Regulele metodei sociologice [1st edition] [PDF]

Zitiervorschau

°.

r.

1? -j- ' 4 ''' 1"

-.4.'!.. ;.4

t"N

.

.t he.

5

..6.'muassaviam;lalroitermefas

4'

.

,

r.

'

° .

..ii

'r4 5

.,

,

tfi

I

Y'L

^

10,

:

EMIL DURKHEIM

SOCJOLOGIA 1.E(i1 1

M

,

SOCTOLOGICE

)nl--

,

°E.

.

.

4'

.E

www.dacoromanica.ro

,

pallLE GU LTu RALREGALE

.

-,--

1

.-

4

aims letuteesteddmikz tie PIAIESTATEASAREGELE CAROLII

/rein iliakialide eallartzle2egale imam, iimeciraPecc4ilz11.2te-

trier /malice st"..ppolt4stive .euthepii,pomcieze,sti.

sae"

A. ifCUIALVI

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA BEGULELE METODEI SOCIOLOGICE.

www.dacoromanica.ro

CULTTIRA NATIONALA

BIBLIOT 1-i] CA

SOCIALA

1

INGRIJITA DE

DIMITRIE GUSTI

www.dacoromanica.ro

BIBLIOTECA SOCIALA

SOCIOLOGIA REGULELE METO DE 1 SOC IOLOGICE I

DE

EMIL DURKHEIM TRADUSA DE C. SUDETEANU

www.dacoromanica.ro

EMIL DURKHEIM SOCIOLOGIA. REGULELE METODEI SOCIOLOGICE S'A EDITAT *I TIPARIT DE CVDTURA NATIONADA

BUCURE*TI 1924

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA LUI EMIL DURKHEIM Ainfaa mai de aproape activita tea sociologica a lui Emil Durkheim, inseamna oarecum a defini locul 0 rolul sociologiei actuale, caci opera lui Durkheim1) stà in centrul aces Lei §tiin-te 0 a preocuparilor sale. Este mai mult ca probabil ca dela Auguste Comte, intemeietorul sociologiei, n'a fost

pana astazi o incercare mai viguroasa 0 mai hotarita de a con0 Durkheim poate fi privit cu drept stitui sociologia ca §tiinta ca al doilea Intemeietor al ei. Nimeni mai mult decat el, dupa Comte, n'a fost patruns de ideea existentei deosebite 0 unitare a nouei §tiinte. i and ne gandim ca omul acesta a trait pana mai

ieri 0, a trait printre noi, cari 1-am cunoscut 0 i-am ascultat glasul patruns de taina noului a devar asupra societalii, pe care voià sa-1 comunice cu ardoare auditorului sau, nu ne miram ca spiritul sau traeste Inca neatins In substanta ideilor sale 0 ca sociologia este astazi, mai presus de toate, durkheimiand 2) . 1) Traducerea de fatii a fost fileutá duprs editia VII-a a eattii liii Durkheim, Les règles de la méthode sociologique (Alcan, 1919).

Am Insotit aceastä traduccre de o introducere asupra sociologiei lui Durkheim, In care am cdutat sä lämuresc aspectele ei principale. Aduc aici vii multumiri D-lui Profesor D. Gusti, la indemnul ca'ruia am scris introducerea accasta cocotind efi ea va fi de folos cititorilor acestei biblioteci. Traducdtorul

2) Emil Durkheirn s'a Miscut in Vosgi la 1858. El s'a dedicat sociologiei in urma unci misiuni In Germania. In 1887 i s'a incredintat cursul de stiinte sociale i pedagogice creiat pentru el la Bordeaux. A trccut doctoratul la Sorbona In 1893 cu tezele: Quid Secundatus politicae scientiae contulerit si De la division du travail social. In comisia de examen au figurat Janet si Waddington, care au ridicat obiectiuni esentiale. Cel din urmã i-a spus Intre altele despre

teza frantuzeasca: Faceli abstractie de libertate si nu credeti in datorie in

general. Au urmat dupri aceia Les règles de la méthode sociologique (1894), Le Suicide, &Late de sociologie (1897), Les formes élémentaires de la vie religieuse (1912), iar dupft moartea lui Education et sociologie (1922). Toate acestea pu-

blicate la librliria Mean, Paris. Pe Iânga diferite studii prin reviste, din care am avut prilej a dam in rezumatul nostru mai exist& o brosurik La Sociologic in colectia ,La science francaise (libraria Larousse, fãrh an). El a fundat si condus L'Année sociologique de la 1896, cea mai mare publicatie In acest gen cuprinzasnd piná la 1906 memorii originale ale colaboratorilor sal ,i analize ale cSrilor apiirute i dupa 1906 nu1nai analize. A fest profesor la Bordeaux si la Paris dupft 1902 pfina la moarte, care s'a Intiimplat in cursul ifizboiului general

Esentialul acestor date este luat din Leguay, La Sorbonne pag. 103-107

(Grasset, Paris, 1910).

5

www.dacoromanica.ro

G. SUDE rEANU

I

Punctul de plecare al lui Durkheim este lamurit §i anume cii faptele sociale trebuiesc tratate §tiintifice§te. Dar epentru a supune, §tiintii o ordine de fapte*, trebuie sa gase§ti ce este obiectiv in ele,

adica un element obiectiv susceptibil de determinare exacta §i chiar 'de masura, sa descoperi, dupa vorba lui Descartes, daturea (biais) prin care ele sunt ftiintifice# (subliniat in text) 1). Deaceea,

el se declarà dela inceput du§manul a tot ce este subiectiv, eel putin in inIelesul ca ori§ice element .subiectiv ar fi esential refractar condi-Pei de obiectivitate a oricarei §-tiinte, pe care el s'a silit s'o

indeplineasca. Iata ce spune in aceasta privinIa 9i Fauconnet, un discipol al sat': 4Durkheim simte o adevarata groaza pentru construe-Vile arbitrare, pentru programele de actiune care traduc numai

tendintele autorului lor. El are nevoie sa gandeasca asupra aceva dat, asupra unei realita-ki observabile, asupra ceeace el nume§te un lucrtal.). Astfel se define§te atitudinea lui Durkheim, care este reprezentantul tipic al acestui punct de vedere, explicAnd de ce sociologia este astazi, cum spuneam mai sus, indeosebi durkheimiana. Urmeaza oare ca atitudinea lui Durkheim §i punctul sau de vedere asupra faptelor sociale sun t ceva cu totul nou? Cum se explica producerea punctului sail de vedere §tiintific in cons tituirea sociologiei? *

*

*

Durkheim insu§ recunoa§te bucuros ca a avut predecesori pe aceasta cale §i ca punctul acesta de vedere este mai vechiu, daLind dela Comte, intemeietorul sociologiei. Inteadevar Comte, pentru prima oara, introduce nollunea de lege naturala in studiul faptelor sociale, cari- au atunci legile lor proprii, specifice §i constituind ca atare regnul social. Astfel Comte a integrat definiti\ societatea in natura §i in aceasta integrare sta axioma fundamen2) De la Division du travail social, 2-a ed. (Alcan, Paris) in prefata ed. 1

p. XLII. 2) Introducere la Education et Sociologie a lui Durkheim, p. 8 (Alcan, '1922).

6

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA LUI EMIL DURKHEIM

WA a oricarei sociologii. Dar Comte a facut sociologic ca filozof si metoda sa a fost exclusiv ideologica. Cu alte cuvinte, el n'a studiat faptele sociale in§ile, pe care dealtfel le-a a§ezat cu atata vigoare in lanlul naturii, ci ideile numai ce-si fAcea despre aceste fapte 1). Dupa el, Spencer a mers pe aceea§ cale, rectificand totu§ in unele privinle intelectualismul exagerat al lui Comte. Spencer

tot ca filozof si-a propus sa arate cum ipoteza evolulionista se verified in regnul social 2). Dar in afara de recunoasterea contribu%iei ce i-a adus opera predecesorilor sài, char concep0a totald a lui Durkheim asupra tiinei ii impuneh sa vada filiaçiunea punctului Sau de vedere. Cáci pentru el stiinla este rezultatul unei colabordri i pentru ca o tiin1à sa progreseze drebuie ca ea sá se rezolve intr'o mul/ime progresiv sporita de tliestiuni speciale, in a§h fel ca sa Led posibila cooperarea de spirite diferite si de generatiuni succesive*, iar nu sd fie redusd la o problema unica 3). Coricemia lui Comte se opuneh la aceasta diviziune a muncii i, pentru el, stiirga abià intemeiata era incheiata, ceeace explica i oprirea de desvoltare a scolii comtiste. Sociologia a ramas insd si pentru cei mai multi contemporani ai nostrf o speculaIie esential filozofica, in acest Inçeles ca toata stiino este redusa numai la o singurd problema, anume sá descoperi legea care domind evolutia sociald in total. Adica ne regasim tot in stadiul in care se aflà Comte, child

a formulat legea celor trel sari pentru evolulia toteà a omenirii. Deci, putem addugh, nu exista progres in constituirea §thatii aceasta eimstituire insas este facutd imposibila. Tocmai aceasta nu poate admite de loc conceptia, ash zichnd, cooperatista a diviziunii muncii, pe care Durkheim si-o face esential despre tiinà * * *

Ia.% cum Durkheim indeparteaza speculaIia filozofica din soriologie si vede in ea cea mai mare piedica pentru constituirea sociologiei ca stiinp,. El refuza cu tarie sa fie filozof in sociologie. 1) Comp. In acoastri privinà Durkheim. Les règles de la methode, ed.

VII. p. 37-38.

2) Critica speciala a ideologiei predecesorilor gi contemporanilor este I:1mM' de Durkheim i Fauconnet In art. Sociologic et sciences sociales din Revue philosophique 1903, mai ales pag. 465-472. 2) Durkheim i Fauconnet art. cit. 7

www.dacoromanica.ro

C. STJDETEANU

Dar pentru aceasta el nu respinge partea de contribu/ie lásata de Comte 0 Spencer. Ace§tia au fixat hotarit pentru epoca lor cadrele posibilitatea sociologiei ca §tiinca, determinand existenca unei

ordine anumite de fapte care-i aparcin i delimitand in totalul naturii o regiune de fapte, care pot constitui un regn aparte: Nu acesta era defectul operii lor. Ci construclia kr care aveh un obiect detenninat pacatuià prin principiul metodei de cercetare ce ei aplicau acestui object. Am aratat mai sus ca metoda lor era

aceea a unor filozofi, iptrali in domeniul sociologiei, era o metoda exclusiv ideologica. Ea era dealtminteri singura posibila in conceptia generala a epocei lor 0 se explica prin aceea cà atunci toate chestiunile privitdare la societate erau nurnai chestiuni filozofice. Pentru aceasta nu le trebuia o metoda anumita 0, pana la un punct, nu le trebuià nici o metoda, daca inIelegem prin aceasta un total de qprocedeie speciale i complexo) 3). In epoca aceasta speculaTia filozofica era gata sa se aplice la ori0ce, mai ales cand era vorba de un camp nou de bereetare j neexplorat ; ea era Inca bonne a tout faire.

A specula Irma 0 a filozofa inseamna a pierde din vedere realitatea insaq a faptelor, in acest caz ; caci n'ai nevoie cleat sa construie§ti. A cerceta un domeniu de fapte, dimpotriva, inseamna i aceasta realitate nu a da socotealei de realitatea lor complexa, se construie§te; inseamna mai Mult a aveh o metoda, caci acesta este principiul general al orick:ei metode, care nu admite arbitrariul personal. Filozofia nu este o nzetodei. Acesta este sensul intim al gandirii lui Durkheim, claca am isbutit sa-1 desprindem bine din feluritele sale expresiuni.

Iatà de ce Durkheim a facut un pas mai departe n direct,,ia i pasul acesta trebuià facut acela de a pnvi faptele sociale ca lucruri, ceiace n'au facut 0 nu puteau indicata de inainta0i &Ai

sa faca Comte 0 Spencer. Aceasta inseamna a trece dela subiectivismul filozofic la obiectivitatea tiinifica. Tar a privi faptele sociale ca lucruri, inseamna totodata a le privi din afard i un lucru nu se poate privi altfel ; caci lucrurile sunt, dupa defini-cia lui Simiand 0 el un partizan al §coalei sociologice, (>.

In vederea aceasta 0. el face sfortare, care este o caracteristicii foarte esenlial& a omului. Nu mai incape indoial asupra principiului dualist din om 0 el este necesar sociologiei, care #implica *un principiu dualist: o experien0 individuald §i o experienTA colectiv6/). (Din acela§ curs, lec-cia dela 10 Martie). In legaturá cu aceasta el a formulat §i postulatul fundamental al sociologiei tot atunci i in atte däi aproape- in forma urrndtoare: Tot ce omul are mai caracteristic rezultä din istorie 0 din viala comun5. Omul este un produs al istoriei i deci un produs al unei deveniri... Deci nu e nimip in el dat (donne). Dac privim lucrurile din acest punct de vedere, inielegem si respectul ce noi ii dator6m societàii precum i acelor puteri care in noi sunt opera ei. Astfel ca intr'un alt curs al ski tot din 1914, l'Enseignement de la morale a l'école primaire, Durkheim spune .

intre altele: Ceeace respecthm in om este ceva mai mare cleat este re,spectul pentru raIiune, pentru constiinca... ,Justitia el, este tocmai proporlia intre respectuf datorit omului §i chipul in care el este tratat (lectia dela 7 Maiu). Iar intr'altà zi, la acela§ curs de pedagogie, el se exprimk cu mai multà convingere i u accente adânci de inspiraIie personalk in chipul urm'ator: Prin spirit omul se libereath de lume 1i acest spirit el 11 socote§te ca ceva

dumnezeesc. Spiritul devine valoarea prin excelen0 i un soiu de opoziIie se stabile§te intre el 0 materie; astfel se desprindea antiteza cre§tind dintre spirit 0 materie; ea duse la ascetism Ceeace rAmâne adev5rat este ca in lucruri sunt douâ feluri de va20

www.dacoromanica.ro

SO-CIOLOGIA LUI EMIL DURKHEIM

i bunurile morale sunt cele care posedd cea mai mare valoare... Dumnezeu devine un lucru intim, care traleste in constiinIe (leetia

ion

dela 23 Aprilie). El adhugh apoi cã, intr'un limbaj cu totul laic, se poate arAà copiilor care este rolul spiritului. V

Acestea ar fi rnomentele esenPale, prin care s'a produs schimbarea de atitudine a lui Durkheim i s'a inchegat definitiv noua sa atitudine idealistà i spiritualistà panh la un punct. Dach thshm la o parte- ordinea cronologicà a lucrhrilor sale, care nu reproduce totdeauna exact mersul insus al ideilor unui ganditor, si chuthm miscarea intern6 a gandirii sale, suntem desigur mai aproape de adev6r cand presupunem cà Durkheim a trecut oarecum fireste dela Lfaptul educaliei la acela al religiunii. Aspectul edui conceplia educaiiei ce rezulta de aici cativ al vielii sociale

nu era departe de rolul atribuit religiunii in constituVa societàlilor primitive si in chiar desvoltarea sufleteasch a omenirii. Spuneam mai sus ca societatea este, in fiecare moment al desvolfarii sale, un sistem educativ ; dar tot ash putem adaugh ca societatea, cel pu/in in fazele primitive, este un sistem religios. Dupa cum edu-

calia este de origine socialà si este un Iucru cu deosebire social, tot ash originea sentimentului religios este in societate i religiunea este un lucru mai presus de toate social. Am vázut ca ceeace este mai caracteristic in om este un produs al vie0i colective, al acelei experierqe colective deosebità de experienca individualà. Respectul datorit, dupa Durkheim, acelor faculthir care-I fac pe om si nu existà cleat omul social, se indreapth indirect societhIii, pe terenul ca'reia au crescut raIiunea, constiinIa, spiritul Nicäiri insa experier4a colectiva nu irnbrach forme mai tipice ca. in religiune, deoarece credinIele religioase sunt reprezentArile colective prin excelenca. Reprezenthrile colective traduc experierga colectiva, dupà cum cele individuale traduc experienIa. individualà. Dach totdeauna aceasta din urma este depen-

denth de cea dintaiu, in sacietalile primitive lush' ea -este quasi sau deadreptul inexistentà. De ce? Hilda in societaIile primitive toate reprezentdrile, fiind religioase, sunt eo ipso colective. Aici nu exist4 alth experienta deck cea eolectiva si, nu numai c. socie21

www.dacoromanica.ro

C. SUDETE 1NU

tatea este un sistem religios, religiunea _este societatea insi. Aceasta

ar fi teza -suslinuta de Durkheim in monumentala sa opera: Les formes élémentaires do la vie religieuse, in care luAnd ca exemplu sistemul totemic in Australia cauta sa descopere . Numai ca, spre a alcatui aceasta notiune, el nu compara fara ose-

bire toate actele care, in diferitele tipuri sociale, au fost nabucite prin pedepse regulate, ci numai unele dittre ele i anume acelea cafe jignesc partea mijlocie i neschimbatoare a sirrytului moral. Cat despre sentimentele morale care au disparut in cursul evolu9 Aceiasi lipsa de definitie a fäcut -BA se spun4 uneori ca democratia se intAlnià deopotrivd la Inceputul si la sfarsitul istoriei. Adevarul e cd democraia primitive si cea actualá sunt foarte deosebite una de alta. 2)

Criminologie, p. 2. 75

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA SI REGULELE EI DE METODA.

ele nu-i par intemeiate in natura lucrurilor pentru aceea ca -ele n'au izbu tit sa se pastreze; prin urmare, actele care au fost socotite drcpt criminale fiindca le incalcau, Ii par a nu fi datorit aceasta numire cleat la imprejurari intamplatoare si mai mult sau mai pulin patologice. Insa el -purcede la aceasta eliminare in virtutea unei conceplii cu totul personale a moralitatii. El pleaca dela aceasta idee ca evolu-pa morala, luata la insus isvorul ei sau In Imprejurimi, aduce tot felul de ruginuri si de necura-cenii pe care le cla afara pe urma treptat i ea astazi numai ea a ajuns sa se desbere de toate elementele intamplatoare, care, la inceput, ii turburau mersul. Dar acest principiu nu e nici o axioma evidenta, nici un adevar demonstrat ; nu este cleat o ipoteza, pe care nimie n 'o indrep-Itle§te. Par-Ple schimbatoare ale sim-cului moral nu sun

hiai putin intemeiate In natura lucrurilor cleat partile neschimba-

toare ; varia-pile prin care au trecut primele dovedesc numai crt

lucrurile insele s'au schimbat. In zoologie, formele speciale speIelor inferioare nu sunt privite ca mai pu-cin naturale deck acelea care se repeta la toate treptele scarii animale. Tot asã, actele socotite drept crime de catre societa-tile primitive si care au pierdut aceasta calificare, sunt, de fapt criminale In legatura cu aceste so-

cietali, tot ca si cele pe care urmam sa le inabusim astazi. Pri-

mele corespund la condilii schimbatoare ale vieii sociale, cele de al doilea la condilii constante ; Insa unele nu sunt mai artificiale

deck altele. Ceva mai mult: chiar atunei cand aceste acte ar fi luat pe nedrept caraeterul criminologic, totus ele n'ar trebui sa fie despar-cite radical de celelalte ; caci formele morbide ale unui fenomen nu sunt de-o alta natura ea formele normale si, prin urmare,. este nevoie sa le observam pe cele dintaiu ca si pe cele de al doilea spre a determinh aceasta natura. Boala nu se opune sinata-pi sunt

doted varietali ale aceluia§ gen si se limurese reciproc. Aceasta e o regula de multa vreme recunoseuta si practicata in biologie ca si in psihologie si pa care sociologul nu e mai pu-Pn linut s'o respecte. Mara numai daca nu admitem, ca un acelas fenomen ar putea fi datorit cand unei cauze si and alteia, adica numai atunci cand tagaduim -principiul de cauzalitate, cauzele care dau unui act, insa inteun chip anormal, semnul deosebitor al crimei, n'ar putea sa difere in speca de cele care produc normal acela§ 76

www.dacoromanica.ro

REGULE PRIVITOARE LA OBSERVAREA FAPTELOR SOCIALE

efect ; ele se deosebesc numai in grad sau fiindca nu lucreaza in acela§ total de imprejurari., Crima annrmala este deci Inca o crima §i trebue deci st intre In definitia crimei. Deaceea ce se intAmpla ? D-1 Garofalo iea drept genul ceeace nu este deck speta sau

chiar o simpla varietate. Faptele la care se aplica formula sa a criminalitkii nu reprezinta deck o minoritate prea neinsemnata printre cele pe care ea ar trebui sa le cuprinda ; caci ea nu se potrive§te nici la crimele religioase, nici la crimele contra- etichetei, ceremonialului, traditiei, etc., care, daca au disparut din Codurile noastre

moderne, umplu din contra aproape tot dreptul penal al societkilor anterioare.

Aceea§ gre§ala de metoda face ca unii observatori nu admit la salbatici niei nn fel de moralliate 1). Ei pleaca dela aceasta idee ca morala noastra este morala ; dar e vadit ca ea este necunoscutit de popoarele primitive sau ca nu exista la ele deck in stare rudimentara. Insa definitia aceasta este arbitrara. Sa aplicam regula noastra §i totul se, schimba. Spre a hotarI daca un precept este moral sau nu, trebuie sa-1 cercetam daca infati§eaza sau nu semnul exterior al moralitatii ; acest semn constà inteo sancliune represiva difuza, adica intr'un blam al opiniei publice- care rasbuna mice incalcare a preceptului. Ori de eke ori ne aflarn In feta unui fapt care prezinta acest caracter, n'avem dreptul sa-i tfigaduim calificarea de moral ; caci probeaza ca este de aceea§ natura ca §i celelalte fapte morale. Iar, nu numai ca reguli de acest soiu se intalnesc in societkile inferioare, dar ele sunt acolo mai numeroase deck la civilizati. 0 multime de acte care as tazi sunt lasate la libera apreciere a indivizilor sunt atunci impuse obligatoriu.. Se vede in ce gre§eli e§ti tArit fie când nu define§ti, fie and deline§ti rau. Ina, se va zice, a defini fenomenele prin caracterele lor aparente, nu Inseamna a atribtif proprietkilor superficiale un fel de preponderenta asupra atributelor Jundamentale ; nu inseamna ca, printeo adevarata rasturnare a ordinei logice, sa facem lucrurile a sta pe vrtrfurile lor §i nu pe temelii? Astfel, and se define§te crima prin I) V. Lubbock, Originile eivilizafiei, cap. VIII. Mai indeollte inert se zice nu mai pulin gre§it ca religiile vechi stint amoralc sau imorale. Adevarul e cit ele au morala lor aparte. 77

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA SI REGULELE EI DE METODA

pedeapsfi, te expui aproape sigur a fi Acuzat ca vrei sa derivezi crima din pedeapsa sau, dupa o citaIie foarte cunoscuta, sa vezi in esafod isvorul rusinii, nu in actul ispa0t. Dar imputarea sta pe o eonfuziune. Fiindca defin4ia a carei regula o daduram este asezata la inceputul §tiinlii, ea n'ar putea aveh ca obiect sa exprime esero realitalii ; ea trebuie numai sa ne puna in stare sa ajungem acolo mai tOrziu. Ea are ca unica funcliune-sa ne feed a veni In con-

tact cu lucrurile si, fiindca acestea nu pot fi atinse de spirit deck din afara, ea le exprima pin exteriorul lor. Dar ea nu le explica cu atka ; ea ne d'a numai primul punct de sprijin necesar explicarilor noastre. Nu de sigur, nu pedeapsa lace crime, dar prin ea ni se manifesta exterior §i dela ea, prin urmare, trebuie sa plecam deed vrem sa ajungem a o inlelege. ObiecTia n'ar fi intemeiata deck daca aceste caraetere exterioare ar fi in acela§ timp s'i accidentalccadica daca n'ar fi legate de proprie-

tkile fundamentale. In aceste condilii, Intr'ardevar, stiinla n'ar avea nici un mijloc sa mearga mai departe, dupa indicarea lor ; ea n'ar puteh sa scoboare mai jos In realitate, fiindca n'ar exista nici un raport Intre suprafa-ca si fond. Insa, afara numai daca principiul de cauzalitate n'ar fi un -cuvant zadarnic, cand ni§te caractere determinate se regasesc identic si far-a nici o excemie in toate fenomenele de un ordin oarecare, poti fi asigurat ca ele atarna straw de natura acestora din urma si ca le sunt solidare. Dar% un grup dat de acte infatiseaza deopotriva aceasia particularitate ca. o sancliune penala este legata de ele, Inseamna ca exista o legatura intima intre pedeapsa si atributele constitutive ale acestor acte. Prin urmare, oricat de superficiale ar fi ele, aceste propriefali, numai sa fi fost observate metodic, aratá savantului_ ealea ce trebuie sa urmeze spre a patrunde mai in adancul lucrurilor ; ele stint primul si nelipsitul inel al larolui pe care §tiirica 11 va desfa§ura pe urma In mersul explicaliilor sale. Minded exteriorul lucrurilor ne este dat prin senzaIie, se poate

deci spune in rezumat: stiinla, pentru a fi obiectiva, trebuie sa

plece nu dela concepte care s'au format fail de ea, ci dela senzalie. Datelor sensibile ea trebuie sa le Imprumute deadreptul elementele definipilor sale iniciale. 8i Inteadevar, ajunge sali. reprezin-ci In ce consta opera stiinlii spre a inlelege Ca ea nu poate sa purceada. altfel. Ea are nevoie de concepte care exprima adecuat lucrurile, 78

www.dacoromanica.ro

IIEGULE PRIVITOARE LA OBSERVAREA FAPTELOR sou trE

ash cum sunt, nu ash cum este bine pentru practica sa le conceapa. Insa acelea care s'au alcatuit in afara de acciune'a sa, nu raspund la aceasta conditiune. Trebuie deci ca ea sa creieze altele i, pentru asta, departand natiunile obisnuite i cuvintele care le exprima, sa revina la senzetie, materie prima si pecesara a tuturor conceptelorADin senzaIie se desprind toate ideile generale, adevarate sau false, stiintifice sau nu. Punctul de plecare al stiinVi sau cunostintii speculative n'ar puteh deci fi altul cleat acela al cunovirl.ii

vulgare sau practice. Numai dupa aceea, in modul cum aceasta materie comuna este apoi elaborata, incep deosebirile. 30 Insa senzalia este lesne suhiectiva. Deaceea este ea regula in stiinIele naturale sa Indepartam datele sensibile care pot 11 prea personale observatorului, spre a pastra numai pe cele care infaciseaza un grad suficient de obiectivitate. Astfel fizicianul pune in locul impresiilor nelamurite produse de temperatura sau electricitate reprezentarea vituala a oscilaIiilor termometrului sau electrometrului. Sociologul este obligat la aceleasi masuri. Caracterele

exterioare In a caror funcliune el defineste obiectul cercetarilor sale trebuie sa fie pe cat se poate de objective. Se poate spune In principiu ca faptele sociale sunt cu atat mai susceptibile de a fi reprezentate obiectiv, cu cat sunt mai deplin desfacute de faptele individuale care le manifesta. inteadevar, o senzalie este cu atat mai obiectiva cu cat obiectul la care ea se raporteaza are mai multa fixitate; cad conditia oricarei obiectivitaIi este existenia unui punct de orientare, constant

identic, la care poate fi reportat a. reprezentarea si care ingaduiesa Inlaturam tot ce are ea schimbator, deci subiectiv. Daca singu-

rile puncte de orientare care sunt date sunt ele Inile variabile, daca ele sunt vesnic felurite In raport cu ele Inile, orice rnasura

eomuna lipseste i n'avem nici un mijloc de a deosebi in jmpresiile noastre ce atarna de afara i ce le vine din noi. Dar viea%a sociala, atat cat ea n'a ajuns sa se izoleze de evenimentele particulare care o intrupeaza spre a se constitui aparte, are-tocmai aceasta proprietate, caci cum aceste evenimente n'au aceeas fizionomie dela o data la Rita, dela _o clipita la alta si cum ea este nedesparvta de elf.. ele Ii comunie5 mobiljtatea kr. Ea consista atunci in curente iihere care sunt vesnic pe cale de transformare i pe care privirea observatorului nu isbuteste sa le lixeze. Inseamna ca aceasta nu 79

www.dacoromanica.ro

-SOCIOLOGIA $1 AGULELE El DE BIETODX

.este laturea prin rare savantul poate sa trateze studiul realitatii sociale. Insa noi §tim ea ea fnfaIiseaza aceasta particularitate cri, fara a Incetk de a fi ea Insasi, este susceptibila de a se cristaliza. In afara de actele individuale ce provoaca, obiceiurile colective se exprima sub forme definite, reguli juridice, morale, zicatori populare, fapte de structura sociala, etc. Fiindea aceste forme -existri Inteun chip permanent, nu se schimba cu feluritele aplicari ale lor, ele aleatuiesc un obiect fix, o masura constanta care este tot-deauna la indemana observatorului si care nu lasa _loc impresiilor subjective s'i abservaliilor personale. 0 regula de drept este ceeace -este §i nu sunt doua moduri de a o percepe. Pentruca, pe de aka parte, aceste practici nu sunt cleat vieala sociala consolidata, suntem inAreptalici, fn afara de indicacii contrare, sa studiem pe aceasta prin mijlocul acelora 1). Cdnd deci sociologul cautd sa cerceteze o ordine oarecare de fame _sociale, el trebuie sd se sileasca a le privl pr'intr'o parte unde ele se prezinta despdgite de manifestarile lor individuale. In virtutea acestui

principiu noi am studiat solidaritatea social-à, formele ei diverse ,i evolucia lor prin mijlocul sisIemului de reguli juridice care le exprima 2). Deasemeni, daert se Incearca a deosebl si clasifica diferitele tipuri familiale dupa descrierile literare date de calatori si -uneori de istorici, te expui sa confunzi specele cele- mai felurite, sa apropii tipurile ,cele mai departate. Daca, din contra, se ia ca bald a acestei clasificari constittqia juridica a familiei si mai cu seama dreptul succesoral, se va avea un criteria obiectiv care, Sara a fi nesupus greselii, va preintampinh cu toate acestea multe greseli 3). Vrei sa clasifiei diferitele feluri de crime? te vei, sili sa reconstituesti modurile de a teal, obiceiurile profesionale practicate In diferitele- lumi ale crimei, si se vor recunoaste atatea tipuri criminologice cate forme deosebite prezinta aceasta organizare. Spre a atinge moravurile, credinIele populare, te vei indrepta la roverbe, la zicatorile care le exprima. Negresit, procedand astfel, 1) Ar trebui, de pilda, sa avem motive de a crede cii la un moment dat, dreptul nu mai exprimA starea adeväratA a relaliilor sociale, pentru ca aceastA inlocuire sA nu fie legitima. 9 V. Diviziunea nzuncii sociale, cartea I. 3) Cf. a noastrA Introducere la Sociologia 1 amiliei, In Anale ale Facultalii de liters din Bordeaux, anul 1889. SO

www.dacoromanica.ro

REGIME PRIVITOARE LA DEOSEBIREA NORAftLULUI $1 A PATOLOGICULIJI

se lasa deocamdata In afar:a de qtiin-ca materia concreta a vieii colective i totu§, oricat de schimbatoare ar fi ea, n'ai dreptul sa-i postulezi a priori neputinIa de a fi inleleasa. Dar daca vrei sa urmezi o cale rnetodia, trebuie sa pui primele temelii ale tiinii pe un teren neclintit 0 nu pc un nisip mi§cator. Trebuie sa incepi studiul regnului social prin par/ile in care el ofera mai mult contact cercetarii 0iirrcifice. Numai in urrna va fi cu putinla sa impingi mai departe cercetarea i, prin lucrari treptate de apropiere, sa strangi incet-incet aceasta realitate fugara, pe care mintea omeneasca nu va fi poate niciodata in stare s'o stapaneasca cu desavar0re. CAPITOLUL III Regule privitoare la deosebirea normalului fi a patologicului

Observatia, condusa dupa regulile de mai 'nainte, pune la un loc doua ordine de fapte, foarte neasemanatoare inteunele privinge; acele care sunt tot ce trebuie sa fie i acele care ar trebui sa fie altfel cleat sunt, fenomenele normale i fenomenele patologice. Noi am vazut chiar ca era nevoie sa le cuprindem deopotriva in. ddin4ia prin care trebuie sa inceapa orice cercetare. Insa daca, inteunele privin-ce, sunt de aceea natura, ele nu inceteaza de a constitui doua varietafi deosebite i pe care e bine sa le desparlim. StiinIa are ea la indemana mijloace care sa ingaduie a face aceasta deosebire?

