Proiecte Didactice Prescolar Si Primar PDF [PDF]

Zitiervorschau

1

2

CUPRINS SECȚIUNEA „PROIECTE DIDACTICE ÎN FORMAT ELECTRONIC”

5

SECȚIUNEA „STUDII DE SPECIALITATE ÎN FORMAT ELECTRONIC”

165

SECȚIUNEA „PROIECTE EDUCAȚIONALE ÎN FORMAT ELECTRONIC”

168

SECȚIUNEA „FIȘE, TESTE, TEZE ÎN FORMAT ELECTRONIC”

236

SECȚIUNEA „CURRICULUM LA DECIZIA ȘCOLII ÎN FORMAT ELECTRONIC”

278

3

4

PROIECTE DIDACTICE Autori - propunători: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26.

PROF. ÎNV. PRIMAR ALSTANEI MIHAELA-RODICA PROF. ÎNV. PRIMAR APETROAIE IOANA-GABRIELA PROF. BÎRSAN CORINA PROF. CĂCIULAN CRISTINA-MARIANA PROF.CĂLDĂRUŞ ANCA-LILIANA ȘI PROF. RUSU MARIA-MIHAELA PROF. CHIPĂILĂ NICOLETA PROF. ÎNV. PREȘCOLAR CHIȘ MARIANA PROF. CIUCĂ ELENA-CRISTINA PROF. CURELARIU CĂTĂLINA PROF. FLOREA NICOLETA-IONELA PROF. GARCEA FLORIN-CĂTĂLIN PROF. GHIUȚĂ MANUELA-CĂTĂLINA PROF. GRĂDINARIU CRENGUȚA PROF. HORVAT OANA-GABRIELA PROF. IONESCU ALINA PROF. MARTIN RAMONA-NICOLETA PROF. MIRCU NICOLETA-MARIA PROF. NECULCEA GABRIELA PROF. NEDELCU OANA-MĂLINA PROF. PESCARU ANDA-VERA PROF. MÎNDROC DELIA EDUC. RĂICAN ANDA-CĂTĂLINA PROF. ROTARU LILIANA-DANIELA PROF. SANDU MARICICA PROF. ÎNV. PRIMAR DAN SĂNDICA-IONICA PROF. SUMURDUC DIANA

5

PROIECT DIDACTIC Prof. înv. primar Alstanei Mihaela-Rodica Școala Gimnazială „Anghel Saligny” Focșani, Vrancea • • • • • •

ARIA CURRICULARĂ: Limbă și comunicare DISCIPLINA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: Limba și literatura română UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: ” Universul meu ” TEMA LECȚIEI: ” Cuvântul. Silaba. Despărţirea în silabe. ” TIPUL LECȚIEI: Consolidare COMPETENŢE SPECIFICE: ➢ Limba si literatura română: ✓ 1.2. Deducerea sensului unui cuvânt prin raportare la mesajul audiat în contexte de comunicare familiar. ✓ 4.1. Aplicarea regulilor de despărţire în silabe la capăt de rând, de ortografie şi de punctuaţie în redactarea de text. ➢ A.V/A.P.: ✓ 2.2. Realizarea de creații funcționale în diverse tehnici pe diferite suporturi (hârtie, confecții textile, ceramic, sticlă etc.). • COMPETENŢE DERIVATE: ➢ LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ: ✓ C1: Definirea cuvântului şi a silabei; ✓ C2: Despărţirea corectă în silabe a cuvintelor care conţin ,,mp’’, ,,mb’’, ,,x’’, ,,ee’’, ,,ii’’, ,,oo’’; ✓ C3:Aplicarea corectă a regulilor de despărţire în silabe a cuvintelor; ✓ C4: Ordonarea cuvintelor, astfel ȋncât să alcătuiască propoziţii; ✓ C5.Găsirea sinonimelor, antonimelor și omonimelor cuvintelor; ✓ C6: Formarea cuvintelor cu ajutorul unor silabe date. ➢ A.V/A.P.: ✓ C7: așezarea corectă a pieselor de puzzle. • STRATEGII DE ÎNVĂŢARE: ➢ Metode şi procedee: conversaţia, problematizarea, observaţia, exerciţiul, demonstraţia, explicaţia, jocul didactic, știu/vreau să știu/ am învățat. ➢ Mijloace de învăţare: manualul, tabla, markere, caietele elevilor, fişa de lucru şi videoproiector. ➢ Tipuri de activitate : individual, frontal, pe grupe. ➢ Timp de instruire: 50 de minute ➢ Bibliografie: ✓ Programa şcolară pentru limba şi literatura romană, clasa a III-a, Bucureşti, 2014; ✓ Istrate, Corina, - „Manual de limba română pentru clasa a III-a”, editura „EDU” ✓ Dulman, Aniţa, Mihăescu, Mirela, - “Metode activ-participative aplicate în învăţământul primar”, editura “Didactica Publishing House”, Bucureşti,20 Cp. Desfăşurarea lecţiei Strategia didactică Momentele lecţiei D. Mijloace Timpul Metode şi de Tipuri de Activitatea propunatoarei Activitatea elevilor procedee invatama activitate nt 1. Creez condițiile necesare Elevii răspund la salut Exercițiul Frontal Moment desfășurării lecției de limba și literatura și se pregătesc pentru organizator organizatoric română.mă prezint si le spun elevilor de ce începerea orei de ic mă aflu în fața lor. limba și literatura română.

2. Reactualizareacunoştinţelor

Le cer elevilor să răspundă la următoarele ȋntrebări: ,,La ce apelăm, atunci când comunicăm?” ,,Din ce sunt alcătuite propoziţiile?’’

Elevii răspund ȋntrebărilor adresate de mine.

6

C1 Conversația

Frontal Individual

,,Din ce sunt formate cuvintele?’’ ,,Dar silaba?’’ ? ,,Ce ştiţi voi că este silaba?’’ ,,Cum sunt sunetele în limba română? 3. Captarea atenției

Se face cu ajutorul unei ,,solniţe’’ din hârtie, realizată prin tehnica origami, în care elevii vor întâlni silabe scrise, iar prin deschiderea acesteia ei vor forma cuvinte.

4. Anunţarea temei şi a obiectivelor

Le spun elevilor că titlul lecţiei de astăzi este: ,,Cuvântul. Silaba. Despărţirea în silabe’’.

5. Dirijarea ȋnvăţării

Scriu data şi titlul la tablă. Împart elevilor câte o fișă de lucru pe care o vom lucra împreună cu ajutorul videoproiectorului. Fișă de lucru Reconstituiți proverbul: 1.se, Ziua, de, bună, cunoaște, dimineață. …………………………………………… ………................... 2.Scrie pe pagina din dreapta cuvinte cu sens asemănător cu acelea al cuvintelor de pe prima pagină .

Elevii sunt încântaţi şi curioşi.

C6

Formează cuvinte, prin joc. Elevii percep pe plan mental titlul lecției.

Jocul didactic

Solniţă din hârtie

Conversatia

Elevii ascultă indicațiile mele, deschid caietele pe care scriu data și titlul lecție.

Conversatia

Frontal / Individual

Frontal

Tabla Caiete Frontal

Explicatia C4

Videoproi ector

Elevii rezolvă fișa de lucru: -reconstituie proverbul;

Exercitiul

Individual 3.Scrie pe floarea din dreapta cuvinte cu sens opus celor de pe floarea din stânga.

-gasesc sinonimele cuvintelor;

C5 -scriu corect antonimele cuvintelor; 4.Arătați sensurile diferite ale cuvântului ”a trece” din următoarele enunțuri, notându-le între paranteze: a. El trece strada. (traversează) b. Raul trece prin oraș. (………………….) c. Mihai trece pe la noi.(…………………..) d. Timpul trece. (…………………………)

-găsesc sensurile diferite ale omonimului „a trece”;

Prezint elevilor pe coli de tip flipchart: ”Ştiu. Vreau să ştiu. Am învăţat.” Ştiu Din ce este format cuvântul

Vreau să ştiu C2 Reguli de despărţire în silabe a cuvintelor ce

C1

7

Fişe de lucru

Frontal

Din ce este formată silaba Cuvintele aşezate într-o ordine după înţeles, formează o propoziţie

conţin ,,mp’’, ,,mb’’, ,,x’’ şi duble vocale

Definiţia silabei

Caiete

Elevii îsi reamintesc noțiunile teoretice, bază pentru rezolvarea exercițiilor.

Trei silabe

Patru silabe

Coli de flipchart Frontal

Rog elevii să scrie în caiete definiţiile cuvântului şi a silabei. Fiecare elev va primi o fişă de lucru pe care o vom lucra împreună cu ajutorul videoproiectorului la tablă. Fișă de lucru 1.Despărțiți în silabe cuvintele și apoi grupați-le în tabel după numărul de silabe: ghiozdan, floare, pătrunjel, ie, învățătoare, examen, greutate, construcție, bibliotecă, insectă, câștigător, viteaz, cronicar, exercițiu, foc.

Două silabe

Știu/Vreau să știu/Am învățat

Despărţirea în silabe a cuvintelor la capăt de rând

Cuvântul este format dintr-o silabă, două şi mai multe

O silabă

C3

Conversatia C1

Videoproi ector

C3 Problemati zarea

Elevii scriu definițiile în caiete.

Fișe de lucru Individual

Elevii ies la tabla pentru a rezolva sarcinile fisei

-Despart corect cuvintele în silabe și le Cinci grupează în tabel. silabe

C2 Individual Frontal

6. Obținerea performanței

2.Completează silabele lipsă: __ xă, ex __ __ ți __, zi __, __ lu __ dat. 3.Desparte în silabe cuvintele care conțin ”mp” și ”mb”: combinat, îmbujorat, lampă, compunere 4.Completați cu ”î” și despărțiți cuvintele în silabe: ne_ntins, pre_ntâmpinat, re_ntors, ne_narmat. 5.a. Observați exemplul, formați cuvinte și despărțiți-le în silabe: trofeu, muzeu. liceu licee -Completează silabele li-ceu li- ce – e lipsesc. b. Despărțiți în silabe următoarele cuvinte. Cecare observați? idee zoologie viitor bogătiile 6.Desparte în silabe următoarele cuvinte, după posibilitatile în care s-ar afla la sfârșit de rând: elevii, zoologică, animale, -Despart cuvintele în elefant, blănurile. silabe, respectând regulile. Elevii vor fi grupaţi câte patru, Elevii primesc piesa astfel obţinând opt echipe. Fiecare echipă va de puzzle, rezolvând primi câte o piesă de puzzle pe spatele căreia cerinţa de pe spatele vor avea de îndeplinit câte o cerinţă. acesteia. După ce o vor realiza, fiecare echipă o va prezenta oral celorlalte echipe,

8

Exercițiul

C3

C7 Conversația Explicația Exercițiul

Piese de puzzle Echipe

apoi vor aşeza piesa de puzzle pe tablă până la formarea întregii imagini. Pe această imagine vor avea şi un mesaj esenţial. Metoda R.A.I. Cu ajutorul unei mingi, voi juca jocul ,,fazan’’. Plec de la un cuvânt, arunc mingea unui elev, iar acesta va trebui să găsească un alt cuvânt care să înceapă cu ultina silabă a cuvântului spus de mine. Jocul va continua cu aceeaşi regulă. 7. Încheierea lecției și aprecieri

Elevii completează puzzle-ul, citind mesajul.

C6 Conversația Explicaţia Demonstraţ ia

Minge Individual

Copiii sunt atenţi la indicaţiile jocului, respectând regulile acestuia. Conversația

Le spun elevilor că lecția de limba și literatura română s-a încheiat, le mulțumesc pentru participare şi îi felicit pentru implicare. Fiecare copil primeşte câte o recompensă.

Elevii sunt încântaţi.

9

Aprecieri verbale

Frontal

Liceul Tehnologic Economic ” Nicolae Iorga” Pașcani, jud. Iași

Profesor înv. primar: APETROAIE IOANA - GABRIELA Data: 24.11.2018 Clasa: a II-a Aria curriculară: Limbă şi comunicare Disciplina: Comunicare în limba română Unitatea tematică: Familia și cuibul părintesc Unitatea de învăţare: Textul liric. Poezia. Poetul. Strofa. Versul. Descrierea unei persoane Subiectul:,,Bunica”, de Otilia Cazimir Forma de realizare: lecţie integrată Tipul lecţiei: consolidare și sistematizare a cunoștințelor Competenţe generale: 1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute 2. Exprimarea de mesajeorale în diverse situaţii de comunicare 3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute 4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare Scop: dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris şi de exprimare orală şi scrisă Competenţe specifice integrate: Comunicare în limba română (CLR): 1.1. Sesizarea semnificaţiei globale a mesajului unui text accesibil audiat; 1.2. Recunoaşterea de detalii variate dintr-un text accesibil audiat; 2.3. Participarea la dialoguri, în diferite contexte de comunicare; 3.2. Desprinderea semnificaţiei globale a unui text în care sunt descries persoane; 4.2. Redactarea de mesaje simple, cu respectarea unor convenţii de bază Matematică și exploarea mediului (MEM) 1.1. Scrierea, citirea şi formarea numerelor până la 1000 Arte vizuale şi abilităţi practice (AVAP) 2.6. Participarea la activităţi integrate adaptate nivelului de vârstă, în care se asociază elemente de exprimare vizuală, muzicală,verbală, kinestezică. Dezvoltare personală (DP): 2.1. Exprimarea emoţiilor de bază în situaţii variate Obiective operaţionale: Cognitive:

10

OC1-să citească textul cursiv și expresiv, respectând semnele de punctuație; OC2-să identifice elementele specific textului liric; OC3- să răspundă la întrebărilereferitoare la conținutultextului; OC4- săordonezetablourile din poezie; OC5- să aplice în context diferite informațiile din textul studiat OC6-să identifice cuvinte cu sens opus/asemănător pentru cuvintele date; OC7 – să desprindă mesajul poeziei; Afectiv-atitudinale: OA1 – să manifeste iniţiativă, placer şi o atitudine degajată în comunicarea orală, curaj de a solicita intervenirea în actul comunicării; OA2 – să manifeste interes şi placer pentru citit şi pentru rezolvarea sarcinilor lectiei; Psihomotorii: OP1-să adopte o poziţie corectă şi comodă a corpului pentru scris; OP2-să mânuiască correct instrumentul de scris Resurse: Metodologice: - metode şi procedee: conversaţia euristică, lectura explicativă, exerciţiul, munca independentă, jocul didactic, citirea selectivă, expunerea, cvintetul - materiale şi mijloace: planşe, volumul ” Poezii” de Otilia Cazimir, fişe de lucru, cărți confecționate de elevi - moduri de organizare: individual, frontal, în pereche, în echipe. Umane: 16 elevi Temporale: 50 minute Spaţiale: sala de clasă Bibliografice: - Organizarea interdisciplinară a ofertelor de învăţare pentru ormarea competenţelor cheie la şcolarii mici, Suport de curs, 2012; - Programa şcolară pentru disciplina Comunicare în limba română, aprobată prin ordin al ministrului nr. 3418/19.03.2013; - Silvia Nuţă, Metodica predării limbii române în clasele primare, Editura Aramis, 2001; - Carmen Iordachescu, Să dezlegăm tainele textelor literare, Editura Carminis, cls. a II-a; - Colectiv de autori, Limbaromână – dictări, exerciţii –joc, compuneri, rebusuri, teste de evaluare, Ed. Paralela 45, 2009; - Didactic.ro; - Dicţionarul şcolar

11

MOMENTELE LECȚIEI 1.Moment organizatoric

2.Verificarea temei 3.Captarea atenţiei

OB. OP.

DP

O7

4.Anunţarea temei

5.Dirijarea activității O1

STRATEGII DIDACTICE Metode Mijloace

DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII

Forme de EVALUARE organizare

Crearea condiţiilor necesare bunei desfăşurării orei de Comunicare în limba română: Conversaţia -aerisirea sălii de clasă; -amenajarea spaţiului de desfăşurare a activităţii; -pregătirea materialului demonstrativ. Elevii își pregătesc materialele necesare. Se verifică tema calitativ și cantitativ. Conversația

Manual, caiete, Frontal instrumente de scris

Elevii vor rezolva un rebus. (Anexa 1) Conversaţia Se poartă discuții legate de cuvintele descoperite pe Exercițiul verticala AB a rebusului. ( text liric) Se scot în evidență elementele componente ale textului liric: titlu, autor, strofe, versuri, rimă. Se evidențiază faptul că în fiecare vers cuvântul de la început se scrie cu majusculă, lăsând alineat, că poezia este structurată în tablouri și nu în fragmente, că sunt utilizate expresii artistice pentru a transmite trăiri, sentimente.

Fișă de lucru

Astăzi, la ora de Comunicare în limba română vom repeta cunoștințele despre textul liric analizând conținutul poeziei ” Bunica” de Otilia Cazimir. Sunt precizate obiectivele în manieră accesibilă. Se notează data, titlul și autorul la tablă și pe caiete. Dirijarea învățării începe prin citirea model a textului de către învățător Citirea integrală a poeziei de către elevi. După citirea textului se trece la un joc-Găsește și citește!: -titlul textului; -versurile în care apar personajele textului; -versurile în care este descris momentul acțiunii,

tablă caiete

12

Expunerea Explicaţia

Caiet teme

Observare sistematică

Frontal Individual În pereche

Observarea sistematică Evaluez capacitatea de a descoperi cuvintele cerute și de a compara elementele constitutive ale unui text natariv de cele ale unui text liric

Frontal

Observarea focalizării menţinerii atenţiei

Lectura Fișă de lucru Frontal explicativă cu textul Conversaţia poeziei Observația Explicaţia Joc Găsește și citește!

şi

evaluez capacitatea de a citi şi de a înţelege mesajul unui text

O2

- versurile în care este descrisă camera bunicii; - versurile care redau gluma bunicii. - versurile 1 și 3, respectiv 2 și 4 din fiecare strofă. Ce observați? ( Ultimele cuvinte se termină cu aceeași silabă – rimează).

Frontal Individual

Se citește poezia pe strofe, explicându-se cuvintele Conversația noi din fiecare (odaie, divan, lăicer). Se alcătuiesc Exercițiul propoziții cu cuvintele noi. Se prezintă elevilor tablourile strofelor, aceștia având sarcina să le identifice corespunzător. Pentru fiecare tablou elevii vor propune titlul potrivit. Se notează răspunsurile la tablă și pe caiete.

Fișe de lucru, Frontal planșe

evaluez capacitatea de a recepta un mesaj

Se formulează mesajul poeziei pe baza unui cvintet pe care elevii îl compun frontal, pornind de la cuvântul ” Bunică”. Bunica Blândă, glumeață Primind, oferind, râzând Oferă nepoților veselie, siguranță. Iubire

evaluez capacitatea de a selecta şi însuşi cuvinte noi

Exercițiul Cvintetul

fișe

Activitate independentă

fișe

evaluez capacitatea de înţelegere a semnificaţiei globale a unui text

Se scrie mesajul textului pe caiete: Bunica oferă nepoților veselie, siguranță, iubire. 6.Obținerea performanței

Activitate independentă ( Anexa 1) Completați textul cu cuvintele potrivite: Textul ” Bunica” este un text ...................... sau o poezie. Autorul acestui text este .................................. Fiecare rând din poezie se numește ........................ Un grup de mai multe versuri formează o ................. Poezia ” Bunica” are ............. strofe. 13

Individual

evaluez capacitatea de analiză și sinteză a informațiilor

Asigurarea retenției și transferului

Activitate în echipă( Anexa 2) ❖ ECHIPA SCRIITORILOR

a O4

Conversația Explicația Exercițiul

Completați versurile cu rima potrivită: Unde-s ochelarii? de Otilia Cazimir

O5

Fișă de lucru

Pe echipe

Evaluez capacitatea de a completa versurile cu rima potrivită

Bunicuţa-i …………………., Că de-un ceas întreg tot cată: Cată-ncolo, cată-ncoace, Ochelarii nu-s şi……………..! I-a cătat pe sub saltele, Şi-n papuci, şi-n……….………., A mai stat, a mai oftat, Iar s-a pus pe ………….………..!

O6

O6

Stă şi-aprinde-o……….…………..: Unde să-i mai cate, oare? Nu-s în raft, nu-s în cutie, Poate-or fi-n ……………………… . Când să-i cate şi prin tindă, Dă cu ochii de………………, Şi ce vede, ce nu vede, Parcă nici nu-i vine a crede: Ochelarii, poznă…………..! Îi stăteau pe nas călare. ( pace, supărată, mare,oglindă)

ciuboţele, căutat, lumânare, bucătărie,

❖ ECHIPA MATEMATICIENILOR Calculați vârsta bunicii știind că ea reprezinta suma dintre vârsta mamei, a tatălui și a celor doi nepoți: Vârsta mamei este cât diferența dintre 195 și 163. Vârta tatălui este dublul nr. 17. Vârsta nepoatei este succesorul numărului 7. Vârsta nepotului este cel mai mic număr impar.

14

Evaluez capacitatea de a calcula corect

❖ ECHIPA SENTIMENTALIȘTILOR Completați steluțele corespunzătoare membrilor familiei cu emoțiile potrivite pe care le simțiți față de aceștia din lista de mai jos: neliniște, bucurie, tristețe, frică, furie, prietenie, milă, fericire, îngrijorare, dispreț, mulțumire, rușine, vinovăție, amuzament, adorație, încredere, siguranță, iubire, dragoste, frică, gelozie

Evaluez capacitatea de a selecta emoțiile trăite

O7

AVAP O4

Evaluez capacitatea de a utiliza cât mai multe cifre în

❖ ECHIPA ARTIȘTILOR Desenați din cifre chipul bunicii.

15

Se fac aprecieri generale şi individuale privind rezolvarea sarcinilor. Se cântă cântecul ” Familia mea și se citesc câteva dintre creațiile elevilor din cărțile confecționate de ei.

7.Încheierea activităţii

realizarea desenului Conversaţia

Aprecieri verbale asupra modului de participare la activitate. Se dă tema pentru acasă: Scrie un bilet în care să îi mulțumești bunicii pentru ceva. Se apreciază elevii care au răspuns pe parcursul activității desfășurate prin acordarea unor emoticoane.

