Statia Meteorologica [PDF]

Zitiervorschau

Statia meteorologica Statiile meteorologice reprezinta spatiul special amenajat unde se efectueaza observatiile meteorologice. Observatia meteorologica reprezinta masurarea valorilor numerice ale elementelor meteorologice, a variatiei lor precum si aprecierea caracteristicilor calitative a acestora la statiile meteorologice. Observatiile meteorologice se efectueaza simultan la orele standard sinoptice si dupa timpul local la principalele ore standard. O statie meteorologica, care face parte din reteau nationala sau mondiala, se compune, de regula, din: A.Biroul statiei, in care sunt amplasate barograful si barometrul cu mercur (aparate pentru masurarea presiunii atmosferice) si tot aici se efectueaza o serie de observatii, ca de exemplu: prelucrarea primara a datelor provenite din observatii; descifrarea diagramelor de la inregistratoare si aplicarea, dupa caz, a corectiilor la valorile citite; transcrierea datelor de observatie in registre si tabele meteorologice; verificarea exactitatii datelor inregistrate si prelucrate (aceasta operatie se efectueaza de catre seful statiei); transmiterea codificata a datelor de observatie la Centrul Meteorologic Regional (CRM) la care este arondata statia si ulterior la ANM, Bucuresti. Arhiva statiei meteorologice trebuie sa contina un jurnal al statiei in care se mentioneaza: istoricul statiei cu toate schimbarile survenite pe parcurs (mutari ale statiei, aparate folosite sau inlocuite, modificarea vizibilitatii, a programului de observatii, personalul de lucru, inlocuirea acestuia, observatiile inspectiilor de teren etc.); registre de procese verbale, materiale auxiliare necesare desfasurarii activitatii (instructiuni, tabele psihrometrice, atlase de nori), diagrame ale aparatelor,

registre meteorologice si tabele inregistratoare, publicatii de specialitate etc. B.Platformele meteorologice, suprafata de teren pe langa statia meteorologica pe care sunt instalate majoritatea instrumentelor si aparatelor meteorologice destinate efectuarii observatiilor, este de forma unui patrat cu laturile orientate pe directiile N-S si E-V. Instrumentele din interiorul platformei sunt instalate in ordinea descresterii inaltimii lor, de la nord la sud. Platformele pot fi clasificate in : ♦ Platforme meteorologice standard; ♦ Platforme meteorologice organizate pentru un anumit scop ( de monitorizare a fenomenelor meteorologice si agrometeorologice pentru cercetari genologice, topoclimatice, didactic); ♦ Platforme meteorologice in stationar; ♦ Puncte de observatii. C.Platforma nivometrica pe care se fac determinari asupra grosimii, densitatii si structurii stratului de zapada. D.Statia meteorological automata reprezinta un aparat complex care masoara si transmite automat valoarea unor elemente meteorologice. Asemenea statii se instaleaza de obicei in locuri greu accesibile. Organizarea platformei meteorologice Platforma meteorologica reprezinta elementul de baza al unei statii meteorologice intrucat pe aceasta se efectueaza majoritatea observatiilor meteorologice. Calitatea datelor de observatii

depinde, in primul rand, de locul si modul de intretinere al acesteia, astfel ca se impune cunoasterea si respectarea unor reguli de amplasare. Amplasarea platformei meteorologice Platforma trebuie sa fie reprezentativa, adica situata intr-un spatiu deschis, tipic pentru regiunea in care se gaseste statia meteorologica respectiva. Datele obtinute nu vor fi valabile numai pentru locul in care se fac determinarile, si pentru o suprafata mult mai intinsa de teren, aflata in jurul statiei 

Pentru evitarea influentelor nefavorabile pe care le-ar putea exercita obstacolele joase si izolate (casele mici, pomi izolati etc.) asupra determinarilor instrumentale, platforma se menajeaza la o distanta egala cu de cel putin 10 ori inaltimea acestora.



In cazul obstacolelor mari (paduri, grupuri mari de constructii etc.) platforma trebuie sa se gaseasca la o distanta egala cu de cel putin 20 de ori inaltimea acestora.



La statiile aflate in apropierea unor suprafete mici de apa (rau, lac, mare) platforma trebuie sa se amenajeze la o distanta de cel putin 100 m fata de linia celui mai inalt nivel posibil al apei din bazinul respectiv.