Chestiunea este de cea mai mare insemnatate ; caci dela sOlulia ce i-se da atarna ideea ce ne facem despre rolul care revine mai cu seam& tiir4ii omului. Dupa o teorie ai carei partizani se gasesc in qcolile cele mai diferite, tiinca nu ne-ar invà nimic asupra ceeace trebuie sà voim. Ea nu cunoa0e, se zice, cleat fapte care au toate aceea valoare i acela interes ; ea le observa, le explica, dar nu le judeca ;

pentru ea, nu sunt de fel din cele care sa fie de condamnat. Binele

0 raul nu exista in ochii ei. Ea poate sa ne spuna cum cauzele

produc efectele lor, nu care scopuri trebuie sa fie urmarite. Spre a 0i, nu numai ce este, ci i ceeace este de dorit, trebuie sa recurgem la sugestiile incorwientului, oricurn s'ar numi el, sentiment, instinct, tendin0 vitala, etc. Stiima, zice un scriitor deja citat, 81

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA $1 REGULELE EI DE METODA

poate sa lumineze lumea, dar ea lasa intunericul In inimi; inimii ins4 ii revine sa-0 faca propria lumina. tiinta se gase§te astfel lipsita, sau aproape, de orice eficacitate pracika p, decijhra main ratiune de a 1i; eaci fa ce bun sa te munce0i pentru cunwinta realului, daca cunostinta ce dobandim despre el nu poate sa ne slujiasca in vieata? Se va zice ca., aratandu-ne cauzele fenomenelor, ea ne da mijloacele de a le produce dupa placul nostru 9i, prin urmare, sa ajungem scopurile ce urmareqte vointa noasLrä din motive

supraltiintifice? Orice mijloc insa este un scop el insu9, printr'o parte; caci spre a-I aplich, trebuie sa-I voim ca 0 scopul a carei indeplinire el o prepara. Totdeauna sunt mai multe cai care duc ig. un scop dat ; trebuie deci sa alegem printre ele. Dar daca §tiinta nu ne poate ajuth In alegerea scopului celui mai bun, cum ar puteh ea sa ne invete care este cea mai buna cale de a ajunge la el? De ce ne-ar recomandà pe cea mai repede fata de cea mai economica, pe cea mai sigura mai curand cleat pe cea mai simpla, sau invers? Daca ea nu ne poate indruma in determinarea scopurilor superioare, nu este mai in stare cand .e vorba de aceste scopuri secundare 9i subordonate ce se numesc mijloace. Metoda ideologica Ingaduie, e drept, sa .scapam de acest misticism §i, dealtminteri, dorinta de a scaph de el a facut in parte dai-

nuirea acestei metode. Cei care au practicat-o, inteadevar, erau prea rationa1:10i ca sa admita despre conduita omeneasca ca n'ar ava nevoie sa fie condusa de reflexiune ; 0 cu toate acestea ei nu vedeau In fenomenele, luate In ele Insele 0 independent de orice data subiectiva, nimic care sa permit& a le clasifica dupa valoarea lor practica. Se pareà deci Ca singurul mijloc de a le judech ar fi sa le raportam la vreun concept care sa le stapaneasca ; de atunci, intrebuintarea de notiuni care sa stea in fruntea alegerii faptelor, In

Ice sa derive din ele, devenià indispensabila in orice sociologic rationala. Lisa noi §tim ca clack in aceste conditii, practica devine reflectata, reflexiunea astfel intrebuintata nu este §tiirrtifica. Problema pe care o puseram ne va Ingadui sa revendicam drepturile ratiunii fail a cadeh iara§ in ideologie. Inteadevar, pentru societati ca 0 pentru indivizi, sanatatea este buna 0 de dorit, boala din contra este ceva rau 0 care trebuie inlatutat. Daca deci noi gasim un criteriu obiectiv, inerent faptelor Insele, care sa ne permita a deosebi 9tiintifice§te sanatatea de board in feluritele ordine 82

www.dacoromanica.ro

REGULE PRIVITOARE LA DEOSEBIREA NORMALULUI SI A PATOLOGICULUI

de fenomene sociale, tiin1a va fi in stare sa lumineze practica, ramAnAnd totodata credincioasa propriei sale metode. Fara indoiala,

deoarece ea nu izbute9te acum sà atinga pe individ, nu poate sa ne dea cleat indica4ii generale care nu pot fi specificate cum se cuvine deck daa intri direct in contact cu particularul prin senzalie. Starea de sanatate, a§a. cum ea poate s'o defineasca, n'Ar puteà sit se potriveasca in totul nici unui ins individual, fiindca nu poate fi stabilita cleat in legatura cu imprejurarile cele mai comune, de care toata lumea se departeaza mai mult ori mai pulin ;

nu este mai pulin insa un punct de aliniere prelios pentru indrumarea conduitei. Din aceea ca e nevoie sa o potrivim pe urma la fiecare caz special, nu urmeaza ca n'ar fi nici un interes sa o cunoa0em. Ba dimpotriva, ea este norma care trebuie sa slujeasca drept temeiu al tuturor raIionamentelor noastre practice. In aceste condilii, nu mai ai dreptul sa spui ca gAndirea este nefolositoare pentru agiune. Intre §tiinIa 0 arta nu mai este o prapastie ; ci se trece dela una la alta far% intrerupere. tiix4a, e drept, nu se poate co-

bori in fapte cleat prin mijlocirea artei, insa arta nu este cleat

prelungirea tiinei. Ba chiar ne putern intrebh daca neindestularea practica a acesteia din urma nu trebuie sa mearga descrescAnd, pe masura ce legile s tabilite de ea vOr exprimh din ce in ce mai deplin realita tea individuala. I

De obiceiu, suferima este privita ca semnul boalei i e sigur ea, in general, exista intre aceste doua fapte o legatura, dar care e lipsita de statornicie 0 de preciziune. Sunt diateze grave far% de nici o durere, pe arid turburari neinsemnate, ca acele care rezulta din intrarea unei farAirie de carbune in ochiu, pricinuesc un ade-

varat chin. Chiar, in unele cazuri, lipsa de durere sau chiar 9i placerea sunt semnele boalei. Exista o oarecare neaptitudine la du.

rere care este patologica. In imprejurari in care un om sanatos ar pàtiml, i-se intAmpla neurastenicului sa sima o senzmie de bucurie a carei natura bolnavicioasa este de netagaduit. Invers, durerea intovdrase§te multe stari, ca foamea, oboseala, care stint fenomene curat fiziologice.

Vom spune. oare ca sanatatea, constAnd intr'o fericità desvol, 83

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA $1 REGULELE EI DE METODX

tare a fortelor vitale, se recunoa§te dupii adaptarea perfecta a organismului cu mediul sau i vom nOmi boala, dimpotriva tot ce turbut% aceasta adaptare ? Dar mai intaiu o sa avem de revenit mai departe asupra acestui punct nu e deloc demonstrat ea fiecare stare a organismului ar fi corespunzatoare cti vreo stare externa. Mai mult, chiar cand acest criteriu ar fi inteadevar pentru starea de sanatate, el insu§ ar avea nevoie de un alt criteriu spre a putea fi recunoscut ; caci ar trebui, ori§icum, s ne spuna dupa care principiu se poate hotari ca cutare mod de adaptare este mai desavar§it cleat cutare altul. Este oare dupa chipul in care unul i altul ating sorcii no§tri de supraviquire? Sanatatea ar fi starea unui organism in care ace§ti sorti sunt in gradul lor cel mai mare 0 boala, dimpotriva, tot ce are ca efect sa-i mic§oreze. Nu este indoelnic, inteadevar, ea in general boala sa nu aiba de fapt drept urmare o slabire a organisinului. Numai ea ea nu este singura care produce acest yezultat. Funcciunile de reproducere la uncle spete inferioare, provoaca moartea in chip fatal §i chiar in spele mai inalte ele creeaza primejdii. Totu§i

sunt normale. Batranetea i copilaria au acelea0 efecte ; cacibatranul §i copilul sunt mai accesibili la cauzele de distrugere. Sunt ei deci

bolnavi §i nu trebuie sa admitem alt tip sanatos cleat acela al

adultului? Iata domeniul sanat4ii §i al fiziologiei foarte ciudat redus ! Daca dealtfel batrane/ea este deja, prin ea insa§, o boala, cum deosebim

pe batranul sanatos de batranul bolnavicios ? Din acela§ punct de vedere, ar trebui s punem menstrualia printre fenomenele morbide ; caci prin turburarile ce ea pricinue§te cre§te putinca de

a se imbolnavi a femeii. Cum totu§ sa numim bolnavicioasa o stare a carei lipsa sau disparilie timpurie alcatuesc netagaduit un fenomen patologic? Se judeca in aceasta chestiune ca 0 cum, intr'un organism sanatos, fiecare amanunt ar avea, a§à zicand, un rol folositor de jucat ; ca 0 cum fiecare stare interna ar raspunde in totul la vreo conclicie externa §i, prin urmare, ar contribul sa asigure, in ce o prive§te, echilibrul vital §i ar scadeO sortii de moarte. Este din contra drept sa presupunem ca unele randueli anatomice sau funptionale nu slujesc direct la nimic, ci sunt numai fiindca sunt, fiindca nu pot sa nu fie, date fiind conditiile generale ale vietii. N'am puteh totu§ sk le socotim ca morbide ; caci boala este inainte de toate ceva ce se poate in84

www.dacoromanica.ro

REGULE PRIVITOARE LA DEOSEBIREA NORMALULUI SI A PATOLOGICULUI

laturà, care nu este cuprins in constitu-cia regulata a fiinlei traitoare. Insa se poate intamplil ca, In loc de a intari organismul, ele mic§oreaza puterea sa de rezisten-Va 0, prin urmare, sporesc primejdiile de moartc. Pe de alta parte, nu este sigur ca boala sa ail:A intotdeauna rezultatul In funqie de care vrem s-to definim. Nu sunt o mullime de boll prea ware ca sa Ie putem atribui o ipfluen-ca simlitoare asupra bazelor vitale ale organismului? Chiar printre cele mai grele, sunt unele ale caror urmari n'au nimic suparator, daca §tirn sa luptam contra lor cu mijloacele de care dispunem. Bolnavul de stomac care urmeaza un regim bun poate sa traiasca tot a0 de mult ca 0 omul sanatos. Negre0t, el este silit sa se ingrijeasca ; dar nu sun-tern 0 noi to-ti deopotriva sihli s'o facem §i viea-o, poate

sa se intrelina altfel? Fiecare din noi 10 are regimul sau; acela al

bolnavului nu searnana cu eel pe care-1 obi§nuqte Triijlocia oamenilor

din timpul 0 din mediul sau ; Insa e singura deosebire Intre ei din acest punct de vedere. Boala nu ne lash' totdeauna fara nadejde, inteo stare de neadaptare ce nu se poate lecui; ea ne constrange numai sa ne adaptam intr'altfel cleat cei mai mulIi semeni ai no§tri. Cine ne spune chiar ca nu exist& boll care, la sfArsity se Osesc a fi folositoare? Varsatul pe care noi ni-1 inoculam prin vaccin este o boala adevarata ce ne-o facerh cu voie 0 cu toate acestea el sporqte

sortii nostri de vietuire mai departe. Sunt poate multe alte cazuri in care turburarea pricinuita de board este fara insemnatate Oaturi de imunitalile venite dela ea. InsfArsit 0 mai cu seama, acest criteriu este de cele mai multe ori inaplicabil. Se poate chiar, la nevoie, stabili ca mortalitatea cea mai mica ce se cunoa§te se intAlneste in cutare grup determinat de indivizi; Insa nu se poate demonstrà cà n'ar puteh sa fie 0 una mai mica. Cine ne spune ca alte orânduiri nu sunt posibile, care ar aveà drept efect s'o micsoreze Inca? Acest minimum de fapt nu este deci proba unei adaptari perfeete, nici prin urmare semnul sigur al starii de sanatate daca ne gandim la definiIia precedenta. Mai mult, un grup de acest soiu este foarte greu de constituit si de izolat de toate celelalte, cum ar fi nevoie, spre a puteh sa observam constitu-cia organica al careia privilegiu 11 are el 0 care este

cauza presupusa a acestei superioritali. Invers, daca fiind vorba de o boala al carei desnodamânt este indeob§te mortal, e vAdit ca 85

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA $1 REGULELE EI DE METODA

probabilit4ile ce are fiirqa de a supraviqui sunt mic§orate, dovada este indeosebi de grea, când boala nu este a§à ca sa aduca direct moartea. Nu este, intr'adevár, cleat un chip obiectiv de a dovedi cã fiine, puse in condiTii bothrite, au mai pulini sor%i de a viqui dealt altele, e de a aráth ea', in fapt, cele mai multe dintre ele traesc mai pu-cin timp. Insà clack in cazurile de boli curat in-

dividuale, aceastà demonstra-0e este adesea cu putintd, ea este cu totul nepracticabila in sociologie. Gad aici n'avem punctul de

indreptare oe are la indemAn6 biologistul, adicA cifra mortaIitii

mijlocii. Noi nu putem chiar sã deosebim cu o exactitate numai

aproximativa" in te moment se naste o societate §i in ce moment ea moare. Toate aceste probleme care, in biologie chiar, sunt departe de a fi ldmurit deslegate, faman Inca pentru sociolog Invákite in taina. Dealtminteri, evenimentele care se produc In mersul vietii sociale §i care se repeta aproape la fel in toate societ4ile de acelas tip, sunt cu mult prea fehirite ca sa fie posibil de a determinA in ce mäsura unul din ele poate sh' fi contribuit la grabirea desnoddmântului final. Când e vorba de indivizi, fiinded ei sunt foarte numerosi, se pot alege cei pe care ii comparam a§à ca ei sà n'aiba in, comun decAt una §i aceea§ anomalie; aceasta se gAse§te astfel desparliita de toate fenomenele insolitoare si se poate, prin urmare, cerceth natura influergei sale asupra organismului. Dack de pilda, o mie de reumatici, lua0 la intamplare, infali§eazá o mortalitate sim0tor superioard mijlociei, avern motive suficiente spre a atribui acest rezultat diatezei reumatismale. Insa, in sociologie, fiindcã fiecare spetà socialh' nu are cleat un numar mic de indivizi, câmpul comparaPor este prea restrâns, pentru ca asemenea grupari sa fie demonstrative. Insà, in lipsa acestei probe de fapt, nu mai este nimic cu putin0 cleat ralionamente deductive ale caror concluzii nu pot avea alta valoare cleat aceea a presupunerilor subiective. Se va demonstrà nu ca un cutare eveniment slabe§te cu adevárat organismul social, ci cà el trebuie sa aiba acest efect. Pentru aceasta, se va aidth ca el trebuie sa atraga cu sine cutare sau cutare consecin0 socotith pagubitoare pentru societate §i, cu acest titlu, va fi declarat morbid. Insà, presupunând chiar cà el produce inteadevàr aceastä consecinca, se poate intAmplà ca neajunsurile inf60§ate de ea s'a fie compensate, si peste, de foloasele ce nu se vad. Mai mult, nu e cleat 86

www.dacoromanica.ro

REGULE PRIVITOARE LA DEOSEBIREA NORMALULUI SI A PATOLOGICUILUI

un motiv care sa poata ingadui a o socoti drept rea, acela ca ea turbura jocul normal al funcliunilor. Dar o asemenea proba presupune problema deja rezolvata; caci ea nu e posibila decat daca s'a lamurit mai inainte in ce consta starea normala i, prin urmare, daca se §-tie dupa ce semn poate fi recunoscuta. Vom incerca sa construim in intregime 0 a priori? Nu e nevoie sä aratam ce poate preul o astfel de construcliune. Iata cum se face ca, in sociologie

ca i In istorie, acelea0 eyenimente sunt_calificate, dup.a seniimen-

tele personale ale savantului, ca mantuitoare sau ca ruinatoare. Astf et i-se intampla mereu unui teoretician necredincios a gasi, in rama0Iele de credinIa care supraviquese in naijlocul sguduirii generale a credinlelor religioase, un fenomen morbid, pe and, pentru credincios, necredinca insa§ este .astazi marea boala sociala. Deasemenea, pentru socialist, organizarea economica actuala este

un fapt de teratologie sociala, atunci cand pentru economistul

ortodox tendirgele socialiste sunt, cu deosebire, patologice. Si fiecare gase§te in sprijinul parerei sale silogisme pe care le judeca bine facute.

Defectul comun al acestor definiIii este de a vol sa atinga prea de timpuriu esenla fenomenelor. Deaceea ele presupun

stabilite propoziliuni care, adevarate sau nu, nu pot fi probate cleat daca 9tiinTa este deja indeajuns de inaintata. Cu tom,. astea e cazul sa ne conformam la regula stabilita de noi mai

inainte. In loc de a autà sa determinam dinteodata raporturile starii normale 0 a contrariului ei cu forcele vitale, sa cautam numai vreun semn exterior, pereeptibil indata, dor

obiectiv, care sa ne ingadue a deosebi una de .alta aceste doua ordine de fapte. Orice fenomen sociologic, precum dealtminteri orice fenomen biologic, este in masura sa lmbrace forme deosebite dupa imprejurari, ramanand totu§ esenlial acela§. Insa, printre aceste forme, sunt doua feluri. Unele sunt generale in toata intinderea spetei;

ele se regasesc, daca nu la, tap indivizii, cel pulin la cei mai multi Aintre ei i, cleat nu se respecta la fa in toate cazurile in care ele se observa, ci se schimba dela un individ la altul, aceste schimbari sunt cuprinse intre margini foarte apropiate. Sunt altele, din contra,

excepponale; nu numai cá nu se intalnesc cleat la cei mai pulini, dar chiar acolo unde se produc se intampla foarte adesea a nu -On 87

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA 1 REGUJILE EI DE METODX

toata viearta individului. Ele sunt o exceppe in timp ca 0 in spatiu 1). Ne aflam deci In facta a doua varieta-ti felurite de fenomene 0 care

trebuie sa fie aratate prin termeni deosebi-ti. Vom zice normale la faptele care infa-ti§eaza formele cele mai generale §i vom da ce-

lorlalte numele de morbide sau de patologice. Daca suntem de parere sa chemam tip mijlociu fiint,i schematica ce s'ar alcatui

adunftnd intr'un acela§ tot, Intr'un fel de individualitate abstracta, cacacterele cele mai dese- in spe-ta cu formele lor cele mai multe, se va puteà zice Ca tipul normal se confunda cu tipul mijl9ciu si Ca orice abatere fa-ta de aceasta masura a sanatalii este un fenomen morbid. E drept ea tipul mijlociu n'ar puteà fi determinat cu aceea limpezime ca i un tip individual, fiindca insu0rile sale constitutive nu sunt pe deplin fixate, ci pot sa se schimbe. Insa cà el poate fi constituit, n'am putea-o pune la Indoiala, fiindca el este materia imediata a §tiimei ; caci se con'unda cu tipul generic. Fiziologistul studiaza tocmai funcIiunile organismului mijlociu i acela§ lucru este 0 cu sociologul. Odata ce se pot despartl spe-tele sociale unele de altele ne ocupam mai departe de aceasta Intotdeauna este

cu putiata sa gasim care este forma cea mai genera% ce-o prezinta un fenomen dintr'o spela data. Se vede ca un fapt nu poate fi calificat ca patologic cleat cu privire la o spe-ta data. Conditiile sanata-tii 0 ale boalei nu pot fi definite in obstracto i inteun chip absolut. Regula nu este -MOduita In biologie ; nu i-a trecut niciodata nimanui prin minte ca ceeace este normal pentru o molusca ar fi i pentru un vertebra t. Fiecare spe-ta Ii are sanatatea, fiindca I§i are tipul, sau mijlociu care ii este propriu, iar sanatatea spe-telor celor mai de jos este. mai mica cleat aceea a celor mai ridicate. Acela§ principiu se aplica in sociologie de§1 el este aici adesea nesocotit. Trebuie sa renun-tam

I Prin aceasta sa poate deosebi boala de monstruozitate. A doua rni este o excepIie dedt in spatiu; ea nu se gfisegte in mijlocia spetei, dar sine told& vieata indivizilor la care se intfilnegte. Se vede, de altfel, cã aceste doll& ordine de fapte nu se deosebesc dedt in grade gi aunt in fond de aceiagi natura; granitele dintre ele aunt foarte nehotárite, dei boala nu este incapabild de orice fixitate gi nici inonstruozitatea de orice devenire. Nu putem deci de loe sä le desparlim radical când le definim. Deosebirea dintre- ele nu poate fi mai categorid decAt Intre morfologit gi fiziologic, fiindd mai la urnA morbidul este anormalul In ordinea fiziologiefi precum teratologicul este anormalul In ordinea anatomica. 88 www.dacoromanica.ro

REGIME PRIVITOARE LA DEOSEBIREA NORMALULUI $1 A PATOLOGICULUI

la acest obiceiu, Inca prea raspandit, de a judech o institutie,_ o_ practica, o maxima moralà, ca 0 cum ele ar if bunt sau rele in ele insele 0 prin ele, pentru toate tipurire sociale fara nici o osebire. Deoarece punctul de indreptare in legatura cu care se poate judeca starea de sanatate ori de boala e schimbator dupa spete, el poate fi altul 0 pentru una 0 aceeac speta, daca ea s'a schimbat. AAtfel, din punct de vedere biologic numai, ce este normal pentru salbatic nu este totdeauna pentru pivilizat 0 reciproc 1). Exista mai cu seama o ordine de schimbari de care e bine sa tinem socoteala, fiindca ele se produc regulat in toate spetele, sunt acelea ale varstei. Sanatatea batranului nu este aceea a adultului, dupa cum aceasta nu este aceea a copilului ; 0 tot astfel e cu societatile 2). Un fapt social nu poate deci fi zis normal pentru o speta soda% determmata cleat cu privire la o faza, determinata 0 ea, a desvoltarii sale, prin urmare, pentru a cti daca are drept la aceasta numire, nu ajunge BA observam sub ce forma se infaticeaza in generalitatea societatilor care tin de speta aceasta, trebuie Inca sa avem grija de a le considerà in faza corespunzatoare a evolutiei lor. Se pare ea' n'am facut Oa aici cleat numai o definitie de cuvinte ; caci n'am facut alta deck sa grupam fenomene dupa asemanarile 0 deosebirile lor 0 sa punem nume grupurilor astfel formate. Dar, In realitate, conceptele ce-am alcatuit astfel, decl avand marele bine ca se pot recunoacte dupa caractere obiective 0 ucor de priceput, nu se departeaza de notiunea ce ne facem indeobcte despre sanatate §i despre boala. Boala, intr'adevar, nu este conceputa de toata lumea ca un accident, pe care natura vietuitoarei II comporta fara indoiala, dar nu-1 produce de obiceiu ? Vechii filozofi exprimau aceasta zicand ca ea nu deriva din natura lucru-

rilor, ea ea este produsul unui fel de contingenta. cuprinsa In organisme. 0 astfel de conceptie este, negre0t, negarea oricarei ctiinte ; caci boala n'are nimic mai minunat deck sanatatea ; ea este deopotriva Intemeiatà In natura fiintelor. Atat niunai cd ea 1) De pildá, salbaticul care ar aveit tubul digestiv redus si sistemul ner-

vos desvoltat al civilizatului sändtos ar fi un bolnav feta.* de mediul sdu.

i) Prescurtdm aceastd parte a desvoltdrii noastre ; aci nu putem decett

fa repetdm aid cu privire la faptele socialc In general ceeace am zis aiurea despre deosebirea faptelor morale In normale §i anormale. (V. Division du travail

social, p. 33-39).

89

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA. SI REGULELE EI DE METODA

nu este intemeiath in natura lot normalà; ea nu este cuprinsh in

temperamentul lor obisnuit i nici legath de condiIiile de existenlh de care ele atarra in general. Invers, pentru toath lumea, tipul shnhavii se confundh cu acela alspeei. Chiar nu se poate, fara contrazicere, concepe o spe-ch care, prin ea Irish§ si in virtutea constituciei ei fundamentale, ar fi bolnavh incurabil. Ea este norma cu deosebire i, prin urmare, n'ar puteh sh cuprinda nimic anormal.

E drept, ch,1 de obiceiu, se inIelege inch prin shnhtate o star? preferabila mai totdeauna boalei. Dar aceasta definilie se euprinde in cea precedenth. Dach, inteadevar, caracterele a chror unire formeaza tipul normal au putut sh se generalizeze inteo spe-p, este cu un rost oarecare. Aceastä genera/itate este ea inshs un fapt care ate nevoie sh fie explicat si care, pentru aceasta, cere o cauzh. Insä ea ar fi inexplicabilh dach formele de organizare cele mai rhsphndite n'ar fi i cele mai folositoare, cd putin En totalul kr. Cum ar fi putut cle sh se phstreze inteo ash de mare felurime de imprejurhri-dach n'ar pune pe indivizi in stare sh reziste mai bine cauzelor

de distrugere? Din contra, &eh celelalte sunt mai rare, e vadit

eh, in mijlocia cazurilor, indivizii care le prezinth pot mai greu sa supraviquiasch. Revenirea mai mare a celor dintaiu este deci dovada superior/a-0i lor 1).

II Aceasta din urma observalie da chiar un mijloc de a controlh xezultatele metodei precedente. 1) D-1 Garofalo a Incercat, e drept, sa deosebiascii morbidul de anormal (Criminologie, p. 109-110). Ins& cele dou& singure argumente pe cari spnijinà aceasta deosebire sunt urm&toarele: 1) Cuvantul boal& Inseamn& totdeauna ceva care tinde la distrugerea total& sau partial& a organismului; daeá nu e distrugere, e vindecare, niciodata stabilitate ca In mai multe anomalii. Dar v&zurAm cl anormalul si el este o amenintare pentru vietuitoare in mijlocia cazurclor. E drept a nu este totdeauna asa ; ins& primejdiile ce cuprinde boala nu exist& deopotriva decal In gene4alitatea imprejurarilor. Cat despre lipsa de stabilitate care ar deosebi morbidul inseamn& sä uitám bolile cronice si despfirtim radical teratologicul de patologic, Monstruozittitile sunt fixe. 2) Normalul i anormalul variazii dup& rase, se spune, pe and deosebirea fiziologicului si a patologicului este valabila pentru tot genus homo. Noi arAtarAm din potrivA cA, adesea, ce e morbid pentru salbatic nu este pentru civilizat. CGnditiile sAnAtittii fizice se schimbA dup& mediu. 90

www.dacoromanica.ro

REGIME PRIVITOAltt LA DtOSEBIWEA NORMAVULUI I A PATOLOGICULUI

Pentruca generalitatea, care caracterizeaza din afara fenomenele normale, este ea Insa§ un fenomen explicabil, urmeaza s cautam

a o explica, dupa ce a fost direct stabilità prin observaIie. Fara indoialt, putem fi siguri dinainte ca ea nu este Para cauza, dar e mai bine sa §tim exact care este aceasta cauza. Caracterul normal al fenomenului va fi, inteadevar, mai incontestabil, daca se demonstreaza ca semnul exterior care-I aratase la Inceput nu este nuniai aparent, ci este intemeiat in natura lucrurilor ; clack*, inteun cu-

vant, se poate ridich aceasta normalitate de fapt Intr'o normalitate de drept. Aceasta demonstratie, dealtfel, nu va consta totdeauna In a face sa vedern ca fenomenul este folositor organismului, de§i acesta ar fi cazul cel mai des pentru motivele ce arttarám; Insa se poate intampla §i, dupa cum am observat mai sus, ca o randuiala sa fie normala fara ca sa slujiasca la nimic, numai fiindca este implicata necesar In natura fiintei. Astfel, ar fi poate folositor ca na§terea sa nu provoace turburari a§a de violente in organismul feminin; Insa e cu neputinla. Prin urmare, normalitatea fenomenului va fi explicata prin aceea numai ea' el va fi legat

de condiVile de existenIa ale spelei- considerate, fie ca un efect mecanice§te trebuincios al acestor condilii, fie ca un mijloc care permite organismelor sa se adapteze la ele 1). Aceasta proba nu este folositoare numai ca un control. Nu trebuie á uitam, intr'aclevar, ca daca. e bine sa deosebim normalul de anormal, aceasta e mai ales cu scopul de a lumina practica. Dar, spre a lucra In cuno§tinta de cauza, nu ajunge sa §tim ce trebuie sa vrem, ci pentruce trebuie aceasta. Propoziiile tiin%ifice, privitoare la starea normala, vor fi mai curand aplicabile la cazurile particulare cand ele vor fi Insolite de motivele lor ; caci atunci .

vom putea mai bine sa §tim in ce cazuri e bine sa le modificam aplicandu-le §i in ce directie.

Sunt imprejurari chiar In care aceasta verificare este riguros

necesara, pentruca prima metoda, daca ar fi singura intrebuincata,

ar putea sa dea grq. Ceeace se Intampla In perioadele de tranzitie in care speca Intreaga este pe cale de a evolua, Para sa se fi

1) Se poate Intrehh, e drept, dael un fenomen dcrivand necesar din conditiile generale ale vieii nu este prin aceasta chiar folositor. Nu putem sä ne ocupAm de aceastri chestiune de filozofie. Noi o . atingem totuq putin mai dep arte.

91

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA I REGULELE EI DE METODA.

fixat Inca definitiv sub o forma noua. In acest caz, singurul tip normal care ar fi de pe acum realizat §i dat in fapte este acela al trecutului si cu toate acestea el nu mai este potrivit cu nouile condiIii de existenla. Un fapt poate astfel sa se afle In toata Intinderea unei spele, cu toate ea nu mai raspunde cerinIelor situa/iei.

