sA stea cu ochii pe ea, in caz cA ne poate duce Ia vreun pete mare. Dar, pentru moment, flu e nimic nou. Probabil c-o vor ,,testa” tot,i In cIteva zile. Lui Natan Ii cAzu fat,a Inainte de a se putea controla. Dar Mousa intelese aitceva din asta.

— i nu, n-avem de gind sA-i oprim sA ne facA treaba, Natan. Mousa IncercA sA dea vocii sale un ton ImpAciuitor. tii CA asta flu este ceva personal. — Pe dracu, flu e, ii replica Natan tAbs. Era obosit i

foarte tensionat. Nu dorea sA mai punA paie pe foe. n momentul acela nu voia aitceva decit sA iasA dracului de acolo.

DupA Intrevederea cu tipul de la ,,furnizori”, Natan se IndreptA spre academie, unde se afla camera de proiecie. Voia sA vadA caseta InregistratA la Damasc. Lucrurile Incepeau sA se precipite. Ccl puin era sigur CA Nadin ajunsese cu blue Ia Atena i CA fusese acceptata ca ceea cc pretindea CA este — chiar i de echipa Kidon care o supraveghea. i intr-o zi sau douA Gamil va sosi Ia Paris.

178 • Victor Ostrovsky

Natan gäsi camera de proiecie neocupat, ceea ce-i fcu fericit. Odat instalat, introduse caseta In deschizätura din

perete, 1u telecomanda i apàsa butonul de pornire. 0 luminà roie se aprinse deasupra ecranului, indicmnd accesul Ia baza de date a computerului. Natan introduse codul prin telecomand i ua se mncuie automat. Era o proiecØe secrets i, pInä cind flu era dezactivati, ua va rAmIne IncuiatA. Din descrierile fàcute clädirii In care iocuia Shaby, Natan o recunoscu fAr1 probleme. Jeepul fusese plasat bine, Se gIndi ci. Oamenii treceau pe stradä, prin dreptul camerei de filmat. Unii se opreau sà se uite la jeep, privind chiar in camera. Din cite-i putea da scama Natan, clädirea nu era supravegheatA — flu putea vedea toate laturile, dar atunci cInd era supravegheata iocuina unui subiect care nu era acasA, Ii dàdeai totusi seama cumva. Aici flu era nimic.

Natan derula banda pInA in punctul In care Ii vedea pe Shaby parcind maina i ieind din ea. Era foarte grabit, probabil dornic sA facà transmisia mai repede. Perspectiva de a fi prins asupra faptei ii Ingrozea. Dupa cc Shaby intrá, prin fat,a clAdirii trecea un tip Inait i slab, evident un european. Era ImbrAcat cu un costum aib. Pentru o fraciune de secundA, Natan sesizA cA ceva era in neregulA. Dei tipul trecea pe lIngA jeep, Natan rAmase cu senzaia cA se oprea imediat dupA aceea i se Intorcea sA se uite la clAdire. Dar asta flu era pe bandA. Natan reveni de multe on asupra ace1eiai imagini. Privind, devenea mai puin sigur cA era ceva suspect. Dar ce-i fAcuse sA creadA cA tipul se oprise Intr-adevAr? Dupa o or In care revAzuse doar aceastA unicA secvent,A, fAcu un semn pe ecran cu Un stilou electronic i ceru computerului 5-0 mAreascA. Era imaginea unui ornament cromat al mainhi parcate In faa jeepului Nat,iunior Unite care adApostea camera. Qnd acest detaliu mArit apAru proiectat pe ecran, Cu toate CA imaginea era puIin neclarA, deveni evident cA bArbatul in costum aib se oprise Intr-adevAr i se Intorsese sA priveascA clAdirea, chiar din spatele jeepului. Natan ridicA telefonul interior. DupA vreo douA minute, o voce IntrebA:

LEUL DIN IUDEEA • 179 — Da?

— SInteti tehnicianul? — Nu, sInt ajutorul lui, dar eu sInt de serviciu in noaptea asta. Cine vrea sA tie? — SInt Natan Stone. MA aflu In camera de proieqie i am nevoie de un ajutor tehnic. Pot,i veni aici, te rog? — Vin imediat. — La cc five! ai acces?

— Top, rou. Trebuie sA lucrez Cu o mult,ime de date, tii. Natan se 1AsA pe spate in fotoliul rou de vinilin, lovind cu Øgara In scrumiera de pe brat,ul fotoliului. Cele douAzeci de scaune din mica camerA de proiecie proveneau dintr-un avion scos din uz De unde le luase Mossadul, nimeni flu

reuise sA afle, dar tuturor le era dragA aceastA IncApere. Natan ii deschise ua tehnicianului. — Cu cc te pot ajuta astAzi? Era un tip vesel, de vreo douAzeci si CinCi de ani.

Natan ii explicA: voia ca port,iunea mAritA din film sA se deruleze PC Ufl monitor separat, paralel Cu filmul propriuzis. — OK, explicA tInArul. 0 sA deschidem un co1 sau fereastrA, cum se mai numete, pe ecranul principal pe care se va derula porØunea mAritA. AceastA fereastrA poate fi mutatA dacA It,i obstrucioneazA vreo imagine importantA pe ecran. Este un program numit lentile. Instructorii ii folosesc ca sA-i pregAteasca filmele pentru orele de curs sau s perfecioneze fume porno. Cliicoti spunind asta. — Ce? intrebA Natan, care ascultase cam neatent. FA cc

te-am rugat i nimic mai mult. Tonul era nepoliticos, nerAbdAtor.

— OK, OK, flu e cazul sA te superi. Tehnicianul deschise ua unui panou de pe perete, scoInd la ivealA o tastaturA pe care bAtu cIteva comenzi. Uite. Poçi sA faci once vrei. Acum programul este pe ecran §i se deruleazA practic de la sine. — i dacA vreau o fotografie? — Opreti imaginea pe cadrul solicitat i apoi introduci comanda ,,foto.” Fotografia va iei prin deschizAtura asta. ArAtA spre o tAviA prinsA de perete.

180+YictorOstrovsky

— Mu1umesc. i scuzA-m dacá am fost nepoliticos. TinArul ii zimbi cind ddur mIna i iei din IncApere la fel de repede precum intrase. De indatA cc Natan se iniie in tainele noii tehnologii, vAzu foarte clar cá omul In aib se intorsese Inapoi spre bloc. Poate cA flu era o supravegere propriu-zisä, dar cineva era evident interesat de Shaby. Primul instinct al lui Natan a fost s-1 cheme pe Mousa. Dar, Intr-o sträfulgerare de moment care-i crease o imagine la fel de clarA ca cea de pe ecran, cu excepia citorva piese lipsA, Ii dAdu seama cA Mousa flu 1-ar fi putut ajuta nicicum aici: mai mult decit atIt, ci ar fi putut 11 o parte a problemei. Natan opri cadrul pe europeanul In costum aib apropiindu-se de jeep i scoase fotografia. Ceea cc vAzuse Ii punea 0

nouA problemA, mult mai grea. nti1nindu-se cu Shaby, flu cumva cAdea intr-o cursA ? i dacA da, a cui?

23 AEROPORTUL SCIIIPHOL AMSTERDAM 25 SEPTEMBRIE ORA 12:00

Natan iei prin poarta de sosiri a aeroportulul Schiphol Cu 0 geantA i o valizA. Ii observA pe Mayer care-i atepta chiar lingA poarta. Idiotul Asta flu se poate abt,ine sA flu calce-n strAchini, se gIndi Natan. El venea dintr-un avion in care ar fi putut fi urmArit sau identificat de cineva, jar

Mayer ii atepta ca o cIocA pe ouA, putInd fi identificat la rIndul lui. Dar Natan tia cá flu avea rost sA se supere pe Mayer. Tipul n-ar fi Inteles, pur i simplu. Singurul motiv pentru care Mayer era mncá Ia post era accia c tatäl lui era un veteran a! Mossaduiui, care condusese Departamentul Masada. Nimeni nu avea chef sA se punA rAu cu ci, aa cA ii lsau in pace. — BunA, Natan, cc mai faci? Mayer se IndreptA spre el cu ambele mimi Intinse. Cel puin era ImbrAcat cu un costum elegant, jar pArul Ii fusese aranjat cu grij. Ceea cc constituia o mare tmbunätAire fatA de felul in care arAta in Israel.

InAbuindu-i o InjurAturA, Natan Ii spuse: — BunA, Mayer, hai sA ieØm dracului de aid. E prea muitA lume. Unde e masina ta?

182 • Victor Ostrovsky

Mayer arAt spre una din ieiri, In fa1a creia era parcat un Ford Escort aib. DupA cc puse valiza in portbagaj, Mayer Ii deschise ua lui Natan. — Ce dracu e asta? IntrebA Natan, arAtInd spre numArul de inmatriculare cu Insemnele corpuiui diplomatic. — Care-i probiema? — Al venft sA mA id CU 0 mainA diplomaticA? Natan era siderat. Asta era prea de tot, chiar i pentru un idiot ca Mayer. Eti nebun? Unde e maina folositA Ia operaiuni? — Am avut o problemA cu ea azi dimineaA, aa cA am luat una de la ambasadA. De cc?

— Las-o baitA. Unde sInt documentele pe care trebuie sA mile dai? — Ce documente?

— Cele pe care i ic-am trimis Ia sediu prin valiza diplo. maticA.

— A, acelea. Sint la locuint,a conspirativA, spuse Mayer optind. — Dcci te-ai dus Cu ma.ina asta Ia 1ocuina conspirativA? — N-am stat decit cIteva minute.

— Mayer, ascultA-mA cu atenie. DacA parchezi o

mainA diplomaticA in faa unei Iocuine conspirative, atunci ea InceteazA de a mai fi conspirativA. Int,elegi ? Natan privea

pe fereastrA, f1rA sA atepte vreun rAspuns. Al idee dacA echipa a sosit deja? — Nu. UrmeazA sA aparA azi dupA-amiazA. — Bine. Dcci, du-te tu sA-mi duci hIrtiile, apoi inregistreazA-te la hotelul Pullman cu numele tAu adevArat i ateaptA sA te sun. 0 sA-i spun cc ai de fAcut, dar pInA atunci te implor sA nu faci nimic. Clar? i flu te Intoarce Ia ambasadA. Natan aproape CA cerea. — i cc sA fac cu maina? S-o schimb Inainte de a m duce la locuina conspirativA? — Nu te obosi. E prea ttrziu acum. — i echipa ? Trebuia sA-i atept aici. — Du-te Si 1 cc ti-am spus. Dc rest mA ocup eu. Acum te rog sA desChizi portbagajul ca sA-mi iau iucrurile.

LEUL DIN IUDEEA • 183

Natan lu un taxi de Ia aeroport pIna In centrul Amsterdamului, de unde-1 sung pe Mousa sA-i raporteze CC SC IntImpiase. Absolut siderat i el, ii promise cel puin de patru on in timpul convorbirii sA-l omoare pe Mayer, fcmndu-i astfel o favoare tatàlui säu, pe care-i admira i respecta. — S ma suni din nou cmnci ajungi la Haga, Ii spuse Iui Natan, i-i voi da altä adresA. Voi direct,iona echipa spre tine cInd mA vor suna sA-mi confirme sosirea.

Natan ajunsese sA i se parA de la sine ineles rezolvarea imediatA a problemelor ivite pe teren. Scurta sa cAlAtorie la Beirut ceea cc avea sA urmeze nu fAceau aitceva decit sA-i aminteascA

cc comod era sA faci parte dintr-un mecanism bine uns. Asta numai dacA mecanismul funciona cinstit. CAlAtoria cu trenul pInA Ia Haga a durat cam jumAtate de orA. Natan ii sunA pe Mousa din garA ca sA afle adresa i detaliile referitoare Ia noua locuinA conspirativA. Era o casA foarte elegantA, cu vederea spre un canal care trecea pe la marginea frumosului Zuiderpark. Usa fusese lAsatA descuiatA i inAuntru mirosea a cafea proaspAtA. ConducIndu-se dupA miros, ajunse Intr-o bucAt rie mare, cu lambriuri de lemn i vase de alamA i aramA atIrnate pe peret,i. Intreaga casA pArea mobilatA cu bun gust; cunoscInd gustul celor din Mossad care se ocupau de astfel de lucruri, Natan se gindi cA fusese probabil cumpAratA gata mobilatA.

Ii turnA o ceascA de cafea i se aezA sA rAsfoiascA diverse cäri de vizitA din t,Ari diferite, care fuseserA lAsate lingA filtrul de cafea. Acestea conineau de fapt numere de telefon din Haga, deghizate In numere internaionale, pentru eventualitatea In care cAdeau In mimi neprietenoase. Unul era de Ia un centru de transfer, prin care Natan putea telefona in Israel sau oriunde in lume, fArA ca convorbirca sA poatA 11 localizatA, jar pentru activarea unei locuine conspirative, Natan tia asta pe dinafarA, prineipiul de bazA era sA nu schimbe nimic sau sA flu facA riimic care ar fi putut atrage aten(,ia. Natan Ii duse sus bagajul. De-o parte a holului era un dormitor mare, jar de cealaltA, un living imens, ale cArui fe

-

restre dàdeau spre parc. Camera era foarte luminoasA, dei draperiile erau trase. Locul Asta este foarte pläcut, se gIndi Natan. Nu CA avea sA petreacA mult timp aici. i nici n-o sä lie singur mult vreme, CAci In curInd va sosi echipa de securitate. Pentru moment totul era in regulA, dupA cite tia el, dar fArA sA fie foarte precis, mai persista insA i un element de nesigurant,A. DacA cumva teroritii descoperiserA cA sIlt sm pravegheai i-i schimbaserA localizarea? Erau atItea necunoscute. Ccl mai rAu era faptul cA trebuia sA se concentreze asupra problemelor imediate i sA le lase pe celelalte pentru mai tirziu.

Natan Ii aprinse o igarA i-i turnA un pahar de gin olande Se aezA pe 0 canapea i-i Intinse picioarele pe mAsua alAturatA, privind oamenii din parc. RAmase un timp adIncit in gInduri; brusc, auzi ua de la intrare deschizindu-se. SAri In picioare i iei in hol. — Cine-i acolo ? strigA. — ZIna cea bunA. Cine dracu crezi c-ar putea fi? Dov era pentru Natan ca o oazA de luminA — un ade. vArat profesionist, total dezinteresat de politicA. Evident c n-ar fi lucrat niciodatA impotriva sistemului. — MA bucur sA te vAd nenorocitule, ii spuse Natan. Unde sInt ceilali? — Doar n-al uitat deja? tii CA flu intrAm niciodatA In grup Intr-o locuinA conspirativA. Dov zImbea In timp cc urca

scArile. ImbrAcat In blugi deco1orai i un tricou in dungi, arAta de parcA ar fi fAcut autostopul prin Europa. ti pieptA. nase pArul blond Intr-o parte i avea un rucsac agAat PC umAr.

— imi place cum te-ai deghizat, Ii zise Natan. — Ce deghizare? Dov se ultA imprejur. M-ai vAzut vreodatA imbrAcat cu aitceva?

Natan chicoti intrind In living. — Dcci Cu CflC mai eti ? IntrebA ci. — Cu vechea echipA, Ii cunoti pe toi. Avem un singur tip nou, care e foarte bun. 0 sA-1 cunoti imediat. — De unde-ai venit?

LEUL DIN IUDEEA • 185

— Lucram la Bruxelles. De cind s-a hotArIt Inghearea

tuturor operaiunilor, rAmäseserm practic singurii activi. In rest, toat lumea e mal mult sau mai puin in vacant,à. Dov päru sA caute ceva. Unde t,i-e arma ? intrebä el. — Care armA?

— Ala pe care al primit-o ImpreunA cu casa. Ce-i cu tine, Natan? Acum Ca sint aici, eu o am in pastrare. tii regulile. — 0, ala. E probabil deasupra sobei, unde au lAsat-o. tii ca flu le iau niciodatä. Ce dracu sA fac cu ea? S trag ca s scap dintr-o cursa a poliiei? — Eti complet idiot, tii? DacA In locul meu ar fi fost un palestinian venit sA omoare un ofier israelian? — Eram In regula cind am sosit. Acum lasA-mA in pace. — Amintete-i ce ti-am SpUS de o mie de on pinA acum:

faptul Ca tu erai In regulA flu InseamnA Ca i ceila1i erau. Casa asia ar putea fi deconspiratA fArA ca noi sA tim. DacA cineva de la ambasadA care a lucrat aid flu s-a asigurat i a fost urmArk pinA aid? Practic, cineva din partida adversA ar putea supraveghea casa, ateptInd tocmai un moment ca Asta. Prin urmare, prietene, dacA mai aflu cA flu ai luat arma data viitoare cind intri Intr-o locuint,A conspirativA, Ii fac un raport pe cinste. Dar flu Inainte de a-si trage un toe de bataie. ZAu, Natan, cA am de gInd s-o fac! Dov scoase o hartA a orau1ui asemAnAtoare cu cea pe care Natan o cumpArase in garA. Apoi se duse la fereastrA i trase draperiile, fAcind Intuneric in camerA. DupA ce aprinse candelabrul imens, scoase o lanternA cromatA i un mic disc de plastic pe care-i avea In portofel. — Hai sA trecem la treabA, spuse el, plasInd discul deasupra becului lanternei. DirecØonA fascicolul de luminA inspre harta care brusc pAru cAse acoperA de semne strAlucitoare. — Ce dracu e asta?

— Am primut-o de la Departamentul Tehnologic. Este un sistem nou, care ne permite sA avem la noi o hartA operationalA fArA sA mai lie nevoie s-o ascundem. Am aici toate

detalille care mA pot ajuta in operaiunea asta, inclusiv citeva cai de acces de siguranA. IndicA un mic zigzag chiar lIngA

18 YictorOstrovscy Muzeul Panorama. Cred cA asta e bun pentru ce avem de

fcut. Ii pot transfera pe agent intr-un sfert de orä. Dov zimbea. Era evident c-si iubea munca i cà era unul dintre cci mai buni. SInt clieva direc1ii In care ne putem indrepta dupà cc pui mIna pe pachetul pe care-i aduce. E un pachet, flu-i asa?

— Da, trebuie sA aduc unul, dar e posibil s n-o fac. Asta InseamnA cA totul trebuie plànuit ca sà-i dm posibilitatea sä se duc s-1 ia, dac este cazul. Chestia asia trebuie

s-o rezolvAm dupA ureche, spuse Natan. — Nu-mi place cInd un agent aduce un pachet sau cInd trebuie sA se ducA sA-i aducA. Dov dAdu din cap, apoi continuA: Dar, OK DacA ceva nu pare in regulA, putem extinde calea de acces pInA aici. ArAtA un al dollea zigzag pe hartA. Ca sA-i spun adevArul, flu cred sA avcm nevoie dc asta, dar dacA avem i un musafir de la ambasadA care participA la operaiune, vrem sA ne asigurAm cA totul e In regulA. — cc facem cu localii ? IntrebA Natan, referindu-se la

poliçia localA §i serviciile de securitate olandeze. — Nu te sinchisi de ci, spuse Dov dind din cap. DacA dau peste noi In timpul operat,iunii, am nite legAturi aici,

din timpul cursurilor PC care ic-am organizat ia academic, In Israel. In plus, avem un om gata sA-l contacteze oricInd pe eful br, dacA se IntImplA ceva. Natan ascultase cu atenie, dar brusc sAri in picioare i se repezi la telefon. — Ce e ? IntrebA Dov surprins. — Am uitat de Mayer. I-am spus sA se ducA Ia hotelul Pullman i sA atepte. Urma sA-i telefonez ca sA-i dau instruciuni, dar am uitat. — Timpitul Ala ; a vrea sA uit i eu de ci. Natan telefonA la biroul lui Mousa Si transmise informa

iile despre Mayer. Mousa era satisfAcut cA, pentru mo• ment, tipul stAtea In camera de hotel ateptind sA fie sunat. — Este prima oarA de multA vreme cInd nu trebuie sA ne facem grijA cA face vreo prostie, spuse Mousa. Aa cA sA-l lAsAm acolo deocamdatA, OK?

— E al tAu acum, rAspunse Nataii. Dinspre partea mea, poi sA-l lai acolo pInA iese la pensie.

LEUL DIN IUDEEA • 187

Pe Ia ora opt seara, sosi i restul echipei. Tot,i erau ocupat,i cu recapitularea detaliilor operat,iunii, asigurindu-se cA totul era stabilit dinainte Si cA fiecare stia ce are de fAcut.

Un agent evreu local le Imprumutase cIteva maini, deci flu era nevoie sA Inchirieze, ceea ce era mai bine. MIncarA PC Ia nouA i jumAtate, continuInd sA discute despre operaiune In timp ce-i luau cina, aezat,i la masa mare din bucAiärie. Pe Ia ora unsprezece, totul fund deja verificat, se Indreptar fiecare spre dormitor.

24 HAGA 26 SEPTEMBRIE ORA 7:00

Natan se trezi din cauza zgomotului pe care membrii echipei II fäceau in bucAtrie, pregAtind micul dejun. Mirosul combinat de cafea i omletA cu slAninA Ii fAcea great,A. Simt,ea cum ii zvIcnesc timplele — probabil rezultatul ginului olandez din seara precedentA, se gIndi el. Totui 11 ajutase sA acloarmA.

DupA cc fAcu du i se bArbieri, se ImbrAcA cu blugi i o

cAmaA sport i se IndreptA spre bucAtArie. Ii intImpinarA Cu o ceacA mare de cafea i cu 0 farfurie plinA cu omletA. Incepu

sA se simtA ceva mai bine.

— n t,ara pete1ui, spuse un tip malt, brunet, de vreo treizeci de ani, care vorbea CU accent nord-african, ne dau s

mIncAm ca In Statele Unite. Care-i pilul? Poate cineva sA-mi rAspundA? — LasA-ne in pace, ii rAspunse o fatA rocatA, ocupatA s mai facA puinA cafea. Te tot plIngi de once, pentru cA n-al venit cu mAmica, sA-t,i gAteascA. — Las-o pe mama. Cu toate cA n-ar fi fost o idee rea. Ce zici, Dov? Hai s-o aducem pe mama sA ne gAteascA, spuse el

zimbind i adAugind o cantitate impresionantA de zahAr in cafea.

LEUL DIN IUDEEA • 189

— E ceva modificat fat,à de seara trecutA? Natan ii intrebA pe Dov. — Nimic, dupA cite tiu. Oricum, tu t,ll legAtura cu centrul. Noi doar executAm ordinele.

— Ce-i drept, spuse Natan sarcastic i se repezi la telefon. Mousa rspunse imediat. — Ce ? IntrebA el.

— Te-am sunat s aflu dacä e ceva nou.

— Nu, Inc nimic. Referitor la fotografiile pe care le vei primi, vreau sA le aduci aici In sigurant,A. De Indatä cc pui mIna pe ele, vino direct acas. — i ce e cu bonificaia pe care o vrea tipul? — Omul de iegäturA de Ia ambasad o sA vinA Cu 0 servietä pentru tine. E mai mult decIt vrea Foul Play, dar p1ätete-i oricit cere. Ai grijA doar sä semneze de primire. — 0, dar ce generoi sintem astzi. Cind ajunge aici mesagerul? — Ar fi trebuit s fi ajuns deja. Poate a luat-o pe un drum mai lung sau cam aa ceva. Se auzi sunind la usA Si Natan i se adresA lui Dov: — Vrei sA deschizi tu?

Apoi continuA sA vorbeascA la telefon: — Cred cA e el. Stai o clipA. Privind spre ho!, vAzu un tip cu o servietA care fu condus In bucAtArie. E ci, Ii spuse Iui Mousa. OK, dcci atept sA mA suni. — Vorbim mai tirziu, spuse Mousa i Inchise. Dov Ii dAdu servieta lui Natan, privindu-l nedumerit. — Sint banii pentru agent, in cazul cA-mi aduce cc trebuie, Ii explicA Natan.

— Ineleg. Noi de cc dracu flu primim niciodatA vreo bonificat,ie ? intrebA Dov. Toi incepurA sA rIdA. — Du-te sA lucrezi pentru sirieni i o sA primeti, rspunse Natan. Toti rIdeau In hohote. Natan iuA servieta sus In dormitor Si Incuie usa. Servieta

era plinA Cu doiari americani; estima cA erau trei sute cincizeci de mu de dolari, plus sau minus citeva mu. Nu avea de

gind sA lase s se piard atIØa bani, indiferent de cc avea s se intImple. Puse banii In geanta lui i inccpu s umple servieta cu cri din bibliotec. Apoi lipi bancnote de cincizeci de dolari pe o hirtie neagrA creponat pe care o desfcuse de pe un sul, cu care acoperi clrt,ile. DacA aruncai o privire rapidA, aveai iluzia cA servieta e plinA de bani. DacA lucrurile luau altA intorsAturA decIt cea anticipatA de Natan, Ii va da banii lui Foul Play. DacA nu, avea aitceva mult mal bun de fAcut cu ci.

In dupA-amiaza aceleiasi zile, pe la ora cinci i jumAtate sunA telefonul. Natan, care era in toiul unei partide cle table cu fata rocatA, deveni brusc centrul atençiei. Toi ochii erau Indreptai asupra lui; Dov clAtinA din cap i-i Intinse recep. torul. Tensiunea din camerA era aproape palpabilA. —Da? — Kid?

— Da. Vocea de la celAlalt capAt al firului era distorsio. natA, dar Natan tia cA nu era Mousa. Era cineva de la centrul de comunicat,ii clandestine, probabil Mark, dar nu era

sigur. Din moment cc posesorul vocli cunotea numele de cod a! lui Natan i folosea acest numAr, flu avea de cc sA se teamA.

— Prietenul tAu tocmai a sunat. Poate fi contactat Ia

cinci opt doi opt unu nouA. Repet: cinci opt doi opt unu apte. Al Ineles? — Mulçumesc. and a sunat? — Acum cinci minute. I-am spus c-ai ieit, dar te intorci In zece minute i II surii imediat. — OK, 11 sun de aici. Linia fu deconectatA brusc.

Mark intenionase sA-i des lui Natan douA numere diferite: primul era un numAr codificat, jar a! doilea numAr ii dAdea cheia codului pentru primul. Natan decodA imediat numArul, apoi se Intoarse spre Dov.

— Voi telefona In citeva minute. 0 sA-i spun cA revin In... cit 7 SA zicem o jumAtate de orA ? Cit timp ii trebuie?

LEUL DIN IUDEEA • 191

— Hai sä zicem patruzeci i cinci de minute, spuse Dov. Natan formä numArul. — Hotelul Bel Air. BunA ziua.

— A putea vorbi cu domnul Shaby, unul din oaspeii dumneavoastrA?

— Un moment, vA rog. CIteva secunde mai tIrziu, se auzi un bizIit PC liriie, apoi tin declic i Shaby rAspunse. — Salut, cc mai faci ? ii IntImpinA Natan. Shaby Ii recunoscu vocea imediat. — Ei, bunA, Brad. Tu cc mai fad?

Natan percepu o micA ezitare In vocea lui Shaby care-i displAcu, desi folosise numele ,,Brad”, ceea cc Insemna cA totul este In regulA. Dar flu avea aitceva de fAcut deocamdatA decIt sA continue pe aceeai linie. — Mu1umesc, bine, prietene, rAspunse Natan. Dar tu? — Inshallah, totul e bine.

— SInt citeva probleme care trebuie rezolvate Inainte de a face aranjamentele necesare, prietene. DA-mi voie sA te sun peste o orA. Stai unde eti, OK? — Bine, bine,ya ahi. Dar II aduci i pe celAlalt tip, da? — Da. Va fi acolo.

— Atunci atept telefonul tAu. — Pc curind. Natan inchise.

— Ai fotografia lui ? ii intrebA Dov. — Da, i-1 luAm In antreprizA de mndatA cc iese din hotel.

Apoi Dov se adresA celorlali : PleacA, pleacA, pleaca. Th, du-te Ia Bel Air 0 ateaptA-1 afarA. Trebuie sA tim dacA e curat cInd iese din hotel. Stii cc ai de fAcut.

TinArul C1 pe uA fArA un cuvInt. Apoi plecarA i ceilalt,i, Ia intervale de diteva minute, douA perechi i trei singuri. DupA un sfert de orA nu rAmAseserA in casA decit Natan i Dov.

Cam dupA o jumAtate de orA, sunA primul om sA le spunA cA-0 ocupaserA pozit,ia In afara hotelului. Apoi primira un al doilea telefon care le confirmA cA cineva ajunsese in restaurant, restul echipei fund pe poziii afarA.

ictOry

— Bine, spuse Dov InchizInd telefonul. Pot,i s-l suni pe tip s porneasc. — Si ce facem cu ataatu1 militar? — vom lua de undeva de pe drum, spuse Dov. Nu te Ingrijora, totul e aranjat. Tu adu banii, de restul mA ocup Cu. Natan fugi sus i se Intoarse CU servieta pe care o deschise puin, ca Dov sA poatA vedea coninutul. — Dumnezeule mare! strigA. DacA am putea face i noi atIia bani prin muncA cinstitA! — Nici vorbA, spuse Natan. Hal sA dAm telefonul. De astA datA, Shaby fu nemult,umit auzind cA intIlnirea urma sA aibA bc In altA parte decIt Ia hotel. — Dar cc se intImplA ? IntrebA el. Ne intlinim cu adevArat sau nu?

— Da, da, sigur cA ne intIlnim, ii asigurA Natan. Vreau sA ne intilnim la restaurantul de PC strada Hogewal, colt, cu Zeestraat. E un restaurant mic, dar ajungi acolo fArA pro. bieme. la un taxi.

— Dar ce se intimplA? Dc ce nu ne Intilnim Ia hotel ca tntotdeauna ? De cc Ia restaurant? S-a Intimplat ceva? Shaby era din ce In cc mai agitat. — Ce-i cu tine Shaby? T s-a fAcut fricA sau cc anume? Vocca lui Natan devenise tAioasA. i, oricum, ce-i chestia asta? Ti-am spus cA ne intIlnim la restaurant i aa facem! E vreo probiemA pentru tine ? E ceva ce flu-mi spui? Aceasta era singura §ansA a lui Natan de a-i avertiza PC Dov cA ceva flu e In regulA, fArA sA-i trezeascA vreo bAnuialA. Puse mina pe receptor i zise: — Nu-mi place. Ceva miroase urit. Apoi vorbi din nou cu Shaby: — tIi cA n-a permite sA i se IntImple ceva. Dar dacA-mi ascunzi ceva, flu-mi iau rAspunderea asupra consecint,eior.

Dov era ingrijorat i 11 privea pe Natan intrebAtor. ti fAcu semn sA termme coflversat,ia ca sA poatA vorbi, dar acum Natan pArea sA indice cA nu era cazul. — Al htrtie i creion ? II IntrebA PC Shaby. —Da.

LEUL DIN IUDEEA • 193 — Atunci scrie numele restaurantului. Natan ii dictA fiecare

literA. Acum eti gata de plecare? — Da, p1cc imediat. — Bine. Ne vedem in curInd.

— La revedere, spuse Shaby i Inchise. — E ceva in neregulA, spuse Natan, ne1initit. — Ce vrei sA spui? N-at,i stabilit vreun cod pe care sA-i folositi cind e ceva in neregulA? Vreau sA spun cA e la mintea cocou1ui, cc naiba! — Dov, spuse Natan agitat, ar fi bine dacA n-ar fi vorba de aitceva clecit de un nenorocit de cod.

— Atunci tot cc pot,i sA faci este sA te dud sA vezi. Cci puin aa o sA au dacA tipul e curat sau flu. — Mai existA o posibilitate, ii contrazise Natan. — ZAu ? Care?

