Îndrumări pentru monografiile sociologice [1st edition] [PDF]

Zitiervorschau

,

,

-

-`

.",,'

-F. .4.-.M"

-

.,,...C.;-'''': ,

:-,

,.=

-.

.....

.

3

: , ". --

--,.

TUD1

S

CONDUSA. DE

,

-

.

1-

.1

.

.-

D. OUST1

,- ,--

-1-POL1T1CA.'''' , - .,,

C E i4.' C E .

L

.14-' ..

r. -:-. ;t

-

.---,

B1BILIOTECX DE ..S0C-10LOG1E, ET1CA .

..z,L z r

-A. ." -*s.-ifi,"

..;.=. . ,,,----_- --

.

..

e,...t

'", 04tgi-.A.,

_, ,..,*_..,. P 4,tr4.:4.-- : , ,.

0

'

47.

14 1 ve,i,

D:r.'A

....... _r_m,,;,,,-41

i'''''..:4.-..5.. '

yr

'EA

INDR UM API

-

.,..

-

,-

7..,,ELO'- - , .-._,,, Airiltiu:

,..,--

,

- --.1- --,--

_

. -,;_-7- - -,-..--..-. --. 3 ' 1 - -

''. .,

...4,,A.- ..

'

''

''.. d.

p . E is/ - I'....D_ II _ '..i

f

,

.

.,_

-.!'',. , _,,, ,,!...7-i, ..",. l '';''''F,'-T''''-;t-44-',,..r-,,..;F'''._ ,r, ... . . ,

-

..

...,.... , --,:-

*-

,,

_

. _

, Iv*.._ r,,,,-. ..4_,,.'..-, ,..,,,..4 - ,,,,,, , i'. ....245.

- -s ,--*.-'

,

..

.

ONOGRA-FIILEr."-.SOCIOLO-6I ,..,

e"..,.... ..';- -'''g'''''; -

sr

..,,t..6-,. - .

;,1. (3.. l'' .A...

-7.4-- --'-'"

,. ..-v.,.....

.

,

.,

' ''''PO'c -

0..

,

,

- ,-476:,

" 4. IF-'

- '-tm ..t.' ,

' 6 ---k7r-'

, .,.

,-,

rf

-.e

..'''' S All' -:' .

' . ',..

,.., 1

' r ,-;,-,. -_,..

--4,` ...".r?",

- ..

.

t

"

,--

-

...,, ...,

--

;

,-:

i

.. "

: '',.."1.

''.

...4_--.

,,,, "....

''

Or,

'101' ...

...s.-..r.vi-Z° ..,

.-,4 g -7,0 e r- r ..

ID

'

-

:

.-

j....,

;f:

..,

'5--,,,4-1?'

' ' ' '-.. - - '

,

41_ L. :, ,-3, ..E.

.--

t.

.4, ,

'-'

6

gzir

,;

,,,--

, -4. :: .-..

..

. rrr_.

-

,. :

.-t......t, =1

, - , , lif 4

,... I3 --'' -..,.'- --"..=?

.... -.7,

*..

S

l'..

,2*. 't 61§ -... ' i &If aA, . ,--.....,,,-

rA7-w.-V;-:.-, ,-,-. --;-= ...g ..'

, _. ..,......e,, ..4 .'''' ' .r7irl

3:-.'',., ,..,..,-...-,,,,

-..-,,,

All -. -t,.:

r 1,

.... ck-:;* ,..... ...,..., '.' . ,-..,-

-,,,...,-.....

...,

,.._

f

.,,,j r-,

;..

1,, 0,, -4.1.

w

ea:

;-

INSTITUTUL DE STIINTE SOCIALE AL ROT:JANIE' DUCUNE§TL A940

"-,

'

-

-

www.dacoromanica.ro -

,

'

".. t;A,

www.dacoromanica.ro

BIBLIOTECA DE SOC1OLOG1E, ET1C1 CONDUSX DE

i POL1TICI

D. GUST1

S TUD11

1

CER CET XR1

6

INDRUM PENTRU

MONOGRAFIILE SOCIOLOGICE REDA.CTXTE SUB DIRECTIA TIINTIFICX A D-LUI PROF.

D. GUS T1

04 - MUNICIPMUI

CONDUCEREA TEHNICX A D-LU I

4tICURE-5'°

TRA1AN HER SEN1 DE

BIROUL CERCETIRILOR SOCIOLOG10E DIN INSTITUTUL DE *TIINTE SOCIALE AL ROMANIEI

INSTITUTUL DE

TIINTE SOCIALE AL ROM ANIE1 BUCURE$TI 1940

www.dacoromanica.ro

UN SISTE111 DE CERCET

OCIOLOGICE LA TEREN sotto TE

MUNICIPMLU/

Se implinesc cincispr zeg am de,c

d am intreprins impreunä cu cativa tineri colaboratori, (0.110$1's eminarului de Sociolouie al Universitatii din Bucure§ti, cea dintai monografie sociologica satins& Am pornit atunci, in 1925, la Goicea Mare, cu intuitia precisa cä, observatia directa pe care se intemeiaza cercetarile la teren, va deschide pentru sociologia romaneasca o perioadä, nouh. Aveam convingerea ea, cearta necurmata dintre coli i curente, care macinä de o jumg:tat° de veac sociologia occidentala, va putea fi inlocuita, cel putin la noi, Cu un drum nou, de colaborare qi straduinta rodnica. Astäzi avem dreptul sä, constatam ca nu ne-am înelat. Sociologia româneasca a devenit o qtunta de realitati, care a parasit opera stearpa de bibliotech, pentru contactul viu cu faptele, pentru scormonirea necontenita a vietii sub formele ei imediate qi adanci. Institutul de tiinte Sociale al României consfinte0e aceasta straduinta qtiintifica i Ii da amploarea care i se cuvine. Dintr'o munch' modesta de seminar, monografia a

devenit astazi o intinsa miFare Institutul de tiinte Sociale al Romaniei, care are cate o regionala pentru fiecare regiune istorica a tarii, d'a putinta oamenilor de §timta dela noi sa se dedico cercetarilor i sä, sävdmasca lucrhri de lunga durata. Ceea ce era acum cincisprezece ani dorinta unui grup redus de oameni, calauziti mai mult de entuziasm decat de o metoda riguroash de lucru, a devenit astazi, prin munca celor care au crezut in drumul acesta i s'au pastrat pe unja lui, o actiune pe deplin conqtienth de insemnätatea i puterile ei. Noua stare in care se gilseqte sociologia impune însá celor care i-au asigurat aceasta desvoltare, indatoriri peste care nu putem trece. Anume, indatorirea de a conduce Ffi calauzi toate cercetarde sociologice la teren care se intreprind in tara. 3

www.dacoromanica.ro

Pan do curand abia daca existau cateva zeci de corcetatori grupati in cateva echipe monografice. Conducerea acestora era relativ usoara. Astazi ea cere dimpotriva, o mare putero de organi-

zare, pentru a nu lasa sa se imprastie straduintele sutelor de cercetatori

finer; porniti sa cunoasca satul si pentru a nu 'Asa aceste straduinte sa se iroseasca zadarnic. Pe de alta parte, incercarile de munca stiintifica ale cercetatorilor singuratici, atat de rare si sporadice pan& de curand, aunt tot mai dese si mai sustinute, incat trebuesc si sprijinite si calauzite, pentru a nu fi parasite si pentru a fi duse la bun sfarsit. Conducerea si sprijinul tuturor acestor cercetari se face de catre Institutul de Stiinte Sodale al Romaniei, prin toate organ- ele lui. Pana do curand cercethrile monografice erau conduse de putine persoano si, datorita numarului mic de cercetätori, indrumarea se facea direct, dela om la om. Astä,'zi lucrul acesta a devenit cu neputinta. Coi

cativa cercetatori cu experienta nu mai reusesc sa ia contact cu toti cercetatorii noi, care ingroasä din ce in ce mai mult randurile observatorilor de teren. De aceea se impune un mijloc mai lesnicios de contact: publicare,a indrumarilor necesare, pentru a le pune la indemana tuturor. Din pricina aceasta, °data, cu desvoltarea mi,carii monografice, ne-am simtit datori sa corem colaboraterilor nostri mai vechi sä, strangii inteun volum ideile care i-au calauzit in cercetarile lor de 'Ana acum, pentru a se putea folosi si altii de experienta lor. In chipul acesta, s'a redactat de catre Biroul C,ercetarilor Sociologic°, condus de dl. Traicun Herseni, volumul de fat& El rezuma', pe plan de meted& si tehnica de lucru, o experienta colectiva de cincisprezece ani si apnea in cercetarea vietii satesti sistemul nostru de sociologie, conceput cu mult mai inainte. Ca cele expuse do colaboratorii nostri sa fie intelese pe deplin trebue sa aratam, deci, cel putin pe scurt, legaturile lor teoretie() cu sistemul de sociologie si chipul exact in care concepem cer-

cetarile la teren si intrebuintarea indrumarilor stiintifice care se dau aci. No folosirn de prilejul acesta ca sa inlaturam si unele nedumeriri caro ar putea framanta pe coi care n'au putinta sau vrernea sa urmareasca mai de aproape munca noastra stiintifica. La prima impresie, monografia sociologicä, apare ca o stranpre intamplatoare de material, care nu poate duce &cat la o colectie de dato far& legatura organic& intre ele. Faptul ca termenul de monografie se intrebuinteaza pentru denumirea unor lucrari stiintifice profund dela incercarile nespecialistilor pan& la cele mai vaste si deosebite, intareste uneori impresia sistematice investigatii ale savantilor, 4

www.dacoromanica.ro

aceasta. Cum pe de o parte numarul monografiilor satesti intocmite de nespecialisti, din dragoste pentru satul lor sau din nevoi profesionale, este mai mare decat al color intocmite de specialisti din interese stiintifice, iar pe de alta parte monografiile descriptive si superficiale intrec numarul color explicativo si de adáncire a realitatii, se intelege usor ca termenul de monografie este de cele mai multe ori in desa-

vantajul lucrArilor sistematice. De aceea socotim necesar sa staruim asupra principiilor care calauzesc munca noastra monograficä, desi am mai facut-o si in alto lucrari, si sä precizam cu de-amanuntul pozitia scolii dela Bucuresti in aceastä materie I). Mai intäi, monografia sociologica, asa cum este conceputa de noi, nu este o simpla culegere de fapte. Ea nu urmareste faptele pentru un interes in sine, ci vrea sa construiasca si sa intemeieze pe ele consideratiile teoretice ale stiintei, caro prea adeseori sunt pure constructii rationale, daca nu numai opera de imaginatie. Noi pornim dela convingerea ca ()rico stiinta este legata de realitate si ca ea nu se infaptueste cu adevarat decät in masura in care exprima aceasta realitate ine da putinta O, o explicara si sä, o mänuim. Convingerea aceasta, definitiv inraddcinata in stiintele numite exacte sau experimentale, intämpina inca multa rezistenta in stiintele sociale, spirituale sau filosofice, dintre care se considera ca face parte si sociolo.gia. Nesocotirea faptelor speculatia, la nesfärsit facuta pe cartile clasice, scrierea de carti dupa alte carti, apare din ce in ce mai mult ca o imposibilitate in stiintele naturale. Faptul mai este posibil inca in stiintele social°, desi, afara de un public care accepta asemenea, constructii mentale, niciun temeiu episte-

mologic nu este in favoarea lui. De sigur stiinta este si asa cum o vrea epoca istorica in care se desvolta, dar nu este mai ptitin adnevarat

ea o experienta care s'a dovedit fecunda inteunul din sectoarele ei trebue extinsa si in celelalte si ca oamenii de stiinta trebue sa sparga tiparele vremii ori de cate ori pe calea a,ceasta se poate face un pas inainte. Straduinta noastra tocmai inteacolo se indreapta: sä dam teoriei, adica stiintei, un temeiu sigur in realitatea insasi pe care e chemata sii, o lä,mureasca sA, o ordoneze. De aceea am definit sociologia ca stiinta realitatii sociale i sustinem ea singura metoda care promo1;31

veaza cunostinta °menease& este observatia.

In felul acesta trebue inteleasa si afirmatia noastra mai veche, caro a starnit oa-ecare nedumeriri, ca sociologia va fi monografica sau 1) Cf. D. Guati Somologia Militases, in apecial cap II.

Sociologia Monografica, atinitli a realititii i lucrirde programahce ale elemlor noatri : Tramn Herseni : noria monograliei sociologie. i Stahl Tebniea monograflei sociologme, precum i Arluva pentru atnnta 51 reforma somalli din 1932. De cuand : D. Guata: Problema Sociologiei (tren comunicin la Academia Romfini), 1940. sociale

5

www.dacoromanica.ro

nu va fi". Intrucat socotim monografiile sociologice ca mijloace perfectionato de observatie, care imbina, intuitia, trairea qi intelegerea cu masuratoarea, cu statistica qi reconstituirea trecutului, nu ne-am gandit sa inlaturam prin ele niciuna din metodele existente, ci numai sa legam pe acestea mai strans de realitate qi sa, dam intaietate observatiei directe, cat mai amanuntita qi cat mai precisa, inteo noua ordine metodologica, pentru scopurile cele mai inalte ale cunoa0erii omene0i. Observatia care sta la baza monografiei sociologice nu poate fi ins& intamplatoare. Ea trebue sa se aplice anumitor categorii de fenomene, inteo ordine sistematica, dupa reguli precise i pentru scopuri bine lamurite, principii care caracterizeaza in chip original monografiile concepute de noi, ceea ce va trebui sa infatiqam. i in privinta fenomenelor cercetate monografia poate insemna lucruri foarto diferite. Tot monografie se cheama qi studtul relatiilor de prietenie, al cercurilor de vizita, in genere al relatillor sociale, cat i studiul unui ora, al unei regiuni sau chiar al unui continent. Aceasta insemneazit ch monografia sociologica trebue caracterizata 0 in functie de fenomenele ca,rora li se aplica, pentruca nu esta acela0 lucru, daca cercetarea urmä,re0e un singur fenomen in toatä raspandirea lui pe glob sau se indreapta catre vieata sociala a unui spatiu restrans i In sfar0t dad., se margine0e la studiul unei familii, sau al unui sat, sub un aspect mai interesant sau sub toate aspectele. In conceptia noastra, monografta sociologica se ocupa cu uni-

tatile sociale concrete, cum este un sat, un ora, o regiune. Faptul acesta il socotim insemnat din mai multe puncte de vedere. Alegerea unui singur fenomen concret face cu putinta cercetari mult mai amanuntite qi deci cu rezultate mult mai sigure. Nu trecem cu vederea peste importanta raspandirii unui fenomen, dar credem ea intelegerea acesteia i0 gase0e cel dintai izvor in studiul amanuntit al unui caz precis. Numai intemeiata pe monografie, cercetarea raspandirti unui fenomen duce la bogate qi serioase rezultate qtiintifice. Unitatea social& mai prezmta i avantajul ca este, de cele mai multe ori, exact delimitata, in spatm qi deci accesibila cercetarii sistematice Fenomenele sociale care nu sunt legate de un anumit spatiu, scaph adeseori chiar celui mai bun observator, iar studtul lor Qste incemplet sau, ceca ce este mult mai rau, nu qtim niciodata cu exactitate dacä este complet sau nu. De altfel unitatea socialä se prezinta delimitea nu numai spatial, ceca ce nu tine neaparat de natura ei, ci i prin structura, fapt caro este caractenstic qi, am spune, esential pentru ea. 0 unitate socialä cuprinde un numär anumit de membri, organizati inteo 6

www.dacoromanica.ro

anumita ordine de coordonare sau erarhizare si indeplineste functii caracteristice, care ii. intaresc si mai mult individualitatea. Un sat, de Oda, chiar dad, sociologic nu se restrange la hotarul sau pentruca multi dintro indivizii care ii apartin isi agonisesc traiul in alta parte, prin munci sezoniere sau prin munci la ora, totusi se stie precis cine ii apartino si se poate urmari activitatea lui sub toate formele existente. Din pricina aceasta, unitatea sociala prezinta un avantaj Wit fata de alte fenomene sociale. Un fenomeii usor de delimitat, chiar daca nu inseamna un fenomen usor de cercetat, poate fi insa cercetat cu exactitate. De aceea nu trebue nesocotita natura fenomenului supus cercetarii. Unitatea social& ca obiect al monografiei sociologice, da stiintei mai mull/ siguranta si temeinicie. Nu trebue sa se uite apoi faptul, tot atat de insemnat, ea imita.tea sociala este un fenomen cu caracter de intreg; chiar dacà este cuprinsa in unitati sociale mai intinse si se subdivide In subunitati organice, ea pastreaza totusi, prin structura si functiunile ei, un caracter de relativa independenta, de fenomen capabil sa se menina singur si deci un caracter de totalitate vie, Cu tendinta de a-si satisface singura

cat mai multe din nevoile de existent& Fata, de o relatie sociala de pilda, (conflict, amicitie, concurenta, colaborare), sau fata de o functief sociala (functia economica, politica., religioasa), care de fapt aunt simple

abstractii, unitatea social& prezinta intotdeauna un caracter de totalitate si prin aceasta da stiintei posibilitatea unei cercetari complete, din toate punctele de vedere, asa cum vom vedea cá se procedeaza in ,

monog,rafia sociologica conceputa de noi. Din nou, alegerea fenomenului

supus cercetarii nu este indiferenta pentru stiinta si va hotari de aproape natura rezultatelor. Dar mai este o consideratie, poate cea mai puternica, pentru care socotim unitatea sociala ea obiectul cel mai potrivit pentru monografia sociologica: anume faptul ca, ea nu este decat chipul concret in care

se infatiseaza, realitatea social& adica societatea insasi. Ea nu este pentru noi o entitate metafizica si nici o forma sau categorie rationalA de cunoastere, ci pur si simplu societatea vie, asa cum o gasim in experienta de toate zilele. Societatea este o idee general& In realitate nu exista decat unitati sociale sub nenumarate forme, raspandite pe intreg globul: familii, triburi, sate, erase, taxi, popoare, natiuni. Sociologia, daca vrea sh fie stiinta de observatie, trebue IA ia ca punct de plecare unitatea sociala; studiul amanuntit si integral al careia este chiar monografia sociolo7

www.dacoromanica.ro

gica. Prin urmare, chiar daca n'am sine seama de foloasele metodologice pe care le-am in0rat, alegerea unitatii social() ca obiect de studiu nu este arbitrara, ci tine socoteala do singura índicatie de neindoielnicii obiectivitate: realitatea insa0. Sociologia de cabinet poate proceda dupa cum dore0e, in functie de imaginatia qi inspiratia fiecarui ganditor. Sociologia de teren trebue sa porneasca dela fapte 0 nu are valoarq

decat in masura in care tine seama de acestea. -0 este expresia lor exacta po plan teoretic. Sociologia monografica, formulata, ca tiinta reat

litatii sociale, trebue sa ja ca punct de plecare unitatea socialk pentruca realitatea sociala insa0 ni se infat4eaza sub forma de unitati social°.

Punctul acesta de vedere, in acela0 timp realist 0 critic, no ealauzeqte intreg sistemul de sociologie. El impune, dupa alegerea obiectului de cercetare, natura qi ordinea problemelor, ceca ce constitue a doua caracteristica esentiala a monografiilor sociologic° concepute de noi.

Inteadevar, chiar dad, toat'á, lumea ar fi de acord ca trebue sa se porneasca, in studiul realitatii sociale, pe cale monografick dela unitatile social° concrete, inch nu s'ar crea o unitate de veden i perfectä, caci ace1a0 fenomen social i cu atat mai mult o unitate sociala pot fi studiate din maí multe puncte de vedere. 0 unitate sociala poate fi privita ca structurk ca forma, ca functiune, ca preces etc., iar studiul ei da fatal rezultate diferite, dupa aspectul sub care o privim. i de asta, data, monografia sociologica poate sa insemneze lucruri cu totul diferito i, deci, intelegerea exacta, a pozitiilor $iintif ice care se pot ivi nu se face dela sine, ci prin urmarirea fiecärui caz specific in parte. E o alta greeala, destul de frecventa care se face cu privire la monograf iile sociologic° dela noi. Cei caro cunosc alte tipuri de monografíe, unele mult mai vechí cleat cele dela noi, par nedumeriti cu privire la noutatea metodei noastre, pentruca ne atribue fara critic& o pozitie pe care de fapt nu o avern. De aceea cateva precizari aunt necesare, Unitatea sociala fiind realitate, nu schema, nici idee generalk nu poatc fi cercetata decat ca realitate, adica ap cum se prezinta ea, sub toate aspectele ei esentiale. Punctul de vedere realist reclama, respectul integral al realitatii; iar punctul de vedere critic core i no ajuta sa, deosebim exact in sanul realitatii aspectele ei esentiale.

Unitatea sociala ne apare ca o realitate in sine, cu trasaturi proprii, cu o fiinta aparte. De aceea prima problema sociologica in legatura ca ea este analiza esentei gi a structurii ei. Unitatile sociale hind de fapt grupari de oameni, forme de vieata ale acestora, au ca esenta vointa. Societatea, la un moment dat, nu este decat vointa sociala ac8

www.dacoromanica.ro

tualh inteo structure), anumith, desfasurath in functiuni sau manifesthri proprii si cuprinsh inteun mediu intrebuintat duph obiective ale acestuia i puterea vointii ins*. Vointa este lush., prin definitie, un principia dinamic ca manifestäri de vieatä. Manifesthrile vointii sau manifesthrile sociale constituesc a doua problemh esentiala a unei sociologii realiste. O unitate socialh, duph ce e studiath in structura ei, trebue studiath in manifesthrile ei. Duph co stabilim din cine se compune o unitate si cum este organizath, trebue sh stabilim ce functiuni indeplineste, ce activithti depune care este infhtisarea actual, a acestora. Sistemul nostru de sociologie incearch sä, reduch tipologic naanifesthrile social° si stabileste numärul lor la patru: economice, spirituale, juridice si politice. Aceasta tipologie del, un caracter original si monografiilor sociologice intreprinse de noi, ceici acestea, pe längh studiul unithtilor social°, sunt i studiul manifestArilor sociale, adich al manifestarilor economice, spirituale, juridicc si politice ale unithtii sociale, sub toate asyectele lor concrete. Vointa nu este huh absolut libera in manifestarile ei. Ea depinde de o seamä intreagh de conditii natura/e si sociale, care dau, dap& loe si timp, infhtishri felurite unithtilor sociale. Mediul geografic, rasa, trecutul istoric, mentalitatea etc. au si ele un cuvânt de spus in soarta oamenilor si sociologia, realist's', nu le poate nesocoti, cu atat mai mult cu c:it fried eIe

o explicatie stimtifich a fenomenelor sociale nu este ca putinth. Si in privinta factorilor conditionanti sau a cadrelor sociale, cum Ii numim noi pe acestia, sistemul nostru incearch o reducere tipologich si stabileste numärul Ior la patru: cadrul cosmic, biologic, istoric si psihic. Cadrele constituesc a treia problema fundamentalä, a cercethrilor sociologic° la teren, duph indicatiile realithtd inshsi si discernhmäntul critic care no sileste sh deosebim unitatea de manifesthrile ei si pe acestea de cadrele in care se ivesc.

La teren lush ordinea aceasta a problemelor este rästurnatä, duph cum ni se infatiseazh fenomenele. Aici nu putem lua contact direct cu vointa socialh, ci trebue sA c,ercethm mai intäi cadrele, care ne apar întâi i dau masura si expresia vointii sociale, apoi manifesWile, pe care le desvolth unitatea i abia la sfArsit structura si procesul social, pentru a putea caracteriza vointa.

Dach se intelege exact chipul in care am stabilit problemele, indrumati fiind numai de analiza critica a datelor realithtii, sistemul nostru va putea fi inteles corect pilna la capht. Altfel, s'ar putea crede ch avem a face cu o enciclopedie, cu un eclectism teoretic sau cu o compilatie de material, nu cu un sistem unitar. In istoria doctrinelbr Ph

www.dacoromanica.ro

se cunosc numeroase sisteme sociologice care urmarese societatea nu-

mai sub aspectul ei economic, spiritual, juridic, sau politic, ca 0 sisteme caro nu studiaza decat conditiile geografice, biologice, istorice

sau psihice in parte. Fata de aeestea, sistemul nostru, de0 mult mai complet, ar putea at apara ea o simpla eompilatie, fara nicio unitate organica.

In fapt, procedeul nostru, fail sit nesocoteasca istoria doctrinelor, nu tine seanaa deck de realitate. Realitatea ne prezinta vieata social& concretizatii in unitati sociale iar unitatea sociala ca pe o forma de vointa, care depune cele patru manifestari. i tot realitatea, ne infa44eaza unitatea sociala conditionata de cele patru cadre. Noi

n'am facut cleat sa interpretam critic datele realitatii, intrucat un sistem nu poate fi o simpla compilatie, nici o enciclopedie, ci trebue sa fie redarea realitatii cu maximum de obiectivitate 0 fidelitate.

Monografiile sociologice intreprinse de noi au deci ea obiect unitatile sociale; iar pe acestea le studiaza irate° ordine sistematica am zice, organica, dela conditiile lor de vieata, la manifestarile lor obiective qi structura launtrica. Pe calea aeeasta, ele asigura sociologiei nu numai o culegere completa de material, dar i redarea riguroasa a realitatii in formele ei unitare qi posibilitatea de a trece dela descriere la explicatie, de a se infaptui ca gtiinta, in adevaratul inteles al cuvantului. Observatia, care sta la baza monografii/or sociologice qi cauta sa deslego problemele amintite, trebue BA indeplineasca lima anumite

reguli, care e bine sit fie infatiqate qi aici, in fruntea unui indreptar pentru munca qitiintifica, la teren.