16

Frontal stimulente

Aprecieri verbale

BUNICA deOtiliaCazimir

Când vântul copacii îndoaie, Și plouă, și-i frig, și ni-i frică, Fugim la bunica – n odaie, Noi: două surori și-o pisică. Acolo-I călduț și-I tăcere. Divanul bătrân dintre uși, Cu vechile lui lăicere, Ne-așteaptă cu cărți și păpuși. Bunica ne iese-nainte, Cu zâmbetu-I blând de bunică: -Ei, care mi-a fost mai cuminte, Fetițele, ori tu, pisică? Mesajul poeziei:

Vocabular: îndoaie - apleacă odaie -cameră divan – canapea fără spătar lăicer – covor țărănesc de lână blând – duios iese înainte – întâmpină bătrân – (aici) vechi 17

Anexa 1

Activitate independentă Completați textul cu cuvintele potrivite:

Textul ”Bunica” este un text ...................... sau o poezie. Autorul acestui text este .................................. Fiecare rând din poezie se numește ........................ . Un grup de mai multe versuri formează o .................. Poezia ”Bunica” are ............. strofe.

18

Activitate în echipă ( Anexa 2) ❖ ECHIPA SCRIITORILOR

Completați versurile cu rima potrivită: Unde-s ochelarii? de Otilia Cazimir

Bunicuţa-i …………………., Că de-un ceas întreg tot cată: Cată-ncolo, cată-ncoace, Ochelarii nu-s şi……………..! I-a cătat pe sub saltele, Şi-n papuci, şi-n……….………., A mai stat, a mai oftat, Iar s-a pus pe ………….………..! Stă şi-aprinde-o……….…………..: Unde să-I mai cate, oare? Nu-s în raft, nu-s în cutie, Poate-or fi-n ……………………… . Când să-I cate şi prin tindă, Dă cu ochii de………………, Şi ce vede, ce nu vede, Parcă nici nu-i vine a crede: Ochelarii, poznă…………..! Îi stăteau pe nas călare. ( pace, supărată, ciuboţele, căutat, lumânare, bucătărie, mare, oglindă)

19

Activitate în echipă ( Anexa 2)

❖ ECHIPA MATEMATICIENILOR Calculați vârsta bunicii știind că ea reprezinta suma dintre vârsta mamei, a tatălui și a celor doi nepoți: -

Vârsta mamei este cât diferența dintre 195 și 163.

-

Vârta tatălui este dublul nr. 17.

-

Vârsta nepoatei este succesorul numărului 7.

-

Vârsta nepotului este cel mai mic număr impar.

20

ECHIPA SENTIMENTALIȘTILOR

Completează steluța corespunzătoare membrului familiei cu emoțiile potrivite pe care le simți față de acesta.

neliniște, bucurie, tristețe, frică, furie, prietenie, milă, fericire, îngrijorare, dispreț, mulțumire, rușine, vinovăție, amuzament, adorație, încredere, siguranță, iubire, dragoste, frică, gelozie

Completează steluța corespunzătoare membrului familiei cu emoțiile potrivite pe care le simți față de acesta.

neliniște, bucurie, tristețe, frică, furie, prietenie, milă, fericire, îngrijorare, dispreț, mulțumire, rușine, vinovăție, amuzament, adorație, încredere, siguranță, iubire, dragoste, frică, gelozie

ECHIPA SENTIMENTALIȘTILOR Completează steluța corespunzătoare membrului familiei cu emoțiile potrivite pe care le simți față de acesta.

Completează steluța corespunzătoare membrului familiei cu emoțiile potrivite pe care le simți față de acesta.

21

neliniște, bucurie, tristețe, frică, furie, prietenie, milă, fericire, îngrijorare, dispreț, mulțumire, rușine, vinovăție, amuzament, adorație, încredere, siguranță, iubire, dragoste, frică, gelozie

neliniște, bucurie, tristețe, frică, furie, prietenie, milă, fericire, îngrijorare, dispreț, mulțumire, rușine, vinovăție, amuzament, adorație, încredere, siguranță, iubire, dragoste, frică, gelozie

ECHIPA ARTIȘTILOR Desenați din cifre chipul bunicii, folosind culori calde.

22

PROIECT DE ACTIVITATE

Data:25. X.2018 Unitatea de învățământ : Școala gimnazială ”Al.I.Cuza”,București Clasa: a VII a B Propunător: Corina Bîrsan Arie curriculară : Consiliere și orientare Subiectul lecției : ” Diferiți, dar prieteni ” Tipul lecției: mixtă Obiective generale: dezvoltarea competențelor emoționale și sociale dezvoltarea atitudinilor pozitive și capacităților creative conștientizarea copiilor în legătură realitățile lumii înconjurătoare Obiective operaționale O1 să definească noțiuni precum ”stereotip”,”prejudecată”,”discriminare” O2 să identifice diferite comportamente discriminatorii la care sunt supuse categoriile de persoane cu dizabilități O3 să argumenteze importanța respectării drepturilor persoanelor cu dizabilități O4 să descopere consecințele care se asociază comportamentelor discriminatorii O5 să stabilească măsuri utile care vin în sprijinul copiilor cu dizabilități Metode și procedee: metoda pălăriilor gânditoare ( ”Thinking hats ”), expunerea, explicația, con-versația euristică, dezbaterea, imageria mentală Mijloace de învățământ : retroproiector, laptop, film, mulaje , hârtie glasată, markere, flip-chart, fișe Strategii didactice : mixte Forma de organizare: frontală Durata:50 Bibliografie: Lemeni , G.- ”Consiliere și orientare ”, ghid de educație pentru carieră. Activități Pentru clasele V-VIII, Ed. ASCR, 2004

23

Evenimente instrucționale

Ob. operațio nale

Conținuturi

Metode și procedee

Se asigură condițiile necesare desfășurării acestei activități. Se prezintă regulile Expunerea corespunzătoare organizării acestui tip de activitate.

1.Moment Organizatoric (2min.)

Mijloace de învățământ

Evaluare

Flip-chart Planșe cu regulile grupului

✓ Ideile fiecăruia sunt valoroase ! ✓ Criticăm opinii nu persoane ! Laptop ✓ Să încercăm să rămânem Videoproiect la subiect ! or ✓ Să fim întotdeauna atenți Conversați Individual la ceea ce se spune ! a Explicația Se realizează prin vizionarea unui Dezbatere material video ”O voință de a neclintit ”. Se poartă o scurtă discuție despre mesajul materialului vizionat care face referire la măreția ființei umane, măreție care se concretizează în încercarea de a-ți Expunerea depăși limitele, în dorința de a Explicația învinge obstacolele, în a lupta atunci când totul pare imposibil.

2. Captarea atenției (5 min)

3.Anunțarea temei și a obiectivelor operaționale (1 min)

Se prezintă titlul lecției ”Diferiți, dar prieteni ” și obiectivele operaționale ale acestei activități. Astăzi vom desfășura o activitatea în care vom vorbi despre persoanele cu dizabilități care , așa cum ați observat din filmul vizionat anterior își Conversați demonstrează permanent măreția, a prin lupta pe care o duc cu euristică dizabilitatea pe care o au, precum și prin lupta cu prejudecățile celor din jur.

4.Dirijarea Învățării (15 min)

O1

Se identifică dificultățile pe care le întâmpină persoanele cu dizabilități în interacțiunile pe care aceștia le au cu cei din jur : gândirea bazată pe stereotipuri, Expunerea prejudecățile care apar ca urmare Explicația 24

Frontal

O2

O3

5.Obținerea performanței (20 min)

O4

a existenței stereotipurilor și comportamentele discriminatorii. Se solicită elevilor să precizeze sensurile noțiunilor ”stereotip ”, ”prejudecată” și ”discriminare”. Se propune efectuarea exercițiului individual: ”Copacul cu comportamente discriminatorii ” ( vezi Anexa nr.1 ). Fiecare elev primește mulajul unui copac , în care trebuie să completeze acele comportamente discriminatorii pe care le cunoaște și cu care se confruntă persoanele cu dizabilități. Aceste comportamente discriminatorii vor fi completate de către elevi pe conturul unor frunze. Ulterior se discută pe marginea comportamentelor identificate și se concluzionează faptul că prejudecățile sunt cele care conduc la apariția acestor discriminări. Se menționează de asemenea faptul că, atunci când discriminăm persoanele cu dizabilități le încălcăm drepturile. Se solicită elevilor să găsească două argumente care să evidențieze necesitatea respectării drepturilor persoanelor cu dizabilități. - drepturile sunt universale - când nu adoptăm comportamente discriminatorii, manifestăm respect față de cei din jur - respectarea drepturilor este necesară, deoarece drepturile îi apără de abuzuri Se realizează prin intermediul unui studiu de caz ( vezi Anexa nr.2). 25

Mulaj ”Copacul” Markere Explicația

Individual

Expunerea Conversați a Euristică

Individual

Expunerea Explicația Dezbatere a

Pălării

Metoda ”Thinking hats”

Flip-chart Coli Markere Tabla magnetică

Frontal

O5

Cu ajutorul metodei ”Pălăriilor gânditoare” se supune analizei un studiu de caz care prezintă povestea unui copil cu handicap fizic care este supus unui tratament discriminatoriu în cadrul colectivului de elevi din care face parte. Clasa este organizată în cinci grupe corespunzătoare pălăriilor albe, roșii, negre, galbene, verzi. Rolul pălăriei albastre este interpretat de către profesor. Fiecare tip de pălărie reprezintă o latură a gândirii. -pălăria albă-gândirea obiectivă -pălăria roșie-gândirea intuitivă -pălăria neagră-gândirea negativă -pălăria galbenă-gândirea pozitivă -pălăria verde-gândirea laterală -pălăria albasră-gândirea neutră Frontal

6.Asigurararea retenție transferul (5 min )

și

Pălăria albă definește problema, în sensul prezentării ideilor principale, a reformulării ideilor . Se referă la fapte, figuri, informații disponibile sau necesare. Pălăria roșie evidențiază tot ceea ce este legat de sentimente și intuiție. Pălăria neagră evidențiază ce este incorect, greșit, care sunt pericolele. Pălăria galbenă subliniază ce este pozitiv, care sunt avantajele. Pălăria verde decide ce trebuie făcut, care sunt soluțiile . Ea va folosi limbajul gândirii creatoare. Pălăria albastră este cea care definește problema și extrage concluziile . 26

Expunerea Explicația

Individual Conversați a Expunere Explicația

Ea trebuie să ofere o vedere de ansamblu, trebuie să facă recapitularea finală, este ca un ” dirijor al orchestrei ”. Elevii lucreaza în grup , pe foi de Expunerea flip-chart. Fiecare grup prezintă ,ulterior modul în care au soluționat sarcinile primite.

7. Încheierea activității (2 min )

Rolul prezentării activității realizate de către fiecare grup Explicația revine raportorului acelui grup. După fiecare prezentare, se afișează la tablă foaia de flipchart care redă modul în care a fost efectuată sarcina. Se va realiza prin desfășurarea jocului ”Comparații ”. Scopul jocului este formularea de comparații termenii

,unde

unul

comparației

din este

imaginea unuia dintre obiectele desenate pe un cub. Profesorul indică numele unui copil, acesta primește cubul, își alege o imagine de pe cub cu ajutorul

căreia

efectuează

o

comparație. Comparațiile efectuate de elevi trebuie

să

se

raporteze

la

conținutul discuțiilor derulate în cadrul

activității

stereotip,

(

de

ex.:

prejudecată,

dizabilitate, copil, discriminare,

27

Expunerea

Frontal

soluții,

societate,

obstacole,

provocare, sprijin) Ca activitate de follow-up se propune elevilor un exercițiu de imagerie mentală care se numește ”Tabără fără prejudecăți ” ( vezi Anexa nr. 3) Se solicită elevilor feed-back în legătură cu activitatea la care au participat. Se fac aprecieri legate de modul în care elevii s-au implicat în derularea activității.

28

ANEXA NR.1- ” COPACUL CU COMPORTAMENTE DISCRIMINATORII ” MENȚIONAȚI CÂTEVA COMPORTAMENTE DISCRIMINATORII CU CARE SE CONFRUNTĂ PERSOANELE CU DIZABILITĂȚI ! ARGUMENTAȚI NECESITATEA RESPECTĂRII DREPTURILOR PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI !

29

ANEXA NR.2 – STUDIU DE CAZ – ”POVESTEA LUI DAN ”

DAN ESTE UN ELEV CONȘTIINCIOS, SOCIABIL,DAR PARE MEREU TRIST. VIAȚA LUI S-A SCHIMBAT CÂND, ÎN URMA UNUI ACCIDENT DE MAȘINĂ NU A MAI PUTUT MERGE. DEȘI ESTE UN COPIL PRIETENOS, MAI MULȚI COLEGI DE CLASĂ REFUZĂ SĂ INTERACȚIONEZE CU EL, UNEORI ADRESÂNDU-I REMARCI IRONICE. VORBEȘTE GREOI ȘI, DIN ACEST MOTIV,UNII COLEGI REFUZĂ SĂ COLABOREZE CU EL LA ACTIVITĂȚILE DE GRUP. I-AU RĂMAS ALĂTURI PRIETENII LUI CEI MAI BUNI, RADU ȘI ALEXANDRU, PRECUM ȘI FAMILIA SA CARE CARE-L APRECIAZĂ ȘI-L SPRIJINĂ PERMANENT. DAN SPERĂ CĂ ÎNTR-O ZI ȘI CEILALȚI COLEGI SĂ ÎNȚELEAGĂ CĂ POT FI PRIETENI, CHIAR DACĂ SUNT DIFERIȚI.

ANEXA NR.3 – ”TABĂRĂ FĂRĂ PREJUDECĂȚI ” IMAGINAȚI-VĂ CĂ SUNTEȚI ORGANIZATORII UNEI TABERE DE VARĂ PENTRU ELEVI . ESTE VORBA DESPRE O TABĂRĂ LA CARE VOR PARTICIPA ATÂT ADOLSCENȚI SĂNĂTOȘI, CÂT ȘI PERSOANE CU DIFERITE TIPURI DE DIZABILITĂȚI. ELABORAȚI UN PROGRAM AL TABEREI ÎN CARE SĂ PREZENTAȚI TIPURI DE ACTIVITĂȚI PE CARE LE POT DESFĂȘURA ATÂT COPIII CU INTELECT NORMAL, CÂT ȘI CEI CU DIZABILITĂȚI .

30

PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ ,, MĂRŢIŞOARE DĂRUIM ” Prof. Căciulan Cristina-Mariana Grădiniţă P.P.NR. 5, Lugoj, Jud. Timiş GRUPA: Mare TEMA ANUALĂ :,, Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim ?” TEMA SĂPTĂMÂNALĂ : „ Mărţişoare, mărţişoare” TEMA ZILEI: ,, Mărţişoare dăruim” FORMA DE REALIZARE: Activitate integrată ( DŞ+ DOS – joc didactic / activitate practică) TIPUL ACTIVITĂŢII : verificare- consolidare ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE: I. ACTIVITĂŢI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ (ADP) Întâlnirea de dimineaţă: „Primăvara înfloreşte, cu parfum ne ispiteşte” Rutine:,,Îţi ofer un mărţişor!”(deprinderea de a oferi mărţişoare) Tranziţii: „Ne mândrim ca niște flori/ Vrem să învățăm lucruri noi” II. ACTIVITĂŢI LIBER ALESE(ALA I) Construcţii: ,,Ghiocei” Artă: ,,Tablou cu ghiocei” (colorare) Ştiinţă: ,, Mărţişorul are nevoie de şnur” (labirint- fişă) III. ACTIVITĂŢI PE DOMENII EXPERIENŢIALE: 1. D.Ş.: Activitate matematică:,,Mărţişoare şi ghiocei”- joc didactic 2. D.O.S. : Activitate practică: ,,Mărţişorul”- confecţie IV. ACTIVITĂŢI LIBER ALESE(ALA II) Dans: ,, Dansul ghioceilor” SCOPUL ACTIVITĂŢII : Fixarea şi consolidarea cunoştinţelor legate de operaţiile prematematice, capacitatea de înţelegere şi utilizare a numerelor şi cifrelor; Consolidarea deprinderilor de lucru pentru realizarea unor lucrări practice. OBIECTIVE OPERAŢIONALE : ALA I: - să asambleze rotodiscuri pentru a realiza ghiocei; - să coloreze respectând culorile şi conturul; - să-l ajute pe mărţişor să-şi găsească şnurul. 31

ADE: - să grupeze elementele după mai multe criterii; - să raporteze numărul la cantitate şi invers, asociind cifra corespunzătoare; - să recunoască vecinii unui număr dat; - să utilizeze corect numeralul cardinal şi ordinal; - să ordoneze numerele în şir crescător şi descrescător; - să respecte regulile jocului dând dovadă de răbdare în realizarea sarcinilor; - să numere în limitele 1- 6; - să lipească corect elementele mărţişorului; - să lucreze curat şi ordonat. ALAII -să execute mişcările specifice dansului în ritmul muzicii. SARCINĂ DIDACTICĂ: • separarea grupurilor de ghiocei şi mărţişoare după formă; • compararea obiectelor; • asocierea numărului la cantitate; • denumirea și asocierea cardinalului; • ordonarea şirului crescător şi descrescător; • indentificarea vecinilor numerelor.

REGULILE JOCULUI: • copiii aleg câte un obiect de pe masă şi spun ce formă are: ghiocel, mărţişor; • aşază pe rând obiectul ales în mulţimea potrivită; • după ce fiecare copil va aşeza obiectul ales într-una din cele două mulţimi, se vor numi mulţimile formate; • copiii vor sorta jetoanele după mărime ( mici, mijlocii şi mari); • ei vor aşeza în coş atâtea mărţişoare cât arată cifra. • copiii vor spune al câtelea ghiocel lipseşte; • la complicarea jocului copiii aşază pe panou ghioceii cu cifre în şir crescător/descrescător (în limitele 16), apoi numesc vecinii. ELEMENTE DE JOC : mişcarea, surpriza, aplauze, recompensa. STRATEGII DIDACTICE: METODE ŞI PROCEDEE: explicatia, demonstratia,exercitiul, problematizarea, conversaţia, munca independentă, jocul, turul galeriei. MIJLOACE DIDACTICE: panou pentru calendarul naturii, simboluri, scrisoare, coşulete, fişe individuale, creioane colorate, plicuri cu sarcini, mărţişoare, șervețele umede, carton colorat, jetoane cu cifre şi ghiocei, lipici , hârtie colorată, buline negre, aripioare, ochişori mobili, inimioare, panou pentru afişarea lucrărilor, recompense. FORME DE ORGANIZARE: individual, frontal, pe grupe. LOC DE DESFASURARE: sala de grupă DURATA:o zi 32

BIBLIOGRAFIE: 1. Învăţământul preşcolar şi primar 3-4/2012, Editura Arlequin, 2012; 2. Activitatea integrată din grădiniţă , Ed. Didactica Publishing House, 2008; 3.Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor , de la 3 la 6/7 ani, M.E.C.T. – 2008. 4.Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii , Editura VHI Integral , Bucureşti , 2000. Glava, Adina ; Pool, Maria; Tătaru , Lolica-Lenuţ

SCENARIUL ZILEI Întâlnirea de dimineață debutează cu salutul: „Dimineața a sosit/ Toți copiii au venit/ În semicerc ne adunăm/ Și frumos ne salutăm”, iar copiii așezați în semicerc se salută reciproc. Împărtășirea cu ceilalți. În această etapă se face prezența copiilor: „Acum că ne-am adunat/ Și frumos ne-am salutat/ Colegii ne-am întâlnit/ Cine oare n-a venit?” (se verifică copiii absenți). Se va completa calendarul naturii cu data și fenomenele specifice, apoi se vor purta scurte discuții despre anotimpul primăvara și despre sărbătorile specifice acestui anotimp. Noutatea zilei: citim mesajul unei scrisori lăsate de Zâna Primăvară. Activitatea de grup se desfăşoară cu ajutorul versurilor ,, În fiecare dimineaţă”. Tranziții: „Unu, doi, unu, doi/ Mergem toți în pas vioi/ Noi spre baie ne-ndreptăm/ Mâinile să le spălăm”. Rutine: „Servim micul dejun/ Bun, gustos și sănătos”. Trecerea la activitățile pe centre de interes se face prin tranziția „Ne mândrim ca niște flori/ Vrem să învățăm lucruri noi”. Se prezintă copiilor centrele de interes și materialele cu care vor lucra. Se anunță sarcinile pentru fiecare centru: • la centrul Construcții, copiii vor asambla rotodiscuri realizând ghiocei; • la centrul Artă, copiii vor colora vaza cu ghiocei; • la centrul Știință, copiii îl vor ajuta pe mărţişor să-şi găsească şnurul. După prezentarea sarcinilor fiecărui sector, copiii aleg centrul la care vor să lucreze, urmând ca pe parcursul activității să aibă posibilitatea de a schimba sectorul ales inițial. Se vor face exerciții de încălzire a mușchilor mici ai mâinii, urându-le „Spor la lucru!”. La final se va face evaluarea lucrărilor şi se afişează la panou. Se pregătește sala de grupă pentru următoarea secvență, activitățjle pe domenii experiențiale. Se va realiza introducerea copiilor în sala de grupă ordonat, așezându-se pe scăunele în semicerc, pentru începerea activității integrate, frontal, urmând să se realizeze apoi individual. Se realizează jocul didactic, respectând indicațiile metodice. Tranziția la activitatea practică se face pe versurile: Noi uşor ne ridicăm/ Şi la mese ne-aşezăm,/ Şi în linişte aşteptăm,/ Să aflăm ce învăţăm”. Copiii se așază ordonat la măsuțe, unde au materialele pregătite. Se intuiesc materialele, se anunță tema activității, se prezintă modelul educatoarei, se explică și se demonstrează modul de lucru. Se vor face exerciții de încălzire a mușchilor mici ai mâinii și li se urează „Spor la lucru!”. Copiii vor lucra individual pe un fond muzical plăcut. În tot acest timp, se va urmări păstrarea ordinii și a disciplinei precum și a curățeniei la locul de muncă. După terminarea lucrărilor se va face evaluarea, se expun lucrările și se părăsește sala de grupă. La întoarcerea copiilor de la spălător, sala va fi pregătită pentru ultima partea a activității ALA II, moment în care copiii vor dansa „Dansul ghioceilor”. 33

În încheierea activității se fac aprecieri verbale individuale și colective despre modul în care aceștia au participat și s-au comportat la activitate, fiind recompensați. DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII STRATEGII DIDACTICE SECVENȚE DIDACTICE

1. Moment organizatoric

2. Captarea atenției

3. Anunțarea temei și a obiectivelor

CONȚINUTUL ȘTIINȚIFIC

EVALUARE

Metode și procedee Se creează condițiile necesare desfășurării eficiente a activității: - aranjarea mobilierului; - pregătirea materialului didactic; - intrarea ordonată a copiilor în sala de grupă și așezarea lor pe scăunele în semicerc. Se va realiza prin descoperirea unui plic şi a unei scrisori de la Zâna Primăvară care vrea să ştie dacă copiii sunt pregătiţi de venirea ei şi cât de multe ştiu ei despre matematică. După o scurtă discuţie despre conţinutul scrisorii voi anunţa tema şi obiectivele urmărite pe care trebuie să le rezolvăm precizând că doar terminând sarcină cu sarcină vom demonstra că suntem pregătiţi de sosirea primăverii. Vom lucra la trei centre de interes, vom juca un joc, vom cânta, vom confecţiona mărţişoare pentru surpriza Zânei şi vom dansa un dans. Jocul se numeşte ,,Mărţişoare şi ghiocei” iar voi trebuie să treceţi cu bine peste mai multe probe pentru a fi răsplătiţi de Zână. Va trebui să fiţi atenţi, şi să răspundeţi corect la întrebări. Prin tranziţia „Ne mândrim ca niște flori/ Vrem să învățăm lucruri noi” copiii se îndreaptă către centre.

