Subiecte Barem Fiziologie Rezolvate [PDF]

Zitiervorschau

SUBIECTE FIZIOLOGIE BAREM 1 Definiti notiunea de mediu intern. Mediul intern reprezintă mediul lichidian în care se desfăşoară procesele fizico-chimice şi biologice caracteristice materiei vii. 2

Rolurile apei in organism: • mediu de desfăşurare a proceselor biologice • funcţia structurală – intra in structura tuturor celulelor; • rol biochimic - solvent (sau mediu de dispersie) pentru multe substante; • rol de transport al substantelor nutritive si oxigenului in celule • rol în termoreglare – permite distribuirea caldurii si pierderea ei prin piele, urina, fecale, respiratie. • rol in osmoreglare – participa la menţinerea presiunii osmotice şi coloid-osmotice. favorizeaza absorbtia principiilor alimentare

3 Apa totala-definitie, valori normale Apa totală (AT) reprezintă cantitatea de apa existentă in organism la un moment dat. Reprezinta circa 60-70 % din greutatea corp aprox. 40-42 L - pentru un adult de 70 kg 4 Variatii ale cantitatii de apa in functie de varsta, sex si greutate. Cantitatea de apă scade pe măsură ce creşte cantitatea de grăsime (invers proportionala) Tesutul adipos contine ~ 20 % apa.Muschii contin ~ 70% apa • în funcţie de sex - este mai scăzută la femei faţă de bărbaţi(Barbatii au o cantitate mai mare de masa slaba – muschi, care contin aprox. 72% apă) • vârstă - scade cu înaintarea în vârstă 5 Necesarul de apa pentru un adult de 70 de Kg Un adult de 70 de Kg are nevoie de 2300-2500 ml de apă în 24 h (cu variaţii între 1500-2900 ml şi un minimum de 500 ml) - de obicei cam 1 ml/calorie 6 Cantitatea de apa pierduta zilnic; enumerati caile prin care se pierde apa. Apa pierdută zilnic este în mod normal de 2300-2500 ml; Caile prin care se pierde apa : 1. eliminarea renală ~1400-1800 ml/zi 2. eliminarea prin fecale ~100-200 ml/zi 3. eliminarea pe cale cutanată 4. Eliminare pe cale pulmonară 7

Care sunt compartimentele apei si procentul reprezentat de acestea din greutatea organismului? Compartimentele apei : 1. Compartimentul intracelular ~ 28 I (40% din G corpului; 2. Compartimentul extracelular ~ 14 l la un adult de 70 Kg (20% din G) - compartimentul extravascular. Cuprinde:lichidul: - interstiţial ~ 11 l, 19% din G - limfatic - transcelular (din pleura,pericard) - compartimentul intravascular = plasma 4% din G, 2,8 l si 55% din volumul sng integral

8 Care este ionul dominant al mediului intracelular? Dar al celui extracelular? Mediul intracelular- K -16-20 mg/100 ml

Mediul extracelular- Na -310 -350 mg /100 ml 9 Definiti pH-ul pH = Logaritmul cu sens invers al concentratiei ionilor de H+ pH sanguine = 7,38-7,42 10 Variaţii fiziologice ale pH-ului . - la nou născuţi şi copii este mai alcalin (7,42) – favorizeaza procesele anabolice, deci creşterea este mai acida deoarece predomina procesele catabolice, dar şi prin inrautatirea conditiilor de hematoza pulmonara si de schimb tisular - in timpul digestiei gastrice, pH-ul sanguin este mai alcalin, datorita eliminarii H+ sub forma de HCl - in timpul digestiei intestinale – pH-ul sanguin este usor acid, deoarece se foloseste HCO3 pentru generaral sucului intestinal Ritmul nictemeral: noaptea si dimineata, pH-ul este mai acid, datorita acumularii nocturne de CO2, ca urmare a hipoventilatiei, prin scaderea excitabilitatii centrilor nervosi in somn. Altitudine: pH mai alcalin=alcaloza fiziologică de altitudine. Datorita scăderii pO2 se produce hiperventilaţie şi eliminare de CO2, avand drept consecintă un pH alcalin 11 Definiti mediul acid si alcalin si indicate limitele compatibile cu viata alea pH sanguine. Mediul acid este cel in care, concentratia H+ > concentraţia OH-, iar pH-ul este < 7; Mediul alcalin (bazic) este cel in care, concentraţia OH- > concentraţia H+, iar pH-ul este 714. 12 Ce este un sistem tampon si dati exemplu de un ST care se opune agresiunii acide si alcaline . Un sistem tampon este un cuplu format din: - acid slab + sarea lui cu o bază tare. Exemplu H2CO3/ NaHCO3 – se opune agresiunii acide; Un sistem tampon este un cuplu format din: -bază slabă + sarea ei cu un acid tare – se opune agresiunii bazice. 13 Care sunt cele 3 linii de aparare ale orgaismului impotriva modificarii pH-ului? Cele 3 linii de aparare ale organismului impotriva modificarii pH-ului sunt : sistemele tampon ;sistemul respirator si rinichiul 14 Care sunt cei 3 parametri importanti pentru aprecierea echilibrului acido-bazic si ce valori au? Cei 3 parametri importanti pt aprecierea EAB sunt: -pH standard = 7,38 - 7,42 -Bicarbonat standard = 24 – 28 mEq/l; -paCO2 = 40 mmHg sau 1,25 mEq/l; 15 Care este valoarea pH-ului intr-o acidoza? Care este valoarea pH-ului intr-o alcaloza? - Acidoze pH < 7,38 - Alcaloze pH > 7,42 16 Enumerati functiile sangelui. Functiile singelui:Funcţia respiratorie Funcţia nutritivă transportă proteine, glucide, acizi Funcţia de echilibrare hidrică şi electrolitică