Observatia trebue stt fie obiectiva, adica sa redea cat mai exact realitatea. Regula aceasta pe cat de elementara in teorie qi dela sine inteleasa, pe atat e de greu de realizat in practica. Chiar cercetatonul inzestrat Cu mult spirit critic nu esta ferit de primejdie. Educatia, conceptia politica, ambianta spirituala, dorinta de mai bine etc., pot fiecare sa strecoare o nota de subiectivitate in observatia §tiintifica §i deci sa-i denatureze cara,cterul. Aceea0 prirnejdie poate veni din partea informatorilor. In materie omeneasca, °Heat am observa exterior lucrurile, totu0 va trebui sa, ne adresam qi oamenilor care, in loe de lucruri, no pot comunica 'opinia lor despre lucruri, sau lucrurilw vazute qi diformate de optica intereselor de clasa, de neam, de profesie, cultura, ceca ce este cu totul altceva cleat lucrui insu0. De aceea 10

www.dacoromanica.ro

ori de cate ori va fi Cu putinta, vom intrebuinta documentul obiectiv vont cauta in toate imprejurarile sa ne asiguram exactitatea informa-

tiilof din mai multe parti, ca al inlaturam posibilitatile de eroare. Observatia trebue sa fie apoi completa, s imbrat4eze fenomenele in toate amanuntele, adancimea f unitatea lor. Nu este deajuns ca ceea ce realm al fie exact, ci trebue sa redami fenomenul cat mai intreg, pentruca redarea partiala nu e decat un alt mijloc de a falsifica realitatea. Toate interpretarile eronate care se dau de obiceiu faptelor pureed din observatii trunchiate, care in Aparenta dau dreptul sa fie intrebuintate tiinif je, fiind socotite ca o imagine completa a realitatii, dar de fapt pierd din vedere tocmai legaturile semnificative, integrarile functionale, in complexele mai cuprinzatoare. Fenomenele social() chiar cele mai bine conturate, cum sunt unitatile sociale, cu o mai mare putere de neatarnare, se leaga i ele in chip organic de alte fenomene qi imprejurarea aceasta schimba de cele mai multe ori natura §i

intelesul lor. De aceea, cercetarea unitatilor sociale este §i un

i un mijloc in acela0 timp. Un scop, pentru cit ne straduim sa surprindem do fiecare data fenomenul intreg; un mijloc, pentruca prin aceasta, ni se deschide calm spre sisteme mai largi i trebue sa ne angajam in alte observatii, din ce in ce mai cuprinzatoare, care ne vor duce in acela0 timp la sinteze din ce in ce mai inalte i mai bogate. Observatia trebue sit mai fie controlata qi verificata. Despre acela0 fapt trebue sa culegem informatii din cat mai multe parti i sa-1 observant in cat mai multe imprejurari, ca sit ne dam seama de fata lui constanta. Dar mai trebue sa culegem qi cat mai multe fapte de acela0 fel, ca stt avem putinta sa confruntam observatiile, BA le verificara una prin alta i sa obtinem siguranta ca datele culese pot fi intrebuintate In constructii qtiintifice superioare, cum este stabilirea cara,cterelor generale i a sintezelor prin comparatii i inductii. Regula aceasta este destul de anevoioasa. Cercetatorul este de cele mai multe ori grabit, el dore0e rezultate cu once pret qi este inainat sa, sacrifice adeseori precizia muncii qtiintifice de dragul posibilitatii de publicare imediata a datelor. tiinta este insa o activitate de lunga duratit i de mare rahdare. Mai bine rezultate puf me dar sigure, decal o multime de date care nu inspira incredere, nefiind controlate in deajuns 9i verificate in chip serios i care nu fac decal sit impiedice lamurirea tiintificit a realitatii. In sfar0t, observatia trebue set fie colectiva. Cerinta aceasta se scop

intelege uwr dupa cele infatipte pan& acum. Obiectivitatea, ca controlul í verificarea se obtin mai sigur de un grup, decat de un 44.

www.dacoromanica.ro

cercetator individual. Observatia colectiva este unul dintre eele mai bune mijloa,ce de a obtine date serioase. La fel, o observatie este milt mai complet& in grup, pentrucg ceea ce scap5, unui observator individual, e greu sä, scape mai multora. Dar mai sunt si alto consideratii care cer ca observatia sociologick s& fie colectivl. Cea mai insemnata este specializarea excesiv5, a cercetatorilor. Realitatea nu ne apare imbucAtatitä, ca disciplinele stiintifice. Ceca ce se intämpla in salmi acestora din nevoia diviziunii muncii,

bazata pe neputinta omului de a adânci si de a cuprinde mult in acelasi timp, nu se petrece si cu realitatea. Aici faptele se prezint& unitar, cu feto multiple, dar organic imbinate, incat dac& vrem sa reclam exact realitatea, far& s5, o schematizam dup5, puncte de vedere abstracto si adeseori diformatoare, va tmbui sä facem apel la un numAr nu numai mare, dar si eat mai variat de cercetätori. Observatia colectiv5, ne asigur5, pe calea aceasta, pe ring& un randament mai mare, inshsi

calitatea lucrärilor si putinta adäncirii problemelor. Din colaborarea aceasta foloseste atilt sociologia, prin putinta de a cuprinde in sintezelo ei un numAr mai mare si mai variat de elemente, cat si celelalte stiinte, prin lärgirea punctelor de vedere si improspätarea datelor si a interpretarii lor. Observatia colectivA se dovedeste din toate punctele do vedere superioar& celei individuale.

E momentul sh precizam up nou aspect al problemei care ne procupA: scopul urmArit de cercetärile sociologic° la teren. Socotim si

punctul acesta ca fundamental pentru intelegerea sistemului nostru. S'ar putea credo c& monografia sociologic& este o simpl& culegere de

material, farà niciun scop stiintific mai inalt. Interpretarea aceasta a muncii noastre ar fi complet gresita. Chiar pentru cerc,etarea unei unithtt sociale, care poate fi lamurit5, ca fapt concret prin rnonografia sociologich, strângerea materialului, desi absolut necesara, nu este totusi

esentialä. Materialul, ()Hat de bine ar fi el cules, nu rimäne cleat tot numai material, &lie& un mijloc pentru operatii si constructii ulterioare. Materialul °data cules formeazA baza unor sinteze superioare, prin comparatie spre generalizare sau tipologie, care ne vor permite apoi BA stäpänim fapte noui,, prin simpla lor incadrare deductiva in teoriile formulate. Scopul cercethrilor la teren intrece deci cu mult strängerea materialului, el atinge toate treptele stiintifice: dela culegerea si sistematizarea datelor pan& la interpretarea si incadrarea lor teoretic5,. CAci metoda noastr& de cercetare nu este numai empirick ci si. sintetick &lid, rational& sau teoretica. De aceea trebue sa preciz&m ca volumul de fat& nu este o culegere de chestionare in sensul curent al atator 12

www.dacoromanica.ro

qtiinto. Coca ce inn:00m aici sunt numai directive, planuri de lucru, indrumari scoase dinteo indelungata experienta pe teren. Noi am combatut intotdeauna metoda chestionarelor raspandite pentru a obtine prin intermedian i raspunsuri la anumite intrebari qtiintifice. Planurile noastre de lucru nu se adreseaza intermediarilor, ci vor sa fie o calauza pentrn cei care cerceteaza, direct 0 personal realitatea sociala. Dar ceca ce este deopotriva de insemnat: planurile acestea de lucru sunt valabile numai in masura in care observatia facuta prin ele se incadreaza In sistemul de sociologie expus, sistem formal, caruia observatia ii da fara indoiala un continut empiric, dar care la randul lui da faptelor o ordine logic& qi le asigura o interpretare rationall qi o intrebuintare teoretica dincolo de simpla ion infatipre. Prin cercetärile la teren, qtiintele sociale capäta o noua vieata pe care nu le-o poate asigura biblioteca sau cabinetul de lucru. Ele *HO pe cala aceasta noi imbolduri i perspective, deci noi putinte de inaintare. Faptele insa neincadrate inteun sistem raman nesemnificative, simple colectii fara niciun aport teoretic. De aceea noi intrebuintäm metoda cea mai riguros experimentará, dar qi oca mai larg teoretica, prin observatia minutioasa a faptelor, dar i prin intuirea esentialului, prin interpretarea sensului adanc qi surprinderea principiilor 'generale. Metoda noastra imbina, vieata cu principiile, inteo sinteza caro insemneaza o putinta de improspatare pentru teorie i de intelegerE, rationala pentru studiul faptelor. Suntem oameni de qtiinta exacta fara sa dispretuim filosofia sociala. Credem dimpotriva ca experimentui q.i speculatia filosofica trebue sa mearga maná in mana, pentru

a ridica faptele la teorie qi a le da o intrebuintare stiintifica, dar in acelaq; timp pentru a da un temei real gandirii si a mentine teoria pe linia ei fireasca, de interpretare si expresie rationala a realitatii. Acum se va putea intelege exact natura volumului de fat& Indrumarile culese aici fac parte dintr'un sistem de sociologie, fara cunoasterea caruia intrebuintarea lor nu poate sa dea cleat rezultate intamplatoare. Indrumarile acestea se refera la unitatile social() caracteristice

tarii noastre, la sate, catre care ne-am indreptat munca pan& acum. Ele pot fi intrebuintate cu mici adaptar i in studiul oraselor 0 al regiunilor naturale. Dar ceca ce nu trebue sa se piarda din vedere e faptul ca, indrumarile de aici nu vor sa fie decal simple instrumente de lucru, mijloace pentru culegerea cat mai precisa si unitara a materialului, pentru a obtine date suficiente care sa fad, cu putinta teoria sociologic& Ele nu au nimic definitiv 0 nimic rigid. Intrebuintate cum 13

www.dacoromanica.ro

intelegem noi, numai de catre cercetatori, adica de oarneni de qtiinta, ele vor fi adaptate mereu la realitate qi :vor fi imbunatatite Cu fiecare experienta in parte. Experienta noastra va fi astfel imbogatita qsi des5,141r9itb, prin experienta altora.

Acestea sunt gfindurile care ne-au calauzit and am hotarit intocmirea planurilor de lucru cuprinse In volumul de fat& Dupa expunerea sistemului de sociologie care da unitate §i semnificatio teoretica tuturor fndrumarilor infa4i9ate aki, trebue sa amintim ckeva lucruri qi in legatura cu tehnica aplicarii la teren a acestorai. Tehnicilo speciale Bunt prezentate in planurile de lucru, exista inisa 0 o tehnica generala pe care trebue sa o notam la inceput, ca sa xux fie repetata la fiecare capitol. Toate indrumarile cuprinse in volumul de fata au acela0 scop: sit unifice metodele de cercetare la teren pentru a obtine date ftiintifice comparabile.

Faptul cá echipele monograf ice aunt astazi mult mai numeroase

deck altadatk contribue la realizarea mai de vreme a programului de cunoa0ere a tarii, ceea ce este hotaritor mai ales pentru regiunile In plina transformare. El nu e lipsit insa nici de primejdii. Leg-aura dintre cercetatori sine* cu cat echipele aunt mai numeroase i fiecare tinde O. intreprinda alt gen de cercetari, dupa metode deosebite. Pe calea aceasta, nu se poate obtine insa nimic temeinic pe tarfim 9tiintific. Rezultatele unor astfel de cercetari nu pot fi nici adunate sau comparate, nici nu pot intra ca elements In aceea0 sinteza. Ele nu aunt deck simple descrieri de cazuri, care nu pot ajuta desvoltarea teoretica a qtiintei. De aceea, cea dintAi grije a cercetatorilor la Wren trebue sh fie incadrarea lor inteo unitate de metoda.

Intrebuintarea indrumarilor pentru munca tiintifich la teren presupune o pregatire de specialitate i deci ele nu se adreseaza deck celor care o au intradevar. Indrumarile acestea nu vor s6, ajute pe coi care se incumeta sa intreprinda cercetari fail o adâncire prealabilil a unuia din domeniile tiintei.

Sociologia nu este cu nimic mai war& deck celelalte tiint,e. Totu0 popularitatea de care se bucura dela o vreme §i, uneori, uprinta do a culege in cadrele ei materialul descriptiv au facut pe multi sa creada ca oricine poate intreprinde cercetari sociologice fara nicio pregatiro teoretica anterioara. Parerea aceasta este insa ca totul 14

www.dacoromanica.ro

gresitA si suntetn datori sA luptAm impotriva ei. Nici stiinta, nici cercetAtorii nu se pot improviza, fArá, sa se ajungA la diletantism. Rostul indrumArilor stiintifice este, dimpotrivA, adAncirea treptata a cercetArilor, ceea ce va trebui sA aibit ca urmare fireasci in1Aturarea tuturor nespecialistilor din cAmpul de activitate al sociologiei. Nu ne gAndim insA sa descurajAm cercetAtorii tineri. care au luat parte totdeauna la munca echipelor monografice. Acestia lucreazA sub supravegherea oamenilor de stiintA si isi fac ucenicia stiintificA

la teren. Faptul nu e numai cu putintA, dar e absolut necesar. Nici ei nu trebue sA-si inchipue iris& ca se pot lipsi de o pregatire teoreticA. Chiar dacA vor ajunge buni culegAtori de material, aceasta e numai o treaptA spre stiintl, nu stiinta insAsi. Abia cAnd cercetAtorul de teren isi pune singur probleme si cauta sa le dea o deslegare prin fapte si O.

formuleze noi teorii se poate socoti intrat in rAndul oamenilor de stiintA.

Culegerea insAsi a datelor (ca recensAmAntul populatiei, statistica economicA etc.) este o muncA onestA si utilA care poate fi fAcutA

si de coi cu o pregAtire stiintificA mai sumara, dar ea nu trebue confundatA cu stiinta, care insemneazA interpretarea i intrebuintarea teoretica a datelor si este deci o treaptA cu .mult mai inaltA a cuneasterii.

Munca stiintificA la teren incepe cu fixarea fenomenelor caro urmeazA sA fie cercetate. Sociologia monograficA dela noi s'a ocupat pAnA de curAnd de sat, considerat ca o unitate tipicA de vieatA socialA. Acum isi extinde cercetArile la regiunile etnice. DupA ce criteriu se

aleg satele sau regiunile? Deslegarea acestei probleme depinde de scopurile atribuite stiintei. Dad, vrem s'A surprindem formele arhaice de vieatA socialA, trebue sa ne grálim sA cercetAm unitAtile sociale cele mai bine pitstrate, mai inainte de a fi cuprinse in procesul de disolutie sau prefacere. Daca dimpotrivh, vrem sA, inlesnim reformele sociale

prin documentarea stiinficA a statului sau.prin planificare, trebue sA cercetAm unitAtile sociale de interes politic, adica pe cele atinse de eriza si caro trebuesc indrumate ca sA-si cAstige un nou .3 chilibru. InlAuntrul color douA categorii de unitAti sociale trebuesc alese satele sau regiunile tipice, adicA cele caracteristice sau reprezentative pentru un numAr cht mai mare de fenomene "sociale. °data unitatea socialA fixatá, cercetarea colectiva impune (irganizarea echipelor de lucru. O campanie monografick asa cum este conceputA si practicatA de noi, presupune nouA echipe cu urmAtoarea compunere schematicA:

15

www.dacoromanica.ro

Echipa cosmologicd: un cercetator pentru studiul tipurilor do sol gi al compozitiei lor chimice;chte un cercetator:pentru studiul formelor de teren, al hidrografiei gi al climatului; pentru studiul awzarilor, al locuintei i al circulatiei; pentru studiul florei qi al credintelor i practicilor cu burueni; pentru studiul faunei §i al credintelor gi practicilor legate de aceasta; pentru studiul sintetic al raportarilor dintre natura i cultura.

Echipa biologicd: un cercetator pentru studiul structurii §i. miNarii populatiei; chte un cercetätor pentru studiul compozitiei rasiale a populatiei, al grupelor sangvine i al mijloacelor de imbuna-

Catire a rasei pe cale ereditara; pentru studiul alimentatiei qi igienei individuale i sociale; pentru studiul starii sanitare a populatiei, a organizarii sanitare oficiale i al medicinii empirice.

Echipa istoricd: un cercetator pentru studiul forrnelor vechi de organizatie sociala, econornic& gi juridica; unul penti u cerco-

tarea trecutului politic i anecdotic al unitatii sociale; altul pentru studiul traditiei i al memoriei sociale i un culegator qi interpret de documente.

Echipa psihologicd: un cercetätor pentru studiul structurii psihice colectivo a unitatii sociale; un cercetator pentra stueliul experimental al variabilelor psihice individuale.

Echipa economicd: un cercetator pentru studiul vietii economice in genere; cáte un cercetätor: pentru studiul gospodäriei ta-

rane0i, al bugetelor qi al tehnicei agricole; pentru studiul industriei casnice, al industriilor tarane#i qi al meseriilor; pentru studiul padurilor; pentru studiul economiei de vite.

Echipa spirituald: chte un cercetätor: pentru vieata religioasa; pentru mitologie qi qtiinta populara; pentru magio; pentru arta popular& plastica; pentru port; pentru vieata 'Litera* pentru vieata muzicala; pentru studiul graiului; pentru studiul ceremoniilor; pentru studiul de ansamblu (tip, stil etc.) al vietii spirituale.

Echipa etico-juridicd: un cercetator pentru 1.tudiul bunei cuviinte i al moralitatii; unul pentru obiceiul parnantult,i; atto

unul pentru studiul dreptului civil qi studiul dreptului penal.

Echipa politico-administrativa: chte un cercetator: pentru studiul vietii qi conceptiilor politice; pentru vieata administrativa.; pentru finantele locale qi fiscalitate.

Echipa de unitdti, relai ?i procese sociale: cate

un cercetator: pentru studiul comunitatilor sociale; pentru studiul institutiilor sociale; pentru studiul gruparilor sociale; pentru studiul relatiilor sociale; pentru studiul proceselor qi tendinteIor sociale. 16

www.dacoromanica.ro

Compunerea aceasta este minimala. Numarul cercetatorilor si specializarea lor ata'rna, de marimea unitatii sociale si gradul de adancime pe care vrem sa-1 dm cercetarilor. De asemenea se poate adiiuga

un numar insemnat de tehnicieni: fotografi, desenatori, operatori de filme, etc. Nu trebue nesocotit apoi contactul echipelor cu unitatea sociala. El esto uneori hotaritor pentru cercetare, mai ales cand perioada de lucru este limitata. Problema poate interesa sub dota fete. Una privesto increderea satului, chestiune mai mult de tact si sinat din partea cercetatorilorx in caro sfaturile sunt mai putin folositoare. Alta priveste organizarea muncii la teren, care poate duce la o tehnica destul de sigura si care se poato invata. Täranii privesc cu oarecare neincredere pe oraseni, de aceea cantaresc fiecare vorba si fiecare gest al cercetatorilor pana se conving de intentiilo lor desinteresate. Din pricina aceasta, cercetatorii trebue sa

dea o atentie deosebita purtarii lor la teren si sa, adopte pe cat e cu putinta regulile de burla cuviinta ale mediului nou de vieata. E bine apoi sa li se 15,mureasca satenilor rostul echipelor monografice. Taranii aran', mai totdeauna multa intelegere si simpatie pentru invatati si disting foarte bine o ancheta facuta 41. miemsul oficialitatii de una facuta in interesul stiintei. De aceea nu trebuo soco-

tita ca pierdere de vreme nicio ldmurire data, in a,ceasta privinta. Satul cuprinde insa un numar mare de oameni. Cercetatorii incepatori nu stiu azora trebue O. li se adreseze. E bine sa, se ja contact mai intai cu autoritatile satesti, mai ales cu preotul si cu inv5,tatorii. Informatiile acestora trebuesc intregite si cu ce spune satul" si verificate in tot decursul cercetarii. Pe calea aceasta, se poate obtine o orientare generan', asupra problemelor si se poate intocmi un inventar al lor, pentru a inlesni cercetarea. Procedeul acesta da cercetatorului

mai multa siguranta la teren si ii permite sa-si formuleze liste de intrebari precise. Dupa inventarul problemelor trebue sà, se stabileasca _liar dela inceput lista informatorilor autoriza ji, pentru fiecare problema in parte. Nu trebuo sa se piarda vremea cu informatorii de mana a doua. Pentru fiecare aspect al vietii satesti, cercetatorul trebue sa so adroseze color care prin situatia, experienta sau inteligenta lor, il ...unosc mai bine. Satul ii stie si deci descoperirea loi nu este anevoioasa. Pentru problemele de masa, in care informatorii sunt foarte nu-

meresi, calea cea mai potrivita este reducerea la tipuri. De pilda, 1.7

www.dacoromanica.ro

pentru studiul gospodariei trultne§ti trebue s& se stabileasel mai intai tipurilo principale de gospodArie dup& statistica economic& (de frunta, de mijloca, de coda) qi sit se studieze cateva cazuri din fiecare categorie.

Cercetarea insaqi nu trebue 15,sata, la voia intamplarii. Un cerce-

tator care qtie precis ce vrea, obtine ca totul alte rezultate decat unui care lucreaz& pe dibuite. De a,ceea e bino a& se dea cercetatorilor, in afar& de pregatirea teoretick qi o indrumare tehnick Aici 4i gasosc rostul planurile de lucru §i formularele. Ele vor evita intrebarile inutile §i vor aminti cercetatorului pe cele necesare.

Planurile generale de lucru strang laolalta inteo inOrare sistematic& problemele care urmeaza sA fie c,ercetate la teren 0 indica, ce anume se urmare0e teoretic prin cercetarea lor. Ele pastreazA astfel nivelul §tiintifie al cercetarilor gi asigurà culegerilor de fapte un scop teoretic. Planurile speciale imirà intrebArile care trebuesc puse in legaturA ca o problem& §i ajuta astfel cercetarea ei sistematia Astfel planurile de lucru inlesnesc cercetatorului o con0iint& teoreticA i sunt In acela§i timp instrumente de lucru pentru cercetarea cat mai exacta a faptelor. De aceoa planurile generale se schimba mai incet, eat& vreme cele speciale trebuesc tnereu adaptate la teren gi pot fi des&varOte prin fiecare cercetare in parte. .

In sfar0t, formularele cuprind rubrici precise care de obiceiu pot fi completate prin cifre. De aceea ele trebuesc preferate, ori de cate ori e ca putintk chestionarelor sau convorbirilor libere. Do altfel, nu trebue sA uitAm tendinta general& a §tiintei din zilele noastre de a intregi cercetArile calitative prin cercetari cantitative. A-

ceasta cantificare a metodelor" va trebui sa fie ,grija cea triai de seamit a cercetatorilor de teren in viitor. NumArAtoarea gi mAsurAtoarea vor trebui sA ia locul impresiilor §i descrierilor vagi. Mai ales statistica, metodd specific& pentru studiul variatiei fenomendor sociale, urmeaza

s& fie incorporata in toate cercetarile de teren pentru a obtine mai mull/ exactitate i date mai upr do comparat. Intrebuintarea planurilor de lucru §i a formularelor este insotita, de intrebuintarea fiqelor. Acestea se aplica tuturor cercetarilor. Nu e bine sa ne bizuim in tiintrt pe memorie. Ea ne poate invela qi ne inqealà de cele mai multe ori. Ca sa, inlaturam acest izvor

de eroare, trebue sa notaxa materialul chiar la fata locului. Tehnica cea mai ttimpl& i mai potrivit& const& in insemnarile pe f4e, care sunt

§i foarte upr de manuit. F4ele sunt de mai multe feluri. 18

www.dacoromanica.ro

Pentru controlul informatiilor §i putinta de a stabili diferite corelatii intro fenomene, trebue di intocmim fife de inf)rmaturi. Acestea trebue sá cuprindà cel putin numele §i pronumele celui dela care am. cules vreo informatie, sexul, varsta, originea etnica, religia, stare& civill, categoria socialà, situgia militará i gradul de culturh. E bino ins& BA cuprind5, i alte date ca: starea materiala, locurile umblate,

lectura. etc., °Ala toate datele biograf ice care pot lamuri inteun fel natura, originea i raspAndirea informatiei caro ni se dh. ConstatArile i rOspunsurile obtinute se noteaz5, tot pe fip. Se intocmesc astfel fife de material. Acestea sunt de trei feluri i au o valoaro diferitá. LTnele cuprind fapte vázute i verificate de cerceator 0 sunt cele mai sigure. Altele cuprind impresiile cercetOtorului, consideratiile sau aprecierile lui. In sfár§it, ultimile cuprind opinia informa-

torului despre un lucru. Avem astfel fip de constatdri, f im de enterpreteiri i fiqe de opinie. Acestea din urma trebue BA cuprincta neapArat

§i numele informatorului i BA reproduch pe cat e cu putintO, cuvant de cuvânt cele rostite de acesta. Tot ca fiw de opinie se socotesc i infor-

matiile de mána a doua, adicii relatärile neverificate personal de cercetAtor.

Fiwle de constatare Bunt cele mai pretioase. Ele redau lucruri vazute qi tritite de cercetator, inregistrate prin observatie directl. Ele pot fi intregite cu folos prin desene, fotografii, filme, fonograme i once alte mijloace mecanice de inregistrare. Fiqele de interpretare au valoare numai dad, °fed, interpretar objective ale faptelor, coca ce constituo un inceput de redactare a materialului, nu impresii personale. Fiqele do opinie se intrebuinteadi cu folos in studiul vietii subiective (mentalitate, credinte, conceptii etc.) ¢i Bunt de mica valoare In studiul faptelor obiective.

In sfAr0t, de o insemnatate deosebita aunt fifele de reispindire i fifele de frecvenpei. Ele aunt menite s5, arate at de rhspandit este fenomenu'l studiat i ciit de des se ive0e. Un basm, un ante; un cuvint,, etc., nu au aceea0 valoare daca sunt cunoscute de toti oamenii din sat sau numai de o parte din ei §i niel dacit se ivesc des sau rar, la intAmplare sau cu anumite prilejuri etc. Toate acestea trebuesc urmárite §i notate pe fiw, iar prelucrarea lor ne va desválui i corelatiile until' fenomen oarecare cu vársta, sexul, categoria socialà sau alte sari ale locuitorilor. De aceea, f4ele de acest fel trebue sh cuprindA neaparat datele personale ale celor prin caro un fenomen se manifesta, ca i prilejul exact al manifestarii.

AdOugam fiwle de circulatie, menite et indice mecanismul de 19

www.dacoromanica.ro

transmitere a fenomenelor sociale (din batrani, din armata, dela oras etc.). Ultima problema asupra careia mai atragem atentia este necesitatea integrarii sociologice a cercetarilor. Nu negam legitimitatea niciu-

nui punct do vedere stiintific, dar .toate indrumärile cuprinse in volumul do fatä, pureed dintr'o experienta sociologica si Bunt formulate in vederea unor cercetari tot sociologice. Citito

in parte, planurile acestea de lucru ar puteO da im-

presia ca, cereetarile noastre sunt lipsite de unitak). In realitate, toate mijloacele de cercetare pe care lo intrebuintam urmaresc acelasi scop, sä surprinda realitatea sociala sub toate aspectele ei. Fireste, exista primejdia ca fiecare aspect sa fie studiat independent de celelalte si sa obtinem in loe de o cercetare sociologica o multime de cercetari speciale (de economie, drept, geograf io, biologie, folklor etc.). Prezentarea rezultatelor ar duce la o suma de studii, nu la un studiu organic al unei totahtati sociale. Primejdia aceasta poate fi inlaturata insa cu destulä usurinta. Alai intai toot° planurile de lucru sunt astfel intocmite, incat imbina punctele de vedere ale diferitelor stiinte inteun punct de vedere unitar si sintetic. Echipele apoi sunt in asa chip organizate, incat echipierii formeaza, o singura comunitate de munca stiintifica si 83 ajuta reciproc la rezolvarea problemelor. Rezultatele acestei colaborar depasesc cu necesitatil cercul fiecarei specialitäti in parte. Redactärile partial° pot fi de asemenea contopite intr'o redactare de ansamblu, cu caracter sociologic.