Mijloace didactice

Forme de organizare

Instructajul

Conversația

Coş cu surprize, Scrisoare

Frontală

Obs. comport. copiilor la activitate

Frontală

Conversația

34

Obs. comport. copiilor la activitate

4. Reactualizarea cunoștințelor

5. Dirijarea învățării

Copiii se așază la centrele de interes . După ce s-au așezat se prezintă sarcinile de lucru. Se execută exerciții de Explicația încălzire ai mușchilor mici ai mâinii, se dă semnalul de începere a lucrului. Pe parcurs se Exercițiul dau indicații suplimentare dacă este cazul, se dă semnalul de Conversaţia încetare a lucrului, apoi se afișează lucrările realizate. La sfârşitul acestui moment copiii, ajutaţi de educatoare vor face o scurtă recapitulare la ceea ce au realizat la fiecare centru. Prin tranziţia „Unu, doi, unu, doi / Mergem toţi în pas vioi” se trece la activitatea pe domenii experienţiale. Voi anunţa copiii că azi vom juca jocul didactic ,, Mărţişoare şi ghiocei”. Eplicarea şi demonstrarea jocului Se explică si se demonstrează modul de desfăşurare, precizând sarcinile şi regulile de joc. În jocul nostru de astăzi veți descoperi mai multe surprize aduse de Zână, aceste surprize ne vor ajuta ca jocul nostru să fie şi mai interesant, va trebui să răspundeți corect la diverse cerințe: veți forma mulţimi de obiecte, veţi recunoaște cifre, veți număra, veți căuta vecinii cifrelor, veţi ordona cifrele. Copilul atins de bagheta magică a Zânei va scoate din plic sarcina de lucru pe care o rezolva. Fiecare răspuns corect va fi aplaudat. Jocul de probă Se execută un joc de probă pentru a se verifica dacă regulile jocului au fost înţelese . Apoi se trece la jocul propriu-zis.

Explicația

Creioane colorate, rotodiscuri Fişe

Grupuri mici

Obs. comport. copiilor la activitate

Individuală Aprecieri verbale Frontală

Baghetă magică Frontală Obs. comport. copiilor la activitate

Demonstraţia

Coşuri Plicuri Jetoane Conversaţia Exercițiul

Aprecieri verbale Individuală

Ghiocei, mărţişoare Jetoane cu ghiocei, cifre 35

Frontală

Jocul propriu-zis Pe parcursul jocului , voi urmări ca fiecare copil să rezolve sarcinile corect , să vorbească clar, corect, concis şi să verbalizeze Conversaţia acţiunile întreprinse , folosind un Problematilimbaj matematic adecvat vârstei. zarea Proba 1 Formează mulţimi după formă.(ghiocei, mărţişoare magnetici)- la tablă. Proba 2 Numără inimioarele sortate şi pune cifra corespunzătoare. Proba 3 Numără ghioceii sortaţi şi pune cifra corespunzătoare. Proba 4 Sortează jetoanele după mărime.(mari, mijlocii, mici) Proba 5 Aşază în coş atâtea mărţişoare cât îţi arată cifra. Proba 6 Spune al câtelea ghiocel lipseşte. Complicarea jocului Aşază pe panou cifrele de pe ghiocei în şir crescător/descrescător, apoi numeşte vecinii. Apoi prin tranziţia Noi uşor ne ridicăm/ Şi la mese ne-aşezăm,/ Şi în linişte aşteptăm,/ Să aflăm ce învăţăm” se trece la activitatea practică. Copiii se vor așeza la măsuțe 6. Obținerea unde au pregătite materialele performanțelor pentru activitatea practică. După intuirea materialului primit pe măsuţe, se anunţă tema activității ,,Mărţişorul”, se prezintă modelul educatoarei, se explică și se demonstrează modul de lucru. Copiii au de asamblat un mărţişor prin lipirea unui trifoi (3 inimioare verzi şi codiţa trifoiului) peste care vine pusă o

Conversația

Explicația Demonstrația

Exercițiul 36

Panouri

Modelul educatoarei Carton colorat, Buburuzacorpul, buline negre, aripioare, ochişori

Frontală

Individuală

Obs. comport. copiilor la activitate

buburuză (asamblând corpul eicorpul, cu 2 aripi roşii, pe care se aplică buline negre, iar pe cap lipesc 2 ochişori). Mărţişorul se Turul lipeşte pe un cartonaş , apoi se galeriei capsează şnurul. Se efectuează exerciții de încălzire a mușchilor mici ai mâinii, li se atrage atenția să lucreze ordonat în vederea finalizării lucrării și li se va ura „Spor la lucru!”. Copiii vor lucra pe un fond muzical adecvat, iar dacă va fi nevoie, vor primi ajutor individual, sau unele explicații suplimentare. Se va da semnalul de încetare a lucrului şi se vor expune lucrările. Copiii vor face „Turul galeriei” pentru a analiza lucrările, motivând alegerea făcută. Prin tranziţia ,,Vine, vine primăvara” se trece la ALA II. 7. Asigurarea feedback-ului 8. Încheierea activității

Se va dansa ,,Dansul ghioceilor” (ALA II) Se fac aprecieri pozitive asupra modului în care copiii au participat și s-au comportat la activitate, fiind recompensați pentru activitatea depusă.

Conversația Explicația Conversația

37

mobile, inimioare, codiţe, lipici, şerveţele. Panou

Costume Casetofon CD Recompen se

Aprecieri verbale Frontală

Frontală

Aprecieri verbale

Frontală

Aprecieri verbale

Proiect didactic Prof.Căldăruş Anca Liliana Prof. Rusu Maria Mihaela ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 SUCEAVA Clasa:Pregătitoare

Aria curriculară: Matematică şi ştiinţe ale naturii Disciplina: Matematică şi explorarea mediului Unitatea tematică: Călătorie distractivă Subiectul: Forme geometrice plane O NAVĂ EXTRATERESTRĂ Forma de realizare: lecţie integrată Tipul lecţiei:mixtă Competenţe generale : • Localizarea şi relaţionarea unor elemente geometrice în spaţiul înconjurător ; Competenţe specifice : • 2.1 Discriminarea unor forme geometrice plane (pătrat , trinughi, dreptunghi,cerc); • 2.2 Orientarea şi mişcare în spaţiu în funcţie de anumite repere. • 3.1 Manifestarea interesului pentru crearea unor probleme simple de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi în concentrul 0-10, prin explorarea unor contexte concrete • 3.2 Manifestarea curiozităţii pentru observarea unor fenomene/procese/structuri repetitive simple din mediul apropiat, în scopul identificării unor regularităţi Competenţe integrate: CLR 1.2 recunoaşterea unor detalii dintr-un mesaj scurt, rostit, clar şi rar. DP 2.2 manifestarea liberă a ideilor şi trăirilor personale Obiective operaţionale: a. Cognitive : • • • •

OC1 – să denumească formele geometrice plane ; OC2 – să poziţioneze corect formele geometrice în funcţie de cerinţe; OC3 – să identifice şi să coloreze formele geometrice 38

b. Psiho-motorii: • • • •

OM1: să păstreze poziţia corectă în timpul rezolvării fişei de lucru; OM2: să lucreze ordonat. c. Afective: OA1: vor dovedi interes faţă de activitate; OA2: vor manifesta curiozitate în descoperirea informaţiilor.

RESURSE: I.

Metodologice

Strategii didactice: a) Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, analiza, jocul didactic, b) Mijloace de învăţământ:, fişe de lucru, planşă care reprezintă o navă extraterestră, forme geometrice decupate,lipici,carioci, c) Forme de organizare: frontală, individuală. II. Temporale 50 minute (35 activitate propriu-zisă + 15 minute activitate recreativă) III. Bibliografice: - Programe şcolare pentru clasa pregătitoare, nr. 3656/29.03.2012 - Curriculum Naţional, Programe şcolare pentru învăţământul primar, Matematică și explorarea mediului Clasa Pregătitoare, Bucureşti, 2013; - Neagu, Mihaela, Mocanu, Mioara, Metodica predării matematicii la ciclul primar, Ed. Polirom, 2007. - "Organizarea interdisciplinara a ofertelor de învatare pentru formarea competentelor cheie la școlarii din clasele I-IV - program de formare continua de tip “blended learning” pentru cadrele didactice din învatamântul primar"- suport de curs – 2013;

Evalu are

Strategii Nr. crt.

1.

Moment e Durata

Ob. Op.

Moment organiza OM1 toric

Conţinut – activităţi de învăţare

Activitatea învăţătorului Moment organizatoric Asigură condiţii optime pentru

Activitatea elevilor Se pregătesc pentru începerea activităţii 39

Metode şi procedee

Mijloace de învăţămâ nt

Moduri de organiz are Frontală

Conversa ţia

observ area

desfăşurarea activităţii propriu-zise

1’

2.

Captare a şi orientar ea atenţiei 2’

3.

OC1

OA1 OA2

Anunţar ea temei şi a OC2 obiectiv elor OA1 2’

OC1 OM1

4.

Dirijare a învăţării 30’

sistem atică a elevilo r

Le voi arăta elevilor două nave extraterestre una dintre ele desenată iar cealaltă doar conturată. Extratereştrii primei nave au întâlnit nişte omuleţi ciudaţi despre care nu ştiu nimic şi care văzândule nava nu vor să-i mai lase să plece până nu-i ajută la îndeplinirea unei misiuni. Mai întâi trebuie să afle cum se numesc

Participă activ

Astăzi vom învăţa despre figurile geometrice plane. PÂTRAT

Ascultă atenţie .

Frontală

Denumesc formele geometrice

observ area sistem atică a elevilo r

Observati a Personajul Geometrix

Conversa ţia cu

Frontală

Conversa ţia

DREPTUNGHI TRIUNGHI CERC Figurile geometrice sunt prezente peste tot Vor da în mediul înconjurătorprezint imagini. Şi se exemple de analizează fiecare obiecte figură geometrică.Anexă Pentru a-i putea ajuta pe extratereştrii trebuie Rezolve să ducem la îndeplinire cerintele. nişte sarcini. Se rezolvă sarcinile din minicaiet. Unirea punctelor pentru obţinerea formei geometrice , colorarea 40

Observaţi a Forme geometric e decupate Frontală Conversa ţia Explicat

Lipici carioci Frontală

formelor în funcţie de indicaţii. La finalul caietului se realizează un puzzel geometric folosindu-se figuri geometrice autocolante.ANEXĂ

Asigura rea 5.

feedbackului

OC4 OM1

După terminarea sarcinilor din minicaiet propun elevilor să decoreze nava figurilor geometrice cu figuri geometrice autocolante

Răspund solicitărilor învăţătoru

Frontală Conversa planşă ţia euristică.

Individu ală

Evalua re format ivă

10’

6.

Evaluar ea

Voi aprecia global şi Vor asculta individual munca aprecierile elevilor.

3’

41

evalua re

42

43

44

45

46

47

start

23

22

10

48

23

30

DATA: __________ ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 56 CLASA: I D PROFESOR ÎNV. PRIMAR: Chipăilă Nicoleta

PROIECT DE LECŢIE ARIA CURRICULARĂ: Matematica și știinte ale naturii DISCIPLINA: Matematica şi explorarea mediului ACTIVITĂŢI INTEGRATE: Matematică și explorarea mediului Comunicare în limba română Muzică şi mişcare UNITATEA TEMATICĂ: În familie TEMA LECŢIEI: Numerele naturale 0-100 TIPUL LECŢIEI: Verificare şi apreciere a cunoştinţelor / Evaluare COMPETENŢE SPECIFICE: 1.1 Scrierea, citirea și formarea numerelor până la 100; 1.2 Compararea numerelor în concentrul 0-100; 1.3 Ordonarea numerelor în concentrul 0-100, folosind poziționarea pe axa numerelor, estimări, aproximări; 1.6 Utilizarea unor denumiri și simboluri matematice ( , = ); 3.1 Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularități din mediul apropiat.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE: O1 - Să citească și să scrie corect numerele de la 0 la 100. O2 - Să numere crescător din 1 în 1 respectând intervalul indicat. O3 - Să numere descrescător din 2 în 2 respectând intervalul indicat. O4 - Să identifice cel puțin 3 numere respectând condițiile date. O5 - Să rotunjească numerele date, prin precizarea numărului format doar din zeci cel mai apropiat. O6 - Să precizeze vecinii numerelor date. 49

O7 - Să ordoneze crescător toate numerele date. O8 - Să identifice numerele impare dintr-un șir de numere date. O9 - Să identifice corect organele principale ale corpului uman punându-le în corespondență cu imaginea corespunzătoare. STRATEGII DIDACTICE TIPURI DE INTERACŢIUNE: expozitivă, dialogată, prin activitatea independentă a elevilor, pe perechi METODE ŞI PROCEDEE:

exerciţiul, explicaţia, problematizarea, instructajul verbal, munca independentă

MATERIAL DIDACTIC: laptop, retroproiector, ecran de proiecţie, fişe de evaluare MATERIAL BIBLIOGRAFIC: 1. Curriculum Naţional, Programe şcolare pentru învătământul primar, Bucureşti, 2013 2. Organizarea interdisciplinară a ofertelor de învăţare pentru formarea competenţelor cheie la elevii din clasele I – IV – Curs ICOS 3. „Ghid de bune practici. Didactica matematicii” – Purcaru Monica Ana Paraschiva 4. „Metodica predării matematicii pentru învăţământul primar CP-IV după noua programă” – Dumitru Ana, Dumitru Logel, Maria Luiza Ana, Elena Stroescu – Logel, Editura Carminis

50

SECVENŢELE LECŢIEI

OBIECTI VE

CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII

STRATEGII DIDACTICE

1.

MOMENT ORGANIZATORIC

SI - asigurarea condiţiilor Prin interacţiune optime pentru buna expozitivă şi procedeul desfăşurare a lecţiei; instructajului verbal, se - pregătirea materialelor cere elevilor să didactice necesare pregătească materialele necesare desfăşurării lecţiei, se stabileşte ordinea şi disciplina;

2. VERIFICAREA TEMEI

SIII - verificarea temei Interacţiune: dialogată; cantitativ şi calitativ Metode şi procedee: conversaţia euristică; Evaluare: apreciere individuală

3. ANUNŢAREA TEMEI ŞI A OBIECTIVELOR

4. EVALUAREA CUNOŞTINŢELOR

- se anunţă tema obiectivele lecţiei

O1 O2 O3 O4 O5 O6 O7 O8 O9

SV şi Interacţiune: expozitivă; Metode şi procedee: explicaţia

- elevii vor primi fişe de evaluare - pregătirea pentru scriere: exerciţii pentru „încălzirea” muşchilor mâinii – cântec „Degetele” - poziţia corectă la scris: tălpile picioarelor pe podea, spatele drept, coatele pe bancă, fişa uşor înclinată spre stânga, mâna stângă sprijină fişa - se va proiecta pe tablă fişa de evaluare - se vor citi cerinţele 51

SV Interacţiune: prin activitatea independentă a elevilor; Metode şi procedee: exerciţiul, explicaţia, munca independentă; Material didactic: laptop, retroproiector, ecran de proiecţie, fişe de evaluare; Evaluare: globală şi individuală

- elevii vor independent 6. ASIGURAREA RETENŢIEI ŞI TRANSFERULUI

7. ÎNCHEIEREA LECŢIEI

O4

lucra

SVI - discuţii despre modul de Interacţiune: rezolvare al exerciţiilor dialogată; - stabilirea şi explicarea Metode şi procedee: temei pentru acasă conversaţia, exerciţiul; Evaluare: apreciere individuală şi globală - aprecieri privind participarea elevilor la lecţie

52

SVII Interacţiune: expozitivă; Metode şi procedee: explicaţia.

___________________________

_________

NUMERELE NATURALE DE LA 0-100 TEST DE EVALUARE

1. Scrie numerele: a) cuprinse între 81 şi 75 din 1 în 1: ____________________________________________________________________________ b) de la 50 la 62 din 2 în 2: ____________________________________________________________________________ c) trei numere care au cifra zecilor 8: ____________________________________________________________________________

2. Se dau numerele: 35, 76, 29, 98, 51, 76, 84, 83. a) Încercuieşte cu albastru numerele pare. b) Subliniază cu verde numerele impare. c) Ordonează crescător numerele date. ____________________________________________________________________________ 3. Compară numerele: 84 ___ 86 65 ___ 65 47 ___ 57 91 ___ 90 56 ___ 56 40 ___ 30 4. Scrie vecinii numerelor: ___ 56 ___ ___ 40 ___ ___ 89 ___ ___ 33 ___ ___ 71 ___ ___ 55 ___

53

5. Realizează corespondența între organele principale ale corpului omenesc și denumirea lor. RINICHI CREIER INIMĂ PLĂMÂNI STOMAC

54

TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ LA MATEMATICĂ ŞI EXPLORAREA MEDIULUI CAPITOLUL 1. NUMERE NATURALE 0-100 Data: _______ Clasa: I D Prof.înv.primar: Chipăilă Nicoleta Aria curriculară: Matematică și științe ale naturii Disciplina: Matematică și explorarea mediului Competențe specifice: 1.1. Scrierea, citirea și formarea numerelor până la 100; 1.2 Compararea numerelor în concentrul 0-100; 1.3 Ordonarea numerelor în concentrul 0-100, folosind poziționarea pe axa numerelor, estimări, aproximări; 1.6 Utilizarea unor denumiri și simboluri matematice ( , = ); 3.1 Rezolvarea de probleme prin observarea unor regularități din mediul apropiat. Obiective propuse: O1 – Să numere crescător şi descrescător, din 1 în 1, din 2 în 2 respectând intervalul indicat; O2 - Să identifice numere respectând condițiile date; O3 – Să ordoneze crescător numere date; O4 – Să compare două numere folosind semnele , =; O5 – Să precizeze vecinii unui număr; O6 – Să identifice corect organele principale ale corpului uman punându-le în corespondență cu imaginea corespunzătoare;

Itemi: I1. Scrie numerele din 1 în 1 într-un interval descrescător precizat; I2. Scrie numerele din 2 în 2 într-un interval descrescător precizat. I3. Identifică cel puțin 3 numere care respectă condiția dată. I4. Identifică numerele pare I5. Identifică numerele impare I6. Ordonează crescător numere date. I7. Compară două numere folosind semnele , = I8. Scrie vecinii numerelor date. I9. Identifică organele principale ale corpului omenesc și stabilește corespondența între imagine și denumire.

55

DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ:

Item I1 I2 I3 I4 I5 I6 I7 I8 I9

FOARTE BINE

BINE

SUFICIENT

Numără și scrie corect toate cele 5 numere. Numără și scrie corect toate cele 7 numere. Identifică și scrie corect 3 numere. Încercuieşte 4 numere pare. Subliniază 4 numere impare. Ordonează corect crescător numerele date. Compară corect toate cele 6 perechi de numere. Scrie corect vecinii celor 6 numere date. Realizează corect corespondența tuturor organelor corpului omenesc.

Numără și scrie corect 4 numere. Numără și scrie corect 5-6 numere. Identifică și scrie corect 2 numere. Încercuieşte 3 numere pare. Subliniază 3 numere impare. Ordonează crescător având 1-2 erori. Compară corect 4-5 perechi de numere. Scrie vecinii numerelor date cu 1-2 erori. Realizează corect corespondența a 3 - 4 organe ale corpului omenesc.

Numără și scrie corect 3 numere. Numără și scrie corect 3-4 numere. Identifică și scrie corect 1 număr. Încercuieşte 2 numere pare. Subliniază 2 numere impare. Ordonează crescător având 3-4 erori. Compară corect 2-3 perechi de numere. Scrie vecinii numerelor date cu 3-4 erori. Realizează corect corespondența a 1 - 2 organe ale corpului omenesc.

ACORDAREA CALIFICATIVELOR: Realizează toți itemii corect și complet Realizează corect 6/ 7 itemi și 3/2 itemi parțial Realizează corect 4/ 5 itemi, parțial 3 și incorect 2/ 1 itemi Realizează parțial 4/ 5 itemi și incorect 5/ 4 itemi

56

FB B S I

Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30.

CALIFICATIVELE ELEVILOR NUMELE ȘI PRENUMELE I1 I2 I3 I4 I5 I6 I7 I8 I9 Calif.