Funcţia de echilibrare acido-bazică realizată prin sistemele tampon plasmatice şi eritrocitare Funcţia de echilibrare fluido-coagulantă 17 Care este culoarea sangelui si de cine este determinata? Cum variaza culoarea sangelui in intoxicatia cu CO, si in anemii? Culoarea singelui este: a sângele arterial este roşu aprins datorită fierului bivalent din molecula de oxihemoglobină b sângele venos este roşu închis datorită hemoglobinei reduse Sângele poate căpăta o culoare: c roşu - aprins în intoxicaţia cu CO d roz - palid în anemii 18 Indicati componentele sangelui. Plasma , elementele figurate ale singelui:eritrocite (hematii)leucocite si trombocite(plachete sangvine) . 19 Ce culoare are plasma in conditii normale si patologice? Plasma are o culoare - gălbuie, datorita pigmenţilor biliari; - este opalescentă (lipide) Modificari ale culorii: în ictere – galben intens în perioada postprandială – lactescentă hemoliză - roz palidă - absenţa pigmenţilor biliari (icter obstructiv) 20 Care este densitatea sangelui integral si a plasmei si de cine depinde? Densitatea: - sânge integral 1,050-1,070 g/cm3 ( bărbaţi 1,057-1,067 g/cm3; femei 1,051-1,061 g/cm3) Depinde de numărul elementelor figurate, în special eritrocite şi de substanţele proteice din plasmă • plasma: 1,024-1,028 g/cm3, cu o medie de 1027 (Este conferită de concentraţia proteinelor plasmatice) 21 Descrieti rezumativ situatiile fiziologice si patologice in care creste densitatea plasmei . Cresteri fiziologice : -la altitudine prin splenocontractie,creste nr. de eritrocite -in efort prin splenocontractie -in deshidratari prin transpiratie Cresteri patologice:-deshidratari(prin diaree,vome,arsuri-se pierde apa) -poliglobulii primare sau secundare -soc in care se produce o concentrare a eritrocitelor ca urmare a cresterii permeabilitatii capilare si trecerii lichidului cirsulant in interstitiu. 22 Care este temperatura sangelui? Temperatura variază în funcţie de organ şi de intensitatea activităţii metabolice: a in mod normal este de 37.0 °C b în ficat 40-41C - fiind cea mai ridicată c la nivelul cavitatii orale este de 36.8±0.7 °C

23 Presiunea osmotica a sângelui: de cine depinde si valoarea normala, redată prin toate sistemele de măsură.

Presiunea osmotică este o măsură indirectă a concentraţiei de apă şi electroliţi dintr-o soluţie, depindede substanţele dizolvate în apă, ea fiind direct proporţională cu numărul particulelor dizolvate intr-un volum de lichid, indiferent de masa, valenţa, volumul sau încărcătura electrică a acestora. Este d.p. şi cu temperatura. Valori normale: 7,6-8,1atm 660kPa 5300mmHg 280-290 mOsm/l

24 Presiunea coloid-osmotica a sângelui: de cine depinde si valoarea normala. Presiunea coloid-osmotica reprezinta o parte din presiunea osmotica si este data de concentratia proteinelor prin sarcinile electrice de pe suprafata lor. Pt plasma25mmHg(3,2kPa) iar pt lichidul interstitial- 15mmHg. 25 Ce este un lichid izoton? Dati exemple? Ce se intampla cu o celula pusa in mediu hipoton? Se socoate o solutie izotona, solutia la care a fost introdusa o celula si la care nu se observa nici o modificare a volumului celulei( nici nu-l mareste si nici nu-l micsoreaza). Exemple de soluţii izotonice: NaCl 0,9%, glucoză 5% . Daca celula este pusa in mediu hipoton, apa va intra in celula pina cind membrane celulara se va rupe si continutul celular ca fi eliminat in solutie. 26 Ce este un lichid hiperton? Dati exemple. Ce se intampla cu o celula pusa in mediu hiperton? O celulă pusă intr-un mediu cu osmolaritate > 280 mOsm/l (de exemplu NaCl 1%) va pierde apă, care va migra, prin osmoză, de la compartimentul cu concentraţie mai mică (interiorul celulei) la compartimentul mai concentrat (soluţia NaCl 1%). Aceasta se deshidratează, volumul scade, membrana “se zbârceşte” - se ratatinează -o astfel de soluţie este hipertonă. Exemple- NaCl 1% 27 Ce este un lichid hipoton? Dati exemple. Ce se intampla cu o celula pusa in mediu hipoton? Dacă o celulă este pusă intr-o soluţie cu o concentraţie mai mică, osmolaritate < 280 mOsm/l (de exemplu NaCl 0,6%), de o parte şi de alta a membranei ia naştere un gradient de apă: exces la exterior, deficit în celulă; apa va intra în celulă şi va dilua mediul intracelular; primind apă, celula se umflă, eventual până când membrana se rupe şi conţinutul celular este eliminat în soluţie. Exemplu- NaCl 0,6% 28 Enumerati 3 situatii in care este perturbata homeostazia hidrica? Cause: Intoxicaţia acută cu apă ;deshidratarea si edemul 29 Ce este edemul? Care sunt cauzele edemelor? Edemul reprezintă acumularea în spaţiile interstiţiale a unor cantităţi mari de lichid interstiţial Cause: 1.Fortele Starling dezechilibrate duc la pierderea permanenta de lichid dinspre volumul sanguine ciculant spre interstitiu, care expansioneaza 2. creşterea presiunii hidrostatice în capilare 3.scăderea presiunii coloid osmotice 4. creşterea permeabilităţii capilare prin alterarea chimică, bacteriană, imunologică a endotelilului capilar (vasculite) 5. blocarea întoarcerii limfatice 30 Volumul sângelui – valori normale şi variaţii în funcţie de sex. Volumul singelui: B – 5 l