El nu mai are deci, atunci, deck aparemele normalitalii; caci generalitatea Incalisata de el nu mai este cleat o eticheta mincinoasa, deoarece ne pastrandu-se cleat prin forla oarba a obi-

ceiului ea nu mai este seinnul ca fenomenul observat este strans legat de condiIiile generale ale existencei colective. Aceasta greutate este, dealtminteri, speciala sociologiei. Ea nu exista, astfel zicand, pentru biologist. Este, Inteadevar, foarte rar ca spelele animale sa fie nevoite a luà forme neprevazute. Singurile schimbari normale prin care ele trec sunt acelea care se reproduc regulat la fiecare individ, mai cu seama sub Inraurirea varstei. Ele sunt deci cunoscute sau pot fi cunoscute, fiindca s'au realiz5t deja Inteo mullime de cazuri; prin urmare, se poate sti In fiecare moment al desvoltarii animalului, i chiar in perioadele de criza, In ce consista starea normalar Este tot ash 0 In sociologie pentru societalile care aparIin speTelor inferioare. Caci, deoarece multe dintre ele 0-au Implinit deja cariera, legea evoluiei lor normale este sau cel pulin poate fi stabilita. Insã cand e vorba de societatile cele mai Inalte i cele mai recente, aceasta lege este necunoscuta prin definipe, fiindca ele n'au strabatut Inca toata istoria lor. Sociologul se podte astfel gasi Incurcat In a sti daca un fenomen este normal sau nu, lipsindu-i orice punct de Indreptare. El va ies1 din Incurcatura facand cum am spus mai sus. Dupa ce a stabilit prin observape ca faptul este general, el se va Intoarce la condiIiile care au determinat aceasta generalitate In trecut si va cauta apoi daca aceste condii sunt Inca date In prezent sau clack dimpotriva, ele s'au schimbat. In primul caz, el va avea dreptul sa priveasca fenomenul ca normal i, In al doilea, sa-i refuze acest caracter. De pilda, spre a sti daca starea economica actuala a popoarelor europene, cu lipsa de organizare 1) care ii este caracteristick este normala sau nn, vom cauth ceeace In trecut, 1) V. asupra acestui punct o notità ce-am publicat In Revue philosophique (no. din Noerobrie 1893) despre Dejini0a socia 1 ismului. 92

www.dacoromanica.ro

REGULE PRIVITOARE LA DEOSEBIREA NORMALULUI SI

PATOLOGICULUI

a produs-o. Daca aceste conditii sunt Inca cele in care se afla acum

societatile noastre, aceasta situatie este normala in ciuda protestarilor ce ea provoaca. Insà daca se gase0e, din contra, ca este legata de aceasta veche structura sociala pe care am denumit-o aiurea segmentara 1) 0 care, dupa ce a fost incheietura esentiala a societatilor, merge din ce in ce 9tergandu-se, va trebui sa conchidem ca ea alcatue0e astazi o stare morbida, oricat de universera ar fi ea. Dupa aceea9 metoda vor trebui rezolvate toate chestiunile desbatute

e

acest fel, ea acelea de a §ti deed slabirea cre-

dintelor religioase, daca desvoltarea puterilor Statului sunt fe-

nomene normale sau nu 2). Totu9, aceasta metoda n'ar puteà nicidecum sa fie pusa in locul

celei precedente, nici chiar sa fie intrebuintata cea dintaiu. In

primul rand, ea ridica chestiuni de care vom aveà sä vorbim mai departe 0 care nu pot fi tratate decat and e§ti destul de inaintat in §tiiirta ; caci ea implica, in total, o explicare aproape deplina a fenomenelor, fiindca presupune determinate ori cauzele ori funcI) SocietAtile segmentare, si mai ales societatile segmentare cu bazA teritoriall, sunt acelea ale caror articulatii esentiale corespund impartirilor teritoriale. (V. Division du travail social, p. 189-210). 2) In unele cazuri, se poate purcede deosebit i demonstra ca un fapt, al &arca caracter normal este bAnuit, meritt sau nu aceasta banuiala) aratAnd cti el se leaga strEns de dcsvoltarea anterioarA a tipului social considerat, ba chiar de totalul evolutiei sociale in general, sau din contra cA el contrazice pe una i pe alta. In acest chip am putut sE demonstram ea slabirea de azi a eredintelor religioase, mai In general, a sentimenthlor colective cu abiecte colective n'are nimie decat normal; am dovedit ca aceasta slabire devine din ce in

ce mai vadita pe masura ce societatile se apropie de tipul nostru actual i1 cu eta acesta, la rAndul lui, este mai.desvoltat. (Division du travail social, p. 73-182).

Dar, In fond, aceasta metoda nu este decat un caz particular al precedentei. Caci (lac& normalitatea acestui fenomen a putut fi stabilitA In acest chip este ca, totodata, el a lost legat de eonditiile cele mai generale ale existentii noastre colective. Pe drept, de o parte, dacA aceasta regresiune a conitiintii religioase este cu atat mai accentuatA cu cEt structura societatilor noastre este mai determinata, e a ea sine, nu de vre-o cauza accidentalA, ci de constitutia insEi a mediului nostru social, i fiindca, de alta parte, particularitatile caracteristice ale acesteia din urmA sunt desigur mai desvoltate astazi decAt odinioara, nu e nimic anormal ca fenomenele cari atArnA de ele sa fie si ele amplificate. Aeeasta metodA se deosebeste de cea precedenta numai In aceea,cE conditiile can cxplicE i justifica generalitatea fenomenului sunt induse si nu direct observate. Se Oie a el atArna de natura mediului social fara sil itim In ce si nici cum.

93

www.dacoromanica.ro

%ODIC/LOMA $1 REGULELE EI DE METODX

/iunile lor. Ina, e bine ca, dela inceputul cereetarii, a se poatã

impdrI1 faptele in normale §i anormale, cu rezerva atorva cazuri excemionale, pentru a putea sa. hothrim fiziologiei domeniul ei i patologiei pe al ei. Apoi, cu privire la tipul normal un fapt trebuie gait folositor sau necesar, spre a puta fi el insu§ calificat ca normal. Altfel, s'ar puteh demonstrà a boala se amestea cu s4natatea, deoarece ea deriva necesar din organismul care es te atins de ea ; numai cu organismul mijlociu ea nu are aceea§ leg4tua. Deasemenea, aplicarea unui leac, fiind folositoare bolnavului, ar puta trece drept un fenomen normal, atunci and ea este vklit

anormalá, aci numai in imprejuari anormale are aceasta utilitate. Nu ne putem deci sluji de aceastá metodg cleat dacd tipul normal a fost constituit mai dinainte §i el nu poate a fi fost cleat printr'un alt procedeu. InsfAr§it §i mai cu seamd, daa e adeviirat a tot ce este normal este folositor, de nu este chiar necesar, este fals cà tot ce este util dr fi normal. Putem fi foarte siguri a stärile care

s'au generalizat In spera sunt mai folositoare cleat cele care au amas excemionale ; nu a ele sunt cele mai utile din ate exista sau ar putek exista. N'avem nici un motiv de a crede a toate al-

atuirile posibile au fost ineercate in cursul experienlei §i, printre cele care n'au fost niciodata infaptuite dar se pot inchipul, sunt unele poate cu mult mai folositoare cleat cele ce cunoa§tem. Noliunea utilului trece peste aceea a normalului ; ea este faI6 de aceasta ce este genul fat,a de spe0. Dar, este cu neputin0 a deduce mai mult din

mai-pulin, ,speIa din gen. Se poate ina regbi genul in speO, fiindca il cuprinde. Deaceea, odat4 ce generalitatea fenomenului a fost constatatà, se poate, aratând cum el sluje§te, sa confirmam rezultatele primei metode 1). Putem deci formula cele trei regule urmatoare : 3 ) Atunci Insà, se va zice, realizarea tipului normal nu este tinta cea xnai inaltil co s'ar puteà propune i, spre a o depa1i, trebuie sa depApIti §i qtiinta. N'avem sá trathm aici accastii chestiune ex professo; riispundem numai: 1) Ca ea este teoretica In totul, cad de fapt tipul normal, starea de sAn5tate este deja destul de grea de lndeplinit vi destul de Tar atinsa pentru ca sCi ne mai muncim Inchipuirea a ciluta ceva mai bun ; 2) Ca aceste Imbunataiiri, obiectiv mai felositoare, nu sunt oblectiv de dorit pentru asta ; caci daa ele nu rilspund la nicio tendintii latentà sau In act, ele n'ar adaugh la fericire nimic, iar dacii aspund la vre-o tendinta, Inseamna ca tipul normal nu este realizat; 3) Insfa'rsit ea, spre a Imbunatigi tipul normal, trebuie sä-1 cunolti. Nu se poate deci, In niciun caz, depii11 §tiinta deatt sprijinindu-te pe ea.

94

www.dacoromanica.ro

REGULE PRIVITOARE LA DEOSEBIREA NORMALULUI $1 A PATOLOGICULUI

1. Un fapt social este normal pentru un tip social dat, considerat intr'o fazet determinant a desvolteirii sale, ctind el se produce in mglocia societe4ilor din aceastei speld, privite in laza corespunzeitoare a evoluçiei lor. 2. Se pot verified rezultatele metodei precedente areitad di generalitatea fenomenului ateirmi de condiiiile generale ale viecii colective in tipul social considerat. 3. Aceasta verificare e necesarii, child acest fapt se referli la o sperd sociald care nu fi-a indeplinit incei evoluçia sa integrant. lIE

Suntem ash de obisnuiti sa rezolvam dintr'o vorba aceste che-

stiuni grele i sa hotarim in graba, dupa observaPi scurte 1 cu un

sir de silogisme, dacà un fapt social este normal sau nu, ca se va

judeca poate aceasta cale complicata Para rost. Nu pare ca ar trebni sa facem eta-tea lucfari spre a deosebi boala de sanatate. Nu facem noi in fiecare zi deosebiri de acestea? E drept; dar eamane sa stim daca le facem nimerit. Ceeace ne ascunde greutafile acestor probleme, e ca vedem pe biologist deslegandu-le cu ô usu-

rinta relativa. Uitam insa ca-i este mult mai usor deck sociologului sa vada chipul in care fiecare fenomen atinge puterea de rezisten0 a organismului i sa-i determine astfel caracterul normal sau anormal cu a exactitate practic indestulatoare. In sociologie, complexitatea si schimbarea mai mare a faptelor silesc la multe masuri, cum o dovedesc judecafile contradictorii al caror obiect este acelas fenomen din par tea parfidelor. Pentru a arath deajuns cat este de necesara aceasta luare de masuri, sa aratam prin cateva txemple la ce greseli th expui cand nu te supui lor si sub ce lumina noun apar fenomenele cele mai eserrfiale, cand le tratezi metodic. Daca e vreun fapt al carui caracter patologic apare de netagfiduit, este crime. Tofi criminologioii se inthleg in acest punct. Daca ei explica morbiditatea aceasta in chipuri deosebite, ei sunt la fel in a o recunoaste. Problema, totus, cereh sa fie tratata cu mai puinà ituteala. Sa aplicam, intr'adevar, regulele precedente. Crima nu se observa numai in cele mai multe societafi de cutare sau cutare speck ci in toate societafile de toate tipurile. Nu e nici una in care sa nu 95

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA SI REGULELE EI DE METODA

se afle o criminalitate. Ea i§i schimba forma, actele care sunt astfel

numite nu sunt pretutindeni acelea0; insa, pretutindeni §i tot-

deanna, au fost oameni cari se purtau in a§a fel 6a sa atraga asupra lor represiunea penala. Daca, cel puçin, pe masura ce societaple tree dela tipurile inferioare la cele mai ridicate, procentul criminalitiatii, adica raportul dintre cifra anuala a crimelor §.1 aceea a populatiei, ar inclina sa scada, s'ar puteh crede ca, ramânând 'Inca un fenomen normal, crima cu toate astea tinde sa piarda aces t caracter. Dar n'ayem nici un motiv care sa ne ingadue credinIa in realitatea acestei regresiuni. Multe fapte ar parea sa demonstreza mai curand existenTa unei mi§cari in sens Myers. Dela inceputul secolului, statistica ne da mijlocul de a urmari mersul criminalita/ii ; ea a sporit pretutindeni. In FranIa, urcarea este de aproape 300 %. Nu este deci un fenomen care sa infa-ti§eze in chipul cel mai yadit toate simptomele normalitatii, fiindca apare ca straw legat de condiIiile uricarei vieti colective. A face din crima o boala sociala, ar fi sa admitem cà boala nu este ceva accidental, ci din contra deriva, inteunele cazuri, din constittrtia fundamental& a fiincei yiquitoare, ar fi s tergem mice deosebire hare fiziologic §i patologic. Fara indoiala, se poate intampla ca Insa§ crima sa aiba forme anormale ; ceeace se intampla cAnd, de pilda, ea atinge un procent exagerat. Nu este indoios, inteadevar, ca acest exces nu este de natura morbida. Ceeace e normal, este numai ca exist& o criminalitate, atat cat aceasta sa atinga §i sa nu depa§easca, pentru fiecare tip social, un nivel oarecare pe care nu este poate imposibil sa-r fixam dupa regulile precedente 1). Iata-ne In faia unei concluzii destul de paradoxale, in aparenia. Caci nu trebuie sa fim neinTele§i. A pune crima printre fenomenele de sociologie normala, inseamna nu numai a spune ca este un fenomen de neinlaturat de§i regretabil, datorit rautatii incorigibile a oamenilor ; este a o afirma ca un factor al sanatacii publice, o parte integrant& a oricarei societaIi. sanatclase. ,Rezultatul acesta

este, la prima data, destul de uimitor pentru ca sa ne fi incurcat 1) Din aceea ca crima este un fenomen de soc;ologic normala, nu urmeagi cà criminalul ar fi un individ normal constituit din punct de vedere biologic psihologic. Aceste douä chestiuni sunt independente una de alta. Se va pricepa mai bine aceastä independenta, cind vom fi aratat mai departe diferenta ce existä intre faptele psihice §i faptele sociologice. 96

www.dacoromanica.ro

REGIME PRIVITOARE LA DEOSEDIREA NORMALULUI *I A PATOLOGICULUI

§i pe noi chiar §i pentru multa vreme. Cu toate acestea, indata ce stapanit aceasta prima impresie de mirare, nu e greu sa gase§ti motivele care explica aceasta normalitate §i, totodata, o confirma.

In primul rand, crima este normala fiindca o societate in care ar lipsi este cu totul imposibila. Crima, dupa cum am aratat intealta parte, consista intr'un act care jigne§te unele sentimente colective, inzestrate cu o enerep §t cu o Iimpezime particulara. Pentru ca, intr'o societate data, actele zise criininale sa poata inceta de a fi savar§ite, ar trebui deci ca sentimentele ce ele jignesc sa se regaseasca in toate con§tiin-

iele individuale fara excepOe §i cu gradul de forth .trebuincioasa spre a opri sentimentele contrarii. Dar, presupunancl ca aceasta condilie ar puteh fi de fapt indeplinita, crima n'ar disparea prin aceasta, ea §i-ar schimbà numai forma ; caci cauza insal care ar slei astfel izvoarele criminalitaIii i-ar deschide indata altele. Inteadevar, pentru ca sentimentele colective ocrotite de dreptul penal al unui popor, la un moment hotärit al istoriei lui, sa ajunga astfel a patrunde in con§tiinIele care le erau 'Ana atunci Inchise sau sa capete mai multa stapanire acolo unde nu aveau indeajuns,

trebuie ca ele sa ca§tige o tarie superioara aceleia ce-o aveau

'Ana atunci. Trebuie ca comunitatea in totalul ei sa le resimta cu mai multa vioiciune ; caci ele nu pot scoate dintr'un alt izvor puterea mai mare care le ingaduie sa se impuna indivizilor care, odinioara, le erau cei mai nesupu§i. Pentru ca omoritorii sa dispara, trebuie ca groaza de sangele varsat sa devina mai mare In aceste pa turi sociale din care pornesc omoritorii; Insa lentru asta trebuie ca ea sa devina mai Jnare in toata intinclerea societatii. Dealtminteri, lipsa insa§ a crimei ar contribui deadiceptul sa produca acest rezultat; caci un sentiment apare ca mult mai respectabil (Ind este totdeauna §i deopotriva de respectat. Insa nu se baga de seam& ca aceste stari tari ale con§tifircii comune nu pot fi astfel Int:finite fara ca §i starile mai slabe, a caror incalcare nu produceik mai inainte deck gre§eli curat morale, sa nu fie intarite In acelal timp ; cad cele de al doilea nu sunt decat prelungirea, forma imblanzita a celor dintaiu. Astfel, furtul §i simpla nedelicatele nu ating cleat unul §i acela§ sentiment altruist, respectul proprietatii altuia. Numai, acest sentiment chiar este lovit mai slab printr'unul 97

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA SI REGIJLELE EI DE METODA

din aceste acte deck prin celalalt ; §i hind* de alta parte, el n'are in mijlocia con0iirrcelor o intensitate deajuns spre a resimil puternic cea mai upara dintre aceste doua loviri, aceasta este Abiectul unei mai mari ingaduinie. Iata de ce nedelicatul este numai blamat pe cand holul este pedepsit. Daca insa acela9 sentiment devine mai puternic, a§a ca sa reduca la tacere In toate con0iimele inclinarea care duce pe om la furt, el va ajunge mai simlitor la ranirile care, 'Ana atunci, nu-1 atingeau deck u§or ; el va reaciiona deci contra lor cu mai multa vioiciune ; ele vor fi obiectul unei dezaprobari mai energice care va face sa treaca unele dintre ele, din simple grepli morale ce erau, la starea de crime. De pilda, contractele silite sau executate silit, care nu provoaca deck un blam public sau reparaIii civile, au sa devina delicte. Inchipui%i-vä o societate de sfin/i, un schit exemplar §i perfect. Crimele propriu zise vor fi necunoscute In ea ; dar gre§elile care par de nimic omului de rand vor provoca in ea acela scandal pe care-1 face delictul ordinar in con0iirgele de rand. Daca deci aceasta societate se ga-

se0e inarmata cu puterea de a judeca 0 de a pedepsi, ea va so-

coti aceste acte drept criminale 0 le va trata ca atare. Pentru acela, rnotiv omul perfect de cinstit judeca cele mai mici slabiciuni morale

ale sale cu o asprime pe care mulIimea o pastreaza pentru actele intr'adevar delictuoase. Altadata, violemele contra persoanelor erau mai dese deck astazi, fiindca respectul pentru demnitatea individuala era mai slab. Hind& el a crescut, aceste crime,au devenit mai rare ; dar 0 multe acte care raniau acest sentiment au intrat in dreptul penal de care nu se Tineau la Inceput 1). Se va intreba poate, pentru a dal* cu toate ipotezele logice0e posibile, de ce aceasta unanimitate nu s'ar intinde la toate sentimentele colectiv6 fara de exceMie ; de ce chiar cele mai slabe n'ar capata destula energie spre a preintampina orice abatere. Con0iirr1a

morala a societkii s'ar regasi intreaga la toli indivizii 0 cii o vitalitate suficienta spre a impiedich orice act care o rane0e, gre§elile

morale tot a§a ca 0 crimele. Insa o uniformitate a§a de ob-

§teasca 0 a§a de absoluta este radical cu neputirga ; caci mediul fizic imediat, in care este a§ezat fiecare din noi, antecedentele mo§tenite, influerqele sociale de care atarnam se schimba dela un i) Calomnii, insulte, defaimare, viclepg, etc. 98

www.dacoromanica.ro

REGULE PRIVITOARE LA DEOSEBIREA NORMALULUI *I A P ATOLOGICULUI

individ la altul si, deci, fac constiimele felurite. Nu e posibil Ca toata lumea sa se asemene Ora inteatat, prin aceea numai ca fiecare i§i are organismul propriu si ea aceste orgarnsme ocupa Orli deosebite in spatiu. Deaceea, chiar la popoarele inferioare, la care originalitatea individuala este foarte pulin desvoltata, ea nu este totus mita. Astfel deci, fiindca nu p oate fi societate In care indivizii sa nu se abata mai mult ori mai putin dela tipul colectiv, este inevitabil ca si, printre aceste abateri, sa fie unele care InfaIiseaza un caracter criminal. Caci ceeace le da acest caracter, nu e importama lor intrinseca, ci aceea pe care le-o imprumuta con§tiima comuna. Daca deci aceasta este mai puternica, daca are destula autoritate spre a da acestor abateri foarte slabe o valoare absoluta, ea va fi §i mai sitmitoare, mai pretemioasa s't reactionand contra unor abateri mai mici cu energia ce nu desfarara intealta parte dealt contra unor abateri mai Insemnate, ea le va atribui aceea§ gravitate, adica le va socoti drept criminale. Crima este deci necesara ; ea este legatà de condiVile fundamentale ale oricarei vieçi sociale, dar prin a ceasta chiar ea este folositoare ; caci aceste cnndiij cn care este unita sunt ele Insele indispensabile evolmiei normale a moralei si a dreptului. Intr'adevar, nu mai e cu putinta astazi s tagaduim ca nu numai dreptul si morala variaza dela un tip social la altul, ci Inca se schimba pentru un acela§ tip daca condiçiilc existemei colective se schimba. Insa, pentru ca aceste transformari sa fie posibile, trebuie ca sen-

timentele colective care sunt la temelia moralei sa nu fie protivnice sehimbarii, prin urmare, sa n'aiba decat o energie potrivita. Daca ele ar fi prea tari, n'ar mai fi plastice. Orice asezare, cu drept, este o piedica la o noua asezare si aceasta cu atat mai mult cu eat

asezarea veche este mai trainica. Cu cat o structura este mai tare pronuntatk cu atat pune rnai multA impotrivire -oricarei modificari i aceasta ,e la fel cu asezArile func%ionale ca si cu cele ana-

tomice. Daca Mgt n'ar exista crime, aceasta conditie n'ar fi hideplinita-; caci o atare ipoteza presupune cà sentimentele colective ar fi ajuns la un grad de intensitate fat% de exemplu In istorie. Nimic nu este bun la nesfar§it si Fara de masura. Trebuie ca autoritatea de care se bucura constiiMa morala sa nu fie excesiva ; altrninteri, nimenk n'ar indrãsnI sa se atinga de ea si ar Increment

prea urr Inteo forma neschimbatoare. Pentru ca ea sa poata

.99

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA SI REGULELE EI DE METODA

evolua, trebuie- ca originalitatea individuala sa poata incolp ; iar pentru ca aceea a idealistului care viseaza sa intreaca veacul su sa se poata manifesta, e nevoie ca aceea a criminalului, care este mai prejos de timpul lui, sa fie cu putinia. Una nu merge fara alta. Aceasta nu-i totul. Pe langa folosul acesta indirect, se intAmpla ca crima joaca ea insa$ un rol folositor in aceasta evoluVe. Nu numai ea implica ca drumul ramane deschis schimbarilor trebuincioase, ci Inca inteunele cazuri ea pregate$te deadreptul aceste schimbari.

Nu numai acolo unde ea exista, sentimentele colective sunt in starea de mladiere necesara spre a lila o forma noua, ci Inca ea contribuie uneori sa determine dinainte forma pe care o vor luh. De cate ori, Inteadevar, ea nu este decAt o anticipare a moralei viitorului, o indrumare care ce va fi! Dupa dreptul atenian, Socrate era un criminal $i condamnarea lui n'avea nimic nedrept. Cu toate acestea crima sa,anume independenta sa de gandire, era utila nu numai omenirii, ci i patriei sale. Caci ea slujia la pregfitirea unei morale $i unei credinIe noua de care Atenienii aveau atunci nevoie, pentruca tradiIiile din care ei traiserä 'Ana atunci nu mai erau in armonie cu cond4iile lor de traiu. Cazul lui Socrate insa nu este izolat ; el se reproduce periodic in istorie. Liber-

tatea de gandire de care ne bucuram azi n'ar fi putut sa fie proclamata, daca regulele care o opriau n'ar fi fost incaleate inainte de a fi desfiinIate in chip solemn. Cu toate astea, in acest moment,

incalcarea aceasta era o crima, fiindca era o jignire a unor sentimente Inca prea vii in generalitatea con$tiinIelor. i totu aceasta crima era folositoare fiindca prevestia ni$te transformari care, din zi in zi, deveniau mai necesare. Libera filozofie a avut ca premergatori pe ereticii de tot felul pe care puterea bisericeasca i-a lovit pe drept in tot timpul evului-mediu i pana in ajunul timpurilor contimporane.

Din acest punct de vedere, faptele fundamentale ale criminologiei ni se infalipaza sub o lumina cu totul noua. Contrar ideilor obipuite, criminalul nu mai apare ca o fiinca radical insociabila, ca un fel de element parazitar, de corp strain, $i de neasimilat, varit In sanul societaIii1); el este un agent regulat al vieIii sociale. 1) Chiar i noi am facut gresala de a vorbi astfel despre criminal, de oarece n'am aplicat regula noastrii (Division du travail social, p. 395-396). 100

www.dacoromanica.ro

REGIME PHIVITOARE LA DEOSEBIREA NORMALULUI SI A PATOLOGICULUI

Crima, la rAndul sau, nu mai trebuie inIeleasa ca un rau care n'ar puteA fi stavilit in margini prea inguste; insa, in loc sa fie prilej de a ne simli feric4i cAnd i se intAmpla sa scoboare prea mult dedesuptul nivelului obi§nuit, putem fi siguri ca acest progres aparent este deodata contemporan §i solidar cu vreo turburare sociala. Astfel niciodata cifra ranirilor nu cade aqh de jos ca in timp de foamete 1). In aela.§ timp §i ca un ecou, teoria pedepsei se gase§te reinoita sau, mai curAnd, de reinoit. Daca, intr'adevar, crima este o board, pedeapsa Ii este leacul §i nu poate fi altfel conceputa ; de aceea toate discutiile ce ea ridica se indreapta asupra punctului de a §ti ce trebuie sa fie ea spre a indeplini rolul sat' de remediu. Daca crima insa n'are nimic bolnavicios, pedeapsa n'ar puteh aveà cn object s'o vindece §i adevarata ei functiune trebuie sa fie cautata aiurea. Nu e vorba deci ca regulele enurqate mai sus sa nistilet alta raPune de a fi decAt de a satisface un formalism logic far& de mare folos, fiindca, din contra, dupa cum le aplicam sau nu, faptele sociale cele mai esenciale i§i schimbfi cu totul caracterul. Daca, de§.1 deaceea altminteri, acest exemplu este in deosebi demonstrativ am crezut ca trebuie sa ne oprim la el mai sunt §i altele care ar puteh fi citate cu folos. Nu exista societate in care sa nu fie ca o regula ca pedeapsa trebuie sa fie proport,ionala cu delictul ; cu toate acestea, pentru §coala italiana, acest principiu nu este cleat o nä scocire de juri§ti, lipsita de orice temeinicie 2). Pentru ace§ti cni minologi§ti, chiar §i a§ezamAntul penal intreg, aà curn a fungionat pan& acum la toate popoarele cunoscute, este un fenomen contra naturii. Am vazut deja ca, pentru d-1 Garofalo, criminalitatea special& societalile inferioare n'are nimic natural. Pentru sociali§ti, 1) De altfel, prin aceia et crima este un fapt de sociologic normalfi, nu urmeazil cA nu trebuie s'o urim. Durerea, nici ea, n'are nimic de dorit; individul o uraste, cum societatea_ uraste crime, si totusi ea tine de fiziologia normalfi. Nu numai ea deriva necesar din constitutia InsA0 a oricArei nit* vii, ci ea joacA un rol folositor In vieatA i pentru care ea nu poate fi Inlocuita. Ar fi dect sA schimbLim In chip ciudat gandirea noastrA, cleat am InfAtisa-o ca o apologie a crimei. Nici nu ne-am g"andi at protestiim contra unei asemenea interpretArt, dact n'am sti la ce Invinuiri ciudate te expui si la ce nelntelegeri,

cAnd eau-0 SA studiezi faptele morale In chip obiectiv i BA vorbelti de de Intr'un

limbaj care nu este aeela al omului de hind. 9 V. Garcfalo, Criminologic, p. 299.

101

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA

I IIEGULELE ET DE METODA

organizarea capitalista, cu toata generalitatea ei, alcatueste chiar, o abatere dela starea normala, produsa prin violenta si vielesug. Dimpotriva, pentru Spencer, centralizarea noastra admmistrativa, Intinderea puterilor guvernamentale este vitiul radical al societatilor noastre, iar aceasta desl una i alta Inainteaza In chipul cel mai regulat i cel mai universal pe masura ce Inaintezi In istorie. Noi nu credem Ca vreodata s'a silit cineva sistematic sa hotarasca caracterul normal sau anormal al faptelor sociale clupa gradul lor de generalitate. Totdeauna aceste chestiuni sunt rezolvate cu multa dialectica.