Realizarea obiectivelor: Nr. elevilor FB care au B realizat obictivele S

O1 O2 O3 O4 O5 O6 O7 O8 O9

I

57

Aprecierea cu calificative: Calificative

Foarte bine

Bine

Nr. elevi Concluzii: Greșeli frecvente: Măsuri ameliorative:

58

Suficient

Insuficient

“ ÎN LUMEA POVEȘTILOR” Prof. Înv. Preșcolar Chiș Mariana, Gradinița cu P.P.Voinicelul, Satu Mare UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: GRĂDINIŢA CU P.P.VOINICELUL TEMA ANUALĂ:,,CU CE SI CUM EXPRIMAM CEEA CE SIMŢIM?’’ TEMA SĂPTAMANII:,,POVESTILE COPILARIEI’’ DOMENIUL DE ATIVITATE: ALA (Activități liber alese) TIPUL DE ACTIVITATE: Formarea şi consolidarea priceperilor şi deprinderilor FORMA DE ORGANIZARE: Pe grupuri, frontal si individual ACTIVITĂȚI PE CENTRE DE INTERES: 1.CONSTRUCȚII: ,,Drumul Scufiței Roșii la casa bunicii’’. OBIECTIVE OPERAŢIONALE O1: Să denumească materialele de lucru prezente pe covor; O2: Să așeze prin alăturare și îmbinare în linie orizontală și verticală cuburile; O3: Să coopereze cu partenerii în realizarea construcției; 2.ARTĂ: ,,Tablouri cu personaje din poveşti’’- colorare, lipire cu materiale mărunte. OBIECTIVE OPERAŢIONALE O1: Să denumească materialele de lucru prezente pe măsuțe; O2: Să coloreze personajele preferate, folosind culorile dorite; O3: Să lipească pe ramă materialele pregătite în bol; O4: Să respecte cerințele educatoarei. 3.BIBLIOTECA: ,, Prin lumea poveștilor’’– soft educativ cu povești si personaje. Editura Edu, Târgu Mureș: Prin lumea poveștilor – jocuri educative ce cuprind povești; OBIECTIVE OPERAȚIONALE O1: Să “citească” imaginile din povești, precizând pe baza acestora titlul și un personaj; O2: Să așeze imaginile în ordinea desfășurării evenimentelor; O3: Să aleagă cu ajutorul mousului personajele care aparțin poveștii, Capra cu trei iezi; O4: Să caracterizeze pe scurt un personaj pozitiv și unul negativ din imaginile date. STRATEGII DIDACTICE: a. Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, lucrul cu calculatorul, problematizarea, jocul, observația; b. Resurse materiale: fişe de colorat, foi A5 cu imagini din povești, fișe de lucru cu contur, lipici, hârtie color cartonată, diverse materiale mărunte, lego, căsuța bunicii, copăcei, creioane colorate, calculator, cd. Forma de organizare: individual, pe grupuri Evaluare: a. Continuă: - pe parcursul întregii activități, aprecieri și îndrumări; b. Finală: - la sfârșitul activității prin concluzii și aprecieri, - autoevaluare. Durata: 20-25 min. ACTIVITATEA DIDACTICĂ- pentru secvența ALA STRATEGII DIDACTICE SECVENȚE DIDACTICE

CONȚINUTUL ȘTIINȚIFIC

METODE ȘI

EVALUARE MIJLOACE

PROCEDEE

Moment organizatoric

Captarea Atenției Anunțarea temei

Crearea condițiilor optime desfașurării activității: aerisirea sălii de grupă, aranjarea mobilierului, pregătirea materialelor didactice necesare, intrarea ordonată a copiilor în sala de grupă.

Se va realiza prin prezentarea materialelor de la sectoarele de joacă. Cu aceste materiale ne vom juca noi astăzi: vom confecționa carticele,vom realiza tablouri cu personaje din povești și vom rezolva obstacolele prezentate in jocul educativ.

59

Comportamentul copiilor

Expunerea, Povestirea, Conversația Expunerea Explicația

Materiale pentru sectoare

Comportamentul copiilor

Comportamentul copiilor

Prezentarea noului conținut

Dirijarea învățării

Obținerea Performanței

Evaluarea. Incheierea activității

Se prezintă într-o manieră accesibilă (pe înțelesul copiilor). Sarcinile oglindesc obiectivele operaţionale urmărite la fiecare sector.

Conversația, Observarea directă

La centrul Artă, vor realiza “Tablouri din poveşti”, vor colora în contur, personaje din povești și vor lipi materiale mărunte.La centru Biblioteca, având la dispoziţie calculatorul cu jocul educativ cu povești, cate unul, pe rand vor manui mousul rezolvând cerintele jocului. În încheiere vor povesti un fragment preferat.La centrul Construcții:Se intuiesc materialele,cuburi,casuța bunicii,copaci.Se explică modul de lucru:Așezarea cuburilor prin alăturare si imbinare,pe orizontală pentru a realiza drumul parcurs de Scufiţa Rosie spre casa bunicii.Copiii încep să lucreze.

Conversația

În timpul lucrului la centre, copiii vor asculta în surdină cântece pentru copii.Educatoarea va trece pe la fiecare sector pentru verificarea înțelegerii sarcinilor ce urmează a fi duse la bun sfârșit. Copiii realizează lucrările comunicând între ei.Se va intervenii pe parcursul desfășurării activității, dacă este nevoie.

Conversatia, Explicatia

Se trece pe la fiecare sector și se evaluează lucrările proprii. Voi face aprecieri asupra modului în care au lucrat și al implicării .

Comportamentul copiilor

Explicația Lucrul calculatorul

cu

Observația Demonstrația, Exercițiul, Lucrul individual

Demonstrati,

Lipici, hârtie de protecție,fișe conturate, materiale mărunte, softul educational cu povești, cuburi, lego,casa bunicii, copaci

Materialele de la sectoare

Exercitiul, Lucrul individual Conversația, Observația

Lucrările copiilor

Gradul de interes manifestat pentru materialul pus la dispoziție. Observarea modului de efectuare a exercițiilor Observarea modului de lucru, Gradul de acuratețe a lucrărilor, modul de colaborare cu partenerii. Analiza produselor.

Bibliografie: 1. Breben S., Gongea E., Ruiu G., Fulga M., (2007), Metode interactive de grup 2. Ezechil L. Paisi, Lăzărescu M., (2002), Laborator preșcolar, Editura V & Integral București. 3. Popa C., Laurian S., (2007), Învățarea prin cooperare – de la teorie la practică, Editura Universității din Oradea. 4.„Curriculum pentru învăţământul preşcolar” – 2008;

60

ŞCOALA GIMNAZIALĂ “MIRCEA GHIŢULESCU”, CUCA

PROIECT DIDACTIC DATA : 10.12.2018 CLASA : a IV-a PROF. ÎNV. PRIMAR : Ciucă Elena.Crsitina ARIA CURRICULARĂ: Om și societate DISCIPLINA: Educație civică UNITATEA : Raporturile noastre cu ceilalţi oameni SUBIECTUL LECŢIEI: *Respect – lipsă de respect* TIPUL DE ACTIVITATE: mixtă SCOPURI: ✓ Formarea unei atitudini pozitive şi respect faţă de cei din jur;

COMPETENTE SPECIFICE: Educație civică 2.1. Explorarea unor valori morale care stau la baza relațiilor cu ceilalți oameni; 2.2. Recunoașterea unor comportamente moral-civice din viața cotidiană; 3.1. Relaționarea pozitivă cu ceilalți, în rezolvarea unor sarcini simple de lucru;

OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfârșitul lecției, elevii vor fi capabili: O1 - să definească valoarea morală „respect” ; O2 - să explice înţelesul expresiei „lipsă de respect” O3 - să răspundă corect la întrebările legate de textul citit; O4 - să identifice persoanele faţă de care trebuie să manifeste respect; O5 - să recunoască formele de manifestare a respectului faţă de celelalte persoane şi faţă de ei înşişi.

61

STRATEGIA DIDACTICA: ✓ Tipuri de experiențe de învățare: active și interactive - de exersare, aplicare practică; ✓ Sistemul

metodologic:

conversația,

explicația,

observația,

problematizarea,

exercițiul, jocul didactic , cercul complimentelor. ✓ Sistemul resurselor curriculare: planul de învățământ, programa școlară, documentele de proiectare curriculară; ✓ Forme de organizare a activității elevilor: frontală, individuală, în perechi, în grup.

RESURSE: ✓ Umane: 14 elevi; Materiale: Scrisoarea de la Moș Crăciun, mesajul zilei, calculator, videoproiector, film PPT, tabla, papirus, Sania Respectului, fișe, bilețele, sacul

Moșului, postituri, carioci, baloane,

caiet, manual, șosețele de Crăciun. ✓ Spațiale: sala de clasă; ✓ Temporale: 45 minute; ✓ Bibliografice: Programa școlară pentru disciplina Educație civică (clasa a III-a – a IV-a), aprobată prin ordinul ministrului Nr. 5003/02.12.2014; Breben, Silvia, Jocuri pentru dezvoltarea inteligenţei emoţionale la vârsta preşcolară şi şcolară mică, Ed. Reprograph, Craiova, 2010; Dumitra Radu, Gherghina Andrei, Educație civică, clasa a IV-a, , Ed. Aramis, AROBS,Transilvania Software;

NR. CRT.

MOMENTELE LECTIEI

1.

Moment organizatoric 1 min.

CONŢINUTUL INFORMAŢIONAL ŞI DEMERSUL DIDACTIC

✓ Se

ELEMENTE DE STRATEGIE DIDACTICĂ RESURSE PROCEDURALE

RESURSE MATERIALE

FORME DE ORGANI ZARE

EVALU ARE

Instructajul

Materiale

Frontal

Observa

verbal

necesare

Individu

rea

activităţii

al

comport

creează

condiţiile optime pentru buna

desfăşurare

activităţii (spaţiu

a

propuse

Conversaţia

educaţional, 62

amentul

materiale

didactice,

ui

climat psihoafectiv).

2

Verificarea temei şi a cunostintelor anterioare 5 min.

elevilor

Se verifică tema scrisă prin citirea de către elevi a acesteia apoi se verifică cunoștințele dobândite în lecția anterioară plecând de la proverbul: „O vorbă rea rănește mai mult decât sabia ascuțită.”(citatul va fi scris pe o planșă).

Explicaţia

Planşă

Frontal

Flipchart

Concersaţia

Planșa este afișată pe flipchart și se discută mesajul scris. Se pun întrebări cu privire la lecția ,,Bunătate și răutate” • •

Captarea 2.

atenţiei 2 min.

Ceînseamnă a fi bun? Dar rău? Cum se demonstrează bunătatea/răutat ea?

Se citeste poezia „Salutul” de Aurora Luchian: Dimineaţa când eu plec, Iată-n uşă mă opresc, Şi salut, cald, cu plăcere: -V-am pupat! La revedere!

63

Lectura

Poezia

învăţătoarei

„Salutul” de

rea

Aurora

sistemat

Luchian

ică

Frontal

Observa

Dar la prânz mă-ntorc acasă, Mulţumită, bucuroasă! Şi-o salut frumos pe buna: -Buni-am venit! Sărutmâna! Ziua iar s-a isprăvit! De la joacă am venit; Soarele coboară "scara", Şi salut cu: Bună seara! (Anexa 1)

Conversaţia

Prin întrebări successive, conduc elevii să descopere titlul lecției ,,RESPECTUL ȘI LIPSA DE RESPECT,,. - Ce face fetiţa din poezie?(…salută) - Când salută ea? (…dimineaţa, la prânz şi seara.) - Cum este ea în acest caz? (…o fetiţă respectuoasă.)

3.

Anunţarea temei 3 min.

Explicaţia

Se anunţă tema activității si obiectivele urmărite într-o manieră accesibilă elevilor.

Tabla

Frontal

Caietul

Observa rea sistemat ică

Se scrie pe tablă și pe

caiete

titlul:

,,Respectul - lipsa de respect”

4.

Dirijarea învăţării

✓ Indiferent facem,

ce

transmitem

Explicația

respect celor din jurul

Frontal

Observa rea

64

20min

nostru și simțim respect

Manual

sistemat ică

din partea lor. ✓ Elevii

vor Observația

observa imaginile din manual de la pagina 50 și vor spune ce cred ei că înseamnă cuvântul

Manual

„respect”, apoi li se dă explicaţia din DEX. Respect = atitudine sau sentiment de stimă, de considerație sau de prețuire deosebită față de cineva sau de ceva. (Slide 2)

Conversația

Frontal

Problematizarea Aprecier Frontal Conversația

ea răspuns urilor elevilor

✓ Se

citește

Observația

textul

Învățătorul nostru după Edmondo de Amicis – pag 51 ✓

Elevii

discută Problematizarea

despre cele citite. Ce părere ai despre

Fisa

Frontal

comportamentul băiatului

în

timpul

orei? Ce

semnifică

elevului

gestul

față

Observa

de

re

învățător? Cum

și-a

sistemat ică

corectat

acesta comportamentul?

65

Ce

înțelegeți

prin

Aprecier

expresia: Vom fi ca o

i verbale

familie? Respectul înseamnă să iei în considerare nevoile,

Explicația

ideile,

dorințele

și

preferințele

cuiva

Respect

=

stimă,

cinste,

prietenie,

Frontal

preţuire Se notează definiţia

Conversația

la tablă. Elevii primesc câte o

Frontal

fişă care cuprinde următoarele citate :

Evaluar

„În căminul familiei, tinerii să respecte pe părinţii lor, în afară de cămin pe toată lumea, în singurătate pe ei înşişi .“

ea globală Explicaţia Pe grupe Exerciţiul

„Adu-ţi aminte de mama ta şi de tatăl tău când şezi în mijlocul oamenilor. “

i verbale Brăduţ

„Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta, ca să- ţi fie bine şi să trăieşti ani mulţi.“ „Dascălul părintele suflet.“

meu

Aprecier

Globuleţe Lipici Conversaţia

este de

„Scoateţi respectul din prietenie şi îi veţi lua cea mai frumoasă podoabă.“ (Anexa 2) 66

Pe baza citatelor/proverbelor şi a discuţiilor, elevii identifică persoanele faţă de care trebuie să se comporte cu respect: părinţii, dascălii, prietenii, vecinii, persoanele vârstnice etc. Ei înţeleg că trebuie respectate simbolurile naţionale, precum şi munca.

Aprecier i verbale

Elevii completează floarea cu petalele pe care sunt scrise aceste persoane şi simboluri. ✓ Se

discută

despre modul în care putem

depăși când

momentele

nu

suntem respectați. - Ce putem face atunci când nu suntem respectați? ✓ Se elevilor

explică că

Orice

persoană trebuie să-i respecte pe cei din jur şi să se străduiască să câştige

respectul

celorlalţi.

Respectul

înseamnă

stimă,

preţuire faţă de o anumită persoană. ✓

Lipsa de respect = comportament negativ față de o persoană. Acest lucru 67

duce la relațiilor persoane

distrugerea între

Joc didactic Brăduţul valorilor – Activitate pe grupe. (Anexa 3) Într-o cutie vor fi globuleţe pe care sunt scrise trăsături pozitive, fapte bune și trăsături negative, fapte rele. Fiecare grupă va alege câte 5 globuleţ pe care le va lipi astfel: globuleţele bune (arată trăsături pozitive, fapte bune) în brăduţ și cele rele (trăsături negative, fapte rele) jos, lângă brăduţ. Fiecare echipă își va desemna un reprezentant care va prezenta rezultatele grupei sale. Se va desemna grupa câștigătoare – cea care aranjează bine toate globuleţele. Discuții generalizatoare: Ce poate reprezenta copacul? (o familie, un grup, o comunitate) Dar globuleţele? (oamenii cu trăsăturile lor pozitive și negative) ? Ce facem cu globuleţele de jos? (Încercăm să schimbăm trasaturile negative , arătăm că sunt greșite, le răspundem cu bunătate). 68

Obţinerea

5.

Se completează planșa,,RESPECTUL” Explozia stelară performanţei şi (anexa 3) • Ce presupune? asigurarea feed• Față de cine ne manifestăm back-ului respectul? 10 min. • Când ești respectuos? • Cum ne arătăm respectul? • Cine trebuie să

Fișe

Individu Evaluar al

ea scrisă

Grup

Aprecier

fie respectuos?

Activitate 6.

recreativă 5 min.

✓ Îmbrăţişări ✓ Cântec:

Dacă

i verbale

vesel se trăieşte. (Anexa 4) Se apreciază și se

7.

Încheierea şi evaluarea activităţii 1 min.

recompensează

Conversația

participarea elevilor

Globuleţe

Frontal

Aprecier i verbale

la activitate. ✓ Se notează tema – exercițiul 4 de la pagina 53: Imagineză-ți un dialog între bunic și nepoțică din care să reiasă respectul.

69

Anexa 1

„Salutul” Aurora Luchian Dimineaţa când eu plec, Iată-n uşă mă opresc, Şi salut, cald, cu plăcere: -V-am pupat! La revedere! Dar la prânz mă-ntorc acasă, Mulţumită, bucuroasă! Şi-o salut frumos pe buna: -Buni-am venit! Sărut-mâna! Ziua iar s-a isprăvit! De la joacă am venit; Soarele coboară "scara", Şi salut cu: Bună seara!

70

„În căminul familiei, tinerii să respecte pe părinţii lor, în afară de cămin pe toată lumea, în singurătate pe ei înşişi .“ „Adu-ţi aminte de mama ta şi de tatăl tău când şezi în mijlocul oamenilor. “ „Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta, ca să- ţi fie bine şi să trăieşti ani mulţi.“ „Dascălul este părintele meu de suflet.“

priete ni

RESPECT priete ni

priete ni faţă de propria persoană

prieteni faţă de priete ni

priete ni

71

priete ni

PROIECT DIDACTIC Prof. înv. preșc.Curelariu Elena – Cătălina Școala Gimnazială ,,Gh.I.Brătianu,, Iași Grădinița Program Prelungit nr 6

GRUPA :mijlocie TEMA DE STUDIU :”Cum este/a fost și va fi aici pe pământ?” TEMA PROIECTULUI :” Eu simt , eu creez, eu exprim “ TEMA SĂPTĂMÂNALĂ : „Insecte ” TEMA ACTIVITĂȚII: „Buburuza” ACTIVITATE PE DOMENII EXPERIENȚIALE: Domeniul Estetic și Creativ (activitate artistico - plastică) TIPUL ACTIVITĂȚII : Consolidare de cunoștințe,priceperi și deprinderi. FORMA DE REALIZARE: individual SCOPUL ACTIVITĂȚII: consolidarea priceperilor și deprinderilor de lucru cu acuarela și pensula. Obiective operaționale : Obiective cognitive OC1-să denumeasca materialele puse la dispozitie; OC2- să picteze corect buburuza. Obiective afective OA1-să participe cu atenție și interes la activitate; OA2-să manifeste un comportament adecvat in relațiile cu colegii din grup . Obiective psiho-motorii OM1-să execute mișcări in conformitate cu cerințele sarcinii; OM2-să manipuleze corect materialele puse la dispozitie.

Sarcina de lucru: să picteze buburuza (forma din ipsos) prin amprentarea cu buretele

RESURSE MATERIALE: formă de buburuza din ipos , acuarele, pensula ,vas de apă, planșete. METODE ȘI PROCEDEE: conversația , explicația, lucrul individual. BIBLIOGRAFIE : Suport pentru aplicarea noului curriculum pentru invatamantul preșcolar . editura Delta -Breben , Silvia , Gongea , Elena , Ruiu , Georgeta , Fulga , Mihaela – “Metode interactive de grup”- Ghid metodic , ed Arves , -Grama Filofteia , Platea Mioara , Spânu Cristina ,Culea Laurenția , Fotache Rodica , Ciubotaru Angela ,Sesovici Angela – Ghid pentru proiecte tematice – activități integrate pentru preșcolari ( 3-5 ani ) editura DPH .

ACTIVITATEA DE GRUP :

„Buburuzele”

„Dimineața în grădină / Pe o frunză de sulfină /Zeci de aripi colorate /Stau frumos aliniate

72

Unu , doi ne răsucim/Trei , patru ne-nvârtim/ Cinci , șase ne arcuim / Șapte , opt acum sărim Nouă ,zece respirăm /Aripile scuturăm . Ne –am unit cu mic cu mare / Dimineața la înviorare /Dă comanda de pe-o floare / Buburuza antrenoare Gata , începe o zi nouă/ să avem cu toții spor /Ziua bună tuturor!” DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII PE DOMENIU EXPERIENȚIAL - DEC

Etapele activității

Conținut științific

1.Moment organiza toric

Se asigura condițiile necesare unei bune desfășurări a activității : amenajarea mobilierului, distribuirea materialului didactic necesar. Copiii sunt familiarizați cu materialele cu care vor lucra și sunt invitați să descopere și alte surprize de la Zâna Primăverii. După ce ne-am jucat ,vom pregăti acum niște buburuze frumoase cu materiale lăsate de Zâna Primăverii și cu care vom completa tabloul primăverii Se intuiesc materialele de pe masă. Reamintirea tehnicii de lucru: copiii vor picta cu culoarea roșie , iar la final vor realiza cu negru bulinele buburuzei. Efectuarea unor exerciții pentru incălzirea musclaturii fine a mânuțelor:mâna lebada o fac/Care dă mereu din cap / Lebedele-n jur privesc/mâinile eu le rotesc. Realizarea lucrărilor de către copii: pe parcursul lucrului ii voi supraveghea pe copii și ii voi indruma pe cei care au nevoie de ajutor. După ce au fost finalizate lucrările, fiecare copil va așeza lucrarea pe panou spre a fi expusa .Vom face aprecieri ținând cont de următoarele criterii: Respectarea tehnicii de lucru; creativitate si originalitate, colaborarea cu ceilalți colegi, finalizarea lucrării. Retenția se va realiza prin tehnica pânzei de păianjen.Toți copiii se vor așeza in cerc .Le voida un ghem de ață pe care ii vor arunca de la unul la altul punând fiecare intrebarea:”Ce-ai făcut astăzi ?” Voi realiza aprecieri generale și individuale .Copiii vor primi stimulente .

2.Captarea atenției

3.Anunțarea temei și a obiectivelor

4.Dirijarea invățării

5.Asigurarea retenției si a transferului de cunoștințe

6.Incheierea activității

Metode si procedee

Strategii didactice Mijloace de realizare

Evaluare Forme de organizare

frontal

Conversația

Buburuza ipsos

din

Evaluez capacitatea copiilor de a fi receptivi

Expunerea frontal

Conversația Exercițiul

Acuarele pensule

si

Buburuza ipsos

din

individual frontal

Evaluez capacitatea copiilor de a fi receptivi

Evaluez capacitatea copiilor de a executa corect miscarile sugerare de versuri

Explicația Demon strația Exercițiul

Evaluez oral prin aprecieri verbale, explicatii , sugestii modul de realizare a sarcinii de lucru

individual Conversația

Conversația

73

stimulente

individuală

Aprecieri pozitive Stimulente.

PROIECT DE LECŢIE

DATA: CLASA: a XI a UNITATEA ȘCOLARĂ: Colegiul Național “Radu Greceanu” Slatina PROFESOR: Florea Nicoleta Ionela ARIA CURRICULARA : Matematică și științe ale naturii OBIECTUL: Biologie UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Sistemul endocrin TEMA: Disfuncții ale glandelor endocrine TIPUL LECȚIEI: Lecție mixtă DURATA: 50 minute SCOPUL LECTIEI : Cunoaşterea structurii glandelor endocrine și înțelegerea rolului acestora în menţinerea activităţii normale a întregului organism. COMPETENŢE SPECIFICE: 1.1.

Identificarea organelor şi a sistemelor de organe la om, precum şi a

caracteristicilor acestora 1.2.