Pentru obtinerea unor rezultate cat mai bune, platformele meteorologice se amenajeaza, de regula, in afara localitatilor, la distante suficient de mari fata de marginile acestora. Ele trebuie sa evite de asemenea apropierea soselelor, cailor ferate, fabricilor, uzinelor etc. deoarece fumul, praful si trepidatiile influenteaza negative functionarea instrumentelor si aparatelor meteorologice, ducand la obtinerea unor valor neconcordante cu realitatea.

Suprafata platformei Trebuie sa fie perfect orizontala, fara denivelari, astfel incat sa se asigure o distributie uniforma pe sol a radiatiei solare si in sol a umiditatii, in regim natural; este inierbata pentru a crea conditii omogene sub raportul insusirilor fizice ale suprafetei acvatice si a incidentei radiatiilor solare. Dimensiunile platformei meteorologice Variaza in functie de volumul determinarilor efectuate: Platforma meteorologica standard este un patrat cu laturile de 26/26 m, orientate pe directiile est-vest si nordsud.  In cazul statiilor meteorologice cu program redus, platforma poate avea forma unui dreptunghi cu latura orientate estves de 16m si latura orientate nord-sud de 20 m.  La statiile cu program radiometric, platforma meteorologica este un dreptunghi cu latura orientata est-vest de 26 m si cu latura orientata nord-sud de 36 m.  In functie de programul de lucru, statiile agrometeorologice sau cele de pe langa observatoare isi amenajeaza platforme de diferite dimensiuni 

De regula, fiecare statie meteorologica dispune de cel putin un hectar de teren (100/100 m) pe care isi organizeaza platforma cu instrumente si aparate destinate masurarii diferitelor caracterisitici ale climei. Instrumentele si aparatele respective se instaleaza astfel incat sa nu exercite influente negative unele asupra altora. Instalarea aparatelor

Aparatele sunt instalate conform unui regulament international, pe mai multe linii paralele de la nord la sud. Fiecare aparat are un loc fix fiind astfel distribuite incat sa se evite umbrirea lor, sa nu influenteze unul indicatiile celuilalt. Aparatele din interiorul platformei sunt amplasate in felul urmator: 

 -

-

Linia 1, din nordul terenului, situata la 4m distanta de plasa de protectie a terenului, este destinata: giruetei cu placa usoara, giruetei cu placa grea si statia automata, chiciurometrului. Giruetele sunt utilizate pentru determinarile asupra caracteristicilor principale (directie si viteza) ale vantului. Chiciurometrul este utilizat pentru determinarea grosimii depunerilor de gheata pe conductorii aerieni. La unele statii meteorologice, pe prima linie a platformei meteorologice este plasata si o statie automata, la inaltimea de 10 m, cu senzori pentru viteza vantului, presiune, umezeala, temperature, masurarea precipitatiilor. Linia 2 este destinata adaposturilor meteorologice: cel din stanga contine aparate cu citire directa si anume: psihometru (alcatuit din termometrul umed, termometrul uscat si morisca aspiratoare); termometrul de maxima si termometrul de minima; higrometrul cu fir de par; cel din dreapta contine aparatele inregistratoare de temperatura (termograful) si umiditate (higrograf) a aerului. Pot fi utilizate termohigrografe sau termohigrobarografe.

Exista mai multe tipuri de adaposturi de instrumente, insa fiecare din acestea este format dintr-o casuta de lemn, de fapt o cutie de forma paralelipipedica vopsita in alb pe exterior si negru in interior, un support si o scara. Casuta are pereti laterali