Ca punctul de vedere unitar O., fie pastrat si in viitor, atragem atentia asupra faptului ca indrumarile care urmeaza nu aunt infatisate laolalta ea o simpla colectie, ci pentruca numai laolaltä pot fi Intl* buintato, fiind expresia organic& a unui sistem necesar de sociologie. Un cercetätor nu poate intrebuinta un plan de lucru daca nu le cunoaste si pe celelalte si nici nu va intreprinde cercetari serioase daca nu va intrebuinta (personal sau in colaborare) toate planunle de lucra cerute de natura fenomenului. Sociologia nu studiaza, de pilda, o inmormantare numai sub aspectul religios sau ceremonial, ci si sub aspectul economic, juridic, de relatie sociala etc., si se va intrebuint,a4 deci pentru acelasi fenomen nurnarul necesar de planuri de lucru. Fiecare cercetator trebue sa, urmareasca legaturile fenornenului pe care il studiaza cu intregul din care face parte, iar and fenomenul ins* este nediferentiat, sau ni se prezintä, ca un intreg indisolubil, trebue neaparat cercetat asa. *Uinta, in masura in care vrea, a& redea 20

www.dacoromanica.ro

si sä lamureasc& exact realitatim, trebue sä urmäreasca fenomenele sociale ca intreguri, in interdependenta si totalitatea lor functional& CAnd e vorba de sat, punctul de vedere integralist este si mai ne-

cesar, pentruca aici valorile sociale nu sunt totdeauna diferentiate. Valorile economice fac un Bulgur bloc cu cele religioase, qtiintifice, artistice, juridice, morale, politice etc. Chiar dacä cercetätorul le poate

diferentia, se poate ca satul insusi sä nu le diferentieze. Aceasta insemneazä ca ori de &Ate ori faptele ni se prezint& ca intreguri nediferentiate, trebue sä, le studiem ca atare si numai in analiza stiintific5, BA incercana o clasificare a lor pe categorii abstracto. Fireste, and diferentierea s'a petrecut chiar in realitate, vom reda realitatea sub aceastä infätisare.

Prin punctul de vedere integralist, sociologia o menitä sa invioreze toate cercetärile la teren. Socotitä mult5, vreme ca o simplä enciclopedie a celorlalte stiinte sociale, sociologia de teren devine o stiintä

de sine stätätoare, care poate servi ca temeiu si cäläuz5, celorlalte stiinte, lärgindu-le perspectiva cunoasterii si apropiindu-le mai mult de realitate. Ea ins4i isi gäseste o incalculabilä putint& de desvoltare in studiul integral al realitätii sociale, pnn cercetänle la teren 1). Publicam a,cest volum cu convingerea ca facem un serviciu stiintei

si tärii. De treizeci de ani propoWiduim necesitatea cunoasterii sistematice si adâncite a tärii si care pleand dela analizo amänuntite, ,se incoroneazä, inteo sintez& m5,reatä, numitä de noi Stiinta Natiunii. Stiinta Natiunii, nu in sensul unei stiinte nou5,, care sä, aibA, ambi-

tia, a ocupa un loe in clasificarea stiintelor, ci ca o unitate sistematizatä a acelor variate si numeroase cunostinte, ce se referä la, tipul reprezentativ al tuturor unitätilor sociale, Natiunea, in stinul careia so grupeazä tot restul de unitäti sociale. Multumind color peste 1000 de intelectuali care din 1925 ptin& a,cum, prin avântul, devotamentul si constiinciozitatea muncii lor monografice au colaborat la experienta ce se oglindeste in planurile publicate aici, urez ea acest volum sä, serveasc5, drept bung, calauz& pentru cercetärile ce le asteptäm 61 mai numeroase. Institutul de Stiinte Social° al României (Bucuresti, Piata Roman& Nr. 6) si-a facut unul din scopurile principale ale existentii lui indrumarea si coordonarea lucrärilor monog,rafice pentru constituirea Sociologiei Natiunii,i exprimata plastic printr'un Atlas sociologic al Romäniei.

D. Gust' 1) Cf la sfarptul volumului Bib/Jai:1,0A,, *colii Somolopee dela Bucuregti, ublA 0 ca dare de seam& despre actnntatea de pima acum, p ca exemplaheare a planunlor de lucru.

21.

www.dacoromanica.ro

l. CADRUL COSMIC

A. 1NTRODUCERE. a.

PROBLE1VIELE SOCIOLOGIEI GEOGRAFICE

I. Societatile omene$i nu aunt aparitii intamplatoare qi inexpli-

cabile. Ele, ca tot ce e obiect de qtiinta, se supun anumitor legi, sufar anumite conditionari pe care, daca le aflam, spunem ca am explicat qi am inteles. La cadrul cosmic ne preocupa, toate fenomenele sociale nascute sub influenta fa,ctorilor naturali. Mai exact, studiem raporturile dintre societate foi natura sau, pentruca societatea reactioneaza prin cultura, putem spune: raporturile dintre natura i cultura. Vieata sociala se caracterizeaza printr'un dinamism neincetat. Ea se desfapara inteo serie de procese de actiune qi reactiune fata de lumea inconjuratoare. Actiunile qi reactiunile ei fata de

natura constituesc cadrul cosmic 0 pun cea dintai problema

a

sociologiei in ordine genetica sau explicativa O.

Once vieata social& se realizeaza in cadre naturale. Constatam astfel doi termeni, natura qi cultura. CtIta, vreme termenii aceOia nu au nicio legatura unul cu altul, nu intereseaza capitolul de fata al sociologiei. Unul e obiect al qtiintelor naturale, celalalt al .tiintelor sociale sau al altor capitole ale sociologiei. In momentul insa in care ei intra in relatie, inc,ep sa, ne intereseze, dar aci, la cadrul cosmic, nu atat termenii, ci relatia care naqte. Termenii, numai in maaura in care aunt o conditie pentru intelegerea relatiei. CAteva exemple ne vor lamuri. Sociologia nu se intereseaza de flora unei regiuni cu ochiul botanistului, ci numai daca observa, o legatura a ei cu vreun fenomen social qi atunci starueqte asupra legaturii. Nu va face fizio1) Intrebuintim termenul de eadr, cosmic pentruca este mai cupnnzAtor deefit cel de eadru geograik. Natura nu se margmeste la globul terestru.

22

www.dacoromanica.ro

logie vegetal, nici col puf in botanic& descriptivA, ci va stArui asupra numirilor populare, asupra superstitiilor, credintelor si practicelor in legAturA ca plantele, asupra atitudinii socia/e fatA de ele (de extirpare, cultivare, intrebuintare, la ce, cum etc.). Deci nu staruim nici asupra meeanismului psihologic interior al celuilalt termen, omul. Sau, apa

unei regiuni in stare naturalA nu intereseazA sociologia. Dar dael este captatA in industrie ca energie motric& sau este intrebuintat& priri diferite sisteme de irigatie, ca ingrAshminte a terenurilor de culturA, cu alte cuvinte, dad, este intrebuintatA de om dupg nevoile lui, devine obiect al sociologiei. Dar nu studiem apa in sensu/ chimiei, al fizicei si nici cel putin in sensul geografiei, ci rezultatul obiectiv al legAturilor dintre om si naturA, sistemul de irigatie, industria desvoltatA prin energia-motric& a apei etc. In studiul relatiilor, in afaril de descrierea lor, ne intereseaz& si sensul sau directia. In cazul de fatA, dacA aktiunea e pornitA dela naturg sau dela cultur& si care din ele a suferit transformAri mai puternico fatà de starea anterioarA. Astfe/, cel puf in pe plan teoretie, dobfindim un capitol in care trebue a& stAruim asupra transformArilor suferite de societate si cultur& sub indiurirea fa,ctorilor naturali si

altul in care trebue sa stAruint asupra reactiunilor sociale fata de naturA sau a societAtii ea transformator al lumii inconjurAtoare, ca agent geografic. In perspectiva intAia, accentul cade pe societate, pe infatishrile ei nAscute sub inrAurirea factorilor geografici. In perspectiva a doua, accentul cade pe mediul geografic, pe transformArile suferite de acesta prin activitatea desfAsuratA de societate, pecetie uman& care ne intereseazA fiind expresia materiala a puterii de vointà, si inteligent& a grupului omenesc. In sfArsit, putem desprinde un nou capitol, pentru a treia posibilitate, de actiune reciprocA, imbinatA, a termenilor, &And nastere unei situatii organice, de vieat& omeneascA implAntat5,

adfine in cadrul sail natural. De astA datA natura nu e distrus& prin activitatea omului si nici omul nu este subjugat de fortele naturii, ei munca lui selectioneazh si prelungeste posibilitAtile naturale, impu-

nAnd naturii un anumit gen de desvoltare dupà nevoile

lui. De

pildA agricultura, silvicultura etc., in care natura insAsi este cultivat& dup& nevoile, hAmicia si inteligenta omeneasca.

De sigur realitatea concret& nu ne desvAlue dinteodat& aceste trei probleme. Faptele nu se insiruesc dup& ordinea logic& a stiintei, chiar dacA stiinta neintemeiatA pe ele este lipsitA de once valoare. De aceea e sarcina analizei stiintif ice sA disting& in faptul concret cele troj aspect° ale problemei, in mAsura ingAduitA de realitate, si sA-si 9:1

www.dacoromanica.ro

formeze Cu vremea o schema de interpretare tiintifica a raporturilor

dintro societate ci natura. In celo ce urmeaza vom vedea mai amanuntit problemele ridicate de aceastä, clasificare. 1. Incepem ca determinärile cosmice ale vietii sociale. Pentru o mai wara manuire, le vom imparti in mai multe grupo. Primul fapt care izbe0o atentia celui pornit sa intreprinda eercet'ári din punctul de vedere care ne preocupa, este stransa lega-

tura dintre wzarile omene0i qi mediul geografic. Dela un timp incoace problema este foarte desbätuta §i formeaza un capitol privilegiat al antropogeografiei. Ea este deopotrivä, qi o problemä, sociologica. Dacä urmarim de pildä,' satele in asezarea lor generala, gasim mai in-

totdeauna eh' au fost determinate de apropierea apei, satele se apaza pe rauri ; de bataia vanturilor, se apaza in directie potrivnica, pentru ca sa,

nu-0 faca din ulite coridoare de vant; de natura solului etc. Structura, satelor, mai ales a celor primitive, e conditionata in mare parte tot de factorii geografici. Altul e satul de yes, concentrat i ordonat In mijlocul mo0ei, altul satul de munte, neregulat, intins de-a-lungul vailor, impraqtiat pe paraiele afluente, strans ici i colo in atune razlete, cu vieata proprie, aproape independenta de a intregului. Gospodä.riile, constructiile principale i dependintele lor, variaza qi ele dupii acela0 principiu. Piatra i lemnul ca material de constructie, acoperiprile de indrila, sau ita in apropiere de paduri, clädiri de

parnânt framantat sau ars, acoperite cu papur4 sau cu paie, in regiunilo de balta sau de pusta etc. In general faptele acestea sunt in deajuns de cunoscute. Dar aceasta nu prezinta foloase tiintifice prea mari. Studiul sistematic, investigatia qtiintifica, amanuntita i rodnica s'a intreprins destul de rar. Geografia a deschis cea dintai cale qtiinlifica in aceasta privinta. Sociologia trebue s'a' reja problema, aläturi do geografie qi sa aduca o perspectiva mai larga, fard' sa renunte insa la cercetarea amanuntita qi precis& a faptelor. Mai sunt o seam& de probleme care apartin tot discutiei incepuie 0 care pentru sociologie au o insemnatate deosebita, intru cat o privesc de-a-dreptul qi aproape numai pe ea. Natura determina in mare parte ritmul vietii sociale. Sociologii au aratat foarte bine acest lucru in privinta Eschimo0lor. Dar sunt i fapte la indemana oricui. In tarile cu doll& sau mai multe anotimpuri bine distincte, vieata sociala se desf4oara, inteun ritm determinat de, acestea. Sistemul e destul de complicat. Unele clase sociale soap& oricarei determinari, altele le suferä, dar fiecare inteun gen propriu. De pilda, in Romania, in timpul verii vie* sateasca este deosebit de

www.dacoromanica.ro

intensa in ce privevte latura economica. NIA, vi noaptea e intrebuintata

la muncile campului. In schimb iarna e perioada de odihna, de petrecero vi in akelavi timp a muncilor läturalnice vi a unei vieti spirituale

mai desvoltate. lama a contribuit la noi foarte mult ca sa se mentina sistemul de economie casnica impotriva teoriilor economiste care ii prevedeau disparitia sub influenta capitalismului. Vieata oraveneasea tocmai dimpotriva, este economic foarte intensa in timpul iernii, iar vara e in deläsare, in vacant& Scolile se inchid, Parlamentul se inchide, functionani iau concediu, sezonul comercial e mort etc. Intre motivelo psihologice ale adversitätilor dintre clase ar trebui sa se tina seama vi de nepotrivirea aceasta dintre perioadele de mama vi vacant&

Ritmul vietii sociale satevti este insa vi mai amanuntit impus de factorii climaterici. E inteun fel pe timp frumos, intealtfel 1)() cel ploios. In sfärvit, ordinea ireversibila a muncilor agricole dupii crevterea sau descrevterea temperaturii, repetata cu o constanta traditionala In decurs de sute de ani, a dus la formarea unor adevärate calendar() agricole, de echivalenta: timpul indicand munca, munca .indicand timpul.

Monografia sociologicä are de stabilit in amanunte pentru f iecare regiune naturala a tarii, dependenta ritmului social de factorii geografici 0 calendarele agricole traditionale. Influenta factorilor cosmologici se resimte ca o inraurire mai indepartata vi in variatia formelor sociale. Cobbee romanevti de sate

avezate pe aceeavi vale sunt forme stravechi de organizatie social& determinate in mare parte geografic. Tot ava comunele administrative compuse din mai multe catune au la baza o impärtire de natura geografica. Satele de pescan i sau de pästori au altä organizatie decat cele de plugari, dupa necesitatea de reactiune colectiv'ä la mediul pe care il exploateaza.

Productia sociala, industria, este conditionatb, trite° masura oarecaro vi ea de factorii geografici. Existenta de zacaminte miniere, do pamant arabil, cilderile de apa, pavunile intinse etc., indicä omului ocupatia, vi ii determina productia. Oamenii mai inainte de a se fi fixat in granite statornice, au cunoscut perioade insemnate de mobilitato (nomadism, navaliri, migratii), incat, daca s'au statornicit pe un anumit pamant, avem temeiuri FA credem ca au facut-o vi pentruca le-a convenit intr'o larga masura, mediul geografic. Au ramas f Ara silnicie ori s'au luptat pentru pamântul ocupat, pentruca s'au putut adapta, pentruca vi-au putut potrivi aptitudinile de munca mediului 25

www.dacoromanica.ro

inconjurator. Abia tarziu popoarele 1'0 procura materiile prime din departari, de °data cu perfectionarea mijloacelor de transport qi desvoltarea economiei la o treaptA nationala sau mondiala, care a facut cu putintà diviziunea regional& a muncii.

Un rol insemnat au factorii geografici in categoriile de culturi intemeiate direct pe natura, cum e agricultura, viticultura, horticultura etc. Se ctie ce importanta deosebita joaca in productia ag,ricola constitutia chimica a solului, ceea ce a dus la sistemele diferite de ingraqaminte sau primitiv, la sistemul rotatiei asolamentelor. Chiar numai intinderea pura are aici o insemnatate, caci a dus cu creqterea populatiei la o schimbare radicala a culturii pamantului din extensiva In intensiva. SA nu uitam dependenta recoltei de clima qi de precipi-

tatiile atmosferice. 0 seceta mare, o grin'dina, o inundatie pot sa distruga complet semanaturile, impunand producatorilor diferite mijloace de aparare i prevedere. Vieata comerciala nu scapa nici ea de influentele naturale. Se qtie ce importanta au raurile navigabile, ie0rea la mare, vecinaMtn() geopolitice in vieata popoarelor. Hrana, imbracamin.tea etc. aunt alte exemple de fapte care suferA modificari de natura geografica.

Chiar ai in lumea spirituala se resimt inrauririle naturale. Mai ales formele religioase elementare, naturismul de toate gradele, apoi atatea din credintele, superstitiile qi obiceiurile populare ne dau exempla de creatii culturale care cuprind elemente inspirate direct de natura. Cosmosul este obiect nu numai al qtiintei qi filosofiei culte 0 individuale, ci qi a color populare ai colectivo. Ultimele intereseaz& de aproape 9i sociologia.

Dar cu toate ca natura a patruns prin inrauririle ei atat de adanc in mai toate manifestarile vietii sociale, totu0 problema aceasta se gase0e inca in stadiul generalitatilor, iar sociologia adeseori nici nu ia act de ea. E vremea ca col putin cercetatorii de teren sa o inglobeze printre preocuparile lor 0 sa contribue prin studiul unui cat mai mare numar de fapte, la lamurirea ei qtiintifica. 2. Raporturile dintre natura i societate nu se resfrang numai asupra a,cesteia, ci duc la o transformare paralela qi a naturii. Societatile omene0i constituesc agenti geografici foarte puternici care imprim& un tipar omenesc mediului geografic, socializand natura. Dupa aceasta se ai mascara gradul de civilizalie al unei societati. Intru cat principiul insu0 este suficient de lamurit, desprindem numai doua din actiunile sociale asupra naturii: a) Reactiunea fata de spaliu, studiul special al careia il numim 26

www.dacoromanica.ro

sociologia spatiului. Societatile omenesti, ca tot ce e vieata superioara, au, ca o nevoie elementar& de existenta, circulatia si expansiunea. De

aceea intinderea pura, departarea, li se pune din cele dintill timpuri ca o adevarata problema. Prima solutie e cea animala, un simt exercitat al orientarii in spatiu, carari intrebuintate dupa nevoie, cautarea vadurilor la rauri etc. Cu vremea s'a desvoltat insa un intreg mecanism stiintific de deplasare, dela caile simple sau pluta rudimentara, pAna la soselele internationale, citile ferate, navale, aeriene. Astfel sociologic spatiul e echivalat cu timpul in care poate fi parcurs. cu drept cuvant s'a spus cit parnântul devine din ce in ce mai mic., Problema comunicatiei a fost intotdeauna insemnata in vieata econornicti si economia politica n'a nesocotit-o in cercetarile ei, dar chile nu indeplinesc numai functii economice, ele mijlocesc deopotrivI raspandirea civilizatiei si a culturii, inlesnesc influentele si pi-in aceasta procesul de omogenizare si de imitatie social& Istoria sociala si sociologia trebue sa determine, prima concret individual, a doua abstract tipologic, diferitele functiuni indeplinite de drumuri. b) Reactiunea fat& de energiile si bogatiile naturale este o alta problema' care intereseaza de aproape sociologia. Ea insemneaza o manifestare tehnico-economica a societatii, priveste deci si stiintele economice, dar atrage pe temeiul interdependentei functionale a fenomenelor socia/e anumite organizatii politice, ridica probleme juridice, impune un anumit ritm vietii 8 ociale si ii determina morfologia. Complexul acesta devine obiect al sociologiei. Aceasta cu atat mai mult cu cal avem de a face, cum am remarcat, Cu o unitate de masurii a gradului de civilizatie. 0 populatie care nu se pricepe decat sa pasca turmele de vite pe crestele muntilor, dar nu banueste zacamintele miniere din adancuri si nici col putin ce forta reprezinta o cadere de apa, se gase0e vadit peo treapta inferioara a culturii materiale. Pentru a determina locul pe care 11 ocupa o unitate social& pe scara civilizatiei, sociologia trebue sa studieze deci si reactiunile culturalc fata de natura, transformarea si intrebuintarea mediului geografic dupa mintea si nevoile omului. Ne gandim la adaptarea pi-in folosirea sociala a tuturor bogatiilor si energiilor naturale, ca apa, vantul, zacitmintele miniere, vegetatia, fauna etc. In monografiile sociologice satesti sau regionale, dupa ce s'a stabilit in ce masura au inraurit factorii geografici evolutia, structura si functiunile sociale, se vor stabili si transformarile suferite de me-

27 www.dacoromanica.ro

diul geografic prin activitatea omului, adevarate expresii materiale ale puterii culturale a grupului etnic. 3. Ultima grupa de relatii i pentru sociologia satelor, cea mai interesantä, este a interventiilor culturale in mersul naturii, l'usa in sensul ei, obtinand o natura cultivatii sau o cultura intemeiata direct pe punerea in valoare a naturii. De fapt aici avem de a face cu singura, natura cu adevarat socializatä,. Terminologia existenta exprima In deajuns aceasta imbinare: silvicultura, agricultura, pomicultura, viticultura, horticultura, apicultura, sericicultura etc., termeni dubli aratand sinteza tuteo relatie obiectivata a color doi factori. Sociologia are de studiat aici toate aspectele geograf ice explicahile numai prin raportarea la o interventie socialá. Plantatiile, danpurild de cultura vegetalá, podgoriile, gradinile etc. sunt infatisar; naturale geografice, dar natura singura nu le putea orandui in chipul aceita. Ele sunt si sociale. Prin secari de balti, prin canalizäri, prin semänaturi, prin impaduriri i despäduriri, prin canale de irigatie etc., omul schimba peisagiul geografic prin favorizarea anumitor elemento ale naturii in detrimentul altora. De asta data nu mai e vorba de creatii ornenOsti cum sunt podurile, soselele, calle ferate, mijloacele de locomotie etc., ci de selectia factorilor naturali, de raspandirea anumitor plante si animale, de schimbarea conditiilor naturale de traiu ale acestora, ..de o potrivire a naturii dupa inteligenta i vointa omului. Sociologia, daca vrea sa urmareasca activitatea social á in toate

rarrurile ei si sä-i lamureasca toate conditide ei de desfasurare, va trebui sa se ocupe si de formele sociale imbinate organic cu natura. II. Un cuvánt despre metodä. Insemnatatea factorilor geografici in hirrurirea fenomenelor sociale n'a scapat mai niciuneia din stiintele social() de pan'a. acum. Totusi, ca exceptia antropogeografiei, care ur-

maresto un punct de vedere special, nu s'a trecut inca de faza generalitätilor foarte putin docurnentate. De aceea se impune un contact cat mai strans cu realitatea si, pentru a se evita greselile de pana acum, se cere un contact cu unitäti cat mai restra,nse de vieata sociala pentru o cerc,etare cat mai amanuntita si mai completa. Monografia

sociologica se dovedeste calea cea mai rodnica in aceasta privinta. Ea este menita, sä culeagà datele care vor sta intr'o zi la baza stiintei sivor face cu putinta o teorie generala temeinica. Cum procedam irisa in cadrul unei monografii sociologice cand vrem sä, cercetam problemele insirate? Singura metodá de promovare a cunostintelor este observa tia. De aceea ne vom feri de once idee pre-

www.dacoromanica.ro

conceputA, ca si de informatiile necontrolate, primite dela altii si vom cAuta sii observAra si sä verificAra toate datele la fata locului. Dar ne

pot interesa lucrurile din doll& puncte de vedere: raporturile dintre naturA si culturä, cum Bunt ele in fapt si cum se resfrAng in constiinta colectivA. Nu e acelasi lucru. De pild& popoarele primitive cred c&

pot stApAni prin magie mediul cosmic, in realitate se intAmplä ca tocmai ele Bunt cele Mai subjugate fat& de naturA. Sociologia trebue 85, urmAreasch amAndou5, aceste aspecto ale fenomenului, dar trebue sa le

distingil cu multA precizie, studnil unuia contribuind la lAmurirea stiintifich efectivA a Tietii sociale, studiul celuilalt ducAnd numai la cunoasterea descriptivA a unor opinii si credinte sociale. Ni se mai pune in chip firesc problema intinderii cercetarii si a posibilitàtii sociologiei de a intreprinde ea singurA aceastA cercetare. Ca sa aflAm ce anume a avut o influent& asupra vietii sociale sau a

suferit vreo influentä, din partea acesteia, in ce mAsurA si din ce pricini, practic trebue sá cunoastem si fenomenele strAine de realitatea socialA. Ca sA stabilim de pild& mAsura in cara a stiut un grup onoenesc sA so foloseascA, de mediul sAu geografic, nu e deajuns sii ne ocuphm numai de ceca ce a fost efectiv folosit, ci trebue sA, inregistrAm si ceca ce a rimas neintrebuintat. Cu atAt mai mult cu cat

existenta unor elemento naturale neexploatate social ne dA o indicatio despre posibilitAtile de desvoltare in viitor. Dac& vrom ins& sA respectAra aceastA cerintA metodologicA, ajungem repede la concluzia ci sociologia singurA nu poate face fa,tA unei corcotAri cu adevArat

stiintifice. Ea trebue s& recurg& la ajutorul altor stiinte si chiar la cercetAtori de altä, specialitate. Se impune o strAnsii colaborare pentru a dobAndi rezultate serioase. In cercetArile sociologice monograf ice metoda colectivA e cea mai sigur& si mai rodnicA. Sociologia va trebui BA fad, apel la ajutorul geografiei fizice, a climatologiei, a antropogeografiei, a stiintelor naturale si fizico-chi-mice, cum sunt zoologia, botanica, agro-geologia, agro-chimia etc. pentru determinarea tipurilor de sol, a compozitiei apelor, pentru detorminarea faunoi, a fiord,

a formelor do relief etc. Pentru studiul adAncit al agriculturii, silviculturii, horticulturii, pisciculturii etc., care so studiazA si la manifestärile economice, se va face apel de asemenea la oamenii do specialitate. Intru cAt monografia sociologicA tinde sA redea o icoan& cA,t mai

exact& a vietii sociale dintr'un moment dat, nu poate nesocoti niciunul din punctele de vedere stiintif ice existente. Dai ce anume urmArim in studiul cadrului cosmologic? In afarA de cunoasterea desinteresat5 a realitAtii, de explicarea stiintificA a

www.dacoromanica.ro

vietii sociale qi de posibilitatea unor aplicAri pra,ctice, tindem sA

caracterizAm sociologic o unitate socialA din punct de vedere al rapor-

turilor dintre naturA t;ii culturA. Astfel vom putea ajunge odatA la o intemeiere qtiintificA riguroasä, a impArtirii societAtilor In societAti naturale, supuse factorilor cosmici 0 societAti culturale, stApAne pe natura inconjurAtoare gi a unor categorii noi, de sine stAtAtoare sau intermediare, panA azi insuficient studiate. Stabilirea tipului nu este un lucrti fArA insemnAtate, din el decurge intelegerea unor serii intregi de fapte gi chiar a unor realitAti care ni se infAtiraza fragmentar sau despre care nu detinem decfit informatii partiale. Tipologia tine loe de generalizare i constitue un instrument de economie a fortelor intelectuale prin inglobarea in Banal ei a tuturor fenomenolor care se apropie de acela0 tip. Studiul cadrelor ne duce 0 la cunoa0erea posibilitAtilor de desvoltare viitoare a societAtii, cum am arAtat in altA lucrare (Teoria monografiei sociologice). Cadrul cosmic trebue pus In legAturA mai ales cu vieata economicA, pentru care constitue intotdeauna o virtualitate i deci un element de previziune. N'a trebue sA exag,erAm insä, valoarea cadrului cosmic. Aceasta, din douA motive. SocietAtile omenqti sunt realitAti inzestrate cu vointh, din care pricinA impulsul oricArei activitAti le vine dinlAuntru, din ins60 constitutia lor bio-psihich. Cadrele, duph cum a dovedit-o

Profesorul D. Gusti, stint o simplA conditie a vietii sociale. 0 populatie primitivA sau neinzestratA i o populatie civilizatA sau inzestrath, reactioneazA in chipuri cu totul diferite fatA de acela0 media. SA ne gändiro la cele douA Grecii, cea veche qi cea nouA, sau la America dinainte 0 dupA descoperirea ei. Faptele acestea dovedesc cg, puterea de activitate se gAse#e in realitatea socialA, in aptitudinile grupului etnic, nu in mediul inconjurAtor. Fireqte, nu e mai putin adevArat cA mediul face posibilA activitatea, o impiedech sau o favorizeazA, cu un cuvant o conditioneazA. Aceasta insemneazA cA inteo explicatie completh trebue stt tinem seam& nu numai de media, ci qi de structura etnid, i de gradul de desvoltare a societätii respective. Cu alte cuvinte, cadrul cosmic nu constitue singurul factor conditionant al vietii sociale, de aceea studiul lui nu este deajuns pentru lAmurirea completa a vietii sociale. Va trebui intregit prin studiul celorlalte cadre, al celui biologic, istoric 0 psihic, chiar §i clind e vorba de fenomene in aparentA pur geografice. De pildä, arzarea satelor nu este mai niciodata conditionatA numai do factorii geografici, pe längA aceqtia joad, un rol ili factorii istoriei (do pildä, satele domnegti, boiere0i sau mAnAstireqti, arzate

30

www.dacoromanica.ro

ad6seor; dupA interesele stAp*anilor) i i factorii economici (nevoia do exploatare a moOei) etc. Monografia sociologich trebue sA urml-

reasch toate aceste conditionAri. De aceea nu trebue stt se piardA din vedere niciodatA cA, cercetarea raporturilor dintre naturA qii culturA nu esto dec'at una din problemele sociologiei, nu sociologia insA0, ap cum intMnim pozitii in istoria doctrinelor i care astAzi trebuesc dep4itc pentru o cat mai znare potrivire cu realitatea.