Organizarea de date despre lumea vie, selectate din diverse surse de

documentare, pentru rezolvarea unor de sarcini de lucru variate 3.2. Elaborarea şi aplicarea unor algoritmi de identificare, investigare, experimentare şi rezolvare 4.1. Utilizarea corectă a terminologiei specifice biologiei în diferite situaţii de comunicare 4.2 Prezentarea informaţiilor folosind diverse metode de comunicare 5.1 Utilizarea în viaţa cotidiană a cunoştinţelor despre influenţa factorilor de mediu asupra funcţiilor organismului 5.2. Aplicarea unor reguli de menţinere a sănătăţii omului COMPETENŢE DERIVATE La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili: ❖ Să precizeze rolul glandelor endocrine și hormonii secretați; 74

❖ Să enumere și să recunoască afecțiunile determinate de hiposecreția/ hipersecreția acestor glande; ❖ Să identifice pe imagini diferite disfuncții endocrine; ❖ Să recunoască diferite disfuncții endocrine după simptome. RESURSE PROCEDURALE: observaţia, conversaţia euristică, explicaţia, învăţarea prin descoperire, metoda Sinelg, turul galeriei. RESURSE MATERIALE:- manual de anatomie si fiziologie umană, mape cu pacienți cu disfuncții endocrine, videoproiector,calculatoare, markeri, flipchart, FORMA DE ORGANIZARE A ACTIVITĂȚII: individuală, frontală, pe grupe, Bibliografie: - D. Cristescu, C. Sălăvastru, B. Voiculescu, C. Th. Niculescu, R. Cârmaciu, 2006. Biologie: “Manual pentru clasa a XI-a” , Editura Corint, Bucureşti - T. Ţiplic, 2006. Biologie: “Manual pentru clasa a XI-a” , Editura Aramis, Bucureşti - M. Marinescu, 2010. “Didactica biologiei”, Ed. Paralela 45, Pitești -Ion Iordache, 2004. “ Metodica predării- învăţării biologiei”, Ed. Solaris, Iaşi.

75

Desfăşurarea lecţiei Etapele lecției Moment organizatoric

Activitatea profesorului Notează Organizează

elevii elevii

absenți. Se

Pregătește materialul didactic necesar pentru buna desfășurare a lecției.

cunoştiinţelor din lecţia anterioară

pregătesc

Resurse materiale procedurale pentru Catalog Conversaţia

Evaluare

pentru lecție.

desfășurarea lecției.

Reactualizarea

Activitatea elevului

Prin metoda ciorchine realizează sub forma unui joc didactic o recapitulare a cunoștințelor referitoare la glandele endocrine studiate: hipofiză, tiroidă, suprarenale, pancreas endocrin, gonade, făcând referire la localizarea, structura, hormonii secretați și rolul acestora pentru fiecare glandă.

Elevul de serviciu enumeră elevii absenți.

Răspund la întrebări și ajută la completarea schemei; elevul care va completa localizarea glandei va poziționa pe un desen realizat pe o foaie de flipchart imaginea cu glanda respectivă

76

Conversaţia

Explicaţia Observaţia

Evaluare orală

Captarea atenţiei

Anunţarea temei și a obiectivelor

Dirijarea învăţării

Prezintă elevilor câteva imagini cu persoane ce prezintă disfuncții endocrine, explicându- le că există situații în care aceste glande pot să nu funcționeze în mod corespunzător, putând vorbi de o secreție a hormonilor produși de aceste glande într- o cantitate mai mică sau mai mare decât în mod normal.

Urmăresc imaginile și Material sunt atenți la PPT explicațiile profesorului. Video proiector

Notează tema lecției pe tablă: „Disfuncții ale glandelor endocrine” și prezintă competențele care vor fi urmărite pe parcursul desfășurării lecției. Definește termenii de Notează în caiete hiposecreție, respectiv definițiile. hipersecreție. Grupează elevii în 4 echipe și repartizează la fiecare echipă

Urmăresc explicațiile profesorului

disfuncții ale unei glande endocrine. 77

Marker, caiete

Observaţia Explicația

Explicaţia

Evaluare orală

Grupa

I-

disfuncții

ale Se grupează și își

hipofizei

stabilesc un lider de

Grupa II- disfuncții ale tiroidei echipă. Grupa

III-

disfuncții

ale

corticosuprarenalei Grupa

IV-

disfuncții

ale

pancreasului endocrin Recomandă elevilor din cele 4 grupe să își repartizeze câte o Liderul

de

grup

disfuncție pe care să o studieze repartizează

fiecărui

pentru a se încadra în timpul de membru

echipei

disfuncția pe care o va

lucru. - Oferă

al

elevilor

cărți

de studia

(pe

și

diferite disfuncții endocrine și stabilește timpul pentru prezintă timpul pe care îl au la studiu

individual,

urmând ca apoi să se 78

Învăţarea prin descoperire

baza

specialitate, mape cu imagini indicațiilor ale unor persone ce prezintă profesorului)

Manuale

Mape cu imagini ale unor persoane ce prezintă disfuncții endocrine

dispoziție

pentru

a

se reunească stabilească

documenta.

și

să

schema

lecției.

Foi de flipchart

Observarea sistematică a elevilor

Solicită elevilor ca în timp ce Elevii vor nota pasajele citesc textul să aplice metoda care confirmă ceea ce Markere Sinelg, solicitându- le să își știau cu v, pasajele care reamintească cunoștințele pe infirmă ceea ce știau cu care le au de la clasa a VII a -, informațiile noi cu + referitoare

la

disfuncțiile și pasajele pentru care

glandelor endocrine.

au neclarități cu ? Citesc individual textul

-

După expirarea timpului de după care lucrează în lucru cere liderilor grupelor să grup pe o foaie flipexpună acolo unde doresc chart pe care notează afișul realizat și lângă fiecare schematic

ideile

afiș se lipește o foaie alba. esențiale ale textului Solicită grupelor de elevi să studiat. facă un tur cu oprire în fața 79

Metoda Sinelg

fiecărui afiș și să noteze pe Elevii realizează turul foaia

alba

comentariile,

anexată galeriei, sugestiile

întrebările lor.

citesc

și informațiile

de

afișe,

Turul galeriei

pe

notează

comentariile întrebările

și pe

foaia

albă. Fiecare grup va citi comentariile făcute de celelalte grupe și va răspunde la întrebările scrise de acestea pe foile albe. Invită pe rând liderul fiecărei Fiecare lider de grup grupe să prezinte disfuncțiile și prezintă disfuncțiile și simptomele

prezentate

persoanele afectate

de simptomele

specifice

persoanelor afectate.

80

Explicația

Îndrumă liderii de grup în Completează completarea schemei lecției.

schema

lecției și sunt atenți la explicațiile profesorului.

Obținerea performanței elevilor Evaluarea performaței

Tema pentru acasă

Distribuie elevilor o fișă de evaluare spre a fi rezolvată pe loc; se va aplica apoi corectarea reciprocă. Notează elevii care au fost activi pe parcursul lecției. Explică elevilor ce au de pregătit pentru ora următoare.

Completează fişa de evaluare. Sunt atenți explicațiile profesorului

Fișe de evaluare la

Şcoala românească de Îşi notează tema şi endocrinologie este indicaţiile de realizare. recunoscută la nivel mondial datorită unor savanţi renumiţi: C.I. Parhon, Ştefan Milcu, Ana Aslan. Realizaţi un referat despre activitatea unuia dintre aceştia.

81

problematiza Evaluare rea scrisă Conversaţia Problematiza rea Explicația Explicaţia

Schema lecţiei Disfuncţii ale glandelor endocrine Disfuncția Hiposecreție/ hipofuncție

Glanda

Hipersecreție/ hiperfuncție

endocrină/ hormoni Hipofiza- STH

La copii- nanism hipofizar/ piticism hipofizar- creștere insuficientă în înălțime, cu dezvoltare fizică proporțională și intelect

La copii- gigantism- dezvoltare fizică anormală cu talie peste 2 metri La adulţi- acromegalie (acro= extremitate, megalos= mare)dezvoltare fizică anormală și creșterea exagerată a

normal

extremităților

- ADH Diabet insipid- poliurie, polidipsie Tiroida- tiroxina - triiodotironina

La copii- nanism tiroidian/cretinism- încetinirea dezvoltării fizice (piticisc) și psihice (cretinism)

accentuată, iritabilitate, neliniște, hipertensiune,

La adulţi- mixedem- edem mucos, piele uscată și

hiperfagie, gușă, ochi exoftalmici.

îngroșată, adaptare scăzută la frig, căderea părului, scăderea capacității de concentrare și învățare Gușa endemică- mărirea în volum a glandei datorită aportului insuficient de iod Corticosuprarenala -

La adulţi- boala Basedow- Graves (gușa exoftalmică)- slăbire

glucocorticoizi 82

Boala Adisson- hipoglicemie,, hipotensiune, sete redusă, scădere în Sindromul Cushing- obezitate, hipertensiune, pigmentarea tegumentului -

mineralocorticoizi

greutate, hipotonie musculară.

în dreptul articulațiilor, hiperglicemie. Boala Conn- hipertensiune, hipopotasemie, poliurie, polidipsie, cefalee

-

sexosteroizi Sindrom androgenital- la copii- apariția pubertății precoce și hipertrofierea organelor genitale externe - la femeia adultă- apariția pilozității faciale ( barbă, mustață)

Pancresul endocrin -

insulina

Diabet zaharat- hiperglicemie însoțită de glicozurie, poliurie

Hipoglicemie, scăderea forței musculare și chiar pierderea cunoștinței și

asociată cu glicozuria, polidipsie, polifagie

apariția stării de comă

83

Nume și prenume: FIŞĂ DE EVALUARE

1. Determinați afecțiunile endocrine ale persoanelor din imaginile de mai jos. Funcțiile căror glande sunt afectate și în ce mod?

A C

B D

2. Un pacient se prezintă la medic acuzând slăbire și urinari dese. Analizele medicale relevă prezența glucozei în urină. Poate fi o disfuncție endocrină? Argumentați răspunsul.

RĂSPUNSURI 1. A- Nanism hipofizar - Disfuncție a hipofizei, determinat de hiposecreția hormonului somatotrop la copil - Simptome: creștere insuficientă în înălțime, cu dezvoltare fizică proporțională și intelect normal B- Gigantism - Disfuncție a hipofizei, determinat de hipersecreția hormonului somatotrop la copil - Simptome: dezvoltare fizică anormală cu talie peste 2 metri C- Boala Basedow- Graves -

Disfuncție a tiroidei, determinată de hipersecreția hormonului tireotrop

- Simptome: slăbire accentuată, iritabilitate, neliniște, hipertensiune, hiperfagie, gușă, ochi exoftalmici. 85

D- Gușa endemică - Disfuncție a tiroidei, determinată de hiposecreția tiroidiană, caracterizată prin mărirea în volum a glandei

2. Da, poate fi o disfuncție endocrină, deoarece scăderea în greutate, urinările dese și prezența glucozei în urină sunt caracteristice persoanelor ce prezintă diabet zaharat.

86

PROIECT DIDACTIC PROFESOR: GARCEA FLORIN CATALIN DATA: CLASA: a VI-a OBIECTUL: MATEMATICĂ SUBIECTUL: MĂRIMI DIRECT ŞI INVERS PROPORŢIONALE. REGULA DE TREI SIMPLĂ TIPUL LECŢIEI: Recapitularea şi consolidarea cunoştinţelor. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: Obiective de referinţa: ➢ sa efectueze calcule cu numere raţionale; ➢ sa diferenţieze informaţiile dintr-un enunţ matematic după natura lor; ➢ sa prezinte intr-o maniera clara, corecta si concisa oral sau scris, succesiunea operaţiilor din rezolvarea unui exerciţiu; sa propună soluţii sau metode alternative de rezolvare. Obiective operaţionale: a) cognitive: ➢ să recunoască daca doua mărimi sunt direct sau invers proporţionale; ➢ să poată da exemple de mărimi direct sau invers proporţionale; ➢ să poată imparti un număr în parţi direct sau invers proporţionale cu numere date; ➢ să folosească în probleme proporţionalitatea directă sau inversă; ➢ să rezolve probleme cu regula de trei simpla; b) afective: ➢ stimularea curiozităţii si dezvoltarea simţului critic. ➢ dezvoltarea spiritului de observaţie şi a concentrării în rezolvare. ➢ concentrarea afectivă la lecţie. STRATEGIA DIDACTICĂ a) Metode şi procedee: conversaţia, exerciţiul, lucrul cu manualul şi culegerea, învăţarea prin descoperire,fişa de lucru; b) Forme de organizare a activităţii elevilor: în cadrul lecţiei se vor folosi activitatea frontală combinată cu activitatea independentă a elevilor; c) Resurse : capacităţile de învăţare ale elevilor, cunoştinţele însuşite anterior de către ei despre mărimi direct sau invers proporţionale; d) Bibliografie: - Culegere Editura Paralela 45; - Manual clasa a VI a

87

DESFĂŞURAREA ACŢIUNII Nr. crt. 1.

2.

3.

4.

Evenimentele lecţiei Organizarea clasei

Activitatea profesorului

Activitatea elevilor

- notarea absenţelor; - stabilirea ordinii în clasă; - asigurarea celor necesare lecţiei. Actualizarea Profesorul verifică temele elevilor; Elevii prezintă cunoştinţelor se reiau cunoştinţele esenţiale caietele pe care şianterioare.Verifireferitoare la mărimile direct şi invers au scris tema şi carea temei. proporţionale. răspund corect la întrebările care le sunt puse. Anunţarea Profesorul anunţă că în această oră se Elevii ascultă şi subiectului lecţiei vor consolida noţiunile legate de notează pe caiete şi a obiectivelor mărimile direct şi invers proporţionale titlul lecţiei. operaţionale şi regula de trei simplă. Se vor anunţa obiectivele operaţionale. Dirijarea învăţării Profesorul întreabă elevii ce sunt Elevii răspund mărimile direct proporţionale şi cum corect. se scrie relaţia de proporţionalitate directă între şirurile de numere a1,a2...an şi b1,b2...bn şi ce este coeficientul de proporţionalitate. Profesorul întreabă elevii ce sunt . mărimile invers proporţionale şi cum se scrie relaţia de proporţionalitate Elevii răspund inversă între şirurile de numere corect. a1,a2...an şi b1,b2...bn. Profesorul întreabă elevii când se foloseşte regula de trei simplă şi ce Elevii trebuie stabilit de la începutul corect. rezolvării acestui tip de probleme.

5.

Asigurarea back-ului

răspund

Se vor efectua apoi la tablă Câte un elev va fi aplicaţii folosind fişa de lucru. scos la tablă pentru a rezolva problemele, iar ceilalţi vor lucra independent. feed- Are loc pe parcursul lecţiei, întărirea făcându-se prin aprecieri verbale (Da! 88

6.

7.

Foarte bine!) si prin efectuarea fulger a câtorva exerciţii de identificare. Asigurarea Se dă,ca activitate independentă Elevii retenţiei şi a acasă, rezolvarea problemelor rămase tema. transferului nerezolvate din fişa de lucru. Aprecieri asupra Profesorul va stimula elevii prin note participării elevilor corespunzătoare gradului de la lecţie participare la lecţie, insistând asupra aspectelor pozitive şi explicând pe înţelesul elevilor dacă aceştia au făcut greşeli, în ce constau ele.

notează

FISA DE LUCRU CLASA a VI-a 1. Aflati 3 numere naturale stiind ca suma lor este 48 si sunt direct proportionale cu numerele 4,5,7. 2. Aflați numerele a,b,c , știind că sunt direct proporționale cu 2, 5 și 8 iar 3a + 5b ‒ 2c = 45. 3. Împărțiți numărul 490 în părți direct proporționale cu 3, 4 și 7. 4. Măsura unui unghi și a suplementului său sunt direct proporționale cu 4 și 6. Aflați măsura unghiului. 5. Trei muncitori au primit împreună pentru o lucrare suma de 620 de euro. Cât a primit fiecare muncitor, ştiind că sumele lor sunt invers proporţionale cu numerele 2, 3 şi 5. 6. Măsura unui unghi și a complementului său sunt invers proporționale cu 4 și 6. Aflați măsura unghiului. 7. Din 400 kg de grâu se obțin 320 kg de făină. Câte kg de făină se obțin din 500 kg de grâu? 8. Din 30 m de stofă se confecționează 12 costume. Câte costume se confecționează din 20 m de stofă? 9. Trei robinete cu același debit umplu un rezervor în 12 ore. În cât timp pot umple același rezervor 4 robinete? 10. Șase muncitori termină o lucrare în 10 zile. În câte zile pot termina aceeași lucrare 15 muncitori?

FISA DE LUCRU CLASA a VI-a 1. Aflati 3 numere naturale stiind ca suma lor este 48 si sunt direct proportionale cu numerele 4,5,7. 2. Aflați numerele a,b,c , știind că sunt direct proporționale cu 2, 5 și 8 iar 3a + 5b ‒ 2c = 45. 3. Împărțiți numărul 490 în părți direct proporționale cu 3, 4 și 7. 4. Măsura unui unghi și a suplementului său sunt direct proporționale cu 4 și 6. Aflați măsura unghiului. 5. Trei muncitori au primit împreună pentru o lucrare suma de 620 de euro. Cât a primit fiecare muncitor, ştiind că sumele lor sunt invers proporţionale cu numerele 2, 3 şi 5. 89

6. Măsura unui unghi și a complementului său sunt invers proporționale cu 4 și 6. Aflați măsura unghiului. 7. Din 400 kg de grâu se obțin 320 kg de făină. Câte kg de făină se obțin din 500 kg de grâu? 8. Din 30 m de stofă se confecționează 12 costume. Câte costume se confecționează din 20 m de stofă? 9. Trei robinete cu același debit umplu un rezervor în 12 ore. În cât timp pot umple același rezervor 4 robinete? 10. Șase muncitori termină o lucrare în 10 zile. În câte zile pot termina aceeași lucrare 15 muncitori?

90

Şcoala Gimnazială Nr.1 Pildeşti, jud. Neamţ Clasa: a VIII -a Prof. Ghiuţă Manuela Cătălina Data: 14.05.2018 PROIECT DE TEHNOLOGIE DIDACTICA Disciplina: Educaţie tehnologică Modulul: Domenii profesionale Unitatea: Protecţia mediului în contextul diverselor domenii profesionale Tema: Protecţia mediului în contextul diverselor domenii profesionale Tipul lectiei: Mixtă Scopul lectiei: - Consolidarea cunoştinţelor privind evoluţia profesiilor - Dobândirea de noi cunoştinte privind importanţa protecţiei mediului înconjurător COMPETENŢĂ GENERALĂ: 1. Analizarea impactului tehnologiei asupra evoluţiei profesiilor şi a mediului; Competenţe specifice vizate: 1.3 Analizarea impactului tehnologiei asupra evoluţiei profesiilor şi a mediului; 3.1 Valorificarea într-un mesaj propriu a termenilor şi simbolurilor învăţate; I. Competenţe derivate: A. cognitive: La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili să: O1.- să cunoască sursele de poluare ale mediului, în contextul diferitelor profesii; O2.- să definească mediul înconjurător; O3.- să recunoască elementele componente ale mediului înconjurător; O4.- să propună măsuri de protecţia mediului, în contextul dezvoltării durabile; O5.- să utilizeze corect terminologia specifică; B. afective: Trezirea interesului pentru studiul educaţiei tehnologice şi stimularea creativităţii şi imaginaţiei elevilor. C. de transfer: Realizarea unor conexiuni între noţiunile teoretice legate de profesii, mediul înconjurător, poluare. II. Resurse: -cunoştinţele dobândite de elevi în lecţiile anterioare; 91

-observaţiile şi concluziile formulate în urma activităţilor desfăşurate în cadrul orelor de educaţie tehnologică. III. Strategia didactică, este strategia mixtă deductiv-analogică bazată pe conversaţia euristică, descoperirea independentă. 1.Metode şi procedee didactice: explicaţia, conversaţia, observaţia dirijată, descoperirea. 2.Material didactic şi mijloace necesare: manualul, fişă de lucru, prezentări ppt, calculator, filme didactice 3.Tipuri de activitate: frontală ( F1), independentă ( F2) IV. Metode de evaluare: Evaluarea continuă pe parcursul lecţiei, prin verificare orală, prin aprecierea sarcinilor de lucru Resurse de timp: 50 min. Conţinutul activităţii de instruire:

cod C1

Arii de conţinut Ce este mediul înconjurător?

C2

Protecţia mediului înconjurător în contextul diferitelor domenii profesionale

C3

Dezvoltarea durabilă

Sub-arii de conţinut Definiţia mediului înconjurător Elementele componente Surse de poluare, poluanţi Măsuri de protecţie a mediului Conservarea mediului Cerinţele dezvoltării durabile

Mijloace de învăţământ cod 1 2 3

Denumire resurse materiale Prezentare PPT Film didactic Manualul

Metode şi procedee de instruire: competente C1 O1 O2 X O3 O4 O5 X

C2 X X X X X

92

C3

X X

Organizarea şi desfăşurarea lecţiei Activitatea Etape de instruire/ timp

Moment organizatoric, pregatirea clasei pentru activitate

Elevilor

Strategii didactice Metode

Mijloace

Profesorului

- salutul, scurta conversatie de acomodare, verificarea prezentei, anuntarea activitatii ce urmeaza a se desfasura

Evaluare Forme de org.