F – 4.5-4.8 l 31 Care este concentraţia normală a: ureii, acidului uric si a creatininei în plasmă? Uree: 2,5-10mmol/l; 15-60mg/dl Acid uric: 0,12-0,42mmol/l; 2-7mg/dl Creatinina: la barbati: 70-120umol/l; 0,8-1,4mg/dl la femei: 50-90umol/l; 0,6-1mg/dl 32 Care este concentraţia normală a fibrinogenului si a proteinelor totale în plasmă (exprimată prin toate sistemele de măsurare)? Fibrinogen: 0,25-0,35g/dl; 250-350 mg/dl Proteine totale: 6-8g/ 33 Lipidele plasmatice: valori normale. Lipide totale: 500-700mg/dl Cholesterol: 4-6,5mmol/l(150-250mg/dl) din care esterificat in proportie de 70-75% Trigliceride: 0,8-2,5 mmol/l Barbati: pina la 150mg la 100ml ser Femei: pina la 100mg la 100ml ser 34 Care este valoarea normală a glicemiei ? Glicemie= 4-6mmol/l; 70-110mg/dl 35 Precizati care sunt celulele sangelui , ce rol are fiecare si care este numarul lor . Eritrocite : 4-6 milioane/mm3 , functie de transportor de gaze ( O2 , CO2 ) Leucocite – 4000-9000 /mm3 , poseda capacitatea de recunoastere si distrugere a agentilor patogeni patrunsi in organism, prin mecanisme specifice fiecarui tip de leucocit . Trombocite-150.000-400.000mm3 36 Ce sunt eritrocitele si ce rol au? care este numărul normal? Eritrocitele sunt celule anucleate avand profil,forma unui disc biconcave,cu diamnetrul de 7,2µ-7,5µ care este Adaptată funcţiei de transportor de gaze (CO2, O2).Numarul normal:4,5mil-6mil/mm3 37 Indicati o situatie patologica in care numarul de eritrocite este scazut/crescut. Creşterea numărului peste 6 – 6,5 mil/mm3 = poliglobulie sau policitemie(policitemia Vera> 12 milioane E / mm3) Scăderea sub 3 - 3,5 milioane/mm3 = anemie 38 Ce sunt reticulocitele, valori normale şi în ce situaţii creşte/scade numărul de reticulocite Reticulocitele- precursorii eritrocitari, Celula rosie imatura Numarul: 0,5-1,5 pana la maximum 2% (la 100 eritrocite) sau 5-15/1000 (la 1000 eritrocite). In valoare absolută 20.000-80.000/mm3. Reticulocitoza – cresterea nr. de R. Apare in anemii (posthemoragice, hemolitice, prin deficit de Fe), daca MOH este indemna functional. Reticulocitopenia – scaderea nr. de R – apare in distructii medulare, indiferent de cauza acestora: postchimioterapie, postiradiere, in anemii aplastice, etc. 39 Ce este criza reticulocitara, cand apare si ce semnificatie are? Criza reticulocitară cresterea reactiva a numarului de R dupa: o stimulare specifica(administrare de factori carentiali - Fe, vitamina B12, acid folic, proteine, eritropoietina) sau o stimulare nespecifica(hipoxie, anemie). 40.Valoarea diametrului mediu al eritrocitelor si precizati ce informatii ne da determinarea diametrului eritrocitar .

Aproximativ 7,2 microni . Utilitate practica pentru anemi , ele fiind insotite de modificare diametrului . Ne ofera informatii despre celularitatea sanguina a pacientilor . 40 Hematocritul – ce este si care sunt valorile normale in functie de sex ? Indicati 2 situatii cand Ht scade/creste Hematocrit (Ht)-Volumul elementelor figurate exprimat procentual din volumul total de sânge = volum globular. Valoarea normală: 40 – 45% ± 5%. Scade – anemii , hemoragii , ingestie masiva de apa Cresteri – Transfuzie sange , splenocontractie , altitudine 41 Care este importanta clinica a determinarii hematocritului? Determinarea Ht este cel mai fidel şi cea mai utilizata investigaţie de laborator pentru diagnosticul anemiilor şi al poliglobuliilor. 42 Concentraţia normală de hemoglobină în sânge la adult, functie de sex . Cantitatea de Hb: 12 – 18 g/dl. Barbati: 13.8 – 18 g/dl (138 – 182 g/l, sau 8.5 - 10.6 mmol/L) Femei: 12 - 15 g/dl (121 - 151 g/l, sau 7.5 - 9.3 mmol/L) Femei insarcinate: 11 - 14 g/dl (110 -140 g/l, sau 6.8 - 7.4 mmol/L) 43 Care este importanta clinica a dozarii hemoglobinei? Dozarea Hb este cel mai fidel şi cea mai utilizata investigaţie de laborator pentru diagnosticul anemiilor şi al poliglobuliilor. 44 Care este valoarea normala a VEM si ce semnificatie are scaderea/creşterea acestei valori? VEM = volumul eritrocitar mediu Calcul: (Ht x10) / nr. E = 80 - 94 μ3 sau fentolitri (≈ 87 μ3 ). ● Creşterea peste 94 μ3 - anemii macrocitare; peste 120 μ3 - anemii megalocitare; ● Scăderea sub 80 μ3 - anemii microcitare 45 Care este valoarea normala a HEM si ce semnificatie are scaderea/creşterea acestei valori? HEM = cantitatea de Hb eritrocitară medie Calcul: Hb (g%) x 10 / nr. E = 25 – 32 μμg (pg) ≈ 29 μμg (pg). ● Creşterea peste 32 μμg (pg) – anemii macrocitare (Biermer), unde cantitatea absolută de Hb în E este mai mare, datorită VEM crescut. ● Scăderea sub 25 μμg (pg) – în anemii hipocrome, microcitare, unde cantitatea absolută de Hb este scăzută datorită volumului scăzut şi slabei încărcări cu Hb a microcitelor. 46 Care este valoarea normala a CHEM si ce semnificatie are scaderea/cresterea acestei valori? CHEM = concentraţia de Hb eritrocitară medie din 100 ml de masa eritrocitara Calcul: Hb x 100 / Ht = 32 – 36 g Hb / 100ml masă eritrocitară. ● Scăderea sub 32% presupune o încărcare redusă cu Hb – anemii hipocrome, microcitare ● Creşterea peste 36% nu este posibilă. Creşterea volumului E influenţează şi creşterea Ht, valoarea raportului rămânând constantă. 47 Ce investigatii cerem pentru a diagnostica o anemie? Ht, E 48 In anemii scad urmatoarii parametri eritrocitari : Ht si E 49