Cu toate aces tea, indepartand acest criteriu, nu numai te expui la confuzii si la greseli partiale, ca acelea pe care le-am amintit, ci stiint,a chiar se face cu neputinta. Inteadevar, ea are ca obiect imediat studiul tipului normal; Insh, dach faptele cele mai generale pot fi morbide, se poke ca tipul normal sa nu fi existat niciodata in fapte. Atunci, la ce slujeste sa le studiem? Ele nu pot cleat sa Intareasca prejudecatile noastre i sa Inradacineze greselile fiindca rezulta din ele. Daca pedeapsa, daca responsabilitatea. asa cum ele exista in istorie, nu sunt cleat un produs al nestiintei sr al barbariei, la ce bun sâ Incercam a le cunoaste spre a le determina formele normale? Astfel spiritul este adus sfi se Intoarca dela o realitate pe viitor fara de interes spre a se strange In sine luaus si a cauta inlauntrul 1M materialurile necesare pentru a o reconstrui. Pentru ca sociologia sa priveasca faptele ca lucruri, trebuie ea sociologul sa simta nevoia de a Invata la scoala lor. Dar. Lindell' obiectul principal al'oricarei stiirrte a vieii, fie indivifinalA fie socialk este maiLla urma de a clefinI starea normala. de a o explica si de a. o deosebi de contrariut sau., cis a numplitatea nu este data In lucrurile Insele, daca ea este dimpotriva un caracter pe care li-1 intiparlm din afara sau pe care li-1 luam din motive oarecare, s'a ispravit cu dependenta aceasta bineveniti. Spiritul se afra bine in fata realului care n'are sa-1 Invete mare lucru; el nu mai este oprit de materia la care se aplica, fiindca el o determina intrueatva. Diferitele reguli pe care le-am stabilit Oita acum sunt deci straw solidare. Pentru ea sociologia sa fie cu adevarat o stiinta de lucrari, trebuie ea generalitatea fenornenelor sa fie luata drept criteriu al normalitatir lor. Metoda noastra are, dealtfel binele de a regula actiunea ca si 102

www.dacoromanica.ro

REGULE RELATIVE LA CONSTITUIREA TIPURILOR SOCIALE

gandirea totodata. Daca ceeace e dorit nu este obiect de observatie, ci poate i trebuie sa fie determinat printr'un fel de calcul mintal, nici o margine, ash zicand, nu poate fi pusa nascocirilor libere ale imagina-tiei In cautarea de mai bine. Caci cum sa pui o margine perfectiunii, pe care ea sa n'o poata Intrece? Ea scapa, prin defi-

ni-tie, de ofice marginire. Scopul omenirii se depärteaza deci la infinit, descurajand pe unii prin departarea sa insas, atatand din contra si infrigurand pe al%ii, care, spre a se apropia putin de el, grabesc pasul si se arunca in revolutii. Din aceasta dilemfi practica iesim daca ce este de dorit este sanatatea i daca sanatatea este ceva definit si dat in lucruri, cad capatul sfortarii este dat definit in acelas timp. Nu mai e vorba sa urmarim cu desnadejde un scop care fuge pe masura ce inaintezi, ci sa lucram cu o staruinta regulata la pfistrarea starii normals, s'o rpst9bi1im daca _este turburata, sa-i regasim conditiile daca ele s'au schimbat. Datoria si

omului de Stat nu mai este sa Impinga sacietatile prin violent& catre un ideal care-i pare amAgitor, ci rolul sau este acela al doctorului: el preintampinfi nasterea bolilor printr'o igiena buna si, and ele sunt cleclarate, cauta sa le vindece '). CAP ITOLUL IV

Regale relative la constituirea tipurtlor sociale Fiindca un fapt social nu poate fi socotit ca normal sau anormal,

deck cu privire la o speca sociala determinata, ceeace preceda irnplica ca o ramura a sociologiei este menita constituirii acestor spate si clasificarii lor. Notitmea aceasta a spetei sociale are, dealtfel, marele folos de a ne pune la indemana un termen mijlociu intre cele doua conceptii I) Din teoria dcsvoltatä in acest capitol s'a tras uneori incheierea cS, dupil noi, mersul ascendent al criminalitAtit in timpul veacului XIX-lea era un fenomen normal. Nimic nu e mai departe de gAndul nostru. Mai multe fapte ce-am aratat cu privire la suicid (a veclea Le Suicide, p. 420 si urm.) tind,

dimpotrivk sá ne Incredinteze cA desvoltatarea aceasta este, indcobste, morbidri. Totus, s'a putei intampla ca o crestere oarecare a unor forme de criminalitate sit fie normala, caci fiecare state de civiliza/ie are criminalitatea sa propric. Insa nu putern face dealt ipoteze tn aceasta privinp. 1.03

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA SI BEGULELE EI DE METODA

contrare ale vievi colective care, multa vreme, au despailit spiritele ; vreau sa zic nominalismul istoricilor 1) §i realismul extrem

al filozofilor. Pentru istoric, sociefkile alcituesc tot atatea individualitki eterogene, incomparabile intre ele. Fiecare popor i§i are infki§area sa, constituVa sa specialà, dreptul, morala, organizatia sa economic& care nu i se potrivese deck lui, §i orice generalizare este aproape imposibila. Pentru filozof, dimpotriva toate

aceste grupari particulare, care se chiama triburi, cetki, naOuni, nu sunt deck alcatuiri contingente §i provizorii fall de realitate proprie. Nu este real altceva deck omenirea §i din insu§irile ge-

nerale ale naturii omene§ti decurge intreaga evoluIie sociala. Pentru

cei dintai, prin urmare, istoria nu este deck un §ir de evenimente care se inlan-tuesc fara sa se reproduca ; pentru cei de al doilea, a ceste

evenimente insele n'au valoare §i interes deck ca ilustrare a legilor generale care sunt inscrise in constituVa omului §i care stapanesc

toata desvoltarea istoria. Pentru unii ce este bun pentru o societate n'ar puteh &á se aplice §i altora. Condiiiile starii de sanatate

se schimba dela un popor la altul §i nu pot fi hotarite teoretic;

este chestie de practica, de experienta, de dibuiri. Pentru ceilall,i, ele pot fi calculate odatà pentru totdeauna §i pentru intreg neamul omenesc.

Se parch deci ea realitatea sociala nu putea fi obiectul deck al unei filozofii abstracte 0 nelamurite sau al unor monografii numai descriptive. Ins& ne scapam de aceasta alternativa indata ce s'a recunoscut ca intre mullimea amestecatà a societkilor istorice §i

conceptul unic, dar ideal, al omenirii, exista intermediari: sunt spelele sociale. In ideea de spela, cu adevarat, se gasesc reunite §i unitatea pe care o cere orice cercetare inteadevar §tiintificrt §i diversitatea care este data in fapte, fiindca speIa se regase,te aceeaq la tori indivizii care fac parte din ea §i ca, de altà parte, speIele se deosebesc intre ele. Ramâne adevärat ea' a§ezamintele morale, juridice, economice, etc., sunt nesfar§it de felurite, dar aceste schimbari nu sunt astfel Meat sfi nu ofere nici un contact cu gandirea §tiirgificii. Deoarece n'a recunoscut existenIa spelelor sociale, Comte a so1) Ii zic astfel, fiinda a fost des la istorici, dar nu vreau Ba spun ca se regriseste la toti. 104

www.dacoromanica.ro

REGULE RELATIVE LA CONSTITUIREA TIPURILOR SOCIALE

cotit Ca poate infalish progresul societatilor omenesti ca identic cu acela al unui popor unic da care ar fi raportate in chip ideal toate schimbarile consecutive observate la populaciile felurite0). Inteadevar, daca nu exista cleat o singura speIa socialà, societgile particulare nu se pot deosebi intre ele decht in grad, dupa cum ele prezinta mai mult ori mai puTin deplin trasaturile constitutive ale acestei spete unice, dupa cum ele exprima mai mult ori mai pulin perfect omenirea. Daca, din contra, exista tipuri sociale calitativ osebite unele le altele, in zadar le vom apropia, nu vom putea face ca ele sa se inthlneasca exact ca seqiunile omogene ale unei drepte geometrice. Desvoltarea istorica pierde as tfel unitatea ideala i simplista ce i se atribuia; ea se farami%eaza, asa zichnd, intr'o mul/ime de trunchiuri care, fiindca difera specific uncle de altele, n'ar putea sh se lege inteun chip neIntrerupt. Faimoasa metafora a lui Pascal, reluata apoi de Comte, se gaseste pe viitor lipsita de adevar. Cum insa trebuie sa ne apucam spre a constitui aceste spele?

Poate sa para, la prima vedere, ca n'ar fi alt chip de a proceda deal sa stldiem fiecare societate in parte, de a-i face o mono crrafie tot atat de exacta pe cat de completa posibil, apoi de a comb para toate rnonografiile acestea irdre ele, de a vedea prin ce se unese i prin ce se deosebesc, i atunci, dupa insernnatatea relativa a acestor asemanari si a acestor deosebiri, sa asezam popoarele in grupuri asemanatoare sau felurite. In sprijinul acestei rne

tode se aduce faptul ca ea singura se poate primi inteo tiinit de observa/ie. Speta. inteadevar, nu este decht rezumatul indivizilor ; cum dem s'o alcatuirn, daca nu incepem prin a descrie pe fiecare din ei i sa-1 descriem pe deantregul? Nu este o regula sa nu te ridici la general decat dupg ce ai observat particularul §i intreg particularul? Din aceasta pricina s'a cautat uneori a amana sociologia pAna la epoca nedefinit Indepartata in care istoria, in studiul ce-I face despre societa/ile particulare, ar fi ajuns la niste 1) Cours de philos. pos., IV, 263.

loa www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA $1 IIEGULELE EI DE METODA

rezultate destul de obieetive si definite spre a puteh fi comparate cu folos.

In* de fapt, aceasfa chibzuial'a nu este stiir4ifia deck In aparen0. Este neexact, intr'adeVar, cà tiinta n'ar putea sä faureascii legi cleat dui-A ce a trecut prin fata ei toate faptele ce ele exprimk nici sá formeze genuri decat dup6 ce a descris, In intregimea lor, pe.indivizii cuprin0 de ele. Adevkata metoclä experimentala cautâ mai eurand s puná in locul faptelor de rand, care nu sunt demonstrative deck cu condilia de a fi foarte numeroase si care, prin urmare, nu ingkluese deck concluzii totdeauna de banuit, fapte hotdritoare sau cruciale, cum zicea Bacon 1), care prin ele insele 5i independent de numkul lor au o valoare si un interes stiincific. Este mai cu seam& trebuincios s'a facern astfel cand e vorba s'a con-

stituim genuri i spee. Caci a face lista tuturor caracterelor care apartin unui individ este o problemfi de nedeslegat. Orice individ este un infinit i infinitul nu poate fi sfarsit. Vom famane la proprretkile eele mai esenliale? Insk dupà care principiu se va face alegerea? Trebuie pentru aceasta un criteriu care deptiseste pe individ i pe care monografiile cele mai bine fàcute n'ar putea, prin urmare, sà ni-1 dea. Chiar fdr a. sa impingem lucrurile la atata ri-

goare, se poate prevedea ea, cu cat caracterele care vor sluji ca

temeiu al clasificarii vor fi mai numeroase, cu atat va fi mai greu ca feluritele chipuri cum se combind in cazurile particulare sa infkiseze asemAn'ari destul de vadite i deosebiri destul de hotkite spre a

permite constituirea de grupuri si de subgrupuri definite. Cand ins'a chiar o clasificare ar fi cu putinVa dupà aceasth metodii, ea ar aveh foarte marele cusur de a nu face serviciile care sunt

raciunea ei de a fi. Cu drept, ea trebuie inainte de toate sa aibd ca obiect de a prescurta munca stiimifieâ Inlocuind mulvimea nedefinità a indivizilor cu un nu/bar mic de tipuri. Ea pierde ins6 acest folos, daca tipurile acestea n'au fost alckuite cleat dupti ce toi indivizii au fost revizuiTi ci analizali in totul. Ea nu poate deloc

sä usureze cereetarea, dac'a nu face deck sa rezumeze cercetiirile deja facute. Ea nu va fi cu adevkat folositoare deck daea ne ingadue sa clasifiCam alte caractere deck cele care-i slujesc de baz'a,

deck claa ne procura cadre pentru faptele viitoare. Rolul sau I) llovum Organum, II, pag. 36.

160

www.dacoromanica.ro

REGULE RELATIVE LA CONSTITUIREA TIPURILOR SOCIALE

este de a ne pune in mAini puncte de indreptare cu care sà putem legh alte observatir cleat cele care ne-au dat aceste puncte de omentare Insele. Insd pentru aceasta trebuie ca ea sä fie fãcutd, nu dupfi o listá completa a tuturor caracterelor individuale, ci dupg un mic num'ar dintre ele, alese cu ingrijire. In aceste conditii, ea nu va sluji numai s punift niicá randuialli in cunogtinte facute gata ; ea va sluji sa le facern. Ea va scuti pe observator de multe demersuri, fiinda are s6.-1 conducd. Astfel, odath clasificarea agezatä pe acest

principiu, spre a gti daca un fapt este general intr'o spetà, nu va fi nevoie sa fi observat toate societatile din speta aceasta ; cateva vor ajunge. Chiar, in multe cazuri, va fi deajuns cu o observatie bine fäcutd, precum adesea o experient4 bine condusA ajunge la stabilirea unei legi.

Noi trebuie deci s'a" alegem pentru clasificarea noastril caractere in deosebi esentiale. E drept ea nu poti sa le cunogti decat dacá explicarea faptelor este indeajuns de inaintatä. Aceste douà phrhi ale gtiintei sunt solidare i inainteaza una printr'alta. Cu toate astea, far% a intra prea mult in studiul faptelor, nu e greu sa banuim in ce parte trebuie sä cdutdm proprietatile caracteristice ale tipurilor sociale. Noi gtim, intr'adevär, Ca societdtile sunt compuse din parti adaugate unele la altele. Fiindca natura oricArei rezul-tante atArna in chip necesar de natura, de numArul elementelor compozante gi de modul lor de Imbinare, aceste caractere sunt vädit cele ce trebuie sa luam ca bazá, gi se va vedea cu adevärat mai pe urmà di de ele atarn6 faptele generale ale vietii sociale. Pe de aka parte, fiindca the sunt de ordin morfologic, s'ar puteh chemh Morfologie sociald partea sociologiei al ciireia rol este s'a constitue hi sá clasifice tipurile sociale.

Se poate chiar precizh mai mult principiul acestei clasificAri. Se gtie, intr'adevar, cà aceste Orli constitutive din care e formatà on i ce societate sunt societati mai simple deckt ea. Un popor este produs de reunirea a cloud sau mai multe popoare care 1-au precedat. Daed deci am cunoagte societatea cea mai simplh care a existat vreodata, n'arn avea, spre b. face clasificarea noastra, cleat s'a urmárim chipul in care aceasth societate se compune cu i In care compusele ei se compun intre ele. ea ins 107

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA SI ELGULELE EI DE METODX

II

Spencer a inIeles foarte bine ca o clasificare metoclicà a tipurilor sociale nu puteh sa aiba alt temeiu. Am spus, zice el, ea evolulia sociala incepe prin mici agregate simple ; ca ea progreseaza prin unirea unora din aceste agregate in agregate mai man i ca, dupa ce s'au consolidat, aceste grupe se unesc cu altele asemenea lor spre a formA agregate Inca mai mari. Clasificarea noastra trebuie deci sa inceapa prin societati de primul ordin, adica cel mai simplu1). Din nenorocire, pentru a pune acest principiu in practica, an trebui sa incepem prin a defini en preciziune ce se imelege prin societate simpla. Dar, aceasta definilie, nu numai ca Spencer nu o da, ci o socoteste aproape imposibila 2). Inteadevar, simplicitatea, cum o inlelege el, sta esenTial inteo oarecare necioplire de organizalie. Nu e u§or insa sa spui cu exactitate in ce moment organizarea social& este destul de rudimentara spre a fi calificata de simpla ; e chestie de apreciere. Deaceea formula data de el este as de nehotarita bleat se potriveste la orice fel de societali . oN'avem nimic mai bun de facut, zice el, cleat sà privim ca o societate simpla

pe aceea care formeaza un tot nesupus la un altul si ale caruia

parIi conlucreaza, cu sau fried' de centru regulator, in vederea unor scopuri de interes public 2))). Insa sunt multe popoare cari satisfac

aceasta condiIie. De aici rezulta cá el pune, cam la intamplare,

sub aceea§ rubrica toate societa%ile cele mai puVin civilizate. E usor de inchipuit ce poate fi, cii un asemenea punct de plecare, tot restul clasificarii sale, Se vad acolo apropiate, in cel mai uimitor amestec, societaIile cele mai deosebite, Grecii omerici pusi alaturi de fiefu-

rile din veacul al X-lea si dedesubtul Bechuanilor, Zulusilor si

Fidjienilor, confederaTia ateniana alaturi de feudele Franlei din secolul al XIII-lea si dedesubtul Irochezilor oi Araucanienilor. Cuvantul de simplicitate n'are imeles definit cleat daeà insemneaza o lipsa deplina de parIi. Prin societate simpl., trebuie deci sa in/elegem orisice societate care nu cuprinde altele, mai simple 1) Sociologie, H, 135.

2) 4Nu putern spune totdeauna cu preciziune ce alcatuic0.e o societate simplib). (Ibid. 135-136). 2) Ibid., 136. 108

www.dacoromanica.ro

REOULE RELATIVE LA CONSTITUIREA TIPURILOR SOCIALE

decAt ea ; care nu numai este redusa acum la un segment singur, ci care Inca nu infati§eaza nici o urina de segmentare anterioara.

Horda, a0 cum am definit-o intr'alta parte 1), raspunde exact

la aceasta definitie. Este un agregat social care nu cuprinde §.1 n'a cuprins niciodata in sAnul sau nici un alt agregat mai elementar, ci care se desface numaidecAt in indivizi. Ace9tia nu formeaza, inlauntrul grupului total, grupuri speciale i deosebite de cel precedent ; ele sunt juxtapuse in chip atomic. Se intelege Ca n'ar puteà sa fie o societate mai simpla ; este protoplasma regnului social i, prin urmare, baza natural& a oricarei clasificari.

Este drept câ nu exista poate o societate istorica care sa raspunda exact la acest semn ; insa, a,e1 cum am aratat in cartea deja citata, noi §tim o multime care sunt formate, imediat §.1 fara de alt mijlocitor, printr'o repetitie de horde. CAnd horda ajunge astfel un segment social in Mc de a fi societatea intreaga, ea i§i schimba numele, se chiarna clan ; dar pfistreaza acelea§i trásaturi constitutive. Clanul este, inteadevar, un agregat social care nu se desface In nici un altul mai restrans. Se va face poate observatia ca, in general, acolo unde-1 gasim astazi, el cuprinde mai multe fa-

milii particulare. Dar, mai intAiu, pentru motive pe care nu le putem desvolt& aici, credem ca formarea acestor mici grupuri familiale

este posterioara clanului ; apoi, ele nu alcatuesc, la dreptul vorbind, segmente sociale, fiindca nu sunt diviziuni politice. Oriunde

ii gasim, clanul constitue cea din urma diviziune a genului. Prin urmare, când chiar. n'am ave& alte fapte spre a postulà existenta hordei l sunt unele pe care vom aveh odata prilejul sa le ailtam existenla clanului, adic& de societati formate printr'o re-

unire de horde, ne Indreptate§te sa presupunem ca au fost la inceput societati mai simple care se reduceau la horda propriu zisa i sa facem din aceas ta matca din care au ie§it toate spelele sociale.

Odata pusa aceasta no-thine a hordei sau societate cu segment fie conceputa ca o realitate istorica sau ca un postulat al tiinii se cla punctul de sprijin trebuincios spre a construi scara completa -a tipurilor sociale. Se vor deosebi atAtea tipuri fundaunic

1 Division du travail social, p. 189. 109

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA

r REGULELE EI DE METODI

mentale ca te chipuri stint, pentru horda, de a se imbina cu ea insas dand nastere la societap noua i, pentru acestea, de a se im-

bina Intre ele. Se vor intalni intaiu agregate formate printeo simpla repetilie de horde sau de clanuri (spre a le da noul lor nume), faril ca aceste clanuri sa fie asociate intre ele astfel ca- sa formeze gru puri mijlocitoare intre grupul total care le cuprinde pe toate si fiecare din ele. Ele sunt juxtapuse in chip simplu ca i indivizii hordei. Se gasesc exemple de aceste societa/i ce s'ar putea chema polisegmentare simple in unele triburi irocheze 9i australiane. Arch sail trib kabil are acelas caracter ; este o reunire de clanuri fixate sub forma de sate. Foarte probabil, a fost un moment in istorie in care si curia romank fratria ateniana era o societate de acest fel. Dea-

supra, ar veni societatile formate printr'o adunare de societaIi din speca precedentk adica societatile polisegmentare simplu compuse. Asa este caracterul confedera%iei irocheze, al celei formate prin reunirea

triburilor kabile; a fost tot asà, la origina, cu fiecare din cele trei triburi primitive a caror asociatie dadir, mai tarziu, nastere la cetatea romana. S'ar aflà apoi societc4ile polisegmentare Indoit compuse

care rezulta din juxtapunerea sau contopirea mai multor socie-

tàçi polisegmentare simplu compuse. Asa sunt cetatea, agregat de

triburi, care sunt in ele insele agregate de curii, care, la randul lor, se desfac In gentes sau clanuri, i tribul germanic cu comitatelc

sale care se subimpart In grupuri de sute, care la randul lor au ca unitatea cea din urma clanul devenit sat. N'avem sa desvoltam mai mult, nici s impingem mai departe aceste cateva indicaii, fiindca n'ar putea fi vorba de a fate aici o clasificare a societaIilor. Este o Troblema prea complex& lAntru a putea fi tratata astfel, ca in treacat ; ea presupune, din contra, un total Intreg de cercetari lungi i speciale. Am vrut numai, prin cateva exemple, sa precizam ideile si sa aratam cum trebuie aplicat principiul metodei. Chiar n'ar trebul sa socotim ceeace preceda ca alcatuind o clasificare completa a societalilor inferioare. Aici am simplificat Intrucatva lucrurile pentru mai Janata limpezime. Am presupus, inteadevar, ca fiecare tip superior era format printr'o repetiIie de societati dintr'un acelas tip, anurne de tipul imedia t inferior. Insa, nu e deloc imposibil ca societfiti de spele deosebite, inegal asezate pe arborele genealogic al tipurilor sociale, sa se reuneasca asa ca sa formeze o specd noua. Se stie cel putin.un caz ; 110

www.dacoromanica.ro

RLGULE RELATIVE LA CONSTITUIREA TIPURILOR SOCIALE

este Imperiul roman, care cuprindea In sanul sau popoarele cele mai felurite dupa natura lor1). Odata insa Aces te tipuri alcatuite, va fi un mijloc sa deosebim in fiecare din ele varietaci felurite dupa cum societalile segmentare, care slujesc sa formeze societatea rezultanta, pastreaza o oarecare individualitate sau dimpotriva sunt absorbite in massa totala. Se in-celege inteadevar ca fenomenele sociale trebuie sa se schimbe, nu numai dupa nature elementelor compozante, ci dupa modul lor cle compunere ; ele trebuie mai ales sa fie foarte deosebite dupa cum fiecare din grupurile parciale I§i pastreaza vieaça loeala ori sunt toate tarite in vieaca generala, adica cum sunt mai mult sau mai pacin strans concentrate. Va trebul, prin urmare, sa cautam clack la un moment oarecare, se produce o contopire deplina a acestor segmente. Se va recunowe existence ei dupa semnul ca aceasta compozi-cie original% a societacii nu mai inraure§te organizacia ei achninistrativa O. politica. Din acest punct de vedere, cetatea se deo-

sebe9te hotarit de triburile germanice. La acestea din urma organizarea pe temeiu de clanuri s'a pAstrat, de§i 9tearsa, pang la eapatul iitoriei lor, pe cand la Roma, la Atena gentes §i yen ineetara foart e

de vreme sa fie imparciri politice spre a deveni grupari particulare.

Inlauntrul cadrelor astfel constituite, vom putea Ceuta sa introducem desparciri noua dupa caractere morfologice secundare. Cu toate acestea, pentru motive pe care le vom da mai departe. nu credem de loc cu putinla a depa§1 cu folos diviziunile generale care au fost aratate. Pe deasupra, n'avem sa intram in aceste ama nunte, ne ajunge sa fi pus principiul clasificarii care poate fi astfeenunlat: Se ya incepe prin a clasilicd societigile dupli gradul de coinpoziie ce infalifeazei, luand ca bath' societatea perfect simplci sau

cu segment unic; Inlauntrul acestor clase, se yor deosebi yarietop elurite dupd cum se produce sau nu o contopire completa a segmentelor inifiale.

III Aceste reguli raspund implicit la o chestiune pe care cetitorul §i-a pus-o poate, vazandu-ne ca vorbim despre spele sociale ca §i cum ele ar 1) Cu toate astea este verosimil ca, In general, distanta Intre societalile compozante n'ar puteit fi foarte mare; altfel, n'ar puteà fi intre ele nici o comunita te .moralA.

II I

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA SI REGULELE EI DE WIETODI

fi, fàrä s'a le fi stabilit deadreptul existenta. Proba aceasta este cu, prinsA in chiar principiul metodei care a fost expusA mai sus. VazurAm, intr'adeviir, Ca societritile n'ar fi decAt imbinfiri diferite ale unei singure ci aceleia, societAti originare. Insà, un acelac element nu-se poate compune cu el insuc ci compusele care rezulta din ele nu pot, la rAndul lor, sA se compunä intre ele decAt intr'un numAr mArginit de moduri, mai cu seam& cAnd elementele compozante sunt putin numeroase ; ceeace este cazul segmentelor sociale. Gama imbinarilor posibile este deci mArginità ci, prin urmare, cele mai multe dintre ele, cel putin, trebuie sA se repete. Astfel se face crt existà spete sociale. RamAne, dealtfel, cu putintà ca unele din

aceste imbinari sa nu se produca decAt a singurà data. Aceasta nu impiedica existenta spetelor. Se va zice numai in cazurile de acest fel a Speta nu are decAt un individ1).

Sunt deci spete sociale pentru aceeac cauzA care face eA sunt spete in biologie. Acestea, cu adevArat, sunt datorite la acest fapt ca organismele sunt numai imbinári felurite ale unei singure ti aceleiati unitati anatomice. Totuc, din acest punct de vedere, este o mare deosebire intre cele douà regnuri. La animale, inteadevar, un factor special &A caracterelor specifice o putere de impotrivire pe care n'o au celelalte ; aceasta e generatia. Primele, fiindca stint comune la intregul Or al ascendentilor, sunt cu mult mai puternic inrAdAcinate in organism. Ele nu se las& deci ucor vatamate de actiunea mediilor individuale, ci se pAstreazA identice cu ele insele, eu toatä felurimea imprejurarilor exterioare. Exista o fortA internA care le fixeazA in ciuda indemnurilor 'la schimbare care pot veni din afara ; e forta habitudinilor moctenite. Deaceea ele sunt bine definite ci pot fi determinate cu preciziune. In regnul social, aceastd cauzA internfi le lipsecte. Ele nu pot fi intArite prin nwere, pentrucA nu dureaza decAt o generatie. Regula este, cu adevArat, ca societatile näscute sä fie de o aft& spetä decAt societAtile generatoare, fiinda acestea din urmA, imbinAndu-se, dau nactere la orAnduieli cu totul nota. Singurà, colonizarea ar puteh fi comparatà u o na§tere prin germinatie; Inca pentru ca asimilarea sA fie exacta,

trebuie ca grupul colonictilor sa nu se amestece cu vreo societate de o altà spera sau de o altfi varietate. Atributele osebitoare ale 1) Nu este cazul imperiului roman, care pare a fi fãrä pereche in istorie? 112

www.dacoromanica.ro

REGULE RELATIVE LA EXPLICAREA. FAPTELOR SOCIALE

spetei nu primesc deci dela ereditate un prisos de forta care sa-i Ingadue a rezistà variatiilor individuale. Ci ele se schimba §i capata nuante nesfar§ite sub actiunea imprejurarilor ; deaceea, cand

vrei sa le atingi, indata ce au lost departate toate variantele care le acopera, nu ramai adesea cleat cu o rama§ita destul de nedeterminata. Aceasta nedeterminare cre§te, fire§te, cu atat mai mult cu cat complexitatea caracterelor este mai mare ; cad cu cat un lucru este mai complex, cu a-tat partile care-I compun pot forma combinatii diferite. De aici rezulta C tipul specific, dincolo de caracterele cele mai generale i cele mai simple, nu infati§eaz'a contururi a§à de definite ca in biologic 1). CAPITOLUL V Regule relative la explicarea laptelor sociale. Constitutia spetelor insa este inainte de toate un mijloc de a grupa faptele spre a le u§ura interpretarea ; morfologia sociala este o indrumare spre partea cu adevarat explicativa a §tiintii. Care este

metoda proprie a acesteia din urma?

Redactand capitolul dcesta pentru prima editie. a acestei lucrari, n'am spus nimic despre metoda care consta in a clasifica societatile dupa starea lor de civilizatie. In momentul acesta, intr'adevar, nu existau clasificari de fehil acesta care sa fie propuse de sociologi autorizati, afara poate de aceea, vadit prea arhaica, a lui Comte. De atunci, mai multe incercari s'au facut in directia aceasta, in deosebi de Vierkandt (Die Kulturtypen der Menschheit, in Archiv I. Anthropologie, 1898), de Sutherland (The Origin and Growth of the Moral Instinct), si de Steinmetz (Classification des types sociaux in Armee sociologique III, p. 43-147). Cu toate acestea, nu ne vom opri sa le discutam, caci ek nu raspund problemei puse in acest capitol. Se gasese in ele clasificate

nu spete sociale, ci, ceeace este cu totul alteevh, faze istorice. Franta, dela originile ei, a trecut prin forme de civilizatie foarte diferite ; ea a inceput prin a fi agricola, spre a trece apoi la industria meseriilor si la micul comert, apoi la manufactura si in sfarsit la industria mare. Insä este imposibil sa admiti

ca aceiali individualitate colectiva ar putea sa-si schimbe speta de trei sau patru

ori. 0 speta trebuie sa se defineasa prin caractere mai statorniee. Starea economica, tehnologica, etc., prezinta fenomene prea nestabile si proa complexe, spre a da baza unei clasificari. Este chiar foarte posibil ca aceeasi civihzaLie industriald, ltiintific, artistica sa se poata intalni in societati a caror constitutie la origina este foarte deosebitä. Japonia va putea sa imprumute artele, industriit noastra, chiar si organizarea politica ; ea nu va inceth sit Opartina la alai speta sociala de cat Franta si Germania. Sa adaugarn ca incercarile acestea, deli conduse de sociologi de valoare, n'au dat dealt rezultate nesigure, contestabile si de putin folos. 113

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA $1 REGULELE EI DE METODA

I

Cei mai multi sociologi cred a 0 fi dat seama de ,fenomene indatrt ce au facut sa se vada la ce slujesc ele §i ce rol joaca. Se judec6 ca 0 cum ele n'ar exista cleat In vederea acestui rol 0 n'ar aveh altil

cauza determinanta decat sentimentul, lamurit sau nelainurit, al serviciilor ce ele sunt chemate sa aduca. Deaceea se crede a fi spus tot ce este nevoie spre a le face de inteles, and s'a stabilit realitatea acestor servicii §i Ara' tat ce trebuinta sociala satisfac. Astfel Comte reduce toata forta progresivà a spetei omene0i la aceasta tendinta fundamentata (+care impinge deadreptul pe om sa Imbunataleasca mereu sub toate raporturile starea sa oarecarel)*,

9i Spencer la trebuinta unei mai mari fericiri. In virtutea acestui principiu el explica formarea sociefaiii prin foloasole care rezulth

din cooperare, a§ez'amantul guvernAmantului prin folosul ie§it din

regularea cooperatiei mihtarel, transformarile prin care a trecut familia prin nevoia de a imp-4a din ce in ce mai deplin interesele parintilor, ale copiilor 0 ale societati.i. II Dar aceasta metodii amestea doua chestiuni foarte deosebite. A afata la ce este folositor un fapt nu tnseamna a explica cum s'a nascut nici cum este ceeace este. Cad intrebuintarile la care el slujeqte presupun propriet4ile specifice care-1 caracterizeazà, dar nu le creeaza. Trebuinta ce avem de lucruri nu poate face ca ele a fie cutare sau cutare 0, deci, nu aceasta trebuinta poate s-a le scoatá din neant 0 sa le dea fiinta. E1e-0 datoresc existenta la cauze de un alt soiu. Sentirnentul ce avem despre folosul ce ele infati§eaza poate chiar a ne Impined a pune la lucru aceste cauze 0 sa tragem din ele efectele ce cuprind, nu sa provoace din nimic aceste efecte. Propozitia aceasta este vaditä atat at nu e vorba decat despre fenomene materiale sau chiar psihologice. Ea n'ar fi tagaduità nici in sociologie daca faptele sociale, din pricina extremei

lor imaterialitati, nu ne-ar Ora, pe nedrept, lipsite de orice reali-

tate intrinsea. Fiinda sunt privite numai ca ni9te combinatii curat mintale, se pare a ele trebuie A se producä dela sine In-

data ce ai ideea lor, daca cel putin le gase§ti folositoare. Insa de1) Cours de philos., pos., IV, 262. 2) Sociologie, III, 336. 1 14

www.dacoromanica.ro

REGIME RELATIVE LA EXPLICAREA APTELOR SOCIALE

oarece fiecare din ele este o fortä, care stapane§te pe a noastra, n'ar fi de ajuns, spre a-i da fiinta, sa-1 dore§ti nici sa-1 voie§ti. Trebuie Inca sa fie date forte capabile de a produce aceasta forta determinata, naturi capabile de a produce aceasta natura speciala. Numai cu aceasta conditie el va fi posibil. Pentru a insuflep spiritul

de familie acolo unde este slabit, nu ajunge ea toata lurnea sa-i Irrteleaga foloasele ; trebuie sa facem a lucra direct cauzele care singure sunt In stare sa-1 produca. Pentru a da unui guverniimant autoritatea care Ii este necesara, n'ajunge sa-i sinrti nevoia ; trebuie sa te indreptezi la singurele izvoare -din care deriva orice autoritate, adica sà alcatuie§ti tradi%ii, un spirit comun, etc., etc. ; pentru aceasta trebuie Inca s'a urci mai sus laatul cauzelor §i efec-

telor, pana cand se gase§te un punct in care actiunea omului sa se poatà prinde cu rost. Ceeace arata bine dualitatea acestor doua ordine de cercetari este ea un fapt poate exista fara sa slujeasca la nimic, fie ca n'a fost niciodata potrivit la vreun scop vital, fie ca, dupa ce a fost util, si-a pierdut orice utilitate urmand sa existe prin f orIa singura a obiceiului. Sunt Intr'adevar, Inca mai multe supravietuiri In societate cleat In organism. Sunt drier cazuri in care fie o practica, fie o institutie sociala i§i schimba functiunile fara, cu aceasta, sa-§i schimbe natura. Regula is pater est quem j ustae nuptiae declarant este ramas materialice§te in codul nostru ceeace era in vechiul drept roman. Insa, pe cand atunci ea avea ca object sa pazeasca drepturile de proprietate ale tatalui asupra copiilor ie§4i din femeea legitima, astazi ea ocrote§te mai curand dreptul copiilor.