— SA renunt,Am. E ceva cc nu miroase bifle. Practic, asta o sA i facem. AscultA, cheamA echipa inapoi. Eu teiefonez la restaurant... Natan tAcu, vAzInd cA Dov nu se micA. Care-i problema ? intrebA ci. — Nici una, decIt cA ccea ce-ai spus flu reprezintA o posibilitate. Mousa a hotArIt cA aceastA intIlnire trebuic sA aibA bc indiferent cc se IntImplA, prin urmare asta o sA i facem, aa cA hai sA-i dAm bAtaie. Avem multe de fAcut, jar timpul flu stA pc bc. — Cum adicA Mousa ,,a hotArIt” ? Eu conduc operaiunea. Eu sint singurul care poate sA dea acel telefofi i tu tii asta. IJacA spun sA renuntAm, atunci, la dracu, aa facem. Natan puse mina pe telefon. — Conform ordinelor mele, nu, rAspunse Dov. i datoritA naturii br neobinuite, ic-am primit in scris. Semnatc de Mousa, regele universului i aprobate de Dumnezeu. Mousa mi-a spus cA s-ar putea ca tu sA vrei sA renuni. Aa cA hai sA terminAm jocul Asta dc-a cine e mai tare i sA-i dAm drumul. Natan flu avea altA posibilitate decIt sA meargA Inainte. Acum Ii era limpede cA Mousa credea cA ci e trAdAtorul, din moment cc anticipase dorint,a lui de a renunt,a Ia intilnirc. Chiar dacA Natan avusese uncle suspiciuni incA dc la inccput, cind a fost chcmatA echipa care sA asigure securitatea

1•VictOrYslcy

Intilnirii, acum Ii era clar c Mousa dorea sä creeze o situaie in care fotografiile aduse de Shaby sä ajungà La el indiferent ce se IntImpla sau cine avea sä p1teasca pentru asta. Dov parcA un Audi aib lInga cabina telefonicA, coborl repede i se duse la telefon. Maina era aa de aproape de cabinA, incIt Natan putea auzi tot ce spunea Dov. Shaby fusese vAzut pArAsind hotelul. Era singur i luase un taxi, exact aa cum Ii spusese Natan, Nu se petrecuse nimic special dupA ce plecase: nu-1 urmArise vreo mainA, nimeni flu fAcuse vreun semn aitcuiva, Unul dintre membrii echipei pornise sA-1 aducA pe ataatul mflitar, urmInd sA se mntlineascA apoi cu Dov i Natan Intr-un bc stabilit dinainte. Acolo Natan se va muta in maina care-i aducea pe ataat. CIteva minute mai tIrziu sunA telefonul. Era cel care

urmArise maina lui Shaby de la distant,A; le raportA cA totul era in regulA. Jar taxiul se dovedise curat. Nu era o capcanA. Tipul Ii spusese lui Dov: — Mi-am spAlat maina i, dA-mi voie sA-i spun, strA1ucete de curAt,enie. — OK. Acum te duci In celAlalt bc de care-mi vorbeai?

intrebA Dov. Evident satisfAcut de rAspuns, spuse: Ne vedeni mai tirziu. Apoi i se adresA lui Natan. PregAtete-te sA-l suni iar pe tip. DA-i cinci minute, ca oamenii mei sA aibA timp s se aeze pe pozit,ii. — Ce-i cu restaurantul In care e acum 7 IntrebA Natan.

— Cineva II supravegheazA Inainte ca tu sA-i dai lui Shaby localizarea, aa cA e curat. Acum tim i cA tipul n-a fost urmArit.

Shaby era in restaurant, ateptInd. Nu tia cA individul do lIngA telefon II supraveghea pe el. Era mult mai preocupat de un cuplu care intrase dupA el, dei In realitate erau turiti. — OK, Ii spuse Dov lui Natan, acum e timpul sA-l suni pe Shaby ca sA-l mai trimii intr-o scurtA cAlAtorie. Dov i echipa erau mu1umii cA Shaby flu fusese urmArit pInA-n acest moment. Natan, pe de altA parte, era convins cA totusi cineva Ii urmArea din umbrA. Cum dracu reueau S-O facA? Nu exista vreo posibilitate de a pAcAli echipa dec11

LEUL DIN IUDEEA • 195

dacA Shaby coopera cu partea adversA i avea microfon Ia el. Natan simØ fiori reci pe ira spinArii. Asta era. Cu sigurant,A cA avea un microfon.

Dei era sigur de asta, Natan tia cA flu avea rost sA-i spunA Iui Dov, care aciona acum ca un automat. Nimic flu 1-ar Ii putut determina sA-i schimbe planul: aa cum spusese ci, primise ordin de la Dumnezeu. Natan formA numArul restaurantului de la telefonul

alAturat. DupA cIteva apeluri, rAspunse o voce rAguitA. — Vorbit,i engleza vA rog ? IntrebA Natan, dei cunotea (leja rAspunsul. — Da, da. Cu cc vii pot fi de fobs? — Trebuia sA mA IntIlnesc cu un domn, dar flu pot sA ajufig. L-at,i putea chema Ia telefon, vii rog? Se flUmete Shaby, (lomnul Shaby.

Clteva secufide mai tirziu, vocea surprinsii a lui Shaby se auzi la telefon.

— ScuzA-mA, dar trebuie sA vii in altA parte ca sA ne intlinim.

— Dar cc se IntimphA ? E absolut ridicol. — 0 sA-t,i explic cInd ajungi acolo. Acum flu avem timp. ‘Fe rog sA mA ascult,i cu atenie. Este pentru sigurant,a ta. — Ce mai vrei de la mine acum ? Shaby era obosit i neIini tit. Tipul e speriat, se gindi Natan, mult mai mult decIt at fi cazul. Ce dracu puneau la cale? Cine erau? Natan tia cii acum

irebula sA se concentreze, aa cii lAsA dc-o parte gindurile astea Pentru mai tirziu. ti focalizA atenia asupra hirtiei pe care-o

avea In mmii i incepu sA citeascii instruct,iunile cInd ii auzi p Shaby murmurind ceva. — Ce-ai spus ? Natan sAri ca ars.

— Doar... e totu-n reguhA? Adicii, n-am mai fiicut chesha asta niciodatA. E...e...

— Totul o sA fie bine. Ascultii-mA i concentreazA-te sA tn1e1egi ce-si spun i ne vom intlini imediat. — DA-i drumul.

— Qnd iei din restaurant, o id la stInga i mergi pInA Ia chiidirea ahAturatii. Apoi o iei din nou Ia stinga, pina Ia

i’o • victor ustrovsicy

urmàtoarea c1dire. In co1, o sä vezi ceva cc aratA ca un castel. o iei Ia dreapta acolo §i mergi puin, pInA ajungi Ia un for. Acolo o iei la stInga. Te atept Ia restaurantul pescAresc

din co1. Ii repet IncA o datA... Nu era greu de ajuns, dar dacA cineva Ii urmArea, membril echipei 1-ar II observat, cAci ei Ii ocupaserA deja locurile pe traseu. Cind Natan Inchise telefonul, un BMW 750 argintiu opri IIngA ei; inAuntru se aflau doi membri ai echipei i atasatul militar.

— Plecai imediat, dar mai Intli vreau sA am confirmarea de la omul meu din restaurant cA Shaby flu a dat vreun telefon

dupA ce-a vorbit cu tine. DacA nu, putem pleca, jar eu Ii anunç pe cci de la centru cA operaiunea e in plinA desfA urare. Confirmarea sosi In cIteva secunde.

— OK, fAcu semn Dov, totul e-n regulA. Tinet,i minte: flu actionati pInA flu primili semnalul nostru, dupA ce ne convingem cA i noul bc este curat. Se intoarse spre §oferul BMW-ului: Ai grijA sA flu intre in restaurant pInA flu primesc semnalul nostru.

— Am ineles, sA traiçi! spuse tInArul i toi izbucnirA In rIs. Chiar i ofit,erul reui sA zImbeascA puin, dei pArea extrem de nervos.

Natan se urcA in BMW.

— BunA ziua. Eti probabil Gilboa? Ii strInserA mlinile.

— Da, rAspune ataatu1 militar. lar tu eti...? — Doar un prieten, zImbi Natan. La urma urmel, cc e un nume?

La sCurt timp dupA aceea, parcarA maina lIngA restaurantul cu pricina. Shaby trebuia sA soseascA in vreo cinci minute. PinA In prezent, lucrurile mergeau bine. — Cind intrAm In restaurant, ii spuse Natan ofieru1ui, nu trebuie sA spui nimic. DacA persoana pe care o vom IntIlni te IntreabA ceva, sA nu rAspunzi. Doar zimbete-i. Voi face prezentArile, dar dupA ce-si spui numele i gradul, pAstrezi tAcerea. E clar?

— Da. Dar n-ai putea sA-mi spui cc dracu caut aid?

LEUL DIN IUDEEA • 197

— Nu, dar flu ne putem descurca fArA tine — i-t,i sInte recunosctori cA al acceptat imediat sA ne ajui. AfarA, Natan Ii putea veclea pe ccl mai tinAr membru al

echipel prefAcIndu-se cA reparA un mic scuter. n realitate, urmArea un punct undeva In josul strAzii pe care o avea In faA. Peste citeva clipe, se Intoarse spre maina br i-i r1suci gulerul cu ambele mImi, de parcA i 1-ar fi Indreptat. Apoi se ridicA In picioare. Acesta era semnalul pe care-i ateptau. Tipul de la volan aranjA oglinda retrovizoare cu mina stIngA i porni in direcia restaurantului. Ajuns aproape, ii spuse lui Natan. — VA atept aid. BAiatul va intra peste cIteva secunde. Se referea Ia ccl care se prefAcuse cA reparA scuterul; arAta intr-adevAr mult mai tinAr decit cci douAzeci i patru de ani pe care-i avea. — Supraveghem toate cAile de acces. De IndatA ce a1i terminat discuia, dacA vrei sA-1 duci pe tip in altA parte, noi v vom atepta la uA. 0 camerA de hotel este gata pregAtitA pentru once eventualitate. — OK. Dar dacA flu vreau sA-1 iau cu maina, vom trece pe lIngA ea de parcA flu ne-am cunoate. — Nu. Trebuie sA-l recuperAm pe general. DacA vrei sA pleci cu agentul, e In regulA, dar vom avea nevoie de generalul Gilboa i de pachet.

— tn regulA, spuse Natan. Ne vedem dupA cc s-a terminat totul.

— i dacA sint probleme, fiecare se descurcA singur, spuse oferul. — Ce mai e nou? IntrebA ccl dc-al doilea membru al

echipei, aprinzIndu-i o igarA. Ofit,erul i Natan ieirA din mainA. — Ce fel de probleme ar putea sA aparA ? Ataatul miiitar, mai malt cu un cap decit Natan, se aplecA put,in, ca sA nu-1 audA nimeni.

— Ca militar, trebuie sA tii cA onidInd se poate intImpla ceva. DacA a putea intui cc anume, m-a asigura sA flu se Intimple. Dar apar intotdeauna lucruri neprevAzute. Aa e?

ict rvs icy

Se oprir Ia intrarea In restaurant. Nu te Ingrijora, OK? i amintete-i, flu spui un cuvInt! Sufrageria spaioas era luminatä slab. Avea un decor nautic, iar pereii erau acoperiii de tablouri cu vapoare. Felinare de vapor din alamä atIrnau de frInghiile agt,ate de grinzi. Erau vreo treizeci de mese in total, toate acoperite cu fete de masA din damasc S CU lumInAri In felinare de vInt,

Majoritatea meselor erau ocupate. Natan se adresA efului de salä: — Am don o masA pentru trei persoane. Cred cA musafirul nostru ne ateaptA Ia bar. — Masa va fi gata imediat, domnule. Barul este In di. rec1ia aceea. MerserA dup ci spre o IncApere i mai intunecoasA §1 aglomeratA, unde un bar de lemn lustruit ocupa aproape un perete Intreg. Un grup cInta muzicA de jazz — foarte tare, pentru moment.

Shaby stAtea la bar, dar vAzindu-i, se repezi Ia Natan. Fat,a lui era cenuie. De IndatA ce Natan fAcu prezentArile, apAru §eful de salA. — Doriti sA rAmInei aici sau luat,i bc la masA imediat? IntrebA ci.

— MincAm acum, spuse Natan, dornic sA scape mai repede de zgomotul acela infernal. Masa br era situatA sub un tablou cu o corabie In fur.

tunA. efu1 de salA le oferi cite un meniu. — Chelnerul va veni imediat sA vA Ia comanda, spuse ci §1 SC Intoarse sA-i reia locul lIngA uA, de cealaltA parte a IncAperii. — Cine vine ? intrebA Shaby nervos. — Chelnerul, ober InseamnA chelner in olandezA, II

spuse Natan. — Al adus banii ? IntrebA Shaby.

— Dar de cc te grabeti ? Este totui In regulA? — Da. Totu c-n regulA. Shaby era ud leoarcA de transpi. rat,ie i deosebit de agitat. Privea tot timpul spre uA, peste umArul ataatu1ui militar. Natan era sigur cA Shaby se atep.

LEUL DIN IUDEEA • 199

ta sä se IntImple ceva, dar cc? Tensiunea devenise aproape palpabilä. — Ce se IntImplA, Shaby? Natan insistä. Ce dracu e cu tine? M-ai rugat sä Vifl cu omul Asta. Am venit Cu ci. Trebuie sn-mi dai nite fotografii. Unde sint?

Shaby scoase un pachet,el, punIndu-1 pe masA in fat,a iui. — Cine e? IntrebA el uitIndu-se Ia Giiboa de parca-1 vedea pentru prima datA. — Ataatul militar pe care 1-ai cerut, pentru numele Iui Dumnezeu, Shaby, dar tocmai i 1-am prezentat! — Eu, eu flu te-arn auzit acolo.

— OK, OK, in regulA. Dar cc dracu se intIrnplA? Shaby incepu sA respire precipitat. Nu avea suficient aer i vorbea. — Un tttip a venit i rn-a ppprins. Ochii lui cercetau incAperea Innebunii de fricA. Un neam ccred, nnnu ssint sigur dar vorbea hine eng1ezete. Fac dddoar cc mi s-a spus. Natan avusese dreptate. Trebuia sA iasA de acolo. DacA mai era timp.

nfAcA pachetul lui Shaby. — PlecAm. ACUM! Ii spuse lui Gilboa i se ridicA, trAgIndu-1 dupA ci. Dar Inainte de a fi ajuns In picioare, se auzi un zgomot puternic Ia intrarea principala i apArurA nite siluete ImbrAcate in uniforme cenuii. Toi purtau acelea i mAti de ciovni care zImbesc. La inceput, toatA lumea se uitA uimitA la ci. Apoi, unul dintre ci trase o rafalA de mitralierA In candelabrul masiv care atirna In mijiocul tavanului. Milioane de cioburi de cristal zburarA prin incApere iar feroneria se zdrobi pe una din mese prinzInd cit,iva oameni sub greutatea ci. Patronii IncepurA sA t,ipe. ToatA lumea dorea sA iasA, sA scape de ImpucAturi. Se crease panicA, jar oamenii se cAlcau In picioare incercInd sA ajungA Ia uA. Tipul care stAtea la uA trase o scurtA rafalA in aer i urlA: — Jos, jos, toatA lumea jos! Trase o a doua rafalA, dar de astA datA flu in acr. Majoritatea oameniior se aruncarA jos pe podea. CIt,iva fuseserA nimcrit,i in pun §i cAzurA. Un cuplu continuA sA alerge spre uA. Unul dintre indivizii mascat,i care era pe punctul de a intra In bar se intoarse i trase In ci,

200 • Victor Ostrovsky

ImpucIndu-i In spate tocmai In clipa in care ajunseser Ia u. Apoi, un al treilea individ arAtA spre masa Ia care Natan se aeza jos, Incet. — Acolo, spuse i IndreptA mitraliera spre el. Natan se aruncA Ia pAmInt instinctiv cind o ploaie de gloant,e se abAtu asupra lui. Toi indivizii mascat,i deschiserA focul, jar cIteva persoane de la mesele vecine care se refugiaserA sub masa br furA Improcat,i cu gloane i lipit,i de perete. Peste tot era pun de singe i cioburi de cristal. Shaby stAtea jos la podea, lIngA Natan, jar privirea Iui era oripilatA. Doar dupA cIteva secunde Natan Ii dAdu seama cA privea un om mort: ceafa lui Shaby lipsea In totalitate. Continuind sA tragA, indivizii se apropiarA de locul unde Natan stAtea Intins pejos. Prm aer zburau achii de lemn de la mesele distruse, jar gloane1e loveau pereii i apoi ricoau de podea.

Incercind sA se tIrascA sub masA, Natan 11 auzi pe Gilboa gemInd. Ataatul militar sIngera abundent, cAd fusese lovit de elteva g1oane. Brusc se fAcu 1inite, cAci flu se mai trAgea. StrigAte de ajutor i gemete se auzeau peste tot. Natan ridicA capul i-i vAzu pe ce trei clovni ap1ecai deasupra sa. Unul luase pachetul lui Shaby, jar celAlalt inea In mInA servieta lui Natan.

— Cine sinte1i ? Ce dracu vret,i ? IntrebA Natan. Nimeni flu-i rAspunse, jar unul dintre cbovni Ii IncArcA mitraliera Uzi.

S-a terminat totul, se gindi Natan. Dar e culmea sA flu omorIt cu o annA israelianA aflatA in milnile dumanu1ui! Se uftA fix la tipul cu mitraliera Uzi, sfidIndu-l sA tragA. Simea furie, nu fricA. Qnd se auzi un geamAt de sub masA, tipul micA put,in arma spre stInga i o descArcA in

Gilboa. Natan ipA de furie i InfAcA arma. Al patrulea individ, care stAtea In spatele bui Natan, ii lovi CU Ufl baston In moalele capului. Natan Ii pierdu cunotina.

25 HAGA 26 SEPTEMBRIE ORA 14:00

Natan auzea sunete ca prin ceaA. La Inceput totul era foarte vag i indepArtat, dar treptat lucrurile incepurA sA princlA contur i durerea slTietoare pe care o simea in cap crescu In intensitate. Se auzeau voci din toate direcçiile, dar una de foarte aproape Ii era cunoscutA. — MA auzi ? Ii optea cineva la ureche, In ebraicA. Toate celelalte sunete erau strAine i IndepArtate. Deschise ochii i

vAzu o siluetA InceoatA aplecIndu-se peste el. Nu-i putea deslusi fat,a. — MA auzi 7 insistA vocea.

— Aud, rAspunse Natan incet. Era IncA ameit dar, brusc, totul ii reveni In memorie. Deschise ochii marl. Lumina ii intensificA durerea, dar

recunoscu faa aplecatA spre ci. Era ilan, ccl mai tinAr membru al echipei. DupA cc han Ii ajutA sA se ridice, Natan privi de jurimprejur. Restaurantul forfotea de po1it,iti i de medici care sosiserA cu ambulant,ele. Toi se opreau la uA pentru citeva clipe, Incercinci sA cuprindA cu ochii 1 CU mintea grozAvia scenei care li se infAia. RAniii gemeau agonizlnd, unii plingeau in tAcere, complet ocat,i, lar alt,ii ImbrAt,iau corpurile lipsite de viat,A ale prietenilor i rudelor.

20

Natan se Intoarse vAzu ochii mort,i ai lui Shaby, a cAror privire era înc indreptatA spre ci. CIt despre Gilboa, acesta zAcea cu fat,a in jos Intr-o baltA de singe, jar ceea ce rAmAsese din mIna lui dreaptA era aezatä pe cap, cum Incercase sA se protejeze. — Pot,i sA te ridici ? IntrebA han.

— Incerc. Simt ca-mi crapä capul de durere. — Hai sä IncercAm sä ieim de aici, spuse han In ebraicA. Sä evitäm polit,ia dacA putem. — Ce s-a IntImplat cu restul echipei? — Nu §tiu. Am fost tot timpul inAuntru i n-am ieit s väd cc e. Po1iia i ambu1an1e1e tocmai au sosit. Totul s-a petrecut foarte repede. Au intrat i au ieit In mai puin de douA minute.

— Cine dracu erau?

— Am vAzut doar cA erau o echipA foarte bine antrenatA. Au venit pentru tine i pentru cci cu care stAteai la masA. Cum dracu de-ai scapat cu viaA, chiar flu-mi dau seama, Oricum, hai s-o tergem. Cu excepia unui cucui dureros, Natan flu pArea sA aibA

nimic. Inaintau Incet spre uA, cInd Natan se opri brusc. — Trebuie sA ne intoarcem, spuse. — Ce tot vorbesti ? Dc cc ? IntrebA han nemu1umit. — Trebuie sA controlez agentul. — E mort, omule. I-au zburat creierii. Hai sA mergem. — Nu, trebuie sA vAd dacA avea un microfon. Trebuie sA

fi avut. Aitfel, cum ar fi tiut sA vinA aici ? Ce dracu, doar flu I-a putut urmAri nimeni!

Ii impinse pe han i aproape cA-i pierdu echilibrul; clAtinindu-se, se Intoarse la locul unde zAcea Shaby. Natan ii percheziØonA minuios, cu toate cA observase cAmaa deja

sfliatA. Tot pipAindu-1 pe Shaby, mIiniie iui Natan se urnpluserA de singe. — Unde dracu este? Unde dracu e nenorocitul Ala de

microfon? Au luat microfonul! La dracu! L-au luat ci primu! Dar han nu-1 lAsA sA continue i, apucindu-1 de sub ambele brae, incepu sA-1 impingA spre uA.

LEUL DIN IUDEEA • 203

— Trebuie sA ieim de-aici, suflA ci. LasA asta pe seama Mossaclului. 0 sA afle toate informallle mai tIrziu, de la po1iie. Natan renunt,A sA se mai opunA i Incepu sA meargA spre uA. Un po1iist ii opri: — 0 clipA vA rog.

Ii indruma pe toi Intr-o camerA a restaurantului unde, celor care puteau merge, ii se acorda primul ajutor. — Nu, mulçumesc, ne descurcAm, rAspunse Natan i iei pe uA urmat de han. LingA restaurant era parcat BMW-ui care-i adusese. Natan flu-si dAdca seama de cc masina era

Inca acolo. Echipa care trebuia sA asigure securitatea intIlnirii era antrenatA doar pentru a te impiedica sA ai necazuri dar, odatä cc acestea apAreau, ci flu erau capabili sA i le i rezolve. Ei n-ar fi avut vreun motiv sA rAminA acolo dupA inceperea masacrului, dar flu era timp pentru intrebAri. Apropiindu-se de maØnA, Ii dAdurA seama cc se Intimpiase. oferu1 era prAbuit peste volan, cu o gaurA in timplA. Pc scaunul din spate stAtea un alt membru al echipei impucat in piept, cu t,igara IncA in colt,ul guru. — Dumnezeule mare, ne-au avut, flu-i aa? Acum era rIndul Iui han sA fie ocat, vAzindu-i prietenii. Cum de s-a putut intImpia aa ceva? LingA mainA erau trei cadavre, inclusiv ccl al lui Dov. ZAcea cu fat,a-n jos, de parcA alergase ca sA ajute sau ca sA

scape. Natan ii luA pulsul. Inima flu mai bAtea. li privi pe han.

— Jur cA-i voi prinde pe vinovat,i, chiar dacA va fi ultimul lucru pe care-i voi face In viat,a asia! Ochii lui erau piini de durere, durere pentru ceea cc se Intimplase i pentru cA va ft obligat sA-i lase acolo, sA-i pArAseascA prietenii morçi. OK, han, hai sA plecAm dracului de aici. Acum Natan fu obligat sA-1 tragA de brat, pe tinAr. Ambulant,a i maini ale polit,iei soseau din toate pArçile; ci oprirA un taxi i-i dAdurA oferu1ui adresa. oferu1, observInd cA Natan era pun de singe, intrebA mirat: — ‘Ce vi s-a IntImplat? Vret,i sA vA duc la spital? Avet,i nevoie de ajutor? Natan zImbi, clorind sA-i calmeze temerile.

— Nu, nu, du-ne repede la aciresa asta. Sintem bine.

•ictorrcs1y

— Dar cc s-a IntImplat acolo? mntrebA oferu1 pornind maina. — Luam masa In restaurant cInd au intrat nite indivizi mascai care au inceput sA tragA. SA nu-i crezi ochilor. Pur i simplu au Improcat totul Cu gloane. — tit,i de ce? — N-am nici o idee.

— Teroriti, spuse §oferul. ntreaga lume a Innebunit din cauza teroriti1or. Duc rAzboiul Ala impuçit In Orientul Mijlociu, dar yin In Europa sAli spele rufele murdare, pe strAzile noastre §i cu singele nostru. Ce dracu vor de la noi? Natan si han coborIrA din taxi cam la vreo douA case

distaniA de locuint,a conspirativA. Natan flu dorea aitceva decIt sA vorbeascA la telefon cu Mousa i sA-i raporteze cc se IntImplase, pentru ca Mossadul sA recupereze cadavrele cit de Curind, in sperant,a cA se putea evita un incident international. El putea doar corifirma dezastrul; flu mai era nimic de fAcut pentru mori. han insistA ca mai Intli sA se asigure cA nu fuseserA urmAriØ. Natan fu de acord, dmndu-i seama cA ar fi trebuit sA fie mai ateni. In starea In care se afla, pur i simplu flu-i trecuse prin minte cA ar fi putut fi IncA urmAriti. Practic, tipii obtinuserA ceea cc doreau.

OdatA ajuns In casA, Natan acionA rapid. Nu era limp de pierdut. Nu avea idee cc plAnuia omul In aib — dacA ci era intr-adevAr adversarul —, dar acum tia cA era un profesionist. Natan mai tia cA existA un motiv pentru care ci mai era IncA in viaA. i dorea sA-1 afle.

In cinci minute fcuse du si-si schimbase hainele. Cu valiza in mInA i pistolul in buzunar, se indreptA spre bucAtArie. han stAtea IncA la masA, privind spre fereastrA, In stare de oc. Nici ci nu scApase de impactul cu singele. — Du-te sA faci un dus i schimbA-te. Trebuie sA ieim de aici intr-un minut.

Ca un robot, tinArul porni Incet pe scAn.

LEUL DIN IUDEEA + 205

— MicA-çi fundul! N-avem toatä noaptea la dispozi1ie, ip Natan, ridicInd receptorul sä formeze numArul staIiei de 1egtur cu Mossadul. — Mousa, spuse el cu 0 voce seac cInd acesta ridicä receptorul. — Ce s-a intimplat? — N-a mai sunat nimeni?

— Da, acum cIteva minute. Dar vreau s aud de Ia tine.

Ce dracu s-a IntImplat ? Hai, omule, spune tot. Natan observà ceva ciudat In vocea lui Mousa. Ciudat,

dar cunoscut. Voi analiza asta mai tIrziu, se gIndi el. Pentru moment, era atIt de tensionat, incit flu se putea gIndi la douä lucruri deodat.

Ii relatA lui Mousa se Intimplase pe un ton neutru, obiectiv,

terminindu-i raportul povestind ce se IntImplase la masa br. — La sflrit au venit i 1-au impucat pe Gilboa de aproape, prin mas. Shaby era deja mort. Au luat fotograflue. Practic, mci flu tiu sigur c erau fotografiile, pentru cA n-am ajuns sA deschidem pachetul. Au luat servieta cu banii, jar eu am fost lovit in cap si asta a fost tot. han rn-a trezit i am plecat de acolo. tiu cA au omorIt cel puin trei din echipA, inclusiv pe Dov. Acurn sInt In locuint,a conspirativA cu han. PlecAm de aici In zece minute. Tu ce-al mai aflat ? Ce faC ccilalt,i?

— Au omorIt C1flCI CU totul. Restul sint in drum spre casA. Vreau ca tu sA pled imediat la Amsterdam. SunA-mA de acolo. — Ai vreun indiciu cine a fost? Al aflat ceva? IntrebA Natan.

— E prea devreme pentru aa ceva. Doar tii cA dureazA. Dar flu te Ingrijora, 0 sA punem mina PC ei i o sA plAteascA. La urma urmei, avem cazul unui diplomat mort de rezolvat. Natan surprinse din nou acea notA falsA din vocea lui Mousa.

— De ce Ia Amsterdam ? IntrebA el.

— Mai e IncA treabA de fAcut. i spun cInd mA suni. Acum du-te.

— Am i plecat. SA-l iau pe han cu mine?

206

— Nu, lasà-1 In cas. 0 sä vinä cineva sA-1 ia.

Natan Inchise telefonul. ti luà geanta, apoi urc. Auzea apa curgInd la du. Se duse Ia ua bii i strigä. han apIru Infurat In prosop. — Am raportat, Ii spuse Natan. Mi-au spus sA continuu, dar Lu trebuie sA rämIi aici i sA atepi. Te va lua cineva cit de curInd, OK? — Bine. Atunci ne vedem acas.

— Al grijA de tine, ii spuse Natan. Nu-i prea venea sA-1 lase singur, cci flu era convins cA locul era sigur. Dar astea erau ordinele Iui Mousa i pentru moment avea de gInd s le urmeze.

Cmnd iei din casA, Natan avea In continuare o cumplit durere de cap. Mai intIi se asigurä c flu e urmArit. Aitfel, at fi Insemnat cA locuint,a conspirativA este supravegheatA i c han este In pericol. Dar totul era in regulA. LuA un taxi pIn Ia garA i se sul In primul tren spre Amsterdam. OdatA ajuns acolo, avea cIteva telefoane de dat.

Imediat ce taxiul lui Natan dAdu coltul, tin tip malt ieI dintr-un Renault parcat In apropiere. Avea o uniformA gri I o geantA neagrA pe umAr. Se IndreptA direct spre casa de unde Natan tocmai plecase §i, dupA cc meteri ceva la uä timp de cIteva secunde, intrA. Cinci minute mai tirziu pArAs casa i demarA in vitezA. Natan trebuia sA afle cc dracu se Intimpia cu Nadin I mai era i Gamil, care urma s soseascA Ia Paris a doua zi. Era extrem de obosit, totui surescitat. Tot ceea cc se petre. cea In jurul lul flu avea sens. Ceva 11 amenint,a, de foarte aproape, dar nu1i putea da exact seama cc anume. Se tot gIndea la tipul de pe caseta video. BArbatul In aib. Cum dracu pusese mtna pe Shaby? Cum ajunsese Ia el? Probabil cA undeva fusese o scurgere de informat,ii, dar dacä el era acela care controla totul, de ce-i lAsase pe Shaby s dea in vileag faptul cA existA un trAdAtor? Sau Shaby descoperise IntImplAtor aceastA informaie, far trAdAtorul fusese acela care dAduse In vileag scurgerea informaii1or, punind astfei capat viet,ii lui Shaby? Pusese oare mtna pe Shaby dupA cc avusese bc scurgerea de informatii? Dc cc sA-i fi

LEUL DIN IUDEEA • 207

omorIt pe toØ, numai pe ci flu? Ce voiau de la ci? Natan flu avea inca ràspunsurile la aceste Intrebri, ci doar suspiciuni. In scurt limp ajunse la Amsterdam. Opri un taxi chiar lingA garA. N-avea rost s mai controleze dacä e urmArit, cci nu exista nicio posibilitate ca cealaltä parte sà tie unde era. Alesese hotelul Victoria pc Damrak, pe care-i folosise de cIteva on inainte. Era i foarte aproape. Natan Ii dorea Un pat moale cit de curInd posibil. Aezat pe bancheta din spate a taxiului, Natan observ la traversarea unui canal c o altà mainA virase brusc dupA ci. oferu1 celeilalte maini luase curba scIrIind din cauciucuri. Farurile mainii din spate luminau tetiera oferuiui. Era imposibii sä-1 fi urmAnit cineva... dar poate ar trebui s venifice, se hotrI Natan.

— Imi pare rAu, ii spuse oferu1ui, dar trebuie sä ne littoarcem Ia gar. Am uitat sA iau ceva. — Da, domnule. Vrei sA vA Intoarcei chiar acum? i dup aceea donii sA merget,i Ia hotel? — Da, dacA m-ateptat,i. oferul coti pe o strAdut,A lAturalnicA apoi, fAcInd o intoarcere la o sutA optzeci de grade, o luA inapoi, in direcia

din care veniserA. CealaltA mainA, un Opel aib, ii continuA drumul fArA sA-si modifice viteza. Natan nu reui sA vadA cine era In mainA. UrmAtorui colt de stradA era neluminat, jar maina suspectA dispAruse din vedere. — Oprete! Aici, strigA Natan, speniindu-l pe ofer. oferu1 apAsA pe frmnA i taxiul se opri brusc. Natan Ii aruncA o bancnotA de cincizeci de dolari i sAri din ma.inA strigmndu-i: — Mulumesc. PAstreazA restul. oferul dAdu din cap de parcA ar fi spus: Amenicanii àtia nebuni, apoi porni In vitezA spre garA. Natan descoperi cA era la intrarea a ceea cc pArea sA fie o magazie. Se spnijini de o arcadA, invAluit in umbrA. Luna arunca o luminA aibAstruie deasupra copacilor i a canalului.