Se pregatesc pentru lectie conversatia

F1

Raspund solicitarilor profesorului

Capacitate a de concentrar ea atentiei

2 min Verificarea cunostintelor din lectia anterioara 3 min

- Verifica nivelul de cunostinte Isi concentreaza dobandite in lectia anterioara: atentia asupra - Adreseaza intrebari: activitatii din clasa Ce tendinţe se observă pe piaţa muncii? - liberalizarea pieţei muncii; Raspund la - instabilitatea locului de muncă; intrebarile - mobilitatea forţei de muncă profesorului - capteaza interesul elevilor pentru lectia noua - anunta titlul lectiei si Sunt atenti la competenţele urmarite notiunile noi Protecţia mediului în contextul diverselor domenii profesionale 93

Conversatia

Manual imagini

F1

Dialogul F2

Expunerea Manual

Capacitate a de reactualiz are a cunostinte lor anterioare

1.Mediul înconjurător: definiţie, iau notite elemente componente urmaresc explicatia 2.Surse de poluare şi poluanţi 3. Măsuri de protecţie a mediului. Conservarea mediului 4. Dezvoltarea durabilă

Comunicarea noilor cunostinte

40 min

1. Mediul înconjurător este mediul în care trăim, fiind format din interferenţa unor elemente naturale - sol, aer, apa, clima, biosfera - cu elemente create prin activitatea umana. Toate acestea interacţioneaza si influenteaza conditiile existentiale si posibilitatile de dezvoltare viitoare a societatii. Elementele componente ale mediului sunt: - elemente primare: atmosfera, hidrosfera, litosfera - elemente derivate: mediul biotic ( cu viaţă) - elemente antropice: create de om, prin activităţile sale, în mod conştient. 2. Surse de poluare şi poluanţi

realizeaza legaturi intre lectia predata si lectiile anterioare

Conversatia

calculator

Observatia dirijata

Manual

F1

Capacitat ea de concentra re a atentiei

F1

PPT

iau notite Conversatia

urmaresc explicatia

iau notite urmaresc explicatia 94

Observatia dirijata

Observare a sistematic ăa evoluţiei elevilor

Poluarea reprezintă deteriorarea calităţilor mediului înconjurător, cu efecte negative asupra sa. Sunt enumerate sursele de poluare : - industria energetică ; - industria siderurgică ; - metalurgia neferoasă, - ind. materialelor de construcţii; - ind. chimică; - mijloacele de transport Elevii primesc o fişă de lucru pe care notează poluanţii specifici diferitelor domenii profesionale, precum şi măsuri de combatere a poluării ( apei, aerului, solului). Sunt urmărite secvenţe de filme didactice, privind poluarea mediului în diverse domenii de activitate. Cauzele apariţiei poluării: - utilizarea haotică a rezervelor naturale; - acumularea în mediu a substanţelor neutilizabile; - apariţia de substanţe noi, la care ritmul de consum şi de reciclare de către organisme este mult inferior ritmului de apariţie; - creşterea demografică;

realizeaza legaturi intre lectia predata si lectiile anterioare

Observatia dirijata Fişă de lucru F1

notează explicaţiile pe caiete

conversaţia

F2

Observare a sistematic ăa evoluţiei elevilor

Filme didactice

realizeaza legaturi intre lectia predata si cunostintele dobandite anterior

95

Imagini ppt Expunerea

Capacitat ea de concentra re a atentiei

- dezvoltarea rapidă a industriei, transporturilor, agriculturii. 3. Dezvoltarea durabilă Economia trebuie să ţină seama de condiţiile de mediu. Ea are ca sarcină reducerea la minimum sau chiar eliminarea reziduurilor, de a recupera produsele utile din ele şi de a le recicla. Obiectivul general al dezvoltării durabile este găsirea nivelului optim de interacţiune a celor 4 sisteme: economic, uman, ambiental, tehnologic. Societate

notează explicaţiile pe caiete

conversaţia Filme didactice F1

realizeaza legaturi intre lectia predata si cunostintele dobandite anterior

F2

Expunerea Mediu

Observare a sistematic ăa evoluţiei elevilor

Imagini ppt

Economie

Realizarea dezvoltării durabile: - folosirea raţională a resurselor, astfel încât să se obţină produse de calitate, netoxice, cu deşeuri minime; îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor, eliminarea sărăciei, asigurarea locurilor de muncă; - remedierea biodiversităţii mediului; - reorientarea tehnologiilor;

Manual Observare a sistematic ăa evoluţiei elevilor 96

Fixarea cunostintelor 4 min

Secventa finala 1 min

-organisme guvernamentale privind economia şi mediul; Principii: - principiul precauţiei: dacă o activitate sau o substanţă are risc de deteriorare a mediului, atunci se renunţă la aceasta sau se foloseşte în cantităţi minime; - poluatorul plăteşte; - utilizatorul plăteşte, - cele mai bune tehnologii; Organizeaza o fixare globala, recapituland ideile principale Cere elevilor sa răspundă unor întrebări: - Care sunt elementele componente ale mediului înconjurător ? - Ce ramuri ale ecomoniei produc cele mai multe reziduuri? - Completaţi rebusul următor. - Face aprecieri asupra lectiei - Evidentiaza elevii activi - Acorda note, le motiveaza - Anunta tema de casa: Precizaţi în ce măsură profesia pe care doriţi să o practicaţi poluează mediul înconjurător.

Isi manifesta liber opiniile

Elevii sunt atenti la concluziile profesorului, noteaza tema

97

Munca independenta

Fişă de lucru

Formativa F2

F1

Se noteaza elevii activi, justifican du-le notele

POLUANŢI

Fişă de lucru Industria energetică

Industria siderurgică

-cenuşă -monoxid de carbon -fum -oxizi de sulf -depuneri şi deşeuri radioactive

-monoxid de carbon -pulberi -oxizi de sulf -apa provenită din procese de răcire tehnologică

Ind. materialelor de construcţii -pulberi -ciment -azbest

Protecţia aerului:

MĂSURI DE COMBATERE A POLUĂRII

Protecţia apelor:

Metalurgia neferoasă -oxizi de sulf -compuşi ai mercurului, zincului, plumbului

98

Ind. chimică -compuşi sulfurici -compuşi ai azotului, clor, acid clorhidric - (îngrăşăminte chimice, detergenţi, pesticide)

Mijloace de transport -monoxid de carbon -oxizi de azot -hidrocarburi -gaze de eşapament -

Protecţia solului:

Numele şi prenumele elevului ..................................

data.............

Test de evaluare 1. Citiţi cu atenţie enunţurile de mai jos şi completaţi spaţiile libere: a). Elementele componente ale mediului înconjurător sunt: elemente primare, elemente .............................. şi elemente antropice. b). Poluanţii apei sunt de natură fizică, ..................................... şi biologică. c). Pe plan mondial cel mai mare consum de apă îl deţine ....................................., pe locul al doilea este industria şi pe al treilea loc consumul populaţiei. e). Principala sursă de reziduuri în ce priveşte cantitatea şi toxicitatea este ...................... f). Sursele de poluare fonică sunt: traficul feroviar şi .................................., activităţile industriale, din construcţii şi zgomotul social. 2. Identificaţi modalităţi de evitare a poluării solului cu pesticide şi îngrăţăminte chimice. 3. Completaţi rebusul de mai jos:

2 4 6 7

P O 3 L U 5 A R E

1. elemente introduse de om în mediu prin activităţile sale conştiente 2. înveliş gazos al Pământului 3. pătura de la suprafaţa terestră care cuprinde zăcăminte cu valoare economică importantă 4. este format din totalitatea factorilor naturali şi a celor creaţi de om 5. lipsit de viaţă 6. constituie mediul de viaţă pentru flora şi fauna acvatică 7. sunt folosite la combaterea dăunătorilor plantelor, iar în cantităţi mari au ca efect poluarea mediului 99

LESSON PLAN

TEACHER: GRADINARIU CRENGUTA SCHOOL: “MIHAI EMINESCU” Secondary School DATE: 13.12. 2018 FORM: the 5th LEVEL: STARTER NO. OF STUDENTS: 22 TEXTBOOK: Snapshot Starter,Longman UNIT: WIDE ANGLE ON THE WORLD:CANADA IN FOCUS TOPIC: SNAPSHOT OF MY COUNTRY TIME: 50 minutes TYPE OF LESSON: COMMUNICATION SKILLS: writing, reading, listening, speaking AIMS OF LESSON: by the end of the lesson students will be able to:

-

develop communication skills; present information about an English-speaking country; develop creative skills and team work; practice the newly-acquired vocabulary; develop listening comprehension skills;

OBJECTIVES: A.Cognitive objectives: a)

to improve speaking abilities;

b)

to find out and work with information about an English-speaking country;

c)

to create a poster about our country;

d)

to listen to a song about a girl from another part of the world.

B.Affective objectives: a)

to create a warm atmosphere;

b)

to help students enjoy speaking English.

CLASS MANAGEMENT:,group-work,class-work,individual-work; MATERIALS:textbook,Teacher’s book, pictures about Romania brought by students, board,worksheets,CDs,glue,coloured pencils,cardboard,maps TEACHING TECHNIQUES: conversation, dialogue, exercise, game, explanation brainstorming, observation, role play. METHODS: Communicative approach RESOURCES: textbook – Snapshot-Longman, Activity book, different internet resources LOCATION: the classroom

100

STAGE OF THE LESSON Warm-up

Prereading

Reading

STUDENTS’ ACTIVITY

MATERIALS

Teacher greets the students and asks them about their homework.

Students greet the teacher and answer that their homework was to bring photos and information about Romania to class.

None

Teacher tells students that they are going to find out some things about Canada and she invited one of them to the map to show where Canada is.

One of the students goes to the map and points to Canada saying on what continent it is and what its neighbours are.

Map

Class work

2’

Teacher asks some students to come to the board and turn the pictures; then she asks them to say as many things as they can about them.

One of the students goes to the board and turns up the pictures. The other students look at the pictures and say what they can see.

Board, pictures

Class work

5’

Teacher explains to students they are about to read some things about Canada and, after grouping them, she gives them a set of texts and name some of the students to read each of them loudly. After each section she asks them to match it with the corresponding picture.

Students read the text and match them with the pictures on the board.

Board, pages with short texts about Canada. Worksheet

Group work, class work

5’

Teacher asks students about any unknown words and writes them on bb Postreading

CLASS ORGANIS ATION

TEACHER’S ACTIVITY

Teacher tells students to pay attention to ex. 1 in their textbooks and asks each of them to draw one sheet of paper from the basket she is carrying. Then she tells students to read the question and try to answer it.

Students say what words they don’t know and write them down on their notebooks. Each student draw a sheet of paper and tries to answer the question.

Blackboard, notebooks

Textbook, basket, small sheets of paper with questions related to text.

TIMING

AIMS

2’

1,2

2

2’ Class work

Individual work, class work

3’

1,4

1’

Students correct their mistakes. Class work

Project work

Teacher checks answers. Teacher tells students to imagine some exchange pupils are coming to visit their school and they have to use the information and pictures they have brought about Romania to make a poster like the one about Britain (p. 118 of the textbook). Teacher advises students to use their creativity and start making the part of the poster they were assigned. Then she walks through through the classroom and supervises students’ work.

Students, divided into groups, listen to teacher’s instructions and prepare the things they need.

Students start working and ask teacher’s help if they need it.

Textbook, Students’ own materials about Romania.

Sheets of paper, coloured pencils, glue, pictures and information about Romania.

Group work

2’

10’ Group work

5’ Each group’s speaker comes to the board and present their work to the class. When students have finished, teacher asks each group’s representative to come to the board,

101

Board students’ projects

Class work

3

stick their part of the project on it and present it to the rest of the class.

Listening

Asigning homewor k

Teacher tells students they are going to listen to a song about a beautiful girl in a beach café in Ipanema, Brazil, but there are some mistakes in the lines with numbers in their textbooks so they have to be very attentive and correct the mistakes.

Students listen to teacher’s instructions and have a look at the lyrics they have in their textbooks.

Teacher tells students not to worry if they don’t understand all the words and plays the cassette once.

Student listen to the tape.

Now teacher asks students to listen and correct the lines in their books in pencil. She plays the cassette again, pausing after each line with mistakes.

Students listen and correct the mistakes.

Teacher asks students to check on page 122 to see if they were right and count their possible mistakes. Teacher tells students to look the unknown words from exercise 2/63 up into a dictionary and choose three or four of them to write their own short songs or poems.

Textbooks

Class work

2’

Cassette recorder, tape, textbooks.

Class work

2’

Cassette recorder, tape, textbooks.

Individual work

3’

5’

Textbooks Students check themselves and correct the possible mistakes. Then, they say how many mistakes they have made. Students write down their homework.

Individual work Class work Textbooks

Class work

1’

Worksheet HISTORY The first European settlers in Canada were the French. They landed on the coast of Nova Scotia in 1605. In 1608 they sailed up the St. Lawrence River to the place that is now the city of Quebec.The British arrived two years later on Newfoundland. Over the next hundred years both the British and the French colonised a great part of the country. Canada became independent in 1867.

SCENERY, WILDLIFE, CLIMATE Canada has lots of forests, lakes, rivers and mountains and an amazing variety of wildlife, such as golden eagles, moose, caribou, deer, wolves, seals, whales and even grizzly bears. Canada is a big country and has a range of weather conditions. It has an Arctic climate in the north, with very cold winters and short cool summers and a temperate climate in the south, with cold winters and quite warm summers.

POPULATION AND SPORTS The population of Canada is approximately 26 million. Most of the people are of British or French origin. There are also immigrants from places such as Italy, the Caribbean, Greece and Asia. The main languages are English and French.Canadians love any water sports. In the summer they go water- skiing canoeing, rafting and sailing. In the winter Canadians mostly play ice hockey but they also go skating, skiing, snowboarding, iceboarding and ice-fishing.

CANADIAN CITIES Ottawa, in the south-east, is the capital city of Canada. It has a population of 800000 but is not the largest Canadian city. The largest city is Toronto (population over two million), the second largest city is Montreal and the third largest city is Vancouver. Vancouver is the country’s main port. In Ottawa, Torornto and Vancouver, the main language is English; in Montreal it is French.

102

5,1

1

PROJET DIDACTIQUE

La date : le 20 novembre 2018 La classe : la VIII-ème A L’objet : la langue française Le manuel : Limba franceză, Ed Cavallioti Le sujet : L’imparfait des verbes Type de leçon : Acquisition de nouvelles connaissances Le professeur : Horvat Oana Gabriela

Compéténces générales : L’enrichissement des connaissances de grammaire. La découverte du plaisir d’explorer une langue étrangère et de communiquer dans cette langue.

Compéténces spécifiques : O1 reconnaître les groupes de verbes O2 suivre des indications écrites simples O3 comprendre la formation de l’imparfait O4 savoir utiliser le nouveau temps verbal

Stratégie didactique : Méthodes et procédés : a) activité collective : le contrôle et la correction du devoir, la lecture, la réalisation de la communication, l’usage du temps verbal b) activité individuelle : le travail sur les cahiers, le travail au tableau noir, le travail sur les fiches

Moyens d’enseignements : le manuel, les cahiers des élèves, le tableau, les fiches de travail Formes d’organisation : individuelle, frontale, en équipe

103

Le contenu Les moments de la

Le dosage du temps Objectifs

leçon 1 La mise en train

informationnel

2 2'

La vérification 5' des connaissances acquises pendant la classe précédente 15' Communication de nouvelles connaissances

O1

O2

O3

25' O4

Fixation de nouvelles connaissances

O2

O4

L’activité de l’enseignant

3 Le professeur salue les élèves et il vérifie si tous les élèves sont présents. Le professeur demande à quelques élèves de présenter leur devoir et il corrige les éventuelles fautes . Le professeur propose aux élèves de passer à la leçon suivante. Il explique aux élèves la formation de l’imparfait et les terminaisons spécifiques pour l’imparfait. Au tableau noir, il y a des verbes de trois groupes verbaux en désordre. Le professeur écrit au tableau un verbe a l’imparfait. Les élèves reçoivent une fiche de travail. Le professeur propose aux élèves de 104

L’activité des élèves

4

La stratégie didactique

5

Les élèves La répondent au conversation professeur. frontale Les élèves lisent leur devoir et ils sont attentifs aux explications du professeur.

La conversation L’explication La correction en groupe

Les élèves sont attentifs aux explications du professeur et ils comprennent la formation de l’imparfait pour les verbes L’explication de trois groupes verbaux. Les élèves conjuguent eux L 'exercice aussi deux verbes du Le dialogue troisième groupe au tableau.

La conversation L’exercice

3' L’indication du devoir

résoudre les exercices de la fiche ( poser des questions, compléter des propositions). Le professeur propose aux élèves de résoudre aussi des exercices d'une autre fiche pour la fixation des connaissances: former des phrases, choisir la bonne forme, utiliser le futur proche, répondre par oui et par non aux questions. Finalement le professeur propose aux élèves de faire un petit concours. Le professeur annonce le devoir – deux exercices.

105

Les élèves résolvent oralement et en écrit les exercices proposés.

Le travail individuel Le travail à deux

L’explication Les élèves posent des questions et ils en répondent. Les élèves notent le devoir et ils écoutent les explications du professeur.

PROIECT DE LECŢIE

Data: 7.11.2018 Clasa: a VII-a A Aria curriculară: Limbă și comunicare Obiectul / Disciplina: Limba și Literatura Romȃnă Subiectul /Tema: Verbele copulative Tipul de lecție: de transmitere și ȋnsușire de noi cunoștințe Durata: 50 min. Competențe generale: 1. Utilizarea corectă și adecvată a limbii romȃne ȋn producerea de mesaje orale ȋn situații de comunicare monologată și dialogată. 2. Utilizarea corectă și adecvată a limbii romȃne ȋn producerea de mesaje scrise, ȋn diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Competențe specifice: 1.1 -ȋnțelegerea semnificației generale a unui mesaj oral 2.3 -respectarea normelor morfosintactice ȋn propoziții și fraze 3.3 -sesizarea corectitudinii și valorii expresive a categoriilor gramaticale și lexicale ȋnvățate, ȋntr-un text citit 4.4 -utilizarea corectă a flexiunii nominale și verbale ȋn textul scris, utilizȃnd correct semnele ortografice și de punctuație Obiective operaționale: La sfȃrșitul lecției elevii vor fi capabili: O1. –să definească verbele copulative O2. –să enumere verbele copulative O3. –să diferențieze verbele copulative de cele predicative din propozițiile date O4. –să exemplifice conjugarea verbului Strategia didactică: Metode și procedee didactice: conversația, exercițiul, explicația Mijloace și materiale didactice: fișă de lucru, manual, tablă, markere, bilețele colorate Forme de organizare: frontal, individual dirijat, individual Tipuri de ȋnvățare: inteligibilă, operatorie, receptive-reproductivă Evaluare: orală, conversația de examinare, aprecieri verbale, observarea sistematică Bibliografie: Alexandru Crișan, Sofia Dobra, Florentina Sȃmihăian, Limba Romȃnă. Manual pentru clasa a VIIa, București, Editura Humanitas, 2008.

106

SCENARIUL DIDACTIC

SECVENŢA LECŢIEI

OB. OP.

1.Moment organizatoric (1’)

METODE

Efectuarea prezenței. Pregătirea materialelor și mijloacelor necesare pentru desfășurarea activității.

Conversația

Se adresează elevilor ȋntrebări despre verb: Ȋ1. Ce este verbul? Ȋ2. Ce este verbul predicativ? Ȋ3. Care sunt verbele auxiliare? Ȋ4. Dați un exemplu ȋn care ,,a vrea” sa fie verb auxiliar.

2. Reactualizarea cunoștințelor (5’)

Elevii sunt solicitați să identifice verbele din lista de cuvinte și să ȋncercuiască inițiala fiecărui verb. Fiecare inițială corect identificată va fi notată de elevi ȋn cerculețul corespunzător. (Anexa 1)

3. Captarea atenției (4’)

4. Anunțarea titlului și obiectivelor operaționale (1’) O1.

O2.

5. Prezentarea noului conținut

CONŢINUTUL ŞTIINŢIFIC AL LECŢIEI

Verbele copulative Astăzi veți ȋnvăța definiția verbelor copulative, veți ȋnvăța care sunt verbele copulative, veți identifica verbele copulative dintr-un text dat și veți ȋnvăța cȃte tipuri de conjugări are verbul și care sunt acestea. Definiția verbelor copulative Verbele copulative nu au ȋnțeles de sine stătător și intră ȋn alcătuirea unui predicat nominal ȋmpreună cu un nume predicativ. Verbele copulative sunt: A FI –atunci cȃnd nu este sinonim cu a exista, a se afla, a se găsi, a trăi, a trece, a se duce, a trebui, a se ȋntȃmpla, a fi necesar etc. (Mihaieste silit or.) A DEVENI –este ȋntotdeauna verb copulativ (Fratele meu a devenitprofesor.) A AJUNGE, A IEȘI, A SE FACE –atunci cȃnd se ȋnlocuiesc cu a deveni (El a ajunsofițer. / Tatăl meua ieșit doctor. / El s-a făcutcercetător.)

STRATEGIA DIDACTICĂ MIJLOA FORME DE CE ORGANIZA RE

Conversația de examinare

Exercițiul

Fișă de lucru

Explicația

TIPUL DE ȊNVĂŢA RE

EVALU ARE

Frontal și individual dirijat

Inteligibilă și operatorie

Orală și aprecieri verbale

Frontal și individual dirijat

Inteligibilă și operatorie

Aprecieri verbale

Frontal

Inteligibilă

ReceptivReproducti vă Inteligibilă

Explicația

Manual

Frontal

Explicația

Manual

Frontal

107

ReceptivReproducti vă Inteligibilă

Observarea sistematică

Observarea sistematică

și dirijarea ȋnvățării (20’)

O3.

O4.

6.

Feed-back (15 ’)

7. Ȋncheierea activitații (4’)

A ȊNSEMNA –atunci cȃnd nu se poate ȋnlocui cu a face semn, a nota, a marca printr-un semn (Ea a ȋnsemnat mult pentru mine.) A RĂMÂNE –cȃnd arată că subiectul a rămas sau va rămȃne cu aceeași caracteristică. (Bunicul a rămasneschimbat.) A PĂREA –cȃnd este personal și arată caracteristica subiectului ca apartenență (Eapărea bolnavă.) Elevii sunt solicitați să indice dacă verbele existente ȋn propozițiile scrise pe tablă sunt copulative sau predicative. Mama mea a ieșit contabilă. Frații mei au mȃncat toate prăjiturile de la bunica. Marian este frumos. Mașina a accelerat brusc. El părea sincer. Conjugarea verbului Verbul are patru conjugări; ele pot fi stabilite după sufixele de infinitiv: Conjugarea I ȋn –a(a cȃnta, a fuma, a scurta) Conjugarea a II-aȋn diftongul –ea (a vedea, a bea, a putea) Conjugarea a III-aȋn –e (a merge, a scrie, a spune) Conjugarea a IV-aȋn –i și ȋ (a iubi, a urȋ, a vorbi) Elevii sunt solicitați să indice conjugarea următoarelor verbe:a scurta, a putea, a cere, a făgădui, a hotărȋ. Se realizează 20 de bilețele colorate ȋn care sunt scrise ȋntrebări despre verb. Elevii sunt solicitați să vină pe rȃnd și să extragă cȃte un bilețel. (Anexa 2) Sugestii pentru continuarea ȋnvățării acasă Temă: 1/53(exersați) 2,3,4 / 53(verbele copulative)

Tablă Markere

Frontal

Exercițiul

Explicația

Manual

Frontal

Excercițiul

Manual

Individual

Inteligibilă și operatorie

Exercițiul

Bilețele colorate

Individual

Inteligibilă și operatorie

Explicația

Manual

Frontal

108

Inteligibilă Operatorie

Aprecieri verbale

ReceptivReproducti vă Inteligibilă

Observarea sistematică

Inteligibilă

Aprecieri verbale

Aprecieri verbale

PROIECT DIDACTIC PROF. ÎNV. PRIMAR: MARTIN RAMONA NICOLETA ȘCOALA GIMNAZIALĂ CĂIUȚI CLASA: Pregătitoare A DISCIPLINA: Matematică și explorarea mediului UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Lumea necuvântătoarelor SUBTEMA SĂPTĂMÂNII: Animale TEMA LECȚIEI: Animalele - domestice și sălbatice. Numărul și cifra 7 FORMA DE REALIZARE: integrată: Matematică și explorarea mediului, Muzică și mișcare, Comunicare în limba română TIPUL LECȚIEI: predare de noi cunoștințe DURATA: 35 minute

COMPETENȚE SPECIFICE: Matematică și explorarea mediului: 1.1 Recunoașterea și scrierea numerelor în concentrul 0-31 1.2 Compararea numerelor în concentrul 0-31 3.1 Descrierea unor fenomene/procese/structuri repetitive simple din mediul apropiat, în scopul identificării unor regularități 5.1 Sortarea/clasificarea unor obiecte/materiale etc., pe baza unui criteriu dat

Comunicare în limba română: 1.4 – Identificarea sunetului inițial și/sau final dintr-un cuvânt, a silabelor și a cuvintelor din propoziții rostite clar și rar 2.4 Exprimarea propriilor idei în contexte cunoscute, manifestând interes pentru comunicare

Muzică și mișcare: 3.1 manifestarea liberă, adecvată pe muzică, apelând la diverse forme de exprimare OBIECTIVE OPERAȚIONALE: O1. Să recunoască animalele sălbatice și animalele domestice; 109

O2. Să recunoască numărul și cifra 7; O3. Să formeze mulțimi cu 7 elemente; O4. Să scrie corect cifra 7; O5. Să compare numere în concentrul 0-7; O6. Să ordoneze crescător/descrescător numere în concentrul 0-7.