Juramantul a inceput prin a fi un fel de proba judecatoreasca

spre a deveni numai o forma solemna §i impunatoare a marturiei. Dogmele religioase ale cre§tinismului nu s'au schimbat de veacuri ; dar rolul ce-1 joacà in societatile noastre moderne nu mai este acela§

ca In evul mediu. Astfel Inca vorbele slujesc sa exprime idei noua fara ca tesatura lor &à se schimbe. De altfel este o propozitie adevarata In sociologie ca §i In biologie ca organul este independent de functiune, adica de§l ramanand acela§ el poate sluji la scopuri deosebite. A§adar cauzele care-I fac sa fie sunt independente de scopurile la care el sluje§te. Nu Intelegem sà spunem, dealtrninteri, ca tendintele, trebuin-

tele, dorintele oamenilor nu intervin niciodata, in chip activ, in

1.15

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA

I REGULELE EI DE IIETODX

evolutia sociala. Este sigur, din contra, ca le este cu putinta, dupa felul in care ele se indreapta asupra conditiilor de care atArna un fapt, sa-i grabeasca sau sa-i opreasca desvoltarea. Numai, pe lfinga ca ele nu pot, in niei un caz, si faca cevh din nirnic, interventia lor insas, oricare le-ar fi efectele, nu poate sa se produca deck in virtutea unor cauze eficiente. Intr'adevar, o tendinta nu poate contribui, chiar in masura aceasia restrAnsa, la producerea unui fenomen nou decal daca ea insas este noua, fie alcatuita pe deantregul sau fie datorita la vreo transformare a unei tendinte anterioare. Caci, afara numai daca admitem o armonie prestabilita cu adevarat providentiala, nu s'ar puteh admite ea, dela origina, omul ar purth in el in stare virtuala, dar in totul gata sh se destepte la chemarea imprejurarilor, toate tendintele a caror nimereala trebuià sa se faca sim-tita in sirul evolutiei. Insa o tendinta este, si ea, un lucru ; ea nu poate deci nici sa se alcatueasca nici sa se modifice prin aceea numai ca noi socotim aceasta de folos. Este

o forth' care are natura sa proprie ; pentru ca natura aceasta sh fie produsa sau schimbata, nu ajunge ca noi sa gasim in aceasta vreun folos. Pentru a determinft astfel de schimbari, trebuie sa

lucreze cauze care le implied fiziceste. De .pilda, noi am explicat progresele necurmate ale diviziunii muncii sociale aratAnd ca ele sunt necesare pentru Ca omul sa se poata pastrà in conditiile noua de existenta in care se gaseste pus pe masura ce inainteaza in istorie ; am dat asa dar, acestei tendinte,

numita destul de nepotrivit instinctul de conservare, un rol insemnat in explicarea noastra. Insa, in primul rAnd, ea n'ar puteh prin ea singura sâ dea seama de specializarea chiar cea mai rudimentara. Caci ea DU poate nimic, daca conditiile de care atArna acest fenomen nu sunt deja realizate, adica daca diferentele individuale n'au sporit deajuns ca urmare a nedeterminarii treptate a constiintii comune si a influentelor ereditare 1). Trebuià chiar ca

diviziunea muncii sa fi inceput dejh sa existe pentru ca folosul ei sh fie vazut i trebuinta sa-i fie simtita ; iar singura desvoltare a deosebirilor individuale, cuprinzAnd o mai mare diversitate de gusturi si de aptitudini, trebuià neaparat sa produca acest prim -re-

zultat. Dar si mai mult, nu dela sine si fara de cauza instinctul 1) Division du travail, cartea II, cap. III 0 IV. 116

www.dacoromanica.ro

REGULE RELATIVE Lt EXPLICAREA. FAPTELOR S0CI1LE

de conservare a dat viema aces Lei prime särntuge de specializare.

Dada el s'a Indreptat §i ne-a indreptat in aceasta north' cale este mai Inthiu fiindch' drumul ce-1 urmh §i ne fäceh sh"-1 urmam mai inainte s'a gäsit oarecurn stavilit, fiindcà täria mai mare a luptei, datorita condenshrii mai mare a societfitilor, a facut din ce in ce mai grea supravietuirea indivizilor care continuau sh' se dedeh la Ins'arcinari generale. El a fost astfel nevoit sh-§i schimbe direcOa. De altä parte, daca el s'a Intors 0 a intors mai ales activitatea noastrà in sensul unei diviziuni a muncii mereu mai desvoltate, aceasta numai c erh i sensul celei mai mici rezisteme. Celelalte solutiuni posibile erau emigrarea, sinuciderea, crima. Insà, in mijlocia cazurilor, legdturile care ne leaga de Iara noastrã, de vieal,ä, simpatia ce avem pentru semenii no§tri sunt simliri mai puternice §i mai rezistente cleat obiceiurile care ne pot intoarce dela o specializare mai strAmt5. A§adar acestea din urma trebuiau sá cedeze negre§it la fiecare imbold care s'a produs. Astfel nu se revine, nici in parte, la finalism fiindeh ne opriln de a face un loc trebuinlelor omene§ti In explicarile sociologice. Cdci ele nu pot aveh Inriurire asupra evolutiei sociale cleat cu condilia de a evoluà ele insele, iar schimbarile prin care trec nu pot fi explicate decat prin cauze care n'au nimic final. Insa ceeace este mai convingAtor inch decht consideratille care preceda, este chiar practica faptelor sociale. Acolo unde domne§te finalismul, domnepe i o contingen0 mai mult ori mai pulin mare; dim nu existä scopuri §i mai putin Inch' mijloace, care sh se impunh trebuAor tuturor oamenilor, chiar cand Ii presupunem pup In acelea§i Imprejurari. Ffind dat un acela§ mediu, fiecare individ, duph felul sari, se adapteaza la el in chipul s'au pe care-I prefefa oricarui altuia. Unul va cauth sh-1 schimbe spre a-I pune in armonie cu trebuintele sale ; altuia Ii va plAceh mai mult sa se schimbe pe sine 0 sh-§i cumpáneasca dorintele §i, spre a ajunge la un acela§

scop, ate chi diferite pot fi i sunt de fapt urmate ! Dacä deci ar fi adevarat cà desvoltarea istorica s'ar face in vederea unor scopuri limpede sau nelämurit simtite, faptele sociale ar trebul sà infati§eze cea mai nesfar§ital felurime i orice comparatie aproape ar trebui sift se afle imposibila. Dar tocmai contrariul este .adevhrat. Fled indoialk evenimentele exterioare a caror Iesatura alcatue§te partea superficiala a vimii sociale se schimbh dela un popor la altul. 117

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGI 1 EI REGULELE EI DE METOD t

Astfel Insa fiecare individ i§i are istoria sa, de§1 bazele organizafiei

fizice §i morale sunt acelea§i la toli. De fapt, and ai intrat cat de pulin in atingere cu fenomenele sociale, e§ti din contra mirat de regularitatea uimitoare cu care ele se reproduc in acelea§i. impiejurari. Chiar practicile cele mai migaloase §i, In aparema, cele mai

copilare§ti, se repeta cu uniformitatea cea mai uimitoare. Cutare ceremonie de nunta, numai simbolica dupa cum pare, ca rapirea logodnicei, se regase§te Intocmai pretutindeni unde exista un oarecare tip familial, legat el insu§ cu o intreaga organizatie politica. Obiceiurile cele mai ciudate, precum lehuzia barbaIilor, leviratul, exogamia, etc., se observa la popoarele cele mai felurite §i sunt simptomatice pentru o oarecare stare sociala. Dreptul de a testa apare inteo faza determinata a istoriei §i, dupa restricIiile mai mult ori mai pulin insemnate care-I marginesc, se poate spune in ce moment al evolu-ciei sociale te gase§ti. Ar fi u§or sa InmulIim

exemplele. Dar aceasta generalitate a -formelor colective ar fi de neexplicat, daca cauzele finale ar aveh in sociologie preponderan%a ce li se atribue. C arid deci cdutdm a explicit un fenomen social, trebuie .sd cdutdm aparte cauza et icientd care-1 produce fi functiunea ce indeplineve. Ne slujim de cuvantul de funcIiune mai curand cleat cel de scop, tocmai fiindca fenomenele sociale nu exista in general in vederea rezultatelor folositoare ce ele produc. Ceeace trebuie sa determinam

e daca exista corespondenIa intre faptul considerat §i trebuinlele

generale ale organismului social §.1 in ce sta. corespondenta aceasta, fara a se preocupa de a §ti daca ea a fost intenVonala sau nu. Toate

chestiunile acestea asupra intenVei sunt, de altminteri, prea subjective spre a puteh fi tratate §tiinIifice§te. Nu numai ca aceste doua ordine de prableme trebuie sa fie despartite, ci se cuvine in general sa tratam pe primul inaintea celui de al doilea. Acest ordin, inteadevar, corespunde aceluia al faptelor. E natural sa cautam cauza unui fenomen inainte de a incerca sa-i determinam efectele. Metoda aceasta este cu atat mai logica cu cat prima chestiune, odata deslegath, va ajuta adesea sa rezolvam pe a doua. Intr'adevar, legatura de solidaritate care une§te cauza cu efectul are un caracter de reciprocitate care n'a fost indestul de recunoscut. Fara indoiala, efectul nu poate exist& fara cauza ,sa, dar §i aceasta la randul ei are nevoie de efectul sau. 118

www.dacoromanica.ro

REGULE RELATIVE LA EXPLICAREA FAP PELOR SOCIALE

Din ea el i§i trage energia, dar i-o i restitue la nevoie §i, prin urmare, nu poate sa dispara fat% ca ea sa se resimta de aceasta 1). Spre exemplu,. reactiunea sociala care alcatue§te pedeapsa este datorita intensitatii sentimentelor colective pe care crima le jigne9te j dar, de alta parte, ea are ca functiune utila s intretina aceste sen-

timente in acela9 grad de intensitate, caci ele n'ar Intarzia sa se slabeasca daca jignirile pe care le sufera n'ar fi pedepsite 2). Deasemenea, pe masura ce mediul social devine mai complex 9i mai nobil, tradiii1e, credintele facute deantregul se sguduie, capata ceva mai nedeterminat §i mai mladios, iar facultatile de gandire se desvoltà; insa aceste facultati insele sunt indispensabile societatilor i indivizilor spre a se adapta la un mediu mai nobil i mai complex 3). Pe masura ce oamenii sunt obligati sa faca o munca mai intensa, produsele muncii acesteia devin mai numeroase §i de mai buna calitate; insa aceste produse mai imbelpgate i mai bune sunt trebuincioase pentru a reparà cheltuelile provocate de aceasta munca mai considerabila4). Astfel, nici pe departe cauza fenomenelor sociale nu sta intr'o anticipare mentala a functiunii ce sunt chemate sa Indeplineasca, ci din contra', aceasta functiune sta, cel putin in multe cazuri, in a pastra cauza preexistenta din care ele deriva; se va gasi deci mai u§or cea dintaiu, daca a doua este cunoscuta deja. Daca ins'a nu trebuie s procedam decat in al doilea rand la determinarea functiunii, ea nu inceteaza sa fie necesara pentru ca explicarea fenornenului sa fie completà. In adevar, daca utilitatea faptului nu este ceea ce-1 face sa fie, trebuie indeob§te sa fie folositor spre a putea sa se pastreze. Câci e destul sa nu slujeasca la nimic pentru a fi Va.-Cara-tor prin aceasta chiar, funded in aces t caz el costa fara sa produca nimic. Daca deci generalitatea fenomenelor sociale ar aveh acest caracter

parazitar, bugetul organismului ar fi in deficit, vieata socialã ar

1) N'am vrol sit ridicrun aici chestiuni de fikzofic generalä care n'ar fi la locul kr. S'a observam totu cä, mai bine studiatd, aceastd reciprocitate a cauzei i efectului ar putek da un mijloc de a Impach mecanismul qtiintific cu finalismul implicat de existenta si mai ales de persistenta vigil. 9 Division du travail social, cartea II, cap. II, mai ales p. 105 i urmiit.

9 Division du travail social, 52-53. 4) Division du travail social, 301 i urmät.

119

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA SI REGULELE EI DE METODA

fi cu neputinik Prin urmare, spre a da o inselegere mulwmitoare a acesteia, e nevoie sa aratam cum fenomenele care sunt materia ei, conlucreaza intre ele in ash chip sa puna societatea in armonie cu ea insas si cu exteriorul. Fara indoiala, formula obisnuita, care defineste vieasa o corespondenla intre mediul intern si mediul extern, pu este decat apropiata ; cu toate acestea ea este adevarata in general §i, deci, spre a explich un fapt de ordine vitalk nu ajunge sa aratam cauza de care el atarna, trebuie Inca, cel pusin in cele mai multe cazuri, sa gasim partea care-i revine In stabilirea acestei armonii generale.

II

Dupa deosebirea acestor douà chestiuni, ne trebuie sa determinath metoda dupa care ele trebuie sa fie rezolvite. In timp ce este finalistk metoda de explicare urmata In general de sociologi este esentia1 psihologica. Aceste douil tendinse sunt solidare una cu alta. In adevar, daca societatea nu este cleat un sistem de mijloace alcatuite de oameni pentru anumite scopuri, aceste scopuri nu pot fi decAt individuale ; caci, inainte de societate, nu puteau sa existe deck indivizi. Deci dela individ pornesc ideile si trebuincele care au determinat formarea societasilor si, daca totul vine dela el, prin el totul trebuie sa se explice in chip necesar. De altfel, nu exista nimie in societate decal constiinSe particulare ; deci In acestea din urzna se gaseqte izvorul intregei evolusii sociale. Prin urmare, legile sociologice nu vor puteh fi deck, un corolar al legilor mai generale ale psihologiei ; explicarea suprema

a viesii colective va sta in a aratà cum ea decurge din natura omeneasca in general, fie ca este dedusa deadreptul si fara de observatie

prealabilk fie ca este legat& de ea dupa ce-am observat-o. Termenii acestia sunt aproape textual aceia de care se slujeste Auguste Comte spre a caracterah metoda sa. «Fiindck zice el, fenomenul social, conceput In totalitate, nu este la urma deoeit o simplii desvoltare a omenirii, fare& nict o creare de facultati ,carecare,

asa Cum am stabilit mai sus, toate dispoziSiile efective pe care ob-

servasia sociologica va puteh sa le desvaluie treptat vor trebui deci A se regaseasca cel pulin ca germene In acest tip primordial 120

www.dacoromanica.ro

REGULE RELATIVE LA EXPLICAREA FAPTELOR SOCIALE

pe care biologia I-a construit dinainte pentru sociologic 1)*. Anume, dupil el, faptul dominator al viefii sociale este progresul §i, de altd

parte, progresul atarna de un factor numai psihic, adich tendinvi care Impinge pe om sä desvolte din ce in ce natura sa. Faptele, sociale ar derivA chiar aqh de imediat din natura omeneascä ca, in primele faze ale istoriei, ele s'ar putea direct deduce din ea fara a mai fi nevoie sà recurgem la observalie 2). E drept c, dupa m'arturisirea lui Comte, e cu neputin0 sâ aplici aceast'a metodà deduc-6\1 la perioadele mai 1naintate ale evoltrciei. Numai cà imposibilitatea aceasta este curat practia. Ea tine de aceea cà distania dintre punctul de plecare i punctul de ajungere devine prea considerabilà pentru ca spiritul omenesc, daa ar incerch s'o stabata far% alfiva, sd nu fie in pericol de a rataci 2). Insà raportul intre legile fundamentale ale naturii omene0i i rezultatele din urnià ale progresului nu inceteaza de a fi analitic. Formele cele mai cornplexe ale civiliza-ciei nu sunt deck viea/a sufleteasa desvoltata. De aceea, chiar atunci când teoriile psihologice nu pot ajunge ca premise la raiionamentul sociologic, ele sunt piatra de ineercare care singua Ingadue sã simiim tainicia propoziIiilor stabilite inductiv. Nici o lege de succesiune socialà, zice Comte, aatath chiar

cu toaa autoritatea posibilà prin metoda istoricâ, nu va trebui a fie admia la urma urmei decat dupà ce a fost legata In chip raponal, de altfel direct sau indirect, totdeauna Ina netiigAduit,

cu teoria pozitiv'à a naturii omene0i*4). A§adar, psihologia va avea

mereu ultimul cuvant. Tot aqà este 0 metoda urmatä de Spencer. DupA el, Intr'adevtir, cei doi factori primari ai fenomenelor sociale sunt mediul cosmic i morala a individului 5). Ina cel dintaiu nu ei constitulia fizic poate aveh influenra asupra sociefacii cleat prin cel de al doilea, care se gaswe a fi astfel motorul esenlial al evoluviei sociale. Dacä societatea se formeaza, aceasta este spre a inedui individului sd-si realizeze natura sa, iar toate transformArile prin care ea a trecut n'au alt scop decAt s faa aceasta realizare mai upard §i mai de1) Coins de philos. pos., IV, 333. 2) Cows de philos. pos., IV, 345. 3) Ibid., 346. 4) Cours de philos. pos., 335. 6 ) Principes de sociologie, I, 14-15. 121

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA $1 DEGULELE EI DE METODA

plina. In virtutea acestui principiu, inainte de a procedà la vreo cercetare asupra organizatiei sociale, Spencer a socotit ca trebuie sa dea aproape tot volumul intaiu din PrincEpii de sociologie ale sale studiului omului primitiv fizic, emotional si intelectual. #Stiinta sociologiei, spune el, pleaca dela unitatile sociale, supuse la condi/file ce-am vázut, constituite fiziceste, emotional i intelectual si in stapanirea unor idei castigate de timpuriu §i a sentimentelor corespunzatoare))1). Iar In doua din aceste sentimente, teama de cei vii i teama de morti, el gasWe origina guvernarii politice si a guvernarii religioase 2). El admite, e drept, ca odata format& societatea reactioneaza asupra indivizilor 3). Nu urmeaza Insa ca ea ar aveh puterea sa produca direct cel mai mic fapt social; ea n'are eficacitate cauzala din acest punct de vedere cleat prin mijlocirea schimbarilor ce determina la individ. Deci totdeauna totul decurge din natura omeneasca, fie primitiva, fie derivata. Dealtminteri, aceasta actiune pe care corpul social o exereita asupra membrilor sai nu poate aveh nimic specific, fiidca scopurile politice nu sunt nimic in sine, ci o simpla expresie rezumata a scopurilor individuale 4). Ea nu poate fi deci deck un fel de intoarcere a activitatii private asupra ei Ins4. Mai ales, nu se vede in ce poate sta ea In societitile industriale, care au tocmai ca scop sa redeh pe individ lui insu i imboldurilor sale naturale, desfacandu-1 de orice constrangere socialà.

Principiul acesta nu este numai la temelia acestor mari doctrine de sociologie generala ; el inspira deopotriva foarte multe teorii par-

ticulare. Astfel se explica obipuit organizatia domestica prin sentimentele ce parintii au pentru copiii lor si acestia pentru cei dintaiu; institutia casatoriei, prin foloasele ce ea infatiseaza pentru soli si urma0i. lor ; pedeapsa, prin mania ce determma la individ orice jignire grava a intereselor sale. Toata vieata economica, ash cum o concep i o explica economistii, mai cu seama din scoala orto1) Op. cit. I, 583. 3) Ibid., 582. 3) Ibid., 18. 4) 4Societatea existrt spro folosul membrilor sài, membrii nu existil spre folosul societatii...; drepturile corpului politic nu sunt nimic in ele fnsele, ele nu devin ceva decit cu conditia sa intrupeze drepturile indivizilor care-I cornpun*. (Op. cit. II, 20). 122

www.dacoromanica.ro

REGULE RELATIVE LA. EXPLICAREA FIPTELOR SOCIALE

doxa, este la urma unnei atarnata de aces t factor curat individual, dorinta bogatiei. Este vorba despre rnorala? Se face din datoriile individului catre el Innis baza eticei.

Despre religiune?

Se

vede in ea un produs al impresiilor pe care marile forte ale naturii sau unele personalitati deosebite le desteapta in om, etc., etc. 0 asemenea metoda insa nu este aplicabild la fenomenele socio-

logice decat cu eonditia de a le denatura. Ajunge, spre a avea proba de aceasta, sa ne gandim la definitia pe care le-am dat-o. Fiindca caracteristica lor esentiala consista in puterea ce au de a exercita, din afara, o.apasare asupra constiintelor individuale, inseamna ca ele nu deriva din acestea si ca, prin urmare, sociologia nu este un

corolar al psibologiei. Cad puterea aceasta de constrangere face marturia ca ele exprima o natura deosebita de a noastra deoarece nu patrund in noi cleat cu forta sau, cel pulin, apasand asupra noastra cu o greutate mai mare sau mai mica. Daca vieata sociala n'ar fi deck o prehmgire a fiintei individuale, n'am vedea-o astfel intorcandu-se spre izvorul ei si navalindu-1 cu putere. Fiindca autoritatea in fata careia se inclina individul and lucreaza, simte sau gandeste In- chip social, 11 stäpaneste In asA grad, inseamna ca ea este tin produs de forte care-I depasese si despre care n'ar putea, prin urmare, sa dea socoteala. Nu dela el poate veni acest imbold exterior ce el sufera ; nici asadar ce se petrece In el nu poate s'o explice. E drept ea noi nu suntem incapabili de a ne constrange insine; noi putem sa infranam tendintele noastre, obiceiurile noastre, instipctele noastre chiar si sa le oprim desvoltarea

printr'un act de inhibitiune. Dar miscarile inhibitive n'ar putea

fi contopite cu cele care alcatuesc constrangerea sociala. Procesul celor dintaiu este centrifug; acela al celor de al doilea, centripet. Unele se elaboreaza in constiinta individual& si. cauta apoi sa

altele sunt mai intaiu exterioare individului, pe care tind apoi sa-I formeze din afara dupa chipul lor. Inhibitia este chiar, daca vrem, mijlocul prin care constrangerea sociala produce efectele sale psihice ; ea nu este aceasta conse exteriorizeze;

strangere.

ins-a, indepartand individul, nu ramane cleat societatea ; deci in natura societatii insas trebuie sa cau lam explicarea vietii sociale.

Se pricepe, inteadevar, ca deoarece ea depaseste nesfarsit pe in123

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA 51 REGIAELE EI DE litTODA

divid in timp ca si in spaviu sa fie in stare a-i impune modurile de a luera si de a gandI consfirucite cu autoritatea sa. Aceasta apasare, care este semnul deosebitor al faptelor sociale, este exercitata de toi,i asupra fiecaruia. Dar, se va spune, fiindca singurele elemente din care e formatü societatea sunt indivizii, origina prima a fenomenelor sociologice nu poate fi cleat psihologica. Judecand astfel, se poate tot asa de usor stabill ca fenomenele biologiee se explick analitic prin fenomenele inorganice. Inteadevar, e foarte sigur ca nu sunt in celula vie cleat molecule de materie bruta. Numai c ele sunt asociate acolo i aceasta asociaiie este pricina acestor fenornene noted care caracterizeaza vieata si a caror samanta chiar e cu neputinci s'o regasim in vreunul din elementele asociate. Adica un tot nu este identic cu suma partilor sale, el egg_ a1tcev i proprietatile lui difera de acelea ee infali§eaza partile din care este compus. Asocia/ia nu es te, cum s'a crezut uneori, un fenomen, prin sine nerodnic, care sta numai in a pune in raporturi exterioare fapte castigate i proprietaIi constituite. Nu este ea, din contra, izvorul tuturor noutalilor care s'au produs treptat in cursul evoluOei generale a lucrurilor? Ce deosebiri sunt intre organismele inferioare si celelalte, intre viquitoarea organizata i simpla plastida, intre aceasta si moleculele inorganice care-o compun, daca nu deosebiri de asocia-cie? Toate aceste fiinIe, in ultima analiza, se rezolva in elemente de aceea§ natura; dar aceste elemente sunt, aici, juxtapuse, acolo, asociate; aici, asociate intr'un chip, acolo intr'altul. Esti chiar in drept sfi te intrebi daca aceasta lege nu patrunde pana in lumea minerala si daca deosebirile care despart corpurile neorganizate n'au aceeas origine. In virtutea aces tui principiu, societatea nu es te o simpla suma de indivizi, ci sisternul format prin asocialia lor reprezintfi o realitate specifica care are caracterele sale proprii. Fara indoealfi, nu se poate produce nimic colectiv, daca nu sunt date constiiirce particulare ; dar aceasta condiIie necesara nu e deajuns. Mai trebuie ca. aceste constiinIe sa fie asociate, combinate i combinate intr'un chip oarecare; din aceasta combinare rezulta vieqa social& i, deci, aceasta combinare o explica. Adunandu-se, patrunthndu-se, contopindu-se, sufletele individuale dau nastere la o fiinã, psihica daca vrem, dar care constituie o individualitate psihica de un soiu 124

www.dacoromanica.ro

REGULE RELATIVE LA EXPLIC tREA F4PTELOR SOCIALE

nou I). Deci in natura acestei individualitäti, nu in aceea a unitdiilor compozante, trebuie sa chutám cauzele apropiate i determiminante ale faptelor care se produc in ea. Grupul gandeste, simte, lucreazd cu totul altfel decdt ar face membrii sai, dacd ar fi Dacd deci plecdm dela acestia din urrnd, nu vom puteà imelege Minic din ceeace se petrece in grup. Intr'un cuvânt, este intre psihologie i sociologie aceeas intrerupere ca intre biologie i tnn-tele fizico-himice. Prin urmare, ori de ctite ori un fenomen social este deadreptul explicat printr'un fenomen psihic, putem fi asigurai-,i ea explicarea e gresità. Se va rdspunde poate cd, daca societatea odatri formatá este, inteadevär, cauza apropiatfi a fenomenelor sociale, cauzele care i-au provocat formarea sunt de naturd psihologicd. Se admite et, odatä ce indivizii sunt asociai, asocialia lor poate produce o vieard

noud, dar se pretinde cá ea nu se poate petrece cleat pentru

motive individuale. Insà, in realitate, oricdt de departe te intorci in istorie, faptul asociaiiei este cel mai obligatoriu dintre toate ; caci el este izvorul tuturor celorlalte obligeiiuni. Ca urmare a nasterii mele, en sunt legat obligatoriu

de un popor anumit. Se zice cd, mai pe urmä, odatà adult,

consimt la aceastd obligaie prin aceea numai cd urmez sd trdesc in ;am mea. Dar ce importa ? Aceastd consimlire nu-i ridicd caracterul sau poruncitor. 0 apäsare primitd si suferità de builä vccie pu incetesz'd de a fi o apasare. Dealtfel, care poate fi intelesul unei astfel de adeziuni? Mai intdiu, ea este silità cdci in nesfarsita majoritate a cazurilor ne este materialiceste i moraliceste imposibil de a lepridà nalionalitatea noasträ ; o astfel de schimbare trece chiar indeobste ca o apostazie. Apoi, ea nu poate privi trecutul care n'a putut fi consimIit si care, -Lotus, determind prezentul: 1) lata In ce inteles i pentru care motive se poate "si trelMie sã vorbim de o constiinca colectiva deosebitil de constiintele individtiale. Spre a Indrep-

tilti aceastii deosebire, nu este nevoie s'a ipostaziiim pe prima ; ea este ceva special §i trebuie numita cu un termen special, numai fiindca stkile cari alcátuesc

difera specific de cele cari constituie constiintcle partieulare. Specificitatca aceasta le vine din accea cã cle nu sunt formate din aceleasi elemente. Undo in adeviir, rezultä din natura fiii4ei organico-psihica luata izolat, altele din combinarea mai multor fiinte de acest gen. Rezultatele nu pot deci sit nu difere, fiindea compozantele difera In acest grad. Defini/ia noastra a faptului social nu file* de altfel, deck sa arate in Walt chip linia accasta de despktire. 125

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA SI REGULELE EI DE METODA

eu n'am vrut educa-tia ce-am primit-o ; dar ea, mai mult dealt orice alta eau* m intue§te de pamantul natal. In sfar§it, ea n'ar putea avea valoare morala pentru viitor, In masura in care el este necu-

noscut. Eu nu cunosc chiar toate datoriile care pot sa-mi revina intr'o zi sau alta in calitatea mea de cetatean; eum a§ puteh sa le primesc dinainte? Insa tot ce este obligator, am aratat-o, Ii are izvorul In afara de individ. Atata deci cat nu ie§im din istorie, faptul asocia-tiei prezinta acela§ caracter ca i celelalte §i; prin urmare, se explica in acela§ chip. Pe de alta parte, fiindca toate societatile sunt nascute dintr'alte societal.' fat% intrerupere, putem fi asigurati ca, in tot mersul evoltitiei sociale, n'a fost un moment in care indivizii ar fi deliberat Intr'adevar spre a §ti daca ar intra sau nu in viea-ta colectiva, §i in aceasta mai curand cleat In aceea. Pentru ca chestiunea sa se poata pune, ar trebui deci sa ne intoarcern pana la primele izvoare ale oricarei societati. Dar soluVile, intotdeauna indoioase, ce se pot aduce la asemenea probleme, n'ar putea in niciun caz atinge metoda dupa care trebuesc tratal e

faptele date in istorie. N'avem deci sa le discutam. Ar fi Insa o neimelegere ciudata a gandului nostru, clack din cele de mai inainte, s'ar trage Incheierea aceasta ca sociologia,

dupa noi, trebuie sau chiar poate face abstractie de om §i de facultatile sale. E limpede, din contra, ca insu§irile generale ale naturii omene§ti intra in munca de elaborare din care rezulta, viea-ta sociala. Numai ca nu ele o provoaca §i nici nu-i dau forma sa specialà; ele o fac numai posibila. Reprezentarile, emcrtiile, tendin-tele colective n'au drept cauze producatoare unele stari ale con§tiintei particularilor1 ci conditiile in care se gase§te corpul social

in totalul sau. Fara indoeala, ele nu se pot realiza cleat daca naturile individuale nu le sunt protivnice ; dar acestea nu sunt deck materia nedeterminata pe care factorul social o determina §i o trans-

forma. Contribu-tia lor consta numai in stari foarte generale, in predispozirtii vagi §i, prin urmare, plastice care, prin ele insele, n'ar putea lua formele definite §i complexe care caracterizeaza fenomenele sociale, daca alti agenti n'ar interveni. Ce prapastie, de pilda, Intres sirrrtirile ce incearca omul in fa-ta unor forte superioare lui §i a§ezamantul religios eu credimele sale, practicile sale a§a de imultite §i a§a de complicate, cu organiza-tia sa materiala §i morala ; Intre condiçiile psihice ale simpatiei, ce simt 126

www.dacoromanica.ro

REGIME RELATIVE LA EXPLICAREA FAPTELOR SOCIALE

doua fiinIe de acela sAnge uha pentru alta 1) §i acest total stufos de reguli juridice 0 morale care determina structura familiei, raporturile persoanelor intre ele, ale lucrurilor cu persoanele, etc.! Am vazut ca, chiar cAnd societatea se reduce la o mulpme neorganizatk sentimentele colective ce se formeaza acolo pot, nu numai sa nu se asemene, ci sa fie opuse mijlociei sentimentelor individuale. Cu cAt mai mare trebuie sa fie departarea cAnd InrAurirea ee sufera individul este aceea a unei societali regulate, in care la ac-ciunea contemporanilor se adauga aceea a generatiilor anterioare 9i a tradiliei! 0 explicare curat psihologica a faptelor sociale nu poate sa nu scape tot ce ele au ca specific, adica social.