confectionati din jaluzele de lemn, inclinate la 45o pentru a se umbri un ape alta si deci sa nu permita patrunderea radiatiilor solare in interiorul ei. In acelasi timp printre jaluzele se asigura ventilatia instrumentelor din interior. Unele adaposturi au peretii cu jaluzele duble. Partea inferioara, baza casutei, este formata din plasa de sarma montata pe doua scanduri perpendiculare, iar spatiile ramase libere sunt prevazute cu site metalice, tot in scopul asigurarii ventilatiei. Acoperisul adapostului este dublu, iar partea de deasupra este protejata cu panza de sac vopsita in alb. In interior este vopsit in negru pentru crea un mediu cat mai constant. Adapostul este asezat pe patru picioare la inaltimea standard care permite ca partile receptoare ale aparatelor sa fie situate la 180-200 cm deasupra solului (adapostul este montat pe picioare din lemn de 1,80m inaltime, in acest fel instrumentele pentru temperatura si umiditatea aerului avand partea sensibila la 2m deasupra solului, inaltime la care se recomanda masurarea temperaturii si umezelii aerului). Spre nord este prevazut cu o usa dubla, care se deschide in timpul observatiei, pentru ca observatorul sa poata face citirea aparatelor astfel incat umbra sa nu cad ape aparate, iar razele solare sa nu patrunda in interior. Pe langa instrumentele cu citire directa, pentru elementele meteorologice de baza se folosesc aparate inregistratoare. Acestea au trei parti componente principale: partea sensibila la variatiile elementului inregistrat; sistemul de transmisie si amplificare alcatuit din parghii care amplifica deformatiile partii sensibile si le transmit catre sistemul de inregistrare; sistemul de inregistrare format dintr-un cilindru metallic cu mecanism de ceasornic, acesta efectueaza in mod uniform o rotatie completa in jurul axului sau in 24 de ore sau o saptamana iar pe el se afla infasurata o diagrama; pernita de la capatul sistemului de amplificare traseaza pe diagrama variatia elementului meteorologic inregistrat. Pentru a putea folosi datele de la aparatele inregistratoare este necesara descifrarea diagramelor.



Linia 3 este ocupata de un pluviometru si un pluviograf, aparate cu care se determina cantitatea de apa cazuta intrun interval de timp. Cu ajutorul pluviografului se mai determina: intensitatea medie a ploii; intensitatea maxima a ploii; durata totala a ploii; durata intensitatii maxime; momentul din zi cand a plouat; momentul de inceput si de sfarsit al ploii.



Linia 4 este destinata aparatelor cu care se determina durata de insolatie si cantitatea de radiatie solara: actinometrul, albedometrul, heliograful si catargul pentru anemometru situate la circa 1 m nord de heliograf.



Linia 5 este rezervata pentru aparatele cu care se determina temperatura pe sol si in sol, contuarul de descarcari electrice si evaporimetrul.

Pentru temperatura pe suprafata solului este amenajata o platforma la sol cu latura de 3/2 m, pe care sunt asezate termometrele (ordinar, de minima si de maxima), cu rezervorul pe jumatate ingropat in sol. Alaturat se afla platforma in care sunt amplasate si aparatele pentru determinarea temperaturii solului in adancime si anume: - Termometrele de tip Savinov, din 5 in 5 cm, pana la adancimea de 25 m; - Termometrele cu tragere verticala, sau termometrele extractive care se instaleaza la diverse adancimi: 20, 40, 80, 160, 240 si 320 cm, cu distanta intre ele din 50 in 50 de cm.

Reguli de intretinere a platformei meteorologice 

Iarba trebuie cosita ori de cate ori este nevoie;

 



  



Accesul la instrumente se face numai pe latura dinspre nord, pe alei special amenajate; In interiorul ei, platforma la sol, lipsita de vegetatie, trebuie in permanenta grapata, mai ales dupa ploaie, san u existe cruste, iar termometrele de sol sa poata fi bine asezate, cu rezervorul pe jumatate in sol ca sa reflecte temperature suprafetei acesteia; Platforma este imprejmuita cu un gard din plasa de sarma cu grila mare (10/10 cm) si inaltime de 2 m, pentru a permite circulatia libera a aerului si pentru a asigura securitatea instrumentelor; Intrarea pe platforma este interzisa persoanelor straine, de aceea, in lipsa observatorului, aceasta este incuiata; Alegerea locului de organizare a platformei meteorologice trebuie omologata de inspectorii de specialitate; La statiile meteorologice de altitudine, platforma nu se mai imprejmuieste, se marcheaza doar laturile acesteia cu pietre vopsite in alb sau cu tarusi; In conditii de stationar, cu observatii geografice complexe, se organizeaza statii topoclimatice ale caror platforme se amenajeaza dupa necesitati, utilizandu-se aceeasi aparatura meteorologica.