Natan ii concentrA atenia asupra strAzii, In direct,ia In

care trecuse cealaitA mainA. tnghet,A, vAzInd-o cA reapare Incet dupA co1. Inainta cu vitezA micA, de parcA oferul cAuta

•Yirs1cy

ceva. Dar dupA ce ddu colt,ul, accelerA i dispAru In urma taxiului. Natan era sigur cA maina Ii urmArea pe ci. Dar cum era posibil? Dc unde dracu sA fi tiut cA vcnea la Amsterdam ? Numai ci si Mousa tiau lucrul acesta. RealizA brusc cA-i urmAreau tocmai oamenii lui! Dar de

cc? Nu cumva Mousa era trAdAtorul care-i Intindea o cursA

lui Natan ca sA scape de ci? Ii era greu sA cicadA asta, dar trebuia sA stie adevArul. Si asta cit de curind. DacA Mossadul

trimisese o echipA dupA ci, atunci trebuia sA disparA i sA Incerce sA-i coordoneze operaiunea iui privatA dintr-un bc ascuns. Pur i simplu flu era timp de pierdut. Faptul cA era pe lista neagrA flU era ceva la care voia sA se gindeascA In mod special. Lista asta flu ajungea niciodatA sA fie prea lungA i exista o singurA cale de a fi §tcrs de pe ea. Trebuia sA piece din Amsterdam, dar inainte voia sA-l sune pe Mousa. Trebuia sA fie sigur. Natan Ii puse geanta pe umAr i porni In direcçia hotelului. Pieton fund, flu era afectat de podurile i strAzile pe care se circula In sens unic, prin urmare putea ajunge acolo in mai puin de un sfert dc orA. Traversa o zonA semiindustrialA In care existau suficiente

locuri in care s-ar fi putut ascunde. Asta Ii va da posibilitatea sA supravegheze hoteiul un timp, fArA a fi vAzut. tia cA pe un mal al canalului era un mic port. Avea de gind sA foboseascA telefonul public din port i sA vadA cc se Intimpla in hotel, In timp cc vorbea la telefon — In special dacA o echipA fusese trimisA sA-1 lichideze. De-acum inainte, Natan era singur.

StrAzile erau 1initite, rar trecea cite o mainA, in general

taxiuri. n scurt timp ajunse la o bisericA goticA maltA, care domina portul. RAmInind in umbrA, se IndreptA spre ea privi peste canal spre intrarea In hotel. Din locul in care stAtea, putea vedea flu numai intrarea principalA, ci i o parte a diguiui lateral, cu o uA micA deasupra cAreia atirna o firmA luminoasA. DacA Ii aducea bine aminte, aceea era intrarea

In restaurantui hotebuiui. Intre bisericA §i port, era un telefon public. Natan formA numArul lui Mousa. DupA al doilea apel, acesta ridicA receptorul. — Sun de la Amsterdam, ii spuse Natan.

LEUL DIN IUDEEA • 209

— Acum unde eti ? Te-ai instalat deja? — IncA nu, rAspunse Natan. MA Indreptam spre hotel,

cInd mi-am adus aminte cA lAsasem ceva In garA i-a trebuit s mA Intorc. Natan gIndea In timp cc vorbea. Nu voia ca Mousa sA-i dea scama cA avea anumite suspiciuni, dar tia c dacA oamenii lui Mousa ii urmAreau, probabil cA ci aflase deja despre figura cu taxiul. Aa cA rn-am gindit sA te sun din garA, in caz cA atepi. — Da, da. Bine... i acum cc ai de gInd sA faci?

— De aici mA duc la hotelul Victoria. Ce vrei sA fac

dupA aceea? — Nimic. Trage un somn pe cinste i sunA-mA dimineat,A. Atunci o sA-t,i dau instruqiunile. — OK, dar dacA ai nevoie de mine Intre timp, mA gAseti Ia hotel, unde sint Inregistrat cu paaport israelian. — AstaeIndosar?

— Sigur. CA veni vorba, cc se mai IntImplA Ia Atena? — Nimic nou. Se pare cA ateaptA nol ordine. — Idiotul Ala de Halim i-a adunat toi oamenii aa cum era planificat? — Aa credem. Dar flu slntem siguri. — Chiar cu o supraveghere aa de strictA? — PAl, de cind a venit fata, tipii sint mult mai precaui. Unul dintre oamenhi notri din noua echipA de supraveghere spune cA fata ii aduce aminte de cineva. — Decine?

— PAi, asta e, cA nu-i dA seama. Dar tipul a fost oficr in serviciile secrete militare, aa cA poate i-a vAzut fotografia Intr-un dosar sau... cine §tie? Oricum, o sA ne trimitA fotografia ci ca s-o introducem In computer. DacA e ceva interesant, o sA aflAm.

— E In regulA, spuse Natan. ObservA cA douA maini se opriserA in fat,a hotelului. Din dc coborirA cIteva persoane. Dei nu le putea distinge feele, era clar cA-i ocupau p0ziiile ca sA IntindA o cursA. and clii spusese lui Mousa cA se indreaptA spre hotelul Victoria, probabil cA ii se transmisese mesajul. i cursa flu era organizatA pentru rApire, cAd nu exista vreo masinA sau camionetA care sA ridice subiectul —

0

cr(Yy

el Insui. Erau aezati toi de o singurA parte, In aa fel IncIt sA flu se Impute Intre ci. Scopul br era evident eliminarea lui. — OK, spuse Natan. Te sun mIme dimineaA. Oh, sA ‘flu uit, 1-a rccuperat cineva PC han la Haga ? Era in stare de oc cInd am plecat eu de acolo. — Nu mi s-a raportat IncA, spuse Mousa. Probabil cA vol avea vesti In cIteva minute. Totul e sub control. Vorbim

mIme. LegAtura se Inirerupse. Natan tia cA Mousa minea, aa cum tia cA fusese prins Intr-o cursA. De aceea flu fusese omorIt in restaurant. Towl

era o inscenare ca ci sA parA a fi trAdAtorul. lar Mousa, convins, dAduse ordinul ca Natan sA fie eliminat. Dar

trAdAtorul putea fi chiar Mousa. Si dacA Mousa — sau oricine ii Intinsese cursa lui Natan -

ar II putut aranja lucrurile in aa fel IncIt sA parA cA ci fusese eliminat de acelai grup care acionase la Haga, nimeni flu mat trebuie sA rAspundA la IntrebArile puse de Shaback sau de oricine aitcineva care ar fi aflat cA In rIndurile Mossadului Sc

strecurase un trAdAtor. In bc, cadavrui iui Natan va fi gAsit intr-un canal din Amsterdam, cu cIteva g1oane in tImpiL Sau ccl puin aa era pianificat. Natan IncercA sA se apropie un pic, ca sA vadA mai bine pe cine trimiseserA dupA ci. Acum era mult mai calm: tia exact cum stAteau lucrurile din punctul de vedere al Mossa. dului, dar ci flu tiau cA ci tie. Reuise sA ia un mic avans. Se furiA in co1ui bisericii i privi spre hotel. Echipa flu putea fi vAzutA de oricine s-ar fi apropiat de intrare, aa cum se ateptau sA facA ci. Acum privea prin geamul unci camio. nete parcate puin mai departe, Ia care reuise sA ajung adApostit fund de intuneric. Acolo trebuie sA fie o altA per. soanA pe care n-o vAzuse IncA — cea care be va semnaiiza c vine cineva — si care trebuie sA-1 identifice. P1nA cInd flu va

reui sA vadA cine era acea persoanA, Natan nu inteniona s se mite din pozit,ia in care se afla. Brusc, observA o micarc aproape imperceptibilA, Ia vreo trei metri de el. FAcu un efori sA vadA mai bine silueta zveltA care stAtea lingA copac. Era NumArul nouA.

LEUL DIN IUDEEA • 211

Nemernicul! se gmndi Natan. Din toate lucrurile mizerabile pe care le fAcuse Mousa pIrnl. acum, ästa era culmea. Pentru o c1ip, Natan se gIndi sA se ducA direct Ia ea i sä-i spun cä flu el era tinta adevAratA. Oare 11 va asculta? Evident cA flu.

Natan se lAsA jos, ghemuindu-se In spatele camionetei, ale cArei rot,i ii adAposteau de privirile NumArului nouA. Chiar dacA ar fi privit spre el acum, tot nu i-ar Ii observat. — SInt pe poziçie, o auzi vorbind, probabil Intr-un transmil,Ator. Natan se mntoarse, IncercInd sA descopere o cale de a scApa. Nu mai putea rAmIne acolo prea mult. Umbra 11 va mai ascunde cit timp NumArul nouA ii va concentra atenia asupra intrArii In hotci. Chiar In acel moment, un taxi se opri in fat,a hotelului. DIndu-i seama cA atent,ia intregii echipe va Ii absorbitA pentru o clipA de acel taxi, Natan iei din ascunzAtoare, mergInd repede pe iarba de pe malul canaluIui pInA la cele cIteva trepte care duceau spre apa. Acolo era legatA o micA barcA cu motor. Motorul Mercury ii era cunoscut din zilele petrecute In marinA: 1-ar fi putut desface i reface cu ochii Inchii. Barca era acoperitA cu 0 husA i, dupA ce-i aruncA geanta, folosi plnza ca sA acopere motorul §1 sA arnortizeze zgomotul. DupA cIteva minute, reui sA porneascA motorul. LAsmnd in urmA un val de spuma, porni. Ccl puin deocamdatA, ieise din raza de aciune a echipei.

— De ce i-ai dat toate informaii1e? intrebA Mark dupA ce Mousa inchise telefonul.

— Ce important,A are ce-i spui unui om deja mort? — PAi flu e IncA mort i, din ceea ce aud despre el, flu va fi o pradA uoarA, spuse Amir. — Ce tot vorbeti ? sAri Mousa. Am trintis dupA el echipa ta. Vrei sA-mi spui cA nu pot lichida un om neinarmat, care flu bAnuiete nimic, intr-o sarA prietenA? — Tara o fi prietenoasA, dar dacA Natan nu coopereazA? — Dar el nu bAnuiete nimic, 11 contrazise Mousa. — Eti sigur cA e bine cc facem? Mark pArca Ingrijorat de data asta. Practic, este unul dintre cci mai buni oamcni pe

212 • Victor Ostrovsky

care-i avem. E prietenul tAu, pentru numele lui Dumnezeu. Cum poi sA afirmi cu atIta sigurant,A cA el e trAdAtorul ? Nici mAcar n-am stat de vorbA cu el.

— Asta numeti tu prieten? Imi infige un cuit In spate i distruge o IntreagA echipA Yarid! Ce naiba, eti chiar prost? i Dov era prietenul lui i unde e acum? Ce sA mai vorbim ? Agentul flu a vrut sA se IntIlneascA singur cu el pentru cA avea o fotografie a trAchtorului i acesta era Natan. De aceea a cerut un al doilea israclian, unul de care era sigur cA flu lucreazA pentru sirieni. Deci s-a organizat o Intilnire sigurA, dar acum toi cei care au participat Ia ea smnt mori, cu cxcep ia Iui Natan. — i ce-i cu Foul Play ? intrebA Mark. — Foul Play era curat i pInA-n ultima clipA n-a tiut unde avea sA se desfAoare Intlinirea. A fost urmArit tot tim. pul 0 n-a fAcut nici o Incercare de a contacta pe cineva. Ca sA-ti spun adevArul, cInd am vorbit cu Natan la telefon din 1ocuina conspirativA, flu eram IncA sigur. MA gindeam cA poate nenorocitul de agent avea un microfon, aa cA am dat ordine echipei sA-l aducA aid. Nu-i aa Amir? Mousa sc uit la Amir spre confirmare. — E corect, spuse Amir dInd din cap. Mousa continuA:

— Dar cmnd oamenii nostri s-au dus acolo sA-I ia pe han, 1-au gAsit impucat In cap. El era ccl care a fost in restaurant 0 probabil a vAzut ceva ce Natan a considerat cA n-ar fi trebuit sA vadA. Mousa se Intoarse cu spatele Ia ei i Incepu sA priveascA pe geam In noapte. — Ce ? sAri Mark. Mie flu mi-ai spus asta. — Ei bine, acum ai aflat. Mousa se intoarse spre el. i presupun cA Natan c sigur cA a ters toate urmele, a.a cA acuni se poate intoarce acasA, ca sA ne ridA-n nas. Dar noi n-o s stAm cu mlinile-n sin, ateptind rezultatele vreunei anchete. Asta In nici un caz! Tipul e mort. S-a terminat totul. — Eu tot cred cA ar fi trebuit sA-i dAm o ansA sA se apere. Ii datorAm asta, spuse Mark. — Nu-i datorAm nimic. i gata. Nu vreau sA mai aud nimic,

Mark. fne1egi cc vreau sA-i spun?

LEUL DIN IUDEEA • 213

— Da, rAspunse Mark Incet, cu privirea-n pAmInt. — Nici pentru mine nu e uor, continua Mousa. El era i prietenul meu. 0 sä facem chestia asta in linite, ca sa-i putem aduce corpul impreunA cu celelalte, aa melt nimeni sA flu-i cunoascA rusinea. Ma vrea eful. — Si dacA scapA ? IntrebA Amir. — 0 sA-l gAsim oriunde e i o sA-l omorIm. De aceea am trimis o echipA Kidon dupA el. Natan legA barca cu motor la un mic doc, cIteva mile mai la est de locul de unde o luase. Era tntr-o piaA de pete, care Incepea sA se trezeascA. Initial, se gIndise sA se ducA Ia aeroport i sA ia primul avion spre Paris, dar se temea ca Numärul unu sA flu fi plasat ccl puØn un om la Schiphol, pentru cazul In care s-ar fi IntImplat ceva neprevAzut. Natan tia cA flu 1-ar fi atacat Ia aeroport, dar prefera ca ci sA flu afle Incotro se IndreaptA. Chiar i aa, probabil cA vor alerta toate centrele Mossadului, pnn urmare va trebui sA stea ascuns oriunde va merge. LuA micul dejun pe fugA intr-o cafenea i cAutA in cartea br de telefon cea mai apropiatA agent,ie de Inchiriat maini. GAsi una pe aceeai stradA i, la opt fix, Ic telefonA sA-i rezerve o maiflA. Se IndreptA spre Rotterdam, de unde luA un tren spre Bruxelles. Dc acolo ii sunA pe Gamil sA-1 anune CA va primi instruqiuni mai tIrziu, in cursul ziiei. Nu pArea sA fie urmArit. AvInd foarte mult timp liber la

dispozit,ie, fAcu in aa fel Inctt cAlAtoria la Paris sA-i ocupe intreaga zi, cu toate CA Parisul flu se afla decit Ia o orA i jumAtate de zbor de punctul din care pomise. Un singur lucru era sigur : flu era nimeni pe urmele iui IncA. Natan luA metroul pInA la staia Opera, apoi schimbA linia i cobori la Latour Maubourg. Merse pinA la interseqia Maubourg-St.Dominique, pe o straclA micA care ducea Intr-o veche znA rezidefliaIA cu strAdut,e inguste, case Inalte i mici buticuri. Spera sA gAseascA o camerA liberA la un hotel pe care-i mai folosise, dar care nu era cunoscut de nimeni din Mossad.

Hotelul, Les Jardins d’Eiffel, se afla pe o stradà Infundata,

numitA rue Emille. Avea o recepie mica de tot. Holul din spatele recepiei dAdea Intr-o curte interioarA. Pe partea cealalt erau liftul i camera de bagaje. Singura masA care se servea la hotel era micul dejun, Intr-o sufragerie situat Ia primul etaj, In care flu incApeau mai mulL de douAzeci de persoane.

Gsind o camera, ureA sA dea cIteva telefoane i sA se schimbe.

and se vAzu in oglinda din baie, Natan realizA cA trebuie sA se bArbiereascA. Nu era vorba de infAt,iare, ci de mult mal

mull. Era obosit psihic i fizic. In cIteva zile coordonatcie majore ale existent,ei lui se schimbaserA In mod drastic. Unil dintre cci mai buni prieteni ai liii erau mori, jar ceilali ii cAutau sA-1 omoare. lar cci pe care-i considerase toatA viata cei mai aprigi dumani Ii erau acum aliat,i, ccl puin aa spera.

IncercA sA se adune. Nu era timp de jelit trecutul. Avea de dat cIteva telefoane. FormA un numAr local si IAsA telefonul sA sune de douä

on. Apoi inchise i mai formA o datA. La al doilea apel, rAspunse o femeie: — Gui, allo?

— BunA, cc mai faci, draga mea?

— Dar tu, chéri, eti in ora? — Da.

— and ai sosit? Felul In care vorbea engieza fAcea ca vocea ci sA para mai atractivA. — Acum o orA. Am primit vreun telefon? — Nu. N-a sunat nimeni. 0 sA ne Intlinim, Natan, sau

eti doar in trecere? — Am senzaia c-o sA ne intilnim i-o sA ne distrAm mlnunat, doar cA de data asta flu vom putea iei in orai. — Parisul este al meu tot timpul, spuse ea. Pc tine nu te am. and ne intilnim?

— Tesuneu,OK?

— OK. Atept. 0 cunotea pe Céline Roger de peste cincisprezece ani. Lucrase ca voluntarA intr-un spital israelian unde ci Ii revenea, rAnk find Intr-o misiunc specialA In

LEUL DIN IUDEEA • 215

Liban. Céline venise acolo, sfidInd embargoul pe care guvernul

su 11 impusese asupra Jsraelului la Inceperea rzboiului din i%7.

Pe atunci Natan era necAsAtorft, jar ea era cu totul i cu totul deosebitA. ,,VIrtejul tinereii”, cum spunea ea dupA aceea. Ciiva ani n-au mai avut veti unul de Ia altul. Apoi, intr-o zi, s-au Intlinit la coala medicalà. Dc atunci se intilneau mereu, on de cite on ci venea Ia Paris, dar flu vorbise niciodatA cu

nimeni despre ea. Acum era foarte fericit c procedase aa. Ii dduse Nadinei numärul ei de telefon.

Franuzoaica tia cA trebuie sA prela un mesaj, in cazul In care sosea, i-i plcea ideea Ca ci era implicat in ceva despre care nu-i putea vorbi. Fund o persoana discretA, flu-i punea Iiitrebäri.

Dupa cc vorbi cu Céline, Natan 11 sunä pe Gamil. Acesta rAspunse imediat. — Bunä, prietene, ii spuse Natan. Vreau sA ne intilnim lntr-o orA.

— Unde?

— Pai, i Natan fcu o pauzä, cind iei din hotel, ia-o la stInga pe Rue du Bac, apoi continua tot la stinga, pina ajungi Ia o stradA care se numete Rue de Babiilon. Ia-o la dreapta, pIna la Avenue de Breteuil. Dupä cc o iei la stInga, ajuflgi linediat la Bistro de Breteuil. A.teaptA-mA acolo. Al ine1es? — Osafiuacoio.

— 0, i ateapta patruzeci i cinci de minute Inainte de a pleca. E foarte aproape. Dacà nu ajung acolo pInA la nouA i jumätate, intoarce-te la hotel i ateaptA sA te sun. — E vreo problema ? Gamil parea Ingrijorat. — Nu, sInt doar precaut. Natan facu un du i se barbieri in vitezA, apoi iei din camera. Instruciunile pe care i Ic dAduse iui Gamil Ii duceau pe acesta pe un traseu anume, in aa fel incIt Natan sA-l poata supraveghea tot timpul, asigurIndu-se Ca flu era urmArit de aitcineva.

Se intilnirA o orA mai tirziu ; din cIte ii dAdea seama Natan, tipul era curat. Natan Ii dAdu lui Gamil o serie de instrucØuni

•tosrscy

pcntru rolul de om de legAturä pe care 11 va juca in curInd, StabilirA numärul de telefon i mesajele codificate de care vor avea nevoie. Intre limp, Gamil era liber s facA once, dar trebuia sä controleze la hotel dacâ avea mesaje de Ia Natan, din dou In dou ore.

Gamil se simea foarte bine i era dornic s facä ceva. Pentru cineva care venea din Liban, totul pArea ca un joc, se gIndi Natan. Doar faptul de a fi plecat de acolo Ørea, probabil, meal.

Céline locula la etajul patru a! unei clAdini extrem de ele. gante, pe Avenue Foche. Camerele foarte Inalte, pardosite cu marmurA, i decorul rafinat fAceau ca apartamentul sä parA mai degrabA aripa unui palat; cum tatAl ei fAcea afaceri cu arme, Céline era foarte bogatA. De indatA cc Natan bAtu Ia uA, ea o deschise lang. — IntrA, Natan, spuse ea zImbinci. Purta un neglijeu lung pînA la pAmint, bej deschis, garnisit cu dantelA foarte finA de aceeai culoare. PArul castaniu ii cAdea pe umeri. Arta extraordinar, se gindi Natan, inchizind ua dupA el i lutnd-o In brae. Se sArutarA cu pasiune i, dupA un timp, ea se desprinse din braele lui i-i conduse InAuntru. El o urmA in dormitor, unde o sticlA deschisA de ampanie se rAcea Intr-o frapier

de argint aflatA pe noptierA. Ii Intinse un pahar cu picior Inalt, luindu-i i ea unul in timp cc ci turna ampania. Sorb! un pic, apoi puse paharul Inapoi PC masA. LAsInd neglijeul s cadA, se apropie de ci. Apoi incepu sA-l dezbrace meet, sor bind Intne timp din ampanie. Natan umplu din nou paha. rele i, cInd ci ii puse paharul jos, ca ii imbrAt,iA, mingIindu-i corpul i lAsindu-se sA alunece in jos pinA cind ajunse In genunchi in fat,a lui. Apoi Incepu un vIrtej de plAceri.

26 CARTIERUL GENERAL AL MOSSADULUI 27 SEPTEMBRIE ORA 13:05

— Intrà, inträ. Amos 11 invitA pe Avy In Carnerä, inchizInd ua dup ci. Deschise interfonul i o anunA pe recepØonerä c flu dorea s fie deranjat. Amos flu prea era in formA, dar spera ca Avy sA-l mai bine dispunä, dindu-i amAnunte despre ceea cc se IntImpla in spatele uilor care, pentru prima oarA in viaA, Ii fuseserä Inchise. Avy, operator Ia calculator in Departamentul Cornunicat,iilor clandestine, ii dAduse informaii despre o opera iune care se desfäura undeva in Europa. Operat,iunea in sine, aa cum tia toat lumea, era condusA in secret de Mousa, ccl mai bun prieten al efu1ui. Fusese IncredinatA Departamentului Masada i, prin urmare, flu avea nimic de a face cu Amos. Dar totul se schimbase brusc cind un agent pe care clii considera a fi sub jurisdict,ia sa o intreagA echipA de securitate fuseserA mAcelArii. El, Amos, eful Operaionalu1ui — eel mai important departament al Mossadului —, nu fusese informat cc dracu

se petrece. II ineau Intr-un Intuneric total. tn Mossad, lipsa de informatii Insemna slAbiciune, jar asta era o palmA pe care ci n-o putea tolera. Apoi Avy Ii sunase sA-1 anune c descoperise ceva care 1-ar putea interesa.

218 • Victor Ostrovsky

— Deci, Avy, cc ai pentru mine? Avy urma sà fie trailsferat in curInd la centrul din Londra. Transferul se datora

faptului cà Mark aflase c face parte din clica lui Amos i dorea sà scape de ci. Dar Amos avusese grijä ca Avy sà capete o slujb confortabilà. Avea Intotdeauna mare grijä de oamenii care ii erau devotati.

— Eram In pun proces de transferare a codurilor putiului care m va Inlocui, cInd au Inceput sä soseascä informa1 ii despre dezastrul de la Haga. — Ce dracu spui? Tu te ocupi de informaii i-n tara mori1or, flu-i aa? Incidentul cu echipa de securitate s-a petrecut In Europa. Dc cc a venit prin comunicaçiile clandestine?

— Tocmai asta-i poanta. Informaia venea de la o echipa Kidon care fusese trimis la Amsterdam. Tipii fuseser transferai de Ia o misiune de supraveghere In Grecia, chiar cu o zi Inaintea incidcntului, i plasat,i ca rezerv la Amsterdam. Dupà masacru, au fost Insrcinai cu eliminarea a ceea cc In mesaj se numea ,,trädätorul.” Amos rmase nemicat cu gura uor deschisA.

Avy flu prea tia cc sä facA. 1i dàdea seama c ii adusese o informat,ie excepØonalä, dar flu putea evalua exact cc avea ci personal de citigat din asta. Amos se aplecA Inainte IncruciIndu-i brae1e pe birou i privindu-1 fix pe Avy. — Vreau sA flu sigur cA am Int,eles bine, spuse ci Incet o echipA Kidon a fost trimisA sA elimine un trAdAtor? Doar atIt ? Amos insistA, sperInd sA mai obinA ceva. — Nu, mai sInt i altele. — OK, dA-i drumul, nu atepta sA te string de... Vorbeste, bAiatuie, vorbete. Amos 11 privea insistent. — Ei bine, se pare cA trAdAtorui a scApat i acum nimeni nu stie unde este. Avy se uitA la Amos. Mousa flu-i dA voie lui Mark sA organizeze o ,,manta roie”, spuse ci, folosind denumirea codificatA pentru o vinAtoare care ar fi implicat toate centrele Mossaduiui. — Dccc flu?

— Nu tiu, dar aa mi-a spus Arik.

LEUL DIN IUDEEA • 219

— Stai o clipa. Cum se face cA Arik It,i face brusc confiden e? Credeam cA e omul lui Mark. — Pal este, dar am impresia cA Ii dA seama cä ceva flu e In regulA, aa cA vrea sa-Ø protejeze fundul. Intotdeauna subalternii sfIresc prin a minca rahatul cInd boii o dau In barA, dupA cum tii. — Bine, bine, spuse Amos zImbind. ContinuA. — PAi, mi-a spus despre operat,iunea din Grecia care consta in supravegherea teroriti1or, ca sA flu se Inele i sA-i omoare pe ai notri. Amos flu prea tia Ia ce se referea Avy, dar flu avea de gind sA lase sA se vadA acest lucru. Tabloul devenea din ce in ce mai clar pe mAsurA ce Avy vorbea. — i n-au spus cine este trAdAtorul? Amos Ii Ønu respira ia. Era mai mult decIt spera. — Sigur. Este Natan din Al. — Foarte amuzant. Amos nu era deloc amuzat. Fat,a lui palidA se IngAlbenise. Hai cA m-ai avut Avy, dar zAu aa, doar flu...

— Nu glumesc. E Natan. It,i jur cA e adevArat.

— Si cine mal tie de treaba asta? — Doar Mark, Mousa, Arik i un tip din Masada al cArui nume nu-l tiu.

— Jar tu n-o sA spui nimAnui nimic, flu-i aa? In vocea lui Amos era un avertisment subtil.

— De ce a face-o? — Bme lucrat. Asia n-o sA rAminA frA recompensA. Amos II conduse pe Avy la uA, inindu-l de dupA umAr. Poate ne vedem la Londra cit de curInci.

Amos Inchise ua i se reintoarse la birou. De data asta o sA le facA felul escroculul de Mousa i clobitocului de Mark, se gIndi el. Nu doreau o vInAtoare? El bine, o sA le organizeze el una, de-o sA le meargA fuigli. 0 sA-i infigA co1ii In nenorocitul ala de trAdAtor i va ajunge astfel viitorul ef al Mossadului. Atepta de mult limp o asemenea p1eacA.

Ii imagina deja totul : eful forlat sA demisioneze, lAsind Mossadul pe mIinile lui. Ziua asta nu era departe. E un

22P•VictorOstrovsky

Dumnezeu acolo sus, se gIndi aprinzIndu-i o igarA. Apoi Amos Ii chemA secretara. — MA due Ia Academie pentru o orA, Ii spuse. Vreau sA-mi fad rost de un bilet la primul avion spre Londra i-o rezervare Ia hotel. AnuleazA-mi toate Intlinirile pentru azi §1 mIme i reprogrameazA-le la sfiritul sAptAminhi. 0, i Inca ceva : sun-o pe nevastA-mea i spune-i cA n-o sA pot ajunge la cinA la pArinii ei In seara asta. Spune-i c-o sun eu mai tIrziu. DupA citeva clipe, Amos iei pe poartA i porni cu maina spre Tel-Aviv. Avea de dat un telefon care flu trebuia interceptat. Timpul era factorul principal in prinderea lui Natan, jar el avea mijloacele necesare ca sA poatA face asta primul. OdatA ajuni, parcA maina In spatele unui cinematograf Si apoi merse pe jos put,in pInA ajunse Ia o clAdire. Amos ureA Intr-un apartament aflat la etajul doi, intrA direct in dormitor unde insfAcA telefonul si formA un numAr la Londra.

DupA trei apeluri, i se rAspunse. — A vrea sA las un mesaj pentru Edgeworth, vA rog1 spuse el. Spunei-i c 1-a cAutat Fred i cA-i rog sA mA sune urgent. Atept.

— Desigur, domnule. Ii vol transmite imediat mesajul dumneavoastrA.

— Mulumesc, spuse Amos i inchise. Ce mult Ii iubea pe englezi. Atft de bine crescuçi i fiecare Ii tia locul. Nu ca In Israel. IatA-1, eful celui mai important departament din Mossad, unul dintre cei mai puternici oameni de pe pAmInt, iar subalternii ii spuneau pe nume. DacA ar fi cerut sA i se adreseze politicos, 1-ar fi numit snob sau elitist. and Admony condusese Mossadul, lucrurile erau diferite

i IncepuserA chiar sA se ImbunAtAt,eascA. Dar venise nenorocitul de Avraham i coborIse din nou tacheta. Ei bine, lucrurile vor sta aitfel cInd va ajunge el ef, se glndi Amos, convins cA asta era ansa vieii lui. Telefonul sunA. Amos ridicA imediat receptorul. — Mo?

— Ce mai faci, prietene ? IntrebA Edgeworth.

LEUL DIN IUDEEA + 221

— Foarte bine, räspunse, dar am ceva de discutat cu tine. Legat de problema pe care-am discutat-o ultima datA cind ne-am mntilnit. Anumite lucruri s-au IntImplat de atunci Incoace, despre unele am aflat ulterior, i acum am nevole de ajutorul tAu.

— SInt incIntat sA te ajut dacA pot. Qnd ne IntIlnim? — Voi fi acolo mime dimineatA.

— Am cIteva Intilniri in.. tii la ce mA refer. Oricum, flu e o Intrevedere oficialA, flu-i aa? — Nu, bineint,eles CA flu. — Am multe probleme de rezolvat in acest moment, mA Int,elegi? Apoi ezitA un moment. SA zicem ... la apte i jumAtate la locul §tiut. — Pe mime, spuse Amos i Inchise telefonul. Ieind din apartament, se Intoarse la serviciu. tia cA putea conta pe ajutorul lui Edgeworth. Englezul 11 ajutase pe Amos cle multe on de-a lungul anilor.

27 LONDRA 28 SEPTEMBRIE ORA 17:30

Amos tocmai sosise in locuint,a conspirativã din Chelsea.

— Un scotch ? ii oferi Edgeworth. — Da, muIumesc, spuse Amos afundIndu-se Intr-o canapea confortabi1 i oftind. E totul In regulA ? 11 Intrebä gazda lui. — Ar fi bc i de mai bine, dacä inelegi ce vreau sä spun.

— Cred cä da. Edgeworth Ii Intinse paharul i se aezä In faa lui Amos, intr-un scaun de piele cu spAtar Inalt. Cu ce te pot ajuta? Amos II privi in ochi. — DA-mi voie sA-i spun din capul locului c treaba asta ar putea fi la fel de importantA pentru tine cit este pentru mine. Sorbi din scotch, apoi puse paharul pe mäsua din faa luL — Putem implica §i firma mea? La urma urmei te putem ajuta mai bine ca organizaie decit te pot ajuta eu pe cont propriu, flu? — Nu. Nu ne putem permite sA rspundem Ia intrebArile lui M15. Asta ar insemna sä trecem prin foc. Pur i simplu flu poate merge prin canalele obinuite. Amos deschise servieta, din care scoase un plic mare, bej. Extrase un

LEUL DIN IUDEEA • 223

numär de documente i le puse pe mäsut,. Acesta e tipul pe care-i caut, continuA Amos, mntinzIndu-i lui Edgeworth fotografia lui Natan, care era lipitA PC o foaie de hIrtie. Aid este un scurt rezumat al dosarului lui.

Edgeworth aprobA din cap. Amos continuA:

— Tipul este sau, ca sA mA exprim mai exact, era trAdAtorul Mossadului. Un alt departament IncearcA sA-1 lichideze in acest moment, dar Ii vreau eu. Prefer sA-1 prind viu, ca sA-1 pot interoga, dar Ii vreau i mort, dacA aitfel flu se poate. Oricum, am nevoie de ajutorul tAu. — Hai sA clarificAm lucrurile, spuse Edgeworth aplecIndu-se inainte, t,inlnd dosarul In mInA. Vrei sA pui mIna pe tipul Asta i, corecteazA-mA dacA greesc, eti efu1 unui departament din Mossad, cu centre In toatA lumea i aa mai departe. De cc dracu ai nevoie i de mine? — Pentru cA flu-i pot activa pe oarnenii mel sA porneascA in cAutarea lui. Se presupune cA eu nici flu tiu ceva despre chestia asta. — Dar ce se va IntIrnpla dacA-1 prinzi? — Dc IndatA cc apar cu el, fac curAenie In Mossad i scap de nite ghimpi pe care-i am in coastA de mult timp. — Si care este locul meu in toate astea?

