Secolul Fanariot [PDF]

Zitiervorschau

,,Secolul fanariot” în Moldova şi Ţăra Românească Situaţia internaţională - afirmarea Rusiei - o nouă fază a ,, problemei orientale” care se manifestă prin 5 războaie, între Turcia, pe de o parte, şi Austria şi Rusia, pe de altă parte, desfăşurate pe teritoriul românesc; Cauzele instaurării regimului fanariot - la bază a stat pătrunderea elementelor greceşti, începând cu sec. al XVII- lea; - trecerea la Hotin, în 1673, a domnului Moldovei, Ştefan Petriceicu de partea polonilor; - acţiunile antiotomane ale lui Brâncoveanu şi Cantemir; - primul domn fanariot – în Moldova a fost considerat Dumitraşcu Cantacuzino, care a distrus din ordinul Porţii fortificaţiile cetăţilor Neamţ, Suceava, Hotin. - domniile fanariote instaurate – 1711 în Moldova şi 1716 în Ţara Românească Domniile fanariote au fost instaurate pentru: - a preîntâmpina mişcarea de eliberare; - a înlătura „trădarea” Porţii - a exploata resursele economice; - a contracara expansiunea Austriei şi Rusiei; Sistemul politic al regimului fanariot - Ţările Române complet integrate politic şi militar sistemului otoman; - domnitori: greci, levantini, români; - domnitorii fanarioţi s-au bazat pe : tradiţionalism, ortodoxism de nuanţă conservatoare, menţinerea legăturilor cu Poarta; Se disting două perioade: 1711 (1716) -1770 – au domnit familii româneşti Raciviţă, Ghica, Mavrocordat, Callimachi; 1770-1821 – familii greceşti: Caragea, Şuţu, Moruzi, Mavrogheni, Ipsilanti, Giani-Ruşet; Începutul domniilor: în Moldova apoi în Şara Românească – Nicolae Mavrocordat Caracteristicile regimului: - încălca autonomia Ţărilor Române; - domnul – numit direct de Poartă, Avea rang de paşă cu două tuiuri, era privit ca un funcţionar otoman; - durata scurtă a domniei – 40 de domnii în Moldova şi 36 de domnii în Ţara Românească; - domnii aveau curte proprie , gardă de arnăuţi, - armata ţării era desfiinţată, era doar un corp de gardă pentru paza domnului; - promovarea unei fiscalităţi excesive; - domnii au mărit numărul dregătorilor; - baza socială-boierimea, mai ales cea grecizată; - o parte a boierimii autohtone au format partida naţională; Regimul dominaţiei otomane în perioada fanariotă - mărirea obligaţiilor financiare; - monopolul turcesc aproape exclusiv asuprea coemnţului; - a crescut haraciul: Moldova – 6500 taleri în 1711; 260.000 taleri în 1775; Ţara Românească 300.000 de taleri în 17715; - cresc peşcheşul, mucareul, geigeaua; - migrarea capitalului românesc spre Constantinopol; - prestaţii în produse şi muncă sporită; - Moldova şi Ţara Românească ,,Chelarul” Imperiului Otoman;

-

restrângerea activităţilor diplomatice de sine stătătoare; au participat la negocieri diplomatice: Ioan Mavrocordat, Grigore al II lea Ghica, Grigore Callimachi, Grigore Alexandru Ghica; Aspecte pozitive: - uniformizarea instituţională datorită domniei în ambele ţări; - păstrarea instituţiilor proprii: divanul, biserica, finanţele, sistemul vamal; - autonomia ştirbită, dar ţările n-au fost transformate în paşalâc; - au deschis drum liber influenţei culturale franceze; - s-au deschis primele consulate la Bucureşti şi Iaşi de Rusia, Austria, Prusia, Franţa, Anglia. - dezvoltarea culturii, crearea de şcoli, spitale, manufacturi; - prevederile Capitulaţiilor au rămas valabile. Reforme sociale şi economice: Domni reformatori: Constantin Mavrocordat, Alexandru Ipsilantim Scarlat Callimachi, Ioan Caragea. Principalele direcţii de reformare a Principatelor sunr expuse de Constantin Mavrocordat (1730-1769) în ,, Proiect de Constituţie” în 13 puncte. - administraţie: funcţionarii statului primeau leafă; la conducerea judeţelor erau numiţi ispravnici; - fiscal: desfiinţarea dărilor multiple; introducerea unor dări fixe, percepute în 4 rate anuale; - boierimea: boieri mari (veliţi) de la ban la clucer; boierii de clasa a doua; Urmaşii marilor boieri- NEAMURI Urmaşii micilor boieri- MAZILI - sociale: 1746- Ţara Românească şi 1749 – Moldova - desfiinţarea şerbiei şi legarea de glie a ţăranilor; preţul de răscumpărare - 10 taleri/ cap; ţăranii devin clăcaşi – depind economic tot de boieri ( liberi – juridic, dar fără pământ) , claca 12 zile/an în Ţara Românească şi 24zile/an în Moldova; Coduri de legi în perioada fanariotă: - primul cod de legi tipărit în 1780 , din iniţiativa lui Al. Ipsilanti – Pravilniceasca Condică, care se va aplica până în preajma revoluţiei lui Tudor Vladimirescu din 1821; cuprindea măsuri fiscale, de reorganizare a poştei şi a învăţământului. ( Ţara Românească) - Legiunea lui Caragea 1818 redactat din iniţiativa domnului fanariot Ioan Gh. Caraghea iar în Moldova Codul Callimachi redactat din iniţiativa domnului Scarlat Callimachi -1817.