Reguli de intretinere si exploatare a aparatelor de pe platforma meteorologica Pentru obtinerea unor rezultate foarte bune in efectuarea masuratorilor, observatorii meteorologici trebuie sa respecte anumite reguli:  Accesul observatorilor pe platforma se face pe o portita, decupata pe latura statiei dinspre nord, iar deplasarea acestora pentru efectuarea observatiilor are loc pe poteci dinainte trasate; latimea lor este de 40 cm si au profilul convex pentru a usura scurgerea rapida a apei;

 Accesul la instrumente se face: dinspre nord la adaposturile meteorologice si la termometrele de sol; dinspre sud la heliograf; pe cel mai scurt drum la celelalte instrumente si aparate.  Intre orele de observatii, adaposturile trebuie incuiate, pentru a nu disparea aparatele; ele sunt orientate cu usa spre nord pentru a avita razele solare si caderea umbrei observatorului pe ele in timpul observatiei.  Aparatele din adaposturi trebuie intretinute in buna stare de functionare, sterse de praf cu grija pentru a nu se deregla; la psihrometru se foloseste o pompa cu apa distilata;  Aparatele se etaloneaza din 4 in 4 ani la INMH;  Platforma trebuie sa dispuna de instalatie de iluminat electric pentru observatiile din timpul noptii; in cazuri extreme, cand iluminatul electric nu este posibil se va folosi o lanterna puternica;  Adaposturile meteorologice si suporturile celorlalte aparate vor fi vopsite in alb pentru a respinge radiatiile solare si supraincalzirea lor;  In cazul deteriorarii unui aparat trebuie luate masuri de urgenta pentru inlocuirea lui si repararea celui stricat si pastrat de rezerva. Observatiile metorologice se realizeaza pe doua cai: vizual si instrumental a.Observatiile vizuale se efectueaza cu ochiul liber, asupra Soarelui si a diferitelor fenomene atmosferice cum sunt:  nebulozitatea atmosferica se apreciaza in zecimi pe bolta cereasca;  discul solar reda starea timpului: senin, semisenin, acoperit;  starea solului: umed, uscat, reavan, acoperit sau nu cu zapada;

 fenomene orajoase: tunete, fulgere, trasnete;  furtuni, vijelii, uragane, viscole;  diverse fenomene hidrometeorologice: roua, pacla, bruma, polei, chiciura, ninsoare, lapovita, statul de zapada, ceata, aerul cetos, negura, depunerile de gheata pe conductorii aerieni, ploaia, grindina etc. Pentru fiecare fenomen se utilizeaza anumite semne conventionale consecrate, inscrise in aceleasi Instructiuni de la statiile meteorologice. Se noteaza pentru fiecare ora de inceput si ora de sfarsit, iar pentru unele intensitatea lor, sub forma unor indici exponentiali. b.Observatiile instrumentale se efectueaza cu ajutorul instrumentelor sau aparatelor de masura, pot fi: cu citire directa si inregistratoare. Aproape fiecare element meteorologic poate fi determinat, atat cu aparate cu citire directa, cat si cu aparate inregistratoare. Atat observatiile instrumentale, cat si cele vizuale, se efectueaza la termene standard conform programelor meteorologice mondiale si anume: la orele 0, 6, 12, 18 UTC in cazul Programului climatologic si din ora in ora in cazul Programului sinoptic. In cazul observatiilor topoclimatice, acestea se efectueaza incepand cu aparatele instalate pe sol si apoi, pe verticala si in adaposturi. Acest lucru este necesar deoarece procesul de incalzire incepe de jos in sus, incat sa poata fi evitate erorile de supraincalzire sau racire a suprafetei solului. In cazul observatiilor sinoptice si de climat, acestea se efectueaza incepand cu cele din adapostul meteorologic; ordinea si durata efectuarii observatiilor la termenele respective se realizeaza intre minutele de mai jos ale orei precedente, astfel:

 la si 15-17 minute se determina temperature pe sol si in sol si se constata starea suprafetei solului (umed, uscat etc.);  la si 18-19 minute se efectueaza determinarile la aparatele inregistratoare, astfel: pentru termograf si higrograf la ora 12, pentru barograf dupa ora 12, pentru heliograf dupa apusul Soarelui, pentru stratul de zapada, chiciura si polei la ora 6;  la si 20-23 de minute, giruetele;  la si 24-25 minute pluviometrul (inlocuirea colectorului);  la si 26-29 de minute la aparatele cu citire directa din adapostul din stanga;  la si 30 de minute la barometrul cu mercur din interiorul statiei;  la si 31-34 de minute, observatii instrumentale asupra stratului de zapada (grosime, densitate);  concomitent se fac observatii vizuale asupra nebulozitatii, vizibilitatii si a altor fenomene meteorologice.