Diagnosticul tipului morfologic de anemie se pune prin determinarea/calcularea urmatoarelor constante eritrocitare : VEM, HEM, CHEM

50 Combinaţia hemoglobinei cu oxigenul: cum se numeşte, ce valenta are fierul? Este un compus fiziologic? Oxihemoglobina, fixarea O2 se face prin fierul bivalent din hem si este un compus fiziologic.

51 Combinaţia hemoglobinei cu bioxidul (dioxidul) de carbon (CO 2), cum se numeşte, câte valenţe are fierul. Este un compus fiziologic? CarbaminHb, Fe2+, este compus fiziologic 52 Combinaţia hemoglobinei cu oxidul (monoxidul) de carbon (CO), cum se numeşte, câte valenţe are fierul. Este un compus fiziologic? Carboxihemoglobina (COHb)- valenţa fierului este bivalenta. Nu este un compus fiziologic. 53 Intoxicaţia cu monoxid de carbon – atitudine terapeutică. Tratamentul: scoaterea pacientului din mediul toxic şi administrarea de O2 hiperbar (2-3 atm.), care creşte viteza de disociere a COHb, timpul de înjumătăţire scăzând de la 4 h, la 1h. Oxigenoterapia hiperbară creşte pO2 şi implicit cantitatea de O2 solvit în plasmă, care va suplini parţial absenţa Hb, 54 Cum se numeşte hemoglobina oxidată şi câte valenţe are fierul. Este un compus fiziologic? Methemoglobina , valente Fe+++, este un compus patologic 55 Care este valoarea normală a VSH? Indicati 4 situatii patologice in care VSH este crescuta. Valori normale ale VSH: B: 7-9 mm/h; 10-12mm/2h; F: 8-10 mm/h; 12-16mm/2h; nou - născuţi : 1 - 2 mm/h Stari infectioase acute/cronice(TBC), necroze(infarct miocardic) si distructii tisulare, anemii, boli maligne(tumori). 56 Care este semnificatia clinica a determinarii VSH? VSH este un semnalizator al starii patologice si are semnificatie in contextul clinic, astfel cresterea VSH semnifica acutizarea bolii, iar scaderea sa semnifica regresiunea bolii. 57 Care este valoarea normală a rezistenţei osmotice (minimă şi maximă) a hematiilor?  Rezistenţa osmotică minimă: 0,46 -0,42 g Na Cl %  Rezistenţă osmotică maximă 0,34 - 0,28 g NaCl %. 58 Care este semnificatia clinica a determinarii rezistentei osmotice? Determinarea fragilitatii eritrocitelor. 59 Care este semnificatia unei rezistente osmotice scazute? -anemii hemolitice congenitale(anemia Minkowski-Chouffard) -anemii hemolotice cistigate(hepatita epidemica, intoxicatii cu benzen, stari de acidoza) 61 .Indicati ce se obtine prin degradarea hemoglobinei. – proteine , fier si biliverdina . 62.Indicati care sunt sediile hemolizei fiziologice . Are loc in orice tesut cu intensitati diferite , dar in special in ficat si splina . 63.Numiti pigmentii biliari din sange . Biliverdina (coleglobina ) , bilirubina libera 64 Care grupă de sânge este donator universal, de ce şi în ce condiţii? Grupa 0 I = donator universal - sub 500 de ml. la toate grupele 65 Care grupă de sânge este primitor universal, de ce şi în ce condiţii? AB IV= primitor universal- sub 500 de ml. la toate grupele 66 Care sunt aglutinogenele şi aglutininele din sistemul OAB? Aglutinine- antiA, antiB Aglutinogene- A, B,H