— fn acest moment, tipul acioneazA in Europa. Tu ai relat,ii neoficiale care rn-ar putea ajuta sA-1 gAsesc. DacA reueti sA-1 localizezi, de restul mA ocup eu. — Cit stai aici?

— Mime trebuie sA mA opresc la Paris in drum spre casA, dar pinA atunci Ii stau la dispoziØe. — 0 sA vAd cc pot sA fac. Dar sA nu mA uiti cind o sA ajungi efu1 Mossadului, iar eu nu vol mai fi decIt un biet s1ujba pe lIngA tine, spuse Edgeworth zimbind prefAcut. — MA cunoti mai bine de atit, Ii rAspunse Amos gesticulInd. 0, i ii minte chestia despre care t,i-am vorbit — informa ia pe care am primit-o in legaturA cu echipa teroristA care dorea sA loveascA o çintA palestinianA?

— Da, sigur. IncA mai lucrAm la asta.

22 orovsky

— El bine, se pare CA eful echipei a fost rApit l eliminat de oamenii nostri in aa fel, IncIt teroritii sA nu-i dea seama CA i-am localizal.

— Si de ce flu mi-ai spus asta pInA acum? — N-am aflat decit ieri. Vezi tu, trAdAtorul era eful acestei operaiuni, dcci probabil CA i-a informat deja stApInul. Presupun CA daCA au vreo legAturA cu teroritii, aciunea br flu va mai avea bc.

— i cum i-ai dat seama CA tipul este trAdAtorul ? Edgeworth pArea puin contrariat §1, fiindCA Amos nu-i rAspunse imediat, continuA: Ufte, tu vrei sA las totul la o parte i sA te ajut, dar pIna acum flu mi-al dezvAluit asta. Dinspre partea mea, toatA chestia ar putea fi o greealA i atunci eu a fi cci care rn-as trezi cu fundul in baltA. Hai, spune-mi, de unde tii cA ci e trAdAtorul ? Trebuie sA tiu asta daCA vrei sA continuAm. Amos ii spuse lui Edgeworth toatA povestea, aa cum o tia ci, de Ia mesajul init,ial al lui Shaby, pinA Ia masacrul de la Haga, presupusa ucidere a lui han de cAtre Natan i fuga lui ulterioarA. La sfirit, Edgeworth se duse la bar i mai turnA cite un pahar de scotch. — Tipul e evident un client dur. Pentru cine crezi CA lucreazA?

— N-am idee. Asta e unul din motivele pentru care II vreau pe nenorocit viu i poate CA e unul din motivele pentru care altcineva ii vrea mort.

— Vrei sA spui CA s-ar putea sA flu lucreze singur in Mossad?

— E posibil, flu crezi? — Da, da. Totul e posibil. Bine. 0 sA fac tot ce pot, dei nu-i promit rezultate imethate. Dar o sA fac tot ce-mi stA In putinA. Poi conta pe asta. Edgeworth se aezA Ia bc pe scaun i ii incruciA picioarele. CA veni vorba, continuA el zImbind uor, vreau sA te mai Intreb un singur lucru, Amos. — Ce anume?

— Ce-avei de gind sA facei cu echipa teroristA? — CevreisA spui?sAri Amos. — Dc cc flu-i eliminat,i pe teroriti?

LEUL DIN IUDEEA • 225

— La ce bun? DacA au de gInd sA elimine alt,i teroriti care se autonumesc moderat,i, de cc sA-i ImpiedicAm? Vreau sA spun cA ne ajutA In muncA. — Prietene, oamenii tAi joacA un joc murdar, Ii spuse Edgeworth. StrImbIndu-se, Amos spuse: — PAl, trAim Intr-o lume durA.

— CA veni vorba, ce-i cu tipul pe care 1-ai rApit? Ce-ai scos de la ci ? IntrebA englezul. — Nu mare lucru. Echipa flu primise IncA ordinele, lar el flu stia cInd Si unde urma sA aibA bc atacul. Nu am informa

ii despre asta. Poi sA crezi aa ceva? Amos sorbi din bAuturA. M-au inut pe mine i pe cei1a1i efi departe de aceastA poveste din motive de securitate, in timp cc trAdAtonil cunotea toate secretele. C1AtInA din cap a neIncredere. El bine, o sA-mi plAteascA pentru asta, fiecare din nenorociii tia — i acum? Cel puin Ii mal supravegheat,i pe teroriti? DacA se hotArAsc sA loveascA o altA intA? — Avem o echipA care-i supravegheazA zi i noapte. Nu te Ingrijora. Nu-i scApAm din vedere. — Sint bucuros sA aud asta, pentru cA am eu rAspunderea mea, lAsind de-o parte prietenia pe care t,i-o port. — Totul este sub control. Tu gAsete-1 PC tipul din fotografie i vei fi un om fericit, it,i promit. Amos se ridicA. Acum p1cc. Dar atept veti de la tine. — Tinem legAtura. Spuneai CA te intorci la Paris? — Da. Chiar Inainte de a pleca din Tel Aviv am primit un telefon de la unul din ofit,erii mel de la Paris. Se pare cA un agent pe care 1-am abandonat de cItva timp ca nefolositor i-a fAcut apariØa, dornic sA ne vindA o informat,ie cum sA punem mIna pe Abu Nabil. Probabil cA nu e nimic, dar i-am spus sA-1 aducA totui pe tip, ca sA putem vorbi cu el. — Ce interesant, spuse Edgeworth, in timp ce-i conducea Ia usA. SA-mi dai de tire dacA e ceva. — Cum spun eu intotdeauna, o minA spalA pe alta, Edgeworth. Tu gAsete-mi-l pe tip, iar eu poate CA i-1 vol putea trimite pe Mu Nabil.

28 PARIS 29 SEPTEMBRIE 0114 14:00

Natan tia cA avInd echipa Kidon pe urmele lui trebuia sA se mite repede. El i Gamil luarA un taxi spre un mic aeroport In afara Parisului. Destinaia br era Atena. Gamil aranjase zborul printr-un prieten care Ii datora un favor ,,din timpurile bune”, cum numea el timpurile In care

avusese o afacere prosperA cu droguri. In avion, ii blestemà pe fa1angitii care-l scoseserA din afacere. — Nenorociii au vrut sA-mi sufle afacerea ; dar br flu Ic pasA de Liban. Fac bani cum fAceam i eu, numai cA flu-i lass

in t,arA. Ii spun patrioi, dar au conturi In bAncile elveiene! i continuA pe aceeai témA tot timpul cAlAtoriei care, din fericire, nu durA mult.

La cAderea serii, erau amlndoi intr-un hotel din Atena.

— Mime dimineaA Incepem lucrul, ii spuse Natan lul Gamil. Asa CA e bine sA te odihneti. Natan ieise din nou in frig i flu era prea fericit. De fapt, era mult mai rAn de data asta, cAci toate uile ii erau Inchise. Nu putea dormi. Nu din cauza stresului, cAci dormise In condiii mai vitrege §i, la urma urmei, un soldat bun doarme

oriunde. InsA noaptea asta era ceva diferit: mIme urma s aibA bc Intllnirea cu Nadin. Din moment cc flu sunase mai

devreme, Insemna CA totul era in regulA, dar de cite on incer

LEUL DIN IUDEEA • 227

ca sä InchidA ochil, ii vedea chipul. 1i fAcea griji pentru ea, se simca responsabil de ceea ce i se Intimpla. Dar era mai mult decIt atIt: ii era dor de ea. Chiar dac I se pArea ciudat, era perfect adevärat, cu toate cA petrecuserA puin timp impreunA.

A doua zi de dimineat,A, Natan ii spuse lui Gamil care era IncA somnoros:

— Peste cIteva ore, o sA stai tntr-un mic restaurant numit

Fatso’s, foarte aproape de Hilton. Qnd ajungi acolo, comandA ceva de bAut. Presupun cA flu e nevoie sA insist, continuA Natan zImbind.

— Nu, ii rAspunse Gamil cAscInd. Poi sA ai toatA Increderea-n mine, and e vorba de mIncare, e OK! Dcci mA duc

Ia restaurant, mAnInc. Ce aitceva mai vrei sA fac? tiu cA flu m-ai adus de la Beirut ca sA gust mincarea. — AdevArat. Te duci la restaurant ca sA te intilneti cu o doamnA. 0 sA t,i-o descriu dar, oricum, o sA aibA o geantA verde de pinzA de mArimea uflei cAri de telefon. Doamna e libanezA, aa cA poi alege once limbA vrei pentru a stabili contactul cu ea.

— 0 sA folosesc engleza. — Cum i-e mai la IndeminA. and o vezi, trebuie sA ceri

adresa ambasadei americane. DacA spune cA n-o tie, dar cA te poate duce la ambasada britanicA, este fata care trebuie. Atunci poi sA-i spul cA te-a trimis Kevin i cA trebuie sA telefoneze la acest numAr de la pota centralA din Piat,a Omonia. B clar, prietene? — Crezi cA sInt aa de prost? — Nu. DacA a fi crezut, te-a mai fi luat sA lucrezi cu mine?

— Spune-mi, doamna cu care mA Intilnesc se numete Nadin, flu? Cea Ia care ai fost In floaptea in care ne-am intlinit pe plajA? Gamil ridicA o sprInceanA i se aplecA peste masA.

— Nenorocitule! Al §tiut tot timpul!

228 • Victor Ostrovsky

— Cred §1 eu, cmnd am vzut cä te-ai dus Ia casa fetei lui Abu Nabil. Te-am urmArit de prima datA cind te-ai dus pe plajA cu barca pneumaticA. — Bine, atunci §tii cum aratA i n-o sA fie o problemA s-o identifici. Dar trehuie sA urmezi rutina, cAci ea flu te cunoaste

sau mai este ceva ce vrei sA-mi spui? — Nu, nimic. Dar nu e prea periculos ceea cc facem noi? AdicA, cIt poate fi de periculos dacA al amestecat-o i pe Nadin? — Ce vrei sA spul? — DacA eu i-ai spune fetei lui Abu Nabil sA facA ceva, crede-mA, m-a asigura cA e In sigurant,A ! Aitfel, n-a vrea ca tatAl ei sA tie cum arAt, spuse Gamil rizind. — Ei bine, atunci cred cA sint In mare rahat, CAd ea C

intr-adevAr Intr-o situat,ie foarte periculoasA. Dar acum cA sintem ImpreunA, desigur cA tu vei Incerca sA micorezi pencolul. Aa este? — Evident. Dcci cc facem noi aici, pentru numele lul Allah?

— DacA-mi aduc bine aminte, Int,elegerea n-a fost ca tu sA pui mntrebArile, ci sA mA ajuçi In schimbul unui paaport, flu-i aa? — AdevArat.

— Atunci, la timpul potrivit, te duci la restaurant i transmiçi mesajul. Al Int,eles? —Da.

Gamil plecA In jurul orei unsprezece §1 jumAtate. Natan iei imediat dupA ci i opri un taxi. oferu1 taxiului conclucea dupA propniile lul reguli de circulat,ie. Natan i-ar II dorit un astfel de §ofer on de cite on dorea sA scape de sub urmAnirea cuiva.

In cealaltA parte a orau1ui, intrA intr-un mic apartament pe care-I tia. Telefonul funqiona, cAci controlase de diminea A. DupA cc comandA prInzui, ii spuse chelnerului CA numele lui era Kevin i CA atepta un telefon. Tipul pArea sA

aprecieze efortul pe care turistul I fAcea ca sA-i vorbeascA grecete, precum i cei zece dolari primit,i ca baci. Ii rAspunse intr-o engiezA foarte bunA: — Desigur, domnule Kevin. Cu plAcere.

LEUL DIN IUDEEA + 229

— Dar vorbeti engleza. De cc flu mi-ai spus? — PAreat,i c vA distrai foarte bine torturIndu-ne limba, aa c n-am vrut sA v Impiedic. Chelnerul zImbi jovial i se (luse sä ia alt comandà.

Primi telefonul dupA o jumtate de orä. Era Nadin, jar vocea Ii tremura putin. Simti c era ceva in neregula. — Nadin, cc s-a IntImplat ? IntrebA el. — Trebuie sA ne Intulnim, spuse ea. Cineva va sosi mime cu instructiunile pentru operat,iune. UrmeazA sä aibA bc In cIteva zile. Trebuie sA-ti vorbesc. — Qnd trebuie sA te Intorci?

— Pot sA stau pInA mai tirziu. I-am spus lui Halim cA mA (luc in Plaka in seara asta i cA flu trebuie sA mA atepte. — Estj la pota din Piaa Omonia? — Da, acolo mi-a spus omul tAu sA mA duc. — Grozav. Vezi afarA de acolo de unde eti? — Nu prea mult, stai o clipA. DupA o pauzA, spuse: Da. — Trebuie sA lIe o reclamA mare cu Coca Cola pe o clAdire. Practic, este aproape la fel de mare ca §i clAdirea care...

— Da, da, o vAd, e in cealaltA parte a pieei. — Vreau sA te duci la clAdirea aceea peste o jurnAtate de orA. PInA atunci, vreau sA pierzi vrernea In magazinul de cosinetice din stInga potei. Pot,i sA faci asta? — Da, sigur. — Cind iei din magazin, sA flu traversezi piaa. Mergi In sens myers acelor de ceasornic i sA nu stai llngA clAdire mai inult de zece minute. DacA n-am apArut pInA atunci, Intoarce-te Inapoi cum ai venit i intrA din nou In magazinul de cosmetice. Te sun acolo.

— Dar cc se IntImplA ? Dc cc flu pot,i sA vii aici i sA mA iei ? Vreau sA mA asigur cA totul e In regulA.

— Nu te ingrijora. Ii cunosc pe oamenii cu care lucrez i tiu cA flu rn-au urmArit, aa cA relaxeazA-te. — Nu tiu nici mAcar jumAtate din ceea cc e. Ai incredere In mine, OK? — OK. Pc curind.

•YictoOros1y

Natan nu-i terming prInzul. Ii Intinse chelnerului dou bancnote de douAzeci de dolari.

— Trebuie sà plec. PAstreazA restul. Iei imediat pe u se arunc intr-un taxi.

— Syntagma Omonia, ii spuse oferu1ui i puse o bancno1 de douàzeci de dolari lIngA el. Am nevoie sA ajung acolo ieri. oferul int,elese clar mesajul, cu atIt mai mult Cu Cit ii vAzu pe Natan scoind o a doua bancnotä. Ceea ce in mod normal ar fi trebuit sA dureze o jumAtate de orà, dur mal put,in de cincisprezece minute. DupA o treCere pericu1oas prin strAzi 1tura1niCe inguste, se oprirA In SCiflet de frIne in Piata Omonia.

Din nefericire, Natan se gAsea in partea de est a pieei, vizavi de locul unde ar fi trebuit sA fie dupA planul sAu. — La dracu, spuse scrInind din dint,i i Incepu sA alerge. Trebuia sA meargA paralel cu piaa, CAC1 ar fi fost o nebunie s-o traverseze alergInd. DacA cineva o urmArea pe Nadin, atunci ar fi dat nas In nas cu ei. Aa, trebuia sA oco1easc pînA In partea CealaltA i sA ajungA la clAdirea pe care o Cu. notea. De la etajul doi, putea vedea aproape Intreaga pia, cu exCept,ia unui bC mascat de ciiva palmieri. Avea IncA timp, dar voia sA fie acolo CInd ea ieea din magazin ca sA vadA dacA era ceva In neregulA. Ajungind la clAdire ureA in fugA scArile, respirind cu greutate. Fiecare i. garA pe care o fumase in viaa lui pArea sA-1 apese. Ajunse la fereastrA In limp util ca s-o zAreascA pe Nadin ieind din ma gazin. Pentru moment n-o urmArea nimeni. Cu picioarele ci lungi i frumoase apArind de sub o fustA scurtA §1 strimtA i cu pArul care i se unduia In timp cc mergea, atrAgea toatc privirile mu1imii. Majoritatea oamenilor ieiserA din birouri ca sA-i ia masa de prInz. Natan ateptA pInA cInd ea dAdu colt,ul i iei din raza iui vizualA. DacA o urmArea cineva, oricum va afla.

Din cite ii dAdu ci seama, era ,,curatA”, jar el ardea dc nerAbdare sA ajungA Ia ea. Cobori scArile douA cite douA. — Nadin, strigA el fAcIndu-i semn cu mina din uA.

LEUL DIN 1UDEEA • 231

Ea ii zImbi i se apropie de el, oprindu-se doar Ia ciçiva centimetri distanA. Simt,ea un mare impuls s-o ia In brae, (Jar se stpini i 0 iu de minA. — Arâti minunat. Ce mai faci?

— Mulumesc. Cred cä bine. Ochii ci man sträluceau ca riite smaraide. Te-ai putea ineca In ci, se gindi el. Tocmai atunci, In spatele iui se auzi un zgomot puternic, ca de explozie. AcionInd din reflex, o infAcA pe Nadin i o lipi de peretele de iIngà intrare, cii corpul lui drept pavzA. Ei flu trebuia sä I

se intimpie nimic. IntorcIndu-se, Ii dAdu seama cA flu fusese aitceva decIt 0 mainA cu eava de eapament stricatA. Natan ii zImbi cerIndu-i scuze. La rindul ci, fata ii gratulA cu Ufl zImbet amuzat.

— Hal sA piecAm dracului de aici, ii spuse ci. — Unde-am putea merge? — tiu un bc unde flu trebuie sA ne facem griji, rAspunse ci opnind un taxi. Colina Likavitos i se pAruse intotdeauna lui Natan ccl mai bun be de privit panorama orau1ui. DacA n-ar fi fost smogul care acoperea Atena in timpul zilei, privelitea ar fi fost intr-adcvAr minunatA, aa cum fusese odinioarA; acum era spectaculoasA doar noaptea. o ajutA pe Nadin sA coboare din mainA, repetIndu-Ø tot timpul sA Inceteze sA Sc mai simtA ca un puti la prima IntIlnire. La urma urmei, in acest moment nu era aitceva decIt

un pion In operat,iunea lui. DacA acum se lAsa cop1eit de sentimente, putea distruge totul i flu-i mai rAmInea aitceva de lcut decIt sA piece acasA. MA rog, flu chiar acasA, Se gIndi ci. Se piimbarA prin parc, care era pustiu, cu except,ia unor cupluni care se ImbrAiau ici i cob, pe pajite. AieserA o bancA de lemn, aezatA lIngA trunchiul gros al unui smochin bAtrIn. Umbra lui dAdea iluzia de rAcoare, ian mirosul

smochineior care putrezeau PC JOS era duiccag. Natan o vAzu pe Nadin pnivind spre pajitea din spatele bAncii i roind. Tot iocui era pun de prezervative folosite. El se intoarse spre ea zimbind.

2+YiOr(Yky

— mi pare rAu, dar acesta este un bc sigur. Se pare c toi cci care-au trecut pe aid au fost In sigurant,A. RIser amIndoi, apoi el continuA: Locul Asta e folosit In timpub nopt,ii de tineril atenieni ca un dormitor In aer liber. E ca o orgie imensA.

— Atunci n-a vrea sA-1 vAd noaptea. — FArA probleme, ii spuse ci, n-o sA-1 vezi. Dcci, cc se mai IntimplA In apartament? — Nimic pentru moment, dar aa cum t,i-am spus Ia telefon, se pare cA mime va veni tipul cu instruciunile. Apol vom pleca Dumnezeu tie unde se va desfAura operaiunea. Tu ai spus cA trebuie sA fim prudeni. Dar toi oamenhi care... — MA refeream la oamenii mci. Locul e Impinzit de microfoane i supravegheat tot timpul. Mossadul controleazA practic tot grupul. — Dcci, sInt pArtai Ia asasinatul care e pe punctul de a fi comis?

— Credeam cA ai ineles deja asta. — tiu, dar mi-c IncA foarte greu s-o cred. Natan continuA sA-i punA IntrebAri despre grup. Dorea s afle cum aratA fiecare dintre ci i cc anume aveau In dotare? Ce fAceau in timpul liber? Cine conducea totul? Un ir nesfIrit de intrebAri, plus altele care decurgeau din rAspunsurile obt,inute. La sfirit, se simt,ea de parcA i-ar fi cunoscut personal pe teroriti. Qnd sosi un alt cuplu, care se aezA Ia celAlalt capAt at bAncii i fncepu sA se imbrAt,ieze viguros, Natan spuse: — Hai sA mergem sA mincAm ceva.

La capAtul unei poteci erpuite, descoperirA un restau rant cu o terasA mare de pe care se vedea intregul ora. Se aezarA la o masA rotundA, lIngA zidul de piatrA care imprejmuia terasa. Adia briza dinspre apus i imprAtia smogul care acoperea orau1. — i ce-ai de gInd sA faci cind reueti sA strIngi toate informaiile de care ai nevoie ? II intrebA Nadin. — Intenionez sA-i opresc cumva, dar pentru moment nu-i pot da mai multe detalil. Natan scoase o fotografie din buzunar j 1-0 arAtA.

LEUL DIN IUDEEA • 233

— L-ai vAzut vreodatA pe tipul Asta? — Nu, flu cred, rAspunse ea, privind fotografia cu atenie.

— In regulA. Dar trebuia sA te Intreb. — Cinee?

— Cred cA e omul care a organizat totul, dar flu sInt IncA

sigur i pentru moment nu am cum sA aflu. Nu te mai gIndi Ia asia! Uite cum vom proceda de acum Inainte, Incepu el tocmai cind chelnerul le aduse comanda. Le aezA In faA farfuriile cu pete fript i salatA i le turnA vinul. Natan ii zImbea Naclinel pun de tandree. DupA ce chelnerul plecA,

continuA sA vorbeascA: Nu mA pot apropia de tine pentru cA eti urmAritA, cum bine ti . In plus, tipi mA urmAresc i pe

mine, aa cA va trebui sA-l folosesc In continuare pe Gamil ca om de legAturA, dacA eti de acord. — Nu ml se pare o problemA. Pare un om bun. Ai Incredereinel? — Nu mai mult declt e cazul, dar deocamdatA n-am de

ales. Am mare nevoie de cineva i el e clisponibil.

— Imi pare rAu CA nu mi-ai spus. Ti-a fi gAsit pe cineva. — Lucrurile s-au schimbat foarte mult de cind ne-am

vAzut ultima datA, dar flu e cazul sA te Ingrijorezi. 0 sA ne descurcAm.

— Al nevoie de un inger pAzitor, Ii spuse Ca. El zimbi.

— Aa este, dar este foarte greu de gAsit, jar ccl pe care mi-i doresc pentru moment are aitceva de fAcut.

29 ATENA 1 OCTOMBRIE ORA 11:45

Telefonul sunä. Nadin era singura persoan care tia c Natan stA Ia hotelul Hilton sub numele de Kevin

Douglas. InfcA receptorul. — Plecäm In Frant,a peste cIteva ore, ii spuse ea. 0 s stAm undeva in afara Parisului. DeocamdatA asta este tot ce

tiu. — Cum ai aflat informaØa asta? — Halim a primit instruct,iunile. Trebuie sA lAsAm totul aici, arme i tot ce mai avem. — Eti In regulA? — Slntbine.Dartu?

— FAr probleme. Dcci tii ce ai de fAcut? — Da. Te sun de IndatA ce aflu ceva nou. — Cu cine s-a intlinit Halim?

— Nutiu. — Este vreun fel de orar?

— Halim a spus doar cA s-ar putea desfAura vinerea viitoare. Dar tot nu tiu cine e exact t,inta. — Ti-a spus asta In apartament? — Da. tiu la cc te gindeti i slnt sigurA cA ai dreptate. Oricine ascultA In acest moment tie la fel de mult ca noi. — Dar oamenii din grup tiu cA vor omori palestinieni?

LEUL DIN IUDEEA • 235

— Sigur. Au tiut asta chiar de Ia Inceput, dar trebuie sA 1ne1egi cA ei ii considerä pe aceti moderai ca fund trAdAtori, oameni care ne vInd. — Tu ce crezi?

— Pcntru mine e simplu. DacA i Mossadul ii vrea mori, asta flu poate fi bine pentru cauza palestinianA. AtIt. Se fAcu linite. Nu mai aveau nimic de spus, dar nici unul flu voia sA InchidA. ParcA Incercau sA prelungeascA timpul petrecut ImpreunA. Natan vorbi primul. — Deci, atept telefonul tAu. Se pare cA In ultima vreme asta a devenit activitatea mea principalA. — Acum trebuie sA mA Intorc, spuse ea. Eu fac parte din grupul celor care pleacA disearA. Ceila1i yin mIme dimineat,A. Lucrurile deveniserA foarte difidile pentru Natan. Nu dorea ca ea sA piece. DacA i se intImpia ceva, tia cA flu i-o va ierta iuciodatA.

— Nadin, spuse el, mi-a don sA gAsesc o solut,ie care sA flu te punA In aa marc pericol. — Apreciez ce spui, Natan. Dar te asigur cA flu sInt intr-aa un mare pericol cum Ii Inchipui. — Asta ce vrea sA Insemne?

— Hai sA spunem cA am un Inger pAzitor care mA apArA tot timpul. — La cine te referi? dar, In timp ce vorbea Natan ine1ese despre cc era vorba. Stal. Nu-mi spunc! Nu cumva acest inger pAzitor aratA de parcA ar fi ieit din povestea cu lampa lui Aladin? — Buzele mdc sInt pecetluite, nu-i pot spune decit la

revedere i pe curInd. Inchise. La citeva minute dupA al doilea telefon primit de la Nadin, care nu fAcea aitceva decIt sA confirme cA Parisul era destifla

ia br, Natan iei din hotel i luA un taxi In direct,ia aeroportului. DacA grupul urma sA piece in noaptea aceea, Natan avea destul timp sA ajungA Ia aeroport Inaintea oricui care i-ar fi putut urmAri pe teroriti.

Natan ajunse la Paris la Inceputul dup-amiezii §i ddu citeva telefoane dintr-o cabinà situat Ia capàtul buievardului de Ia Grande Armée.

Gamil, surprins, ii spuse c pornete spre Paris 0 c va sta la acelai hotel ca §i Inainte, imediat ce lsã receptorul jos. In realitate, asta Insemna a doua zi de dimineat,A, cad Gamil avea intent,ia sà fac cumpArAturi. Apol Natan se Indrepta spre Avenue Foche, la apartamentul Cëlinei. Cheia era acolo unde o läsa intotdeauna

cInd avea oaspei, aa cum Ii spusese la telefon. Pleca in Provence pentru dIteva zile cu un tip pe care-i vedea din cInd In cInd, aa CA Natan putea sta la ea cIt dorea. — Vol lipsi o sAptAmInA, Ii spusese ea, dar, dacA mai eti acolo cind mA intorc, It,i promit cA ne vom distra de minune. ,,Distra”, se gIndi Natan. Ce distracçie. AtItea lucruri neplAcute se puteau IntImpla. Lucruri mici. De exemplu, dacA n-ar mai fi prins-o pe Céline. La urma urmei, Nadin avea numArul ei de telefon. Mai exista un numAr de rezervA, dar

chiar i aa, ar fi dorit sA-i telefoneze din timp frant,uzoaicei. Fusese neglijent. Dar fusese norocos pInA acum. Nu cA in general trebuia sA conteze prea mult pe noroc.

30 AMBASADA AMERICANA PARIS

1 OCTOMBRIE ORA 21:00

— Sper, spuse maiorul Dennis West, c inforinat,iile referitoare la locul unde se va desfäura Intlinirea constituie IncA un secret. Evident, existA Intotdeauna posibilitatea unei scurgeri de informaii, dar cred cA ne-am descurcat 1)ine pInA acum. Maiorui de patruzeci i cinci de ani se ocupa de securitatea IntIinirii. Evident stInjenit de costumul pe care trebuia sA-l poarte In aceastA ocazie, se aplecA peste birou. — Putem doar presupune asta, spuse un omu1e grAsuliu care stAtea vizavi de ci. Gilbert Duval, poreclit de prietenii lui ,,ScrumierA” era ofieru1 ftancez care asigura legAtura cu

americanii. Indelungata sa experienA In problema t,Arilor arabe fAcea participarea lui foarte valoroasA. — N-ai putea fi mai exact? Maiorului West flu-i plAceau aciuni1e cu parteneri strAini. Ar fi preferat, evident, o operaØune americanA clarA, francezii oferindu-i ajutorul doar In cazul In care le era solicitat. Dar, datoritA naturii deosebite

a Intregii afaceri, lucrurile stAteau aitfel. West rAspundea de securitatea 0 bunAstarea delegat,iei israeliene, In timp cc ,,Scrumiera” urma sA aibA grijA de palestinieni. Dar, cu toate cA aceasta trebuia sA fie o rund secretA de negocieri, In afara

23 let rovscy

discut,iilor oficiale pentru procesul de pace, strategilor le era clar c secretul flu fusese bine pAstrat. Dei foarte put,ini oameni cunoteau exact ora i locul convorbirilor, faptul c acestea aveau bc era cunoscut de anumite cercuri diplomatice Si de securitate.

Nici una din delegat,ii flu era oficialA; ambele erau for. mate din echipe alese cu grijA de moderat,i dornici s discute i sA Incerce s gseascA o solut,ie pragmaticA a situat,iei, in ciuda nesfIrsitei ostilitAti i a neIncrederil manifestate de ambele pArØ. OdaUl ce-ar fi ajuns la o solut,ie acceptabil, urmau sA pregäteascA un document care sä cont,inA propunerile br i s indice punctele strategice de presiune pe care prcedintele Statelor Unite i Comunitatea EuropeanA ic-ar fi putut aplica ambelor pari, citigui urmInd a fi de partea celor care ar fi acceptat propunerea. Pe scurt, ci erau aceia care ar fi putut sparge acest cerc vicios. Evident, oficiaiitAile reprezentind ambele päri ale conflictului nu considerau o astfel de aciune ca fund pozitiv , pentru cA le-ar permite marilor puteri o perspectivA aprofundatä a problemelor: ar putea chiar atinge un grad färA precedent de Ineiegere a situaiei i astfel furniza o so. iuie — chiar pacea — acestei zone In permanent conflict. — DA-mi voie sä explic, maiorule, spuse francezul, scoInd un nor de fum de Gauloise care-I fAcu pe maior sl InchidA ochii. Trebuie sA presupunem cA ccl puin cIiva delega i au povestit despre aceste convorbiri prietenibor br, Aceti aa-numit,i ,,porumbei” — sau cum le spunei voi in

Statele Unite, ,,liberalii cu inimile-Insingerate” — flu sin

bine vAzui in zonA, dupA cum tii. FAcu o pauz. Dcci, once agenie de spionaj care se respectA — §1 majoritatea IAribor din regiune au unele foarte bune — va Incerca sA recruteze pe cineva din delegat,ia consideratA relevantA. VA pot spune cu destulA exactitate cA secretul nu este secret, cu excepia informaiiIor pe care nu ic-am dat IncA debegaiior. i, evident, presupunInd cA in organizaffle noastre flu existA scurgeri de informaii. i cine poate garanta aa ceva? Francezul nidicA din umeri, zimbinci trist.

LEUL DIN IUDEEA • 239

— Te asigur cà oamenii notri flu smnt spioni, sari maiorul West.