Traian Herseni

b. CADRUL GEOGRAFIC AL SATULUI

Ap cero cugetul nostru ca, indatA dupA nume, BA arAtAm locul in care e aqezat satul de care este vorba. Pe harta tArii locul acola esto un punct. Curiozitatea i nevoia noastrA de a cunoa0e nu se vor multumi, insA, cu aflarea, cu determinarea acestui simplu i unie, punct.

Spiritul nostru cere, fiindett simte nevoia, sA peat& privi mai departe, de jur imprejurul acelui punct. Cu alte cuvinte, e nevoie sh privim i IBA descifrAm regiunea in cadrul cAreia satul nostru se aflA.

Spre a vedea ce trebue sd intelegem prin regiune in cadrul unei monografii, e nevoie sti pornim mai de departe.

Un geograf german, din secolul trecut, Carl Ritter, spunea eh phmfintul este un Erziehungshaus, adicA: o caed de educatie (a genului uman, a neamului" omenesc). Aceasta, in sensul ctt fata Omantului neavând peste tot ace1a0 relief, adicA aceea0 infAtipre, neavand peste tot acela0 acoperAmânt vegetal qi animal qi neavând nici In subsol aceea0 structurA qi ace1a0 continut de roce utile omului inseamnA c6, astfel fiind, fata pArnântului va inteun cuvânt ajuta ?i va dirija existenta uman,d spre genuri de vieatcr diferite dela regiune la regiune; inseamnA, cu alte cuvinte, ctt omul dintr'o rogiuno va primi indicatii pentru o anumitA vieatA, gi pentru o altA anumittt vieattt omul din altA regiune.

Din cele de mai sus reiese, irisA, ca

col putin pe unele

aspectul c;;i subsolul fetii pttmantului anumite mid arii sau suprafete aunt mai mult sau mai puf in, relativ omogene. Aceste mici com-

31 www.dacoromanica.ro

partimento in care litosfera se imparte oarecum ca un fagure in camar*, sunt a§a, numitele regiuni naturale. In ele fiind acela0 relief, aceea0 clima qi acela0 regim de ape, ace1a0 acoperamánt vegetal, aceeai lume animala, acelea0 produse de sol i subsol, inseamna ca indicajiile de vieata umana

ca sa ma exprim astfel

vor fi acelea0

(si oarecum unice) pa cadrul fiecareia in parte. Ei bine, dupa nume i dupa indicarea pe hartd a punctului care reprezinta satul ce pornim a cerc,eta, este tocmai aceastd regiune naturald, adica regiunea naturala a satului, de care trebue sa ne ocupara. O regiune naturala prin excelenta, o constitue muntele. 0 alta dealurile; o alta podipl sau podiprile i o alta, in sfar0t, campia. Acestea, insa, sunt regiuni naturale in intelesul larg al cuvantului. Pe masura, Insa, ce studiile geograf ice au descifrat tot mai amanuntit configuratia sau aspectul fetii pamantului, s'a vazut ca regiunile naturale cele mari se divid i ele, la randu-le, in regiuni naturale mai mici. S'a vazut, de pilda, ca madularele sau organele geografice Bunt mult adica regiunile lui naturale ale pamantului dacic mai numeroase decal se credea, de pilda, pe vremea lui Hasdeu i a In incercarile lor de descifrare a vietii trecute rolui Xenopol care nuca sa spunem astfel manesti cu ajutorul geografiei, lucrau mai cu muntele, cu dealurile si cu qesul românesc, ca regiuni geografice naturalo intro Tisa, Nistru qi Dunare. Carpatii aunt suntem Inuit mai departe. Azi insa Azi un complex sau un ansamblu de regiuni naturale. Sunt astfel de reatat cele din interior, cat i celo giuni, mai intai, depresiunile lor de sub stra0na carpatica, de sub un versant sau altul: basinul Pietrosanilor, basinul Tite0iBrezoiu, basinul Dornelor, depresiunea Vrancei, a Maramureplui, basinul Beiuplui etc. Dar i alte basine mult basinete, cum le spun geografii qi geologii cu un termen mai mici cam barbar, sunt considerate ca atari: basinul Campulungului moldmenesc, de pildá, apoi cela al Chioajdelor", al Campulungului muntean, al Arefului. Iar depresiunea subcarpatica a Olteniei ea insasi s'a vazut ca e Mouth dilate° suma de subdepresiuni: a Izvarnei i Celeiului,

a Tismanei, a, Ceaurului, a Novacilor, a Polovragilor, a Hurezului, etc. Analiza, cu cat merge mai in amanunt, cu atilt descopere unitati mai inarunte, alcatuitoare ale color din ce in ce mai mari. Dar, o demai ales din punct de vedere prcsiune sau o regiune naturala este al geografiei umane i valea: nu numai valea Dunarii sau aceea a Oltului, ori a Nistrului, ci i altele, mai marunte: valea Lotrului, de pilda, sau aceea a Motrului. q9.

www.dacoromanica.ro

lar in regiunea dealurilor, ca si in aceea a podisurilor, ca si in aceea a sesurilor, s'a vAzut ca mb,dularele naturale componente sunt acolo numeroase, mult mai numeroase decAt s'ar pArea. Regiunea colinelor dintre Olt si Arges, de exemplu, e o regiune naturalA distinctA:

platforma Cotmeana. Mai la rAsArit, sub munte, urmeazA cuveta" Arefului, apoi un tinut de dealuri, apoi groapa" CAmpulungului, etc. etc.

Dar sesul insusi, sesul TArii Romilnesti, ce! revArsat ca o apA"

dela Calafat la Balta Ialomitei este si el fArAmat, in realitate, inteo sums do mAdulare distincte, naturale pe care usor le va descoperi cine e atent la numirile prin care poporul distingo, din instinct si practick constructia fetii pAmtintului: iatà cAmpia Burdea, iatA GAvanele, iatA Burnasul, iatA V1Asia, apoi Mostistea, iatA cAmpul CAlmAtuiului, al BrAilei, denumirea de BArAgan rAmAnAnd sA designeze numai

podul" (expresia e tot a poporului) din sud de apa Ialomitei. lar cine e atent, acela va descoperi alte regiuni naturale si mai mici, in cadrul color de mai sus. IatA, do pildA, cdmpul Boianului o platformA redusA, dar distinctA, totusi, in judetul Olt in dreptul Rosiorilor-de-Vede.

Fiecare regiune din acestea isi are, cum am vAzut, fizionomia

ei, îi are geologia ei, 10 are duhul propriu si nu e debe greu de inteles cA, astfel fiind, fiecare din ele va oferi omului ei confiecare, cum spuneam, va furniza ditii do vieatA aparte, proprii, omului de pe ea indicatii pentru o anumitA vieatA; fiecare, in sfarsit, putern spune ca isi va avea destinul istoric propriu. In acest inteles, deci, se poate cu multA indreptAtim spune cA pAmAntul este cu adevArat cum spunea Carl Ritter casa de educatie a genului ornenesc: ein Erziehungshaus. Elementul geografic care stA la baza (sau: in corpul) unei monografii sociologice, nu va interesa el in sine qi pentru sine, ci va interesa

(0 va folosi) in mAsura in care el va fi surprins in functia lui de Erziehungshaus, mai bine spus: in functia lui sociald. Dar, aa fiind, inseamna ca nu ne vom pierde timpul cu amAnunte de geografie fizicA, in care ne-am putea pierde fArA niciun folos. Cei care adunA si interpreteazA materialul cadrului cosmic, sA nu uite niciun moimportanta lui in monoment cA oricum s'ar numi acel material grafie va fi in functie de raportarea si interpretarea lui umanA, ca sa spunem astfel. Srt ne intoarcem din nou cu o altA serie de consideratii privitoare la pAmAntul romAnesc,ca un fel de aplicatie a color expuse panA acum.

33

www.dacoromanica.ro

Cine n'a auzit la noi de asa numitele täri"... tärile" acelea, mici si multe, si care, vorba cronicarului, umplu Tara cea mare asa cum sâmburii umplu rodia: Tara Lovistei, a Hategului, a Oltului, a Zarandului, a Almhjului etc. Ei bine, notiunea de tarä" in acest ineste expresia umanci (sau si mai bine: istoricä) a notiunii de teles geografice: aceea de depresiune carpaticei. Väile si depreadineauri siunile carpatice au adápostit candva, dupä, cum se exprimä undeva dl.

Iorga fiecare cate o tarä" proprie, cate o mica organizatie politica do esentä, popularä; tärile" acestea romanesti aunt, dupä a,celasi, Vieata romavechile mi,ci romanii locale ale primeintului românesc neasd era impärtitä, in evul mediu, pe cadre de astfel de täri, care tä,ri

insemnau tot atatea moduri sau expresii ale acestei vieti pe toate Multe depresiuni au si Balcanii, Alpii, Pirineii, dar laturile ei. cele mai multe. Iar Romania, dad luäm in se pare Carpatii au consideratie si podisul transilvan din mijloc

are 40,1 la sutä din su-

prafata ei numai munte, deci tot gala teritoriu cu depresiuni. Spre marginile pamantului romanesc, cu cat coborim spre hotare, relieful si pier, pe inc,etul, si depresiunile. Marginile acestui phmant s'au populat si au trait organizate pe vdi (care vhi, in fond, aunt si ele tot un fel de depresiuni). Spre margini, väile au fost, in adevär, cadrul geografic de populare si de organizare social-politid. Astfel, panä acum un seco], Bäräganul era asa cum ni-1 prezintä, Odobescu in Pseudokineghetieos: o stepä, desart& de lume, populatä aproape numai pe valea Ialomitei si pe valea Dunärii (ceea ce, intro altele, Il Meuse pe Hasdeu sá spunä, cä Bäräganul e... o Sahara' a Daciei). Spre marginile pämantului romanesc vom duta, prin urmare, pe veil ceea ce in munti dutam mai ales in depresiuni: fiinta acelor regiuni naturale, personaliteltile geografice cele mai precis desenate, ale acestui pämant. Dar si pe compartimentele asa numitelor poduri sau ceimpuri, care umpht spatiile dintre väile raurilor: podul Boianului, al Burnasului, al Bäräganului, ViAsia, Mostistea. Toate acestea sunt scade

regiuni naturale. Numirile populare de felul color aici insirate, ne aratä sigur, totdeauna, existenta unor regiuni naturale. Simtul geografic al poporului Lin dä, niciodatä, gres in aceastä privintä. Ori de cate ori vom auzi in largul campului romanesc, o denumire popularà care so refer5,' la o anume supraf ata de teritoriu, sci fim atenti fiindd, e aproape sigur cA ea va designa o regiune natural& distinct märginith in cadrul campului celui mare, unic. Am vazut &ate regiuni 1) Despre Tirile" acestea, vechile romimii locale ale pimiintului si istoriei romfmeati se gisese spuse lucruri care intereseazi in ordinea de idei de aici, in lucrarea noastrii Tera Loviitel (mai ales cap. Ill).

www.dacoromanica.ro

de acestea distinge ¢i boteaza poporul intre Olt ¢i balta Ialomitei. e sigur ca mai sunt. Ei bine, in duhul a,cesta de consideratii trebue sa se scald°, de el trebue FA se patrunda toti muncitorii cadrului cosmic: ge,ologul, geomorfologul (geograful fizic), antropogeograful, geobotanistul, Altfel, oricare din cei de mai sus va dovedi ca nu a geozoologul. inteles pentru ce a fost chemat la aceasta munch de colaborare, mate-

rialul de el adunat ramanänd fara nicio intrebuintare sau cu una prea neinsemnatä, in raport cu gändul celor ce i-au solicitat colain functie de societatea umana, la ea a¢a dar borarea. Totul raportat, in functie de ea valorificat. Altfel, inca ()data, capitolele cos-

melogice vor alcatui o sumei, qi nu o unitate organica prin care sa treacá acela¢i duh sociologic, care sa-i dea armonia ¢i unitatea in valoare ¢i interpretare. Materialul cosmologic pe care sunt chemati anumiti cercetatori OA aduno toi sag interpreteze pentru o monografie de genul color pe lap care le intreprinde Institutul de Stijl* Sociale al Itomaniei, trebuo adunat ¢i asa, mai ales, trebue interpretat: cu gändul mereu viu la omul locului, al satului sau regiunii. Nu putem pa'¢i la studiul unui sat, la intelegerea vietii i fiintei lui ca unitate sociala, far& a studia in prealabil cadrul lui cosmic sau, mai po inteles spus, geografic. Once sat se na¢te ¢i se desvolta inteun astfel de cadru. Acesta Ii conditioneaza in mare masura atilt vieata materiala cat ¢i pe cea spiritual& In niciun caz nu se va putea trece peste influenta mediului geografic. Formele de vieata locala îi au originea in trecutul istoric, dar ¢i in configuratia qi resursele cadrului geografic local, actual. Constitutia, morfologia i produsele solului, iata bazele pe care trebuesc fundat,e neaparat, toate studiile de aceasta natura. Dad, a¢a stau lucrurile, inseamna ca observarea, adunarea ¢i interpretarea cadrului cosmic vor constitui unul din compartimenCum se culege, frisk tele de pret ale unei monog-rafii sociologice.

¢i in ce ordine? Nu e lucru greu, dar nici u¢or nu e Cel dintaiu lucru pe care 11 vom face la cadrul cosmic, va fi gasiree, i definirea regiunii naturale, in al carei cadru eta satul, la a cfirui cercetare purcedem. Daca, de pilda, satul acesta va fi unul din I) Cf. Cadrul cosnuc, in Monografla : Clopoliva, an sal din Halo. in editora Instdutului da *taints Socials al Ronan:el.

35 www.dacoromanica.ro

el va fi situat neaparat inteuna din urmatearele regiuni podipul sudic ; b) Dobrogea propriu natuiale: a) Deliormanul adicá stepa din mijloc; c) Deliormanul nordic (cum Il nume0e zisd adica peneplena din Nord-Vest, tinut de falundeva Th. Burada) nici munti odinioarb dar ro0 i adu0 aproape la infati§area de platoucampie astazi; ti)' delta Dundrii, regiune naturalit prin excelenta; e) Dobrogea

malul sau, mai bine spus, valea Dunarii, dela Tur4mil §i pana la trifurcarea in Delta; i f) litoralul möríi. lata regiunile naturale ale va fi in una din ele. Dobrogei. Once sat Sâ zicem, acum, ca satul va fi unul din Oltenia. Regiunea lui naturala va fi: sau muntele (cum e cazul satului Sohodol din Gorj, nord-vest de Tismana); sau depresiunea subcarpaticd a Olteniei (care, la randu-i, se subimparte jute() suma de subdepresiuni); sau pod4u1

Mehedintului; sau mica depresiune a Turnu-Severinului; sau platforma centrald a colin.elor, sau cdmpul sudic (pe care poporul 11 subimparte inteo sumii de altele mai mici); sau valea Dundrii. Iatg, in (in ate una din ele) va fi situat mare, regiunile naturale in care once sat oltenesc. Si a4a, Cu Muntenia, Cu Moldova, Cu tara" cea de dincolo, transalpina.

Pamantul nostru, deci, e impartit pe regiuni naturale, mai ales pe depresiuni pi veii, al caror reflex istoric am vazut ca, stint vechile

tari"

fostele noastre mici romdnii locale. Ca realitate geografica, un sat nu poate fi inteles i definit daca sa-1 Exam in acest cadru nu no vom uita mai departe, in jur sa-1 intelegem in el. Ca 0, intelegem satul, trebue sa intelegem mai întûi cadrul din care el i0 trage, ca sá spunem astfel, fiinta. Si dupd ce voni observa §i intelege acest cadru, ale carei legi cosmice de vieata sunt aproapo acelea0 pentru toate satele lui, deci i pentru al nostru, vom taia" 1;;i vom izola din acest tot, 0 vom intelege foarte upr fiinta geografica intreaga a acestuia din urma. Fiinta geografica a satului nostru vom intelege-o, ap dar, prin mediul lui cosmic, care este regiunea naturala in care el zace. Trebuo sa se trateze aici morfologia terenului, apele, drumurile. In genere, e de dorit sa prezentam personalitatea regiunilor naturale, in masura in caro lucrul e posibil, sub teats aspe,ctele: geomorfologic (chiar geologic, putin), hidrografic, climatic, geobotanic, geozoologic etc.

In al doilea rand, va trebui sa precizam awzarea satului: sa vedem, adica, aceasta avezare de aproape:

.La ce altitudine zace? Intro ce curbe de nivel Il prinde harta? E a§ezat pe malul unui rau? Pe care mal anume? E, dimpo36

www.dacoromanica.ro

trivk avezat sub mal? (aunt vi de acestea). E in largul unei lunci? E pe o coasta,tepiva" de teren? (cum e Clopotiva). E pe o terasa (fluviamarina)? Pe un promontoriu (fluviatil sau marin)? E in larga! tilit campului? E pe spinare de deal? (ca pe alocuri in Podivul Mehedin-

tului). E pe o fa;c1 de munte? (ca in Muntii Apuseni, ca in Muntii Sebevului). E pe un dos de munte? E in gura unui defileu? E pe un argestru (con de dejectie)? E la drum sau nu? E la o rascruce? E, dimpotrivk departo de drum?

toate acestea trebuese desvoltate, bine inteles; privite vi intelese de aproape, in amanunt. i totdeauna, Cu raspuns la intrebarea De ce? De ce este ava? Duph avezarea aceasta geografick credem ca ar trebui spus ceva vi despre o alta avezare: cea istorica. Omul nu traievte suspendat in vazduh, ci legat de o anume 'mat& de pamant, hranindu-vi fiinta din anume traditii vi amintiri. Cu cat are convtiinta mai vie vi mai bogata cu atat se simte el mai legat de acelea. i fiecare ne simtim legati ca mai intat vi mai puternic de orizontul natal, al unei patrii mici, locale. Daca regiunea naturala a satului ce stus'o numim ava atunci, dupa prezentarea diem va fi, sa zicem, Tara Hategului dintaiu sala al neamului ei geografica, vom face vi una istorica: romanese dincolo de earpati", a spus Ovid Densuvianu. Nu poti sap, nicairi, in largul ei, fara sa dai de vechi vi glorioase urme istorice: un drum roman, o cetate, o avezare veche, o arma, un depozit de moseria vicarul Hategului stefan Moldovan, nede, un mormant etc. acum 80 de ani... iar Barrès tocmai aceasta spune ca, e, intre altele, paLucrurile acestea, de sigur, se vor tria: un mare gi sacru cimitir! trata vi la cadrul istoric, dar ceva despre ele trebue spus vi la aKzarea satului. In al trellea rand va fi vorba despre forma vi structura satului I). invirat pe malul unui rau? E unul lung, E un sat (ea forma) lung in cruce? in§irat pe o culme de deal sau de munte? E unul lung format adicii din patru brate, care dau unele in altele in unghiu drept? (cum sunt multe din unja de sate ce stau sub stravino muntilor din nordul Olteniei). E un sat triunghiular (un triunghiu plin, care umple un con de dejectie de aceeavi forma? E un sat de forma neregulata, mai mult sau mai putin rotund, ingramadit pe mal de apa, sub coast& de munte, (cum e, de pilda, vestitul Toplet de pe 1) Cf. Ion Conea : Goograbo satulal romanesc (in rev. Somologie Romineasell, Nr. 2-3, din Februarie-

Martm 1937) et adermindri tookke in aware,. salulul Mums (in Arhiva pentru tunta al Reforma Somali anul X, Nr. 1-4, 1932).

W7

www.dacoromanica.ro

Cerna?) e un sat g'eometric? (ca cele de recentä. colonizare straina in Ardeal sau ca cele recente romanesti, unele, din largul Baraganului). Cu gospodariile de munte Este (ca structura) un sat risipit

semänate larg pe fata," sau pe coasta, in genere, fiecare gospodärie alcatuit zacand pe sfoara de mosie proprie? E un sat rdsfirat din samburi sau nuclee de gospodarii situate la mici distante intro ele

asa numitele cranguri" in Apuseni si pe alocuri in Hateg, sau stuluri" (o vorbä auzitä in Oltenia)? E un sat cu tendinte spre adunare? (in care, adica, intre cranguri sau catune, au inceput a aparea gospodärii intermediare, semn al unei apropiate cimentari in unitate). E sau ingrämädit sau, si mai mult: compact? un sat deja adunat (cum compact, de pilda, e numitul Toplet sau Rafnovul). Sunt si sate caro candva au fost adunate si dupci aceea s'au risipit (deci: o evolutie inversa). Vom cerceta si vom descifra toate acestea. $1 ne vom

pune intotdeauna intrebarea: de ce? $i in legatura cu acest de ce, vrem sa atragem atentia asupra unui lucru de o deosebita importanta: cercetatorii cu educatie si pregätire geograficä sunt inclinati de obiceiu sa-si explice totdeauna forma si structura unui sat numai prin geografie: e config,uratia terenului de vink e solul, e clima, e vegetatia, cand nici nu te astepti. Saetc. De multe ori, insa, e omul de vinä tele de sub strasina muntilor Olteniei, pe care geografii si le explica, ca structura, prin teren si clima, sunt de fapt asa.cum sunt.: adunate si

acivate sub munte, fiindca... asa au vrut Austriacii (1718-1739) si mai ales Kisseleff, caro, ca sä °AM pe oameni mai la indemana pentru

incasarea darilor... a scos casale la linie", or'anduind sate lungi, la drum, si 'adunate

ca structurä.

Sa nu cautam, deci, numai expli-

catia geografica, ci sä fim atenti si la cauzele de ordin social sau istoric, atilt de neglijate, adicä nebänuite, pang azi. $i ultima intrebare la care trebue sA raspundem, este ae,eea a ra-

porturilor dintre om si mediu, acea nobilä lupta care ea a näscut lucum spune Hendrik van Loon. Raporturile sau mea moderna" lupia aceasta formeazä obiectul mai ales al geografiei umane, care Uinta peisagiului umanizat. Acest peisagiu, pe care Germanii Il numesc: Kulturlandschaft, e dintre elementele care geografie se defineste:

trebue sa stea in Mima unei monografii. El exprima rezultatul luptei dintre om (considerat ca societate) si naturd . Este, deci, un rezultat prin exce-

le* social. Peisagiul a,cesta, insä, nu e de azi si nici numai de azi si de eri, ci, adesea, Vine, ca sa spunem astfel de foarte departe, din trecut. Studiul peisagiului wm,anizat, in masura in care umanizarea lui dateaza din vremuri trecute, e obiectul geografiei istorice, pe care

38

www.dacoromanica.ro

Henri Berr qi Lucien Febvre au definit-o ca fiind: o geografie umand retrospective", deci: tot o geografie umanä, numai ea a trecutuluil).

In aceasta ordine de idei sá amintim cuvintele lui Vidal de la Btache care spunea ca geografia umana se ocupá cu studiul urmelor maleriale de once fel, pe care le lasa pe pamant activitatea omului. Acesto urme sunt: locuinple, drumurile, culturile de plante noi, despciexploatárile miniere etc. Toate ac,estea trebuesc avute in vedere, descrise qi explicate, inf'atiqate explicativ inteo prezentare de ansamblu a peisagiului umanizat caro formeaza spatiul vital propriu zis al satului pe care Il cercetäm. Vom studia drumurile care

leaga, satul de restul regiunii lui naturale, cele care plead, din el sau vin in el legand departarile", dar mai ales pe acelea care leaga satul de spatiul lui vital: de campul sau holdele lui, de padurile Juii de muntii lui, care duc la sälaqele i colibele lui; la fan*, la game, etc. Vom descifra cat teren qi in ce chip a fost pus in valoare de catre om, scos &lid, din starea de peisagiu geografic natural; unde cat'a padure a runcuit" sau livezit", facand curaturi; ce plante noi a introdus in spatiul lui vital; cu cat, in munte de exemplu, a urcat omul mai sus limita antropogeograficd (ca in Muntii ClNanilor Sohodolului din N. V. Olteniei, de pilda, unde cultura cartofilor a graului a suit de cateva zeci de ani incoace pana la altitudinea de 1300 metri!); ce plante vechi, autohtone, au fost inlocuite cu altele noi, caro dau un randament" mai mare qi mai de pret ca acelea; ce mine s'au exploatat candva (daca?) sau se exploateaza astázi; intru cat, prin acestea, a fost modificat peisagiul geografic primitiv etc. etc.