67 Care sunt aglutinogenele şi aglutininele din sistemul Rh. Aglutinogenele- C,D,E,c,d,e Aglutinine-din sistemul Rh sunt intotdeauna imuni cisticati, avind structura de tip IgG si persista toata viata, pot aparea si cei de tip IgM. 68 Anticorpii din sistemul Rh – tip, structura, când apar? ANTICORPII DIN SISTEMUL Rh sunt de tip imun sau de tip natural(numai în cazuri excepţionale - deleţie parţială sau totală). Sunt imunoglobuline G cu GM mica – trec membrana placentara. Persistă toată viaţa. Apar :1. Transfuzie de sânge Rh+ la persoane Rh2. Prin sarcină - când o femeie Rh- naşte un copil Rh+ (copilul moştenind Rh+ de la tată). 69 Grupa sanguină O(I) – de la cine primeşte sange, cui donează şi în ce condiţii? Grupa sanguină O(I) poate dona singe urmatoarelor grupe sanguine - O(I) si - sub 500 de ml. la toate grupele = donator universal. Grupa sanguină O(I) poate primi singe doar de la Grupa sanguină O(I). 70 Grupa sanguină A(II) – de la cine primeşte sange, cui donează şi în ce condiţii? Grupa sanguină A(II) poate primi singe de la - A II - sub 500 de ml. de la 0 I Grupa sanguină A(II) poate dona singe - A II - sub 500 de ml. la AB IV 71 Grupa sanguină B(III) – de la cine primeşte sange, cui donează şi în ce condiţii? Grupa sanguină B(III) poate primi singe de la - B III - sub 500 de ml. de la 0 I Grupa sanguină B(III) poate dona singe - B III - sub 500 de ml. la AB IV 72 Grupa sanguină AB(IV) – de la cine primeşte sange, cui donează şi în ce condiţii? Grupa sanguină AB(IV) poate primi singe – ABIV si - sub 500 de ml. - toate grupele = primitor universal Grupa sanguină AB(IV) poate dona singe- AB IV 73 Legile transfuziei de sânge. ▪ sub 500 ml - să existe compatibilitate între antigenele donatorului şi anticorpii primitorului, deoarece anticorpii donatorului se diluează în proporţie de peste 1/10 în sângele primitorului, ceea ce duce la pierderea antigenităţii acestora. Acestei regului îi corespunde grupa O, care nu are antigene pe membrana hematiei. ▪ peste 500 ml - compatibilitatea trebuie să fie inversă, adică între anticorpii donatorului şi antigenele primitorului, deci sângele transfuzat trebuie să fie izogrup. 74 Ce este proba directa Jeambreau si de ce trebuie executata obligatoriu inaintea oricarei transfuzii? Proba directa Jeambreau este o proba majora de compatibilitate in vitro ce trebuie executata obligatoriu inaintea oricarei transfuzii pentru a exclude un accident posttransfuzional prin incompatibilitate de subgrup. 75 Legile serologice ale lui Landsteiner Legile serologice ale lui Landsteiner: 1.în sângele aceluiaşi individ nu pot coexista antigenul şi anticorpul omolog, adică: A cu antiA (α) B cu anti-B (β) → aglutinare şi hemoliză (Legea excluderii serologice)

2. în sângele aceluiaşi individ pot coexista doar antigenul şi anticorpul compatibil, adica: A cu anti-B (β) B cu anti-A (α).(Legea compatibilitatii serologice) 76 Cand apare incompatibilitatea materno-fetala in sistemul Rh? Incompatibilitatea materno-fetala poate aparea si la prima sarcina, daca mama a fost imunizată: 1. printr-o transfuzie incompatibilă 2. printr-un avort în lună mare (când s-a format placenta). 77 Ce este eritroblastoza fetala si cum poate fi ea prevenita? Eritroblastoză fetală sau boala hemolitică a nou-născutului = incompatibilitate materno – fetala. Profilaxia: mamei Rh- i se va administra ser anti Rh+ in primele 48 – 72 de ore (2-3 zile) dupa nastere. 78 Un subiect de grupă sanguină AB RhD+: de la ce grupe sanguine poate primi sânge din sistemul OAB şi Rh şi în ce cantităţi? Grupa sanguină AB(IV) este primitor universal: poate primi singe de la toate grupele sub 500ml si de la AB(IV) oricit, cu conditia ca toate sa fie Rh(D+). 79. Importanta determinarii sistemului HLA . -stabilirea paternitatii -putere de excludere peste 90 % fata de sistemul 0AB de 7% -in transplant 79 Ce sunt leucocitele si ce rol au? Numarul lor in sange . Leucocitele sunt elemente mobile si circulante care poseda capacitatea de recunoastere si distrugere a agentilor patogeni patrunsi in organism, prin mecanisme specifice fiecarui tip de leucocit. Sunt celule nucleate de diverse marimi cu sau fara granulatii in citoplasma reprezentind un amestec heterogen a 3 serii:granulocitara, monocitara si limfocitara. Nr. Leucocite – 4000-9000/mm3 80 Numărul total de leucocite în funcţie de vârstă. Indicati 4 situatii patologice in care exista leucocitoza. Valori normale: Adult: 4000-9000/mm3 Nou-nascut:12000-20000/mm3 Sugar: 8000-12000/mm3 Situatii patologice in care exista leucocitoza: - infectii bacteriene (strepto,stafilococice), virale, fungice - hemoragii sau hemolize acute - arsuri, necroze sau rupturi tisulare - infarct miocardic sau pulmonar - boli maligne hematologice sau nehematologice: leucemii,policitemia vera, 81 Care este procentul normal şi numărul absolut al neutrofilelor în formula leucocit ? Indicati 3 situatii patologice in care exista neutrofilie. Granulocite neutrofile: - nesegmentate 1-4%; 100-240/mm3 -segmentate 62-68%; 3720-4000/mm3 - inflamaţii acute (artrite, vasculite, boli colagen); - tumori maligne - boli de sânge – leucemia granulocitară cronică (LGC), policitemia vera (PV); - hemoragie acută; - hemoliză acută, inclusiv posttransfuzională

▪ ▪ ▪ ▪ ▪

82 Care este procentul normal şi numărul absolut al eozinofilelor în formula leucocit.? Indicati 3 situatii patologice in care exista eozinofilie Granulocite eozinofile - 1-3%;100-180/mm3 boli dermatologice: psoriazis, eczeme, dermatoze alergice; afecţiuni ale organelor hematopoetice (leucemia cu eozinofile); tumori metastazate sau necrozante; artrite reumatoide după iradiere

83 Care este procentul normal şi numărul absolut al bazofilelor în formula leucocitară? Granulocitele bazofile: 0-1%; 30-60/mm3 -leucemia granulocitara cronica -colite ulceroase -artrita reumatoida 84