— Exact asta am vrut sA spun i eu, continua Duval. Chiar daca organizat,ia ta e curata, asta n-ar avea vreo importan a In cazul In care a mea flu e. Nu-i aa, maiorule? — Deci, ce vrei sa spui? americanul Incepuse sA se impacienteze. — Nu spun decIt cA trebuie sA ne ateptAm la tot ceea ce e mai rAu. Eu personal a II preferat ca totul sA se petreacA In Italia sau Belgia, cIt se poate de departe de jurisdiqia mea. — Ei, asta e bine de tiut, Duval. Dar din moment ce se Intiinesc aici, eu trebuie sA aflu ce fel de securitate pot,i oferi delegat,iei mdc i unde propui sA locuiascA? spuse West, IncercInd sA aducA discuia PC fAgau1 init,ial. Francezul Ii mai aprinse tacticos o altA Gauloise, Ii drese vocea Si continuA: — 0 sA-ti dau tot ce-mi ceri. Si-ti recomand sA-i cazezi

Intr-o locuint,A conspirativA aici, In Paris, una In jurul cAreia sA putem desfura forte numeroase, dacA e cazul. Palestinienii notri vor sta intr-o casA de sarA, nu prea departe de aici, adiacentA uneia din bazele noastre, In aa fel melt sA avem la IncleminA In once moment personal miitar. Cu tot respectul cuvenit, flu primim o finanare prea mare pentru aceste operaiuni speciale, aa cA trebuie sA fim ateni Ia fiecare franc pe care-i cheltuim. Discuia mai continuA pre de cIteva ore. Se fAcuse deja sImbAtA dimineat,a cInd reuirA sA rezolve toate problemele — eel put,in In teorie. Delegaii urmau sA soseascA la Paris pe 3 octombrie. Mal erau Inca multe de fAcut. ToatA lumea era contientA CA, dacA se IntImpla ceva, rezuitatul ar fi fost un dezastru. Diverse persoane din Departamentul de Stat ii spuseserA preedinteiui cA ar fi mai sigur sA lase lucrurile aa cum sint, cAci once micare greitA ar putea deschide o cutie a Pandorei. Dar preedintele era hotArIt: mai muit decit once aitceva, soluionarea acestei probieme avea sA-i asigure locul in isto

Dup Incheierea discuiei, maiorul West intrA In camera de comunicatii situatA In subsolul ambasadei.

— Da, domnule? un tinàr sergent din fore1e militare ale marinei sari In picloare. AvInd aceeaØ staturA masivA i aceIai pAr castaniu tuns scurt, pArea o sosie a lui West. — CodificA asta i trimite-l imediat In State, spuse

maiorul, inmInIndu-i un rezumat al discut,iei. Ii ateaptA.

31 CARTIERUL GENERAL AL MOSSADULUI 2 OCTOMBRIE ORA 9:00

— tii Ce, ma doare-n cot dacA flu e aid, spuse soldatul. Mi s-a spus sA aduc asta i sä 1-0 inmInez personal. Daca am fi dorit ca tu sä fad pe omul de legaturA, n-a fi fost

— i ce vrei sA fac eu ? 11 intrebä santinela care pAzea intrarea In Mossad.

— Tu? Nimic. Doar dacA sill cum se foIosete un telefon. DacA da, cheamA ofit,erul cle serviciu. Santinela flu era obinuitA CU 0 astfel de atitudine, dar nici n-avea intenia sA InceapA sA facA scandal. — Ado ? formase numArul ofierului de serviciu de la telefonul din interiorul porii. Aici este poarta principalA. E aici un tip de Ia unitatea opt mu douA sute cu ceva pentru Mark Heller. Nu vrea sA-l lase aici 0 insistA sA chem ofierul de serviciu. Ad putea veni aid sA rezolvi chestia asia? — Poti sA mi-i dai la telefon? 0 sA-i dau autorizaie sA intre. Nu am o 1inutA in care sA pot veni piflA acolo.

— Imi pare rAu, dar flu-i poi da autorizat,ie dacA flu vii aici sA-1 iei cu tine. Regulile.

— Bine, spuse ofit,erul de serviciu, evident nemu1umit. Ziua incepuse sub cele mai minunate auspicii flu avea de gmnd s-o since. Cu mai puin de o orA in urmA, 0 agAt,ase pe

nevasta unui coleg care era plecat In misiune In Orientul Indeprtat. Venise la Academic sA foloseascA piscina, dar dupA ce insistase un pic, ea acceptase sA-l insot,easc In zona de securitate i tocmai se tergeau cind sunase telefonul. — Spune-i tipului, continua el, sä se facA comod. Am ceva de terminat i yin dupa aceea. — Dureazà mult? mntrebA santinela, privind nemuiiu. mit spre soldatul arogant. — Asta nu e ceva la care trebuie sA te grAbeti, rAspunse ci privind sInii femeii apArInd de sub costumul de baic. Terminase sA se teargA i se Intinsese In pat. — Trebuie sA inchid acum. Pc curInd. Spune-i s atepte. 0 sA-l sune pe Mark, se gIndi oflerul, i apoi se va ocupa de drAgua nevastA a coiegului sAu. SunA Comunica ii1e Clandestine §i-i spuse ofierului de serviclu de acolo sA-i transmitA mesajul lui Mark acasA. ORA 11:00

Qnd Mark intrA pe poartA, deschise geamul mainii. — Dcci, unde-i tipul cu actele? — Acolo, rAspunse santinela, arAtIndu-i soldatui care adormise In micul sAu Renault.

Mark se mndreptA spre mainA. — Ce ai pentru mine atit de important incit flu putea s atepte, ca sA flu tirIt pInA aici sImbAta? Soldatul tresAri: — Cine esti ? se interesA ci.

— SInt Mark Heiler. Ccl cAruia ai insistat sA-i predal documentele, ii minte? — ScuzA-mA, dar pot sA vAci vreo 1egitimaie? Mark Ii arAtA 1egitimaia.

— E-n regulA ? mi dai actele sau vrei sA mai fac i vreun test genetic ca sA-mi verifici identitatea mai bine?

— Imi indeplinesc misiunea doar. Doamne, dar grozavi mai sintet,i! — SA tii cA da. Acum plicul, te rog.

LEUL DIN IUDEEA • 243

CIteva minute mai tIrziu, aezat Ia biroul säu, Mark deschise

plicul. InAuntru erau douA pagini, una din ele fund o scrisoare de Ia un prieten care lucra la unitatca 8 200. AvInd ca antet: ,,cea mai avansat unitate din lume In probleme de clescifrare i informaØi electronice”, scrisoarea Incepea: ,,DragA Mark, sInt sigur cA vei Ii extrem de fericit sA te trambalezi de acasA intr-o simbAtA, dar, aa cum vei vcdea, era absolut necesar. Pagina urmAtoare este o copie a unui document care a fost transmis acum cIteva ore de la ambasada americanA

din Paris cAtre Washington. Pare a fi extrem cle important. Se referA i la firma ta, aa cA flu puteam face altceva decIt sA te chem.

Aa cum tii, important,a documentului constA nu numai in cont,inut, ci §i in faptul cA a fost interceptat. Pagina urmAtoare cont,ine informaii referitoare la o conferinA secretA care urmeazA sA se desfAoare la Paris, precum i localizarea deIegailor, cu numele i responsabilitAt,ile br. Este semnatA de maiorul Dennis West, din marina Statelor Unite,

care se ocupA de problemele de securitate ale ambasadei.”

Mark nu considerA necesar sA trimitA o copie pentru descifrare, cAci flu era nimic deosebit. Sc hotArl s-o lucreze singur i, in mai puin de o orA, reuØ sA termine. 0 s-o trimitA la centrul din Paris i la toate departamentele pentru care informaiile s-ar putea dovedi utile. Puse o copie In dosarul sAu i apoi ii telefonA lui Mousa, care era intlmplAtor acasA. Pentru cA se ocupa cu probleme de securitate, Mousa era unul dintre puinii membri ai Mossadului care aveau acasA un telefon special. Once informaie trebuia sA-i parvinA in aa fel IncIt sA poatA prelua controlul in once moment. — Ai difuzat-o deja ? IntrebA Mousa. — Nu. Tocmai mA pregAteam s-o fac, dar te-am sunat Inainte.

— Bine. Atunci inmorminteaz-o. InformeazA pe scurt

doar ambasada noastrA Ia Paris. Poi sA-i imaginezi ce s-ar IntImpla dacA francezii i amenicanii an afla cA tim cA o unitate teroristA are In vedere o operaiune care se va desfAura pe pAmIflt francez i flu i-am avertizat?

244 • Victor Ostrovsky

— Nici flu vreau sä ma gIndesc la aa ceva, Mousa. OK, o sA clistrug documentul. Ne vedem luni.

AMBASADA ISRAELULUI, PARIS 1 OCTOMBRIE ORA 11:45

— Ambasada Israelului, spuse secretara de serviciu. PArea plictisitA, ceea ce era normal Intr-o zi InsoritA Ia Paris cind ea era cle serviciu. — Aici e Isa. Vreau sa vorbesc cu David.

— Imi pare räu domnule, dar ambasada este Inchisa. Nu mai este nimeni aici.

— Nu int,eleg, spuse tipul, ridicind vocea. Aici e isa i vreau sA vorbesc cu David.

Fata Ii dadu seama cã era un cod. — Ateptai puØn, domnule, Ii spuse ea, introducInd numcle In computerul ei. Privi ecranul, apoi apasa PC Ufl buton al interfonului.

— E cineva PC linia unu, spuse ea. Cred cA unul dintre ai votri. Mesajul lui e Isa care-i cheamà pe David. Vrei sa-i transfer convorbirea?

— Stai un pic. ii auzi lucrInd la computer. Introcluse un

mesaj i un numär apAru pe ecran: trei doi nouA apte cinci. FA-mi legätura, spuse el Intr-un tIrziu. — Domnule Isa, vä fac legätura cu David — i Inchis telefonul fara sa mai atepte. Nu-i pläceau tipii din Shaback care primeau aceste telefoane codificate. Erau arogani ii-i displäceau felul In care o tratau PC ea i pe celelalte secretare: tipii Atia pAreau cA flu se pot stàpIni atunci cInd erau In preajma unei femei. Numai pentru ca se ocupau de securitatea ambasadei i ii se pärea cA sint nite mici zei. Gill ceruse sA i se transfere apelul in biroul lui de Ia etajul doi. Nu era un bärbat Inait, dei parea aa cind stAtea pe scaun.

— De unde telefonezi?

LEUL DIN IUDEEA • 245

— Ce s-a IntImplat ? Ai uitat sA mai spuneØ bunä ziua, ce mai faci?

Gill Ii fAcu pe plac. — Hei, cc mai faci ? Dc unde telefonezi?

— Din Paris. Tocmai rn-am Intors azi-dimineat,ä. — Cmnd poti veni Ia ambasadà? — Glumeti! De ce flu-mi tragi mai bine un glonte-n cap? — Uite, n-am chef de joacä. Persoana care vrea sA se IntlineascA cu tine mi-a spus sa-Ø comunic cA trebuie sA vA aranjez o intilnire la ambasadA. — Si dacA mA vede cineva intrInd?

— Avem noi grijA de asta. Deci, cum rAmIne? N-am toatA ziua de pierdut. — 0 sA mA gIndesc. Oricum, am de fAcut ceva mai IntIi. — AteptAm telefonul tAu. Gill era mult,umit cA se terminase convorbirea. Tipul Ii

pArca suspect. In dosarul Iui flu era nimic, cu toate cA rareori este ceva In dosarele pe care Shabackul le are pentru cazurile gestionate de Mossad. 0 sA se ducA jos sA cerceteze dosarele, la fel pe cele pe care le aveau In birourile de La subsol o sA stea puin cu ofierul de serviciu. Anunt,A recepia cA, dacA-l cautA cineva, putea fi gAsit la numArul cincizeci i cinci. DupA masacrul de la Haga, toate centrele i ambasadele erau In alertA, pregAtite pentru un atac In once moment. Dar flu era deloc uor sA menii gradul necesar de alertA cind flu aveai destui oameni, iar cci existeni trebuiau sA facA schimburl duble sau chiar triple. Roly, eful centrului, era astAzi de serviciu. Cu cinci ofieri de caz i un personal format din aproape zece oameni In subordinea sa, Roly conducea ccl mai mare centru al Mossadului. Gill descoperi cA flu era singur. — ScuzA-mA, spuse Gill, n-am tiut cA eti ocupat. — Nu te Ingrijora. Hal, intrA, ii spuse Roly. Acesta este Amos, un prieten dc-al meu din Israel. — MA bucur cA te cunosc. Sper cA te simi bine la noi. — lntr-adevAr, am o gazdA minunatA. — Doreai ceva anume ? IntrebA Roly.

246 ictO,sky

— Da, am primit un mesaj pentru tine, spuse Gill privindu-1 pe Amos cIteva clipe, de parca ar II Intrebat dac poate vorbi In faa strinului. — Spune, ii IndemnA Roly. Ti-am spus cA e un bun prieten al meu. Si ci este dc-al nostru.

— Ei bine, tipul care era in ora i vola sä se IntiIncasc cu cineva... tocmai a sunat. S-a Intors.

Roly se aplecA Inainte, evident interesat. — I-am spus cA Intrevederea trebuie sA aibA bc in ambasadA i cA-i voi aranja sA nu-l vadA nimeni cInd intrA aici. — i ce-a spus? — A spus cA se mai gIndete i ne sunA ci.

— Asta e agentul de care ti-am vorbit, Ii explicA Roly lul Amos. Mu1umesc, Gill. Cind sunA din nou, te rog sA-mi transferi convorbirea aici dacA n-am plecat §i in caz cA da, ofieruiui de serviciu de la centru! — Dar regula spune cA trebuie sA mA ocup de subject pInA cind se reia contactul i se restabilete ciasificarea dc securitate. Pentru moment, tipul e considerat periculos. — Nu avem probleme legate de procedurA, Gill. Nu si-am spus aitceva decit cA atunci cind sunA tipul, trebuie sA transferi legAtura Ia centru. — Dar, eu...

— Ce-i cu tine? Nu vorbesc destul de clar? Roly se ridicase-n picioare. Cind sunA nenorocitul Ala, transferA-mi nenorocita de convorbire mie sau viat,a ta va II un iad. Acum i-e clar ? intrebA el zImbind. Roly era genul de persoanA care trebuia ascultatA sau se transforma instantaneu in ccl mai netrebnic mAgar pe care-i cunoscuse Gill in viat,a lui. — OK, OK. 0 sA fac cum spui.

Roly zImbea in continuare, scoInd la ivealA un ir de dint,i ingAlbenii 0 ran. — tiam eu cA aa o sA faci. Cum spunem noi la birou, 0 minA spalA pe alta. DupA cc Gill plecA, cci doi de duserA Intr-un alt birou, unde-i apninserA cite o tigarA i-i turnarA cafele. Amos

LEUL DIN IUDEEA • 247

luase o copie a raportului care tocmai sosise din Israel despre Intilnirea secretA de la Paris. Dei era Impotriva regulamentului s scoi din clAdire documente atit de importante, el, ca ef de departament, fcea ce voia. — 0 sA fiu la hotel, aa cA sunA-mA dacA apare ceva nou sau dacA cineva are nevoie de mine, ii spuse lui Roly.

PARIS 2 OCTOMBRIE ORA 14:00

Natan ridicä imediat receptorul. Era extrem de tensionat, cci atepta acest telefon de mult. — Da? spuse ci cu 0 voce reiativ neutrA. Nu dorea s-i dea curnva impresia Nadinei c flu era stpin pe situaie. — Ne-am instalat, dar flu tiu exact unde ne aflAm. — De unde telefonezi?

— Dc Ia Un mic centru de magazine aproape de ferma unde stArn. E la nord de Paris. Nu cunosc zona deloc, aa cã nu-i pot da prea multe detalii. — Poi sA ajungi acolo fArä problerne? — PAi, rn-a adus Cu maina unul dintre teroriti, ca s fac cumpArAturi. MA ateaptA in mainA. — Poi sA ajungi din nou acolo mai tIrziu? — Cred CA da. 0 sA ult sA cumpAr ceva de pe lista pe care mi-au dat-o. Aa 0 sA flu nevoitA sA mA intorc. — Mai bine SpUI cA ai uitat ceva intr-un magazin i CA vrei sA te Intorci sA-1 recuperezi. Aitfel, s-ar putea sA te ducA in altA parte. — DecicevreisAfac?

— Trebuie sA tiu unde eti i unde stai. SInt sigur cA ai fost urmAritA acum, aa cA dupA cc inchizi, formeazA alt numAr, ca sA nu-1 poatA afla pe al meu.

LEUL DIN IUDEEA • 249

— i dac rn-au vzut cInd am format ? Ar putea ajunge Ia tine, spuse ea speriatA. — Nu te Ingrijora, incercä s-o calmeze. Chiar dacA ar avea numArul meu, n-ar putea ajunge Ia mine. Fizic, eu flu mA aflu la acest numAr. SlavA Domnului, cInd am plecat am luat cu mine tot felul de aparate, aa cA n-ai de cc sA-t,i faci griji. De indatA cc voi putea, o sA-t,i trimit o broA specialA pe care am sA te rog s-o pori tot timpul cu tine. 0 sA faci asta? — Sigur. — Aitceva. Qnd te intorci Ia telefon mai tIrziu, adu cu

tine un desen al drumului de Ia fermA pinA la centrul de magazine. i ai grijA sA observi cum se numete. — Asta pot sA fac, rAspunse ea, deØ acum Incepuse sA se simtA urmAritA. tii cum aratA? — Cine ? intrebA ci.

— Tipii care mA urmAresc, ca sA mA pot feri de ci? spuse ea.

— SA flu Incerci. SA flu cumva sA Intorci capul, aitfel ii

vor da seama cA 1ii cA eti urmAritA. Nu ne putem permite aa ceva acum. nc1egi?

— Da, dar flu c uor. — tiu, dar nu te mai gIndi Ia ci. La urma urmei, flu siflt acolo ca sA-i facA rAu. Doar sA te priveascA, aa cA relaxeazA-te. Convcrsaia mai durA cIteva minute. Nadin pArea din cc

In cc mai nervoasA. IncepuserA s-o lase nervii, se gindi Natan, flu dorea s-o mai preseze i ci mai mult decIt era necesar. — E vreun semn In cabinA Cu VfCUfl nurnAr de telefon pe el ? IntrebA Natan.

— Da. Chiar in fa!a mea. — Citete-mi-l, ii spuse, ceca cc ea i fAcu. o 1AsA sA piece, spunindu-i sA se intoarcA Ia magazine dupA-amiazA. Gamil va fi acolo sA ia deseflul i sA-i dea broa

prin care o puteau localiza dacA era cazul. Inainte de a inchide, ea incercA sA-i facA o descriere cIt de cit exactA a

drumului pInA la fermA, In caz cA se IntImplA ceva neprevAzut. Ii mai spuse i numele a douA magazine in care fAcuse cumpArAturi. Unul din dc era un magazm de discuri, i acolo o va atepta Gamil.

0 ciusrovy

Pc la ora patru dupA-amiazä, Gamil era in magazin ateptInd-o PC Nadin. Natan localizase magazinele i, prin telefon, primise indicat,ii cum sA ajungA acolo de Ia Paris. Erau lIngA un orAel numit Marines, la ford-vest de Paris, pe drumul D/915. Gamil ii descoperi fArA probleme. Natan ii spusese sA se IntilneascA cu fata In magazinul de

discuri. Ii dAdu i un pachet,el pentru ea. Ea Ii va da un desen, dar flu puteau sta ImpreunA mai mult de cIteva minute. DupA cc se despArea de ea, Gamil trebuia sA dea un telefon i sA lase un mesaj, apoi sA se IntoarcA Ia hotel i sA atepte instructiuni. Nadin intrA in magazinul de discuri la patru i un sfert.

Inccpu s se uite la diverse LP-uri, apropiindu-se Incet de Gamil. Qnd ajunse lingA el, Ii zImbi politicos. — VA pot ajuta cu ceva, doamnA ? IntrebA el intr-o francezA foarte bunA.

— Da, Ii rAspunse ea, caut un cIntec de Adamo numit Tombe la neige. Ai auzit de ci 7 Ea ii Intinse o foaie de hirtie care pArea sA coninA titlul de care vorbea, jar el o privi Cu interes. Apoi alese un disc pe care i-i inmInA, insoçit de un

pachet,el pe care Ii pusese dedesubt. Mulumindu-i, ea iu discul i ii dAdu vinzAtorului, vIrInd In buzunar pacheelu1 de la Gamil.

El iei din magazin Inaintea ci i se IndreptA spre Re. nault-ul 5 inchiriat. Pc drumul de Intoarcere spre Paris se opri la un garaj sA dea un telefon i sA cumpere o Coca-Cola.

Ii va lua mai mult de o orA ca sA ajungA Inapoi la hotel. AMBASADA ISRAELULUI, PARIS ORA 16:10

— Aici e Isa. Vreau sA vorbesc cu David, vA rog. Este aceeai voce, se glndi secretara, transferIndu-i apelul lui Gill.

Gill ii spuse tipului sA atepte puin. David atepta telefonul lui. Apoi ii sunA pe Roly: — Omul tAu e pe linia cealaitA. Vrei sA vorbeti Cu el sau cum?

LEUL DIN IUDEEA + 251

— Vezi dac poi s-l convingi sA vinä aici. — Te anun imediat. Gill apAsA pe un buton luminos i-i transmise tipului mesajul lul Roly. — Ti-am spus cA e prea periculos sA yin acolo. DacA mA vede cineva? — De unde suni?

— De la un telefon public. Dc ce? — Ai motive sA crezi cA este ascultat?

— De cc sA punA cineva microfoane Intr-un telefon aflat in mijiocul gehenom-ului sau, cum Ii spunei voi, pustiului?

— OK. i linia asta este curatA. i pot garanta acest lucru. In acest moment avem o conversaie confident,ialA, deci dacA laci ce-ti spun, flu existA vreo posibilitate ca sA te vadA cineva mtrInd aici.

— De ce flu trimit,i pe cineva sA vinA sA mA Ia?

— Imi pare rAu, dar e Impotriva regulamentului. — CevreisAfac?

— Vreau sA id metroul de oriunde eti pInA la staia Franklin Roosevelt. Urci pe Avenue Montaigne. Traversezi Champs Elysées i o id spre nord pe Avenue Matignon. Apoi o iei la stInga pe o stradA micA, numitA Rabelais. 0 sA vezi ambasada. N-ai cum sA n-o gAseti. Sa nu-i faci griji din pricina poliiti1or francezi. SInt acolo doar de decor. MA urmAreti? — Da, da. ContinuA. Tot flu-mi dau seama de unde tii cA sInt In regulA. Oricine mA poate vedea intrInd. — N-ai de cc sA-t,i faci griji. Ne vom asigura cA flu eti urmArit. Cind vii?

— Intr-o orA.

— Pe curlnd, prietene. Gill inchise. Prin interfon, Ii chemA oamenii pe care-i alertase mai devreme. Apoi ii anunA pe Roly cA omul lui va sosi Intr-o orA.

— Bine, Ii spuse Roly. Du-1 In camera silentioasA i cheamA-mA. Vin i eu acolo. —OK.

2+OroYslcy

Gill Ii trimise oamenii afar, in strad, sä-i ocupe p0. ziiile pentru IntImpinarea unui agent periculos. DacA flu era curat, misiunea br era s-i anune eful, pentru ca acesta s poat lua o decizie. Agentul sosi fArà probleme. Dar oricum fu obligat s treacA prin doug cordoane de securitate Inainte de a fi

condus la camera silenØoasä de la etajul doi. Incaperea flu avea ferestre Si unica mobilA existentA era o masä micA de lemn i trei scaune. Se numea camera silenioasA deoarece flu avea microfoane, dei era monitorizatA i era izolatA fonic. Dac Shabackul dorea sA interogheze un suspect, asta era o camerA idealA. SemAna cu once camerA de interogare din Israel: asta In sine constftuia un punct de presiune pentru multi.

Tipul stAtea acolo de cIteva minute cmnd intrA Gill. — E totul In regulA ? intrebA el. — Cred cA da, dar o sA tiu sigur cInd ies afarA i primesc un glonte in cap. — N-ai de ce sA-i faci griji. Acum eti pe mImi sigure. — Sigur, tiu cA mIinile sInt sigure, dar eu? Gill vorbi In interfon: — Oriclndebine.

— Am pornit, spuse Roly. Ajunse acolo in mai puin de douA minute.

— BunA ziua, domnule Gamil, spuse el intrInd, eu sInt David i mA bucur c-ai putut veni. Gamil se ridicA in picioare ca sA dea mina cu bArbatul malt.

— ToatA lumea e David aici, spuse el zImbind, mA bucur cA nu mA cheamA Goliat.

Toi chicotirA auzind asta. — Ne-at,i putea lAsa singuri acum? Ii rugA Roly pe Gill i pe ceilali. Gill dAdu din cap si le fAcu semn celorlalçi sA-i urmeze. Cu toate cA pArAsiserA camera, aceasta era monitorizatA din diferite dirccii, In caz cA individul be-ar fi fAcut greutAt,i in timpul interogArii.

LEUL DIN IUDEEA • 253

— Deci prietene, doreti ceva? Poate de mincare sau de bäut ? intreb Roly, jucInd rolul gazdei grat,ioase. — Nu. SInt bine.

— Cit timp avem la dispoziie? — SInt In plina desIurare a unei aqiuni Ii spuse Gamil, deci flu am prea mult timp. — Este ceva in legAturA cu vreo ac1iune teroristA? Vreau sA spun, este ceva cc trebuie Intreprins chiar acum, ca sä prevenim nite urmäri dezastruoase, dacã Inelegi ce vreau sA spun? — Da, Ineleg, dar flu este nimic imediat. Am aitceva pentru tine. — Si anume...?

Pentru prima datA dupA multA vreme, Gamil era speriat. Simea fora generatA de Roly i 10 dAdea seama cA este In teritoriu inamic. Va putea oare ie0 de aici Intr-o singurA bucatA ? Trebula sA joace la rece, dar ii transpirasera palmele i Ii simt,ea corpul tremurind, fArA sA-l poata controla. — Vreau sA fac un tIrg cu tine, Ii spuse Gamil lui Roly, dar mai intli am nevoie sA tiu dacA pot obine ceea cc vreau de Ia voi.

— i anume cc vrei? — Vreau sA flu cetAean al unei Ari europene. AdicA un cetAean adevArat, flu cu acte false, cum pot sA obin i cu. nite bani, da. — Desigur. Ceea cc vrei tu flu este imposibil, depinde cc informat,ii ai pentru mine. Gamil se aplecA Inainte i spuse Cu voce scAzutA. — Ti-o pot da pe fata lui Abu Nabil. Ce momealA mai

bunA vrei ca sA ajungi Ia el? 1i iubete fata foarte mult, toatA lumea §tie asta. Expresia lui Roly flu se schimbA. — Unde este?

— Peaproape. — i ce face aici? — Face parte din grupul terorist care urmeazA sA opereze aici, la Paris.

25 ViOsovscy

Roly se ridicA in picioare atIt de repede, melt ràsturn scaunul pe care stAtea. Gamil 11 privi surprins. — Mi-al spus cA flu existA un atac terorist iminent si acum imi spui cA fata lui Abu Nabil i oamenhi ei sInt pe punctul de a organiza unul. Ce joe faci, Gamil ? Nu te juca cu mine! N-am limp pentru asta. — Ya sidy, echipa flu este pentru oamenii tAi, vor sA-i elimine pe palestinieni. — Ce dracu spui? — Ufte, Cu lucrez cu un tip pe care 1-am Intlinit la Beirut; este omul de legAturA al grupulul, cred. MA folosete ca sA-i fac diverse servicii. Nu se apropie de grup, flu tiu de ce. Dar mi-a promis sA-mi facA rost de paaport i de cetAt,enie. VAzInd felul In care lucreazA tipul, flu sint sigur cA mile poate obØne. E unul singuratic. i lucreazA cii fata jul Abu Nabil, aa CA imi fac griji i de ala am venit la vol. DacA wel i grupul, e In regulA dinspre partea mea. E ace1ai pre pentru unul sau pentru toi. Ti-l dau i pe tipul din Beirut dacA vrei. — L-ai vinde asa de uor? Probabil cA ne-ai vinde i pe fbi la fel de repede. — El bine, sper sA flu crezi CA am venit la tine pentru cA sInt un bun sionist. Nu sInt nici mAcar evreu. Scoase un pachet de igAri din buzunar. Pot sA fumez? — DA-i drumul. Deci care-i programul tAu? — Trebuie sA dau un telefon curind si sA mA due Ia hotel

sA atept instruqiuni. Roly se ridicA in picioare. — AteaptA aici. MA intorc imediat i-o sA vedem cc putem rezolva. Nu eu decid astfel de lucruri, aa CA trebuic sA vorbesc cu cineva.

— 0, da, spuse Gamil privindu-1. i mai vreau douA sute de mu de dolari. In banenote mici, te rog.

Roly zImbi i se duse la uA. — SA-t,i trimit nite cafea? — Da, te rog, i dacA ai i nite cardamom, i-a fi foarte Indatorat.

— 0 sA vAd cc pot sA fac, spuse Roly i iei afarA. Gill ii atepta.

LEUL DIN IUDEEA • 255

— E ceva ce trebuie sä au, ii spuse cu o voce alarmatA. - Ce?

— Oamenii mei tocmai mi-au spus cA Gamil a fost urmArit. Tipii erau foarte buni. Au ters-o la capAtul drumuliii, probabil cA i-au vzut pe-ai notri. — Ai vreo idee cine erau?

— Nu, dar aa cum lucrau, imi vine sA spun cA parcA-ar fi lucrat pentru mine. — L.a dracu. Asia complicA lucrurile, flu-i aa? DacA 1-au urmArit oamenui lui, probabil cä-i va da duhul de Indatä cc pune piciorul in stradà. Uite, trebuie sA chem pe cifleva. Al grijä de el cIteva minute, pinA mA intorc. Roly se Intoarse Inapoi la birou i-1 sunA pe Amos, fAcindu-i un scurt rezumat a ceea ce se Intimplase. Amos spuse cA va ajunge acolo in maf puin de o orA. Tipul trebuia

reinut pInA la venirea lui. Ii mai ordonA de asemenea lui Roly sA flu-i sufle un cuvint lui Gamil despre faptul cA fusese urmArit.

ORA 19:10

A.rnos i Roly stAteau de vorbA In afara camerei Si1en ioase. — Deci, eti sigur CA a fost urmArit? — A4a spune tipul de la Shaback. — Ei bine, asta inseamnA cA trebuie sA scoatem cit mai

mult de la ci acum. N-o sA mai avem o aitA ocazie. SInt sigur cA e un om mort de indatA cc iese de aici.

— SA-i spunem cA a fost urmArit ? Asta 1-ar putea speria i face mai cooperant, cAci va avea nevoie de protecçia noastrA.

— Nu. Mai curInd o sA InceapA sA se tirguiascA pentru securkatea lui personalA 0 sA vrea tot felul de garant,ii din partea noastrA. Nu. Vrem doar sA-1 facem fericit pentru moinent si sA ne dea toate informatille pe care le are in schimbul satisfacerli cererilor sale. 0 sA ne tocmim cu ci, bineinçeles, dar n-o sA fie o problemA ca el sA obinA cc vrea. Apoi o sA-1 trimitem acasA.

2+VictorOstrvsly

— Dar ii vor ucide, cu sigurant,A. —— Si cc dacA 7 Ce, vrei sä-1 ici cu tine acasA ? Poi s-1 daci vrei, dar Ia urma urmei, flu e aitceva decIt un impuit de trAdtor arab. Ce mare scofalA e un arab mai put,in. RIser amindoi.

Gamil se dovedi extrem de cooperant. tia cc vrea i era

dispus s vtndA pe oricine ca sA obt,in acest lucru. tntr-o singurA orA, le furnizase toate informat,iiie pe care le tia inclusiv faptul cA echipa teroristA la care se referea era cunoscutA i supravegheatA de Mossad. Dc aceea se Intilnea Cu fata In afara cercului de supraveghere i de aceea credea cA ci sint interesa i.

Amos ii spuse lui Roly sA iasA put,in afarA. ti arAtA lui Gamil fotografia unui bArbat, t,inlnd-o In aa fel IncIt camerele de luat vederi din incApere sA n-o poatA filma.

— Ii cunoti pe acest om? — Sigur. E ccl pe care 1-am Intlinit Ia Beirut.

— It,i mu1umesc, prietene, ii spuse Amos satisfAcut. Ai cItigat o bonificaie substant,ialA. Unde te intI1neti cu ci? — Trebuie sA-1 sun ia numArul Asta. Gamil ii Intirise lui

Amos o bucAicA de hIrtie cu un numAr de Paris. Apoi s atept la hotel sA ma sune. — Ei bine, noi nu te mai reinem. David Ii va aduce avansul de care am vorbit Si cineva te va cluce cu maina. Dar sunA-mA, de indatA cc ai luat legAtura cu tipul tAu, pentru ca noi sA putem merge Inainte cu ce-am Inceput; tii la cc mA refer, Ia paaport i aa mai departe, OK? — Fii sigur cA da,ya sidy. DupA cc i se inminA un plic bej cu bani In ci, Gamil ft dus afarA din clAdire 0 i se ceru sA se intindA pe bancheta din spate a unui Peugeot, In aa fel mncIt sA poatA fi scos din zonA

fArA riscuri. In afarA de ofer, un alt tip stAtea In spate lingA Gamil, inIndu-i un mic pistol la timpiA. Pentru 0 clipA, Gamil se gIndi cA Asta era fArA IndoialA sfiritul: cci doi o sA-1 Impute i o sA-i ia banii.