Sa incheiem consideratiile, acestea, atragand atentia asupra unui fapt de o deosebitä importanta: studiul peisagiului umanizat, intelegerea acestui peisagiu in devenirea lui ab origine panci la infcitifarea de azi, nu poate fi dus la bun sfarqit Mfg o prealabilct citlegere fi interpretare a intregei toponimii naturale" din intreg spatiul vital al satului respectiv. Toponimia este una din principalele chei (de multe ori cea dintai) in descifrarea procesului Naturei-Culturd a vremii trecute.

Un capitol important al cadrului cosmic, de0 oarecum desprins de cele infat4ate pana acum, este i acela despre niersul vremii" in localitate Am spus mersul vremii", cum apune poporul satelor, nu 1) VeZi Ion Cauca: Palo geografiu umand la o mood COnekjf 10 a geografte1 isforic. (in Buletinul de geografie, tom. XVII).

39

www.dacoromanica.ro

china

ca la carte. Capitolul despre vreme poate fi fäcut i dupa

date culese din institute qi statii meteorologice, dar acestea privesc regiuni rnult mai intinse qi deci de mai mica importanta pentru monografia unui sat. De aceea acest capitol iqi capata, indreptatirea i semnificatia qi valoarea, mai ales in mäsura in care e scris din cele ce a

notat experienta omului local. Un capitol de climä, astfel alcatuit, va avea o valoare practica deosebita, datele lui conditionând calendarul muncii din acel sat. 4a dar izvoarele, ca sä spunem aqa, de inform atie pentru acest capitol vor fi oamenii satului. Curn vom alcatui capitolul? Din raspunsurile la intrebärile urmatoare: and incepe prindivara? De dud si pani cand? Ce

vara? toamna? iarna? Cat tine fiecare din ele? stie omul locului despre solstitii? Ce despre

echinoxii? Ce pädri (venind sau plecand) vestesc inceputul sau sfarsitul unora din anotimpuri? Ce plante vestesc aceleasi fenomene? Cat tine, vara, caldura maxima? cat, iarna, gerul napraznic? Ce fenomene, meteorologice san vegetale, vestesc toamna lunga? Cum se anunta o iarna grea? Ce vanturi se cunose in localitate? Dincotro bate fiecare si cum Ii spune? De dud si panä cand bate? Ce aduce fiecare din ele, sau ce vesteste (pentru tarziu)? Care vant omoara zapada"? Care scoate frunza" primavara? (Dacä e, bine inteles, un astfel de vânt). Care doboad frunza, toamna? Care din ele e uscat"? Care aduce ploaia? Care e cel mai bun? Care cel mai rau? Care vanturi se bat"? si &and? i ce inseamnä, aceasta bataie? Ce aduce victoria unuia sau a celuilalt?

and cad ploile cele mai multe? Ce vant le aduce? Ce tipuri de non i

cu-

noaste omul locului? Ce name da fiecarui? Cum se anuntä. ploaia? Cum vine? Cum cade? (Cat de multe obseivatii sau notatii de acestea i cat de multa terminologie in legatura cu fenomenele la care se refera).

and a fost cea mai mare seceta in sat, de dud in oamenii minte? and cel mai mare frig? Ce rezultate rele economice a adus? Se ingroapa vita iarna? Creste, spontan, liliacul? Dar castanul dulce? Migdalul? Scumpia? etc. etc. Timpul, in genere, e bun san e du? Ce spune, in [weasel privinta, inteun cuvkat, omul locului? Asa am alcituit noi in monografia Clopotivei, capitolul despre mersul vremii in acel sat; intreband-o, despre toate acestea, pe batrana Simziana Simonesc, si raspunziindu-ne ea la toate. Para o aud: and dùdue in cer la muntii ai mari, sa gal ca pima" san: Alteorea, incep sà ujue paiusele; ujue ask ca un cantec, da crezi cá zice din frunzi' mergi pà cate o mejdina asa. si asculti cum canta firele de iarba: Sa 1tii, domnisorule, cä si atuncea

Ion Conea

40

www.dacoromanica.ro

B. PLAN GENERAL PENTRU CERCETAREA CADRULUI COSMIC I. REGIUN2A

Regiunea naturalei unde se OM afezat satul nostru: Numele regiunii. Hotarele i intinderea ei. Vecinatatile. Longitudine qi latitudine.

Inhltimea cea mai mare tti cea mai mica. Descrierea muntilor, dealurilor, podi§urilor, vgtilor, campiilor 0 apelor. (Hartgt).

Clima regiunii (vezi mai jos cele scrise despre clima la capitolul II., Cu privire la sat: ace1a0 lucru vom studia, se intelege, mai sumar 0 pentru regiunea intreaga). La fel vom cerceta flora t;ii fauna regiunii. Asezeirile omenesti din regiune: CAte sate sunt in regiune i undo sunt arzate? Care sunt tipurile mai insemnate, dupa forma i structura lor? Dar tipurile de locuinta? Se pot stabili anumite §iruri sau grupo do sate care sil, se asediene intre ele datorita conditiilor

geografice comune? Satul nostru face i el parto din vreun grup sau constitue fata de regiune o exceptie? Caro aunt centrele administrative, religioase, economice ale regiunii? Targurile sau orarle cele mai insemnate? Ce chi de comunicatie 0 ce legaturi exista intre arzhrile omene0i din regiune? Ce influent& au oselele nationale qi chile ferate asupra vietii

omeneti din regiune? Cum s'au transformat satele arzate de-alungul acestora qi prin ce se deosebesc de celelalte? Cum era inainte vreme regitmea qi cum este acum?

Un scurt istoric al regiunii, cu staruinte mai ales asupra arza,rilor omene0i i a activitatilor transformatoare de mediu, impaduriri, canalizari, drumuri, patrunderea industriilor de ora, intensificarea comertului q.i schimbhrile ivite in civilizatia taraneasca (imbracaminte, locuinta, unelte, deprinderi de traiu 0 de munch etc.).

O descriere scurtit a intregii vieti regionale, cu staruinte speciale asupra genurilor principale de vieatit, ca pastoritul, plugaritul, pescuitul, albingtritul, phduritul, lemnaritul, zidaritul, olgtritul, cad.--

41.

www.dacoromanica.ro

situl etc. pe care mediul fizic si economic le favurizeazA si le diferentiazA.

Impdrfrea administrativd si pe trupuri de mosie a regiunii: Hotarek) administrative ale satelor din regiune si trupurile de mosie (arAturA, fAnat, islaz, livezi, pAdure) folosite de fiecare sat. (HartA). Locul unde se afld asezat in regiune, satul nostru, cu trupul lui de mosie: La margine, la mijloc; la ce distant6 fatA de centrele regionale, fatA de arterele principal° de comunicatie (sosea, cale ferata, rAu navigabil) etc.

II. SATUL (descUere geografici)

A. Hotarul. Descrierea amdnuntitd a hotarului administrativ al satului nostru si a trupului sAu de mosie. SuprafaVA, hotare si vecinAt4i. Cum era inainte si cum este acum? (HArti). Descrierea geograficA a hotarului: curbele de nivel intre care se gAsosto pe hartA, inAltimea cea mai mare si cea mai mica. Pcimeintul: Munti, dealuri, podisuri, sesuri, vai; descrise Cu numelo lor. Asezarea lor, inAltimea, intinderea. (HArti). Ape: NumArul, numele, lAtimea, lungimea, adAncimea, panta pe km., diferenta totall de nivel in cursul strAbaterii trupului de mosie,

iuteala, debitul, variatiile de anotimp ale debitului, terasele apelor, locurik: supuse inundatiilor.

Izvoare mineral° si obisnuite. Compozitia apei lor. Se vor culege cu grijA numirile locale. Subsolul: Structura geologicA a pAmAntului. Calitatea agricolA a pAmAntului, alcAtuirea straturilor si fertilitatea (hArti geologice, tabele de analize ale pAmAntului; sectiuni in pAmAnt; colectii mineralogice).

Cariere de piatrA, var, zAcAminte miniere in hotarul satului.

Flora si fauna: Felurile fiintelor vii, plante si animale, caro 42 www.dacoromanica.ro

traies3 pe hotarul comunei (fotografii de exempiare tipice, ierbar, insectar). De stáruit in chip deosebit asupra florei 9i faunei de interes economic (plante comestibile, pe9ti, vanat), asupra plantelor decorativo (din gradinite, glastre), asupra plantelor medicinal° qi se vor culege credintele 9i practicele populare in legatura cu ele (etnobotanica 9i etnozoologia) ca fiind pentru monografia sociologica mult mai insemnate decat cercetarile de stricta specialitate. 6. Clima: Cum merg anotimpurile? Caldura cea mai mare 9i frigul

cel mai tare, pentru fiecare anotimp in parte 9i pe anul intreg. Cantitatea de ploaie cazuta anual 9i pe anotimp. Grindina, ingheturile, zapezile 9i furtunile. Inundatiile 9i revarsarile. Secetele din comuna, (diagrame climaterice).

So vor inregistra qi urmarile acestora asupra vietii sate9ti (loameto, boli, nenorociri).

Mersul vremii (anotimpurile, ploile, vanturile, semnele prevestitoare de vreme etc.), a9a cuna il cunosc localnicii (vezi I. Conea). Calendarul agricol: timpul fiecarei munci periodice din sat (aratul, grapatul, semanatul, pusul, prA9itul, cositul, seceratul, culesul, etc.) in functie de mersul vremii.

B. V atra satului Locul de avezare al caselor, adicci' satul propriu zis: Cum e a9ezat satul: pe apa; la marginea apelor; la drum; la rascrucea drumurilor; pe munte; pe un con de dejectie; pe coasta; pe muche de deal; ferit do vanturi sau in bataia lor; in zona de contact 'filtre dota tegiuni (deal qi ves, munte 9i deal etc.). Do ce este a9ezat satul acolo? Din pricini geograf ice? Pentru uprinta locurilor? Sau pentru nevoi de aparare de du9mani, nevoi gospodare9ti 9i altele?

A fost a9ezat candva satul in alta parte 9i s'a mutat? Din ce pricina? inundatii, surpari de pamant, navaliri, porunci ale stapanirii?

Care este infc4ifarea satului: a) Ca forma: un sat lung, in cruce, triunghiular etc. b) Ca structura: risipit, rasfirat, adunat, compact etc. Un sat facut din mai multe palcuri de case. (Planul satului). Lungime, latime, altitudine, suprafata. 43

www.dacoromanica.ro

3.

Elementele structurale ale satului: a) Enumerarea si des-

crierea generala a elementelor componente: gospodArii (locuinte si de-

pendinte), edificii publice, grAdini, locuri virane, cimitire, artere de circulatie (drumuri, ulite, poteci), infundaturi, poduri (podete, punti),

ape (alud, lacar, fantAni, canale, santuri de scurgere), piete, rascruel, locuri de tArg si adunare etc. b) Structurarea acestor elemento In subimpartiri ale satului: vecinatati, ulite, hudite, crfinguri, pAlcuri de caso, cartiere (suseni, joseni; mijlocul satului, laturile si capetele lui etc.. III CUM FOLDSESC OAMENII DIN SAT FAMANTUL LOR

A. Cu m ifi foloseac hotarul intreg. S5, se arate pe harta trupului de mosie cum sunt asezate staphnirile oamenilor. Ce pamAnt este clAcAsesc si ce pamAnt mosnenesc; cumparaturile vechi si noi; improprietAriri prin lege, vechi sau noi; pitmAnt st5,pAnit in derAlmasie, obstie, composesorat, sau folosit individual; pamAnt arendat sau luat in dijma dela alte comune (hArti si schite). Descrierea tarlalelor, c5,1cAturilor, hotarelor din sus si din jos, funiilor, durelelor, delnitelor, mosilor, batrAnilor, sau alte ase-

meni impartiri mai mici ale trupului de mosie. (H5,rti si schite). Cum a fost pe vremuri si cum este acum. Cum este folosit pAmAntul in activitatea economica? In agricultura? Cfit, unde si ce se seamAnA? Tarini, ogoare, islazuri, pAduri, goluri de munte. SA se noteze si p5,mAnturile neintrebuintate (mlastini,, roghini etc.). Intinderea hotarului si folosirea lui pentru p5,storit, f5,nat, padurit, podgorit duc ele la locuint,e si acareturi temporale sau statornico in afara de vatra satului? Cum sunt de pilca: s5,1asele, colibele, stánile, ocoalele, grajdurile, cramele etc. NumArul, descriorea si intrebuintarea lor (de cine, la ce, c5,t timp).

B. C u m isi folosesc vatra satului? 1. Cldclirile: a) Numarul caselor si felul cum sunt ele asezate unele fata de altele; fata de strazi si uliti; fatA de soare (rasara si apus); fata de vAnturi. Distanta intre ele. b) Se vor descrie amanuntit:

i4 www.dacoromanica.ro

tipurilo de case (acoperis, pereti, incaperi, tavan, podea, ferestre, usi, prispä, ceardac, temelii etc.), dependintele (grajduri, suri, pivnite, latrine, platforme de gunoiu, cotete, cuptoare, sobe), ingrädirile (poartá, portitrt, pälan, zaplaz, grilaj, gard), ogräzile, grádinile, grädinitele etc. .c) Se va aräta pentru fiecare: materialul, tehnica de constructie, dimensiunile, reparatiile si intretinerea. d) Se vor culege pe cat cu putinta date statistice complete (prin num'ä,rätoare si mäsurare in fiecare gospod'Arie). e) Se va arata raportul dintre spatiile libere si clädiri; dintre vegetatie si iocuinte etc. din vatra satului. (Vezi si planul special pentru studiul locuintsi).

2. Urme din vechea organizatie seiteascd: Este vatra satului impärtith pe curele, delnite, mosi, neamuri, vecinätäti? Este vreo potrivire filtre mesto imphrtiri ale vetrei cu impártirile hotarului? Sunt anurnite Mune sau palcuri de case locuite de oameni de anume obarsie? Neamuri anumite, sau boieri si cläcasi, mosneni si räzesi, oameni veniti de curand, tigani, minoritari etc. (harta si numgrätoare a oamenilor de anume obarsie, locuind anume locuri).

C. CUM ¡fi folosesc drumurile fi apele navigabile., Cate drumuri sunt si ce fel de drumuri sunt: in sat, din sat, spre locurile de arAtura, drumuri ale oilor, poteci, sosele comunale, vicinale, judetene, nationale.

Din ce material sunt f Acute? Cum si cine le intretine? Sunt bine sau rail asezate fatä, de trebuintele satului? Räscrucile. Cate sunt si la ce folosesc? Poduri si podete. Cate si unde sunt asezate? Din ce si cum sunt construite? Cine le in.tretine?

Cum se face transportul pe aceste drumuri? Cal timp le tretue oamenilor ca sä ajunga pe aceste drumuri la locurile lor de agriculturá

sau la centrele regionale? Vom socoti timpul in ore, pentru fiecare mijloc de transport intrebuintat in comunfi. Acelasi lucru il vom studia pentru apele navigabile, folosite de säteni.

Mijloacele de locomotie (Cu piciorul, carut A, car, teleagh, tulio, plutit, barca etc.). Numärul si descrierea lor. Animalele de transport (boj,

cai, mägari), cu harnasamentul respectiv (ham, sea, samar, jug etc.). Pentru oameni: traistä, sac, desagi etc. Numele locale pentru fiecare din cele insirate (ale lor si ale pärtilor componente). 45

www.dacoromanica.ro

In ce másurA ¿u pAtruns mijloacele tehnice de transport (bicidote, motociclete, camionete, autobuze, automobile). Functiile sociale indeplinite de drumuri. La ce sunt intrebuintate

drumurile? Pentru exploatarea moqiei, pentru pAdure, pentru desfacerea mArfurilor, pentru nevoile culturale, sanitare, administrative, legAturi de familie qi prietenie cu satele invecinate etc. Frecventa circulatiei. In ce perioade ale anului qi in ce zile din zAptAmAng se circula pe drumuri mai mult. SA se faca numArAtoarea

circulatiei cel putin o sAptAmAnA incheiatA: cine iese din sat, cine intrA, ora, cu ce mijloace, ce duce, unde se duce sau de unde vine, de ce? (Vezi qi planul special pentru studiul circulatiei).

D. Cum folosesc sätenii apa. Apa do bhut: dile fAntAni qi fántAnite sunt in sat qi pe cAmp? Clasificarea lor: fAntAni construite (adáncime, constructia, cu cumpana, cu roatA, cu pompa, colo,cii de lemn, de beton etc.), fAntAnite la suprafatA. Cum sunt ingrijite? Cum folosesc apa ca energie motricA? La mori, ferestraie, piue, dArste, lucrArile pentru captarea apei (ridicAri de terenuri, canaluri, iazuri, scocuri). Cum o folosesc in agricultura qi in industria casnicA: irigatii, gropi do topit etc. IV. CE AU FICUT OAMENII PENTRU IMBTJNITATIREA HOTARULUI g A VETREI LOR DE SAT S/ CE SE MAI POATE FACE?

Impaduriri, plantAri de pomi, canalizAri de rAuri. SecAri de mla¢tini. S. Exploatarea mai rationall a pamAntului ¢i a zAcAmintelor. 4. Muncä edilitarA in vatr5, (alinieri, plantatii, grAdini, infrumusetAri, monumento, pavAri, trotuare, canalizare, luminatul ulitelor, electrificare). V. CARACTERIZAREA SOCIOLOGIC/ A SATULUI DIN PUNCT DE TEDERE AL RAPORTURILOR DINTRE NATURA g CULTURA

1. In ce m5,surA este adaptat satul la cadrul sAu geografic? In ce mAsurA ¢tie sA se apere de neajunsurile acestuia? In ce mAsur5, ¢tie

sa se foloseasci de elementele geografice naturale? 46 www.dacoromanica.ro

In ce masura si-a adaptat satul in chip activ cadrul san geografic? In ce masura, l-a transformat dupa nevoile vietii omenesti kil poarta pecetia umana (peisagiul umanizat sau socializat) ca o expresie a gradului de inteligenta, indemanare si a puterii de voinfa a grupului? Gradul si felul civilizatiei si culturii satesti, in raport cu natura (civilizafie primitiva, rutinara, evoluata, novatorie; cultlira organica sau =canica; unitate social& naturala sau culturala etc.). Tendintele si posibilitatile de desvoltare ale satului pe temeiul cadrului sh'u cosmic (natural si socializat). Traian Herseni f i H. H. Stahl

C. PLANURI SPEGIALE a. PLAN PENTRU CERCETAREA TIPURILOR DE ADAPOSTURI INTRODUCERE

Adaposturile unei unitati social° (sat, oras etc.) nu se aseamana pana la identitate unele cu altele. Numerosi fa,ctori, atat de ordin general (cosmic, biologic, istoric), cat si particular (gust, situatie materiala etc.) determina deosebirea dintre ele, uneori nu numai in linii mari, ci pana in cele mai mici amanuntimi. Unii din acesti factori si coi mai importanti imprima, insa,

loeuintelor trasaturi mai mult sau mai putin comune in ce priveste unele caractere evidente (forma, dimensiuni, pozifie si altele), care for-

meaza tot atatea puncte de vedere in studiul lor. Se ajunge astfel la crearea tipurilor de adaposturi. Intr'un sat se poate vorbi, deci, de case tipice, care apar ca un fel de manifestare a specificulvi civilizatiei locuitorilor unei unitati etnice si altele netipice, de cele mai multe ori reduse ca numar si datorito unor cauze pur personale sau a unor alabe influente de aiurea. Cunostintele asupra locuintei nu trebue sa apara in mintea celui ce vrea sa-si dea seama de treapta de civilizatie a locuitorilor satului sau regiunil respective, ori de vreo problema, in legatura ca casa, ea un material haotic si lipsit de importanta. Studiul trebue facut dupa, anumito norme si in cadrul fiecareia din acestea dupil particularitatile co le prezinta adaposturile. Apoi, cunoasterea aprofundata a tipurilor de atlaposturi nu se poate

47

www.dacoromanica.ro

face in urma unor observatii fugitive. Acestea pot avea drept urmare cel mult un studiu pur informativ i adesea superficial. 0 cercetare amAnuntit& dup& cAt mai multe puncte de vedere (natural, insistAnd asupra acelora care formeaz& caracteristicile locuintelor dintr'o unitate social oarecare) cAt mai precis& (Cu ajutorul statisticei), pune anumite probleme de un interes deosebit, care pot duce la concluzii noi de o important& uneori capitalA. Studiul locuintei constA in a gAsi

cercetAnd dupA un plan dina-

intro stabilit tipurile de adAposturi. Prin adAposturi nu se intelege numai adApostul omului (casa propriu zisA), ci si a animalelor sale (grajdul, cotetul), precum si a imeltelor sale de muncA (sum, sopronul s. a.). Desigur cá elementul principal din acest intreg complex, este locuinta omului. Grija ce o are ca aceasta sA fie cAt mai conformA cu trebuintele sale, care in linii mari se aseamAnA cu ale celorlalti locuitori, precurn si cu stadiul de civilizatie al ?Au si al intregii unitAti din care face parte, ne face IA afir-

mAm cA se poate vorbi mai usor de un tip de casA decat de un tip de grajd sau cotet, de exemplu, acestora omul dAndu-le adesea o important& secundará (exceptiile sunt, totusi, numeroase). Deseori unui tip de casa îi corespunde unul de curte, de surA s. a. m. d. Acest fapt apare ca natural, explicatiile bazAndu-se pe fapte. METODA DE STUDIU

In general, executarea lucreirii despre locuintei, comportei trei faze:

TregAtirea intelectual& (kbirou);

culegerea materialului la teren; executarea propriu zis& a lucarii. a) Nu se porneste niciodatA pe teren la studiul locuintei (de altfel ca la once alte cercetAri stiintifice) f ArA o prealabil& consultare a bibliografiei problemei. Aceasta- constitue ceea ce se numeste pregAtirea intelectualA, a viitoarei lucrAri. In afar& de cunoasterea concluziilor color co au scris despre problema ce intereseazA, ceea ce adesea constitue un fel de introducere in studiul propus, cetirea acestor serien i ajutA intrucAtva la stabilirea unui plan al lucrArii; de asemenea inspirA unele idei asupra felului cum se

48

www.dacoromanica.ro

va pune in aplicare la teren acest plan de lucru alcatuit in birou. Se are in vedere pregatirea materiall a cercetarii la teren prin inarmarea Cu: harta regiunii sau planul satului, aparat fotografic, lupa, carnet, creion etc.

b) Aplicarea planului de lucru la teren este formata din: Observatiuni personale §i interogari, care duc la o cAt mai completri cunoa§tere a celor ce urmarim §i Completarea formularului statistic cam face ca studiul sa fie cilt mai precis (vezi Formularul la Anexe). Datele pentru formularui statistic trebue culese cat mai con§tiin-

cios §i mai exact 0. Uneori, numai o cifra sau douà gre§ite fac intreaga statisticii daca nu inutilizabila, in once caz, neprecisa. Observatiunile personale constituesc partea principala a cutegerii materialului, chiar cfind statistica se intrebuinteaza in mare masura. Interogarea completeaza aceste observatiuni, atunci cand ea nu furnizeaza date pe care altfel nu le-am putea avea (ex. varsta casei). In once caz aceste observatii nu trebuesc luate a§a cum e necesar In studii de alta natura (ex. folklor) cuvânt cu cuvant (stenograf iate), ci numai ceca ce intereseaza.

Fotografiile sau executarea schitelor la teren (cand e timp, a desenelor) qi a. planurilor de casa fac, deasemeni, parte din materialul cules. Schitele aunt adesea preferate fotografiilor, deoarece in primele sa poato acoate in evidenta partile obiectului, care intereseaza in deosebi. E cu atfit mai bine sa avem §i fotografia §i schita obiectului ivspectiv. Planurile de casa inlocuiesc uneori descrieri care iau timp mult.

Ele lasa, apoi, mai putine posibilitati de a gre§i. In fiecare Beall e bine ca atat textul cilt qi schitele sa fie verificato §i eventual corectate. Nerevederea zilnica a materialului poate duce la unele incurcaturi greu de rezolvat dupa terminarea cercetarii. Dupa, ce culegerea materialului a fost terminata urmeaza, cea de a treia parte: executarea pro priu zisci a lucrürii. Primul lucru ce se face, dupa intoarcerea la birou, este clasarea materialului cules §i transcrierea lui pe fi§e. Aceasta contribue la o cat mai wail 0 sistematica redactare a lucrarii. In acest timp se noteaza de o parte desenele §i hartile ce trebuesc lucrate. Dupa revederea textului §i executarea hartilor, desenelor 0 fotografiilor, lucrarea este gata. 1) Inexactitatea nu ar h urmarea lipsel de constunclomtate a cereetatorului Daca cineva se inte eeeee xi de anut construct:el une case, de ex. : locudorul nu raspunde Cu un an precie, ci apune: e veche, a lost facuta de burncu-meu, cfind era tata-mare de vreo 7 am", in care caz varata" case: trebue socobta dupi cat a trid tata-mare" cat In vfirsta sliteanulm.

49

www.dacoromanica.ro

PLAN

Until san mai multe sate (in acest caz o regiune l) se cerceteeazi dui un anumit calapod, numit

in cazul nostru

plan de lucru sau indreptar.

E bine ca acesta sä. fie cfst mat complet, athc s ducä la un stadia al tipurilor de case dap& cât mai multe criterzi. Dacä aminuntele culese stint prea numeroase, aceasta nu este o piedecä. mai mare dead in cazul clad ele sunt insuNiente. Sant amänunte uneori foarte pretioase. Cele ce intereseaz1 in cercetarea unei Intregi gospodärii, se analizeazi incepfind dela exterior spre interior. SA inccpcm, deci, cu locuinta omului.

Casa pro priu Mai 1110.'4 nu e räu sä ne iateresim de anul constructiei caselor. Dupà ewegerea matermlului vom gäsi interesante comparatu Intre veclaimea lor i anumite i invers. caracteristici, pe care nu le intfilnun la casele noi Forma.

Ceea ce izbegte pe corium la o casä este aspectul ei.

Dar care sunt elementele care determinä forma caseii De sigur cä. nu se pot Ingira aci, cu siguranta el nu mai exist& altele gi nici mäcar ci acestea stint cele mai insemnate. Le inumäräm intr'o (mime oarecare, dupä importanta lor: forma acoperigultu, a portn, dad. locumta are &Aerie (pridvor, cerdac, tärnat), prispä sau nici una nici alta, de asemeni dacä are täblii la ferestre sau ugitä la uga dinafarà (ca In unele pärti din Transilvania) g. a. Dmtre acestea, swat unele caractere valabile pentra stadial casei din once parte a Tiiru, de ex.: forma acoperigului2), galeria g a., liar altele numai pentru unele ugitä pentru SE Transilvamei). regium Aceste caractere ne fac sä ne däm seams atilt de forma cAt i de aspectu13) pe care-I prezintä casa. Pozitia.