Care este procentul normal şi numărul absolut al limfocitelor în formula leucocitară? Indicati 3 situatii patologice in care exista limfocitoza Limfocite: 20-30%; 12000-2000/mm3 a infecţii virale (tuse convulsivă, mononucleoza infecţioasă) b alte boli infecţioase acute (rujeolă, varicelă, hepatită) sau cronice (TBC, sifilis); c neoplazii d Leucemii si limfoame - în leucemia limfatică cronică (LLC) se ating cifrele maxime ale limfocitozei 85 Care este procentul normal şi numărul absolut al monocitelor în formula leucocitară? Indicaţi 3 situaţii patologice în care există monocitoză Monocite: 4-8%; 240-480/mm3 1.asociate infecţiilor bacteriene: tuberculoză, febră tifoidă, tifos exantematic, sifilis, boli pulmonare, infestări cu protozoare; 2.boli neoplazice hematologice (leucemiile monocitare şi mielo-monocitare, limfoame maligne, mielom multiplu); 3.boli neoplazice nehematologice (neoplasm de ovar, sân, tract gastro-intestinal); 4.în unele reacţii medicamentoase . 86 Ce sunt trombocitele, ce rol au si care este numărul normal? Trombocitele sunt fragmente anucleate de citoplasma megacariocitara cu diametrul de 2-4 microni si o durata de viata de 10zile. Sunt dotate cu un echipament enzimatic bogat si cu un aparat mitocondrial activ care le confera calitatea de a fi nu numai transportori ai unor substante –amine vasoactive, factori plasmatici, dar si elemtelor celulare active metabolic capabile de sinteza-prostaglandine. Plachetele activate au proprietati procoagulatoare.Valori normale- 150000-400000/mm3 87 Definiti hemostaza. Hemostaza- este un mecanism protector, de aparare impotriva hemoragiilor spontane sau induse, realizata cu participarea peretelui vascular si a unor factori plasmatici, plachetari, tisulari, care formeaza la nivelul leziunii vasculare un cheag rosu ce opreste hemoragia, procesul fiind urmat de refacerea peretelui vascular, de repermeabilizarea vasului si reluarea fluxului circulator. 88 Ce este fibrinoliza? Fibrinoliza- reprezinta un proces antitrombotic esential care consta in scindarea enzimatica a fibrinei , cu formarea unor fragmente care nu mai pot constitui o retea coerenta de fibrina. 89.Ce este trombina ? Principalul agent de coagulare a sangelui ,implicat deasemenea in procesul de formare a unor noi vase de sange

90.Etapele hemostazei si ce rezulta din fiecare etapa. -timpul vasculo-plachetar=> dopul alb plachetar -coagularea => fibrina -retractia chiagului=> -fibrinoliza=>fragmente si produsi de degradare a fibrinei . 91 Enumerati factorii coagularii . FI – fibrinogen , FII- protrombina , Factorul tisular ,Calciul , FV- proaccelerina , FVI , FVIIproconvertina ,FVIII- antihemofilic A , FIX-antihemifilic B sau Christmas , FX ,FXI , FXII – Hageman , FXIII – stabilizator al fibrinei , Prekalikreina , HMWK , FvW . 92 Care este valoarea normală a timpului de sângerare? Care este valoarea normală a timpului de coagulare? TS=2-4 minute TH- 60-150sec 93 Valoarea normală a procentual si ca INR? TQ-12-16sec; 80-100%

timpului

de

protrombină

(Quick)

in

secunde,

94

Valoarea normală a INR şi valoarea la cei ce urmează tratament cu Dicumarine INR-raportul intre TPQ si o medie stabilita statistic Valoarea normala este in jur de 1, iar la cei ce urmeaza tratament cu anticoagulante INR trebuie mentinut intre 2-3. Dicumarinul reprezinta un anticoagulant sintetic.Dicumarine= Antivitamina K 95 Care este unitatea morfo-funcţională şi genetică a sistemului nervos ? Neuronul 96 Care sunt functiile majore ale sistemului nervos? Sistemul nervos are 3 functii principale: -functia senzitiva -functia motorie -functia de integrare:memoria si procesele gindirii 97 Care este rolul major al sistemului nervos somatic? Asigura relatia organismului cu mediul inconjurator:sensibilitatea-senzitivo-senzoriala, activitatea motorie somatica 98 Care este rolul major al sistemului nervos vegetativ? Asigura inervatia simpatica si parasimpatica a viscerelor din organism. 99 Definiti neurogeneza. Neurogeneza (nasterea neuronilor) este procesul prin care neuronii sunt generati. 100 Enumerati legile conducerii nervoase. 1. Legea integritatii fiziologice a fibrei nervoase 2. Legea conducerii izolate 3. Legea conducerii bilaterale 4.Legea conducerii nedecrementiale 5.Legea multiplicarii impulsului nervos la nivelul terminatiilor axonale 6.Legea totul sau nimic 101 Care sunt tracturile extrapiramidale şi ce tip de motilitate controlează? a) tractul nigro-spinal b) tractul olivo-spinal