Inca mai atepta sA lie Impucat cInd maina opri. Dar oferu1 cobori i-i deschise portiera.

LEUL DIN IUDEEA • 257

— CapAtul Iiniei, prietene, ii spuse lui Gamil, care se uita hi jur pierdut, nerecunoscInd zona. — Unde sIntem ? intrebA el.

— Saint-Denis. tii, aid sInt curvele, ii rAspunse oferu1.

Inchizind portiera, tipul care stAtea In spate Ii spuse lui Gamil:

— Da, prietene. Aici probabil cA te simt,i ca acasA. Gamil ii auzi rIzind i imediat dispArurA.

33 CARTIERUL GENERAL AL MOSSADULUI 2 OCTOMBRIE ORA 21: 10

Telefonul de pe biroul lui Mousa sunase cItva timp pinA cInd ajunse la el. Lucrurile se precipitau pe mai multe direcii i fusese nevoit s rAminA Ia birou mai mult timp deck anticipase. La aceastä orA, era aproape sigur cA flu putea fi decIt soia lui. — Da, spuse ci, ridicInd in cele din urmä receptorul. — Aici este ofieru1 de serviciu. Pot sä vorbesc cu Mousa, vA rog? — La telefon. Ce doriçi? — Vreau s vorbesc cu tine urgent. Pot s yin la biroul tAu?

— BineInt,eles, i aa nuam nimic bun de fäcut. Qnd? — Acum sInt la subsol, deci yin In clteva minute. E-n regulà? Tinärul sosi aproape imediat i era evident neräbdAtor s vorbeascA.

— Care-i problema? spuse Mousa. Ce naiba-i atIt de urgent?

— Aa cum tii, spuse ofieru1, am preluat supravegherca teroristilor de la Masada, de cInd s-au mutat din Grecia

In Frana. — Treci la subject.

LEUL DIN IUDEEA + 259

— Deci fata, cea care s-a alAturat echipei din Beirut, a pArasit astAzi ferma insoitA de unul din bArbai i s-a dus la cumpArAturi flu departe de acolo.

— Escorta a rAmas In mainA, deci efu1 echipei de supraveghere a trimis pe cineva s-o urmAreascA. A dat un telefon, a cumpArat cIteva lucruri i s-a dus inapoi Ia fermA. — Ce fascinant! i care-i poanta? IntrebA Mousa nerAbdAtor.

— Te rog, ascultA-mA. Citeva ore mal tIrziu, fata a plecat din nou. De aceastA datA echipa de supraveghere era alcAtuitA din ase oameni, deoarece se bAnuia cA va avea bc o Intlinire. De aitfel, fusese adusA pentru a stabili contacte. A intrat intr-un magazin de discuri, a dat un bilet unui bArbat care, Ia rIndul lui i-a dat un mic pachet. Oamenii nostri au spus cA schimbul s-a fAcut ca de nite amatori care fAceau pe spionii. Doi din oameni au urmArit fata, jar cei1a1i patru pe bArbat. Nu au putut afla numArul de telefon. BArbatul se opri din povestit. Mousa devenise atent. — BArbatul s-a Intors la Paris i i-a parcat maina aproape de stat,ia de metrou Clichy. Oamenii notri 1-au urmArit i aproape cA 1-au pierdut la un moment dat. Dar doi i-au dat de urmA cInd a schimbat trenurile. S-a dat jos la statia Roosevelt i s-a dus la ambasada israelianA. Mousa aproape cAzu de pe scaun. — Ce-ai spus? — S-a dus la ambasada israelianA!

— Ce-i asta, o glumA? Despre ce naiba vorbeti? Ambasada israelianA ? Cine naiba-i tipul Asta ? De unde vine? — Nu avem rAspunsul. Tot ce tiu este cA era ateptat, deoarece a fost Intimpinat de un comitet de primire. Oamenii notri cred cA au fost reperat,i de serviciul de securitate al ambasadei, dar flu au stat prea mult in zonA pentru a fi siguri. — S-a Intlinit cu cineva ? Ce fAcea?

Ceea ce auzise 11 dAduse gata total. — La asta mA pregAteam sA ajung. N-am fost singurii care 1-au urmArit. Mai era cifleva pe urmele mi. Do aceea oamenu mci au fost ob1igai sA stea Ia distanA. Au avut noroc

26 iOtrovsky

cA n-au fost reperat,i de celAlalt. PArea sA fie un profesionist. Init,ial a urmArit fata, apoi s-a luat dupA bArbat. — Idioii Atia de la ambasadA I-au vAzut pe celAlalt tip’? — M-as mira.

— Cci de la ambasadA i-au vAzut pe oamenii tAi plecInd? — Cred CA da, dar flu sInt sigur. tii cum sint lucrurilc astea. Nu poi fi sigur niciodatA ce a vAzut aitcineva. — Deci e posibil ca celAlalt tip sA fi rAmas, jar cei din ambasadA sA flu-si fi dat seama?

— E mai mult decIt posibil, dar flu sInt sigur. Cum si-am spus, a pune pariu CA flu. Mousa rAmase pe ginduri. Asta flu era o situaie simpl. DupA cIteva clipe ridicA receptorul. — DA-mi ambasada din Paris, t,ipA el. Cine-i acolo? lAtrA ci cInd cineva rAspunse la telefonul din Paris. — Care-i problema, flu pot,i sA dai bunA ziua, sosi rAspunsul metalic. Cine-i acolo? — Eu pun IfltrebArile, spuse Mousa. — Aici e Roly. Cine eti? — Aid C Mousa. Cine era tipul pe care 1-ai adus azi dupA-amiazA fArA sA avei avizul securitAtii? — Era un agent trecut pe linie moartA care s-a autoreactivat. Care-i problema ? Am lucrat respectInd procedura. — tiai cA a fost urmArit? —Da.

— SlavA domnului! Dcci ii mai avei IncA acolo. — Nu. A plecat de curInd. — Ce ? Stii cine-l urmArea?

— Nu, dar bAnuiesc cA oamenii tAi, aitfel flu mi-ai fi dat

telefon, flu-i aa? Vocea lui Roly era plinA de sarcasm. Nu era prea multA dragoste Intre personalul care opera pe teren si sefli de Ia centru.

— Aa este, ii opti Mousa. Dar asta n-aveai cum s-o tii dinainte, flu-i aa? i, de aitfel, 1-a mai urmArit cineva, asta tii? — Nu. Dar trebuie sA discuti chestia asta cu seful meu.

El a fost aici tot timpul i i-a dat acordul pentru aceastA operaiune.

LEUL DIN IUDEEA • 261 — Amos e acolo?

— Da, prietene. Eti fericit acum cA ai aflat cA totul este sub control?

Mousa se gindi cA n-avea rost sA InceapA o discuie In contradictoriu cu Ufl subordonat care primise aprobarea efului sAu; in schimb, IntrebA:

— i ce anume 1-a fAcut pe acest agent sA vrea sA se autoreactiveze?

— Ne-a adus o informat,ie pe care n-am avut-o pInA astäzi, cA aici Ia Paris se aflA un grup terorist care plAnuiete

un atac. Inçeieg cA flu noi sIntem t,inta br. A mai spus c din grup face parte o femeie, care este omul br de legAturA i care dA informat,ii cuiva din afara echipei. — Asta-i tot ? IntrebA Mousa, scrinind din dini. — Presupun cA flu e nimic nou pentru voi, cei din tara minunibor, dar noun, celor care sIntem In lumea adevAratA,

n-ai considerat necesar sA ne spunei. Aa e? — Despre ce vorbeti? — tiai cA teroritii Atia sub comanda lui Abu Nabil plAnuiau un atac impotriva unor palestinieni, dar... — Ce-ai spus despre Abu Nabil? — SA flu-mi spui cA flu tiai. Amos n-a fost surprins, aa cAtudece-aifi...?

— Roly, te fac una cu pAmintul, Incepu Mousa. — Asta-i acum! N-am nevoie de aa ceva. Roly ridicase vocea i acum ipa. SA ne lai in pace, i pe mine i pe oamenii mci. Eu 10 dau informa1iile care consider cA sint importante pentru tine ca sA-i poi face treaba, dar nimic in plus. MA inelegi? — Nenorocitul dracului, cu cirie moaA-ta crezi cA vorbeti ? Mousa era pe punctul de a exploda. — SInt seful centrului de la Paris. Primesc ordine de la

Amos. Cu tot respectul datorat pozit,iei tale ca ef al securitA ii, nu eti afarA, pe teren. N-ai fost niciodatA ofier de caz. Nu §tii cc InseamnA asta. lii spun doar ceea cc consider eu cA e nevoie sA afli. Pentru once aitceva, adreseazA-te efu1ui meu. Fata care face pe omul de legAturA este fiica lui Abu Nabil. Numele ci este Nadin. Acum, dacA oamenii tAi sint in

262 • Victor Ostrovsky

misiune In Frant,a, lucru de care n-am fost anunat dinainte, adu-t,i aminte asta: o sil-i fluier on de cite on vd sau aud ceva. Atunci te poi adresa francezilor, cAd Departamentul de LegAtuni Internaionale nu-t,i va mai sta Ia dispoziie de azi Inainte!

— Roly, spuse Mousa livid, o sA-t,i iasA pe nas toat chestia asta. Eti un idiot, mA auzi? Chem bate unitAt,ile noastre inapoi la bazA, aa cA dacA ai cumva nevoie sA organizezi o misiune de supraveghere, p00 sA-t,i pui la treab preioii tAi ofit,eri de caz. — Nu pot,i sA faci asta! Asta flu-i nenorocita ta de armatA particularA! — Ateapta i-ai sA vezi! spuse Mousa trIntind receptorul. Ofiterul de serviciu Incremenise. Nu vAzuse niciodatA un

ofit,er al Mossadului fAcmnd uz de o astfel de fort,A. Mousa ii ridicA privirea spre el. — Du-te Inapoi la biroul tAu de la subsol i adu-mi documentele tuturor — i ai grijA sA fie bate — operaiuni1 In curs de desfAurarc in Frania, inclusiv cele programate pentru luna viitoare. i vreau cerenile tuturor celonlalte centre pentru echipe suplimentare. Apoi vreau o nouA reprogramare, In care sA flu mai lucreze nimeni In Frana, Cu excepa echipei care-i supravegheazA pe teroriti in acest moment. PnegAteti o scnisoane adresatA tuturor centrelor noastre pnin care le anuni cA flu trebuie sA conteze pe nici un fel de spnijin In Frana din cauza probleinelor de securitate din t,arA. i once ajutor acordat centrului de Ia Paris trebuie aprobat In

prealabil de mine, i cInd spun ,,onice ajutor”, flu glumesc. fn plus, pregAtete o listA a activitAt,ilor de recrutare In curs de desfAurare In Frana i anun1A-i cA ne retragem spnijinul, pInA la noi ordine. — Dar...

— Te-am intrebat ceva? —Nu.

— Atunci dA-i drumul. N-am toatA noaptea Ia dispozit,ie. TInArul ofier iei din camerA In cea mai mare vitezA. Mousa bAtu cu pumnul in masA.

LEUL DIN IUDEEA • 263

— La dracu! Apoi fnfAcA telefonul i cInd i se r1spunse, spuse un singur cuvInt : Rom. Peste cIteva clipe, Avraham era Ia celAlalt capAt al flrului. — Cee?

— Avem o problemA. E un jucAtor unde flu trebuie, cInd flu trebuie si totul a devenit cle neInteles. — Vorbeste-mi.

— Treaba aia pe care o avem la Paris? — Da?

— Ei bine, se pare cA fata adusA de Ia Beirut nu este cine credeam noi. Este fata lui Abu Nabil. — Abu Nabil cel adevArat?

— Aa se pare. Asia poate Insemna mai multe lucruri, printre care i cA el conduce operaiunea. MA Indoiesc cA i-ar folosi propria fatA, dar flu pot fi sigur. Ea ar putea participa fArA ca el sA tie. — Dar asta este i mai lipsit de sens, spuse Avraham. — Nu tiu ce sA-li spun. DeocamdatA Ii trimit PC Amir i pe oamenii lui sA rezolve chestia asta, In plus, Inchid Frant,a pentru once fel de operaiune. — Crezi cA e necesar?

— Da. Dc aitfel am i dat ordine in sensul acesta. — DacA iese prost, tu eti cu fundul in baltA. Lucrezi pe

cont propriu, flu uita. — tiu, totui vreau sA vorbim, fltFU cA ceva flu-mi miroase a bine...

— Am o intilnire in noaptea asta tIrziu, dar putem vorbi dimineat,A. Te sun cind mA Intorc. Nu mai era nimic de spus, acum CA eful vorbise, jar Mousa n-avea de gind sA mai agraveze situaØa. Primise ceea cc dorea: confirmarea hotArIrii in legAturA cu centrul din

Paris. DacA era nevoie, va fi chiar 0 mai dur. Na se va da in lAturi sA distrugA complet centrul din Paris. i dorea ca toatA lumea sA tie asia.

Ii petrecu aproape toatA noaptea semnind scrisori i redistribuind operaiunile celorlalte centre. Cind toatA hirogAraia a fost gata i toate ordinele trimise in Intreaga lame,

26 tOflOVSky

Mousa se pregti de plecare. Dar inainte mai avea de fäcut ceva.

Lu legAtura Cu efu1 departamentului din Shaback care se ocupa cu securitatea ambasadelor Israelului din toatA lumea. Tipul era amet,it cInd rspunse la telefon, dar Ii promise prietenului sAu sA-i mndep1ineasc rugAmintea imediat. nainte ca Mousa sA se ducA sA se IntlineascA cu Avraham

dimineat,A, revAzuse deja casetele video de Ta ambasada din Paris coninInd Intilnirea cu agentul autoreactivat Ganiil. Mousa primise casetele originale i prin urmare putea flu numai sA vadA, dar sA i audA ce se vorbete In camerA, ceea ce securistii de la ambasadA flu aveau voie sA facA. cAci discut,iile

cu agenii erau secrete. Qnd intrA Amir, Mousa Ii spuse ce are de fAcut i-i ordonA sA indrepte echipa Kidon spre Paris.

PARIs

2 OCTOMBRIE ORA 20:20

Natan incerca s-l contacteze pe Gamil deja de cItva limp. In cele din urmA, tipul rAspunse, dar pArea foarte tensionat.

Nu prea-i venea sA-i spunA lui Natan cc s-a intimplat. Tot ceea cc reui sA afle de Ia el a fost cA se Intlinise cu Nadin i luase hIrtia. ConfinnA cA-i dAdu pachetul i spuse cA era sigur cA flu fusese urmArit. Natan stabili sA se intilneascA cu el

peste o orA.

DupA ce Inchise telefonul, Natan ieØ imediat din casA ca sA poatA ajunge din vreme sA-l atepte pe Gamil. Nu avea intent,ia sA atepte acolo unde tipul se atepta sA se IntlineascA cu ci.

DupA un sfert de orA de Ia ora fixatA, Gamil tot nu apAruse. Oricum, stabiliserA i un alt bc de Intilnire, peste trei ore, aa cA Natan se Intoarse inapoi In apartament. Pentru cA avea o orA de pierdut pInA la urmAtoarea Intlinire, ii cumpArA o prAjiturA de la un magazin de peste drum, ca s-o mAnInce Ia cafea, sus in apartament. In clipa-n care intrA, Natan sesizA cA ceva flu era in regulA. Qnd puse mIna pe comutatorul din hol, simt,i contactul cu ceva metalic i rece in ceafA §i apoi ua se inchiseIn urma lui.

266 YictorOstrovsky o voce groasA, Cu accent din Orientul Mijlociu, i se adresA:

— Te rog sä flu faci nimic care rn-ar putea determina s folosesc acest pistol. — Cine eti ? Ce vrei? — Aprinde lumina. Dar Incet, spuse vocea. Probabil cA individul se dAduse put,in Inapoi. Natan flu mai simt,ea atmgerea armei, dei nu-l auzise micIndu-se. ApAsä pe comutator, aprinzInd candelabrul de cristal din hol. — Acum poi s te mntorci, spuse vocea. Natan fäcu ce i se ceruse. Nu avea intent,ia sã se lupte cu cineva pe care flu-i putea vedea i flu avea rost sà se joace cu cineva care avea o

armA indreptat spre capuiui Iui. Natan oft de uurare. In fat,a lui era Bassam.

— Imi pare rAu c te-am speriat aa, Ii spuse uriaui. Puse arma pe o màsut, de lIngA telefon, apoi ridicA uor miinile ca sA arate cA erau goale. — Cum dracu ai gAsit locul sta ? i de cincl vorbeti engleza ? ii IntrebA Natan.

— Vorbesc engleza de cInd eram copil. Cit despre adresä, o am de la Nadin care crede cA ai nevoie de un Inger pAzitor. Natan se indrept spre camera de zi §i Bassam ii urmA. — Eti foarte prost pentru un tip care lucreazA In Mossad, prietene, ii spuse el, sau poate cA noi avem o prere prea bunA despre aceastA organizaØe. — Despre ce vorbeti? spuse Natan aezIndu-se pe canapea. — Ai folosit un om numit Garnil?

— Ce ti-a mai spus Nadin ? intrebA Natan ingrijorat. — Nu mi-a spus nici mAcar asta, cu toate cA ar fi trebuit s-o facA. LasA-mA sA-çi explic ceva. TatAl lui Nadin este eel mai bun prieten al meu, cu toate cA a fost mntrucItva sfAtuit greit. Jar acum, prima datA cind Nadin are de-a face cu un israelian, este in eel mai mare pericol din viat,a ei! tii cA astAzi, dupA ce s-a despArft de Nadin, Gamil a dat un telefon s-a dus direct la ambasada Israelului?

Natan sAri In picioare.

LEUL DIN IUDEEA • 267

— Ce-ai spus? Bassam continua calm.

— Am spus ca s-a dus direct la ambasada Israelului, unde a stat cIteva ore. Apoi a fost scos de acolo intr-o mainA de doi securiti i läsat undeva In Paris. Dupa aceea, Li-a dat telefon i s-a dus la hotel. — De unde §tii toate astea? Natan se aez jos i-Ø aprinse o igara, Incercind sA evalueze dezastrul provocat de Gamil.

— L-am urmArit pe nenorocft. — Trebuie sä punem mIna pe el i sA aflam ce le-a spus. — Asta-i uor. Le-a spus tot ce tia i IncA ceva In plus. Le-a spus cine este Nadin cu adevArat i apoi cineva i-a arAtat o fotografie de-a ta, iar el te-a identificat i le-a spus CA lucreazA cu tine. — Undee?

— Inbaie.

Natan deschise ua bAii i aprinse lumina. Gamil era inecat In cadA. Ochii ii erau IncA deschii. Gura pArea sA Incerce sA respire. Ochii lui mori erau infricoai. Mustat,a lui uriaA plutea put,in ieitA Ia suprafaa apei. MIinile lui erau mnc1etate de marginile cAzii de marmurA. Apa era murdarA i coloratA-n roz. — Trebuie sA Incetezi astfcl de lucruri! spuse Natan peste umAr cAtre Bassam. ParcA spuneai cA flu eti de acord cu violenta?

— Nu cred cA m-ai Inçeles bine. Nu sInt Impotriva violent,ei cind eti anieninat. Sint doar impotriva plasArii unei bombe la IntImplare, acolo unde oricine poate fi lovit: aa cum face armata ta cind pune bombe In taberele de refugiai. — De cc a fost nevoie sA-1 omori? L-a fi putut folosi pentru o diversiune sau ceva In genul Asta.

— Asta e unul din motivele pentru care am vrut sA scap de el. GIndesti Ia fel ca Inainte, cInd toatA lumea asta nenorocitA

lucra pentru tine. Acum, prietene, ai rAmas singur. Cu toate cA, dacA doreti, a fi mai mull decit fericit sA lucrez cu tine.

26 let Otrovsky

Bassam Ii explica c avea cIiva oameni care lucrau cu el §1 care aveau grijä de Nadin, urm’ärind-o oriunde se ducea. tia c Mossadul ii urmrea pe teroriti, dar el i oamenii lui erau In afara supravegherii — erau nite adevArai profesioni ti, Ii asigurä ci pe Natan. Se pärea c Bassam §i oamenii iui fuseserä antrenat,i atIt In Uniunea Sovietic, deDirecia a aptea a KGB-ului, cIt i In fosta RDG, de o unitate Stasi.

— Germania ? ii Intrebä Natan. Al spus Germania? — Da, rspunse Bassam, ridicind din sprIncene. Natan aduse valiza din dorrmtor i scoase cIteva fotografli dintr-un plic. — Al auzit vreodat de un individ al crui nume e Karl

Reinhart ? Intrebä ci.

— Sigur, spuse Bassam. El era coordonatorul antrenamentelor noastre.

— Acesta e omul? Natan ii Intinse fotografia scoasä din dosarul lui Karl.

— Nu. Nu 1-am vAzut niciodatà pe acest om. Atunci Natan Ii Intinse ceaiaitä fotografie. Aceea a bArbatului in costum aib, fAcut la Damasc. — Dar acesta?

— Ce-i sta, un joc ? Acesta este Karl. — tiam eu! tiam eu! Natan era surescitat. Se uitA fix la Bassam. Eti sigur, da ? E foarte important. — 0, e sigur Karl. El este ,,StpInul”. Sau era. Nenorocitul s-a sinucis Ia Leipzig. — Dc ce-i numesti ,,StpInul”? — Am lucrat cu ci un timp, oftA Bassam. CInd am pus la punct reeaua noastrA internationala. A fost ideca iui. Pc vremea aceea era doar un tInär ofit,er Stasi, dar era plin de imaginat,ie. Toat lumea voia sA lucreze cu ci dar, In acelai timp, toat lumea se temea de ci. M refer la grupuri de teroriti de Ia Baader-Meinhof In Germania, pInA la Weathermen in Statele Unite. i toate grupurile noastre periferice. — Dc unde tii cä a murit? — Am fost In China acum citva limp ca sA aranjez o afacere cu arme pentru Abu Nabil, unde am dat de cIteva per-

LEUL DIN IUDEEA • 269

soane din Stasi pe care le cunoteam. Acum lucreazä pentru chinezi; ei pot fi asimilat,i In Occident mai uor decIt agenii chinezi, Ii dai seama. Ei bine, unul dintre ei mi-a spus cä, cu puin timp inainte de a cAdea zidul Berlinului, sotia lui Karl care fusese cIndva prizoniera Stasi — jucase Intr-o piesA care-i bätea joc de regim, jar el a interogat-o... aa s-au cunoscut, se pare cA el s-a indrAgostit de ea, a scApat-o i a luat-o de nevastA — oricum, ea a fAcut parte din primul grup care a reuft sA fugA in Occident prin Ungaria. L-a pArAsit, luindu-l cu ea i pe bAieelul br de cinci ani, jar asia 1-a distrus. Qnd a cAzut propriu-zis zidul, jar oamenii din Stasi au inceput sA fie arestai, el s-a incuiat in apartament §i s-a impucat in cap. I-au gAsit creierul ImprAtiat pe canapea. Natan puse din nou fotografia in faa lui Bassam. — Mai uitA-te o datA, te rog. N-ai dubii cA acesta este Karl?

— Absolut.

— i dacA i-a spune cA aceastA fotografie a fost fAcutA la Damasc, cu mai puin de o lunA In urmA? Bassam se IncruntA, privind fotografia i dind din cap. — Nenorocitule, ii opti el omului In aib, ai reuit pInA Ia urmA. Ochii lui Bassam se micorarA privindu-l pe Natan: ce legAturA are el cu toate astea?

— Nu pot sA-i spun prea mult, dar tiu CA este ceva In legAturA cu informaia noastrA despre atacul terorist care urmeazA sA aibA bc.

— Dumnezeule, spuse Bassam punindu-i mIinile-n cap. Trebuie s-o scoatem imediat pe Nadin de acolo. — Ce vorbeti, cc s-a Intimplat? — Mi-am dat seama cA, dacA Mossadul a aflat despre Nadin Si tie cine este cu adevArat, probabil c-o vor rApi Ca sA ajunga la tatAl ei. Trebuie s-o scoatem de acolo. Bassam se repezi la usA. — Nu. Natan Ii tAie calea. N-o sA te lase sA te apropii de ea. DeocamdatA flu putem face nimic. Trebuie sA-i pAcAlim pe oamenii Mossadului de afarA i apoi sA ne ocupAm de terori ti. Aitfel, ea va fi moartA Inainte ca noi sA ajungem la ea. — Dcci... sA stAm cu brat,ele Iflcruciate?

270 + Victor Ostrovsky

— Nu. Trebuie s päcIim Mossadul. — i cum o s faci asta? — Oferindu-le o prAjiturA mai mare. 0 sA telefonezi Ia ambasada Israelului... ai aflat de la Gamil cc cod folosea

pentru stabilirea contactului? — Da. A spus CA folosea numele Isa i CA trebula sA-1 cearA pe David. Bassarn se ultA la Natan. SunA corect? — Da, dar flu putem fi siguri pinA flu IncercAm. Crezi CA poi sA-l imit,i pe Gamil? — Asta flu e greu, spuse Bassam zimbind. A mai spus CA urma sA se IntlineascA cu unul dintre efi In cursul dupA-amiezii de azi.

— Ti-a spus cu cine? — A spus cA toi se numesc David, dar cA acesta dorea sA se IntIlneascA cu ci fArA ca ceilalt,i sA tie. A mai spus cA tipul dAdea ordine i era probabil efu1. Mi-a dat i locul i ora

IntIlnirii. Incerca sA mA convingA cA mi-ar putea fi util. — Uite ce-o sA facem. Suni la ambasadA cIteva minute

Inaintea orei fixate pentru Intilnirea cu acest David. Fobse te un telefon public i dA-le codul. It,i vor face legAtura cu securitatea, iar tu Ic spui CA flu ai prea mult timp la dispozit,ie. Pleci din t,arA pentru CA lucrurile se precipitA prea tare, dar CA te vei Intoarce sA id banii i-i vei contacta. — Carebani?

— Sigur i s-au promis bani i sigur CA flu i s-a dat Intreaga sumA, aa cA putem miza pe faptul cA i se datoreazA bani. Apoi Ic spui CA Abu Nabil urmeazA sA soseascA Intr-o zi sau douA. Astfel, flu se vor apropia de Nadin. Nu vor risca sA piardA ansa de a pune mIna pe tatAl ci. Bassam IncuviinA, mult,umit de plan. Natan continuA:

— Spune-le CA ai impresia CA te urmArete cineva i Inchide. Du-te Ia intilnirea fixatA de Gamil i IncearcA sA pui mIna pe tipul cu care urma sA se IntIlneascA. — i cum o sA tiu care e? Natan Inchise ochii. Incerca sA se concentreze. Bassam

ateptA In tAccre. Apoi Natan spuse:

LEUL DIN IUDEEA • 271

— OK, uite cum faci. Pune-1 pe unul din oamenii tAi sA sune la restaurant dupA ce ajungi acolo, hal sA zicem Ia cinci minute dupA ora fixatA pentru IntIlnire, ca sA te asiguri cA tipul e acolo. Cel care telefoneazA 11 va cere pe David. Tipul nu se va duce probabil la telefon, dar se va scula i va pleca. DupA cc pui mina pe el, controleazA-i actele. Sigur va avea documente diplomatice israeliene. — icesAfaccueI? — Adu-l aici, dacA poii, dar nu-l omorl. i aranjeazA ca cineva sA arunce-n Sena cadavrul jul Gamil.

— Am i plecat. Tu cc faci intre timp ? IntrebA Bassam. — Pot,i sA mA suni aid, dar am posibilitatea sA primesc mesajul tAu oriunde mA aflu. Bassam IncuviintA.

— MA Intorc imcdiat cu cineva care sA-l ia pe prietenul tAu din cadA.

— FA-mi o favoare, Ii spuse Natan, vreau foarte mult sA stau de vorbA cu tipul pe care-I vei aduce aici. Te rog IncearcA sA-1 ii In viat,A pinA mA intorc. Bassam IncuviinA i dispAru. Natan flu avusese timp sA-i explice de ce-I voia pe tipul din amabasadA i nici n-avea motiv s-o facA pentru moment. Natan tia cA oricine ar fi fost, avea un motiv anume sA pAstreze secretul. Aranjarca unei Intliniri particulare In afara ambasadei era Impotriva regulamentului, prin urmare Natan putca ghici cc aitceva le mal ascunsese tipul colegilor sAl din Mossad. Trebuia sA afle i cc tiau cei1a1i si cc ii se ascunsese, pentru a putea face o evaluare corectA a situaiei. Cu toate cA flu-i plAceau rApirile, Natan nu avea altA solut,ie pentru a cItiga avansul de care avea nevoie.

35 TEL AVW 3 OCTOMBRIE ORA 9:00

Oren, secretarul lul Avraham, 11 pofti pe Mousa in birou i mnchise ua 1r zgomot In urma lui. Oren adopta intotdeauna o atitudine servila faA de Mousa. Acum se aez la capàtul mesei lungi i-i concentrA atenia asupra unor hirtii.

— Kid este la Paris i n-am idee cc pune la cale, spuse Mousa intrInd direct in subject.

— De unde tii unde este? Ultima oarA cInd am vorbit IncA ii cAutai.

— Amos a interogat un agent care s-a autoreactivat ieri Ia centrul din Paris i tipul i-a spus cA lucreazA pentru cineva care 1-a contactat la Beirut. — Si?

— and Amos a rAmas singur cu tipul, i-a arAtat o fotografie a lui Natan. Agentul 1-a identificat. — Si cc dracu a cAutat Kid la Beirut?

— Cum am spus, n-am idee cc dracu pune la cale. Tot cc tiu este cA trebuie oprit. — Atunci oprete-l. Ce atept,i? — Parisul este un ora mare, dar echipa trebuie sA fi ajuns deja, aa cA o sA vedem cc se intImplA. — Tine-ma la curent. Crezi cA ci e trAdAtorul?

LEUL DIN IUDEEA • 273

— Este ccl mai bun candidat pentru postul sta. — Chiar dacA flu e ci, spuse Avraham, putem sA-l gAsim pe trAdAtor dupA cc trece furtuna. Dar ccl put,in o sä dam impresia cA ne-am fAcut curat,enie In casA. Ce aitceva mai ai? — Agentul a mai spus cA Natan lucreazA cu o femeie din echipa teroristA i cA este fata Iui Abu Nabil. — Fata lui Abu Nabil 7 Avraham sAri In picioare, furios. Vrei sA-mi spui cA ea face parte din echipA, iar noi n-am tiut? Ce dracu e cu voi 7 OmorIi-l pe Kid ! ScApai de nemernicul Ala! i adu-mi fata ! Se uitA fix la Mousa : Nu-i dai seama cA aa putem pune mIna pe taicA-su? — Da, dar putem s-o rApim dupA ce-i fac treaba. Aa rezolvAm toate lucrurile.

— Te joci cu focul, prietene, adu-i aminte. Acum o avem in palmA. Sprijinindu-se cu ambele mImi de masA, se aplecA cAtre Mousa i i-o spuse foarte Incet, dar foarte calm: DacA o pierzi, vei plAti personal pentru asta. GIndete-te la asta, Mousa. Depinde de tine. i, cum am spus, ine-mA la curent. Vreau sA tiu cind l-at,i lichidat pe Kid 7 E clar? PARIS 3 OCTOMBRIE

ORA 11:15

Bassam ajunse puin mai devreme Ia IntIlnirea pe care Gamil trebuia s-o aibA cu israelianui. Faptul cA nu tia cu cinc trebuic sA se intlineascA flu-i era de fobs, nici faptul cA flu era Gamil. Dar Bassam avea un plan In minte. Intilnirea urma sA aibA bc intr-o cafenea de lingA turnul Eiffel. Bassam ajunsese mai devreme, aa cum ii spusese Natan, i-l pusese pe unul dintre oamenii lui sA dea telefonul. Nu intentionau sA-l rApeascA la ieirea din cafenea. Bassam plAnuise sA-1 urmAreascA i sA-l rApeascA cu prima ocazie care se ivea.

La unsprezece i jumAtate fix, un bArbat intrA In cafenea. Se aezA Intr-un coil,, urmArind strada, dar cIteva minute mai tIrziu dupA cc chelnerul chemA la telefon pe cineva flumit David, se ridicA i plecA fArA sA comande ceva. Bassam i

iCtrrscy

omul lui Ii urmärir pIna Ia hotelul Hilton, unde rämase limp de o org. Qnd apäru din nou in holul hotelulul, flu mal era singur.