Ceeace a ascuns ochilor atAtor sociologi insuficienla acestei me-rode, este ea, luAnd efectul drept cauza, ii s'a IntAmplat foarte des sa &ease& ca condifil determinante ale fenomenelor sociale unele stari psihicu, relariv definite 0 speciale, care insa In fapt le sunt urmarea. Astfel s'a socotit ca inascut omului un oarecare sentiment de religiozitate, un oarecare minimum de gelozie sexuala, de pie-

tate fiasck de iubire parinteasca, etc., 0 prin aceasta s'a cautat sa se explice religiunea, casatoria, familia. Istoria arata insa ca aceste Iiclinaiuni, departe de a fi inerente naturii omene§ti, sau lipsesc cu total Inteunele imprejurari sociale, sau dela o

societate la alta InfaIi§eaza

a§A.

schimbari Inc At rama§4a

obline inlaturAnd toate aceste difererge, §i care singura poate fi socotita ca de origina psihologick se reduce la ceva vag 0 schematic care lasa la o departare nesfAr0ta faptele pe care e vorba sa le explicam. A§adar sentimentele acestea rezulta din organizarea colectivk departe de a fi baza ei. Chiar nu este detoc dovedit ca tendiw Ia sociabilitate ar fi fost, dela origink un instinct congenital al neamului omenesc. Este malt mai natural de a vedea in ea un produs al vieii sociale, care s'a organizat pe incetul in noi; caci e un fapt de observacie ca animalele sunt sociabile sau nu dupa cum dispoziOile a§ezarilor lor le silesc la view comuna sau le departeaza de ea. i Inca trebuie sa adaugam ri thiar Intre aceste Inclina-pi mai determinate 0 realitatea socialk distana ramAne considerabila. ce

se

1) Daa totuv ea existä Inainte de orice vieatà sociala. V. asupra acestui punct Espinas, &dines animales, 474.

127

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIt $1 BEGLLELE El DE AIETODA

Exista dealtminteri un mijloc de a izola aproape deplin factorul psihologic a§a fel ca sa putem preciza intinderea acpunii sale, anume de a cauta in ce chip rasa inraure§te evoluVa sociala. Inteadevar, caracterele etnice sunt de ordin organico-psihic. Viertia sociala trebuie deci sa se schimbe cand ele se schimba, daca fenomenele psihologice au asupra societa-cii eficacitatea cauzala ce li se atribuie. Dar noi nu cunoa§tem niciun fenomen social care sik

fie pus sub atarnarea netagaduita a rasei. Negre0t, n'am puteh

sa dam acestei propoziIii valoarea unei legi ; putem cel pu-cin s'o afirmam ca un fapt constant al practicei noastre. Formele de organizare cele mai felurite se intalnesc in societaIi de aceea, rasa, in timp ce asemanari isbitoare se observa intre societaIi de rase deosebité. Cetatea a existat la Fenicieni, ca §i la Romani §i Greci ; o gasim pe cale de formatie la Kabili. Familia patriarhala era aproape tot a§a de desvoltata la Ebrei ca *i la Indu§i, dar ea nu se regase§te la Slavi care sunt tutu§ de rasa ariana. In schimb, tipul familial ce se intalne§te la ei exista .,,i. la Arabi. Familia matorna §i clanul se observa pretutindeni. Amanuntele probelor judiciare, ale ceremoniilor nupliale sunt acelea0 la popoarele cele mai deosebite din punct de vedere ethic. Daca este astfel, inseamna ea contribulia psihica este Treazenerala spre a predetermina mersul

fenomenelor sociale. Deoarece nu cuprinde o forma sociala mai curand deat alta, ea nu poate sa explice niciunM. Sunt, e drept, mai multe fapte care de obiceiu se atribuie influencei rasei. Astfel, mai cu seama, se explica cum desvoltarea literaturii §i artelor a fost

a§a de repede §i de intensa la Atena, a§à de inceata §i de medi()era la Roma. Dar aceasta interpretare a faptelor, cu toate cii e clasica, n'a fost niciodata demons trata metodic ; ea pare

chiar ali trage toata autoritatea sa din tradiIie numai. Nu s'a

cautat chiar daca o explicare sociologica a acelora§i fenomene n'ar

fi posibila ,i suntem incredirgaIi ca ea ar puteh fi incercata cu succes. La urma urmei, cand se raporteaza cu aceasth iirceala la estetice congenitale caracterul artistic al civilizaIiei ateniene, se urmeaza aproape cum facea evul mediu cand explich focul prin flogistic §i. efectele opiului prin virtu tea lui dormitiva. In sfar0t, daca in adevar evoluIia sociala ar avea origina sa in facul tali

constitircia psihologica a omului, nu se vede cum ar fi putut A se pro-

rluca. Caci atunci ar trebul sa admitem ca ea are ca motiv vreo Or128

www.dacoromanica.ro

REGIME RELATIVE LA EXPLICAREA FAPTELOR SOCIALE

ghie interioará firii omenesti. Care ar putch insà sh' fie aceasta par-

ghie? Ar fi oare acest soiu de instinct de care vorbeste Comte si

care impinge pe om sa-si realizeze din ce in ce natura sa? Inseamnii

insa a faspunde la chestiune prin chestiune si a explich progresul printr'o tendinta in'ascuti la progres, adev'aratà entitate me-

tafizica a earei fiin, dealtminteri, nimic nu o dovedeste;

chci

spetele animale, chiar i cele mai ridicate, nu sunt nicidecum muncite de trebuinta de a progresh si, chiar printre societatile omenesti, sunt multe pare sd g'asesc bine ihmanând mereu pe loc. Ar fi oare, cum pare a crede Spencer, trebuinta unei fericiri mai meri pe care formele din ce in ce mai complexe ale rivilizat,iei ar fi ineoitP s'n realizeze din ce in ce mai des6vArsit? Ar trebui atunci s stabilim

cä fericirea creoe cu civitizatia si am argtat intr'altd parte toate

greutatile ce ridia aceastra ipotezh 1). Dar si mai mult ; chiar atunci child unul ori altul din aceste douà postulate ar trebul sã fie admis,

; caei desvoltarea istorica n'ar li fdcuth prin aceasta e4plicarea care ar rezulth de aici ar fi eurat finalista si am aratat

mai sus ea faptele sociale, ca i toate fenomenele naturale, nu sunt explicate prin aceea numai cà s'a dovedit cà ele slujesc la vreun scop. Chiar child s'a aratat cä organizatiile sociale din ce in ce mai savante care -s'au urmat in cursul istoriei au avut ca efect sâ satisfaca mereu mai mult cutare sau cutare din inclinfirile noastre fundamentale, nu, ni s'a dat i intelegerea cum s'au produs ele. Faptul ca dc erau folositoare nu ne invata ce le-a facut sä fie. Atunci chiar când s'ar explich cum am ajuns sa le inchipuim, sA le facem dinainte ,un fel de plan ash ca sA ne infktisam serviciile ce puteam sA le astepthm de aici si problema Inca este grea dorill-tele al caror object puteau fi astfel n'aveau puterea sâ le scoatà

din nimic. Inteun euvânt, fiMd admis ca ele sunt mijloacele necesare spre a ajunge scopul urmarit, chestiunea rarnâne intreaga de tot: Cum, adia din ce i prin ce aceste mijloace au fost astfel constituite? Ajungem deci la regula urmatoare: Cauza deterrninanta a unui lapt social trebuie sei fie cautata printre faptele sociale antecedente,

iar nu printre stdrile conviintei indipiduale. Pe de alià parte, se pricepe usor ea tot ceeace preceda se aplica la determinarea func1) ffii,ision du travail social, c. II, cap. I. 129

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA $1 REGULELE EI DE METODA

Iiunii, tot a§a de bine ca 0 la aceea a cauzei. Funcliunea unui fapt social nu poate sa fie cleat sociald, adica ea consta, in producerea

de efecte folositoare din punct de vedere social. Fara indoiala, se poate face 0 se intampla Inteadevar Ca, printr'un ecou, el --sa slujeasca §i individului. Dar acest rezultat fericit nu este pricina sa imediatd de a fi. Putem deci 1ntregi propozicia precedenta zicand: Funqiunea unui fapt social trebuie totdeauna cdutatd in raportul pe care-1 sus;ine- cu vreun scop social. _Fiindca sociologii n'au recunoscut adesea aceasta regula 0 au privit fenomenele sociale dintr'un pullet de vedere prea psihologic, teoriile lor par multor minti prea nelàmurite, prea nesigure, prea departate de natura speciala a lucrurilor pe care ei cred cd le explica. Istoricul, mai ales, care trae§te In intimitatea realitaIii sociale, nu poate sa nu sima cu tarie cum aceste interpretari prea generale sunt neputincioase in prinderea faptelor ; iar aceasta, fara indoiala, a produs in parte neincrederea ce istoria a marturisit adesea sociologiei. Nu inseamna, de sigur, ca studiul faptelor psihice n'ar fi indispensabil sociologului. Daca vi,eala colectiva nu deriva din viema ,individuala, una i alta aunt In. strange rapnrturi ; daca cea de a doua nu poate explica pe prima, ea poate cel pu;insa-i u§ureze explicarea. Mai Intaiir cum am aratat, este de netagaduit ca faptele sociale sunt produse printr'o elaborare sui generis de fapte psihice. Insd, pe

deasupra, elaborarea aceasta insd§ nu este far& analogii u aceea

care se produce in fiecare con§tiinTa individuald §i care transforma treptat elementele primare (senzaIii, reflexe, instincte) din care ea e al-

catuita la Inceput. Nu pe nedrept s'a putut spune despre eu ca era el Insu§ o societate, cu acela§ titlu ca i organismul, de§i in alt chip,

iar de multa vreme, psicologii au aratat toata insemnatatea factorului asociafle pentru explicarea vieIii spiritului. 0 cultura psihologica nai mult Inca decaL 6 cuIturd biologica, alcaNe§te deci pentru sociolog o provedeutica necesara ; dar ea nu-i va fi folositoare decat cu condiIia ca el sa se desfaca de ea dupa ce a primit-o i sd o depa§easca intregindTo printr'o cultura special sociologicd. Trebuie ca el sa renume a face din psihologie, oarecum, centrul operaIiilor sale, punctul de unde trebuie sa plece §i unde trebuie sa-1 readuca plimbarile ce el Incearca in lumea sociala, ci sa se a§eze in inima chiar a faptelor sociale, spre a le observa In faIa i fara mijlocitor, necerand §tiiniii individului 1 30

www.dacoromanica.ro

REOULE RELATIVE LA EXPLICAREA PAPTELOR -SOCIALE

cleat

o

pregatire generalà

§i,

toare 1).

1a

nevoie, sugestiuni folosi-

I1l

Deoarece faptele de morfologie sociala sunt de acela§ fel cu fenomenele fiziologice, ele trebuie s'a se explice duPd aceea§ regulá

ce-am enuntat mai sus. Cu_ toate acestea, din tot ce preceda rezultà ca ele joacA in vieata, colectiva §i, deci, in explicArile sociologice un rol precumpAnitor. Intr'adevg.r, daca conditia determinantà a fenomenelor sociale

stà, dupà cum am arätat, in faptul chiar al asociatiei, ele trebuie sà varieze odatà cu formele ace'stei asociatii, adica dupa chipurile In care sunt grupate pàrtile constituante ale societ4ii. Fiindca, de alta parte, totalul determinat pe care-I formeaz6, prin reunirea Jor, elementele de orice natura care intrA in compozitia unei societati, Ii alcatue§te mediul intern, precum totalul elementelor anatomice, cu felul cum ele sunt a§ezate in spatiu, alcatue§te mediul intern al organismelor, se eva -puteh ziee: Origina prima a, oricarui proces social de oarecare insemnatate trebuie sa fie cautata in con.stitutia mediului social intern.

Chiar este cu putinVa sä precinm mai mult. In adevar, -elemen-

tele care compun acest meal sunt de douà feluri: sunt lucrurile §i persoanele. Printre lucruri, trebuie sä intelegem, pe langA obiectele materiale care sunt incorporate la societate, produsele acti-

vitgepi sociale anterioare, dreptul constituit, obiceiurile stabilite, monumentele literare, artistice, etc. Dar e vklit cà nici dela unele

Fenomenele psihice nu pot avea urrnAri sociale cleat and sunt ash de strAns unite eu fenomene sociale hick actiunea unora si a altora este necesar amestecatA. Este cazul a anumite fapte soeio-psihice. Ash, un functionar

este o forth socialA, dar este totodata si nfl individ. RezultA de aici a el se poata, sluji de energia socialA ce detine, tntr'un sens determinat de natura sa individual& iar prin aceea el poate aveh o influenta asupra constitutii societatii. Ceeace se IntAmplA en oamenii de Stat 4i, mai Indeobste, cu oamenii de geniu. Acestia, atunci chiar and nu implinesc a functie sociald, trag din sentimentele colective al chror obiect stint, o autoritate cue este si ea o forth sociald i pe care o pot pune, oarecum, In slujba unor idei personale. Se vede Ins&

cA aceste cazuri sunt datorite la accidente individuale i, prin urmare, n'ar

puteh sh atingA trilsAturile constitutive ale spatei sociale, care singurA e obiect

de stiintA. Restrictia la principiul emmtat mai sus nu e deci de mare impor

tanta pentru sociolog.

1.31

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA $1 JIEGULELE EI DE METODA

nici dela altele nu poate veni imboldul care hotara§te transformarile sociale ; cci ele nu ascund nici o putere rnotrice. De sigur se cuvine sa tinem socoteala de ele n explicarile incercate. Ele apasa, e drept, cu oarecare greutate asupra evolutiei sdciale a careia iuteala i directie chiar se schimba dupa ceeace sunt ele ; dar ele n'aunimic din ce este trebuincios spre a o pune In mi§care. Ele aunt materia la care se apfica fortele vii ale societatii, frig nu desprind prin ele insele nici o forta vie. Ramane deci, ca factor activ, mediul omenesc propriu zis. Sfortarea de capetenie a sociologului va trebui deci sa tinda a descoperi proprietatile deosebite ale neectui media care sunt In stare sa. exereite o actiune asupra mersului fenomenelor sociale. PAna acum, am gash doua §iruri de caractere care rdspund inteun chip deosebit la aceasta conditie ; este numarul unitatilor sociale sau, cum am zis deas-emeni, volumul societalii i gradul de concentrare al massei, sau ceeace .am numit densitatea dinamici Prin acest cuvAnt din urma trebuie sa intelegem nu restrangerea curat materiala a agregatului care nu poate avea efect daca indivizii ori mai curand grupele de indiviziraman despartiti prin goluri morale, ci

restrangerea morala a careia -tea dinainte nu este cleat ajutatoarea i, destul de general, urmarea. Densitatea dinamica poate

sa se defineasca, la volum egal, in functie de numarul indivizilor care sunt -de fapt in relatiuni nu nurnai comerciale, ci morale; adica,

care nu numai sehimba servicii sau Ii fac concurenta, ci traese o vieata comuna. Chci, fiindca raporturile numai economice_ lasa pe oameni in afar% unii de al-0i, pot fi unele foarte stranse-pra a participa prin a-ceasta la aceea§ existencrcolectiva. Afacerile care se leaga pe deasupra granitelor care despart popoarele nu fac ca aceste granite sa' nu existe. Insa, vieata comuna nu poate fi atinsa cleat de numarul acelora care colaboreaza la ea in chip eficace. Deci, ceeace exprima oat mai bine densitatea dinamica a unui popor, este gradul de coalescenta a segmentelor sociale. Caci daca fiecare

agregat partial formeaza un tot, o individualitate aparte, desparVta de altele printr'o bariera, aceasta vine, de acolo ca actiunea membrilor sai, In genere, ramAne localizata acolo ; clack din contra,

aceste societati partiale sunt toate contopite in sanul societalii

totale sau tind sa se contopeas0 in ea, e ca in aceea§ masura cercul vie/ii sociale §'a intins. 132

www.dacoromanica.ro

REGIJLE RELATIVE LA EXPLICAREA FAPTELOR ROCIALE

Cat despre densitatea materiala clack cel putin, se inlelege prin ea nu numai numarul locuitorilor pe unitate de suprafaIa, ci desvoltarea cailor de comunicaTie 0 de transmitere ea merge, de obiceizt, cu acela pas ea §i_sknsitatea dinamica 6, in ,general, poate sluil sa o maso9re.. Caci daca feluritele Orli ale popula-pei cauta sa se apropie, este neaparat ca ele sa-si deschida &di care ingadue aceasta apropiere i, pe de altà parte, legaturi nu se pot stabill intre puncte departate ale massei sociale deck daca aceasta distal-4A nu este a piedica, adica este, in fapt, desfiiniata. Cu toate acestea sunt exceplii 1) i te-ai expune la gre§eli serioase daca ai

judech totdeauna despre concentrarea mçral a unei societaIi dupa gradul de concentrare materiala ce ea infav§eaza. Drumurile,

afacerilor mai mult cleat la contopirea populaPilor, pe care nu le exprima atunci cleat foarte imperfect. Este cazul Angliei a carei densitate macane ferate, etc., pot sluji la mi§carea

teriala este superioara celei a Fraircei 0 in care, totu9, coalescenta egmentelor este mult mai putin inaintata, cum o dovede§te dàinuirea spiritului local 0 a viqii regionale. Am aratat aiurea cum ori si ce crwere In volum i in densitatea dinamica a societalilor, facand vieata sociala mai intensa, intin-

zand orizontul ce fiecare individ cuprinde prin gandirea sa ti-I

umple cu acIiunea sa, schimba adanc condi-1,Hk fundamentole ale existenIii colective. N'avem sa ne intoarcem asupra aplicarii acestiii

principiu pe care am facut-o atunci. Sa adaugam numai ea el ne-a slujit sa tratam chestiunea Inca prea generala care faceh obiectul acestui studiu, ci multe alte probleme mai speciale ii Ca am putut astfel sati _verificam exactitatea printr'un numar deja

respectabil de experieme. Cu toate acestea, e departe ca noi sâ credem a fi gasit toate particularitalile mediului social care sunt in stare sa joace un rol in explicarea faptelor sociale. Tot ce putem spune e ca sunt singurele ce-am bagat de seama i ca n'arn fost achi0 sa catztam altele.

Insa acest soiu de preponderenia ce atribuim mediului social 1) N'am avut dreptate, in Division du travail a noastrA, sA prezintAm prea

mult densitatea materiara ea expresie exacta a densitatii dinamice. Totuq,

substituirea_primei celei de a doua este absolut legitima pentru tot ce priverlte efectele econornice ale acesteia, de pildA diviziunca muncii ea fapt curat economic.

133

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA $1 REGULELE_EI DE METODA

si, mai In deosebi, mediului omenese nu implied ca trebuie sa vedem

in el un fel de fapt ultim si absolut dincolo de care nu s'ar cuveni sa ne mai urcam. Este vadit, dimpotriva, ca starea in care el se gaseste in fiecare moment al istoriei atarna ea insa's de cauze sociale, dintre care unele sunt inerente .societatii insas, pe cand altele se leaga de actiuni si reautiuni care se schimba intre aceasta societate si vecinele sale. Dealtminteri, stiinta nu cunoaste cauze prime, "$n intelesul absolut al cuvantului. Pentru ea, un fapt -este primar numai and este destul de general spre a explicA un mare numar de alte fapte. Iar mediul social este de sigur un factor de acest gen; caci schimbarile care se produc in el, oricare le-al...1i cauzele au rasunet in toate directiile organismului social si nu pot sa nu-i atinga Ynai mult sau mai putin toate funcOunile. Ceeace am spus despre mediul general al societatii se poate repeta despre mediile speciale fiecaruia din grupurile ce ea cuprinde. De pilda, dupa cum familia va fi mai mult ori mai putin voluminoasa, mai mult ori mai pirtin intoarsa asupra ei insas, vieata domestica va fi cu totul alta. Deasemenea, daca corporatiile profesionale se reconstitue asa ca fiecare din ele sa fie ramificata pe toata intinderea teritoriului in loc de a ramanea inchisa, ca odinioara, in marginile unei ceta-ti, actiunea ce ele vor exercith va fi foarte deosebita de aceea ce ele exercitara altadata. Mai iikdeobste, vieata profesionala va fi cu totul alta dupa cum mediul propriu fiecarei profesiuni va fi puternic alcatuit sau dupà cum lesatura ii va fi slaba, asa cum este astazi. Cu toate acestea actiunea acestor medii particulare n'ar puteh sa Atha importanta mediului general caci ele insele sunt supuse inrauririi acestuia din urma. Totdeauna trebuie sa revenim la acesta. Influenta ce el exercita asupra acestor grupuri parpale face sa se schimbe constittrtia kr. Aceasta conceptie a mediului social ca factor determinant al evolutiei colective este de cea mai inalta importanta. Caci, daca n'o prhnim, sociologia este in neputinta de a stabili vreun raport de cauzalitate.

Intr'adevar, indepartand aceasta ordine de cauze, nu exista

condi-0i concomitente de care ar putea sa a-Larne fenomenele so-

ciale ; caci daca mediul social extern, adiea eel care e format de societatile ambiante, este capabil de-a avea vreo actiune, aceasta

numai asupra funqiunilor care au ca obiect atacul si apararea 134

www.dacoromanica.ro

REGULE RELATIVE LA EXPLICAREA FAPTELOR SOCIALE

0, mai mult, el nu poate sa-si faca influenTa simitá deal prin., mijlocire.a mediului social intern. Principalele cauze ale desvoltarii istorice nu s'ar gasi deci printre cele circumfusct; ele ar fi toate In trecut. Ele ar face chiar parte din aceasta desvoltare In care ar constitui numai ni0e faze mai vechi. Evenimentele actuale ale vieçii sociale ar derivh nu din starea actuala a societatii, ci din evenimente anterioare, din precedente istorice, iar explicaOile sociologice ar consth eclusiv In a legh prezentul de trecut. Poate s para., e drept, c aceota ar fi deajuns. 11.11 se zice ob4nuit ch istoria are tocmai ca obiect sa inlançue evenimentele dupa ordinea lor de succesiune? Dar e imposibil sä pricepi cum starea In care civilizaila se gase0e ajunsa la un moment dat ar puteh sa fie cauza determinanta a starii care urmeaza. Ertapele ce omenirea strabate treptat nu se nasc unele pe altele. Se Iacelege bine ea progresele savar0-te la o epoch anumita In ordinea juridica, economic'a, politica, etc., fac cu putinla progrese noua, dar In.ce le, predetermina ele? Ele sunt un punct de plecare care Ingadue sa mergi mai departe; ce Insa ne impinge sa mergem mai departe? Ar trebui sa admitem atunci o tendinta interna care impinge omenirea sa Intreaca mereu rezultatele dobAndite, fie spre a se realish deplin, fie spre a spori fericirea, sa, iar obiectul sociologiei ar fi sa regaseasca ordinea dupa care s'a desvoltat aceastà tendin0. Insa, fail a reveni la greutalile ce impIic o asemenea ipoteza, in mice cas, legea care exprirnd aceasta desvoltare n'ar puteà aveã nimic causal. Un -raport de cauzalitate. intr'aclevar, nu se poate stabili decht Intre doua fapte date; insa. -aceasta tendinca, care e so, cotita a fi cauza acestei desvoltari, nu este data, ea nu este decat postulata i construita de minte dupa efectele ce i-se atribuesc. Este un fel de facultate motrice ce ne inchipuim dedesubtul mi-carii, spre a ne da seama de ea; dar cauza eficienta a unei miscari mi noate fi cleat o alta mipare, nu o virtualitate de acest soiu. Tot ee noi atingem deci experimental vorbincl In spe p. este un ir de schimbäri Intre care nu exista legatura cauzala. Starea ante.cedenta nu produce pe cea consecuenta, ci raportul dintre de este numai cronologic. Deaceea, In aceste condiii, orice prevedere tiiriificâ este cu neputinrd. Putem chiar spune cum s'au urmat lucrurile /Ana acum, nu in ce ordine se vor urinh pe viitor, fiindca Ai cauza ,de care de sunt socotite ca athrnand nu este determinata 135

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA $1 REG1JLELE El DE METODA

§-tiintifice§te, nici determinabila. De obiceiu, e drept, se admite Ca evolutia se va urma in aceea§ directie ca i in trecut, dar aceasta in virtutea unni simplu postulat. Nimic nu ne asigura ca faptele realizate exprima destul de complet natura acestei tendinte spre a putea judech dinainte termenul la care ea nazue§te dupa cm, prin care ea a trecut succesiv. Pentruce chiar directiunea ce ea urmeaza i pe care o intipare§te ar fi rectilinie? Iata de ce, in fapt, numarul de rela-tiuni cauzale, stabilite de catre sociologi, se gase§te a fi a§a de restrâns. Cu cateva exceptii numai, a caror pilda cea mai vestita este Montesquieu, vechia filozofie a istoriei s'a incercat numai sa descopere directia generala in care omenirea se indrepteaza, fara a cautà sa lege fazele Acest-ei evolutii cu vreo condi-tie concomitenta. Oricat de mari servicii ar fLadus Comte filozofiei sociale, termenii in care el pune problema sociologica nu se deosebesc de cei preceden-ti. Deaceea, faimoasa sa lege a delor trei stari nu cuprinde nimic dintr'un raport de cauzalitate; de ar fi exacta chiar, ea nu este 0 nu poate fi cleat empirica. Este -o privire sumara asupra istoriei scursc a neamului omenesc. In chip cu totul arbitrar Comte socote§te starea a treia ca starea definitiva a omenirli, Cine ne spune ca nu va fasari i o alta in viitor? In sfar0t, legea care stapane§te sociologia lui Spencer nu pare a fi de o alta natura. Chiar de ar fi adevarat ca noi nazuim acum a cauta fericirea noastra Inteo civilizatie industriala, nimic nu asigura ea, pe urma, nu o yom earth aiurea. Iar, ceeace face generalitatea §i dainuirea acestei metode e ca s'a yazut_ cel mai adesea in mediul social un mijloc prin care progresul se realizeazi, nu eauza care-1 determina. De altä parte, tot fata de acest mediu insu§ trebuie sa se masoare

valoarea folositoare sau, cum am zis, functiunea fenomenelor

sociale. Printre schimbarile a caror cauza este el, dcelea slujese care sunt in raport cu starea in care se gase§te, fiindca el este conditia esentiala a existentei colective. Din acest punct de vedere Inca, conceptia ce-am expus mai sus este, credem, fundamentala ; caci, singura, ea ingadue sa explicam cum caracterul util al feriamenelor sociale poate BA se schimbe fall a atarnh totu§ de orandueli arbitrare. Daca, inteadevar, iii infati§ezi evolutia istorica ca mi§cata de un fel de vi.s a tergo care impinge pe oameni inainte,

fiindca o tendinta motrice nu poate aveh cleat un scop i unul 136

www.dacoromanica.ro

REGIME RELATIVE LA EXPLICAREA FAPTELOR SOCIALE

singur, nu. poate fi decat un punct de orientare in raport cu care se calculeaza folosul sau pagubirea fenomenelor sociale. Rezulta de aici ea nu exista ci nu poate exista cleat un singur tip de organizatie sociala care a se potriveasca desavarcit omcnirii i Ca diferitele societ5.-ti istorice nu sunt decal apropieri suceesive de acest model unic. Nu e nevoie sa aratam cum un asemenea simplism cste astazi de neimpacat cu felurimea i complexitatea recunoscuta a formelor sociale. Daca, dimpotriva, potrivirea sau nepotrivirea institutiiIor nu se poate stabili decat_Lin raport cu un mediu dat, cum aceste medii sunt felurite, exista de atunei o diversitate de puncte de orientare i, deci, de tipuri care, de0 hind calitativ deosebite unele de altele, sunt toate deopotriva de intemeiate in natura mediilor sociale. Chestiunea ce-am tratat este deci strans legata de aceea care prive§te constituirea tipurilor sociale. Daca sunt spete sociale, vine din aceea cá vieata colectiva atarna inainte de toate de conconcomitente care infatipaza o oarecare felurime. Daca, din contfa, principalele cauze ale evenimentelor sociale ar fi toate in trecut, fiecare pop or n'ar mai fi cleat prelungirea celui care 1-a precedat i diferitele societa-ti ci-ar pierde individualitatea spre a nu mai deveni cleat momente deosebite ale unei singure i -ace1ea0 desvoltAri, Deoarece, de alta parte, constitutia mediului social rezulta din moduli de compunere al agregatelor sociale, cum chiar aceste doted expresii sunt in fond sinonime, avem acum doVada ed nu exista caractere mai esentiale cleat -cele pe care le-am pus ea baza clasificarii sociologice. In sfarcit, trebuie s intelegem acum, mai bine ea inainte, cat ar fi de nedrept a se sprijini pe aceste cuvinte de condi-Pi exterioare 0 de mediu, spre a invinui metoda noastra ca ar cauta izvoarele vietii in afara celui ce traqte, Cu tutu], dimpotriva, consideratiile ce s'au cetit se reduc la aceasta idee ea' pricinile fenomenelor sociale sunt interne societatii. Chiar mai curand s'ar puteh imputa pe drept teoriei care face sà derive societatea din individ ca incearca sa scoata ce e inauntru din afara, fiindca ea explica fiinta sociala prin altceva decat ea Insa§ 0 mai mult din mai putin, fiindca incearca sa deduca totul din parte. Principiile care preceda disprequesc ach de putin caracterul spontan al oricarei vietuitoare incat, daca le aplicam la biologie 0 la psihologie, va trebui sa ad1.37

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA $1 REGULELE M DE METODA.

mitem ca view individualk §i ea, se elaboreazd pe deantregul induntrul individului.