c) tractul vestibulo-spinal d tractul piramidal direct e) tractul reticulo-spinal 102 Prin care tracturi se transmite sensibilitatea proprioceptivă conştientă şi inconştientă? -sensibilitatea proprioceptiva constienta: tracturi spino-bulbare Goll Burdach -sensibilitatea proprioceptiva inconstienta: tracturi spino-cerebelose Flechsig si Gowers 103 Care sunt tracturile medulare ascendente? -tracturi spino-talamice lateral si anterior -tracturi spino-bulbare Goll Burdach -tracturi spino-cerebeloase Flechsig si Gowers 104 Care sunt căile piramidale şi ce tip de motilitate controlează? -caile cortico-spinale:fasciculul piramidal direct sau corticospinal anterior se incruciseaza in maduva; fasciculul piramidal incrucisat sau corticospinal lateral se incruciseaza in bulb -caile corticobulbare:al 2 neuron este nucleii motori ai nervilor cranieni din trunchi -controleaza motilitatea voluntara 105 Potenţialul de acţiune se produce prin trecerea căror ioni şi în ce sens? Se produce prin intrarea pasiva a ionilor de Na si Ca 106 Potenţialul de repaus se produce (se reface) prin trecerea căror ioni şi în ce sens? Se produce prin iesirea pasiva a ionilor de K 107 Ce este sistemul port hipotalamo-hipofizar şi ce rol are? Sistemul port hipotalamo-hipofizar reprezinta legatura vasculara dintre hipofiza si hipotalamus, care asigură controlul neuro-endocrin al metabolismului creşterii şi reproducerii. 108Ce este tractul hipotalamo–hipofizar şi ce rol are? Reprezinta legatura nervoase dintre hipotalamus si hipofiza posterioara(neurohipofiza), format din axonii nucleilor supraoptici si paraventriculari, ce asigura controlul si reglarea secretiei hipofizare. 109 Reflexele osteotendinoase – denumire, centrii şi rol? -reflexul maseterin(Vs,Vm) contractia muschiului maseterin, inchiderea gurii -reflexul bicipital(C5,C6) flexia antebratului -reflexul tricipital(C6,C7) extensia antebratului -reflexul stilio-radial(C5,C6) flexia antebratului -reflexul cubito-pronator(C7,C8) pronatia antebratului -reflexul rotulian(L1,L4) estensia gambei -reflexul achilian(S1,S2) flexia plantara a piciorului 110 Enumeraţi reflexele bulbare. -reflexele la nivelul tubului digestic:salivator al glandei parotide, gastrosecretor -reflexele care regleaza activitatea cardio-vasculara:cardioinhibitorii, oculocardic -reflexele care regleaza activitatea aparatului respirator: inspiratorii, tuse, expiratorii -prin formatia reticulata, regleaza tonusul muscular 111 -reflexul -reflexul -reflexul -reflexul -reflexul -reflexul

Enumeraţi reflexele pontine. cornean de clipire auditiv, auditiv oculogir masticator lacrimal de supt maseterin

112 Enumeraţi reflexele din mezencefal. -reflexul pupilar fotomotor -reflexul pupilar de acomodare la distanta -reflexul oculocefalogir -reflexe statice, posturale, de redresare -reflexe statokinetice

113 Enumeraţi funcţiile talamusului. Functia de releu Functia de asociatie Functia de sistem reticulat 114 Enumeraţi funcţiile hipotalamusului. Functii vegetative si endocrine in legatura cu comportamentul Reglarea temperaturii Reglarea osmolaritatii lichidelor extracelulare Functie in comportamentul alimentar prin controlul senzatiei de foame si sete Functii in controlul greutatii 115

Enumeraţi funcţiile cerebelului. -Rol major in sincronizarea activitatii motorii in progresia rapida de la o miscare la

alta -Implicat mai ales in miscarile rapide -Participa in coordonarea miscarii -Este centrul de modelare a miscarilor comandate de cortex 116

Enumeraţi funcţiile sistemului limbic. Rol in controlul comportamentului si a invatarii

117Care sunt componentele unei sinapse? Tipuri funcţionale de sinapse. -Regiunea presinaptica -Regiunea postsinaptica -Acestea sunt separate de fanta sinaptica Sinapse electrice=au rezistenta electrica joasa ,viteza de conducere mare , functionare stereotipica, se intilneste numai in anumite structuri nervoase corticale. Sinapse chimice=sunt majoritare au un timp de latenta mare necesita prezenta ionilor de Ca 2+. Dupa actiunea mediatorilor sinapse chimice sunt excitatorii (mediate de glutamat si aspartat) si inhibitorii(mediat de GABA, glicina,alanina,serina).Dupa natura chimica a neurotransmitatorului sunt sinapse chimice dopaminergice ,histaminergice si adrenergice. Dupa localizare cele mai fregvente axo-somatice si axo-dendritice. 118

Ce este actul reflex? Ce este arcul reflex? Este procesul fiziologic de raspuns la un stimul care actioneaza asupra unui anumit cimp receptor si are ca substrat morfologic arcul reflex , costituit din calea aferenta, centru nervos , calea eferenta si efectorii. Arcul reflex este suportul anatomic al actului reflex(calea anatomica pe care se propaga excitatia in axul reflex) 119

Cortexul motor primar, unde este localizat? Rol. Cortexul motor primar MI- aria 4 Bromann.Localizat in lobul frontal - peretele sulcusului central si portiunea adiacenta a girusului precentrala. Contine reprezentarea topografica a muschilor=homunculus motor , unde cel mai bine prezentati sunt muschii miinii si muschii folositi in vorbire.

ROL-executarea miscarilor fine , dicrete ,rapide, precise ale musculaturii scheletice din partea opusa a corpului . Leziunile acestei zone provoaca pareza flasca sau paralaterala a anumitor grupe musculare. 120