Amos sepregAtea sà piece, cci intlinirea cu Edgeworth

luase sfirsit. Ii strinserA mIinile. — Vreau sA-ti mulumesc din nou cA ai venit la Paris, ii spuse Amos. — La dispoziia ta, prietene. Informat,ia PC care mi-ai dat-o despre fata lui Abu Nabil este extrem de utilA. Presupun cA acum eu 0-am rAmas dator, ii rAspunse Edgeworth zImbind.

Cci doi se despAriirA la intrarea hotelului, jar Edgeworth se intoarse Inapoi In hol. Amos mersese cit,iva metri, cInd o maØnA mare, neagrA, cu geamurile fumurii Incetini i se opri in fat,a lui. Un bArbat tinAr, de vreo treizeci de arii, foarte bine ImbrAcat, iei din maina neagrA i era pe punctul de a intra intr-un magazin cInd se Intoarse. Deja celAlalt om a! lui Bassam se apropia, micorInd distant,a dintre el i Amos. and Amos ajunse in dreptul portierei deschise a mainii, bArbatul bine ImbrAcat se ImpiedicA, imbrIncindu-l uor pe Amos spre mainA, iar ccl din spate 11 impinse InAuntru, apoi se urcA i el. Primul inchise portiera, se urcA in faA, iar maina porni imediat in vitezA.

n mainA, Amos se trezi in fata t,evii unei arme de calibru mare, care strAlucea. N-avea de gInd sA se lupte i nici sA vorbeascA.

n scUrt limp, maina intrA Intr-un garaj subteran, de unde Amos fu condus PC scara de servicin In apartamentul Célinei. Bassam ii legA mIinile i picioarele, apoi 11 InfAurA

cu bandA adezivA, lAsInd doar o micA deschizAturA pentru nas. Ii piasA In baie PC podea, asigurIndu-se mai inti CA

vAzuse cadavrul lui Gamil care mai era IncA In cadA.

Bassam ii trimise inapoi cci doi oameni ca sA aibA grijA de Nadin. Urmau sA se reIntoarcA in timpul nopØi, ca sA-1 ia pe Gamil. — Cine tie, le spuse Bassam, poate CA atunci veçi avea douA cadavre de dus.

LEUL DIN IUDEEA + 275

La scurt timp dup plecarea oamenilor lui Bassam, Natan se Intoarse in apartament. Auzind cheia rAsucindu-se In broascA, uriau1 Ii scoase arma. — La dracu, spuse Natan intrInd In camerA. Ce-i asta? Un nou fel de a spune bunA ziua? — Ti-am adus tipul. E in baie. — OK! Mai trAiete? — Sigur. E doar bandajat, In stil libanez. — Eti sigur cA n-o sA moarA? — Pozitiv. Nu poate nici mAcar sA-i facA rAu. — Atunci hai sA-I vedem, spuse Natan. Ond isi dAdu seama cA cadavrui iui Gamil era IncA acolo,

Natan Ii aruncA o privire neagrA lui Bassam. Dar inainte de a apuca sA spuna ceva, acesta dAdu din cap. — N-am avut fortele necesare sA scap cle cadavru. Am avut nevoie de ci sA-i urmAresc pe ticAlosul Asta. Amos era infA.urat ca o mumie In bandA adezivA argintie. VAzIndu-i, Natan avu o senzaie neplAcutA In tot corpul. — Eti sigur cA Asta e omul ? IntrebA Natan. — Da, Asta e cel pe care-i caut,i. Nedorincl ca Amos sA audA, Bassam se aplecA i opti ceva la urechea lui Natan. — Eti sigur ? intrebA din nou Natan cu o voce furioasA. — i-au strIns miinile, jar ci s-a dus Inapoi, in limp cc prietenul tAu de aici a ieit la plimbare. Apoi a mers U1fl cu maina, cu mine 0 Cu oamenii mci. — Eti sigur de asta? Natan simt,ea o transpiraie rece pe tot corpul. tia CA pusese mIna pe trAdAtor. — E timpul sA-i vedem faa, spuse Natan. Era extrem de anxios, dar i pun de silA, la perspectiva de a descoperi cine este.

— Eti sigur CA flu vrei sA-i omorIm i sA scApAm de ci? — Nu ! sAri Natan. Am nevoie de ci.

Bassam Incepu sA deziipeascA banda de pe fat,a iui Amos. Natan era i mai surprins decIt Amos. DacA Amos credea CA Natan e trAdAtorul, Natan flu se gIndise niciodalA la Amos. Timp de citeva clipe se uitarA unui la celAlalt, fArA sA spunA un cuvInt. Amos vorbi primul.

ictovscy

— Dez1eag-mA, nenorocitule. 0 s-i rup toate oasele, trAdAtor abject ce eti! De cit timp lucrezi pentru scursura asta de Abu Nabil?

Bassam fcu o micare s-1 1oveasc pe Amos in cap, dar Natan 11 opri cu un sernn. — Ce dracu vorbesti? Tu esti nenorocitul de trAdAtor!

Cu toate c-1 avea in faa ochilor, lui Natan tot nu-i venea s cread.

— i bestille astea care rn-au rpit sInt vreo unitate noun a Mossadului, flu? Ce dracu tot vorbeti? Amos era furios. Era obinuit sA fie ascultat i chiar §i acum, tot ipa. Faci o mare greea1A, Natan. 0 sä p1teti foarte scump pentru ce-ai fcut. Presupun c acum o sä ma ornori, aa cum al fAcut cu han Ia Haga. — Ce tot spui acolo? Natan mai desfacu nite banda adeziva de pe corpul lui Amos, läsInd cloar cit sa nu-i poata mica miinile sau picioarele. and Amos terminA sA-i povesteascä ce se Intimplase in ultima vreme, Natan ii dädu seama cä cineva ii fAcuse o Inscenare i toat lumea o acceptase cu mare uurint,A. Acum motivul era clar. cDine se afla in spatele operaiunii Impotriva moderat,ilor palestinieni a vrut ca Mossadul sA se InvirtA In cerc, pentru ca nu era sigur dacA Mossadul va interveni sau Natan se ridica-n picioare i-i aprinse o t,igara. Sc gIndea. Dc pe podea, Amos continuA sA ipe. — DezleagA-mA, nenorocitule; cu tine vorbesc, grAsan chel! Bassam era gata sA-i InchidA gura.

— Nu sine, Amos. tiu cA tu eti trAdAtorul i n-are rost sA negi. De cInd lucrezi pentru ei?

— Ce dracu spui ? Ce-i chestia asta 7 Incerci sA mA acuzi de ceva? Ce, Mousa se ascunde In camera cealaltA? i dacA nu, ce dracu se intImplA aid? — Cu cine te-ai intIlnit la Hilton?

— Cu Edgeworth. E o cunotinA de-a mea din M15. Ii cunosc de ani de zile.

— i cum 1-ai cunoscut pe acest Edgeworth? — Nu te intereseazA.

LEUL DIN IUDEEA • 277

Natan scoase un creion ascuit din buzunar i, aplecIndu-se, puse vIrful In urechea lui Amos, apoi apAsa uor. — Cunoti schema, spuse. Un milimetru Ia fiecare dou secunde de linitc. In trei minute o sä iau notie pe creierul täu. GIndete-te Amos. Ce am eu de pierdut? Acum sintem pe timpul tAu. Natan apAsa pu1in. Amos se hotArI sA vorbeasc.

— CInd cram ofit,er la centrul din Londra, rn-am Intilnit cu Ufl agent Intr-o locuin conspirativA. Pc vremea aceea Ii duceam In 1ocuine conspirative. Amos transpirase, jar vocea

ii tremura. Agentul era recrutat de puin timp, jar eu flu tiam Inc bine procedeul de rutinä. In timp cc vorbeam, a apArut poliia. Credeau cA facem parte din IRA san cam aa ceva. Au vrut sä m aresteze, dar chiar Inainte de a o face, a

apArut Edgeworth, care pe vremea aceea era ofit,erul de legAturA M15 cu po1iia. DacA rn-ar fi arestat atunci, cariera mea s-ar fi sfirit. tii regula. Amos se uitA la Natan, ateptind o confirmare. Ca rAspuns, Natan Impinse i mai mult creionul in urechea lui.

— ContinuA sA vorbeti, ii spuse. — Edgeworth rn-a luat de-o parte i am stat de vorbA. I-am demonstrat cA flu fAceam parte din IRA, ci din Mossad. Mi-a dat drumul i a aranjat ca sA flu se ment,ioneze nicAieri cele intImplate. DupA asta ne-am imprietenit i, pe parcursul anilor, el rn-a ajutat cu diverse informat,ii, iar en 1-am ajutat la rIndul men. Era un fel de legAturA particularA, care a functionat foarte bine.

Natan puse o fotografie In faa lui Amos. — i acesta este Edgeworth? — Da,el.

— tii cind a fost fAcutA fotografia asta? — Dc unde dracu sA stiu ? Dc unde o ai?

— La Damasc, cu mai puin de o lunA In urmA. Tipul a fost ofler Stasi. El este acela la care se referA Foul Play — agentul care a trimis mesajul despre trAdAtor. Jar tu, prietenc, eti trAdAtorul.

ictOrcs1cy

DIndu-i seama cc se intImpiase, Amos Incepu sä rId intr-un fel ciudat, ca o mainA stricatA. Apoi Incepu sA plIngA. Lui Natan ii era milA de ci. Amos era Intr-adevAr

trAdAtorul, dar fArA sA tie. Din cauza asta trecuse testele cu detectorul de minciuni. Era trAdAtorul perfect: ultimul care ar fi aflat acest lucru. Fusese Inelat In mod magistral. Acum era absolut necesar ca Natan sA tie ce-i spusese lui Karl cind se IntliniserA.

— I-am spus tot. Chiar i informaiile noi pe care ic-am obinut de Ia Gamil. — Ce vrei sA spui? Ce informaii de la Gamil? Vocea lui Natan era rece, metalicA.

Amos ii spuse tot: informaiile despre Nadin i faptul cA ci presupunea cA teroritii lucrau pentru Abu Nabil. Asta Insemna cA ccl care coordona activitatea teroritibr,

Karl fArA mndoialA, tia cA Nadin era spioanA. Ii va da seama cA lucra pentru cineva din afara Mossadului, cineva care va impiedica operaiunea teroristA. FArA IndoialA cA Nadin era In pericol, Karl intent,ionInd poate chiar s-o omoare. Singura ci protect,ie pentru moment era reputaia tatAlui ci. and sunA telefonul, Bassam ridicA receptorul.

Dei conversat,ia se purta In arabA, Natan ii auzi pe Bassam repetInd de cIteva on numele Nadinei. Apoi Inchise.

— Imi pare rAu CA am dat acest numAr de telefon, dar trebuia sA aflu cc se intImpla cu Nadin. Se pare c-a fost chematA la o intilnire la hotelul Hilton, de unde 1-am cules pe prietenul nostru de aici. Doi dintre oamenli mci au urmArit-o i au vAzut-o plednd din hotel cu un bArbat a cArui descriere se potrivete cu cea a lui Karl. Unul dintre oamenii mci i-a urmArit pinA la o clAdire, dar flu tie In cc apartament au intrat. N-a vAzut-o pArAsind clAdirea, dar bArbatul care pare a fi Karl a plecat. Mi-a trarismis mesajul CA echipa de la fermA pare sA se pregAteascA pcntru ceva. si-au IncArcat valizele i diverse alte lucruri In maini. — La cc adresA o t,in pe Nadin? strigA ella Bassam. Se dovedi a fi o stradA lAturalnicA care dAdea in Grande Armëe,

LEUL DIN IUDEEA + 279

la mai puin de zece minute de locul In care se aflau. Natan scoase din geantA un mic aparat. — Sper cA poartA broa PC care i-am trimis-o prin Gamil. Asta e singura cale prin care o putem gAsi repede. Se Intoarse spre Bassam: AnunA polit,ia francezA despre terori ti. Trimite-i acolo sA-i opreascA, dacA n-au plecat deja. — Nu pot sA fac asta. N-o sA mA cread niciodatA. Bassam

era furios. tii cum ii trateazA pe arabi. In plus, tiu cine sint. DacA mA duc la ei, n-am sA scap uor! — Pot sA fac eu asta, spuse Amos. Te rog, lasA-mA s-o fac. Avea ochii plini de lacrimi. N-am tiut cA ajut cealaltA parte, doar tii asta. Iubesc Israelul, dar oricum sInt un om mort. Ce-ai de pierdut ? Apoi Incepu sA-i vorbeascA In ebraicA. Nu mA lAsa aia. Mi-am devotat Intreaga viat,A t,Arii mele. tii c-am luptat In toate rAzboaiele. Nu rn-am ferit niciodatA de pericol. Te rog, lasA-mA sA-mi dovedesc buna credinA i, poate, sA mA rAscumpAr. Natan se opri lIngA uA. Omul fusese tras pe sfoarA i acum dorea o ansA sA se rAscumpere. Asta ii dorea i Natan. Mai avea nevoie de cineva pe care francezii sA-1 asculte i sA-1 creadA. i nu era limp de pierdut. Amos era probabil eel mai potrivit pentru treaba asta. — LasA-mA sA-1 omor, spuse Bassam InaintInd cAtre Amos care era IncA legat. — Nu. DezleagA-l, spuse Natan. — Cetotvorbeti? — Am spus dezleagA-1. DA-i adresa echipei teroriste. — Eti nebun, Ii spuse Bassam. — FA-o omule! N-avem toatA ziua! strigA Natan apropiindu-se de Amos de parcA ar fi avut intenia sA-l deziege el. — Foarte bine, dar sine minte ce-si spun, o sA regret,i. Bassam ii deziegA pe Amos, blestemind In arabA tot timpul. Apoi Ii intinse o bucatA de hirtie. Asta e adresa. — N-o sA regrei, ii spuse Amos lui Natan. Apoi i se adresA lui Bassam: E In regulA. tiu unde sint. Nu te Ingrijora, mA descurc eu.

— Qnd ai terminat cu asta, Ii spuse Natan lui Amos, ateaptA-mA sub Arcul de Triumf. Acolo sint o serie de tune-

280•VictorOstrovsky

luri care duc in toate direciile. AteaptA-ma in centru. Mai sint multe de fcut.

— OK. Ne vedem acolo, strigA Amos. Natan Ii luA geanta i iei ImpreunA cu Bassam. — Eti nebun, sä tii, ii spuse Bassam ieind din apartament. Ar fi trebuit sä mA 1ai sA-l omor sau o sA murim toi din cauza mi.

— Tu flu Ine1egi, explicA Natan. Omul a fost tras pe sfoarA. Al incredere in ce-t,i spun. Bassam era sceptic. Ieind din clAdire, merserA spre un Peugeot aib. Natan puse valiza In portbagaj In timp ce Bassam vorbi cu oferu1 In arabA. Omul iei din mainA, 10 puse pe cap o beretA neagrA porni in josul strAzii. Bassam le fAcu semn celor doi aezat,i In spate, apoi se urcA la volan porni. — Despre ce e vorba ? intrebA Natan. — oferul e unul dintre oamenii mel, spuse Bassam. Trebuie sA facA ceva in locul meu.

RAmas singur, Amos Ii dezlipi ultima bucatA de bandA de pe picior injurInci. RidicA receptorul i formA numArul ambasadei Israelului, cu intent,ia de a-I pune pe unul dintre ofieri sA-i anunt,e pe francezi, aa cum ii ceruse Natan. Dar In timp ce telefonul suna, reui sA se calmeze puin i gindurile IncepurA sA i se llmpezeascA. Acesta era sfIritu1 carierei sale in Mossad, sflritu1 visului

sAn de a deveni ef. n plus, ar fi putut foarte bine II inchis ca trAdAtor pentru tot restul vieii. El §tia cA flu era trAdAtor, dar cine 1-ar fi crezut? Natan? Tipul care se inliAitase cu clerbedeii din echipa lui Abu Nabil? Grozav. Natan o sA tie martorul lui. Ce glumA bunA. — Ambasada Israelului, vA pot ajuta cu ceva?

— Daçi-mi interior apte unu. — BunA ziua, rAspunse o voce neutrA dupA douA apeluri. — Negru, unu unu nouA cinci, spuse Amos. — Un minut, vA rog. Tipul de la ambasaclA introduse datele In computer. Apoi se Intoarse la telefon. Cu cine vrei sA vorbesti?

— FA-mi legAtura cu Bufnit,a. Cea din copacul mare.

LEUL DIN IUDEEA • 281

— Imediat. Asteaptä cIteva secunde. — Cine e ? rspunse o voce impacientatA. — Mousa? — Cine-i acolo?

— Amos; cred c am gsit ce caui. — La ce te referi?

— Nu te JUCa cu mine, Mousa. Nu-1 caui pe Natan, micut,ul trAdAtor?

— i dacA-1 caut, de unde aceastA bruscA cooperare?

— Facem parte din aceeai echipA mare, flu-i aa? Ii vrei pe tip sau flu? Pot sA-1 prind cu, dar m-am gIndit CA dacA ai o echipA deja acolo, pot,i sA faci i treaba asta. — Cum al aflat despre asta? — Hal sA spunem cA am o sursA de informat,ii clandestinA, OK? — Unde e Natan acum?

— Nu tiu. Dar peste puin timp o sA fie In tunelul de sub Arcul de Triumf. Echipa ta e Ia Paris? — Asta flu e treaba ta. Cum 1-ai gAsit? — Asta, prietene, flu e treaba ta, spuse Amos zImbind i inchise telefonul.

Totul se va rezolva. Acum Amos nu avea aitceva de fAcut

decIt sA atepte desIurarea evenimentelor. Dar ceva In vocea lui Mousa ii ne1initise. Ei doi nu se int,eleseserA niciodatA i IncercaserA intotdeauna sA scape unul de celAlalt. Din moment ce nu era deloc cazul sA rite, sunA din nou la ambasadA i ceru legAtura cu Amir, la Masada. Amos trecu direct la subiect.

— Qnd oamenui tAi II gAsesc PC Kid, trebuie sA-1 prindA sau sA-1 elimine?

— SA-1 elimine, spuse Amir. Faptul cA Amos II Intrebase era un motiv suficient ca sA-i rAspundA. Amos era unul dintre cei mai puternici oameni din Mossad, deci dacA aflase deja despre asta, Amir n-avea de gInd sA lupte in locul lui Mousa.

n plus, Mousa era acela Care ordonase ca Natan sA fie eliminat. — Bine, jar dacA cineva se hotArAte sA schimbe ordinul i sA-Ivrea viu, mA opun in mod oficial. Trebuie sA fle eliminat.

28

-

— Echipa mea se aflA pe pozit,ii, confirmA Amir. Au primit ordinul acum cIteva secunde, apoi s-a Intrerupt once comunicare, cAci este unul dintre ai notri i s-ar putea pregAti. Acum acest ordin este ireversibil.

Amos zImbi InchizInd telefOnul. Reusise. Avea IncA un

zImbet panoramic pe faä cmnd douA mImi man ii infAcarA capul, una inIndu-1 de frunte i cealaltà trgIndu-1 de bArbie. Ar fi putut chiar auzi piniitul gItului sAu, inainte ca totul s devinA negru.

Omul IAsA sA cadA corpul neInsuflet,it al lui Amos apoi, aranjindu-i bereta neagrA, iei din apartament Ia fel de incet precum intrase.

PAlus

3 OCTOMBRIE ORA 16:00

Natan, Bassam i ceilalt,i ajunserA Ia clAdirea de pe strada Brunel §i parcarA undeva dupA colt,. Un tInAr Inalt, ImbrAcat intr-o cAmaa kaki cu mInecA scurtA i pantaloni negri, se apropie de geamul mainii. VAzlndu-l pe Bassam, Incepu sA vorbeascA. — Un grup de oameni a ieit din clAdire acum cinci minute. Unul din ei 1-a Insoit pe ccl care a adus-o pe Nadin aici. Fund singur, n-am putut pleca, cAd dacA ar fi scos-o din clAdire, i-am II pierdut urma. Aa cA n-am vAzut unde s-au dus. Dar s-au urcat intr-o camionetA.

— Bine lucrat, ii spuse Bassam. Acum ateaptA-ne Ia intrare. E dificil sA pAtrunzi? — Al nevoic de o cheie, dar dacA atept sA iasA cineva, pot intra atunci. RAmaserA In mainA, ateptIndu-l sA intre. — Cum de vorbit,i in englezA ? IntrebA Natan. — Pentru cA flu tie araba. E din New York. i noi avem o diasporA care ne ajutA, cc crezi. Bassam se Intoarse spre oamenii sAi i le spuse ceva in arabA. Unul dintre ei incuviinA i deschise portbagajul, in timp cc Bassam i ceilalt,i se Indreptau spre clAdire. Ce! mai solid din grup scoase o geantA neagrA. i-o aruncA pe umAr

28 orovsky

i-i urmA PC ceilalçi. Omul se apleca Inainte ca sA contrabalanseze greutatea genii, t,inind-o strins cu ambele mImi. Tinärul Ic tinu usa deschisä Si toi se strecurarA InAuntru In linite. — Unde ar putea s fie? B o clAdire al dracului de mare, spuse Natan In oapt, scotind din buzunar un aparat. CIteva beculet,e roii.clipeau In partea Superioar a aparatuIui, jar Natan apàs un buton galben aflat pe o parte, asemAn tor ca eel de Ia o lanternA. Se auzi un bizIit slab.

— Grozav, spuse ci. E In clAdire sau cci puin broa pe care i-am trimis-o este.

Bassam artA spre o uA care ducea Ia o scarA, in spatele liftului.

— Te ateptäm aici. GAsete apartamentul, apoi vino sA ne ici.

Natan incuviintA si o luA inainte PC hol. Dar Isi dAdu curind seama c sursa semnalului flu era la acel etaj. Se reIntoarse la scarA i urcarA cu toii IncA un etaj; dar flu era nici acolo. Timp dc douAzeci de minute, avansarA cIte un etaj. Semnalul devenea din cc In cc mai puternic. — Am gAsit, spuse Natan In sfirit. E a patra uA pe dreapta, dar trebuie sA acionAm repede. Nu e cazul sA batem la uA sau ceva in genul Asta. Trebuie sA intrAm repede, sA punem mIna pe oricine este InAuntru i sA avem grijA sA n-o rAnim pe Nadin. Natan se rugA din suflet ca Nadin sA flu fi pAl,it nimic. JurA cA Ii va omorl pina la unul dacA aa ceva se IntImplase. Spera ca ci s-o considere mai valoroasA vie, deck moartA. Bassam Ii spuse ceva tipului cu geanta. Acesta puse geanta pe jos §i o deschise scoInd la ivealA o panoplie impresionantA de arme. Fiecare primi cIte o armA. Natan luA un pistol Uzi cu amortizor i gloane. Mai mult deck avea nevoic, se gIndi ci sau ccl puin aa spera. Ceiia1i luarA pistoale man Ingramuni. Natan Ic explicA cc sA facA i porni meet spre uA. Se simtea aproape bine Ø-i intrase-n rol. Ceilalt,i Ii ocuparA pozit,iile de ambele pAri ale uii, in timp cc Natan se aezA In ua holului. Qnd totul a fost gata, deschise ua apartamentuiui dintr-o singurA loviturA. Intrind

LEUL DIN IUDEEA • 285

intr-o camera mare, goala, se läsä jos, ca sä flu tIe o t,intA uoarä pentru oricine ar fi tras in el. Ceilalt,i intrarA dupA el i controlarA camera, fiecare cu spatele la perete. Nu era nimeni nicäieri. Natan se temea sà intre Intr-o camerA i sA o gAseascA pe Nadin moartA.

n final, In cel mai IndepArtat co1 al apartamentului, o descoperi. Era legatA de un pat mare, cu gura acoperitA dc 0 bandA adezivA. VAzIndu-l, ochii ei se luminarA. El se apropie de ea, privind In jur In caz cA-i atepta vreo surprizA. Dar totul era in regulA. Natan ii scoase bandajul de pe gurA, mncercind sA nu-i provoace vreo durere. Simea parfumul emanat de pielea ei i tare-i venea sA se apiece i s-o sArute. Dar se abinu, cAci Bassam era lingA el, dezlegindu-i picioarele. De IndatA cc i se eliberA gura, Incepu sA vorbeascA, dei Ia Inceput o fAcu destul de greu. — Tipul cAruia i se spune Karl e cci a cArui fotogralle mi-ai arAtat-o in parc. — tiam, spuse Natan. — L-a sunat pe Halim i i-a spus cA atacul va fi mime. — Mime ? IntrebA Natan. Dar credeam cA e astAzi.

— Aaeste. — Nadin, cc tot spui ? Natan credea cA era incA confuzA. — AscultA-mA, spuse ea vorbind rar. Atacul va fi astAzi, Ii spun imediat de unde tiu. Dar Karl Ic-a spus lui Halim Si

celorlaii membri ai echlpei cA va fi mIme. tnelegi acum? — OK. Ce aitceva ? intrebA Natan.

— I-a spus apoi lui Halim cA o unitate Mossaci va Incerca probabil sA-i distrugA, aa cA trebuie sA fie pregAtii sA se apere dacA e necesar. A spus cA oamenii Mossadului vor veni ImbrAcat,i ca poiiia francezA. Le-a spus de asemenea cA sursa lui de informaie este foarte sigurA i cA ci trebuie sA lupte i apoi sA fugA. Nu trebuie sA fie 1uai prizonieri, deoarece echipa Mossadului are ordin sA-i omoare cu once pre. Natan se aezA lIngA ea pe pat. Ea continuA: — Dar acest Karl are o altA echipA. i-au pornit sA atace

delegat,ii. ti vor ataca in seara asta, dupA lAsarea Intunericului.

286 ictorOstrovsky

Lui Natan flu-i venea sA creadA cc auzea. Karl plAnuise un adevArat comar. — L-am auzit dIndu-le instruct,iunile celorlalt,i, chiar in camera de alAturi, continuA Nadin. Pc mine voiau sA mA inA pentru mai tirziu, ca sA-l §antajeze pe tatAl meu pentru 0 sumA uriaA. Au ascultat benzi In ebraicA i pAreau cA IncearcA sA imite cuvinte care sunau ca nite ordine. Apoi Karl i-a pus sA incerce la rIndul br i au inceput sA ipe unii la alt,ii. Sunau exact ca un grup de soldat,i israelieni. Apoi be-a mai spus cA in timp cc poliia i toi ceilali erau ocupaØ sA-i aranjeze pe ,,nenorociii de arabi” — referindu-se Ia Halim i la oamenii lui —, ei ii vor extermina pe moderai in vila unde sInt cazai. — Ar putea fi o cursA, spuse Natan intrucItva sceptic. Nu pot sA cred c-ar repeta detaliile unui plan Intr-un bc unde sA poatA fi auzit. — Nu uita, el flu tie CA eu Ine1eg germana. Oricum, asta-i tot cc tiu. UrmeazA sA atace La zece in noaptea asta i plAnuiesc un atac spectaculos. — Unde dracu e vila ala, mA Intreb ? Ei bine, n-o sA ne

spunA nimeni. Natan rAmase pe gInduri cIteva clipe. tiu! 0 sA-l pun pe Amos sA-l implice i pe Mousa. El Ii poate opri. La urma urmei, dacA un grup de palestinieni omoarA alt grup e una. Dar e cu totul altceva dacA o face o echipA deghizatA In israelieni.

— Se refereau tot timpul Ia o hartA mare. Ar putea sA fie incA In camera cealaltA. i cc s-a IntImplat cu Felix? — Cine e Felix?

— Tipul pe care 1-a lAsat Karl aid sA mA pAzeascA. N-ai dat de ci clnd ai intrat ? Doar n-a plecat pur i simplu! Tot,i devenirA brusc foarte nelinitii, tiind CA se ascunde Felix pe undeva. CIt despre hartA, nidi urmA de Ca. Locul pArea sA II fost curAat In totalitate. Natan hotArI CA era timpul sA piece. Chiar dacA flu tia IncA unde era cazatA delegat,ia, flu va II o probbemA pentru Amos i Mousa sA afle. Situaia flu era aa de criticA i mai erau cIteva ore pInA Ia atac. Bassam le ordonA oamenior sA se intoarcA la mainA; ci insui ajunsese la jumAtatea camerei man cInd Natan auzi

LEUL DIN IUDEEA • 287

Impucturi1e. Tipul care cra geanta goalA cAzu de IndatA cc deschise ua. Ccl din spatele lui reui s sara Intr-o parte i acum se tIra cu faa In jos, incercmnd sA iasà din camera. Natan ajunse in camera cealalta i-1 vAzu pe Bassam cu faa Ia u, cu spatele la Natan. PArea pe punctul de a infàca ceva. Mitraliera trágea din cealaita parte a holului, iovindu-l pe Bassam In piept i stomac i ImprocInd buci de oase came prin toatA camera. Bassam stAtea in picioare, dar spatele parea sä-i fi explodat in afarA.

Inainte ca Natan sA poatä ochi prin spatele lui Bassam, eel care tragea Ii IndreptA arma asupra tInArului care se tIra

pe podea. In acel moment corpul uria al iui Bassam cazu la pAmInt cu zgomot, punIndu-l pe Natan In fat,a teroristului. Nadin apäru in spatele lui Natan, dar ci o Impinse Inapoi, intIrziind astfel sä tragä. Acum totul parea sä se desfäoare cu Incetinitorul, IntIrzierea lui Natan dIndu-i teroristului

timp sA1i descarce mitraliera In spatele tinäruiui. Natan ridicA arma la umar si trase direct in faa inamicului. Toate gloanele de noua milimetri ti atinserA t,inta, zburlndu-i creierii pe perete i In hol, pnn ua deschisa. Natan trecu peste cadavru i, cu piciorul, deschise ua din faa. Apoi, aplecIndu-se, controlA din nou apartamentul, pentru eventualitatea in care mai erau i ali membri ai echipei lui Karl. Nu mai era nimeni. Dar descoperi echipament video, un transmit,ätor militar i un teanc de documente. Aceasta hisese ascunzAtoarea lui Felix. Probabil cA-i vazuse intrind.

Dar acum ca ci murise, orarul lui Karl s-ar fi putut schimba. Din moment cc se hotarasc sA controleze din cind In cInd

dacA totul e In regulA, neprimind raspuns, s-ar putea sä modifice planul initial. Aitfel, cc motiv ar fi avut sA lase transmi ätorul? Nadin intra in apartament cIteva secunde mai tirziu, insoitA de unul din oamenii liii Bassam care supravieuise atacului.

— Bassam e mort, spuse ea stapinindu-se cu greu sä nu

plIngA. Ii tremura vocea.

288

Vitrovy

-

— Imi pare ru, spuse Natan. N-aveam cum sä tim cc se va IntImpla. Trebuie sA ieim de aici. Ii ddu arma omuiui iui Bassam. Uite, pune asta In geant. Po1iia o sA vinA imediaL Nadin gäsise o hartä ImpAturitA. 0 deschise impreun cu Natan i vzur cA era p1in de semne i trei sàget,i, care mdicau acelai bc. — Aici trebuie sä fie, spuse Natan Impturind-o Ia bc. Hai sä mergem acum. Tocmai porneau maina clnd sosi po1i1ia. Sirenele fàceau un zgomot asurzitor. Natan ii spuse soferului s se mite foarte meet, sA flu

porneascä In vitezA, cum avusese intenia. In timp cc maina rula lent, Natan incerca s descifreze semnele de pe hartä. Nadin era aezatä lingA ci, pe bancheta din spate, jar lacrimile Ii iroiau pe fat,ä pentru Bassam. Se uita In sus, sperlnd sä le opreascA astfel, dar nereuind, le §terse cu batista. — Probabil c aici bocuicte de1egaia, spuse ea arAtInd o mica cruce pe hartä. Vezi, scrie Schiag, care inseamnà intA in germanA. Apoi ar1tA spre un alt semn. i de aici probabil cAvinei.

— E ceva in neregulA, spuse Natan. Punctele din care crezi tu cä yin teroritii sInt prea IndepArtate de intA. UitA-te Ia asta. DacA inta este St-Rémy, asta InseamnA cA echipa vine din trei locuri situate in cealaltA parte a Parisului : Chevenay la vest, Coubron la est i Cordon la sud. Nadin se aplecA sA vadA mai bine harta. — Toate trei au cite un mic aeroport. Uite. Natan se uitA ia hartA.

— Al dreptate, Dumnezeuie! 0 sA aducA asasinii In ultima clipA, pe calea aeruiui. 0prete maina ! Ii spuse oferuliii. Natan repetA ordinul §i maina frInA brusc, in scrInet de cauciucuri. Maina din spate fAcu un viraj brusc spre stinga, trecind pe lIngA ci Ia un milimetru. Qnd Natan cobori, ft gratubat cu Intreg repertoriul de InjurAturi franuzeti de cAtre oferii din jur. i cInd deschise portbagajul ca sA scoatA geanta, IncepurA toi sA ciaxoneze. — Ce faci ? ii IntrebA Nadin alarmatA.