Iv Din grupul de regule care au fost stabilite mai sus se desprinde o oarecare conceplie a societhIii 0 a vielii colective. Douà teorii contrarii I0 Impart spiritele asupra acestui punct. Pentru unii, ca Hobbes, Rousseau, Intre individ 0-societate existd o intrerupere. Omul este deci, fire0e, protivnic la viea%a comunk el nu poate sd se resemneze in ea cleat silit. Scopurile sociale nu aunt dela sine purietuI de Intdlnire al scopurilor individuale; ele le Bunt mai eurâncl opuse. Deaceea, pentru a aduce pe individ sa le urrnareasca, este nevoie de a exercità asupra lui o constrdngere, iar In wzamantul 0 organizarea acestei consirangeri constd. cu deosebire, opera sociald. Insk ffinded individul e privit ca singura realitate a neamului omenesc, aceasta organizare, care are ca obiect sd-1 supere 0 sà-1 Infrdneze, nu poate fi conceputa cleat ca artificialk Ea nu este Intemeiata In naturk deoarece este menita a o combate Impiedicancl-o de a-0 produce urmárile sale antisocIale. Este o opera de arta*, o ma0na construitá In intregime de mdna oamenilor 0 care, ca toate produseIe de acest soiu, nu este ceeace este clecdt pentruca oamenii au vroit-o astfel; un decret al voinIii a creat-o, un alt decret o poate transformd. Nici Hobbes 0 nici -Rousseau nu par a fi bagat de seama eâ este contradictoriu sd admiIi ca individul sà fie el insu9 autorul unei ma0ni care are drept rol esenpal sa-1 stapaneasca 0 sd-1 constrAngâ, sau cel pulin li s'a parut cd, spre a face ca aceasta contradiclie sd dispark ajunge s'o ascundà In ochii celor care Ii sunt victime prin dibacea me0e§ugire a pactulLi social. Toemai din ideia contrarie s'au inspirat 0 'steoreticianii dreptului natural 0 economi0ii, iar mai de curand Spencer 1). Pentru ei, vieaa sociald este esencial spontand §i societatea un lucru-natural. Tusk daca ei ii dau acest caracter, n'o fac funded Ii recunosc o natura specified; ci fiindcd II gasesc un temeiu in natura indivi1) Atitudinea lui Comte asupra acestui subiect este de un eclectism destul de ambiguu. 138

www.dacoromanica.ro

REGULE RELATIVE LA EXPLICAREA PAPTELOR SOCIALE

dului. Nu mai mult cleat ganditorii de mai inainte, ei nu Vad in ea un sistem de lucruri care exista prin sine insys, in yirtutea unor

cauze care Ii sunt speciale. Pe and insa aceia n'o intelegeau

dealt ca o asezare conventionala pe care nici o legatura n'o leaga cu realitatea si care sta In aer, aà zicand, acestia Ii dau ca temelii instinctele fundamentale, ale inimii omenesti. Omul este, fireste, in-

clinat la vieata politicà, domestick religioasa, la schimburi, etc., iar din aceste Inclinári derivä organizatia socialà. Prin urmare, pretutindeni unde ea este normala, n'are nevoie sa se impuna. Cand recurgi la constrangere, inseamna ca ea nu este ce trehuie sa fie sau cá imprejurarila sunt anormale. In principiu, e nevoie numai e lash fortele individuale s'a se desvolte In libertate pentru ca ele sa se organizeze in chip social. Niciuna i nici alta din \aceste doctrine nu este a noastra. Negresit, noi facem din constrangere caracteristica oricarui fapt

social. Numar ca a ceasta, constrangere nu rezulta dintr'o ma0-

narie mai mult Aau mai putin savant-a, menita a ascunde oamenilor

cursele in care ei inii s'au prins. Ea este datorita numai l aceea cä individul se gaseste in fata unei forte care-1 stapaneste si in fata careia el se inclina ; dar forta aceasta este naturalà. Ea nu deriva dintr'o asezare conventionala pe care vointa omeneasca a adaugat-o din cap pana in picioare realului ; ea iese din mareniaele insas ale realitatii si este produsul necesar al unor cauze date.

De aceea, spre a aduce pe individ sa i se supuna cu toata buna

voia, nu e nevoie sa recurgem la nici un viclesug; ajunge sa-1 facem constient de starea sa de atarnare i de inferioritate naturn15 ori ca spar face prin religie o reprezentare sensibila i simbolica sau ca ajunge sa-si iormeze prin §tirrita o notiune adeouata si de-

finita. Fiindca superioritatea pe care societatea o are asupra lui nu este numai fizica, ci intelectualgt i morala, ea n'are nirnic de temut dela libera cercetare, numai daca s'ar face o dreapta intrebuintare a ei. Reflexiunea, facand pe om sä inteleaga cat este mai bogata fiinta sociala, mai complexa si mai trainica decat fiinta individuala, nu poate cleat sa-i vadeasca motiArele inteligibile ale subordonarii care ii este cerut6 si ale sentimentelor de legatura si de respect pe care obisnuinta le-a inradacinat in inima sa 1). 1)

Iatii de ce nu orice constrfingere este normal-U. Numai aceia merità acest

139

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA $1 REGULELE EI DE METODA

Numai o critic& prea superficiala deci ar putea sa impute concepiei noastre a copstrangerii sociale de a reedita teoriile lui Hobbes qa Machiavel. Daca insä, in contra acestor filozofi, noi spunem ca -viea/a sociala este naturalà, nu e ffind cà Ii gasim izvorul in natura individului ; ci Ca ea deriva deadreptul din flinIa colectiva, care este, prin ea insi§, o natura sui generis ; fiindca ea rezulta din aceastà elaborare speciala la care suni supuse comtiimele particulare prin faptul asocialiei lor §i din care se desprinde o nouà forma de existema 1). Daca deci recunoa§tem cu unii cá ea. se infili§eaza individului sub aspectul constrangerii, admitem cu ceilalIi ca este un produs spontan al realita-pi ; iar ceeace leaga 1ogice0e aceste doua elemente, contradictorii in aparema, e câ aceasta realitate de unde ea emana depà9e0e pe individ. Cu alte cuvinte termenii ace§tia de constrangere i de spontaneitate n'au in terminologia noastra inçelesul pe care Hobbes il da celui dintaiu §i Spencer celui de al doilea. Pe scurt, celor mai multe din incercirile facute pentru a explica raccional faptele sociale Ii s'a putut obiecta sau ca ele faceau sa disparà orice idee de disciplina sociala, sau ea nu izbutiau s'o pastreze decAt cu ajutorul unor me§te§ugiri mincinoase. Regulile pe care le-am expus noi ar ingadui, dimpotriva, sa facem o sociologie care ar vedea In spiritul de disciplina cond4ia esenliala a oricarei vieTi

in comun, intemeindu-1 totiq pe raliune i adevar.

nume care corespunde vreunei superioritati sociale, adica intelectuale sau mo-

rale. Aceia frig pe care un individ o exercita asupra altuia fiindcit este mai puternic sau mai bogat, mai ales daca aceasta bogatie nu exprima valoarea sa sociali, este anormala §i nu se poate pästra cleat prin violenta. 1) Teoria noastra este chiar mai opusa celei a lui Hobbes deck aceia a dreptului natural. Intr'adevar, pentru partizanii aceAei din urma doctrine, vieata colectiva nu este naturala cleat In masura In care poate fi dedusa din natura individuala. Insa, formele cele mai generale ale organizatiei soeiale

pot, la rigoare, si fie derivate din aceasta origina. Cat despre amilnunt, el e prea

deliartat de generalitatea extrema a proprietatilor psihice spre a putea fi legat de ea ; el pare deci discipolilor acegtei 1coli tot asa de artificial ca i adversarilor lor. Pentru noi, din contra, tot este natural, chiar i oranduirile cele mai spcciale ; caci tot este Intemeiat In natura societatii. 140

www.dacoromanica.ro

REGULE PRIVITOARE LA PRODUCEREA PROBE!

CAP ITOLIJL VI

Regule pripitoare la producerea probei I

N'avem decat un mijloc de a arath ca .un fenomen este cauza altuia, acela de a comparà cazurile in care ele sunt simultan prezente sau absente 0 de a cauth deed variaOle ce ele infalipaza in aceste felurite combinari de imprejurari dovedesc ca unul depinde de celálalt. Gaud ele pot fi produse in chip artificial dupa placul observatorului, metoda este experimentarea propriu zisa. Cand, dimpotriva, producerea faptelor nu este la indemana noastra 0 nat putem cleat &á le apropiem a0 cum s'au produs spontan, metoda ce se intrebuinTeaza este aceea a experimentarii indirecte sau metoda comparativa. Am vazut ca explicatia sociologica consta exclusiv in a stabili raporturi -de cauzalitate, fie ca. e vorba de a lega un fenomen cu cauza lui sau, din contra, o cauza cu efectele sale folositoare. Fiindca,

de alfa parte, fenomenele sociale scapa vadit acpunii operatorului, met,oda comparativa este singura care se potrive0e sociologiei. E drept, Comte n'a judecat-o ca suficienta ; el a gasit de trebuin/a sa o completeze prin ceeace el numwe metoda istorica ; dar lir,cina sta in conceMia sa particulara a legilor sociologice. Dupa el, acestea trebuie sa exprime indeosebi, nu raporturi definite de cauzalitate, ci direr-tie in care se indrepteaza evoluIja nmeneasrA in general ; ele nu pot fi deci descoperite cu ajutorul unor cornpara/ii,

caci pelrtru a puteh compara diferitele forme ce ia un fenomen

social la diferite popoare, trebuie sä-1 fi desfacut din seriile timporale carom apartine. Insa, deed se incepe prin a imbucatall astfel desvoltarea omeneasca, te pui In neputima de a-i regasi Orul. Spre

a ajunge aici, e bine sa procedezi nu prin analize, ci prin sinteze

largi. Ceeace trebuie, e sa apropii unele de allele §i sa reune0i intr'o aceea intuilie, oarecum, starile succesive ale omenirii in a§à chip

sali dai seama de (icre§terea continua a fiecarei dispoziiii fizice,

intelectuale, morale i politice* 1). Astfel este raIiunea de a fi a acestei metode pe care Comte o nume9te istorica 0 care, prin ur9 Cours de philos. pos. IV, 328.

141

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA $1 REGULELE EI DE METODA

mare, este lipsita de orice object indata ce-ai aruncat conceplia fundamentala a sociologiei lui Comte. Este drept ca. Mill declara experimentarea, chiar indirecta, neaplicabila In sociologie. Dar ceeace ajunge deja sà rapeasca argumentarii sale o mare parte din autoritatea ei, e ca el o aplich deopotriva si fenomenelor biologice si chiar faptelor fizico-chimice cele mai cornplexe 1); insa astazi, nu mai e nevoie sa demonstrezi ca chimia §i biologia nu pot fi deckp stiiate experimentale. Nu este deci motiv ca In ce priveste sociologia criticble sale sa fie mai bine Intemeiate ; caci fenomenele sociale nu_ se deosebese de cele prece-

dente cleat printr'o complexitate mai mare. Aceasta deosebire poate chiar tuprmde In sine ea intrebuin-carea ralionamentului experimental In sociologie prezinta mai multe greutali Inca clecat in celelalte stiiate ; nu se pricepe Ina de ce el ar fi acolo radical imposibil.

Dealtfel, toata aceasta teorie a lui Mill se Intemeiaza pe un pastulat care, negresft, este legat de principiile fundamentale ale logicei sale, dar care este in contrazicere cutoate rezultatele §tiiineir

El admite, intr'adevar, ca un acela§ consecuent nu urmeaza totdeauna din acelas antecedent, ci poate fi datorit cand unei cauze si cand alteia. Aceasta conceplie a legaturii cauzale, rapindu-i orice determinare, o face aproape neinceleasa analizei tiimifice ; caci ea introduce o ash cornplicare In Incalcirea cauzelor i efectelor

incat mintea se rataceste in ea lara nadejde. Daca un efect poate sa derive din gauze diferite, spre a sti ce-1 determina Intr'un total de Imprejurari date, ar trebul ca experienta sa se faca in cond4ii de izolare nerealizabile in chip praetic, mai ales In sociologic. Insa aceasta pretinsa axiorna a pluralitalii cauzelor este o negare

a principiului cauzalitiii. Negresit, daca cineva crede impreuna cu Mill ca cauza i efectul sunt cu totul eterogene, cI Intre ele nu exista nici o relaOune logica, nu e nimic contradictorin sa admiii ca un efect poate urmà cand o cauza si cand alta. Daca raportul care uneste pe C cu A este numai cronologic, el nu exclude Lin alt

raport de acelas soiu care ar uni pe C cu B de pilda. Daca Insa,

51i4Otriva, legatura cauzala are ceva de inleles, ca n'ar put6à

fi nedeterminata pana la ash punct. Daca ea consista Inteun ra1) Système de Logique, TI, 478. 142

www.dacoromanica.ro

REGULE PRIVITOARE LA-PRODUCEREA PROBE!

port care rezultà dinnatuta lucrurilor, un acela§ efect nu poate

sus-cirw raportul acesta decat cu o singura cauza, caci nu poate ex-

prima decat o singura natura. Numai filozofii insa au pus vreodata la indoiala putinca de in-celegere a relaliunic cauzale. Pentru savant, ea nu este o chestiune ; ea este presupusa de insa§ metoda §tiincei. Cum sa-li explici altfel §.1 rolul a§a de important al deduc-ciei In ra-Cionamentul experimental §i principiul fundamental al proporCionalitacii dintro cauza §i efeet? Cat despre cazurile ce se citeaza §i la care se pretinde a observa o pluralitatë de cauze, pentru

ca ele sa fie doveditoare, ar trebul sa fi stabilit mai dinainte sau ca pluralitatea aceasta nu este numai aparenta, sau ca unitatea exterioara a efectului nu acopera o pluralitate reala. De ate ori s'a intamplat §tiin-Cei sa reduca la unitate cauze a caror felurime, la prima data, 'Area ireductibila! Stuart Mill insu§ da o pilda amintind ea, dupa teoriile moderne, producerea caldurii prin frecare, percusiunea, acciunea himica, etc., deriva dintr'una §i aceea§ cauza. Invers, cand e vorba despre efect, savantul deosebe§te adesea ceeace omul de rand amesteca. Pentru sim-cul comun, cuvantul de friguri arata una §i aceea§ entitate morbida ; pentru §tiin-Ca, sunt o mul-Cime de friguri specific deosebite §i pluralitatea

tauzelor stà in raport cu aceea a efectelor ; iar daca intre toate aceste space nosologice esta totu§ ceva comun, e ca aceste Gauze,

deopotriva, se contopesc printr'unele din earacterele lor. Este cu atat mai important sa se scoata afara acest principiu din sociologie cu cat multi sociologi ii sufera Inca Inraurirea, iar aceasta chiar atunci cand ei nu fac aici o obiec-cie contra intrebuin-Orli metodei comparative. Astfel, se zice de obiceiu ca crima poate

fi deopotriva produsa de cele mai felurite cauze; ea tot- a§a este cu suicidul, cu pedeapsa, etc. Practicand in spiritul acesta ra%ionamentul experimental, In zadar sa vor strange un numar considerabil de fapte, nu se va putea niciodata capata legi precise, raporturi determinate de cauzalitate. Nu se va putea da cleat neTamurit un consecuent rau definit unui grup confuz 0 viedefinit de antecedente. Data deci vrei sa intrebuin-Cezi metoda comparativa intr'un chip §tiiircific, adica conformandu-te principiului de cauzalitate a§a cum el se desprinde din §-Liu-4a insa§, va trebul sa iei ca temeiu al compara-Ciilor ce oranduie§ti propozi-Cia urmatoare: La un acela.,s. eject corespunde totdeauna o aceeaf cauzii. Astfel, 443

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA $I-REGULELE EI DE METODA

pentru a relua exemplele citate mai sus, daca suicidul depinde de mai multe cauze, este ea, de fapt, sunt mai multe feluri de suiciduri. Tot a§a este §i cu crima. In ce prive§th pedeapsa, din contra, daca s'a crezut ea ea se explica deopotriva de line prin cuze deosebite, aceasta fiindca nu s'a luat in seama elementul comun care se regast§te in toate aceste antecedente i n virtutea caruia ele produc efectul lor comun 1).

II Cu toate acestea, daca diferitele procedee ale methdei comparative se pot aplich Ia. sociologie, nu toate au aici aceea§ forIa demonstrativa.

Metoda zisa a rama§iIelor, chiar daca ea constitue dealtminteri o form& a ralionamentului experimental, nu este a§à zicand de lie.' un folos In studiul fenomenelor sociale. Pe langa aceea pa ea nu.

poate sluji decat in §tiinth destul de inaintate, fiindca presupune deja cunoscute un numar insemnat de legi, fenomenele sociale sunt cu mult prea complexe pentru ca, inteun caz dat, sà se poata desparti intocmai efectul de toate cauzele mai pucin una. Acela§ motiv face greu de folosit §i metoda concordantei i aceea a. diferenthi. Ele presupun, inteadevar, ca cazurile comparate sau concord& inteun singur punct sau difera printeunul singur. Negre§it, nu este §tiinVa care sa fi putut face vreodata experienth in care caracterul riguros unic al unei concordarqe sau al unei diferenIe sa fie statornicit in chip definitiv. Nu este niciodata sigur de a nu fi lasat sa scape vreun antecedent care concorda sau care difera ca i consecuentul, in acela§ timp i in acela§ chip ca singurul antecedent cunoscut. Totu§, de0 eliminarea absoluta a ori-

carui element intamplator ar fi o limita ideala care nu poate fi atinsa in fapt, sigur este ca §tiinthle fizico-chimice i chiar §tiin-

/ele biologice se apropie indeajuns pentru ca., in foarte multe -ca-

zuri, demonstralia sa poata fi privita din punct de vedere piactic suficienta. Nu este insa tot a§a 0 in sociologie ca urmare a complexi-

talif prea man a fen9menelor, unita cu imposibilitatea ori§icarei experienIe artificiale. Deoarebe nu. s'ar putea face un inventar, 1) Division du travail social, p. 87. 144

www.dacoromanica.ro

REGIME PRIVITOARE LA PRODUCEREi PROBE!

chiar aproape complet, al tuturor faptelor care coexista In sanul unei acelea§i societafi sau care s'au urmat dealungul istoriei sale, nu poli fi nici o data asigurat, chiar Intr'un chip aproximativ, ca doua popoare concord-a sau difera sub toate raporturile, afara de unul. Sorcii de a lash, un fenomen sa scape sunt cu mult superiori acelora de a nu uitat nici unul. Prin urmatre, o asemenea metoda de demonstralie nu poate da na§tere cleat la presupuneri care, reduse la ele singure, sunt aproape lipsite de orice caracter ttiintific.

Este insa cu totul altfel ci metoda variatiilor concomitente.

In adevar, pentru ca ea sa. fie demonstrativa, nu e nevoie ca toate varia/iile deosebite de cele care sunt comparate sa fie rigtpos inlaturate. Simplul paralelism. al valorilor prin care tree cele doua fenomene, numai ca el sa fi fost stabilit intr'un nurnar suficient de cazuri variate indeajuns, este dovada ca intre ele exista o relaciund. Metoda aceasta ii datore§te acest privilegiu la aceea

ea ea atinge raportul cauzal, nu din afara ca cele precedente, ci prin nauntru. Ea nu ne face numai sà vedem (loud fapte care se insoesc sau care se exclud in afar% 1), in a§à fel ca nimic nu dovede§te deadreptul ca ele ar fi unite printr'o legatura interna; dimpotriva, ea ni le aratà facând parte unul dintr'altul §i in chip continuu, cel pwcin in ce prive§te cantitatea lor. Dar aceasta participare, ea singura, ajunge sd demons treze ca ele nu sunt straine unul altuia. Felul cum un fenomen se desvolta Ii exprima natura; pentru ca doua desvoltari sa-§i corespunda, trebuie sa. fie §i o corespondenta in naturile ce ele manifesta. Concomiterga statornica este deci prin ea insa§ o lege, oriOcare ar fi starea fenomenelor ramase in afara de compara/ie. Deaceea, pentru a o contesta, nu ajunge sh arati ea ea este push' in disculie prin cateva aplicari particulare ale metodei de concordan0 sau de diferenIa ; ar fi sa atribuim acestui fel de probe o autoritate ce nu o poate avek in sociologie. Cand doua formmene variaza rPgulat unul eh altul, trebuie sà pastram acest raport atunci thiar când, intr'unele cazuri, unul din aceste fenomene s'ar infaIi§h fara de celalt. Cad se poate Intamp la, sau sa fie irnpiedicala cauza de all produce efectul sari

prin accrunea vreunei cauze contrarfi, sau ca ea sa se &eased 1) In cazurile metodei diferentei, absenta cauzei exclude prezenta efectului.

1.45

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA $1 REGULELE EI DE METODA.

de fa-ca, dar sub o forma deosebita de aceea ce s'a observat mai Inainte. Negre0t, e prilejul de a vedea, cum se zice, de a cercetà faptele din nou, nu Ina de a parasl numai decat rezultatele unei demonstraiii facute In toatá regula. E drept ca legile stabilite prin acest procedeu nu se Infacipaza totdeauna cu totul sub forma de raporturi de cauzalitate. Concomitenca poate fi datorita nu la aceea ca unul din fenomene este cauza celuilalt, ci la aceea ca ele sunt ambele efecte ale unei acelea§i caiize, sau chiar Inca faptului câ exista Intre ele un al treilea fenomen, intercalat dar nebagat In seama care este efectul celui dintaiu ci cauza celui de al doilea. Rezultatele la care conduce aceasta metoda au deci nevoie sa fie interpretate. Care Insa este

metoda eperimentala care ingadue sa obii mecanic un raport de cauzalitate fain' ca faptele ce ea stabile9te sa aiba nevoie de a fi elaborate de spirit? Tot ce importa, e ca aceasta elaborare sa fie condusa metodic i iata In ce chip se va putea proceda aici.

Se va cauta mai Intaiu, cu ajutorul deducIiei, cum unul din cei doi termeni a putut produce pe celalt ; apoi se va incerca sa se verifice rezultatul acestei rieductii cu ajutorul unor experienIe, adica al unor comparaIii noua. Daca deduclia este posibila i dad verificarea isbute9te, se va puteit privi proba ca 1 i facuta. Daca, din contra., nu se vede intre aceste fapte nici o legatura -directa,

mai eu seama dad ipoteza unei astfel de legaturi contrazice legi deja demonstrate, se va Incepe dutarea unui al treilea fenomen de care atarna celelalte doua deopoiriva mu care sa fi putut sluji de mijlocitor Intre ele. De pilda, se poate stabili In chipul cel mai sigur ca tendinIa la suicid variaza ca tendinta la instrucliune. Dar este imposibil de a InIelege cum instruclia poate sa duca la suicid; o astfel de explicare este in contrazicere cu legile psihologiei. Instrucciunea, mai ales redusa la cunoOncele elementare, nu atinge decat regiunile cele mai superficiale ale con§tiinlii; din contra, instinctul de conservare este una din tendinlele noastre fundamentale. El n'ar putea fi deci simIitor atins de un fenomen a0 de departat i cu un a§a de slab rasunet. Ajungi astfel s te Intrebi deed unul §i celalt fapt n'ar fi urmarea unei acelea9 stari. Aceasta cauza comuna este slabirea trad4ionalismului religios care IntAre9te tot odata trebuinla de Oinla ci Inclinarea la suicid. Este Insa un alt motiv care face din metoda varialiilor concomi146

www.dacoromanica.ro

REGULE PRIVITOARE LA PRODUCEREA PROBEI

tente unealta cea mai deosebita a cercetarilor sociologice. Inteadevar, chiar cand imprejurarile le sunt cat mai favorabile, celelalte metode nu pot fi intrebuincate cu folos decat daca numarul faptelor comparate este foarte mare. Daca nu se pot gasi doua societali care sa nu difere sau care sa nu se asemene deck inteun singur punct, cel putin, se poate constath ,:a tiou'a fapte sau se insotese sau se exclud foarte des. Insa, péntru ca aceasta constatare sa aiba o valoare stingifica, trebuie ca ea sa fi lost facuta de foarte multe ori; ar trebul aproape sa fii asigurat ca toate faptele au fost revizuite. Dar, nu numai cà un inventar ash de complet nu este cu putintA, ci Inca faptele ce se aduna astfel nu pot fi niciodata stabilite cu o preciziune suficienta, tocmai fiindca sunt prea numeroase. Nu numai cà te expui sa la§i la o parte unele esenliale si care contrazic pe cel e. ce sunt cunoscute, ci inca nu esti sigur de a cunoaste bine pe acestea din urma. De fapt, ceeace a discreditat adesea raiionamentele sociologilor e cà ei intrebuin/and mai ales metoda de concordanIa sau aceea de diferenIa i indeosebi pe cea dintaiu, ei s'au preocupat mai mult sa gramadeasca documentele decat sa le critice i eà le aleaga. Astfel ca h se intampla mereu sa puna pe acela§ plan observaiiile nelamurite §i facute in graba ale calatorilor si textele precise ale istoriei. Nu numai, vazand aceste demonstralii, nu te po/i opri de ali zice ca un singur fapt ar putea ajunge sa le tagaduiasca, ci faptele insele pe care ele sunt a-sezate nu inspira totdeauna incredere. Metoda variaiior concomitente nu ne sileste nici la aceste numarari incomplete, nici la asemenea observaIii superficiale. Pentru ca ea sa dee rezultate, cateva fapte ajung. Indata ce s'a dovedit ck intr'un oarecare numar de cazimi,_ dona fenomene variaza unul ca altul, poti fi sigur cà te &esti in faia unei legi. Neavand nevoie sa fie numeroase, documentele pot fi alese si, mai mult, studiate de aproape de catre sociologul care le intrebuinIeaza: El va putea si, prin urmare, va trebul sa iea ca materie principala a inducIiilor sale societalile ale caror credinle, tradi%ii, obiceiuri, drept s'au Intrupat In monumente scrise si autentice. Negresit, el nu va nesocoti invalamintele etnografiei (nu exista fapte care ar putea fi disprquite de savant), ci le va aseza la locul lor adevarat. In loc de a face din ele centrul de greutate ale cercetarilor sale, el nu le va folosi indeobste decat ca un adaos al celor ce datoreste 147

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA $1 REGULELE EI DE METODA

istoriei sau, cel putin, se va sill ea le confirme prin acestea din urma.