STRATEGII DIDACTICE: METODE ȘI PROCEDEE: conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT: calculator, planșe cu animale sălbatice și domestice, creioane colorate, tabla, fișe de lucru, caiete, jetoane cu animale FORMA DE ORGANIZARE: frontală, individuală FORME DE EVALUARE: evaluare orală, observație sistematică, evaluare scrisă:

SCENARIUL DIDACTIC: Secvențele lecției Moment organizatoric

Reactualizarea cunoștințelor

Captarea atenției

Ob. op.

Conținutul învățării

Metode și procedee

Realizarea unui climat optim în sala de clasă, pentru a desfășura în mod corespunzător activitatea. Pregătirea materialelor didactice Întâlnirea de dimineață: Salutul: vom saluta răspunzând cu sunetul scos de un animal îndrăgit. Calendarul naturii, prezența. Care sunt numerele învățate până acum? Chem un elev la tablă să scrie cifrele în ordine crescătoare, apoi un alt elev va scrie cifrele în ordine descrescătoare. Care sunt sucesorii/predecesorii nr.: 6,4, 3? Care sunt numerele pare/impare învățate până acum? Vom juca un joc pe echipe: eu le spun elevilor o ghicitoare iar ei vor ridica de pe bancă jetonul cu animalul ce reprezintă răspunsul la ghicitoare. Câștigă echipa cu cele mai multe răspunsuri corecte. 110

Jocul didactic

Timp alocat 4 min.

Evaluare

2 min

Evaluare scrisă

3 min

Observarea sistematică

Anunțarea temei

Dirijarea învățării

O1

O2

O4

Explicația

1 min.

Observarea sistematică

Pe baza planșelor cu animale voi cere elevilor să numească animalele pe care le recunosc. - Ce animale de pe planșă recunoașteți? -Ce fel de animale sunt acestea? -Ce alte animale sălbatice mai cunoașteți? -Care sunt animalele domestice de pe planșă? - Cunoașteți alte animale domestice? -De ce le numim animale domestice? -Dar animalele sălbatice, de ce le numim sălbatice? Pe urmă îndrept atenția elevilor spre jetoanele de pe bancă și le cer să le numere. Vor observa că sunt șapte. Un elev va veni la tablă și va desena o mulțime cu 7 elemente iar restul elevilor va desena aceeași mulțime în caiet. Afișez pe tablă planșa cu cifra 7 și le explic elevilor că mulțimea formată din șapte elemente este reprezentată de cifra 7. Scriu pe tablă cifra și explic elementele grafice din care este formată. Desenăm împreună în aer cifra 7 iar apoi cu degetul pe bancă.

Conversația

17 min.

Evaluare orală

Conversația

Observarea sistematică

Explicația Demonstrația Exercițiul

Evaluare scrisă Observarea sistematică

Facem câteva exerciții pentru încălzirea mâinii. Elevii vor trasa apoi pe contur cifra 7, pe fișele lipite în caiete și vor colora cifra și mulțimea de buburuze. Cu materialul concret descoperit pe catedră – mașini de jucărie identice – vom compune și descompune nr. 7

Obținerea performanței

Fixarea cunoștințelor

Despre ce credeți că vom vorbi astăzi? Despre animale: sălbatice și domestice. Vom învăța o cifră nouă, o veți scrie veți forma mulțimi cu aceasta cifracifra 7, apoi o vom compune și descompune.

O2 O3 O1

Distribui elevilor o fișă de lucru cu următoarele cerințe: - Să formeze mulțimi de câte șapte elemente prin încercuire -Să coloreze cifra 7 111

Munca individuală

5 min

Observarea sistematică Evaluare scrisă

- Să încercuiască cu roșu animalele domestice și cu verde cele sălbatice. Asigurarea retenției Încheierea activității

„Vom cânta Elefănțeii”- până la 7.

Conversația

2 min

Aprecieri verbale și acord recompense.

Conversația

1 min.

-Activitate în completare: Material PPT la videoproiector – ”Răsfoim enciclopedii despre animale!”

112

Observarea sistematică Aprecieri verbale

PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ “SURPRIZELE ALBINUŢEI ZUM ” Prof. Mircu Nicoleta –Maria Grădiniţa P.N. Coşteiu, jud. Timiş GRUPA : mică TEMA ANUALĂ DE ÎNVĂŢARE: “ CÂND, CUM ŞI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ?” TEMA PROIECTULUI : ,, Albine și fluturi cutreieră Pământul!” TEMA ZILEI: “Surprizele Albinuţei Zum” FORMA DE REALIZARE: ACTIVITATE INTEGRATĂ: ADP+ALA+ADE( DLC+DOS) ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE: ADP: Întâlnirea de dimineaţă: “Bună dimineaţa, copii harnici!” Tranziţii: „Bat din palme!” ALA 1: Artă: „Insectele vesele”- colorare în contur Știință: ,,Piramida insectelor” – identificarea insectelor Construcţii: ,,Casa albinuţelor - stupul” – Lego ADE: DLC: „ Albinuța – Memorizare DOS: “Albinuțele vesele” – Aplicaţie – Activitate practică ALA 2: Joc de mişcare: “Albinuţa şi florile ” TIPUL DE ACTIVITATE: predare – învăţare formare de priceperi şi deprinderi SCOP: Dezvoltarea deprinderii de a audia si memora un text şi a deprinderii de exprimare corectă sub aspect lexical, gramatical, stimularea vorbirii coerente şi expresive; Dezvoltarea deprinderii de a realiza lucrări practice, valorificând cunoştinţele de bază instituite. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: ADP: - să discute cu colegii şi cu educatoarea; să răspundă corect la întrebări, formulând concise; - să denumească aspecte specifice anotimpului primăvara; să recunoască cum este vremea afară prin jetoanelor specifice calendarului naturii; 113

răspunsuri

clare

şi

stabilirea

corectă

a

- să recunoască global şi contextual cuvinte sau simboluri din calendarul naturii, din catalog ( prezent, absent ); ALA: Artă: -

să denumească materialele puse la dispoziţie; să păstreze corect poziţia corpului la masa de lucru pentru o bună coordonare oculo – motorie; să aplice culoarea pe suprafaţa de lucru fără să depăşească conturul.

Știință: - să răspundă corect la întrebări; - să completeze piramida. Constucţii: - să construiască “casa albinuţelor - stupul”, prin îmbinarea cuburilor; - să lucreze în echipă. ADE: DLC: -

să asculte si sa memoreze o poezie, demonstrând apoi , înţelegerea mesajului transmis de text; să recite versurile poeziei „Albinuța” clar, corect şi expresiv,respectând pauzele impuse de punctuaţie, ritmul, rima,nuanţând vocea în funcţie de mesajul conţinutului; să răspundă corect la întrebările adresate; să se exprime corect în propoziţii din punct de vedere gramatical;

DOS: Activitate practică: - să denumească materialele de lucru; - să lipească în spaţiul dat ,valorificând experienţa anterioară şi folosind corect tehnica de lucru însuşită anterior; - să folosească în mod corect materialele puse la dispoziţie pentru realizarea temei propuse; - să execute individual tema dată; - să analizeze lucrările proprii şi ale colegilor. ALA 2: - să respecte regulile jocului şi partenerii de joc; STRATEGII DIDACTICE: Metode şi procedee: expunerea, conversaţia, observaţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, munca independentă, demonstraţia, turul galeriei, jocul. Mijloace de învăţământ: ADP: calendarul naturii şi jetoane corespunzătoare; ALA: fişe cu insecte, creioane colorate, panouri pentru expunerea lucrărilor, piramida insectelor mămăruță,albinuțe ,fluturași, Lego; 114

ADE: DLC: planşe care să ilustreze poezia; DOS:modelul educatoarei, coşuleţe, elemente decupate: corpul, chipul și aripioarele albinuței,lipici,șervețele. Forma de organizare: frontal, pe grupuri, individual. Resurse umane: copiii grupei, educatoarea. Resurse temporale: o zi. Locul desfăşurării: sala de grupă.

BIBLIOGRAFIE: „ Curriculum pentru învăţământul preşcolar 3-6/7 ani” , 2008 Culea L., Sesovici A., Grama F., Pletea M., Ionescu D., Anghel N. – „Activitatea integrată din grădiniţă” – Ed. Didactica Publishing House, Bucureşti, 2008 Dumitru G., Novac C., Mitrache Al., Ilie V., ş.a – „Didactica activităţilor instructiv – educative pentru învăţământul preşcolar” - Ed. Didactica Nova, Craiova, 2005 Ciobotaru M., Antonovici Ş., Popescu M., Fenichiu D. – „Aplicaţii ale metodei proiectelor” - Ed. CD PRESS – ediţia a II- a revizuită, Bucureşti, 2008 SCENARIUL ZILEI Activitatea debutează cu Întâlnirea de dimineaţă în care copiii au posibilitatea de a-şi împărtăşi ideile, de a-şi manifesta starea de spirit, de bună dispoziţie. Copiii sunt aşezaţi în semicerc pentru a avea contact vizual cu toţi membrii grupei. Salutul se realizează prin tehnica comunicării rotative .Copiii se asează în semicerc. Salutul pornește de la educatoare și este continuat de toți copiii grupei. Fiecare își salută colegul din partea dreaptă , adresându-i drept apelativ un nume de insectă: ,,Bună dimineața ,dragi copii În lumea insectelor începe o nouă zi Gâze dragi interpretăm, Cu toții să ne prezentăm, Bună dimineața ,albinuță/fluturaș/buburuză/omidă/libelulă! Prezența se realizează într-o manieră interactivă copiii fiind solicitați să aseze albinuțe pe panoul de prezență însoțindu-și acțiunea de mimarea zborului și de rostirea onomatopeelor băz,băz,fîl,fîl. Calendarul naturii este completat în urma întrebărilor adresate de educatoare cu privire la stabilirea anotimpului, a cărei zile din săptămână suntem, fenomene care caracterizează ziua. Împărtăşirea cu ceilalţi constituie momentul în care este lansată o discuţie cu cei mici, referitoare la tema proiectului: ,, Albine și fluturi cutreieră Pământul!”, în cadrul căreia vor enumera insectele cunoscute. Acest moment solicită întreaga grupă şi contribuie la realizarea unei intercunoaşteri, la exprimarea liberă în faţa celorlalţi, învăţând în acelaşi timp să se asculte între ei. Noutatea zilei. Le voi atrage atenţia copiilor pentru a face un pic de linişte deoarece se aude in sala de grupă un „zgomot”, parcă ar fi un „zumzăit”. Mă voi îndrepta către locul de unde se pare că se aude acest „zumzăit” și voi găsi o albină din pluş , o găletuşă cu multe surprize în ea şi o scrisoare de la „Regina albinelor”. Le voi citi copiilor scrisoarea: „Copii, eu am aflat că voi aţi învăţat foarte multe lucruri despre insecte , că sunteţi ordonaţi şi că lucraţi foarte frumos la activităţi cu diverse materiale, că sunteţi harnici ca albinele, ca furnicile. Pentru a mă putea convinge că este adevărat, am trimis-o pe Albinuţa Zum în 115

recunoaştere, care a pregătit pentru voi foarte multe surprize. Aceasta îşi va petrece toată ziua la grădiniță. ” Tranziţia se realizează prin jocul cu text şi cant “Bat din palme ! ”. Le precizez copiilor că Albinuţa Zum le-a pregătit pe centre de activitate diverse materiale pentru a se convinge de hărnicia lor. Copiii vor trebui să identifice cărui centru de interes aparțin conform ecusonului purtat . Astfel se trece la activitatea pe centre, unde vor fi prezentate materialele şi sarcinile de lucru: - la Artă: copiii trebuie să coloreze insectele prin tehnica colorării în contur folosind culori potrivite şi fără să depăşească conturul. - la Știință: copiii vor fi solicitati să identifice insectele și să construiască o piramidă a insectelor. - la Construcţii: copiii trebuie să realizeze “casa albinuţelor - stupul” folosind Lego. Ziua continuă cu ADE – activitatea integrată DLC+ DOS ( Educarea limbajului+ Activitate practică) după care voi termina activitatea cu jocul de mişcare “Albiniţa şi florile “ ( ALA 2).

EVENIMENT DIDACTIC

CONŢINUT ŞTIINŢIFIC

STRATEGII DIDACTICE

EVALUARE

METODE SI MIJLOACE PROCEDEE DIDACTICE Moment Voi asigura condiţiile optime pentru organizatoric desfăşurarea activităţilor (Întâlnirea de - aerisirea sălii de grupă; dimineaţă) - aranjarea mobilierului; - pregătirea materialului necesar pentru activitate; - intrarea ordonată a copiilor în sala de grupă. Copiii se vor aşeza în semicerc în zona unde are loc Întâlnirea de dimineaţă, Conversaţia desfăşurându-se activităţile specifice: Salutul, Prezenţa, Calendarul naturii, Împărtăşirea cu ceilalţi. Voi încheia Întâlnirea de dimineaţă cu jocul cu text şi cânt” Bat din palme ” Captarea atenţiei

Se realizează prin surpriza pregătită de Albinuţa Zum, în timp ce copiii Observaţia “albinuţe” au fost plecaţi prin câmpii: o machetă cu insecte, o floare mare pe care vor fi aşezate albinuțele pe care le vor confecţiona copiii şi un răvaş. În Conversaţia răvaş Albinuţa Zum îndeamnă copiii să Expunerea înveţe o frumoasă poezie pe care le-o voi citi eu. 116

Evaluarea frontală

Calendarul naturii

Macheta Floarea Răvaşul

Observarea comportamentelor copiilor

Reactualiza-rea cunoştinţelor

Copiii se îndreaptă către cele trei centre de interes. După intuirea materialelor se formează grupele de lucru: Artă: copiii trebuie să coloreze insectele prin tehnica colorării în contur folosind culori potrivite şi fără să depaşească conturul. Stiință.copiii vor trebui să aseze în vârful piramidei insecta roșie ,să o numească și să spună cu ajutorul cui zboară.Pe a doua treaptă se asează insectele de culoare galbenă ,le numesc și spun ce foloase ne aduc .Pe a treia treaptă se asează insectele de culoare albastră ,le numesc și spun câte aripi au. Construcţii: copiii trebuie să realizeze “stupi pentru albinuţe” folosind Lego. Tranziţie: se realizează prin cântecul (CD): „Albiniţa”

Conversaţia Explicaţia Exerciţiul

conversația explicația exercițiul

Evaluare orală, Individuală şi fişe cu insecte; globală creioane colorate piramida jetoane cu fluturi, albine, mămăruță, lipici.

Anunţarea temei Dragi copii, astăzi vom învăţa poezia Expunerea şi a obiectivelor „Albinuța”,scrisă de un autor necunoscut şi vom realiza albinuțe vesele. Prezentarea noului conţinut şi dirijarea învăţării

Educatoarea familiarizează copiii cu textul poeziei prin prezentarea acestuia sub forma unei naraţiuni. Pe baza unor imagini ilustriv-sugestive le explic expresiile şi cuvintele necunoscute : “ispitită “migălos”, “polen” . Se va trece la recitarea model a poeziei de către educatoare. Voi recita poezia de una – două ori. Urmează învăţarea poeziei de către copii ,pe fragmente logice(strofe). Memorarea poeziei se va face pe strofe şi integral , individual , pe grupuri mici . Se memorează prima strofă , apoi se va trece la următoarea strofă care va fi repetată împreună cu prima. Se recită numai individual, pentru urmărirea corectitudinii pronunţiei cuvintelor. Apoi se numeşte un copil care îşi va alege “perechea /copilul” de sprijin şi poezia va fi recitată în întregime prin 117

Expunerea Conversaţia

Imagini poezie

din Evaluare orală, individuală

Explicația Recitarea model

Textul literar

Versuri

procedeul “când unul tace, celălalt continuă” să spună textul. Albinuța În grădină de flori plină Vesel zboară o albină Zumzăie din floare –n floare Ispitită de culoare.

Corectează pronunţia

Aprecieri pozitive ale răspunsuri-lor

Procedeul “Când unul tace,celălalt continuă”

Florile râd în lumină Cântă întreaga grădină Ea culege migălos Polenul cel prețios.

Evaluare globală şi individuală

Moment de destindere: “Zborul petalelor de flori”-moment de euritmie.Copiii îşi imaginează că sunt petalele florilor de cais, care plutesc şi apoi cad pe pământ. Mişcare

Aprecieri pozitive privind executarea mişcărilor

Modelul educatoarei coşuleţe, elemente decupate: aripioare, chipul și corpul albinuțelor, lipici.

Evaluare acţional practică

Tranziţie: joc de mişcare” Noi Explicaţia uşor…”: Demonstra-ţia Următoarea tranziţie face trecerea către Observaţia celălalt moment al activităţii : realizarea albinuțelor. Noi uşor ne ridicăm, Și rândul îl formăm Unul după altul În rând ne așezăm Unul după altul Omida o formăm. Apoi la mese ne-aşezăm, Şi în linişte aşteptăm, Să aflăm ce învăţăm!” Obţinerea performanţe-lor şi asigurarea feedback-ului

Exerciţiul

Educatoarea îi dirijează către mese şi parcurge etapele de mai jos cu ajutorul întrebărilor, expli-caţiilor şi demonstraţiei: • Intuirea materialului didactic; • Intuirea modelului educatoarei; • Explicarea şi demonstrarea Observaţia modului de lucru (realizate Conversaţia concomitent de către educatoare) vor evidenţia: 118

–

Evaluarea performanţe-lor

➢ modul de utilizare a materialelor de lucru; ➢ asamblarea corectă a elementelor . ➢ respectarea ordinii la masa de lucru şi a acurateţei lucrării Explicaţia Demonstra-ţia Etapele de lucru: -Se aplică lipici pe cap, mijlocul aripioarelor şi se pun pe corpul albinuței; -Se aplică ochii albinuței; • Încălzirea muşchilor mici ai mâinii conform mişcărilor sugerate de poezia recitată în ritm lent de către educatoare: “Batem palmele de zor, Batem palmele cu spor! Exerciţiul 1 , 2 – 1 , 2; Faceţi toţi la fel ca noi! Pe mânuţe ne spălăm , Curat noi ca să lucrăm. 1 , 2 – 1 , 2; Faceţi toţi la fel ca noi! La pian noi acum cântăm, Linişte!Să ascultăm!” • Executarea temei de către copii Conversaţia , în mod individual, conform modelului educatoarei Explicaţia , utilizând o tehnică de lucru Munca corectă; ajutorarea copiilor care individuală solicită sprijin sau adresează înrebări; atenţionarea păstrării ordinei şi disciplinei. Toate lucrările se vor aşeza pe o floare mare iar copiii le vor analiza în funcţie de următoarele criterii: • Respectarea temei şi a etapelor lucrării; • Acurateţea lucrării; • Finalizarea lucrării. Copiii trec în şir , pe rând, prin faţa lucrărilor şi lipesc câte o bulină roşie lângă lucrarea preferată, explicând Turul galerie alegerea făcută. Exerciţiul 119

Textul poeziei Evaluare ”Batem individuală Palmele”

Evaluare frontală

Floare mare Interpreta-rea din carton lucrărilor; Lucrările copiilor

Buline

Analiza produselor activităţii

Încheierea activităţii

ALA2: joc de mişcare: “Albinuţa şi florile” Se va face prin aprecierea activităţii şi Conversaţia comportamentului copiilor pe parcursul activităţii de către educatoare. Pentru meritul lor, Albinuţa Zum va oferi recompense dulci din găletuşa ei.

120

Recompen-se dulci

Aprecieri verbale

PROIECT DIDACTIC Disciplina: Opțional Informatică și TIC ”Informatica și calculatorul” Clasa: VI-VIII Lecția: Microsoft Excel: Formule şi funcţii. Grafice şi diagrame. Aplicaţii practice Tipul lecției: Comunicare și însușire de noi cunoștințe Profesor: Gabriela Neculcea, Școala Gimnazială Miron Costin Bacău, Școala Gimnazială nr.10 Bacău Competențe specifice: 1.3. Utilizarea eficientă a instrumentelor specializate în calcul tabelar – Excel La finalul lecției elevii vor fi capabili: 1.3 Să utilizeze eficient funcțiile excel în calculul tabelar Strategii didactice: -Metode și procedee didactice: Expunerea, demostrația, exercițiul, conversația - Resurse materiale: Calculatoare, videoproiector, aplicația Excel, fișă de lucru - Forme de organizare: activitate frontală, lucru în perechi.

SCENARIU DIDACTIC 1. Momentul organizatoric: Metoda: conversația Timp: 5 minute Activitatea profesorului: verifică prezența, asigură/pregătește cele necesare pentru desfășurarea activității (fișe de aplicație, PC, videoproiector). Activitatea elevilor: Deschiderea calculatorului. 2. Captarea atenției și prezentarea titlului lecției Scop: Elevii să intre în atmosfera lecției cu atenție și curiozitate maximă. Metode: conversația, explicația, expunerea Materiale didactice: Prezentare cu funcțiile Excel: sum, average, product, min, max. Timp: 5 minute Activitatea profesorului: Profesorul anunță titlul lecției (Formule şi funcţii. Grafice şi diagrame. Aplicaţii practice). • Utilizează această activitate pentru a începe o discuție despre importanța acestor funcții în practica de zi cu zi în calcule tabelare Activitatea elevilor: Elevii ascultă, urmăresc planșa și răspund solicitărilor profesorului. 3. Dirijarea învățării : 1.3 Scop: Elevii vor învăța să utilizeze eficient funcțiile excel în calculul tabelar. Metode: conversația, explicația, exercițiul, învățarea prin descoperire Materiale didactice: Anexa 1 - fișa de lucru Timp: 15 minute Activitatea profesorului: Prezintă și exemplifică funcțiile SUM, AVERAGE, MIN, MAX, PRODUCT.