LEUL DIN IUDEEA • 289

— Pune-l sA te duc la aeroportul Orly i ateaptA-mA acolo, ii spuse. E un bc sigur i, dacA flu ajung pinA la miezul nopii sau flu si-am transmis nici un mesaj pInA atunci, pleacA din Du-te oriunde poi... — Dartu...

— Nu pierde timpul. DacA am nevoie de ajutor te chem. Stai lingä ghieul Air France in holul principal. Uite, Ii spuse Intinzindu-i geanta. Al grijA de asia. DacA nu apar, ai suficien i bani sA te duel oriunde. 0 sA yin dupA tine, tii asta. Acum ea vorbea aproape In oaptA: — OK, dar al grijA de tine. Nu vreau sA te pierd i pe tine.

Era atIt de frumoasA, dar ci tia c anseie sA se revadA erau extrem de mid. Probabil cA pinA la miezul nopt,ii va fi mort. Nu putea sA se apiece i sA o sArute, oricit tie mult ii dorea. Se Intoarse 0 plecA. CIteva minute mai tIrziu, dispAruse in labirintul de culoare a! metroului parizian, Ia o intilnire cu soarta.

37 MONTIGNY-LE-BRETONNEUX 3 OCTOMBRIE ORA 17:30

Intr-o clädire micA, Ia capAtul unei alei pietruite, Karl stAtea inconjurat de oamenii lui. AfarA era un elicopter Dufin vopsit in albastru i negru, cu sterna po1iiei franceze. Cu excepia lui Karl, ceilalØ erau imbrAcat,i in uniforme kaki deschis, ca cele folosite de unitAl,ile antiteroriste. Karl inchiriase trei elicoptere cu citeva zile In urmA, jar oamenu lui erau ocupai sA le vopseascA i sA lipeascA insernnele necesare.

— Deci, hai sA mai repetAm, sA fim siguri cA toatA lumea inelege cc are de fAcut, spuse Karl. Hai, spune-ne cc se va intImpla, se adresA el unui tip solid, cu barbA, care arAta ca un luptAtor imbrAcat In uniformA, i amintete-t,i cA flu existA cale inapoi. S-ar putea chiar sA fim nevoii sA devansAm aciunea, cAci flu primesc rAspuns de la Felix. Gigantul de patruzeci i cinci de ani, cu barbA blondA, avea un puternic accent bavarez; era cunoscut In cercurile teroriste sub numele de ,,Sergentul”, cAci luptase o vreme in Congo, ca mercenar.

— in primul rind, spuse ci t,inindu-i miinile la spate, ateptArn sA vedem ce se intImplA cu teroritii de la fermA. Polit,ia va sosi acolo curind i, din moment cc ei cred cA po1i itii sInt adevAraii dumani, va avea bc o micA incAierare.

LEUL DIN IUDEEA • 291

Mijloacele mass-media au fost informate, dcci lupta va fi urmAritA de toat lumea. Se va presupune cA grupul terorist a venit sä atace de1egaia israelianA. tim de la una din sursele noastre din poli1ia francez — un vechi prieten din Legiune — cA In eventualitatea unei urgene, de1egaia palestinianA va fi mutat cu ajutorul elicopterelor Intr-o altA 1ocuint,, pentru once eventualitate. Astfel, sIntem siguri cA ci flu vor fi prea pregAtii. Elicopterele vor veni din trei locuri diferite. CIte unul sau douA din fiecare,

suficiente pentru a se putea Imbarca Intreaga delegaie. Noi avem IncA douA locuni ca acesta, amplasate, cum bine tii, Intre bazele elicopterelor i intA. Cind se primete ordinul de schimbare a locuinelor palestinienilor, nol vom Ii gata Cu elicopterele noastre. and elicopterele franuzeti vor trece pe deasupra noastrA... i spunInd asta trase pinza care acoperea ocutie cu rachete sovietice... Ic vom dobori. Nu pot scApa. Nu uitat,i cA ei nu-Ø von lua mAsuri de protect,ie. CAci cine ar avea curajul sA doboare un elicopter al polit,iei, lingA Paris ? Ar trebui sA fie total nebuni. Tot,i nIserA In hohote. Cu toate cA cci de fat,A erau luptAtoni vechi, erau extrem de nervosi.

Bavarezul continuA:

— Avem i frecvent,a pe care vor transmite elicopterele de salvare, dcci ii vom putea asculta. DupA ce le distrugem, elicopterele noastre se vor ridica In aer, continuind drumul in locul br. Vom relua legAtura radio cu centrul polit,iei, ca i cum flu s-ar fi intImplat nimic. Vom intra pe frecvena ion cu cItva timp Inainte. Nu vom avea nevoie de sistemul de transmisie pe care-i fobosesc toate avioanele i elicopterele pentnu a se identifica, cAci flu atenizAm pe un aeroport.

— E posibil ca sA flu porneascA elicoptere din toate bazele sau sA porneascA mai multe. Pentru fbi flu are nicio impontant,a. Chiar dacA exploziile von II observate de la soi, pinA clnd von fi naportate autoritAt,ilon, noi ne vom fi terminat deja treaba. Karl se adresA unui tip aezat Intr-un §eziOng. — ContinuA tu dc aici.

ictrOstrslcy

Tipul, cunoscut sub numele de Topo sau ,,oarece1e”, era un membru marcant al Brigzilor Roii. Venise aici Ia solicitarea lui Karl, care-i ajutase In trecut, In diverse ocazil, cum a fost rpirea i asasinarea Iui Aldo Moro. — Ei bine, spuse el frA sà se deranjeze sä se ridice-n picioare, odat ajuni in aer i controlind frecveneie, ne vom apropia de t,int din trei direct,ii diferite i ne vom pregAti sä coborim elicopterele iingä cldirea principalA. Vom ordona forelor de securitate aflate In zonA s pzeascä elicopterele, fAclndu-i s päräseasca clAdirea, apoi vom intra i-i vom omorl. LAsind elicopterele sA meargA ca sA ne putem replia i pleca repede, vom intra In vilA i vom ucide pe toatA lumea dinäuntru, cu exceMia citorva gardieni pe care-i vom ràni doar, dup ce ne asigurAm cà ne-au auzit vorbind ebraica. Putem face once InAuntru, cci zgomotul elicopterelor va acoperi totul.

— Excelent, spuse Karl. Apoi, cind vom iei din raza br vizual, vom zbura la altitudine joas, vom scApa de elicoptere la punctele stabilite, apoi vom pieca fiecare pe cont propriu. Ne reIntlinim la Damasc In treizeci i ase de ore. Noroc i vInätoare plcutA! Karl era mulumit cä totul era stabilit cu precizie. Da, tia c-o sA reueascA. Simea deja mirosul sIngelui, pe care-i iubea atit de mult.

STATIA DE METROU CHARLES

DE GAULLE — ETOILE 3 OCTOMBRIE ORA 17:30

Metroul era eel mai rapid mod de a ajunge la Arcul de Triumf. CrezInd c5 de data asta Amos era de partea lui i avind la el planurile lui Karl, Natan se simea In sigu ran1A. Qnd se opri trenul i se deschiserA uile, Natan Incepu sä alerge. Locul era aglomerat, dar reui sA iasä repede In stradA. Se afla chiar lingA Arc care era, ca de obicei, mnconjurat de un uvoi nesfIrit de maini care claxonau. Natan provocA el insui nite claxoane cInd se avintA printre maini, alergind printre ele ca un toreador Intr-o arenA plinA de tauri furio i. NumArul unu 11 vAzu primul. — Nebunul o sA se omoare singur, Ii spuse NumArului nouA, care stAtea In spatele lui pe o motocicletA neagrA, ImbrAcatA in negru. — Se descurcA el, spuse ea sigurA de acest lucru.

StAteau acolo privind petele care se Indrepta direct cAtre plasA. Aceasta — i Incercarea nereuitA de la Amsterdam — era prima datA cind echipa omora un israelian, pe cineva cunoscut. Nu era uor, dei fuseserA asigurai cA era un trAdAtor. Planul era clestul de simplu.

Natan se Indrepta spre intrarea In tunelul de sub Arcul de Triumf cInd särirA pe ci. NumArul unu alocase cinci oameni pentru aceast act,iune, dar se dovedirA mult prea

multi. In mai puin de douä minute puseserA mIna pe el i-1 trsescrA spre marginea strzii. Numru1 noun Si un alt motociclist reuirä sà facA bc unei camioncte negre Renault care incetini, cu ua din spate deschisA.

Ii aruncarA mnAuntru, apoi se urcarä cu toii dupA el. Mi dol fuseserA 1uai de cele douA motociclete, care acum deschideau drumul pentru camionetA. o luarA pe Avenue de la Grande Armëe in direqia Bois de Boulogne. Camioneta flu Incetini decIt atunci cInd intrarA adInc in pAdure, in afara oricArui pericol de a fi urmArit,i de cineva. NumArul unu reuise sA transmitA un mesaj din mers. — Mort. Repet, mort; primise confirmarea de a trece la fapte, apoi Inchise transmiAtoru1. tia cc avea de fAcut. Natan fusese begat i i se pusese un cAlu In gurA. ScuturA furios din cap, incercind sA scape de cirpa murdarA pe care o avea In gurA. NumArul unu Ii scoase cIrpa cu o smuciturA. Natan scuipA, apoi se uitA fix la NumArul unu. — Vrei sA-mi spul cc dracu se-ntimplA? Mi se promisese ajutor sA previn o catastrofA i uite ce-am obinut. Ce dracu e asta ? Vreo glumA proastA?

— Imi pare rAu, prietene, dar se pare cA timpul tAu a trecut. Trebuie sA ne indeplinim ordinele. Nu e nimic personal, int,elegi, flu? — Nu, cum dracu sA ineieg? Qnd deschise ua camionetei, erau tot,i acolo. Natan §tia cA ascubtau doar ordinele pe care le primiserA, dar asta nu-1 ajuta prea mult. — Pot sA spun ceva, Inainte de a trece la aciune? — DA-i drumul, spuse NumArul unu cu un gest de condescendentA.

Nu tiu cc vi s-a spus despre mine, dar in foarte scurt timp vor 11 omorii nite palestinieni moderai care... — Ce dracu e asta ? spuse NumArul patru. Dc cc trebuie sA-1 ascultAm? E un trAdAtor. Hai sA terminAm §1 sA plecAm draculul de aici.

LEUL DIN IUDEEA • 295

— Are dreptate, spuse Numärul doi. Po1iia poate sä aparà-n once clipa. L-am rApit in vAzul tuturor. Hai sA... — Ce se IntImplA aici? IntrebA Numru1 unu. Eu sInt Inc eful acestui grup i am spus cA tipul poate vorbi. Aa cA Iinite, sà-1 ascultàm, jar cine vrea n-are decIt sà se ducä sA se pllmbe. Dar nu-1 mai intrerupe1i. Natan continua.

— Ei vor sä facA pace. Daca v-a spune cA ajutai la distrugerea viitorului nii noastre pe care o iubii atit de mult?

In acest moment, o conspirat,ie... — Ajunge, spuse NumArul unu. Conspirat,ie ai spus?

Am mai auzit asta de multe on. BAie1ii au dreptate. Avem o treabA de fAcut. Imi pare rAu, pnietene, dan n-ai nimerit-o. — Ai spus cA poate sA vorbeascA, 11 Intrerupse NumArul nouA fAcInd un pas Inainte. Noi am venit cu motocicletele i am vAzut cA nu ne urmArete nimeni. Avem tot timpul. LAsat,i-I sA termine cc are de spus. Se fAcu 1inite, jar Natan profitA ca sA vorbeasci — JoacA un joc sAlbatic, folosindu-se de voi ca sA acopere lucruri despre care nimeni flu va afla vreodatA. CIiva din membrii echipei dAdurA din cap a neIncredere. — Ascu1tai-mA, continuA Natan ridicind vocea. Pentru cA vi se dau numere i sIntei tratai ca nite robot,i flu inseamnA cA trebuie sA i devenii roboi. tii cc v-au trimis sA facet,i cu adevArat? Chiar credei cA misiunea voastrA realA este sA mA omorIi pe mine? ZImbi batjocoritor. Ceea cc ai fost voi tnimii sA facei este sA omorIi once ansA de pace, da. NumArul unu se Intoarse spre Natan. — Ce dracu spui? Ai mai vIndut o datA i acum Incerci sA ne vinzi nouA rahatul Asta cu Ziua de Apol. Eu flu te cred. — DacA sInt trAdAtor, atunci de cc crezi cA nimeni nu

vrea sA mA aducA Inapoi? Ar putea sA mA trimitA In fat,a Curt,ii Maria1e i sA mA Impute. Voi m-at,i putea duce viu In Israel dan flu, tot,i mA von mont. Nu v-at,i Intrebat de cc? Nu vA daii seama cc se intImplA? Ai urmArit teroritii. Dc cc nu i-a oprit nimeni ? Dc cc sInt IncA liberi? Gindii-vA, pentru numele lui Dumnezeu, gIndii-vA.

Nimeni flu vorbea. StAteau 100 acolo. NumArul trei, care dorise s se termine totul cit mai repede, privea In jur, lovind

cu piciorul In pAmint. Natan avea dreptate. Ii lAsarä s vorbeascA maf departe. — Care e problema? Acum cä m-ai prins, mA putet,i ucide oricind. Dar inainte de a fi numere, at,i fost israelieni: ideaILti, mmdii, cinsti0, devotai. Uitai-vA ce s-a ales de noi! Din sioniti visAtori, ne-am transformat In roboi de luptA. Ne rugAm la monumentele mori1or notri. DivinizAm morii, flu viii, promiindu-ne nouA inine ca Masada sA nu se mai repete vreodatA. i flu ascultAm chemarea pentru pace. Monumentele de marmurA sInt pline, nu mai este nevoie de alte nume pe ele. SIntei folosii de nite oameni cArora flu le

pasA de voi. In mintile br bolnave ti imagineazA 0 t,arA care

se Intinde peste pAmInturi de care nu avem nevoie. Asia vor ei, jar noi le alimentAm nebunia cu singele nostru. — Hai sA zicem cA nu te eliminAm, spuse NumArul unu. Te vom duce totui acasA. — De fapt, opti Natan, flu-mi pasA prea mult de cc se IntImplA cu mine. Tot cc tiu este cA in acest moment echipa condusA de un fost ofler Stasi ii va asasina pe moderaii palestinieni, distrugind singura noastrA speranA de a gAsi 0 SOlut,ie panicA cu vecinii notri arabi. Au i pornit Ia drum, cu binecuvIntarea §efllor notri. Si cine credeti cA va fi acuzat de acest atac? Israelul.

Nu tiu cc vi s-a spus despre mine sau cc motiv vi s-a invocal ca sA mA omorIi. Dar daii-mi voic sA vA spun asta. Natan tia cA acum sosise clipa. On va fi mort in mal put,in de cinci minute on va avea In ajutorul lui cea mai bunA echipa din lume. Avei ocazia sA facet,i intr-adevAr ceva pentru t,ara voastrA. Ajutat,i-mA sA-i opresc. 0 sA flu tot timpul cu voi, aa cA dacA vrei sA mA omorii dupA aceea, 0 vei putea face oricInd.

Natan Ii privi pe rInd. Pc unii ii simt,ea de partea mi, dar avea nevoie de toi. PnimiserA un orclin i, ca sA nu-i execute, ar fi trebuit sA fle tot,i do acord. tia cA fAcuse tot cc putea ca sA-i convingA, jar acum flu-i mai rAminea dccii sA atepte. Simi 0 minA pe umAr. NumArul nouA stAtea lIngA ci. — Numele meu e Tamar i te cred. Majonitatea dintre noi probabil gIndesc ca mine.

LEUL DIN IUDEEA • 297

NumArul trei fAcu cIt,iva pai Inapoi. — NumArul unu, oprete-o! E ridicol! Ce dracu crede cA face?

NumArul unu se Intoarse spre ccl care vorbise: — Numele meu este Eli, i eu 11 cred. Mi s-a pArut mie ceva dubios in toatA operaiunea asta, chiar de la inceput. Hai, cloar tit,i CA am dreptate. Oricum, ce dracu avem de pierdut? DacA minte, n-a cftigat mai mult de cIteva ore. Am Intrerupt comunicarea cu centrul, iar ei cred cA e deja mort. Eu zic sA incercAm. Oricum, flu cred cA am dreptul sA-l omor. Asta e un ordin pe care refuz sA-i Indeplinesc. Nu am autoritatea de a vA obliga sA mA urmaçi. Fiecare hotArAte pentru ci. NumArul cinci se aplecA peste ua camionetei. — Sint de acord. Ar fi mai bine sA-l ducem In Israel ca sA

lIe judecat. De ce insistA sA-1 omoare? Se Intoarse spre Natan : CA veni vorba, numele meu este Elbaz.

Peste puin timp erau tot,i aezai in jurul hArt,ii, plAnuind ultima br operaiune. Chiar i NumArul trei ii se alAturase.

— N-avei dreptate, mormAi ci, dar flu pot fi Impotriva voastrA. Am trecut prin prea multe impreunA. 0 sA stau Cu ochii pe trAdAtor, totui. Natan Ii zImbi cu Int,elegere. Toi tiau CA vor fi trimii in faa Curçii Maqiale pentru refuzul de a executa ordinui de a-i omori, jar procesui va fi secret. Dar Natan avea o soluie pentru aceastA problemA. DacA reueau sA-i elimine pe teroriti, se vor preda p0lit,iei franceze ca echipa israelianA fAcind parte din ,,Operaiunea Leul din Iudeea” care salvase de1egaii. Asta va impiedica Mossadul de a-ii incheia conturilc cu ci In secret se vor Intoarce In Israel ca nite eroi, cAci administraia flu va recunoate niciodatA CA a fost de acord sA gireze asasinarca delegaiei moderat,ilor palestinieni. Cit despre ci insui, lucrurile erau IncA neclare i va trebui sA acçioneze dupA inspira ia de moment.

39 TEL AVIV ORA 20:00

(ORA PARISULUI 21:00) Telefonul de pe biroul lui Avraham Incepu sä sune i cind ridicA receptorul, o voce metalicA ii ceru mai mntli sä-si decline identitatea, apoi Ii transmise mesajul: — Act,iunea din Paris a fost indeplinitä. Echipa s-a dispersat. Monitoarele de televiziune de pe perete prezentau tirile din ase 1Ari europene. Avraham atepta rbdAtor. Probabil cA CNN vor transmite primii. Avraham era aezat in fotoliul de piele, iar Oren, care tocmai intrase, se aezase lIng el. AmIndoi priveau transfigurat,i ecranul unuia din monitoare.

Un ir nesf1rit de maini de po1iie se Indrepta spre o ferm. Cameramanul era obligat sä alerge aplecat, ca sA evite gloanele; zgomotul de arme automate din fundal acoperea vocea emot,ionatä a crainicului. o imagine similarä apäru pe ccl dc-al doilea monitor, apoi pe un altul, apoi la CNN. Toate ret,elele de televiziune Ii IntrerupseserA programele pentru a anuna tirea extraordinarA cA un grup de teroriti palestinieni fusese surprins de po1iie Intr-o micA fermA din afara Parisului, In timp cc se pregAtea s atace delegaia israelianA care urma sA participe Ia o rundA secretä de convorbiri. Comentatorii flu dAdeau

LEUL DIN IUDEEA • 299

prea multe amnunte despre convorbiri, cci flu aveau date precise. Dar toi repetau cA negocierile secrete nu fuseserA suficient de secrete. DacA flu atrAseserä prea multA atent,ie, asta se datora lipsei personalitAt,ilor din ambele delegat,ii. Citeva minute mai tIrziu se auzi o explozie. Fort,ele speciale ale poliçiei franceze atacau casa. Se mai auzirA citeva

explozii, apoi un foc i casa se aprinse ca o tor. Doug siluete in flAcAri ieirA alergind din casA, Inconjurate imediat de po1i1iti. Se mal auzi o serie de cIteva explozii, dupA care nimeni nu mai putu determina cc se petrece. PARIS ORA 21:30 — Auzi ceva 7 IntrebA ccl cu rachetele.

— Ar trebui sA fie deasupra noastrA In zece secunde, strigA Sergentul In micul microfon pe care i-1 ataase la caschetA. Fii gata! Zgomotul la sol era atIt de mare, Incit nu auzirA elicopterul venind. Brusc, apArurA luminile care clipeau.

— Uite-1! strigA Sergentul, arAtInd spre cer. Foc! Foe! Cele douA rachete pornirA aproape simultan, Intr-un nor de fum. Urcau Incet spre cer, cItigInd vitezA, cu cit se apropiau de elicopter. Ca douA degete strAlucitoare se infipserA in luminile care clipeau. Pentru o fraqiune de secundA clispArurA in silueta intunecatA a elicopterului. Brusc, un tunet acoperi zgomotul de la sol i o luminA puternicA, portocalie i albastrA, aprinse cerul pre de cIteva secunde. Apoi o 1inite nefireascA, urmatA de o ploaie de resturi care incendiarA

cimpul de grIu ici-colo. tn cIteva secunde, elicopterul de rezervA era in aer. Ace1ai scenariu se repetA cu exactitate In alte douA locuri din apropierea Parisului. Controlorul de trafic aerian al po1iiei, care avea un canal deschis cu elicopterele de salvare observA cA se IntImplase ceva ciudat. Init,ial, i se pAruse cA numai unul din elicoptere are probleme: douA secunde in care comunicarea fusese intreruptA, apoi restabilitA din nou. Dar ctnd ace1ai lucru se IntImplA cu toate trei, o puse pe seama unei turbuIene. La

300 ictorOstrovsky

urma urmei erau In legaturA, jar totul se desfura conform planului. Citeva minute mai tIrziu, cele trei elicoptere se apropiarä de int. Folosind codurile pe care Karl Ic obinuse de la sursa sa, Ii anunt,ar pe po1iitii care pzeau clãdirea c intenionau s-i preia pe palestinieni. Din moment cc erau ateptat,i, primirA unediat acordul. Cele trei elicoptere se unirA Intr-o singurä format,ie care zburä peste gard la joas altitudine. Karl, In elicopterul din fa, observà o camionet care

Ørea sA se fi izbit de gard, InconjuratA de cIçiva po1iiti. In cIteva secunde trecurA peste pAduricea care acoperea port,iunea dintre gard i clAdirea principalA. Elicopterele se InvirtirA In cerc pinA cInd li se semnalizA cA totul e In regulA i pot ateriza. Asta Insemna pentru Karl cA toi poliitii francezi aflat,i pe teren erau concentrat,i in perimetrul indepArtat de clAdirea principalA. Karl 11 bAtu pe umAr pe pilot, fAcInd un gest cu degetul mare in jos; urmInd primul elicopter, coborIrA i celelalte douA. Cu patruzeci i cinci de minute in urmA, NumArul unu lovise camioneta de gard, dupA colç fai,A de intrarea principalA.

In cIteva secunde toi, cu excepia NumArului ase, sAriserA gardul malt de trei metri folosind camioneta drept platformA. Cind ajunserA tot,i pe partea cealaltA, NumArul §ase se urcA In locul oferului i incepu sA claxoneze. Polit,i

tii Ii fAcurA apariia in cIteva secunde. Din moment ce-i aveau pe §ofer, jar gardul flu ftsese stricat, polit,ia simea CA totul este sub control.

Nesiguri de ceea ce urmau sA intreprindA, Natan i echipa constatarA cu plAcere CA locul nu avea un sistem de securitate

elaborat, ci era pAzit doar de poliØtii care fAceau dé gardA. Palestinienii i cci doi francezi care se aflau in ciAdirca principalA furA surprini la vederea echipci Kidon. Lul Natan i-au trebuit cIteva minute pentru a-i caima, explicmndu-le despre cc era vorba. Francezii furA legat,i fedele, apoi mutati la etajul al doilea, impreunA cu delegaii palestinieni. — Pentru cc facei asta ? intrebA o clelegatA. — Tu n-ai salva un israelian dornic sA facA pace cu tine? o intrebA Natan.

LEUL DIN IUDEEA • 301 Fata ei se IuminL

— Este o cale grea cea pe care at,i ales-o. La fel i a

noastrA. Ii privi PC ceilalØ de1egai care se oprirA la jumAtatea scärilor sA asculte. Date fund circumstant,ele, erau toi foarte calmi. Apoi se Intoarse din nou spre Natan. Este o cale nouA pe care mergem acum, care nu a mai fost folositA pInA acum. Dei e foarte veche, este i foarte nouA In ace1ai

timp. i doresc noroc. — Crede-mA, am foarte multA nevoie. Acum, te rog, sIntem In crizA de timp.

NumArul unu ii aranjA oamenii i-i intinse lui Natan o armA incArcatA.

— Avem nevoie de toate forçele disponibile. — Un singur lucru, ii spuse Natan. Ai raportat c sInt mort?

— Sigur. Doar al auzit.

— DacA lucrurile se vor termina aa cum sper eu, a preferea ca totul sA rAminA aa. NumArul unu zimbi indreptindu-se spre uA. — FArA probleme. Este bine i pentru reputaØa mea,tii. Elicopterele mai intli se invirtirA Ia un metru deasupra pAmintului, jar oamenii coborIrA, fiecare grup aliniindu-se in fat,a intrArii. De indatA ce-i dAdurA seama cA terenul era sigur, elicopterele se aezarA pe pAmint, dar pilot,ii lAsarA motoarele sA meargA, gata de plecare In once clipA. NumArul patru §1 ali doi membri ai echipei Kidon se pregAteau sA captureze piloii, de IndatA cc teroritii intrau in clAdire. Karl stAtea Intre intrarea principalA i cea din dreapta, imposibil de vAzut de altcineva declt de doi lideri ai teroriti1or. Ateptau toçi semnalul sAu sA pAtrundA in clAdire. De la omul sAu din poliia francezA, Karl aflase cA flu erau decIt doi poIit,iti in clAdire, dar cInd flu-i vAzu, Karl simti cA ceva flu era in regulA.

ti fAcu semn Sergentului ridicInd mIna i apoi lovindu-l uor peste cap. Asta Insemna activitatea unui plan de rezervA conform cAruia o singurA echipA intra In clAdire, celelalte douA rAmInlnd de rezervA In eventualitatea unei curse.

30 ictorOstrovsky

Sergentul lovi ua i arunc o grenadA InAuntru. Citeva secunde mal tIrziu o luminA albA orbitoare umplu holul. PresupunInd cA toi cei aflai InAuntru sint orbii pentru moment, Sergentul, urmat de oamenii lui care strigau instruciuni in ebraicA aa cum fusese planificat, dAdurA buzna In clAdire. NumArul unu i echipa lui, aflai sus pe scarA, se dAduserA la o parte cInd fusese aruncatA grenada. Descoperind CA flu e nimeni, Sergentul i oamenii Iui se repezirA In sus pe

scarA. Inainte ca primul dintre ei sA punA mina PC balustradA, NumArul mm i ceilalØ deschiserA focul. Ca nite marionete ale cAror sfori au fost rupte brusc, grupul cAzu la pAmInt lipsit de viaA. Auzind zgomotul gloanelor acoperindu-l pe eel al motoarelor elicopterelor, NumArul unu fugi la intrarea principalA i rAmase Intr-o parte, cu spatele lipit de perete. Natan ajunse In cealaltA parte a uii §1 rAmase acolo. NumArul unu strigA spre Natan: — Nu cred C-au mai rAmas mu1i. — SA iesim ? IntrebA Natan.

— Nu, lasA-i PC oamenii notri sA-i facA treaba. DupA cc terminA cu scursorile alea, o sA ne facA semn. N-are rost sA fim omorIti din cauza nerAbdArii.

DupA cc terminA de vorbit, ii auzirA pe numArul patru strigInd:

— E-n regulA, i-am aranjat pe toi. DupA cc intrase cea dc-a doua echipA, Karl Ii dAdu seama CA ceva flu era In regulA. Era pe punctul de a o Iua Ia goanA spre elicopter, ctnd auzi un baraj de gloane care culcA la pAmInt cea dc-a treia echipA. La Inceput crezu cA e polit,ia francezA care vine dinspre poarta principalA. RAmase ascuns suficient limp sA-i vadA pe cci trei din echipa Kidon alergmnd dinspre elicoptere, apoi observA pilolii cu faa-n jos, atIrnInd fArA viat,A. Tipii incepurA sA strige ceva in ebraicA. Dindu-i seama CA nu-1 observA nimeni, se hotAri sA rAmInA ascuns.

— Acum, spuse NumArul unu, e timpul sA icim, iar tu, prietene e timpul sA dispari. — Mulumesc. DupA tine. — Si cum o sA iei de aici ? NumArul unu era deja In uA.

LEUL DIN IUDEEA • 303

— 0 sä iau unul din elicoptere. Am zburat cu ele cInd eram In marinA. Natan arAtA spre poarta principalA. Se yedeau farurile unui jeep. Cci doi se apropiarA de unul din elicoptere, a cArui elice se InvIrtea zgomotos. Karl ateptA pInA cind cci doi ajunserA la elicopter, apoi o luA Ia goanA dupA ei, trAgInd din mers. Zgomotul elicopterului acoperea sunetul armei i nimeni din echipa Kidon nu-l observase pe Karl. NumArul unu puse mina pe braul lui Natan i alunecA jos. PArea uimit, iar sIngele Ii gliglia din gIt. Citeva clipe mai tIrziu era mort.

Un 1onte intrA In cabina elicopterului, trecind PC lIngA Natan. Ii vAzu pe Karl alergind spre ci 0 urlind ca un nebun, trAgInd tot timpuL Clteva gIoane sparserA geamul elicopterului, jar Natan ii ridicA arma. tia cA in faia lui se afla Karl Reinhart, omul care era ,,mort din punct de vedere oficial”. OmorIndu-l, n-ar fi fAcut aitceva decIt sA punA actele in regulA. Natan apAsA PC trAgaci de douA on. Karl cAzu la pAmint, cu partea superioarA a craniului t,AndAri. Jeepul se apropia in vitezA. FArA sA piardA timp, Natan se

sui in elicopter. n cIteva secunde se ridicase-n aer i ieise din curte. tia cA acum echipa se va descurca. CIt despre ci, se grAbea sA se IntilneascA cu Nadin. CompunIndui traseul In minte, ii dAdu seama cA, la bordul elicopterului, cadranele incepuserA sA cadA. Mergea in jos, spre virfurile copacibr: gloant,ele trase de Karl pAtrunseserA in elicopter i-l avariaserA; Karl ar fi putut sA aibA ultimul cuvint. Natn se iupt cu manetele de control, Incercind sA ajungA Intr-un mic lumini, dar unghiul de cAdere al elicopterului era prea ascuit. Natan apAsA din toate puterile. Aproape cA trecuse peste copaci, dar coada elicopterului se agAA mntr-unul se desfAcu In mu de achii de metal. Elicopterul se rupse in trei, zdrobindu-se intr-o grAmadA fumegIndA. Benzina curgea din rezervoarele sparte, acoperind rAmAiele contorsionate. o tufA amortizA cAzAtura lui Natan, cAd fusese aruncat

din elicopter In momentul impactului. Cu toate cA fusese proiectat la mai mult de zece metri de epavA, era In Intregime acoperit cu benzinA. Presupunea cA explozia se va pro-

Vic to r Os! ro vs Ici duce In citeva secunde Si cea mai micA scinteie ii va transforma

Intr-o torA vie. SAri In picioare i alergA in afara tuminisulul. Cci care rAmAseserA din echipa Kidon, ridicarA mtinile-n sus, tnconjurai de po1iia francezA i de cele douA elicoptere rAmase pe bc. VAzurA elicopterul iui Natan cAzind, iar peste citeva secunde auzirA explozia care luminA cerul un moment. — Dcci a murit totui, spuse NumArul cinci. Expbozia Ii trintise pe Natan Ia pAmint, dar nimic aitceva. Acum stAtea Intr-un vechi Citroen Deux Chevaux, care4

luase de PC drum. BAtrInul de Ia volan se Indrepta spre un orAei aflat Ia numal citeva minute. Natan flu dorea aitceva decIt sA ajungA Ia un telefon sA o anune pe Nadin. Nu exista cale de intors, dacA dorea sA trAiascA. i, din moment cc era deja ,,mort”, o sA fie mult mai uor sA inceapA 0 viaA nouA. cc ironic, se gtndi ci: moqli flu auviitor, iar ci mi avea trecut.