Nu numai ca el va margini astfel, Cu mai mult discernamant, intinderea comparatiilor sale, ci le va manui cu mai multa critica ; caci, prin aceea chiar ca se va lega de un ordin restrans de fapte, el va puteh sa le controleze cu mai multà grija. Fara indoiala, el n'are sa refaca opera istoricilor; dar el nici nu poate sa primeasca In _chip pasiv si in toata voia informatiile de care se slujesta. Nu trebuie insa s credern ea sociologia ar fi intr'o stare de inferiaritate simtitoare fatá de celelalte §tiinte, fiindca ea nu se poate

slul cleat de un singur procedeu experimental. Acest neajuns

este, inteadevar, rascumparat de bogalia variatillor care se ofera spontan comparatiilor sociologului 0 de care nu se afla nici un exemplu In celelalte regnuri ale naturii. Schimbarile care se petrec intr'un organism dealungul unei existente individuale sunt putin numeroas i foarte restranse ; acele ce se pot provoch artificial fara a distruge vieata sunt i ele cuprinse in margini inguste. E drept ca s'au produs unele mai insemnate in §irul evolutiei zoologice, dar ele n'au lasat deck urme rare §i intunecoase 0 este Inca mai greu de a regasi conditiile care le-au determinat. Dimpotriva. vieata

sociala este un §ir neintrerupt de transforrnari, paralele cu alte transformari in conditilie existemei colective ; jar la indemana noastra n'avem numai pe cele care se raporta la o epoca recenta, oi un mare numar din _cele prin care au trecut popoarele disparute ne-au ajuns pang astazi. Cu taate lipsurile sale, istoria omenirii

este cu totul mai limpede si mai deplina decat aeeea_ a spet,efor

animale. Mai mult Inca, exista o multime de fenomene sociale care se produc In toath intinderea societatii, dar care iau forme felurite dupa regiuni, profesiuni, confesiuni, etc. Ao sunt, de pilda, crima, suicidul, natalitatea, nuptialitatea, economia, etc. Din diversitatea acestor medii speciale rezulta, pentru fiecare din aceste ordine de

fapte, serii noua de variatii, in afara de cele pe care le produee evolutia istorica. Daca deci sociologul nu poate intrebuinta ,cu o egala eficacitate toate procedeiele cercetarii experimentale, singura metoda, de care el trebuie aproape sa se slujeasca cu inlaturarea celorlalte, poate In mainile sale sa fie foarte rodnica, caci el are, spre a o pune In lucru, mijloace neasemuite. Insa ea nu produce rezultatele ce cuprinde decat daca este prac-

ticata cu rigoare. Nu se probeaza nimic cand, cum se intampla 148

www.dacoromanica.ro

REGULE PRIVITOARE LA PRODUCEREA PROBEI

a§a de adesea, te multume§ti a arata prin exemple mai mult ori mai putin numeroase ca, in aceste cazuri risipite, faptele au

variat a§a cum vrea ipoteza. Din aceste concordante sporadice 0 fragmentare, nu se poate trage nici o concluzie generala. A exemplifica o idee nu insearank a o demonstrh. Ceeace trebuie, este sa compari nu variatii izolate, ci serii de variatii, constituite regulat, th caror termeni se leaga unii cu altii printr'o gradatie a§a de continua pe cat e posibil, 0 care -mai mult sa fie de o intindere suficienta. Caci variatiile unui fenomen nu ingadue sa indici de acolo legea cleat daca ele txprima larnurit chipul In care el se desvolta in imprejurari date. Pentru aceasta lush', trebuie sa existe intre ele acela§ §ir ca intre momentele felurite ale aceleia§ evolutii naturale, mai mult chiar ca aceasta evolutie pe care ele o figureaz& sa fie destul de prelungita pentru ca sensul ei sa nu fie indoelnie. Felul insa in care trebuie &á fie alcatuite aceste serii se deosef be0e dupa cazuri. Ele pot cuprinde fapte imprumutate sau unei 0 aceleia§ societati-- sau la mai multe societati- de aceea§ speta sau la mai multe spete sociale diferite. Primul procedeu poate ajunge, la nevoie, cand este vorba de fapte

de o mare generalitate 0 asupra carora avem informatii statistice destul de intinse 0 variate-:- De pilda, apropiind curba care exprima

mersul suicidului intr'o perioada de timp destul de lunga de variatiile ce infati§eaza acela§ fenomen diva provincii, clase, a§ezari rurale sau urbane, sexe, varste, stare civila, etc., poti ajunge

chiar fara a ,Intinde cercetarile dincolo de o singura tara, sa stabile§ti legi ade_varate, de§i ar fi mai bine sa confirmi aceste rezultate prin alte observatii facute asupra altor popoare de aceeaq' speta. Dar nu te poti multumi cu comparatii a§a de mIrginite decat cand se studiaza vreunul din aceste curente sociale care sunt ras-

pandite in toata societatea, de0 variind dela un punct la altul. Cand, dimpotriva, e vorba de o institulie, de o regula juridic& Nail morala, de un obiceiu organizat, care este acela§ 0 functioneaza

In acela§ chip pe toata intinderea tarii 0 care nu se schimba cleat In timp, nu te poti inchide in studiul unui singur popor ; caci, atunci,

n'ar fi ca materie a dovezii cleat o singura pereche de curbe paralele, anume acelea care exprima mersul istoric al fenomenului con-

siderat 0 al cauzei presupuse, dar In aceasta singura societate. Negre§it, chiar acest singur paralelism, dac& este constant, este 149

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA $1 REGULELE EI DE METODI

Inca un fapt insemnat, dar n'ar putea el singur sa constitue o dcmonstraie. nand sá intre in socoteala mai multe popoare de aceeas spep, ai la indemana deja un camp de comparatie mai intins. Mai intaiu, se poate confrunta istoria unuia prin aceea a altora i vedea clack la fiecare din ele luate aparte, acelas fenomen evoluiaza in timp In functie de aceleasi conditii. Apoi se pot stabill comparatii intre aceste felurite desvoltari. De pilda, se va determina forma pe care faptul studiat o iea la aceste diferite societal*" In momentul cand el ajunge in culmea sa. Fiindca, desi apartinand aceluias tip ele stint taus individualitati deosebite, forma aceasta nu este pretutindeni aceeas ; ea este mai mult sau mai putin accentuata, dup.& cazuri. Se va capata astfel o noua serie de variatii ce se vor apropia de cele ce prezinta, in acela§ moment si in fiecare din aceste tari, condi-Pa presupusa. Astfel, dupa ce-am urmarit evolutia familiei patriarhale dealungul istoriei Romei, Atenei, Spartei, se vor randui aceleasi cetali dupa gradul maximum de desvoltare ce atinge la fiecare din ele tipul acesta familial si se va_ vedea apoi daca, in raport cu starea mediului social de care el pare a depinde dupa prima experienta, ele se clasifica Inca In acelas- fel. Insa chiar si aceasta metoda nu poate fi deajuns. Ea nu se aplica, de fapt, decat la fenomene care s'au produs in timpul vieii popoarelor comparate. Dar o societate nu-si creiaza pe deantregul organizatia sa ; ea o primeste, In parte, facuta gata dela cele care au precedat-o. Ceeace ii este astfel transmis nu este, in cursul istorie" sale, produsul nici unei desvoltari, prin urmare nu poate fi explicat clack' nu iesi din limitele spetei din care ea, face parte. Singure, adausurile suprapuse la acest fond primitiv i care-1 transforma

pot fi tratate in acest chip. lush., cu cat te ridici pe scara sociala, cu atat caracterele castigate de fiecare popor sunt putin lucru ala-. turi de caracterele transmise. Este, dealtfel, si condi-pa oricarm progres. Astfel, -elementele noua ce-am introdus in dreptul domestic, dreptul de proprietate, morala, dela inceputul istoriei noastre, sunt relativ putine si neinsemnate, comparate cu cele pe care n' le-a lasat trecutul. Noutatile care se produc astfel n'ar putea dee' sa fie intelese, daca nu s'au cercetat mai intaiu aceste fenomene mai fundamentale care le sunt radacinile si ele nu pot fi studiate cleat cu ajutorul unor Comparatii mult mai Intinse. Spre a puteh 150

www.dacoromanica.ro

REGULE PRIVITOARE LA PRODUCEREA PROBEI

explich starea actuala a familiei, a casatoriei, a proprietalii, etc., ar trebui sa §tim care le sunt originile, care sunt elementele simple din dare sunt cornpuse acestc institulii §i,. acnpra acestor puncte, istoria comparata a marilor societati europene n'ar putea srt ne aduca man lämuriri. Trebuie sà ne intoarcem mat Inapoi. Prin urmare, spre a da seama de o institulie sociala apaqinand la o speIa determinata, se vor compara formele deosebite ce ea infali§eaza, m numai la popoarele de aceasta speca, ci In toate spe-cele anterioare. E vorba, de pilda, despre organizapa domestica? Se va constitui mai intaiu tipul cel mai rudimentar care a existat vreodata, spre a urmari apoi pas cu pas chipul in care el s'a cornplicat treptat. Metoda aceasta, care 's'ar puteh chema genetica, ar da dinteodata analiza §i sinteza fenomenului. Caci, pe de o parte, ea ne-ar aratâ in stare disociata elementele care-1 compun, prin aceea numai ca ne-ar face sa le vedem adaugandu-se succesiv uncle la altele §i, in acela§ timp, mulIurnita a cestui larg camp de comparaVe, ea ar fi mult mai in stare sa determine condiVile de care depind formarea §i asocialia lor. Prin urmare, un fapt social de oarecare complexitate nu se poate explicet d,ecdt cu condilia sd-i urmarefti desvoltarea integrala prin toate spetele sociale. Saciologia

comparata nu este o ramura particulara a sociologiei; este insa§ sociologia, intru cat ea ince,teaza de a fi numai descriptiva §i %inte§te sä dea socoteala despre fapte. In cursul acestor comparaiii intinse, se savar§e§te adesea o gre§ala care le fal§ifica rezultatele. Uneori, pentru a judeca direqia in care se desvolta evenimentele sociale, s a intamplat ca s'a comparat deadreptul ce se petrece in declinul fiecarei spe/e cu ceeace se produce la inceputul speei urmatoare. Procedand astfel, s'a crezut a putea sa se zica, de pilda, ca slabirea credinIelor teligioase §i a oricarui traditionalism nu putea fi niciodata cleat un fenomen trecator in vieala popoarelor, fiindca el nu apare decat in timpul celei din urma perioade a existenfii lor spre a inceth indata ce o evoluIie noua reincepe. Insd, cu o astfel de metoda, e§ti expus sa iei drept mersul regulat §i necesar al progresului ceeace este efectul unei cu totul alte eauze. Inteadevar, stal.ea in care se afla o societate tanard nu este simpla prelungire a starii in care ajunsesera, la sfarOtul carierii lor, societa Ole pe care le inlocue§te, ci provine in parte din aceasta -Liner* chiar care impiedica pro151.

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA $1 REGULELE EI DE METODI

dusele experiewlor facute la popoarele anterioare de a fi toate

asimilabile 0 de folosit imediat. Astfel copilul prime§te dela parinIii &di facultaIi i predispozicii care nu intra in joc cleat tarziu in viea/a sa. Este deci cii putinla, spre a relua acela§ exemplu, ca

aceasta Intoarcere a tradilionalismului ce se observa la inceputul fiecarei istorii sa fie datorita nu acestui fapt c o dare inapoi a aceluia§ fenomen nu poate fi niciodata decat trecatoare, ci condiIiilor speciale In care se gase§te a§ezata orice societate care Incepe. Comparapa nu poate fi demonstrativa cleat elimiri& acest factor al varstgi care o turbura ; spre a ajunge aici, pa fi deajuns sd considerdm societagle ce se compard la aceeag perioadd a desPoluirii lor.

Astfel, pentru a §ti in ce direclie evoluiaza un fenomen social, se va compara ce este el in tinerelea fiecarei spele cu ce devine in tinerecea spe-cei urmatoare i dupa cum, dela una din aceste etape la- alta, el va infa14a mai multa, mai putina sau tot a-01a intensitate, vom spune ca el progreseaza, da Inapoi sau ramane in aceea stare.

www.dacoromanica.ro

CONCLUZIE in rezumat, caracterele deosebitoare ale acestei metode sunt urmatoarele:

Intaiu, ea este independenta de ori9ice filozofie. Pentruca sociologia s'a nascut din marile doctrine filozifice, ea a pastrat obi9-

nuinfa de a se sprijini pe vreun sistem cu care se gase9te astfel solidara. AO ca ea a fost pe rand pozitivista, evolulionista, spiritualista, atunci and trebuie sa se multumeasca a fi sociologie fara nimic altceva. Am sta la indoiala chiar s'o nurnim naturelista, afara daca n'ana vrea sa aratam prin aceea numai ca ea prive9te faptele sociale ca explicabile in chip natural 9i, in acest caz, epitetul este destul de prisos, fiindca insemneaza numai ea sociologul face opera de 9-tiinfa 9i nu este un mistic. Noi respingem Insa cuvantul, daca i se cla un inIeles doctrinal asupra esen-cei lucrurilor sociale, clack de pilda, se cauta a spune ea ele sunt reductibile la alte forle cosmice. Sociologia n'are de ales intre marile ipoteze care -clespart pe metafiziciani. Ea n'are sa afirme mai mult libertatea cleat determinismul. Tot ceeace cere sa i se acorde, este ca principiul de cauzalitate se aplica la fenomenele sociale. Inca 9i acest principiu este pus de ea, nu ca o necesitate ralionala, ci numai ca un postulat empiric, produs al unei inducciuni legitime. Deoarece legea de cauzalitate a fost verificata in celelalte donaeni ale naturn, fiindca treptat ea 9i-a intins domeniul sau din lumen fizico-chimica la lumea biologica, e9ti indreptalit sa admiIi ea ea este deopotriva de adevarata despre lumea sociala ; iar astazi este posibil sa

adaugam ca cercetarile intreprinse pe baza acestui postulat tind sa-1 confirme. Dar chestiunea de a 9-ti daca -natura legaturii cauzale inlatura ori9ice contingenfa nu este rezolvita cu aceasta. Dealtminteri, filozofia Insa9 are tot interesul in aceasta emancipare a sociologiei. Caci, cata vreme sociologul nu s'a desfacut 153

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA $1 REGULELE EI DE METODA.

indtajuns de filozof, el nu prive9te ludrurile Isociale cleat prin laturea kr zea _mai general.% aceea prin care ele seamana mai mult cu celelalte lucruri din univers. Daca fug sociologia astfel conceputa poate sluji sa ilustreze cu fapte curioase o filozofie, ea n'ar

putea s'o Imbogaleasca cu vederi noua, fiindca nu arata nimic

nou in obiectul ce-1 studiaza. In realitate Ins% daca faptele fundamentale ale celorlalte domeni se regasesc. In domeniul social, aceasta sub forme speciale care fac sa i se inIeleaga mai bine natura, fiindca

sunt expresia lor cea mai inalta. Numai, spre a le privi sub aceasta

infa/i9are, trebuie sa ie§im din generalitati ci sa intram in amanuntul faptelor. Astfel sociologia, pe masura ce se va specializa, va procura materialuri mai originale reflexiunii filozofice. Deja ceeace preceda a putut face sa intrevedem cum noliuni esenliale, precum acelea de spela, de organ, de funcOune, de sanatate §i de board, de called §i de scop se infaliceaza aici sub o lumina cu totul

noua. Dealtfel, nu este sociologia oare menita sa puna in tot relieful sau o idee care ar putea fi baza nu numai a unei psihologii, ci a unei intregi filozofii, ideea de asociafie? Fa la de doctrinele practice, metoda noastra ingadue i comanda aceeag independen/a. Sociologia astfel In/eleasa nu va fi nici individualista, nici comunista, nici socialista, in in/elesul ce se cla obic-

nuit acestor cuvinte. Din principiu, ea nu va socoti aceste teorii carora nu va putea sa le recunoasca valoarea ctiin/ifica, fiindca ele tind deadreptul, nu sa exprime faptele, ci sà le reformeze. Cel pu/in, data se intereseaza de ele, e in masura in care ea le vede ca fapte sociale care pot s'o ajute a intelege realitatea sociala manifestand trebuin/ele care muncesc societatea. Nu urmeaza ca ar trebui sa nu se ocupe de chestiunile practice. S'a putut vedea, dimpotriva, ca preocuparea noastra constanta era s'o orientam aca ca ea sa poata duce la ceva practic. Ea Intalnwe necesar problemele acestea la capatul cercetarilor sale. In* prin aceea chiar ca ele nu i se infa/iceaza cleat in acest moment, ca prin urmare ele se desfac din fapte ci nu din pasiuni, se poate prevedea c& trebuie sa se puna pentru sociolog cu totul alti termeni cleat pentru mulime ci ca solu/ige, dealtfel pariule, pe care el le poate aduce n'ar avea sa coincida Intocmai cu nici una din cele la care se opresc

partidele. Rolul Ina al sociologiei din acest punct de vedere trebuie sá constea chiar In desrobirea noastra de toate partidele, nu 154

www.dacoromanica.ro

CONCLUZIE

atat opunand o doctrina doctrinelor, cat facand spiritele sa dobandiasca, In fata acestor chestiuni, o atitudine speciala pe care stiinta singur a. o poate da prin contactul direct al lucrurilor. Shigura inteadevar, ea ne poate invata sa tratam cu respect, dar ffira de fetisism, instctniiiie istorice oricare ar fi ele, facandu-ne sa simtim ce au ele totodata necesar i provizoriu, forta lor de rezisten; i variabilitatea lor nesfarsita. In al doilea rand, metoda noastra este obiectiva. Ea este stapanita in intregime de ideea aceasta ca faptele social& sunt luernri 9i trebuie sa fie tratate ca atare. Fara indoialà, acest principiu se regaseste, sub o forma cam deosebita, la baza doctrinelor hti Comte

si Spencer. Dar acesti mari ganditori i-au dat formula teoretica, mai curand decal au pus-o in practica. Ca sa nu ramana litera moarta, nu ajungea sa o promulge ; trebuia sa faca din ea baza unei intregi discipline care sa iea pe savant in momentul chiar in care incepe cercetarile sale si care sa-I insuteasca pas cu pas in toate demersurile lui. Noi ne-am silit sa alcatuim disciplina aceasta. Am aratat cum sociologul trebuia sa indeparteze notiunile anticipate ce aveh despre fapte spre a se pune in fata faptelor chiar ; cum el trebuia sa le atinga prin caracterele lor cele mai obiective ; cum trebuià sa le ceara chiar lor mijlocul de a le impartl in &Anatoase i morbide; cum, in sfarsit, trebuià sa se inspire din acelas' principiu in expliearile ce incerca ca i in chipul in ,. care dovedea

aceste explica%ii. Caci indata ce ai sentimentul ca te afli In fata unor lucruri, nu te mai gandesti chiar sa le explici prin calcule utilitare i nici prin rationamente de nici un fel. Se intelege prea bine departarea ce exista intre asemenea cauze i -asemenea efecte. lIn lucru este o forgt care nu poate fi produsa decat de o alta forta. Se cauta deci, sp're a da seama de faptele sociale, energii capabile sa le produca. Nu numai explicarile sunt altele, ci ele sunt altfel demonstrate, sau mai bine atunci nu mai simii nevoia sa le demonstrezi. Daca fenomenele sociologice nu sunt cleat sisteme de idei obiectivate, a le explica inseamna a le gandi din .rnau In ordinea lor logica i aceasta explicare este pentru sine propria sa dovada ; cel mutt poate fi prilej s'o confirmi prin cateva exemple. Din contra, numai experiente metodice ar putea smulge lucrurilor secretul lor.

aaca Insã privim faptele sociale ca lucruri, inseamna ca lucruri sociale. A treia latura earacteristica a metodei noastre este de a fi 155

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA

I TIEGULELE EI DE METODA

exclusiv sociologica. S'a parut- adesea cä aceste fenomene, din pricina extremei lor complexitki, sau ca erau refractare tiinei, sau

ca nu puteau sâ intre in ea deck reduse la condiPile kr elementare, fie psihice, fie organice, adica desbrdcate de propria lor natura. Am eautat, dimpotrivg, sa stabilim ca era cu putinIa sa le tratam stiinpficeste fka a le falai nimic din caracterele lor specifice. N'am primit chiar sIt reducem imaterialitatea aceasta sui generis care le caracterizeaza la aeeea, deja complexa totus, a fenomenelor_ psicologice ; cu a-tat mai mult ne-am interzis s'o absor-

bim, pe urma §colii italiene, In proprietkile generale ale materiei organizate 1). Am facut sa se vada' ca un fapt social nu poate fi explicat deck printr'un alt fapt social si, in acela§ timp, am aratat cum acest fel de explicare este posibil facand din mediul social intern motorul principal al evolu-Pei. colective. Sociologia nu este deci anexa nici unei alte ; ea este insas o stiinfa deosebita si autonoma, iar sentimentul 'a ceeace are special realitatea sociala este chiar atilt de necesar sociologului hick singura- o cultufa in deosebi sociologica poate sa-1 pregatiasca la imelegerea faptelor s o ci al e.

Noi socotim ca acest progres este cel mai insemnat dintre cele care-i raman de facut sociologiei. Fara Indoiala, cand o stiitqa e pe cale de a se naste, esti obligat, spre a o face, sa te referi la singurile modele care exista, adica la §tiimele deja formate. Se afla acolo

o comoara de experieme facute gata, pe care ar fi nesocotit sIt nu le folosim. Cu toate acestea, o §tiinIt nu se poate privi ea definitiv constituita deck cand a ajuns a-si face o persoualitata sridependentIt. Caci ea n'are rapune de a fi deck daca- are ca materm o ordine de fapte pe care nu le studiaza celelalte stiinle. Dar este cu neputima ca acelea0 noPuni sa poen' convenl in totul la lucruri de natura deosebita. Acestea ne par a fi principiile metodei sociologice. Acest total de reguli va parea poate complicat farIt de folos, daca-1 compari cu procedeiele care sunt obisnuit intrebuiMate. Tot aéest aparat de precauPi poate sa peed prea muncit pentru o §tiin-p care, pAna aici, nu cereh nimic, dela cei ean l. se consacrau

ei, deck o cultura generala i filozofica ; 0 este, inteadevar, sigur 1) S'a fácut deci rim calificAnd metoda noastra ca materialistit. 156

www.dacoromanica.ro

CONCLUZIE

ca punerea In practica a unei astfel de metode n'ar puteh aveh

ca efect sfi raspandiasca curiozitatea lucrurilor sociologice. Cand, drept condiVe de iniliere prealabila, se cere oamenilor de a se des-

face de conceptele ce sunt obipuici sa aplice unei ordine de lucruri, spre a le gandi din nou cu alta munca, nu te pqi a§tepta sa recrutezi o .clientela numeroasa. Dar nu e acesta scopul la care nazuirn. Credem, din contra, cá momentul a venit pentru sociologie sa renunIe la succese de Jume a0 z;cOnd, 4.i de a lua cars eterul esoteric care se potrive*te oricarei- tiinTe. Ea va dobandi astfel In demnitate §.1 in autoritate ceeace va pierde poate in popularitate. Caci atat cat ea ramâne amestecatil in luptele partidelor, atat cat se mu4umeQte sa elaboreze, cu rnai multa logica decat omul de rand, ideile comune §i care. prin urmare, nu presupune nicT o competenta speciala, ea nu este In drept sa vorbiasca destul de tare spre a face pasiunile §i prejudecalile sa taca. De sigur,

este Inca departe timpul In care ea va putea sa joace In fapt acest rol; cu toate acestea, trebuie sa lucram de acum spre a o face capabila sa-1 Indeplineasca Intr'o zi.

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERII Sociologia lui E. Durkheim de C. Sudeteanu (pag. 5) Prefata editiei Intilia (pag. 30) Prefata editiei a doua (pag. 32)

INTRODUCERE (pag. 46) Starea rudimental% a metodologiei fn stiintele sociale. Obiectul lucrArii. CAPITOLUL I (pag. 47) Ce este un fapt social?

Faptul social nu se poate defini prin generalitatea sa InlAuntrul socieVOL. Caractere deosebitoare ale faptului social: 10) exterioritatea cu privire la constiintele inclividuale ; 20) actiunea coercitivA ce el exercia sau este susceptibil sA exercite asupra acestor constiinte Insele. Aplicarea definitiei acesteia la practicele constituite si la curentele sociale. Verificarea acestei definitii. Alt chip de a caracterizA faptul social: starea de independentä In care el se gAsesto cu privire la manifestArile sale individuale. Aplicarea acestci caracteristici la practicele constituite si la curentele sociale. Faptul social se generalizeazA fiindcA este social, nici de cum el nu este social fiindcil este general.

Cum aceastA a doua definitie intrA In prima. Cum faptele de morf ologie socialA intrA 4n aceas a definitie insai. Formula generalà a faptului social. CAPITOLUL II (pag. 56) Regule privitoare la observarea faptelor sociale. RegulA fundamentalA: A trati faptele sociale ca lucruri. Faza ideologica pe care o strAbat pate oiintele si in cursul cAreia ele elaboreazA notiuni vulgare si practice, In loc de a descrie si a explichlucruri. Pentru ce

aceastA fazA trebuia sa se prelungeasca In sociologie mai mult hie& deck in celelalte stihrte. Fapte Imprumutate din sociologia lui Comte,- din aceea a lui Spencer, din starea actualA a moralei si a economiei politice si arkAnd ea acest stadiu n'a fost Inca depAsit. Motive pentru a-1 depAsi: 1°) Faptele sociale trebuie si fie tratate ca lucru,ri fiinda ele sunt date imediate ale stiincii, pe cAnd ideile, a cAror desvol158

www.dacoromanica.ro

tare aunt socotite, nu aunt date direct. 20) Ele au toate caracterele luegului.

Analogii ale reformei acesteia cu aceea care a transformat de curAnd psicologia. Motive de a ape* in viitor, un progres repede al sociologiei. II. Corolare imediate ale regulei precedente: 10) A depArtà din stiintA toate prenotiunik. Despre punctul de vedere mistic care se opune aplicArii acestei regule. 2°) Modul de a constitui obiectul pozitiv al cereetArii: a grupi faptele dupà

caracterele kr exterioare comune. Raporturi ale conceptului astfel format cu coneeptul vulgar. Exemple de greselile la care te expui netinAnd seanià de aceastA reguIà sau aplicAnd-o rAu: Spencer si teoria sa asupra evolutiei

cAsAtoriei ; Garofalo si definitia sa a crimei ; eroarea comunA care refuzá socie-

talilor inferioare o moralA. Exterioritatea caracterelor care infra In aceste definitii initiale nu constitue un obstacol la explicarile ctiintifice.

30) Aceste caractere exterioare trebuie pe deasupra sA fie cat mai obiective

posibil. Mijlocul de a ajunge la aceasta: a privi faptele sociale prin partea in care se infAtiseazA izolate de manifestArile kr individuale. CAPITOLUL III .(pag. 81) Regule privitoare la deosebirea dintre normal fi patologic. Utilitatea teoreticA i practica a acestei deosebiri. Trebuie ca ea sA fie posibild stiintificeste pentru ca stiinta sä poatA sluji la directiunea conduitei.

Cercetarea criteriilor Intrebuintate obiqnuit: durerea nu este semnul I. distinctly al boalei, cAci ea face parte din starea de sAnAtate ; nici micsorarea sortilor de supraviquire, cAci ea este produsa uneori de fapte normale (bAtrA-

net; etc.) si oa nu rezultà necesar din boalà ; mai mult, criteriul acesta este foarte adesea inaplicabil, mai ales In sociologie. Boala deosebita de starea de sAnAtata ea anormalul de normal. Tipul mijlociu sau specific. Necesitatea de a tineh socotealA de varsta spre a determinh daca faptul este normal sau nu. Cum aceastA definitie a patologicului coincide In general cu conceptul curent al boalei: anormalul este accidentalul; de ce anormalul, In general, constituie fiinta In stare de inferioritate. II. Folosul de a verifich rezultatele metodei precedente cautAnd cauzele normalitAlii faptului, adica al& generalitatii sale. Necesitatea de a procedi la aceastil verificare and e vorba de fapte raportAndu-se la societati care nu si-au ispravit istoria kr. De ce acest al doilea criteriu nu poate fi intrebuintat decAt cu titlul complimentar i in al doilea rand.

Enuntarea regulelor. III. Aplicarea acestor reguli la cAteva cazuri, in-deosebi la chestiunea crimei. De ce existema Unei criminalitAli este un fenomen normal. Exemple de greseli In care cazi, cAnd nu urmezi aceste regule. Stiinta lugs &vine imposibild.

CAPITOLUL IV (pag. 103} Regale relative la constituirea tipurilor sociale. Deosehirea normalului i anormalului implica constituirea de spete so-

ciale. Utilitatea acestui concept de spetA, mijlocitor Intre notiunea de genus homo i aceea de societati particulare. 159

www.dacoromanica.ro

I. Mijlocul de a le constitui nu este sil procedezi prin monografii. Imposibilitatea de a ajunge pe aceastA cale. Inutilitatea clasificArii care ar fi construitä astfel. Principiul metodei de aplicat: a distinge societatile dupA gradul kr de compunere. II Definitia societatii simple: horde-. Exemple de cAteva chipuri in care societatea simpla se compune cu ea ins4 §i compusele sale intre de. Inlduntrul spetelor astfel constituite, a distinge varietati, dupA cum segmentele compozante au tendinta a se uni sau nu. Enuntarea regulei. III. Cum ceeace preceda demonstreazA cä sunt spete sociale. Diferente in natura spetei din biologie §i din sociologie.

CAPITCILUL V (pag. 113) .Regule relative la explicarea laptelor sociale. I. caracterul finalist al explicArilor obi§nuite. Utilitatea unui fapt nu-i explica existenta. Dualitatea celor douA chestiuni, stabilità prin faptele de

supravietuire, prin independenta organului §i a functiunii §i diversitatea de ser-

vicii ce poate face treptat o aceea1 institutie. Necesitatea cercetdrii cauzelor eficiente ale faptelor sociale. Importanta preponderantA a acestor cauze In sociologie, demonstratà prin generalitatea practicelor sociale, chiar §i cele mai amanuntite. Cauza eficienta trebuie sA fie deci determinath independent de functiune- De ce prima cercetare trebuie sA preceadA pe a doua. Utilitatea acesteia din, urmA.

If. 4 Csracterul psicologic al metodei de explicare urmatA in general.

AceastA m'è-todà nu tine seamA de natura faptului social care este ireductioilA

la fapte pur psihice in virtutea definitiei sale. Faptele sociale nu pot fi explicate decat prin fapte sociale. Cum se face sä fie a§A, de§i societatea n'are ea materie deck conitiinte individuale. Importanta faptului asociatiei care da naltere unei fiinte nouA §i unei noui ordine de realitati. Intreruperea dintre sociologie §i psicologie, analoaga cu aceea care sepal% biologia de Itiintele fizico-chimice. DacA aceastA propozitie se aplicA la faptul formArii societatii.

Raport pozitiv al faptelor psihice gi al faptelor sociale. Primele sunt materia nedeterminatà pe care factorul social o transformA: exemple. Dacti sociologii le-au atribuit un rol mai direct in geneza vietii sociale, este fiindcA au luat ca fapte pur psihice star.' de conOinta care nu sunt decAt fenomene sociale transformate. Alte dovezi in sprijinul aceleia§ propozitii: 10 Independenta faptelor sociale fatA de factorul etnic, care este de ordine organico-psihicA ;-.20) evolutia socialà nu este explicabilA prin cauze pur psihice. Enuntarea regulilor In aceastA privinta. Fiindcà aceste re.bule sunt nesocotite explicArile sociologice au un caracter prea general care lediscrediteazil. Necesitatca unei culturi propriu sociologice. III. Importanta primarà a faptelor de morfologie socialA in explicarile sociologice: mediul intern este originea oricArui proces social do oarecare In-

160

www.dacoromanica.ro

semnittate. Rolul in deosebi de preponderant al elementului uman din acest mediu. Problema sociologicA constA deci mai ales in a gas' proprietAtile acestui

mediu care au cea mai multA actiune asupra fenomenelor sociale. DouA feluri de caractere rAspund in particular la aceastA conditie: volumul societAtii §.1 densitatea dinamicA mAsuratà prin grad,ul tendintei de unificare al segmen-

telor. Mediile interne secundare ; raportul kr Ti mediul general 1i cu detaliul vieii colective. Importanta acestei notiuni a mediului sociaL Dacä nu se prime§te, sociologia nu mai poate stabili raporturi de cauxalitate, )ci numai raporturi de succesiune,

nepermitând prcviziunea Olin/Hied": exemple irnprumutate dela Comte qi

Spencer. Importanta aceleia§ notiuni spre a explica cum valoarea utilA a practicelor sociale poate varia fArA sA depinda de oranduiri arbitrare. Raportul acestei chestiuni cu aceea a tipurilor sociale. Viata socialft asi fel conceputA depinde de cauze interne. Caracterul general al acestei conceptii sociologicei Pentru Hobbes, IV. legAtura dintre psihic §i social este sinteticA §i artificialA; pentru Spencer §i economilti, ea este naturalà, Inca analiticA; pentru noi, ea este naturalA §i sinteticA. Cum aceste douA caractere sunt concialibile. Consecinte generale care rezultA.

CAPITOLUL VI (pag. 141) Regule relative la producerea probei. Metoda comparati'vil sau experimentarea indirecta este metoda probei I. in sociologie. Inutilitatea mctodei numitA istoricA de Comte. Raspuns obiectiilor lui Mill cu privire la aplicarea metodei comparative in sociologie. Importantd principiului: la un acelag elect corespunde totdeauna o aceeac cauth. II. De ce, dintre procedeiele diverse ale metodei comparative, metoda variatiilor concomitante este instrumentul prin excelentA al cercetArii in sociologic; superioritatea sa: 1) intruat ea atinge legAtura cauzalá prin launtru; 2) intruck ea permite intrebuintarea de documente mai alese §i mai bine criticate. Sociologia, deii redusA a un singur procedeu, nu se gAse§te favä de alte §tiirrte intr'o stare de inferioritate din cauza bogatiei variatiilor de care dispune sociologuL Insä, necesitatea de a nu comparà cleat serii continui §i Itntime de variatii, iar nu variatii izolate. III. Diferite moduri de a compune aceste serii. Cazuri in care termenii kr pot fi imprumutati dela o singurA societate. Cazuri in care trebuie sA-i imprumutAm dela societati diferite, dar de aeeea§ speta. Cazuri in care trebuie sä comparAm spete diferite. De ce cazul acesta este cel mai general. Sociologia comparata este socioIogia insal.

Precautii de luat spre a evitit unele erori In cursul acestor compargii. CONCLUZIE (pag. 153)

Caractere generale ale acestei metode: 10. Independenta sa fatA de orice filozofie (independentA care este utilA 161

www.dacoromanica.ro

filozofiei Inas) 0 fag de doctrinele practice. Raporturile sociologiei cu aceste doctrine. Cum ea permite A domini toate partidele. 2°. Obiectivitatea sa.. Faptele sociaIe considerate ca lucruri. Cum acest principiu dorninA twit& metoda. 3°. Caracterul sAu sociologic: faptele sociale explicate pästrAnd totu.li specificitatea lor ; sociologia ca stiin-tA autonomfi. Cucerirea acestei autonomii este progresul cel mai Insemnat ce-i rAmAne de fAcut sociologiei.

Autoritatea mai mare a sociologiei astfel practicatit

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro