Proiect - Statia de Epurare A Apei Uzate Glina [PDF]

Zitiervorschau

Facultatea de Antreprenoriat , Ingineria si Managementul Afacerilor

Statia de epurare a apelor uzate Glina

Profesor coordonator : Ioana Busuioceanu Studenti : raceanu Andrei Nicolae bianca-mihaela Marin Cristina Manache Andreea Ivascu Bianca Pletea Andrei

Grupa: 1514 a

Cuprins : 1. Introducere 2. Asezarea geografica

3. Filiera statiei de epurare 4. Etapele de epurare a apelor 5. Facilitatea reutilizarii gazului

1. Introducere Orasul Bucuresti are o populatie de aproximativ doua milioane de locuitori si un sistem de canalizare unitar care colecteaza atat efluenti casnici si industriali , cat si apele fluviale , acestia fiind in mare parte epurati in statia de epurare a apelor uzate Glina . Aceasta este amplasata pe malul raului Dambovita , in partea de Sud –Est a orasului . Statia a fost conceputa de la inceput pentru a fi dezvoltata

in doua faze si prin urmare , instalatia existenta finalizata in Faza I , care functioneaza din 2006 , are o capacitate limitata de tratare a apelor uzate la un echivalent al populatiei de 864 mii de locuitori. Orasul a beneficiat de finantare prin fonduri de coeziune UE pentru acest proiect, iar Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare ia in considerare acum acordarea unui imprumut suplimentar , in special in ceea ce priveste modernizarea statiei si instalatia de incinerare .

2.asezarea geografica Statia de epurare Glina este situata la Sud-Est de Bucuresti , pe malul drept al raului Dambovita , langa autostrada A2. Amplasamentul se afla localizat in unitatea administrativ –teritoriala a comunei Glina , care cuprinde trei sate: Glina,Catelu si Manolache . Satul Glina este cel mai apropiat de statia de epurare situat langa granita Sud-Vestica a amplasamentului .

3.filiera statiei de epurare

4.etapele de epurare a apelor Linia apei cuprinde urmatoarele etape : 1.Gratarele rare – sunt 10 unitati cu deschiderea intre bare de 50 mm si dese 6 unitati cu deschiderea intre bare de 6 mm au rolul de a retine deseurile solide din apa spre a fi colectate si evacuate din statie.

2.Statia de pompare apa bruta – formata din 5 grupuri de 2 m3/s , ridica apa la cota necesara functionarii gravitationale a

procesului in continuare.

3.Deznisipatoarele aerate echipate si cu separatoare de grasimi Sunt in numar de 6 unitati , servesc la colectarea pietrisului si nisipului din apa uzata,care este spalat si evacuat din statie. Grasimile retinute sunt reintroduse in fluxul namolului spre a fi valorificate prin potentialul energetic. 4.Decantoarele primare Sunt 2 baterii a cate 4 unitati radiale de 55 m diametru , retin prin sedimentare suspensiile fine si coloidale in namolul primar reclat la baza acestora . O parte din efluentul primar de cca 5 m3/s este introdus in treapta biologica , debitul ramas fiind restituit la rau printr-un canal by-pass. Tratarea biologica presupune asigurarea conditiilor de nitrificare / denitrificare a amestecului de efluent primar cu namol activ recirculat si regenerat in cicluri secventiale de aerare/amestec si sedimentarea finala a efluentului. Tot in treapta biologica are loc retinerea fosforului , atat prin procedee biologice , cat si chimice .

5.Bazinele cu namol activat Sunt in numar de 14 unitati , din care 8 bazine cu namol activat , 4 bazine de regenerare /recirculare namol activat si 2 bazine anaerobe BIO-P. Epurarea biologica cu biomasa bacteriana duce la mineralizarea substantelor organice coloidale si dizolvate pe baza de carbon si la retinerea nutrientilor , azotul si fosforul. Aditia de clorura ferica contribuie la o eliminare mai eficienta a fosforului si la imbunatatirea procesului de sedimentare secundara .

6.Decantoarele secundare

Sunt in numar de 48 de unitati asigura limpezirea finala a efluentului. La descarcarea in raul Dambovita a efluentului combinat ( biologic si mecanic), functioneaza o microhidrocentrala cu 3 turbine avand o putere instalata de 400 KW. Linia namolului cuprinde urmatoarele etape : Stabilizare namolului prin ingrosare, fermentarea anaeroba si deschidratarea namolului stabilizat. 7.Ingrosatoarele primare Sunt in numar de 4 unitati, reduc volumul de namol evacuat din decantoarele primare , gravitational , prin cresterea concentratiei de substanta uscata la cca. 6%. 8.Mesele de ingrosare Sunt 4 unitati , functionand cu adaos de polimer , aduc namolul activ in exces la o concentratie de cca. 6%. 9.Rezervoarele de fermentare a namolului Sunt in numar de 5 unitati de 8.000 m3 fiecare , reprezinta locul in care namolul de amestec ingrosat este stabilizat anaerob prin fermentare si conditii de amestec si recirculare permanenta la 36-37 0C.

10. Statia de deshidratare

Namolul fermentat este deshidratat pe 7 filtre presa si 3 centrifuge cu adaos de polimer si alte materiale pana la obtinerea unei concentratii de 30% substanta uscata, care sa permita utilizarea lui in agricultura.

5.Facilitatea reutilizarii gazului  In urma procesului de fermentare se produce biogaz care este stocat in doua GAZOMETRE a cate 3000m3, apoi purificat si uscat in unitatea de desulfurizare , in scopul valorificarii.  In urma procesului de fermentare se produce biogaz care este stocat in doua GAZOMETRE a cate 3000m3, apoi purificat si uscat in unitatea de desulfurizare , in scopul valorificarii. Alte utilitati care asigura buna functionare a procesului de productie sunt :      

Substatiile electrice Statia de tratare a apei industriale Atelierul de mentenanta Magazia Laboratorul de proces Camera de comanda si control SCADA