Al doilea element care intereseazii este pozitia. i aceasta nu namai cI ne face slt ne däm seama de felul cam swat agezate casele anal sat, cm pentrucii din agezarea lor se pot trage concluzu pretioase. Pozitio. caselor se poate stadia dupi:

1 Agezarea fatä de curte gi drum.

Astfel, ele pot fi ca fata la drtun, Cu fata Iii curte sau spre fundul curtii.

2. Depärtarea de drum.

I) Dinteo 'crime se pot lua numal un mimar de cate care prezinta un mteres deosebd. Prea multe cate ar ingreula studiul pnn repetarea inutild a unor amanunte care se aseamAna cu altele. Din cele 60 cate ale rant °Huhn, de ex. s'ar alege aproximativ 10, avandu-se in vedere mat ales pontut lor, apezate spre V. sau E , on spre munte, Olt sau inglocul regiunii, precum i relatule dintre acestea i altele, relati modr ficate eventual de interventia omulum (constructu de cAm ferate, "Ionia 1. a) Se 'tie ca loctunta cu acoperupd format din 4 planun toate oblice este constderati ea pus romamatte& ; altelecea nu acopergul alcatud din 2 plaoun verticate ai 2 obhce (cele latera(a) de ex.aratá o puternica influenta !drama, In cazul de act aritat, germana. Acesta este un fapt mat interesant decat s'ar parca; elementele pomenite mai sus dau un aspect greotu cace, sasexti at unul desalts valet romaneah De multe on in aspectul et se reflecta inteo oarecare masurafirea propnetarului.

50

www.dacoromanica.ro

altele

Ernele stint situate chiar la drum. aqa tacit gardul nu trece prin fata lor; la o mica departare de drum (2-4 m.), altele in sau aproape de

feudal mirth.

O casä aqezatä cu fata spre drum, denotä o treapta de civilizatie mai avanBata, decat tine ca fata spre fandul multi. De asemenea, acelaqi lucru il dovedegte una aqezatä chiar la drum, spre deosebire de o alta situata in fundul

3. Panctele cardinale.

De aqezarea easel fatä de punctele cardmale se leaga iprobleme interesante

prime la higien a. Dimensiunile.

Dimensiumle easel in total, sau ale camerelor in parte, constitue unul din elementele principale ale acestei probleme. Exista adesea o stransa, dependen tä intre dunensium qi tipurile de case, in

sensul ca locumtele de hecare tip dintr'o mutate ettucl oarecare au unele dimenmaul medii caracteristice acestui fel de casa. Marimea unei case se socoteqte dupa dimensiumle:

a) fundamentului, b) peretilor

c) acoperiqului.

Dimensiunile casei prezinta interes intrucat ele stint in stransi legatura evolutia acesteia ci deci ca stadiul de civihzatie al locuitorilor. De marimea casei privitä ca tot depind damensiutule ci deci volumul camerelor, precum c1 marimea ferestrelor.

Cubajul camerelor este in legaturä cu gradul de sänà'tate al satemlor In fine, dimensiumle anumitor pa* ale casei pan probleme qi de alt ordin. Astfel, dacà inteun sat de podiq intAlnim case ea fundamental inalt qi acoperiqul abrupt, aceasta denotä influenta locuintelor de munte, o clima umedä g. a Patrunzand din ce in ce mai malt spre interiorul casei, cercetäm numir al qi

felul camerelor

Cele cu un numar mic de incaperi (doul, san chiar numai una), simt scunde,

de multe on vecht, ea ferestre

mici qi care, in genere, dovedesc

un nivel de

civilizatie cu malt sub acela al unitatii sociale respective. easel° ca un namar mai mare de incaperi (trei, patra) se integreaza In ritmul normal al vietii satulm; cand ntunärul camerelor intrece pe cel obiqnuit, casa tande sa devina netipica, eta ca forma, cat qt diinensiuni, pozitie q. a.

Intr'un sat, de ex se gasesc multe case care sà tuba acelaqi numar qi fel de incaperi (ex.: camera, tinda ca sau fira celar qi camarli, sau camera-tanda-camera,

aceasta din urma putfind fi inlocuita cu asome, o camera mat mica

g.

a). Ele

constatuesc tipuri, cel care numärä mai malte exemplare, hind tipul dominant.

Se observa, apoi, felul camerelor (nu e deajuns sa qtim ea o casi are trei incaperi, ci trebue sä qtim daca acestea sunt: doua camere çi tindI sau: o camera ca -Lucia

qi camera), precum çi felul cum sunt ar anj ate in cuprmsul casei

(camara poate fi la tindi san la camera; casoma este numai in spre fundul earth, nu la drum etc.). Inauntrul casei trebuesc observate; a) podeaua, b) tavanul, c) soba st d) interiorul propriu zis.

Pe )os, poate fi podit ca scanduri saa pamânt ca lut galben Primal caz se intalneqte mai malt spre munte, nude lemnul nu hpseqte, al doilea la campie. Toate incaperile pot fi podite sau toate pämlistite; in unele cazuri, lush', in cuprinsul 51.

www.dacoromanica.ro

case unele sunt podite (aa dusumea), lar altele pimastite (hpite" pe 3o8). Aceasta e in legitura mai ales cu situatia materialá a proprietarului I ca gredal in care ele sunt intrebuintate (celaral e mal adesea pimastit, pentru ci prin el se umbli mai puta; pe edad pamilsteala ar tine mai putin In casa" de dormit pe ande se atabla mai mult). aceleia§i

Tavanul deasemeni, poate fi ficut din scanduri sau tiviinit", adic lipit cu pimant galben gi apoi viirtut. Din scanduri e, mal ales, la munte; la qes §i chiar la deal, el este viruit. Uneori, la munte, casele celor mai insfariti au tavanul Sunt cazan i cand unora din inciperi le lipseste, partial KM total, tavanul. Astfel, este cazul caselor vechi, cu cuptoare (sobe) färi horn, fumul iegind acoperig

sobi de

Soba intereseazi, in primal land, ce fel este (captor, cuptor Cu de fier obi§nuiti In Transilvania: ploatán de fier, goda, sobä teracoti); urmeazi o descriere sumara a fiecirui fel, in care trebue si

avem in vedere: forma, local ande e a§ezatä. (in curte, in casi In acest caz nn numai in ce incipere, ci §a in ce loc in cuprinsul camern respective), chmensiuni, diu ce material e construitä, de cand §1 de cine e construitä §. a. Deasemeni e bine si §tim numitrul sobelor ce le are o casi, ce esmere nu au soba i daci existä.' unele ea mai multe sobe (de ex. una pentru incilzit p alta pentru gätit, asa cum s'au §11

intalnit unele cazuri). In fine, trebue observat daci existä legituri Intre fiecare dintre aceste demente tp tipuri de casi, cireia ele apartin. (De ex. In casele vechi din Tara Maitu se gäse§te cuptorul cu &j'AH; in cele nota felul de sobi variazi). Interiorul constä bite° descriere sumará a mobilei" camerelor, scotandu-se

in evidenti daci exista' obiecte caracteristice regiunn studiate. Materialul

l modul de constructie al: a) fundamentului b) peretilor

c) acoperigului.

Se observa, mai 'bata', daca acea casi are san nu, fundament. Deobiceiu, cadela campe nu au temehe. Cfind temelia existii, aceasta poste fi numai la suprafati in care caz, ea nu este hulla §i e putin durabili sau ata la suprefati, cat i In pimant, ende atat adancimea cat i grosimea ei depind de consistente terenului, minmea casei, de materialul ei de constructie, precum qi din sele

materialul dm care e faceta temeha. Cel mai obi§nuit fundament pare a fi din piatri §1 var (san lut galben) Pereth pot fi din lemn, nuele Impletate, cärämidá sau piaträ. Depinde In primul rand de cadrul cosmic. Cele acate din lema sau nuele se construesc mai usor dedil celelalte dona, deasemeni primele sunt mai lugienice decat cele de patri. Pot lua Insil u§or foc, care adesea. se Intinde Cu repeziciune, pricinuind chiar dezastre. Casele mai de curtind constrinte sunt de cäjämidä. Acestea, de obiceiu sunt mai mari, de forme mai variate i mal durabile decat cele de lema sau de piatri. Casele de piaträ sunt mal totdeauna neväruite, cele de lema mai rar, iar cele de cäjärnidä aproape totdeauna väruite. Dupk ce sunt virtute, deseori 11 se

52

www.dacoromanica.ro

di culeare" (sunt väruite ea var, in care se pane o culoare oarecare, cara poste fi. albasträ

deschisil satt inchisä

galbenä sau altfel).

Acoper is ul poate fi de pale, smdrill, tabla sau tigli Acoperisul de sindrilä se intilneste in deosebi la munte si deal. Cel de paie, mai rar, la ses. Ambele sunt ca versantele repezi, pentru ca ploala si se scurgi repede. altfel paiele (mai malt decit sindrila) putrezesc. Acoperisul de tiglä, este obisnua in multe par' ale Transilvaniei. Cel de tablä. (de zinc), atunci cind se intilueste la sat, denoti influenta orasului. Cu tabli se acopOr casele satelor de cimpie.

Se descrie, dupi aceea felurile in care se construesc casele. cliutindu-se a se scoate in evidentä deosebuile dintre acestea Va trebui .stt stim dacâ cei ce meqteri profesioniqb" sau amatori, adici construesc casele stint deobicem

*mil, care au furat" meserm. Primal caz prezintä un interes sociologic redus. Cel de-al doilea caz e cu deosebire mteresant. Astfel, o importantä deosebitii, prezintO compa-

ratia intre numiírul celor ce mu parte la constructia casei (in cazul II) cu al celor ce au

construi-o, in cazul and acestia ar fi de meserie. Tot astfel, care sunt cei ai famihet care mu parte la aceasta ,precum

si

ce functu indeplineste fiecare.

In fine, nu trebue si ne scape din vedere terminologia uneltelor de lucru si

a piírtilor din care e formatii construct's, precum In felul cum Romina asimileaza

termemi si expreside strime in legIturi ca constructia casei.

Dupii ce am notat toate aceste observatium asupra casei prop= zise, conin hnii largi, cam dupi, acelasi plan astmra celorlalte

tinuant ca cercetärile pirti ale gospodiriei:

Curtea, gradina, pura (graolurile) cotetele. Forma curtii 1). Deseori, este interesanti,

ea fund ca o rezultantä

(dealtfel ca

s'i

chmen-

siunile o chiar pozitia ei) a factordor cosmim (mai ales in regiunile mai putin accidentate).

Alteori forma ei poate rezulta din functille ce le indeplineste. Astfel, in Sudul Transilvaniei curtile pot fi patrate (caracteristice caselor-cetäti) si de alte forme, in deosebi dreptunghiulare. Acestea din urnart, pot fi simple (la casele mici, vechi) si

dable. Curten dubli este despärtiti de un gard in doui pärti. cea din fata ure' (parten dm fund), care indeplineste mai mult o functie economicä si can din fata casei (parten in care dal, dud intr.' pe poarta din drum), in care functule par a se intretese, in evidenti iesind cele de ordin social.

Desigur cii forma curta poate fi explicati si altfel, dupi imprejurtiri. Na se poate stärui asupra dimensitualor exacte ale curtai. Din ace,st punct de vedere impArtim curtile in mari, potrivite si mici, land pentru fiecare din aceste categorii o suprafatä medie (de ex. in jaral a 1000 m pentru cele mari, 650 m. pentru cele potrivite si 350 m. pentru cele mici). 1) In uncle pill ale vechiului regat, curtea este adesea cava vag, in sensul cli nu gtm uncle se termini aceasta si incepe grAdma, aceasta fund la rindul ei un patee de pamint au cfiteva fire de ceapli sau fasole presórate ici-colo. Se adaog& la aceasta faptul a rareon curtea e impreptuti. In Transilvania ea e

mu ingriptli e ingriditi.

53

www.dacoromanica.ro

Grddinile. In stadia' lor trebue si se she mai întâi, ce fel sant, adici si le clasäm dup. intrebuintare. Ele pot fi de zarzavat, fiori, porumb sau pomi

Dintre acestea unele sunt chiar in interiorul curtn, elide in afara lor (despartite doar de gard), aga swat cele de porumb si mai rar de pomi. Intereseaz5. mai malt primele. Trebue cunoscutä care este p o zit ia acestora in cadrul gospodiriei.

unele pot fi intre casi si drum (de flori), intre casa ci guri (de zarzavat), san dincolo de sari (in fundul curtu, gridini de pomi san zarzavat) etc. E buie si stim märimea acestor gräthni Vom proceda asemem ca la curte Le vom impärti in: M a r i, potrivite e i mici lufind suprafete medii pentra fiecare. La urmi dimenintre forma, pozitia vom cäuta sä stabilim corelatu daci existä siunile curtu si griduni tp. tare ace-stea tipurile de cas5. cirora ele apartm.

qura (grajdurile) Dupri casa de locnit a omului, oca mai importanti parte a gospodinei sale este casa de locuit a animalelor de mtmci (grajduri) gi de adipostit produsele muncii sale I), precum gi a uneltelor pentra munca ogorului (sari, hambar etc ).

Se pare a can mai completä si ca pärtile mat bine ouindmte ci inchegate, ag& fel incit formeadi o unitate, este gura transilvineani.

In studiul surd (grajdurilor) trebue si ne refer= mai intii la felul cum ea este constittuti, adicrt dacä face corp comun ca casa sau nu (ca pe valea Somesului),

daci grajdul este o parte din totalitatea numiti sari (ca in tare Oltulin) sau aparte. Cind cure este formatä din mai multe pirti trebue sA avem in vedere: 1) cite stint, 2) cum se numesc, 3) care este pozitia (aranjamentul) fiecirma in cadrul unitith acest,eia si 4) dimensiumle medh ale fiecruma.

Vom ciuta sä scoatem in evidentä cazurile cele mat, obisnuite. Astfel, dupl aranjament (punctul 3) vom vedan c5, smile se impart in 2 sau 3 categorii. unele in care orduiea este: sop, grajd, aria surei, felderi; altele care prezintä aria gurei intre douri grajduri laterale; altele ca dourt feldere despirtite de o arie a surei si o ultimii categorie de suri care inglobeazi pe toate cele in care aceste in fine pärti nu stint aranjate dupi o normi oarecare. Se va observa astfel, ci intr'o mutate sociali oarecare se formeazi ctiteva grupuri de suri, fiecare reprezentind cite o categorie, dupi fiecare din trisiturile ariitate mai sus. Vom ciuta si facem, apoi, legAtura dintre diferite categorli privite din cele 4 puncte de vedere. Vona observa, de ex., el smile compuse din 5 prirti au dimensiumle totale mai mari decit cele alattute din trei, insi fiecare parte componenti a prime' categord este de climensitmi mai mici dead a celeilalte. Dupi aceea, considerim gura ea o totalitate si cercetim:

pozitia ei (ne servim de drtun, curte gi casi pentru a-i stabili acezaren; de ex. in rind cu casa sau ea fata la drum etc ), cat 4i 1) In regat, dupti cate stim, pnn graiduri" se inteleg atilt grajdul (grajdunle) propriu partes deseon agezati deasupra, unde se pastreazit hrana vitelor (orz, owls, etc.) Deobleem, hambarul este aparte (nuu ales clad secant& sA fie de chmensmni nuu man).

54

www.dacoromanica.ro

si

dimensiunile totaie (lungunea, latunea gi inaltunea totalä. din care ale pereti/or acoperisulut in parte),

materialul de constructie (al fundamentului, dad. are, al peretilor si acoperisulm), prectun si felul in care se construesc surile.

Nu vom scapa mciodatä din vedere si stabilan corelatia intre fiecare dintre categonile de sari printe din cite un punct de vedere deosebit si intre difentele pirti ale gospodanei tp mai ales intre casa de locuit si celelalte pirti: casa si sura, casa si curtea etc.

CoteVie stint de importang ceva mai mica. Trebtie si' observam, mai intai, ce fel sunt. tinele sunt pentru porci, altele pentru pasan, calm s. a. Fiecare din

acestea stint construite intr'un anumit fel, pentru a corespunde scopultu pentra care stint

destinate. In genere, se va canta si se descne dupä aceleasi criterii pe care le-am armänt in studiul tuturor celorlalte subdivinum ale gospodäriei (pontia lor, daci aceasta intereseaza, dimensituu, din ce stint construite lema, scanduri si foarte rar caramin etc.). Desigur, o gospodarie mai are si alte parti mai mici, insi fiecare ea importanta sa. Dmtre acestea (fintanä, pivnitä, sopron, captor in curte, stupi s a) se vor nota namai acelea care stmt in numar mai mare si care contnbue inteo misuri mai mica

la caracteristica loctuntd dintr'o regiune oarecare. FORMULARUL

Pentru a ne da seama cat mai precis de situatia tipurilor de case dinteo nnitate etnica, e bine sä intrebumgm, in masura in care o socotim necesar5., statistica. Interpretarea ei ne ponte duce la rezultate interdsante, pe care nu le-am da la iveala altfel. Pentru aceasta e necesar un formular 1). Formularul tipardor de casi publicat la Anexe este, pnn forte imprejurarilor, general, in sensul ca el ne di minim indicatai pentru alcatturea ulna formular pentru o regnme oarecare. E si natural- pnn stadia' tipurilor de case cantata si scoatem in evideng specificul locuintei din acea regiune. Dar dacl am intrebuints acelas formular pentru once regame, insemneazi ca am neglija tocmai caracterele distincte, adicl ceea ce e mai interesant. Formular pentru studiul tipunlor de case pe regiuni, aceasta e o chestiune de vii-

tor na prea indepartat. Dupa ce am arätat care este cea mai obisnuiti locumg, dap& forma, pontie, dimensiuni media, precum si felul de curte, grading si sari (grajdun) dupl critenile 1) Completaren formularelor e o operatie month ink mai ales &And e fficuti de cineva strAin de problem& e dec.' pe care nu-1 intereseazi direct, e plicbmtoare Ea cere atentie si conshinciomtate. Deasemeni completaren formularului trebue sa fie Wilt& pentru un intreg sat sau remune de acenal persoanA. Aceasta pentru cA sham &And e vorba de o apreciere (si aceasta in genere), s& fie untiale ta a aprenia. Inteun formular oarecare era pus& intrebarea dim& locumta este Inimical sau nu. Desigur intrebarea este foarte lablIA. Deasemem rAspunsul Unuia a se pare o locuinti ca fund higienici, altma nu Col putin, dacii col care completena fin cato sgarcit sau darmc in aprecien, s& observfim aceasta ca o triisAtur& pentru toate rtmpunsunle.

55

www.dacoromanica.ro

arätate mai sus, ni se arata ciar cate tipuri de casä se deosebesc i cam se succed aceste tipuri atilt ea vechime cat si ca nwnär de exemplare apartinätor fiecarui tip. Stainlim astfel care este tipul dominant. Dupa aceea, cautam sa reconstituim (daca se poate spune asa) partile componente ale fiecariu tip. Vom observa, de ex., ca locuinta de tip I are caracteristici sura -compusi din anumite par: si en o pozitie deosebitä de tu.a casei de tip II, cä locuintelor de carämidi, care stint de dimensiuni mai mari cleat cele de lema (mai ales and acestea sunt i vechi) le corespund §uri compuse din mai patine parti decat cele ale caselor este mai volut deci gura intreagä de lemn, insi fiecare din aceste pärti minoasa decal, cealaltä s. a.

Daca pana aci n'am ficut cleat sä expunem cat mai fidel tipurde de case, scum privim aceasta chestiune intr'un cadru mai intins Tipurile de case pun astfel probleme de un interes deosebit, 'sr deslegarea acestora este in stransä legatura

ea rezultatele pe care ni le-a f unmet prima parte a lucrärii ca un caracter pur informativ Aici intervine in mare misura judecata cercetatorului, care va cauta exphce anumite chestium generale impuse de imprejuräri. Astfel, putem aprecia (dupa anul constructim fleciirei case, notat in formular) care este tipul de casá cel mat aechiti, cel mai non §t eventual intermediare. Deasemeui se poate observa &arm tip apartme casa ce se construeste acum (deobicem luau alteia) si de ce tip a fost casa dirftmata. De aici deducem spre ce tip se indreaptä evolutia loctuntelor, fapt pe care vom cauta sä-1 exphcam. Daca pasuri mai departe si consideram drept uuiitái (ca sá zicem asa) nu tipurile de casä, ci toate aceste tipuri Waite° regnme oarecare, cautain a ne exea alte plica dach aceste tipuri se incadreaza in spewficul regiunn ,daca ele sunt ca o expresie a acestin specific sau au suferit influente de =Tea, cuvinte de ande vin aceste influente si intrucat se resimt in crearea acestor Repetam

cele

insirate papa aci constituesc namai indrumari pentra studiul

tapurilor de locuinte. Ele nu formeaza un calapod dela care derogand, lucrarea rezultatä

nu mai e bunä, ca atilt mai malt cu. cat accentul se pane pe specific, chestiune despre care planul de lucru nu poate decal sä pomeneaseä si eventual sä arate cum se ponte ajunge la cunoasterea i interpretaren

I. Petrescu-Burloiu

56

www.dacoromanica.ro

b. PLAN PENTRU CERCETAREA CIRCULATIEI In afara de hrana, imbracaminte ai locuinta, precum ai de alti factori de important& diferita, unul dintre coi care aduc un aport insemnat

In stabilirea gradului de civilizatie a une unitati sociale, este circulatia.

Prin circulatie se inteleg: Cdile de comunicatie; Mijloacele de trawsport pi locomofiune; Circula tia pro priu zisd.

Ea constitue un complex, ale carui elemente aunt influentate direct sau indirect de anumiti factori, ce luereaz& atat de puternic, ineat pot determina atett numarul, cat ai calitatea sau intensitatea aeestor pári. Privita ea un tot, circulatia poarta de asemeni pecetea ace1ora4i factori.

Cei mai importanti dintre ace$ia aunt coi cosmici, 'biologici qi economici.

Cadrul cosmic determin& in primul rand caile de comunicatie (numarul, precum ai starea lor) ai prin aceasta, felul, numarul ealitatea mijloacelor de transport ai deplasare precum qi intensitatea circulatiei.

Daca acest prim factor exercita o puternica influent& asupra tuturor color trei ratnuri ale eirculatiei, in deosebi prin formele de teren i constitutia solului, forta biologicului se resimte mai putin ai mai partial. Astfel, influenta asupra cailor de comunicatie este slabil; ea e ceva mai prenuntata asupra mijloacelor de transport qi mai ales asupra

De o importanta tot atat de mare (daca nu o intrece) este elementul economic. Acesta patrunde adanc, conditionand pana i structura interioarit a partilor constitutive ale circulatiei.

Astfel, e natural ca drumurile dintr'o regiune sa depinda atilt de situatia economic& generala, cat ai de aportu/ material pe care-I aduc. Tot ap, mijloacele de transport aunt in strans& legatura cu starea material& a. locuitorilor, iar eirculatia este conditionata de aceste adesea eel mai impordour" la care se adauga, interesul economic care cauzeaza deplasarea dela un loe la altul. tant

Tat& de ce in tot cursul lucrarii de fat& trebue sA avem in vedero la fiece pas aceste aspecto ale problemei noastre. Dela inceput trebue facutit aceasta remarca,: daca in alto domenii 57

www.dacoromanica.ro

se observg, o unitate in metoda de studiu, in al circulatiei aceasta nu exist5..

Astfel, and ai intrat in gospodaria unui Wean poti lua pretioase informatii cu privire la descrierea mijloacelor de transport, dar akestea

nu-ti pot ajuta prea mult la studiul drumurilor. Dintre celo trei aspecte ale studiului circulatiei, aile de comunicatie se cerceteaza mai intrti pe hartcl qi apoi la teren. Informatiiki primite asupra lor completeaa, in oarecare mgsura si in felul in

care vom vedea, rezultatele la care am ajuns prin felul de coreetare arAtat.

Descrierea mijloacelor de locomotiune se poate faa numai prin observatie personala; informatiile asupra nomenclaturii însá, sunt neal:drat necesare.

In fine, circulatia propriu zia este bine a fie cercetath prin metoda statistia, singura care, in west caz, d& rezultate precise. PLAN

Da sigur crt indrumärile generale date aci nu constituesc dogme. Abaterile cind 'rant facute in spiritul acestor norme i pentru a scoate In evidentä specificul unititn de studiat nu 'lama' ca nu constituesc greseh, ci sunt chrar necesare Se pot stabili, totusi, o serie de reguli generale dupa care si se faci studml

cu conditia ca ele si fie adaptate satultu sau regtumi noastre, In ass fel Watt caracteristica acestra umtati sa Iasi bine In evidenta. In studiul circulatiei procedarn, mai intiu, analitic, exammand cele trei aspecte ale ei, la urma procedgm sintetic privmd-o ca pe un tot si cautand a rezolva problemele ce le pane. Pentru cercetarea c ä ilor de comunicatie harta este asemenea oglinzi, in care observam dinteodata care este situatia lor Chiar In hartile la scarli mare (1 : 100 000, 1 : 50 000) miele drumuri mai ales cele nra pot sa nu figureze. Este, bash, o lipsii nu prea mare pe care o putem indeparta prin pisirea la teren. Oricum, harta ne arata f elul (sosele. nationale, judetene, vicinale etc ; cii ferate: normale, Inguste s a.; apoi ciii maritime, aeriene etc ) i numirul (deramea) arterelor de legatura intros diferitele Prin acest stadia de birou am fault primal pas spre cunoasterea problemei.

Urmeazi deplasarea la teren, mide verificam cele constatate pe harti i ne in plus seama de f elul cam s u nt Intretinute o deci intra cat satisfac trebuintele arculatiei. Informathle locuitorilor servesc la laniurirea pe cat posibil a ist or i c ului dr um nrilo r, pentru care vom intrebuinte (dacä avem) härti vechi. dam

La cunoasterea mijloacelor de transport si locomotiune se ajunge printeo amanuntiti descriere a lor. Pentru aceasta le impirtim, mai inta; In dour& categorn: cele ce servesc pentru deplasare (1 prea putin pentru transport: calul, trisura etc ) si cele pentru transport (carul, caruta, sania, roaba s. a.). 58

www.dacoromanica.ro

le descriera mai intai pe cele amar mai redus, insistand asupra a. La urmä cercetam in ce m'asura

In cadral fiecä.reia, din mai obismute i apoi pe cele nomenclaturh partilor ce comp se

intalnese vehicule moderne: automobilul, bicicleta s. s., considerandu-le

ca pe

niste reprezentanti ai civihzatiei orasenesti ce pätrimde in medid rural. Cautäm, apoi, a stabili puncte principale in evolutia acestor mijloace de transport, scotand in evidenta ce pärti au reahzat i intra cal un progres Trebue aratat in ce mimar se gäsese fiecare d'are acestea (cate care, cate cärute) i stabilitä proportia dmtre ele. La fel, trebue notad', cahtatea materialelor din care sunt constnute si felul in c,are sunt adaptate la annmite situatu (carul de carat fan, eel pentru lemne din padure s. a). In fine, in cazul regiumlor eu forme de rehef variate, cautam sa vedem daca acelasi element se conformeaza meduiliu diferit (de ex. &gruta de ses obismutA tp cartita de munte, de dimensiuni miei i mai ales ingusta, pentru a patea fi dusä si pe poteci de munte).