Elementele meteorologice Elementul meteorologic = termen meteorologic care defineste parametrii ce in ansamblul lor caracterizeaza starea vremii intr-un interval de timp ( presiunea atmosferica, temperatura, vantul, umezeala aerului, nebulozitatea, precipitatille atmosferice, etc ).

Elementele meteorologice reprezinta insusirile calitative si cantitative care exprima procesele si fenomenele fizice ce se petrec in atmosfera, caracterizand diferitele ei stari intr-un anumit interval de timp. Asupra acestor elemente meteorologice se fac observatii la statiile meteorologice: 



 





Radiatia ( ce poate fi definita ca emisia si propagarea energiei sub forma de unde acustice, calorice, elecrtomagnetice etc ) si poate fi: solara (definita ca radiatia electromagnetica emisa de Soare avand lungimi de unda din intregul spectru al undelor electromagnetice ), atmosferica ( flux radiativ de unda lunga, emis de atmosfera incalzita, in urma absorbtiei radiatiei continue a suprafetei terestre , absorbtia are caracter selectiv si se datoareaza vaporilor de apa, picaturilor de apa, ozon si CO2 ) si terestra ( flux de radiatii calorice emise neintrerupt de suprafete terestre in infrarosu ). Temperatura aerului ( caracteristica fizica a diferitelor sisteme, reprezentand gradul de incalzire sau racire in functie de energia pe care a primit-o sau a cedat-o ) si temperatura solului. Presiunea atmosferica ( presiunea pe care o exercita atmosfera asupra Pamantului si a corpurilor situate pe ea ). Directia si viteza vantului ( vantul fiind definit ca miscarea pe orizontala a maselor de aer, generata de diferenta de presiune dintre doua sectoare ale atmosferei, influentata de forta centrifuga si forta Coriolis ). Evapotranspiratia ( fenomenul meteorologic care prezinta cantitatea totala de apa cedata atmosferei, prin evaporatia solului, a suprafetei apei si prin transpiratia plantelor, cedarea apei facandu-se sub influenta unei temperaturi ridicate ). Umezeala aerului ( caracteristica aerului de a contine vapori de apa ).

 





Nebulozitatea ( perioada de timp in care cerul este acoperit cu nori ). Felul si cantitatea precipitatiilor ( precipitatiile fiind manifestarea rezultata din condensarea vaporilor de apa in anumite conditii de temperature; dupa starea de agregare, precipitatiile pot fi : lichide – ploaie, roua, ceata; solide – zapada, mazariche, grindina, bruma, chiciura, polei; mixte – lapovita ). Vizibilitatea ( distant pana la care poate fi distins clar, cu ochiul liber, un obiect luat ca reper si ramane vizibil in conditii atmosferice date ). Fenomenele atmosferice: furtuni, ceturi, descarcari electrice, fenomene optice etc.

Pentru fiecare element meteorologic au fost imaginate si construite instrumente si aparate de masura, care sunt utilizate in toate statiile meteorologice de pe suprafata Globului.

1.Determinarea  intensitatii fluxurilor radiative din atmosfera.

Masurarea radiatiei solare directe

a.Pirheliometrul cu compensatie electrica tip Angstom (instrument absolut)

b.Radiometrul bimetalic tip Michelson (instrument relativ). c.Pirheliometrul calorimetric tip Michelson

Format din: tub pirheliometric, dispozitivul de fixare, suportul de sustinere,piesa receptoare: doua lamele indentice de manganin montate la partea inferioara a tubului pirheliometric (capul pirheliometrului. Piesa receptoare este o lama bimetalica instalata in tubul radiometric Alcatuit dintr-un tub metallic de forma literei “U”. Tubul

(instrument absolut). d.Radiometrul termoelectric RT-50 (instrument relativ).



Determinarea radiatiei difuze si globale

a.Piranometrul absolut tip Angstom (instrument absolut).

b.Piranometrul Arago-Davy c.Piranometrul termoelectric tip Ianisevski

prezinta o de diafragme. Se compune din: piesa receptoare alcatuita dintr-un disc subtire (2microni) de argint; bateria termoelectrica a radiometrului (36 de termoelemente) Are drept piesa receptoare (dotata cu un ecran special) 4 lame subtiri de manganin vopsite diferit (doua cate doua) protejate de o calota semisferica de sticla. Galvanometrul este conectat in interiorul cuplurilor termoelectrice. Se compune din doua termometre identice. Alcatuit din 4 parti principale: piesa receptoare pentru radiatii, suportul, ecranul de umbrire si dispozitivul de uscare. Piesa receptoare este o termobaterie de forma patrata (87 de termocupluri). Suportul piranometrului este alcatuit dintr-un tub metallic fixat pe un trepied. Ecranul de umbrire este un disc metallic, iar dispozitivul de



Determinarea albedoului

a.Albedometrul de statie

b.Albedometrul portabil

c.Fotoelementul cu seleniu

d.Solarimetrul Gorozynski

uscare este un tub de sticla fixat la partea inferioara a capului piranometrului. Alcatuit dintr-un cap de piranometru instalat pe un suport special (tub metallic); dispozitiv de uscare; parghie orizontala care sustine ecranul de umbrire; piesa receptoare. Reprezinta un piranometru Ianisevski modificat. Este alcatuit dintr-un cap piranometric (prevazut cu bucse), o suspensie cardanica si un maner. Are drept piesa receptoare o placa de fier pe suprafata careia este aplicat un strat de selenium acoperit la randul sau cu o pelicula foarte fina de aur sau platina. Piesa lui receptoare se compune din mai multe lame acoperite cu negru de fum (in interiorul lor sunt lipite sudurile unui cuplu thermoelectric de tip Moll). Tubul radiometric este montat in cutia cilindrica.Capul solarimetrului este



Determinarea radiatiei efective

a.Pirgeometrul tip Savinov-Ianisevski



Determinarea bilantului radiatiilor

a.Bilantometrul

b.Galvanometrul radiometric G.S.A.1



Aparate inregistratoare pentru fluxurile radiative din atmosfera

a.Piranograful Robitsch –model vechi

suspendat pe un suport in forma de furca prins la randul sau de discul metallic cu care se termina trepiedul de sustinere. Alcatuit din: piesa receptoare este alcatuita din 4 lame subtiri de manganin si o termobaterie. Se compune din: piesa receptoare alcatuita din doua placi identice obtinute prin impletirea unor fire subtiri de cupru; bateria termoelectrica confectionata din benzi de constantan; placa receptoare; disc suport; manerul bilantometrului. Functionarea lui se bazeaza pe interactiunea a doua campuri magnetice distincte: campul magnetic al bobinei galvanometrului si campul magnetilor permanenti.

Este alcatuit dintr-o piesa receptoare, un sistem de transmisie si amplificare, un sistem de inregistrare, o placa de montaj si o cutie de protectie. Piesa receptoare se

b.Piranograful Robitsch – model nou

a.Luxmetrul de tip Bruno Lange

2.Determinarea efectului luminos al radiatiilor solare 

Heliografele

a.Heliograful tip R.Fuess

b.Heliograful Metra

3.Determinarea duratei de stralucire a soarelui

c.Heliograful universal URSS

4.Determinarea



Termometre cu

d.Heliogramele a.Termometrul

compune din 3 lame bimetalice de dimensiuni egale. Se deosebeste de cel vechi prin cateva amanunte de constructie: reactorul este protejat de o carcasa de metal, piesa receptoare este formata din 2 lame bimetalice. Este alcatuit din doua parti mari: fotocelula de seleniu (forma unui disc) si galvanometrul Piesa receptoare este o sfera masiva de sticla, se instaleaza pe un suport metalic. Pe una din partile laterale ale suportubului curbat este gravata scara latitudinilor, iar pe nisa metalica, liniuta indexului Se deosebeste de Heliograful tip R.Fuess prin faptulk ca este lipsit de bratul metalic curbat si ca dispune de o nivela cu bula de aer folosita in scopul orizontalizarii bazei sale. Foloseste doar doua tipuri de heliograme: drepte si curbe Principalele parti:

temperaturii aerului

citire directa

meteorologic ordinar

b.Termometrul de maxima

c.Termometrul de minima

rezervorul (forma sferica, cilindrica sau troconica), tubul capilar, scara (placuta alungita de portelan alb, pe ea sunt gradate o serie de diviziuni) si tubul protector (construit dintr-o sticla speciala). Este asemanator celui ordinar de care se deosebeste printro ingustare a tubului capilar si prin lungime. Se deosebeşte de celelalte termometre prin: - rezervorul cu alcool (are dimensiuni mai mari) - forma rezervorului (cilindrică şi asemănătoare unei furci sau literei „U”).

d.Termometrul de minima si maxima Six-Bellani



Termometre inregistratoare (termografe)

a.Termografe cu lama bimetalica

b.Termograful tip

Alcatuit dintr-un tub capilar de forma literei “U” care se termina in ambele capete cu cate un rezervor cilindric. Au drept piesa receptoare o lama bimetalica curbata obtinuta prin sudarea a doua lamele cu coeficienti de dilatare diferiti. Alcatuit dintr-o

URSS –model vechi Termograful tip URSS – model nou

Termograful tip Junkalor

Termograful tip Rossel

Termograful tip Fischer

cutie metalica, lama bimetalica, parghie metalica. Se compune dintr-o cutie de material plastic al carei capac este prevazut pe trei parti cu geamuri Format dintr-o cutie metalica, al carei capac are in partea anterioara un geam curbat plexiglas. Se compune dintr-o cutie metalica ai carei pereti sunt construiti in cea mai mare parte dintr-un geam curbat de Plexiglas. Deosebirea fata de celelalte consta in faptul ca piesa receptoare este alcatuita din doua lame bimetalice aproape circulare. Spre deosebire de celelalte are piesa receptoare in interiorul cutiei aparatului, ventilatia facandu-se prin orificiile practicate in peretii de plexiglas ai capacului.

c.Termografe cu tub Bourbon Termograful tip R.Fuess Termograful tip J.Richard 5.Determinarea temperaturii solului



Termometrele de sol tip Savinov

Alcatuit din: rezervor, tub capilar, scara, tub protector.

6.Determinarea temperaturii apei

7.Masurarea umezelii aerului



Termometrele de sol tip RDG

Se instalează pe parcela dezgolită de vegetaţie în serii de câte 6 respectiv 10 termometre.



Termometrele de sol cu tragere verticală (extractive)

Termometrul de sol cu tragere verticală are rezervorul mult mai mare în comparaţie cu cel ordinar, el fiind protejat de un tub de protectie care prezintă în dreptul scării o deschidere longitudinală ce permite citirea temperaturii.



Termometre cu cupluri termoelectrice Termometre cu rezistenta electrica Termistori Psihrometrele cu a. Psihrometrele de aspiratie statie cu ventilatie artificiala

  

b. Psihrometrul cu ventilatie artificiala tip Assmann

c.Psihrometrul

Este alcatuit din doua termometre psihrometrice indentice. Se compune din doua termometre ordinare, identice care au insa dimensiuni mai reduse. Sunt fixate intr-o montura metalica nichelata formata dintr-un tub central care se bifurca la partea inferioara in doua tuburi laterale.





Psihrometrele fara aspiratie

Higrometrele de absorbtie cu fir de par

electric cu ventilatie artificiala tip Rossel a. Psihrometru de statie tip August

Alcatuit din doua termometre psihrometrice identice fixate pe un stativ vertical.

b.Psihrometrul “prastie”

Format din: cadru metalic, ax, termometru uscat si umed, ecrane metalice si maner.

a. Higrometrul Koppe

Se compune dintrun cadru metallic in interiorul caruia este fixat un suport de metal in forma literei “U”, ax, scripete dublu Are ca piesa receptoare 1-4 fire de par omenesc, blond, degresat.

b. Higrometrul de tip Fuess

c.Higrometrul tip URSS



Higrometrele de absorbtie cu membrane organica

a. Higrometrul de tip M-39



Higrografe

a.Higrograful tip R.Fuess

Alcatuit dintr-un cadru metalic, avand drept piesa receptoare un singur fir de par Are ca piesa receptoare o membrane organica circulara trata special.

Piesa receptoare: 35 de fire de par omenesc care

Higrograful tip Junkalor

Higrograf tip Fischer

Higrograful tip W.Lambrecht

b.Higrograful tip J.Richard

c.Higrograful tip URSS – model vechi d.Higrograful tip URSS – model nou 

Aparatul cu raze gama



Aparatul cu rezistenta electrica AM-11

alcatuiesc un manunchi dispus orizontal Piesa receptoare: 35-40 de fire de par omenesc ale caror capete sunt fixate pe un cadru metalic Piesa receptoare: 10-12 fire de par grupate in doua lire a cate trei manunchiuri fiecare. Piesa receptoare: 15 fire de par care constituie laolalta un dispozitiv in forma de lira. Piesa receptoare: 35-40 de fire de par omenesc ale caror capete sunt prinse cu ajutorul unor suruburi mici intre placutele de alama.