Subiecte Examen Drept Constituțional 1 [PDF]

Zitiervorschau

Data: 03.02.2021 EXAMEN LA DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE SEMESTRUL I

NUME ȘI PRENUME: STOICA ANDREEA ANUL: I FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT:IF *Notă: Se va completa, de către student, cu informațiile solicitate mai sus SUBIECTELE: * *Notă: Subiectele se vor rezolva începând cu pagina următoare I. II.

Care sunt efectele juridice ale suprematiei constituționale? - 2 pct. a. Descrieți caracteristicile statului unitar – 1 pct. b. Descrieți caracteristicile statului federativ – 1 pct. c. Care sunt criteriile de convergență, pe care trebuie să le îndeplinească statele Uniunii Europene, pentru a putea adera la Zona Euro? – 1 pct. III. SPEȚĂ (total 3 pct.) Ca urmare a excepției de neconstituționalitate invocată de dl. C.I. în dosarul X, Curtea Constituțională a fost sesizată de Judecătoria sectorului 1 cu privire la neconstituționalitatea prevederilor art. 1 din Legea nr. Z de aprobare a OUG nr. Y, prin care se reglementează instituirea, în perioada 1.11.2010-1.04.2011, a unei taxe de trecere a frontierei, ce are drept scop constituirea unor resurse suplimentare pentru protejarea dreptului persoanelor cu handicap sever, de a fi asistate de un însoțitor și a dreptului acestora de a beneficia de tratament medical în străinătate. Suma care trebuie plătită este de 9 Lei/persoană pentru fiecare ieșire din țară. În nota de fundamentare a ordonanței se arată că instituirea acestei taxe a fost necesară, în condițiile unei crize economice care a afectat grav resursele financiare ale statului. Guvernul mai arată că această măsură nu va fi prelungită, având în vedere că, din luna iunie 2011, va putea accesa un împrumut negociat cu Fondul Monetar Internațional. a. Care este tipul de control de constituționalitate, din punctul de vedere al criteriului temporal, efectuat de Curtea Constituțională, în speța prezentată? 0.25 pct. b. Cine poate invoca excepția de neconstituționalitate în speța prezentată? 0.50 pct. c. Cine poate sesiza Curtea Constituțională în cadrul acestui tip de control de constituționalitate? 0,25 pct. d. Care ar putea fi motivele de neconstituționalitate invocate de autorul excepției de neconstituționalitate, în speța prezentată? 0,50 pct. e. Care va fi soluția pronunțată de Curtea Constituțională? Motivați această soluție. 1pct. f. În ce condiții soluția Curții Constituționale ar fi diametral opusă? 0,50 pct. Notă: Se acordă 2 puncte din oficiu, după cum urmează: -1 pct. – pentru prezență la curs și seminar în proporție de minimum 70%; - 1 pct – pentru proiect elaborat în timpul semestrului.

REZOLVARE SUBIECTE:

Subiectul I - Care sunt efectele juridice ale suprematiei constituționale? -

Poziţia superioară în sistemul de drept

-

Durabilitatea

-

Sfera relaţiilor pe care le reglementează la nivel foarte general este mai largă decât a celorlalte ramuri de drept

-

Constituie un izvor de drept direct , în sensul că aplicarea prevederilor sale nu este condiţionată de „ ecranul legii”

-

Concordanţa tuturor actelor normative din toate ramurile de drept cu legea fundamentală

-

Modificarea unei dispoziţii constituţionale atrage după sine schimbarea unor prevederi din alte ramuri de drept, cu care are o corespondenţă

-

Supremaţia constituţiei reclamă stabilirea unor garanţii care să asigure controlul sistematic al constituţionalităţii actelor normative

Subiectul II: a. Descrieți caracteristicile statului unitar Statul unitar se bazează pe un centru de decizie unic, constituit din câte un organ legislativ,executiv și de jurisdicție suprem și o singură ordine juridică. Colectivitățile care îl compun nu dispun de competențe constituționale și nici de competențe legislative. Colectivitățile care compun statul unitar dispun de competențe limitate, de ordin reglementar sau administrativ, care sunt exercitate sub condiția respectării deciziilor organelor de stat centrale. Statul unitar acordă o singură cetațenie. Locuitorii statului unitar democratic pot sa aibă mai mai multe cetățenii ( în cazul in care legile țării permit). Statele unitare pot fi centralizate sau descentralizate. Statul centralizat este acel stat în care toate deciziile emană de la administrațiile statului. Statul centralizat cunoaște două forme de organizare administrativă: concentrarea și deconcentrarea. Statul unitar concentrat este acel stat în care puterea de decizie emană din capitala statului, de la autoritatea centrală, care deține și exercită toate competențele. Atunci cand intervine o problemă în cadrul unei colectivități locale, statul trimite agenți specializați pentru a le soluționa. De cele mai multe or autoritățile locale nu sunt alese, ci sunt numite de puterea centrală.

Deceoncentrarea constă în delegarea pe plan local, către agenții statului, a competenței de a lua decizii în anumite domenii. Aceștia actionează în numele statului și sunt supuși controlului prin subordonare ierarhică. În statele descentralizate organizarea administrativă autorizează transferul unor puter de decizie autorităților locale autonome. Descentralizarea constă în transferul de competențe, ale puterii centrale la alte autorități dotate cu personalitate juridică, care au o autonomie administrativă și financiară. Aceste colectivități rămân sub controlul statului. Autonomia lor constă în faptul că beneficiază de personalitate juridică,sunt administrate de propriile lor organe, cu funcții deliberative și executive. Descentralizarea poate fi de două forme: - descentralizare teritorială- constă în încredințarea către colectivitățile locale,de a lua decizii administrative în anumite domenii. Aceste colectivități descentralizate au următoarele caracteristici: o persoană juridică distinctă de cea a statului, sunt administrate de organe alese cu sufragiu universal, dispun de puterea de decizie în problemele locale, dispu de buget propriu, rămân supuse controlului statului. - descentralizarea funcțională- se referă la colectivitățile publice cu personalitate juridică și sunt insărcitate cu activități de interes general. Ele se administrează singure și de bucura de o anumită autonomie de gestiune. b. Descrieți caracteristicile statului federativ Statele federale dispun de o organizare distinctă de cea a statelor membre. Ele au o putere legislativă, executivă şi juridiscţională proprie. La rândul lor, unităţile federale au propriile lor organe, parlamente, guverne, organizare jurisdicţională. Uneori, unitatea federată dispune în mod simbolic de un drapel. Statele federale şi unităţile federate au o ordine juridică comună şi una proprie. Din această cauză, în unele state federale există o mare diversitate a ordinii de drept, de la un stat membru la altul. Dreptul elaborat de statul federal este prioritar în raport cu dreptul statului federat. Statul federal este subiect de drept internaţional, la fel ca şi un stat unitar. El dispune de suveranitate deplină, îşi asumă drepturi şi obligaţii pe plan economic, monetar, diplomatic militar. Unităţile federate nu dispun de atributul suveranităţii şi nu apar ca subiecte de drept pe plan internaţional, dar îşi păstrează o organizare statală, care reprezintă mai mult decât autonomire administrativă. Relaţiile dintre statul federal şi unităţile federate, precum şi cele dintre acestea din urmă între ele, sunt relaţii de drept intern. Suprapunerea celor două nivele ale statului implică repartizarea competenţelor între statul federal şi statele federate. Statelor federale le este specifică o structură parlamentară bicamerală: uneori, o cameră reprezintă populaţia statului în întregime, iar cealaltă cameră reprezintă statele federate.

c. Care sunt criteriile de convergență, pe care trebuie să le îndeplinească statele Uniunii Europene, pentru a putea adera la Zona Euro? - stabilitatea preţurilor: rata inflaţiei nu poate fi mai mare de 1,5 puncte procentuale peste rata celor trei state membre care înregistrează cele mai bune rezultate. - finanţe publice solide şi sustenabile: ţara nu ar trebui sa facă obiectul procedurii aplicabile deficitelor excesive. - ratele dobânzilor pe termen lung – aceasta nu ar trebui să fie mai mare de două puncte procentuale peste rata celor trei state membre care înregistrează cele mai bune rezultate ăn materie de stabiliate a preţurilor. - stabilitatea cursului de schimb: ţara trebuie să participe la mecanismul cursului de schimb timp de cel puţin doi ani, fără devieri semnificative de la cursul central şi fără o devalorizare a cursului central bilateral al propriei monede în raport cu euro în aceeaşi perioadă.

. Subiectul III: a. Tipul de control de constituționalitate regăsit în speță este controlul posterior. b. Curtea Constituţională poate fi sesizată cu o excepţie de neconstituţionalitate doar de către instanţa de judecată sau de arbitraj comercial în faţa căreia s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate sau direct, de către Avocatul Poporului. c. În această speță Curtea Constituțională poate fi sesizată de către Judecătoria sectorului 1. d. e. f.