Circulatia pro priu ziscr Ea reflecta gradul de v it alitat e ce p ulseaz ä inteo regiune ca armare a relatu/or chntre sate. De aceea, ceca ce trebue cercetat, in primal ránd, este inte n-

sitatea cir cula0ei.

Pentru canoasterea intensititu circulatiei intr'o regiune in care punctul principal il formeazä un sat (de ex circulatia in cadrul monografiei unui sat) trebue sä avem in vedere. Deplasirile de/a o la satul ce ne intereseazä

si

Tranzitul prin acest sat. De regula., tranzitul oferä un procent redus in studiul cantitativ al circulatiei. Totusi importanta lui este destul de mare, intru etlt adesea e determinat de schimbal de produse ale unor regituu geografice deosebite (daca satul este asezat la deal, se fac schimbun intre produseie regmnii muntoase z ale celei de campe). Depfasarile pot fi:

Unele de toate nicle, impuse de motive difente si fäcute pe distante variabile.

Altele la anumite date, pentru cauze mai mult san mai putin definite si pe anumite distante (targuri) Pentru cunoasterea primului fel de deplasäri este necesarä o observatie atenta de mai multe zile, ce poate fi ramita de un singar ins. Celalalt fel impune cercetarea cuculatiei numai in anumite In ambele cazun se procedeaza statistic, completand, pentru fiecare cartita sau ear, formularul reprodus la Anexe. La urmä se vor totahza rezultatele si se vor trago conclunile impuse de ele

Pentra deplasärile intiimplatoare se va observa ca ele se fac la

orasul apropiat (pentru vanzän, cumpäräturi si &verse alte treburi), in alte sate, precum si la ogoare. In pnmele dona cazan i se merge cu caruta, distantele fiind mai mari 1i uneori transportindu-se unele obiecte la sau dela oras; in eel de-al

59

www.dacoromanica.ro

trenca Ittranii merg pe jos gi mai rar ea cartita (atunci cand au de dus multe de muna mai grele: plugul g. a.). Cand se duc, transporta cu ei lucruri de vfinzare (porumb, lana, porci) san unelte de lucru i hrana rece. Cand se intorc, vin cu obiecte cumparate dela oras sau cu carul ea fan, canepa g. a. dela camp. In cazul deplasirilor periodice (targuri) lucrurile sunt mai clare. Sätenh se duc de

obicem

Cu

comal

cand

au de

vandut lemne,

porci sau alte produse

mai

volummoase §1 de greutate mal mare sau ca cartita °lid au de vanzare obiecte mal miel mai ales ci distante de parcars poate fi mare. Destinatia este aproape aceeagi pentru tott. De asemeni, Cu oarecare aproximatie se poate sti ce anume obiecte transporta (la (lacere). In fine, este neceser si se arate care sunt t â rgurile ce se tin in reginne in unui an, unde se fin, daca sunt pentru comertul cu anumite produse ex. (targ de vite) sau ea Mente altele (cereale, zarzavaturi, articole de imbracaminte g. a.), precunt gi care sunt acelea la care se due in mai mare mimar loeuitorii unui sat.

Sunt unele sate in care loctutorit comunelor invecinate se duc pentru a cumpira anumite materiale (ce se vand acolo in mod permanent, nu temporar ca la targtiri) sau pentru anunute trebtunte ce nu pot fi satisfácute in sat la ei (ex. sä cumpere var, lemne de constructie sau la pituä g. a.). In fine, trebue acordati o oarecare atentie circulatiei in interiorul satului. FORMULARUL

Nici calle de comunicatie i nici mijloacele de transport gt deplasare nti se pot studia dupii formular. Cercetarea circulatiei Il impune insa. In formular se pot adaug,a i alte intrebari pe care cel ce chestioneazii le crede necesare pentru a-1 adapta imprejurarilor. Degi intrebirile din formularul nostru sunt patine, totalizarea rezultatelor pune probleme variate gi de Jnteres deosebit.

Pentru a aves un rezultat cat mai corect, in zata de targ sau atunci calad se crede necesaril siivargirea anchetei, se plaseaza cate unul san doi cercetatori la fiecare

intrare in sat. Fiecare om sau cartita este °pila, lar cirutagului

i se pun numai intrebarile la care nu poate raspunde anchetatorul singar pm simple observare, aga fel ineat siteanul sA intarzie cat mai putm din drama' sä.u. Anclietatorul trebue sa fie plasat la local día mai inainte de a incepe perindarea carutelor gi sA plece dupa ce crede ei nu mai trec altele. La urniii procedan' sintetic, considerand circulatia drept o tuutate i rezolvand problemele ce ea le pune, semnalate de cereetator inca din cursul prunei pArti. Se are in vedere, in srecial, in f 1 uen ta ce o exercitl ammute fenomene de

geografte tunani

i

sociologie asupra

I. Petrescu-Burloiw

60 www.dacoromanica.ro

c. PLAN PENTRU CERCETARILE ETNOBOTANICE

Rolul plantelor in vieata satelor noastre e insemnat nu numai prin faptul ea, ele intra in cadrul preocuparilor zilnice ale omului dela tara si cultivarea lor constitue ocupatia lui de toate zilele, ci si prin intrebuintarea lor in medicina populara, in numeroase practici magice

sau in vopsitul cu buruieni. lata de ce si la noi se desprinde tot mai mult din cadrele Botanicei, acest ram al stiintei, Etnobotanica, In sfera preocuparilor careia intra credintele si practicile in leg-Mull ca lumea plantelor". Sateanul nostru, cu privirile mereu indreptate spre glia izvor de belsug, spre covorul bogat al fanatelor sau spre padurile imense seculare, este un iscusit cunoscator al plantelor. Nimic nu i-a scapat spiritului dim de observatie in ceea ce priveste lurnea plantelor. Intovarasirea lor si anumite medii si caractere ale plantelor Bunt bine cunoscute. Dar aunt cunoscute proprietatile lor si mai ales valoarea lor medicinala. Practicile cu buruieni sunt numeroase in satele romanesti. Unele aunt droguri, allele servesc la colorat, unele aunt scut pro-

tector contra fortelor naturii, spiritelor rele, iar de unele se baga sperantele realizarii anumitor dorinti. In jurul unora s'a creat o adevarata atmosfera de mit, evocand timpurile intunecate ale trecutului. Sunt fericite inteo privinta neamurile la care, prin spiritul sanatos al traditionalismului, s'au pastrat atatea credinte ca la noi. E o necesitate adunarea lor mai ales atunci and lumea care a trait sub vraja

miturilor lor, care a crezut &lane in ele, e din ce in ce mai rant Credintele asupra puterilor magice izvorite din strafunduri sufletesti vor lua drumul uitaxii, al alungarii din mit. Nu se va renunta ins& la intrebuintarile lor medicinale, lucruri care s'au pastrat peste tot. Avem date pretioase adunate din satele romanesti, totusi insuficiente, datorita bogatiei imense de material. Adunarea lor se impune mai ales acum, cand privirea ni se indreapta spre satul romiinesc. 64

www.dacoromanica.ro

In eandurile ce urmeaza vom cauta sa schitAm capitolele principale ale acestui domeniu de cercetAri.

TERMIN4LOGIA BOTANIC& POPULAR&

Adunarea minutioasa a numirilor populare ale plantelor este primul lucru care se impune in cadrul cercetArilor etnobotanice. Nu. mele plantelor nu-i acela0 0 adeseori variaza dela regiune la regiune. De ex. poporul nu nume0e Atropa belladonna peste tot MAtragunfi. In unele regiuni ii spun larba codrului" (jud. Odorhei), in regiunea Brasovului ii spun Doamna codrului", in regiunea Ia01or Cinstitcr §i impeirdteascr, in alte pArti lmpdräteasa buruienilor" q. a. Semnalarea numirilor nu-i valoroasA numai intru dtt axestea nu au fost cunoscute. Se cere §i adunarea numirilor comune, cunoscute, pentru fixarea ariei lor pe intinsul plaiurilor romanesti. &genii din diferitele regiuni ale tArii cunosc sub acela0 nume adeseori alte si alte plante, care prezinta ace1ea0 caractere. IarbA grasa, de ex., nu este numai Sedum maximum Suter, care are frunzele cArnoase, ci 0 Portulaca oleracea L. qi Sempervivim tectorum L., care prezinta aceea0 insuOre. IatA de ce trebue precizata bine specia pentru care este datA, numirea, ca BA nu introducem in stiintA numiri care nu corespund realitAtii. Alteori asemanAri vagi au dat loe la aceeasi numire, de ex. sub numele de Sburcitoare" nu sunt cunoscute numai speciile de Epilobium, ale chror seminte sboarA ca ajutorul pufului ce-1 au, ci gi Lythrinum salicaria L., ale cArui semi* nu mai prezing acest caracter qi nu e dec'at o vagA asemAnare intro aceste plante prin habitusul lor si culoarea florilor Am intAlnit acest nume

la Nereju, jud. Putna, dat la Sysimbrium strictissimum L., Cu o 0 mai vaga. asemAnare cu prima, redusA la habitusul plantei gi la forma frunzelor. La inceput am crezut cfi e la mijloc o confuzie, dar femeia, care mi-a spus-o, mi-a adus-o din grAdina, cAci plantase acolo ca sa o aibA la indemânA.

La fixarea terminologiei botanice se cere in primul rând prezentarea plantei de catre informatori. Nu ne vom adresa niciodaa acestora: cunosti planta cutare sau catare, pentrucA raspunz'and chiar afirmativ, se vor pierde formele dialectale, lucruri pretioase din punct de vedere lingvistic. Vom cAuta o cat mai exacta transcriere a pronuntArii 0 dacA e mvoie, vom apela la specialigti. 62

www.dacoromanica.ro

Nu vom prezenta niciodata satenilor plante uscate sau presate, caci aunt greu de recunoscut. Pentru fixarea terminologiei generale asupra tuturor plantelor cunoscute inteo regiune sau :lute° comuna se cer neaparat excursii indelungate cu coi care au reputatia de buni cunoscatori ale lor. Cu at vor fi luati mai multi informatori, cu atat datelo sunt mai numeroase gi mai exacts. Mi s'a intámplat de multe ori ca in urma discutiilor dintre informatori sa ajung la stabilirea exacta a numirilor. Odata, la Nereju, o informatoare gasind Ononis spinosa mi-a spus: la asta-i zicem Tigance. Alta insa, uitându-se mai cu de-amanuntul la planta, mi-a spus: nu, nu-i Tigancei, ästa-i Bobul coasei, cä are spini, Tiganca n'are spine'. Tiganca era Ononis hircina, care pentru una era acelagi lucru, degi erau doua specii. Pentru fixarea terminologiei plantelor intrebuintate fie In medi-

cina populara, fie pentru vopsit, fie pentru diferite practici magice, se poate cere informatorilor sa le adune, ele fiind uneori mai putine. La multo ins& vor renunta, dat fiind departarea la care cresc unele de altele. La Clopotiva, in Tara Hategului, am rugat pe Sánziana Uginari, o buna cunoscatoare a plantelor, sa villa sa-mi arate plantele pe care le cunoagte gi le gtie ca, stint bune la ceva. Mi-a raspums:i ce crezi cA mimar aga mere asta, cri, doarg, nu creso testa la un loo, miele creso pe lanai, altele la deal, pe fAnat,,, altele In padure, on sus pe munte".

Atunci &And le cerem sh ni le adune, trebuesc date indrumari pentru a se aduce plante viguroase, deplin desvoltate, nu numai anumite parti intrebuintate. Odata cu fixarea terminologiei se poate ajunge gi la originea ei, atunci cánd este bazata pe anumite caractere ale plantei: Uite, Domnule, asta-i larbd impufcate, mi-a spus la Nereju o baba, arAtându-mi

Hypochaeris maculata. Intreband-o de ce-i spun aya, mi-a raspuns: Uite D-ta bine la frunzele ei, nu vezi petele de slinge?" Banuiam acest lucru, pentruca planta are pe frunzo pete brunii, totugi se corea o confirmare. Pierduse ins& firul legendei care de sigur se lega de ea. Intr'un sat, intreband o baba de ce-i spune la Polygala Amärealr, mi-a raspuns: Gustä D-ta §i vezi cum if". Multe numiri stint expresia intrebuintarii medicinale a plantelor, ca buruiana de buba. de dalac etc. Acestea inglobeaza mai ales plantele

comune gi la indicarea lor se baga de anumite locuri unde cresc. Adunánd material, de multe ori so intámpla ca femeile sa se adreseze

informatoarei: da buruianä de aia, de buba ?.a., ce crefte pe längd garduri g. a., adusu-i-ai la Domnu?" Chiar atunci &And sunt probe evi-

63

www.dacoromanica.ro

dento pentru astfel de numiri, nu trebue omisa intrebarea oare de ce i-o fi spundnd afa?"

Satenii care au venit in contact des cu orapil sau coi care pleaca pentru diferite munci in alte parti, raspandesc numiri i invata

altele noi. Inteo ancheta facuta la Nereju, jud. Putna, am aflat satenit spun la doult plante Sundtoare". Prima qi adevarata Suni'ztoare" la Nereju era Alectorolophus major Rchb., care 0-a primit numele dela sunetele ce le produce c5nd fructele-i sunt coapte. Cdnd incept a suna, trebue sâ inceapd cositul", spun batrânii. Unii locultori mai spuneau Sundtoare" 0 la Hypericum perforatum, la care femeile

in etate qi mai ales cele din catunele mai indepartate le spuneau Lemnie". Se vor urmari i aceste fapte. De ce s'a adoptat numirea noua §i de unde a fost imprumutata. In sate vine lume qi 'Imam) acolo pentru totdeauna, jata de ce trebue urmarite qi contributiile acestora la schimbarea terminologiei. Ar fi interesant de urmarit aceasta In satele de coloni0i unde s'ar putea BA se fi schimbat mult terminologia

acestora sau sa se fi adoptat practici noi. S'au raspfindit prin sate broquri nu numai cu descfintece, ci cu plante medicinale, iata de ce se cere intrebarea informatorilor asupra originii cuno0intelor lor. Numai numirile confirmate de mai multe persoane aunt valabile trebue sa le caut5,m confirmarea, caci s'ar putea ca informatorii, in speranta unei recompense materialer sa spuna, neadevaruri. Nu-i suficienta numai o adunare minutioasa a numirilor populare, ci este absolut necesara o ,determinare qtiintifica a plantelor. Evident, In caz de necunoaqtere a lor, se va recurge la speciali0i. Nu prezinta nici o valoare nici terminologia populara qi nici intrebuintarile, ori de ce natura vor fi ele, fail aceasta determinare. CUM PRIVE?TE POPORUL LUMEA PLANTELOR

Urmarind aceasta problema, dam de credit* extrem de interesante i pretioase. Fiecare element component al lumii vegetal°, du/A

credintelo poporului, 10 are rostul salt, atAt doar ca oamenii n'au ajuns sa-1 cunoasca. Toatei floarea cdmpului, cine o poate culege Find* in

Rusalii, pe nemtincate, isi are rostul ei", spunea o femeie din Cetea, jud. Alba, qi o spun babele aproape din toate satele române0i. Jata de ce atunci când incercarile cu diferit,e buruieni au ramas infructuoase la

vindecarea anumitor boli, aduna tot felul de frunze 64

www.dacoromanica.ro

Cu

ele îi fac

bolnavului baie, nadajduind c5, va gisi poate inteuna leacul. De sigur nu ajung E3á le adune pe toate ei iau mai ales pe cele cunoscute pentru anumite boli, lar atunci cand nu au plante la indemânk se recurge la

flori de fin". Se crede c& aunt anumite mijloace magice pentru ca al ajungi la cunoaeterea lor. Iat6, ce spunea Sofia Nistor din arrt, jud. NAgud: cine o vedea verpe alb, sl-1 omoare dinteo dati, spunea tata, si si-1 minince uscat. Atunci titi buruiana spune: pi mine nu mil cilca, ci-s de cela leac, pe mine nit mi alai, ci-s de cela leac".

Iatii deci planul superior pe care este ridicatfi ei lumea plantelor. Inteo discutie, dl. Teodor (4E31, director, Tarda, mi-a spus c5, in comuna

Rhchieel, jud. Alba, ei acuma spun batrânii ca un strAmoe al D-sale cunoetea glasul florilor", marturisind ins/ babei a aude florile vorbind, nu le-a mai auzit. Plantele aunt trecute in general de sateni intro creatiunile primare. Intrebtlndu-i pe sateni oare cum a aparut atata lume de ierburi ei buruieni, vor raspunde peste tot: Dumnezeu le-o fdcut pe toate". Totuei unele se crede cit au aparut ulterior, in urma unor imprejurari fericite in legAturà ca vieata sfintilor sau a Mantuitorului. Busmocul, spunea Elena Sighencea din Bolts, jud. Sibiu, a crescut Cruces, pe care a fost ristigmt Domnul o cizut si cu vremea o acoperit-o pimintul. Pe ea o crescut Busuiocul, semn, qi mergind pe acolo impiratul Constantin cu. Elena, au snntit un mirog frtimos adus de-o boare. S'o dus inteacolo si o gisit Bustuocul. 0 smuls citeva fire si ducä si in gricima lor ci tare mirosea frumos si smulgindu-1, au gisit cruces la ridicina lui. De aceea ramurile lui cresc in cruce". pe cruce,a Domnultd. Christos.

Aparitia altora este pus5, in legiiturá cu anumite evenimente fericite sau nefericite. Iat6 ce cred Romtunii bängteni despre Pochivnic (Asarum europaeum L.): Popilnica a omorit pe Aluna, nasa ei, si pentru aceea e si afurisiti a creste

tot pe sub elan si meniti si cilireasci alunul pe ea"1).

Nu s'ar putea preconiza o metodà pentru a se junge /a aceste date. Ele se ineira in toate genurile literaturii populare. In basme se dau eroilor puteri miraculoase prin buruieni. Fortele tainice ale spiritelor rele s'au pierdut prin ele. Thiele au pierdut Avrimeasca t¡i Crestineasca (Ajuga Laxmanii Beneth ) cu ele si-au pierdut puterea in lume. Si scum piing deasupra lor",

si

spunea Ioana Stoienoaie, din Nereju, jud. Putna. In poezii se plânge uneori durerea aducatoare de moarte a indti-

gostitilor ei rasarirea unor plante la capul mortilor. In colinde apar 1)

S. Mangiuca : De Insemndlatoo botanical romdnesli. Familia 1874, No. 47 palr. 562

65 www.dacoromanica.ro

binecuvantari aduse unor plante sau blestemul asupra altora le-a adus caractere respingatoare, mirosuri neplacute, spini i altele.

Diferitele insuqiri ce ies din comun 0-au primit adesea interpretarea lor, iata de ce trebue urmarite i acestea. Astfel tremurul frunzelor de plop este atribuit unui blestem al Maicii Domnului, care fugind din Ierusalim spre Vicleim a voit sa se odihneasca la umbra lui, dar nu era racoroasa din cauza frunzelor care se tot clatinau. lata co se spune in colinda Drumarilor: Plop neogoit Fi-mi-ai pedepsit

De boare, de soare Noaptea pe ricoare

Si nu fi rodit

desi fälos Tu n'aduci folos 1).

13atii viint, nu bag. Frunza ti se cleat

Nu numai interpretarea fenomenelor este interesanta, ci i con-

cluziilo co se desprind din ele. Fact" plopului i-a atras aceasta pedeapsa vemica, de a nu i se mai opri frunzele. Legandu-ne de increderea sau adoratia mare ce o au pentru unele,

do anumite caractere ce le prezinta, se poate da de firul legendelor legato de aparitia unor plante. Intr'un popas pe o pajiqte cu cimbrul

ciobanului (Thymus), am intrebat o informatoare: da oare dsta nurnai pe aid erefte" qi mi-a raspuns: iarbä binecuvantati. Se zice Petra pe piimiint, au hodinit scos din straitä. st-o mâncat. Din miezii de pttine ce-o rrtmas o iesit

Este, Domnule, peste tot, este si la monte, c5.

atunci and amble Dumnezeu ea

Sf.

cimbru".

PUTERILE DIAGICE ATRIBUITE DE POPOR PLANTELOR

Dintro numeroasele spirite role care populau universul in mentalitatea primitivului, s'au mai pastrat credinte in unele, scut protector in contra lor gasindu-se tot in lumea plantelor. Plantele sunt protectoare contra strigoilor care pandesc belragul

la tot pasul qi de aceea se pun la diferite sarbatori in toate partile gospodariei i chiar in camp. Ii alunga dupa credintele satenilor, rugul, leu§teanul §1.

Altele sunt socotite protectoare contra ielelor qi purtarea tor te fereqte de napasta acestora. Smeii, dupa credintele locuitorilor 1) A. Marmescu

Colge(ie de colindo

66

www.dacoromanica.ro

din Muntii Apuseni, au fost alungati in lama° lor tainice subpAmAntene, tot de buruieni. Hodoleanul (Valeriana officinalis L.), Leuvteanul (Levisticum officinale L.), Iarba creatA (Mentha crispa L.) v. a. sunt plantele protectoare contra lor.

Puterile prevestitoare atribuite de popor plantelor sunt destul de numeroase, iatA de ce trebue urinal-it° vi acestea. Unele prevestesc rodul cAmpului. Fericean Nicolae, din Poienile de Jos, spunea cl este vi cArindariu pAmAntului (Orobanche), care, ava cum calendarul spun() pentru sAteni mersul vremii, spune rodul din acel an. Prevestirea mortii in cele mai multe sate din CAmpia Transilvaniei o fac cununile de SAnziene (Galium verum L.), care, in ajunul Seinzienelor" (Navterea Sf. loan BotezAtorul) Bunt aruncate pe casA pentru fiecare membru al lamiliei. A cAruia cade jos de pe casa e semn cA va muri in acel an. Cate alte prevestiri se cautA in lumea plantelor. Natura prin fortele ei impresioneazA adAnc pe sAteni, iatA de ce sunt trecute unele plante protectoare contra lor. 0 bArnA de teja se pune la case in Poienile de Jos, jud. Bihor, ca sA, le fereascl de trAznet.

In multe sate ramurile de teja se pun pe foe in timpul furtunilor, sd se räzbune vremea". De altfel intro sArbatori teiul ivi are dumineca lui. Aceasta este la Nereju Dumineca Rusaliilor, cAnd ramurile lui se pun pe la porti vi le due femeile la bisericA, sA ingenunche preotul pe ele. Femeile le iau apoi vi le duc de leac. Altele se credo ca feresc de boli, purtAndu-le sau incingAndu-te ca ele. Pentru rezolvarea unor probleme din domeniul vietii sufletevti se recurge adeseori la plante. IatA de ce unele plante se poartA la horA do cAtre fete, sA fie jucate. Altele le poartA sA fie plAcute sau sA le aducA, mAritivul ori BA cimenteze dragostea, ferind-o de duvmani.

Altele aduc uritul intregii colectivitAti vi sunt unele buruieni cunoscuto pentru urit". Altele Bunt protectoare a linivtii vietii conjugal°. DrAgostita (5edum maximum Suter) vi-o pun tinerii cAsAtoriti la DrAguv, jud. FAgArav in grAdink IA nu le strice duvmanii casa. CirculA adeseori prin sate povevti despre acestea vi adeseori neintelogerile familiare sau legAturile intro anumite persoane aunt puse in legAturg cu diferite practici ca buruieni. IatA de ce nu trebue sA trecem cu vedzrea numeroasele credit* de acest gen in leghturA cu lumea plantelor. Nu intereseazA numai credintele ca atare, ci tot ava de mutt ne intereseazA culegerea. Adeseori se face dupA un anumit ritual care 67

www.dacoromanica.ro

trebue urmarit Cu mare atentie. Voi schita principalele puncte ce se puu in legatura ca culegerea acestor plante. Cine se crede ci-i bine si le culeagi, ca sä fie eficace? Le poate culege oricine, sau numai anumite persoane?

De ande se aduce planta? Se culege din once loc unde cre§te, san se cer anumite conditium, de a fi un loe fent, departe de sat, si nu se audi strigitia anamitor animale etc ? Cind se culege planta? Se culege In anumite =le sau se poate culege oriciind? Ciind pleacä la calesul el, climmeata, seara san a m d? Mud se duc la culesul ei, se cer anumite restrictium, ca post 11; a sau pe drum, de a nu vorbi san sr'

Ingâne anumite formule magice sau rugicinni, de a nu se uita Indirilt, de a se reintoarce pe alt drum? La culesul plantei ce obiecte se jan? Se due daruri, ca bam, pâme, sare a.a.? De ce se due acestea.? Se va urmin spot culegerea i modal de intrebumtare a plantel. Ce ar aduce, digits* credintkle sitemlor, nerespectarea ritualului?

Sant anumite practici generale cu burmeni in sate, cum stint acelea cu leugteanul contra strigoilor sau cu rugul § a. Trebue urmirite i acestea. Umide, cind

0 de ce se pun plantele?

Nu trebue sa asaltara cu intrebari asupra acestor credinte pe informator, deoarece nu se destainuesc uvor. i mai ales nu se destainuesc uvor buruienile vi practicile magice in legatura ca vieata sen-

timentala. Sunt ultimele informatii ce trebue cerute informatorilor, atunci cand le-am cavtigat pe deplin increderea. Nu se destainuesc multo vi din cauza lumii satelor, care nu priveoti cu ochi buni pe c,ei caro se °cup& cu astfel de practici, spunandu-se ca sunt lucruri necurate. PRACTICILE MEDICINALE CU BURUIENI

Intrebuintarile medicinale ale plantelor aunt numeroase peste tot in satele romanevti. In lipsa medicilor, mai ales in satele izolate din munti, babele au ramas pana astazi cu indeletnicirile lor medicinale. Observatiile s'au indreptat nu numai asupra elenaentelor floristico comune, ci i asupra elementelor mai rare sau cele cu statiuni indepartate de avezarile omenevti permanente. In popasuri temporare, insa de milenii, taranul vi-a indreptat privirile vi asup.ra elementelor floristice ale padurilor intinse vi a fanatelor vi pavunilor bogate din regiunile alpine. 0 multime de elemento de acestea au o larga introbuintare in medicina populara.