Cortexul senzitiv primar, unde este localizat? Rol. Aria primara(SI)-ariile 3,2,1 sau aria Brodmann in lobul parietal ,girusul postcentral sau retrorolandic. Aici sunt receptate impulsurile sensibilitatii generale , care provin din de la piele , muschi, articulatii. Exista o somatotopie foarte precisa –homunculus senzitiv deformat in care cel mai bine sunt reprezentate segmentele cu sensibilitate discriminativa mai importanta – buzele,limba si mina. Protectia corticala se face in cea mai mare parte contralateral. 121 Aria Wernicke: localizare si rol. Care este consecinta distrugerii ariei Wernicke? Aria WERNICKE este cea mai importantã pentru înţelegerea vorbirii , ea este localizata la nivelul portiunii superioare a girusului temporal superior. Consecintele distrugerii arie Wernicke sunt ca persoanele date nu pot comunica, au un deficit de elaborare a vorbirii, dar şi un deficit de înţelegere a acesteia. Aceştia nu pot sã scrie şi sã citeascã, nu au cum sã comunice semenilor lor. 122 Aria Broca: localizare si rol. Care este consecinta distrugerii ariei Broca? Aria Broca localizatã în lobul frontal stâng şi care este rãspunzãtoare de procesul de articulare a cuvintelor, de elaborare a lor şi de înţelegere a constructelor gramaticale.Regiunea în care a fost identificatã aria Broca cuprinde formaţiunile neuronale care alcãtuiesc cortexul motor primar care controleazã mişcãrile implicate în vorbire (emitere şi elaborare). Din aceastã cauzã aria Broca ar conţine memoria segmenţilor de mişcare muscularã, fiecare din aceste secvenţe fiind legatã cu o secvenţã omoloagã auditivã din partea posterioarã a creierului. Consecintele distrugerii ariei Broca sunt ca subiectii dati nu vor putea vorbi fluent, vor avea o scriere foarte slaba si vor prezenta greutati in repetarea cuvintelor si recunoasterea obiectelor. 124.Denumiti unitatea morfo-functionala a rinichiului si indicati componentele ei . Unitatea morfologică şi funcţională a rinichiului este nefronul. Un nefron are două componente: glomerulară( capsula Bowmann) şi tubulară. 125.Enumerati functiile rinichiului . Excreţia (eliminarea) substanţelor nevolatile care sunt în exces, neutilizabile sau nocive Asigură homeostazia apei şi electroliţilor Prin controlul eliminărilor urinare de sare, rinichii reglează volumele lichidelor organismului, mai ales volumul sanguin Contribuie esential la reglarea TA Prin controlul raportului dintre secreţia şi excreţia de H+ şi regenerarea şi recuperarea HCO3-, rinichii deţin un rol important în reglarea echilibrului acido-bazic Funcţie endocrină: secretă o serie de substanţe cu rol de hormoni: eritropoietină, renină, prostaglandine, kinine. Prin eritropoietină contribuie la reglarea eritropoiezei Rol important în metabolismul fosfo-calcic Rinichiul sintetizează glucoza, prin procese de gluconeogeneză din substraturi diverse, dar mai ales din aminoacizi. Această funcţie este maximă în perioadele de inaniţie Rol în fibrinoliză prin sinteza de urokinază, activator al plasminogenului. 126. Definiti aparatul juxtaglomerular si precizati care sunt componentele si functiile acestuia . Aparatul juxtaglomerular este o structură neuro-mioepitelială situată la hilul glomerular între arteriola aferentă şi eferentă. Este alcătuit din mai multe tipuri de celule, cu roluri diferite:  celule granulare mioepiteliale

 celulele macula densa  celule lacisului (între cele 2 tipuri de celule) Acestea joacă un rol important în concentrarea urinii. 127. Descrieti pe scurt vascularizatia rinichiului. Este asigurată de artera renală din care rezultă ramuri interlobare care se extind şi dau artere arcuate; din acestea se desprind arterele interlobulare, din care pornesc arteriolele aferente. Acestea prin confluare formează arteriola eferentă. 128. Indicati in juxtaglomerular.

ce

segment

se

produce

concentrarea

urinii:

In

aparatul

129. Precizati care sunt procesele fundamentale care stau la baza formarii urinii si localizati segmentul renal in care se produc . Formarea urinii se realizeză prin 3 procese fundamentale: filtrarea plasmei la nivelul glomerulului, reabsorbţia şi secreţia unor constituienţi la nivelul sistemului tubular. Filtrarea glomerulara – glomerulul renal 130. Definiti clearance-ul unei substante si care este valoarea Clearance-ului la insulina. Metoda clearance exprimă volumul de plasmă epurat în fiecare minut la nivelul glomerulilor celor doi rinichi. Pentru inulină are valoarea de 125 ml/min. 131. Redati valorile normale pentru debitul (fluxul) sanguin si plasmatic renal . Debitul sanguin renal - între 1000-1300 ml/minut în ambii rinichi. Fluxul plasmatic renal: 650 ml/min 132 . Indicati valoarea presiunii hidrostatice din capilarul glomerular si capsula Bowmann. Presiunea hidrostatică din capsula Bowman are o valoare de 10 -12 mmHg .Presiunea hidrostatică din capilar are valori reduse, 40-45 mmHg . 133. Indicati valoarea presiunii coloid-osmotice din capilarul glomerular si capsula Bowmann . Presiunea coloid-osmotică din capilar are o valoare de 25 mmHg. Presiunea coloidosmotică din capsulă este considerată practic, ca fiind 0. 134.Indicati cantitatea de urina primara(filtrat glomerular) si urina definitiva produsa de rinichi . Urina primara = 125 ml/minut, 7,5 l/h, 180 l/24h, cu 10% mai mică la femeie ; în timp ce volumul urinar final este de 1-1,5 l/zi. 135.Indicati ecuatia pentru fractia de filtrare renala si valorile de referinta . Procentul de plasmă ultrafiltrat din totalul de plasmă care a străbătut rinichiul. La om are valoarea de 20%. C = Cu x Vu / Cp = 125 ml/min 136.Precizati care sunt parametrii fiziologici pentru : culoarea , densitate si pH-ul urinii . Densitate: 1,015-1,022 pH= 4,8-7,4 Culoare: galben-verzui 137. Definiti diureza , precizati valoarea normala si indicati cum se numeste cresterea/scaderea diurezei .

Diureza reprezinta cantitatea de urina care se formeaza renal si se elimina intr-un interval de timp. Valoarea normala este de aproximativ 1 - 1,5 litri de urina / zi. Cresterea diurezei= poliurie, scaderea diurezei= oligurie.