Plantele nu aunt intrebuintate numai pentru diferite boh

la

oameni, ci i pentru animale, iata de co se impun aceste doua grupari.

68

www.dacoromanica.ro

De o parte practici cu buruieni in medicina urnanA si praztici cu buruieni in medicina veterinarit. In afar& de intrebuinthrile medicinale, plantele au avut in trecut si un rol de cosmetice. Pe acestea le mai stiu babele si mai spun ci

In tinerete se spälau cu buruieni, ca sit se fa,c& frumoase,

sit fie

plAcute. Multe plante se culeg pentru cresterea pgrului. In comuna RAchisel, jud. Alba, la SAntoader se duc fetele, cu pain° i sare, si culeg pochivnic si ieder& strigänd: adus pt

Toadere, Sitntoadere

Ti-am adus pitä i sare

i ai

Sä-mi faci coada ca la cal.

Sg-mi faci coada cit de mare

Alteori se iau diferite rAdAcini care, iritänd fata, produc inrosirea. Locul acestor cosmetic° ins& 1-au luat produsele imprumutate dela eras.

Pentru adunarea materialului ne vom adresa babelor care in multe pArti in locul medicului. Sittenii le stiu i te indrumeazA la ele. Problema dificilà este cAstigarea increderii. Le aduc la unele multe neplAceri aceste practici medicinale clandestine, WA de ce adresAndu-te lor, de multe ori nu vor s& spun& ceca ce stiu. Odatit cAstigat& increderea, firul povestilor incepe sit se destrame si spun nu numai

retetele pe care le stiu, ci-ti dau si cazuri concrete de vindecare a unor pacienti care au fAcut apel si la serviciile medicului. Sunt foarte interesante de urn:161.ft i semnalat west° cazuri. Trebuesc evitati informatorii care au venit in contact prea des

cu orasul si mai ales cei care au servit la vreun spital sau dispensat atunci dud cautAm a& stabilim practicile vechf medicinal° babesti. Prin acestia ins& au putut trece anumite practici din medicina oficinal&

In medicina populara. E interesant de urmArit eventuala influent& a acestora asupra color vechi, mai ales atunci cAnd s'au erijat in medici sAtesti clandestini. La noi ins& aproape peste tot putine lucruri au trecut sitteni din medicina oficinall. Informatorii cei mai pretiosi stunt batränii care n'au trecut prin scoli si nu mum practicile cu buruieni rAspAndite prin diferite brosuri in satele noastre. Intr'un sat, o baba, dup& ce mi-a ar&tat citeva buruieni pe care le cunostea, mi-a spus: nu-i acascl ginerespuncl el ¿in carte elite-8" 9i mi-a adus, sA vAd, convinginmieu, d-o cA stiu si eu ceti, o brosurA. Luandu-se dupli astfel de brosurii ajung sA intrebuinteze alte plante, ele avAnd ins& terminologia &AA fa brosuri. 69

www.dacoromanica.ro

Pentru adunarea materialului e bine in primul rand si cerem informatorilor si ne adune sau si ne arate ei planicie pe care le stiu si le intrebuintcazi. Deoarece s'ar putea si, nu se giseasci in acel timp sau si nu le recunoasch in covorul des al plantelor din vara, e bine si, le cerem si pa cele caro eventual le au strinse pentru folo-

sintii peste an, 'cici babele, grijulii cum sunt, le aduna pe toate la timpul lor.

In afari de numele plantei, trebue si se dea o deosebith importanti intrebuintirii ei. Ce

pärti se intrebuinteazg, florile, frunzele, ildlicina? Se foloseste crud5.,

uscatii sau in decoct, ceai, cataplasme, bäi s a? Cum se preparii pentrti folosintä. Se foloseste imprennil en alte buruieni sau se amestecá cu alte substa4e. Ce

se tau si and se iau preparatele, dimineate, 1a amiazi, seara? Se va urmrtri claci in afarit de plante sunt in uz st alte muloace, ca masagu, formule magice sau desciintece s a., tratamentul unor boli fund foarte complex. In ctirsul

cantitiiti

tratamentului se recomandä un annmit regim alimentar sau alte restrictium? Plantele au intrebutqliri diverse, pentru mal multe boli, iatii de ce, pentru a nu reveas de multe ori asupra lor, e recomandabili entunerarea lor in ordmea alfabeticii a numirilor, dindu-se toate intrebuintgrile si credmtele in leeáturi cu ele.

Fixarea terminologiei medicale e foarte necesari si va trebui si apelim la concursul medicilor din regiunea respectivi pentru a da si corespondentul stiintific. Firi aceastä colaborare nu se poate ajunge la rezultate reale. Publicatiile medicilor in acest domeniu de cele mai multo ori lasi de dorit in ce priveste terminologia botanici si invers,, ale naturalistilor dau numai cu aproximatie terminologia oficinala a

bolilor. Do aceste dificultiti m'am izbit in numeroasele cercetäri la teren si numai rareori nu am ajuns la stabilirea terminologiei cu concursul medicilor din regiunile cutreerate. De altfel si terminologia popular& uneori e proa vagi, cuprinzind adeseori mai multe afectiuni. Cunoasterea intrebuintärilor e utili si stiintei si prin experi-

mentiri valoarea multora ar putea fi un aport pretios. Studierea intrebuintirilor coraparativ, cand acestea vor fi pe deplin cunoscute, e tot ce poate fi mai interesant. Inceputurile in aceasti directie se datoresc Institutului de Istoria Medicinei-Cluj, sub conducerea D-lui Prof. Valeriu Bologa. Culegerea plantelor medicinale ca si a color intrebuintate pentru diferite vriji este deasemenea interesanti. Se va urmiri in primul rind cine 'le culege. Adeseori culegerea si prepararea unor plante le revin copiilor. 70

www.dacoromanica.ro

Se va urmari de ce. Albeori bolnavul se duce gi dad, o cunoa0e 0-o

sapa 0 0-o pregateqte, fiind la mijloc 0 o autosugestionare ed numai ara-i de leac". Pe langa eficacitatea uneori incontestabila a unor

droguri vegetale, se face uz de psihoterapie, metoda introdush qi in tiinta. De cele mai multe ori insa, le culeg babele. Culegerea lor este legata de multe ori de anumite zile ale saptamanii. Unele se culeg miercurea, vinerea . a. Alteori plantele se culeg numai in anumite zile ale anului, dupa un anumit ritual, crezandu-se ca numai pana atunci sunt bune de leac. S'ar putea sa fie in legatura, cu procesele fiziologice, iar poporul spune ca de atunci inainte li se iau puterile. Pentru o cat mai buna clasare a materialului credem necesara In primul rand o enumerare a bolilor pentru care se cunosc §ii se intrebuinteaza buruieni, indicand totodata, qi butuienile recomandate pen-

tru vindecarea lor. Dupa aceasta ar urma o enumerare in ordine alfabetica a plantelor °i intrebuintarilor lor. Se va insista asupra tuturor problemelor amintite mai sus, atat in ce priveqte intrebuintarile, cat qi culegerea 0 credintele in legatura cu ele. Cu numero0 informatori se va stabili sfera cuno0intelor locale

privitoare la plante 0 extinderea lor spatiala, atunci cand e vorba de regiuni mai mari. Nu ne vom multumi 'MBA numai cu aceasta. Va trebui sa urmarim

qi raspandirea acestor cuno0inte in mase. Pentru aceasta stint utile anchetele. La Nereju, jud. Putna, unde numariul plantelor cunoscute 0 intrebuintate e mare, am urmarit §i aceasta problema. Nu am apelat la plantele ce le aveam presate, uscate, fiindu-mi spuse de informatori. Nu dispuneam de timp pentru a cutreera cu cate un satean regiunile unde acestea cre0eau Am recurs atunci la un alt mijloc. Am adunab

0 am cautat sa se conserve cat mai bine verzi 40 specii medicinal° locale. S'au perindat prin fata lor, fiind aranjate inteo sala mare, la distanta potrivita, 50 de sateni de diferite varste qi categorii sociale, carora le-am verificat cuno0intele asupra lor. Evident cunoqtintele sunt in raport cu varsta, totu0 interesul ce li-1 poarta unii este mai mare. Intreband informatorii asupra originii cunogtintelor, se va ajunge la rezultate interesante. Unii le au mo$enire din batrani, altii le-au c4tigat din alte parti.

Se va urmari 0 reputatia ce o au cei care se ocupa cu practicile medicinal° sau magice cu buruieni i starea lor materiala. De multe ori este o Bursa buna de caqtig, mai ales and stint cunoscuti de regiuni mai intinse, numele lor trecand de limitele satului. In unele regiuni se face comer t intens cu plante medicinale. '71

www.dacoromanica.ro

(mneori Cu aceasta se indeletnicesc barbatii, cum e in regiunea CHCr4enii pleaca cu radaeini medicinale nu numai prin targurile din Transilvania, ei tree i dincoace de Carpati, ajungand prin Bucureqti. In 17 Mai 1939, Cavra Iosif din Poienile de Jos, jud. Bihor, vindea radacini de Tamnus communis pentru reumatism, la Podul Izvor. Vanduse inteo saptämana in valoare de 3000 lei in diferite parti ale capitalei. Nu era numai el, ci se &eau in acel timp 18; Poienari, dupa spusele lui, diferite raspantii, care vindeau trecatorilor astfel de radacini. Alteori cu aceasta se indeletnicesc femeile. Sunt numeroase centre din tara unde, in pietele de zarzavaturi, se intalnesc adevarate farmacii babe§ti. Un studiu asupra unei astfel de farmacii din Galati a scris dl. Prof. Al. Borza-Cluj 1 ). Se &eau acolo tot felul de leacuri vegetale qi numeroase plante pentru diferite vraji.Plantele cele mai multe le aduceau satenii qi le vindeau sotilor Surluceanu, caci Be numesc ace§ti farmaciOi galateni caro evoca timpurile antichitatii clasicA3 sau acole ale evului mediu. VOPSITUL CU BURUIENI

Numarul plantelor intrebuintate pentru vopsit scade meren in satele romane§ti. In trecut de sigur numarul era mult mai mare erau singurii coloranti cunoscuti. Totu0 qi azi se intrebuinteaza mai ales in uncle parti. Nu vom insista numai asupra plantei i culorii ce-o da, ci vom expune detailat i modul de preparare, nu numai pentru vopsitul fibrelor vegetale qi mai mult a fibrelor animale, din care se confectioneaza, tesaturi diverse. Se intrebuinteaza, in parte çi astazi plante pentru vopsitul oualor de Pa0i. PLANTE ORNAMENTALE

Dragostea satenilor pentru flori este peste tot mare qi sunt o podoaba aproape nelipsita a caselor dela tara. Nu se intalnesc numai In gradinitele din fata casei sau cand aceasta lipse§te, raspandite prin gradinile de zarzavaturi, ci i prin ghivece in geamuri sau alte parti. Cultivarea lor este in functie in primul rand de profundul simt estetic al satencei. Sunt frumoase prin colorile lor, mai ales elementele floristic° introduse mai non in culturi qi sunt placute prin mirosul lor 1) Al orza: Nouldff ano6olantee ramaneill 0 Amu's,. hdheascd. Wet. Muzeulut Bot ai al Grid, Bot Club Vol, XVII.

72

www.dacoromanica.ro

patrunzator mai ales florile licibefti", numite aqa pentruca in timpul din urma babel° fin mai mult la ele, plante frumos odorante fara podoaba atragatoare a florilor. Florile sunt podoabe nelipsite tineretului

In zilele de sarbatoare. In zilelo de sarbatoare babelo le inOra in buchetele in biserica pe la icoane, pentru ca apoi, in multe regiuni din tara, sa le ja qi sa le duca bolnavilor, crezandu-se ca-s bune de leac.

Analizandu-se cat mai multo gradini tarane$i sau vizitandu-se cat mai multe case, se va face lista completa a plantelor ornamentale, de o parte, a color cultivate in gradini, lar pe de alta, a color cultivate In ghivece. Inceputurile in acest domeniu de cercetari le datoram d-lui

Prof. Al. Borza Cluj, care, in cercetari vasto asupra florei noastre, toi-a indreptat privirile i spre aceea a gradinilor tarane0i.

Nu trebuesc emise in cercetari calle de patrundere ale elementelor decorative in sat, pentruca s'ar putea ca pe acestea FA fi 1)U-runa In sat eventual Ipi alte practici cu buruieni.

Acestea ar fi capitolele care ni se impun in cadrul cercetarilo4 etnobotanice in satele romane0i pentru o cat mai completa adunare a materialului. Se cer adunate lucruri sigure, pe cat se poate confírmate de mai multi informatori. Cu da ace§stia vor fi mai multi, cu atat datele refe-

ritoare la o comuna ori regiune vor fi mai complete. Vom schita un mic indreptar care ar putea fi intrebuintat pentru cele mai multe din plantel° care se cer aduse de informator. Cam se namegte planta? Oare cam a ap6rut? Se folosegte contra strigoilor, ielelor, smeilor san contra fortelor naturii? linde se pun in aceste cazari # ciad? Cata si cine o calege? De ande se aduce planta? Din origice loe ande cregte, san namai din ami-

mite locuri?

Ce puteri prevestitoare ii sunt atribuite? In domeniul vietii sentimentale, ce rol ¡olla? Se foloseste pentrn dragaste, miiritig, urit, joc, g.a.?

Se culege dupil tan anumit ritual # ce ar aduce nerespectarea Ini? Ce intrebuintári medicinale are? La ce se foloseste, at., ctun si ce alte

mijloace sunt in uz pentru vmdecarea l3ohlor, pe 1120 planta indicatii? Cand # cum se ealege planta? Cine o culege? Se intrebtuntkazil pentra vopsit? Ce culoare d& # cnm se pregiteste? Planta cresta spontan5, in regiune san este caltavati in griidutii? Are intrebuintári # in aliraentatie? Se vor nrmiri fi plantele condimentare san aromate spontane folosite de siteni. .

www.dacoromanica.ro

73

Intrebarile bine inteles se va cauta sä se puna, in expresii locale, cal mai pe intelesul informatorului. Punându-le, se vor aminti alte

plante la unele intrebari. Se vor nota pentru ca informatorul sa nu le scape din vedere si se va reveni asupra lor. So va cauta apoi stabilirea terrninologiei botanice si in cazul când nu se cunoaste, se va apela la specialisti.

Pentru cei initiati in ale Botanicei e de prisos sa recomandam utilizarea, pentru determinarea plantelor, a valoroasei lucrari a d-lui Iuliu Prodan, Flora pentru determinarea qi descrierea plantelor ce cresc in Romania". Pentru o cát mai bina documentare si control, e necesara coleetarea plantelor si un herbar al plantelor intrebuintate de poporul t'ornan, e tot ce poate fi mai pretios si mai interesant. Valeriu Buturd

D. PLAN PENTRU CERETÄ.RILE ZOOLOGICE INTRODIJCERE

Caro e fauna regionalä din punct de vedere Itiintific, constatatä de un specialist?

Ce ammale cunoagte täranul din fauna regiunii? Sub ce mune (a se reda in parantezä si numirea stuntificä gi cea populart, mai uzualä)? In ce scop le faloseste (din punct de vedere economic san al medicuni empirice)? Ce legende, credinte, superstitn, sicitori si in genere ce folklor exista in regiune, in legrituri

cc diferitele specii de animale?

Dacii na le folosegte, sub ce alti forma le cunoagte gi care e folklorul legat Cara m'a suele specii pe care omul nu le folosegte dar care4 sunt

de ele?

vitilmätoare?

PLAN

Se vor indica prin cercetäri, care sant: Protozoarele terestre (in legiturit cu solul, Pedologia gi Agricultura), acuatice (Flagelate gi Ciliate, planktonul acuatic in legIturä ca hrana pegtilor), Sporozoarele

(parazite, in leglituri ca bolle endemice, ea malaria, disenteria); Celenteratele;

Spongieril; Monomeridele (Rotiferi, Mimare).

74

www.dacoromanica.ro

Viermi: Anelide (Ohgochete: ce neamun de rime exista in regitme care e importanta lor agricolä; folosirea lor pentra pescuit etc.; vatamari, Hirudinee acuatice, intrebuintarea lipitorilor In medicina empirica); Plathelminte: Turbelariate (acuatice), Trematode (parazite; ce ammale atacii gi care sunt pagubele pricinuite de Distomi); Cestode: ce fel de tenis exista, ce anirnale folosesc ea gazda intermediara i deer). ataca omul, daca existä in regiune Botnocephalus gi care este eiclul evolutiv al acestei temi date de pest', Nemathelminte (ce neamuri de limbrici gi trichina, tnchinoza; cam se produce).

Arthropode: ce crustacee exista in regiune, in smarctui, de balta, de lac, de ape cargatoare, de izvoare ci fáritâni; crustaceele terestre; se maninca racii in regiune sau nu? Care sunt Miriapodele (Chilopode qi Chilognate) de pädure, de camp deschis, din imprejurimile locuintelor omenegti, din case? Care sunt Insectele (Orthaneoptere, Orthoptere, Coleoptere, Nevroptere, Himenoptere, Lepidoptere, Hemiptere ci Diptere) din regime Ce pagube prieinuese

in regime licustele, gandach, Hemipterele, cultunlor agncole, pomicole ci vitico/e? Ce pagube aduc ornizile difentelor sped' de fluturi? Existi anofeh? Existä cazuri de majare rlispanditä prin aceste insecte? Malaria e endemicii. san nu? Prin ce mijloacn se poate stiirpi malaria in regiune? Ce Diptere ataca vitele gi care stint pagubele pricinuite? Existä muqte columbace? De ande vin? Ce pagabe produc? Arachnide. Care stint paianjenii din regume? Existä scorpioni? Unde se glisesc scorpionii in regiune? Care sunt antidoturile populare?

Molu§te. Ce fel de melci de baltä gi de uscat (de cámpuri arate, livezi, paduri) exista in regime? Ce scoici existli in báli, lacar, riluri? Ce specii se folosesc? Dad. se folosesc, In ce mod? Vertebrate. Lista spechlor de pegti eu aratarea apelor in care traiese a conditnlor Ion biologice. Cum se face pescuitul in regiune (se vor descrie toate metodele populare de pescuit). in ce mod se intrebtunteazi peqtii in regiune. Care sunt eredintele gi superstitiile in legaturä en pegth. Care snnt nr.mele popnlare. Exista pasträvani sistematice in regime? Care stint batracienele din regiune (Urodele Anure) din apele stiitatoare ci eurgatoare, dela marginen apelor, din pajigti umede, din padure, din pagunea alpina? Existä. salamandre comune? Dar total negre (Sabmandra atra)? Ce fel de tntoni exista in regime? Ce credit*, legende gi saperstatii se leagii de salamandre gi triton'? Cam e considerat qi interpretat veninul piehi lor? Se intrebuinteazi aceste ammale In farmecei Name popnlare. qi

Reptile. Ce coparle,

qerpi ci broagte testoase

de apa

gi

de uscat

exista

In regime? Care sunt numirile lor populare. Cum sunt printe de popor din puuct de vedere al magiei. Se folosese intenn fel oarecare? Ce pagube se inregistreazi de pe arma lor? Existä vipere? De ce som? S'au inregistrat cazan i mortale din pricina mugcliturilor de vipera, la om gi animale? Ce antidoturi antiveninoase folosesc? Ce eredinte simt In legaturii cu viperele? Care sunt numele lor popu/are? Pisan. Ce plisarele ciintatoare exista in repone? Care sunt cele sedentare cele migratoare? Care stint epocele gi direetide de migratie? Care sunt numirile populare ale pasarilor qi eredintele legate de ele? Ce plisari räpitoare stint/ Ce

75

www.dacoromanica.ro

vitämiri adac animalelor domestice gi vtinatalui? Ce agitatoare (ciocimtoare, cnci etc.), colombieni (porambei s'abate', ierunci, potarnichi, prepelite, fazam). Exista fazanerh artificiale in regirme? Care sant instalathle lar? Ce Picioroange einsti in tmuturile mligtanoase sea amede? Care e epoca de migratae a sitarilor si becatelor gi cum se vaneaza? Ce Palmipede exista? Co neamuri de gaste si rate salbatice, cum se vaneaza gi in ce epoce? Mainifere. Ce Insectivore gi Ialieci exista in revine? In ce medii triliesc9 Ce carnivore ripitoare (lupi, urgi, vulpi, jderi, dihon, nevastaici, etc.). Cum se vaneazii? Ce name populare au gi ce credinte sunt legate de ele? Ce rozAtoare exista in camp, in pOdure si imprejural locuintelor omenegti? Care sant pagubele produse de ele agriculturn si silviculturn (Pagubele cauzate de iepari, goareci, harciogi, popandia, veverite, etc.;

se vor mata statistic, pe m'U mai

malti ant posibil). Ce ierbivore eidstä in tinut (mistreti, ciiprioare, cerbi, capre negre)? BIOGEOGRAFIE

(Fito gi zoo-geografie)

Duph ce se va arata situatia sistematid, a florei, respectiv faunei regiunii, se va proceda la studiul ecologic, geonemic 9i biosociologic al regiunii. ECOLOGIE

In ce raport se ella speciile (principale) ea medid gi cum le influenteazi factorii climatici (laminii, calduri, umezeala atmosfericl gi a solului, van* factorii topografici (altitudme, panel, expunere); factorn hidrografici (izvoare, ape cargatoare repezi, hne; statatoare; in conc)4ule lor speciale); factord edafici (natura solului gi influentele fizico-chimice ale solultu); biotici (medita. Tia, animal gi vegetal. comensualism, simbiozi, pamzitasm, epifitism gi saprofitism).

Cum se comporta, cum se apiri gi cum se adapteaza specnle fati de acegti factor'? Ce forme biologice imbraca ele fata de lamina (lucifile, lucifuge, ombrohle),, Uta de frig (la vegetale: fanerofite, hemicriptofite, criptohte, terofite; la ammale: emiterme, stenoterme, hibernante, migratoare); fata de umezeala gi usciciane (xerofite, higrofite); Fenologie: cano:1 infrunzesc, inflorese gio fructifica diferitele specii principale; cam se adapteaza spechle fati de altitudinc (orofite), etapele de vegetatie

si fauna; fatä de stractura gi reactaa fizico-chimicá a solurilor (turbos, de padure, de stepa, ca subdivizianile gi variantele lor): calmfuge, calcicole, holohle, nitratofile, caxicole; fati de sabsol: trogloftle, troglobn; gi fati de suport in genere, In raport ca pieferinta (tericole, arboricole, cavermcole). GEONEMIE

Care e raspandarea geografici a fiecirel specii mai principale in regiune, in gi in altatudme (profilul biogeografic)? Dar in adancime (in cazal apelar curgitoare gi statatoare saa a fantilmlor)? Ce specii ea triht altadatá in regiune gi pe ce ene de rispandne (din spusele oamenilor, din toponimie, cranii etc.)? suprafagi (harta)

76

www.dacoromanica.ro

Aria actuali a speculor considerate e In progresie sau In regresie eau stationara gi din ce eauze? Aria actualä e continua sau discontinua? Specule considerate aunt eau no. endemice (Paleo sari neo-endemice)? Origurale speculor principale (boreali, mediteraneeana, ponto-caspica, central-europeanä etc.) SOCIOLOGIE VEGETALA.

I ANIMALA.

Ce specu formeazä asociatu Intime in regime? Ce asociatii o sub-asociatil se distmg In regiune gi In diferitele medzi (terestru, acuatic i subteran)? Care sunt asociatille primitive (neschimbate de mane omalm) c secundare (degradate)? In ce grad de fidelitate se gasesc specule (care stint cele caracteristme, accesorii i accidentale); in ce grad de eantitate (care stint cele rare, commie, abandentegi dominante); in ce grad de sociabilitate izplati, grape mici gi rare, populari ntuneroase, foarte numeroase, intinse), atilt pentru asociatule terestre, eat gi pentru cele acuatice; planktonul. Se observa rupturi de echilibra in asociatule armomee? Care stint eauzele acestora, daci existi schimbari clunaterice, modificar de relief sau de sol, introdacerea vrennei specil noul. Ctun s'a exersat ci cum se exerseaza. actiunea omului asupra asociathlor naturale primitive gi prin be muloace (migratu i razbome, amenajarea terenurilor pentru yangWare, pentru agricultura, defrigeri, uscarea turbarulor, baltilor gi elegtaielor, influenta pligunatultu, lucriri publice, ca descluderi de drumuri, japan de canale, de elegtaze, de cariere, baraje, constructii, relatm comerciale, exploatäri, introducerea spechlor noi); burnienile de pe längi aglomeratule omenegti i origmea Ion; ce plante gi anintale de origine salbatici, brigtmage sau formate ea varietati indigene, se eultivä de

om in finut i ea ce scop.

Raul Ccilinescu

77

www.dacoromanica.ro

D. ANEXE yloolual yqos

tnpoD" ((mold) saj yqos Cno

Gutted op imcinD

f.;

pm op imelna

puynyy 1

Cs.

unpuyas

24'

luetnea

2,3

PnPuttaS

Es.'"

OltUIN

pdsud U

'asap alea

E. CID

oa.

E C.7

assu Maj antra

annio; omf

tt

/.1aU1113

TpUTIV12111113 N f.11711.1V3.113100

11:104V.I3U1113

e z'

0

.111!00

Stp1RVJOUIVO

o ets 11.4

vPutivaunID pAoN

0

g

U.4

lgaA

o -6

Pos

P3

E-

cn

71:

Mina inpuna is

E-

I

in

Q.

ps

tutu!) Eq o

72,

Mina o inpum aids Mea

a. K

-0

°lino u! MBA o

taw al Ova

co

sooMqam

-0

NI

eadonornoo inuv

(Nugtuysuaoa,) pea* AN

ea

11194110

78

www.dacoromanica.ro

64 u t;

2

acudo§

S

vuvlugA

S

nutro Ga

2

Lima

ea g

10.10.1 ea

.

te

uln3s

,...

pum muja

u

E.

. -0

:

8E e 09

..0

a 4.

2

2

.9gEggEa Ci er.

'J ;

'd

=

HRANA PE 10 ZILE

-8

,,,001

-o E gE VE

V

S

L

ID

M

M

.1s* o

E 7'

PI

MI .1

4

...

2

%,

-e o ct t;') u

J

M

L

es u

E esa

SwErilI9

as

E1

6 it ji 6

4

4 2

2V.ea

os L. : 1:

,c1 1

2 E5

4 2

4

.5

S

2

2

2

E 2E.219..215.2VENI.E2 o o E eo o 1 o E

eas

6 L. cr) 6

oa S. 1 S

eas

6 ct

r7) o L. A

E

o

eos

as

0`.., Ji

E os

2:

.S.

fE fNVSti