121

• Împarte elevilor fișa de lucru:

• Întreabă elevii și-i ajută să descopere care sunt pașii realizării cerințelor in fișa Activitatea elevilor: • deschid aplicația Excel; • urmăresc explicațiile profesorului; • răspund solicitărilor profesorului; • se împart în echipe de 2-3, în funcție de numărul calculatoarelor din laborator • realizează sarcinile din fișa de lucru pe calculator; • evaluează produsele activității echipei și oferă soluții. Strategii pentru lucrul diferențiat: - elevii care lucrează mai repede discută cu profesorul soluția găsită și vor urmări filmele didactice: Formatare conditională în Excel și Filtre în Excel. - elevii care lucrează mai încet sunt îndrumați de profesor, acesta explicându-le ce au de făcut, astfel încât să poată realiza sarcinile de lucru. 4. Tema pentru acasă : exersarea cerințelor trecute pe fișa de lucru. Bibliografie: • •

https://support.office.com/ro-ro/article/Func%C8%9Bii-Excel-dup%C4%83-categorie-5f91f4e9-7b42-46d2-9bd163f26a86c0eb http://excelninja.ro/

122

PROIECT DIDACTIC Unitatea de învăţământ: Şcoala Gimnazială comuna Amaru Propunător: Nedelcu Oana-Mălina Data: 13.12.2018 Clasa a VI –a Aria curriculară: Limbă și comunicare Disciplina: Limba și literatura română Unitatea de învățare: Călătoria Tema lecției: D-l Goe de I. L. Caragiale. Lectura textului suport Tipul lecției: dobândire de noi cunoștiințe OBIECTIVE DE REFERINȚĂ: 1. Receptarea mesajului oral în diferite situații de comunicare 2. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în diferite situații de comunicare 3. Receptarea mesajului scris din diferite texte literare 4. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise cu scopuri diverse COMPETENȚE SPECIFICE: 1.2. sesizarea sensului unităților lexicale noi în funcție de context; 2.1. înlănțuirea clară și coerentă a ideilor într-un monolog; 2.2. utilizarea relațiilor de sinonimie, de antonimie, de omonimie în organizarea mesajului oral; 3.1. diferențierea elementelor de ansamblu de cele de detaliu în cadrul textului citit; 4.1. redactarea textelor cu destinații diverse. OBIECTIVE OPERAȚIONALE: O1: să lectureze textul expresiv pe roluri; O2: să identifice reperele spațio-temporale din text; O3: să enumere personajele care participă la acțiune; O4: să utilizeze cuvintele noi în alte contexte. STRATEGIA DIDACTICĂ: Metode și procedee: conversația euristică, învățarea prin descoperire, explicația, lucrul cu dicționarul, jocul de rol, exercițiul. Mijloace și materiale: manualul, cartea Momente și schițe de I. L. Caragiale, caiete, Plansa cu explozia stelara, tablă, Dex-ul. Forme de organizare: colectivă, individuală, perechi. Durata: 50 minute Evaluare: observarea și aprecierea verbală, chestionare orală. BIBLIOGRAFIE: 1. Anca Șerban, Sergiu Șerban, Limba română. Manual pentru clasa a VI – a, Ed. All Educational, București, 2000; 2. Marilena Pavelescu, Metodica predării limbii și literaturii române. Ghid pentru susținerea examenelor de definitivare și de acordare a gradelor didactice, Ed. Corint, 2010. 3. I.L. Caragiale, Momente şi schiţe, Ed. Eminescu, 1980 4. Adina Elena Sasu, Liviu Ioani, Dicţionar de personaje literare, Ed Paralela 45, Piteşti, 1980 123

DESFĂŞURAREA LECŢIEI Evenimentele lecţiei

Timpul de lucru

Conţinutul instructiv – educativ (activitatea profesorului)

Activitatea elevilor

Tehnici de instruire şi de evaluare

I. Moment organizatoric

1 minut

Stabilesc un climat favorabil derulării activităţii de învăţare. Notez absenţii.

Îşi pregătesc cele necesare orei de limba română

Conversaţia

II. Actualizarea cunoştinţelor anterioare şi captarea atenţiei

10 minute

Verific temele elevilor atât cantitativ, cât şi calitativ. Captarea atenției se va face prin proiectarea unor imagini cu ajutorul videoproiectorului si prin citirea unei poezii elevilor, cerându-le să descopere la ce personaj se referă versurile date:

Elevii prezintă caietele, citesc tema şi se corectează când este cazul.

Conversaţia

Elevii sunt atenţi şi ascultă cu o mare curiozitate poezia pentru a identifica personajul.

Videoproiectorul

Vă spun acum o poveste A unui băiat ce uimeşte. Obraznic şi linguşit, Mereu este răsplătit.

Planşa cu poezia

Conversaţia De trei dame-i însoţit, La Bucureşti a pornit, Să nu fie repetent, Ca în anul precedent. Este mic, needucat, Obraznic şi răsfăţat, Personaj de schiţă este Ia ghiceşte cine este ! Profesorul le adresează elevilor întrebări cu privire la scriitorul I. L. Caragiale și cu privire la opera acestuia: 124

- Cine a fost I.L.Caragiale? - Știți în ce ani a trăit I. L. Caragiale? - Ați citit vreuna din operele lui? - Despre ce era vorba în operă?

Elevii răspund întrebărilor cu informaţiile dobândite de-a lungul anilor de şcoală.

III. Anunţarea titlului şi a obiectivelor lecţiei

2 minute Profesorul va anunța titlul noului capitol: Structura operei literare și titlul noii lecții D-l Goe de I. L. Caragiale, pe care le va nota pe Elevii conştientizează obiectivele şi notează titlul în caiete. tablă. Apoi va enunța obiectivele lecției.

IV. Dirijarea învăţării

30 de minute

Pentru a realiza lectura textului, profesorul va citi model un paragraf din opera, apoi va solicita elevilor citirea textului pe roluri. Profesorul va verifica apoi nivelul de comprehensiune al cuvintelor din text. Elevilor li se va solicita să noteze cuvintele necunoscute pe caiete, apoi un elev va citi explicația din subsolul paginii manualului pentru fiecare din cuvintele necunoscute. Dacă vor exista alte cuvinte necunoscute care nu sunt explicate în subsolul paginii, profesorul va solicita unui elev consultarea Dex-ului pus la dispoziție de biblioteca școlii. Dupa lecturarea textului, pentru verificarea informatiilor, elevii vor primi cate o fisa cu explozia stelara, urmand sa raspunda la urmatoarele intrebari: (anexa 1) 1. Când se petrece acţiunea ? 2. Unde se petrece acţiunea ? 3. Care sunt personajele ? 4. Ce trăsături îl definesc pe tânărul Goe? 5. Cum se termină acţiunea ? 125

Explicaţia Conversaţia

Explicaţia

. Conversaţia

Plansa cu explozia stelara Fisa de lucru Elevii primesc fisa si incep sa formuleze raspunsuri la cele 5 intrebari.

Conversaţia

Ei precizează reperele spaţioÎn continuare elevii vor fi grupaţi în echipe şi temporale ale schiței D-l Goe vor primi o fişă cu diverse exerciții ( să completeze tabelul BINGO, să construiască enunțuri cu termenii învăţaţi, să completeze spaţiile punctate, etc.) (anexa 2) Elevii sunt concentrati si rezolva cerintele.

Fisa de lucru

Dupa rezolvarea cerintelor fiecare echipa isi va desemna un lider care va prezenta raspunsurile.

Conversaţia Exerciţiul

V. Asigurarea feed – back-ului şi a retenţiei

3 minute Are loc pe tot parcursul lecţiei prin aprecieri verbale. Sunt notaţi elevii care au avut cele mai multe intervenţii pe tot parcursul orei.

VI. Asigurarea retenţiei şi a transferului

2 minute Temă pentru acasă: Ajunşi la Bucureşti, membrii familiei şi Goe asistă la ceremonia de 10 Mai. Imaginaţi-vă că aventurile lui Goe nu se termină aici, ci continuă cu alte două fapte pe care le va săvârşi. Povestiţi-le! (maxim 5 peripeţii)

126

Elevii notează în caiete.

Conversaţia

D-L GOE… Explozia stelară

Când se petrece acţiunea ?

Unde se petrece acţiunea ?

Care sunt personajele operei?

Ce trăsături îl definesc pe tânărul Goe?

Cum se termină acţiunea?

127

Anexa 2 1. BINGO! Completează fiecare căsuţă, răspunzând la întrebări: Autorul schiței D-l Goe

Numele satului în care s-a născut I.L.Caragiale

Titlul unei alte schițe

Ce gen literar a mai abordat Caragiale?

Titlul unei piese de teatru

Sensul cuvântului urbe

2. Completează cu cuvintele corespunzătoare: • Goe poartă un frumos costum de _________________________. •

Ca să nu mai rămâie repetent şi anul acesta, mam-mare, mamiţica şi tanti Miţa au promis tânărului Goe să-l ducă-n _____________________ de 10 mai.

•

Goe vrea să stea în coridorul vagonului cu_______________.

•

Băiatul a rămas fără _________________ şi fără _______________.

3. Precizeaza forma literară a următoarelor cuvinte/expresii: ciucalată = …………….……..…….….

să nu rămâie = …………….…………….

n-am declaratără = …………..………...

să vie = …………………….……………

n-am plătitără = ………….…...……….

să râză = …………………………………

4. Alcatuieşte enunţuri cu următorii termeni: dame, cupeu, beret, macaz, pică. ……………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………... 5. Transformă din vorbirea directă în vorbire indirectă: „ Dar mamiţa adaogă: - Da pe mamiţa n-o pupi? - Pe tine nu vreau! zice Goe cu homor. - Aşa? Zice mamiţa. Lasă... şi-şi acoperă ochii cu mâinile şi se face că plânge. - Las că ştiu eu că te prefaci! zice Goe. - Ţi-ai găsit pe cine să-nşeli! zice mam-mare.”

128

D-l Goe…

Vă spun acum o poveste A unui băiat ce uimeşte. Obraznic şi linguşit, Mereu este răsplătit. De trei dame-i însoţit, La Bucureşti a pornit, Să nu fie repetent, Ca în anul precedent. Este mic, needucat, Obraznic şi răsfăţat, Personaj de schiţă este Ia ghiceşte cine este !

129

PROJET DIDACTIQUE

Public : Adolescents Niveau du groupe: A2 Thème: Comparer (Le comparatif –adjectifs/ adverbes/ verbes/ noms) Type de leçon: Leçon de transmission de nouvelles connaissances Support: site internet: https://www.lepointdufle.net; https://fr.islcollective.com; http://www.e-leclerc.com (clips publicitaires) Compétences visées: compréhension orale, compréhension écrite, production orale, production écrite Compétences Compétences linguistiques: • Apprendre à comparer en utilisant le comparatif; • Enrichir et employer le vocabulaire lié à la technologie moderne (téléphone portable); • Sélecter des informations pertinentes d’un document audio-vidéo, pour accomplir une tâche; • Prononcer de manière assez claire afin de transmettre un message claire, facile à décoder; Compétences socioculturelles : • Apprendre sur la nouvelle technologie; • Savoir répondre aux fonctions langagières de base; Compétences pragmatiques : • Construire des phrases simples et complexes, liées au thème de la leçon, de manière à se faire comprendre; Méthodes et procédés: l’explication, la conversation, le visionnement, l’écoute, la lecture, l’exercice, le jeu de rôle; Moyens et matériel: l’ordinateur, le diaporama, la vidéo, les fiches de travail; Forme d’organisation: le travail frontal / individuel / en paire Durée: 50 minutes

Déroulement de l’activité L’organisation de la classe (La mise en train) • •

On salue et on fait l’appel. On introduit un document vidéo sans en révéler le sujet exact: Comparer deux produits (http://www.e-leclerc.com -clips publicitaires) On propose aux apprenants de visionner un document vidéo authentique deux fois: un visionnement sans son et un visionnement avec son. A. Premier visionnement - sans son Compréhension globale: Premières impressions: De quoi s’agit-il ? Quel type de vidéo avez vous vu ? B. Deuxième visionnement - avec son Compréhension détaillée: Parlez du vidéo: sujet, personnages, cadre

• •

• On fait travailler les apprenants individuellement. En guise de correction, on demande à quelques apprenants de présenter leurs réponses. La correction est commune et orale. On continue la discussion: Aimez-vous faire des achats ? Est-ce que vous comparez les produits avant de les acheter ? On introduit le thème de la leçon: Comparer

Activité 1 • Après avoir introduit le thème par une activité frontale, on distribue les fiches de l’apprenant et on présente le comparatif à l’aide de l’activité 1.

Lisez le texte et identifiez les structures utilisées pour comparer.

130

• • • iPhone 8 Go vs. iPod Touch 8 Go

•

Prix Écran multi touche Poids Hauteur Largeur Épaisseur Taille écran Applications PDA Chargement par port USB Station d’accueil Boutons de réglage du volume Haut parleurs intégrés

399 € OUI 135g 11,5 6,1 11,6 mm 3,5 pouces OUI OUI

299 € OUI 125g 11 6,18 8 mm 3,5 pouces NON OUI

OUI OUI

NON NON

OUI

NON

• • • •

L’iPhone 8 Go est plus cher que l’iPod Touch 8 Go. L’iPhone 8 Go pèse plus que l’iPod Touch 8 Go. L’iPod Touch 8 Go a moins d’applications que l’iPhone 8 Go. La taille de l’écran de L’iPod Touch 8 Go est aussi grande que celle de l’iPhone 8 Go. L’iPhone 8 Go est moins large que l’iPod Touch 8 Go. L’iPod Touch 8 Go est plus épais que l’iPhone 8 Go. L’iPhone 8 Go et l’iPod Touch 8 Go sont aussi résistants à l’eau et à la poussière. La batterie de l’iPhone 8 Go se décharge plus rapidement que celle de l’iPod Touch 8 Go.

• Cette activité a pour but d’introduire les nouvelles connaissances d’une manière interactive. L’enseignant maintient un permanent dialogue avec les apprenants et les implique dans la présentation des données théoriques. Les apprenants découvrent pas à pas les structures utilisées pour comparer. Si nécessaire on supplémente les explications. Activité 2 •

L’activité 2 a pour but la vérification de la compréhension des connaissances transmises. Mettez les phrases dans le bon ordre:

1-.................................................................................................................................. ................................................... BEACOUP DE

JACQUES

MIEUX

AMI QUE

JOURNALISTES ÉCRIT

MON

2-...................................................................................................................................................................................... .. MOINS EST LE LE SPORT RAPIDE TENNIS QUE SQUASH UN

3- ....................................................................................................................... ............................................................... SOEUR

ELLE

TRAVAILLE

SA

AUTANT

QUE

On fait travailler les élèves individuellement.

Activité 3 - Jeu de rôle •

L’activité 3 permet de vérifier la compréhension, la maîtrise et la mise en contexte des connaissances introduites précédemment. Vous avez une discussion avec votre meilleur ami(e) et vous avez des opinions différentes. Comparez pour choisir la meilleure variante. a.

Deux villes françaises Vous voulez visiter une ville française. Vous avez deux variantes. Comparez pour choisir la meilleure solution. (Avignon et Dijon)

131

DIJON

AVIGNON Situation: a 580 km au sud de Paris

Situation: a 260 km au sud-est de Paris

Nombre d’habitants: 90 000

Nombre d’habitants: 150 000

Nombre d’étudiants: 7000

Nombre d’étudiants: 25 000

Températures: moyenne de janvier - 10 o

Températures: moyenne de janvier – 2o moyenne de juillet – 20 o

moyenne de juillet - 27 o Pluie:760 mm par an

Pluie: 699 mm par an

Ensoleillement: 2800 heures par an

Ensoleillement:1700 heures par an

Monuments: Pont Saint-Bénézet (XII e siècle); Palais des Papes (XIVe siècle) ; dix musées

Monuments: Cathédrale (XIVe siècle); Palais des Ducs (XVIIe siècle) ; huit musées

b.

deux dictionnaires Vous voulez acheter un dictionnaire pour la classe de français. Vous avez deux variantes. Comparez pour choisir la meilleure solution.

Prix – 20€

Prix – 40€

Format – petit format

Format – grand format

20 000 mots

45 000 mots

Quelques synonymes et quelques contraires

Clé USB

Pas de phonétique (prononciation)

Liste complète de synonymes et de contraires Phonétique (prononciation)

c.

deux appartements Vous voulez déménager. Vous avez deux variantes. Comparez les appartements pour choisir la meilleure solution.

132

Appartement 45m2, centre ville, près de tous commerces, quartier animé

Appartement, 82m2, trois chambres, tout confort, quartier très calme

Loyer -360 €/mois

Loyer – 630 €/mois

•

On fait travailler les apprenants par paires. On distribue une situation à chaque paire. (On distribue des billets numérotés de 1 à 3 correspondants à chaque situation. De cette manière chaque situation va être mise en scène.). On passe à côté de chaque paire pour apporter une aide ponctuelle. La correction est commune et orale. Évaluation de l’activité: directe en cours, en vérifiant le travail de chaque élève / paire au fur et à mesure et à la fin de l’apprentissage. Devoir- Activité 3 Enseignante: Pescaru Andra – Vera, Lycée Technologique « Lazăr Edeleanu » de Ploieşti

133

LESSON PLAN

TEACHER: Mȋndroc Delia SCHOOL: Titesti DATE: 30th April 2014 GRADE: 4th LEVEL: 2nd year of study TEXTBOOK: Way Ahead 2, MACMILLAN UNIT OF LEARNING: What is he doing? TYPE OF LESSON: Lesson of fixation of knowledge and of communication of new knowledge. GRAMMAR: Present Tense Continuous, the plural of nouns VOCABULARY: items of clothes, seasons, colours, days of the week, months of the year CLASSROOM MANAGEMENT: student- centered TYPE OF INTERACTION: teacher- student, student- student AIMS OF THE LESSON: By the end of the lesson students will be able: -to practice the usage of Present Tense Continuous in given structures -to use correctly the new grammar problem -to identify items of clothes and describe them by colour -to describe action in the pictures TIME: 50 minutes SKILLS: speaking, listening, writing, reading OBJECTIVES: Cognitive objectives: -to check and improve vocabulary -to encourage students to talk freely -to enable the students to use the verb “to wear” in the Present Tense Continuous -to participate actively in a dialogue

134

Affective objectives: -to develop Ss’ ability to use language in real life situation -to develop Ss’ speaking and reading skills -to develop Ss’ listening-comprehension abilities -to create a relaxed atmosphere, proper for studying. DIDACTIC STRATEGIES: •METHOD: communicative •TECHNIQUES: conversation, dialogue, explanation, exercise •AIDS: textbook, blackboard, worksheets, pictures, rebus, flashcards, cassette, tape recorder, Power Point presentation, video projector •ORGANIZATION: individual work, whole class, team work LOCATION: the classroom ASSUPTIONS: I assume that most of the vocabulary to be used are already known to my students. ANTICIPATED PROBLEMS: Some students may have problems in expressing themselves in English.

STAGE Warm- up

TIME 3’’

Homework check- up

3’’

Lead- in

5’’

Speaking Writing

9’’

Comprehension questions Reading

10’’

PROCEDURE -Informal conversation The pupils sing the song ‘’Good morning”. -Teacher verifies the pupils’ homework and corrects the mistakes. They had to translate the lesson “Boxes…boxes…boxes” -Teacher asks pupils to complete a rebus. Reading down, they will discover the title “Present Continuous”. -Teacher writes the title of the lesson on the blackboard and asks pupils to write it in their notebooks. -Pupils are shown a Power Point presentation with the Present Tense Continuous. -Teacher presents them flashcards with actions verbs and asks them to make sentences using the Present Tense Continuous. -Teacher asks pupils to conjugate the verb to wear” at Present Tense Continuous (affirmative form). -Pupils are shown pictures with items of clothes. They have to identify them. 135

AIMS To create a good and positive atmosphere. To check every pupil’s homework. To be able to write correctly in English. To be able to describe actions.

To identify correctly the actions in certain images.

To involve as many students as possible. To answer teacher’s questions.

“What are these? They’re trousers. What colour are they? They’re black. What’s this? It’s a coat. What colour is it? It’s red.” -Teacher asks pupils to make a poem using some items of clothes (hat, slippers, scarf, jeans, socks, T-shirt)? -Students are asked to say what they are wearing, -Then, students sing the song “Molly has a red dress”. -Teacher asks pupils to read the lesson “What am I doing?”, to translate it and to find the rhyming pairs of words. “Mike- bike; Pat- cat; Lee- sea; Brian- lion; Paul- ball; Jake- cake; Jane- train; Fred- bed”. Listening Writing

8’’

Evaluation

9’’

Homework

2’’

Assessment

1’’

-Teacher asks pupils to listen carefully to the cassette. Then, working in two groups, they have to read the letter, find the mistakes, circle them and write the correct words. The team that finds all the mistakes wins a bag of sweets. -Students are given worksheets. They have to write the –ing forms of the given verbs and complete the sentences with the correct forms of the verb “To be”. -Teacher presents their homework and gives the necessary explanation. They have to translate some sentences into Romanian and complete the sentences with the right words. -The lesson finishes with the song “Together, together”. -Teacher praises all the students for their participation during the entire lesson and gives pieces of advice to the ”shy” ones. -She gives “good marks” to the most active students.

136

To make pupils learn English and have fun in the same time.

To improve pupils’ reading.

To develop students’ listeningcomprehension abilities.

To check the comprehension.

To be sure the students understood the task.

ANEXA 1 SONGS AND POEMS •Molly has a red dress, a red dress, a red dress, Molly has a red dress Now sing this song.

I have a red dress, a red dress, a red dress, I have a red dress, Now sing this song.

Billy has a blue shirt, a blue shirt, a blue shirt, Billy has a blue shirt, Now sing this song.

I have a blue shirt, a blue shirt, a blue shirt, I have a blue shirt, Now sing this song.

•Good morning, Good morning, Good morning, It’s now another day. The sun is up and shining It’s time to learn and play. •Together, together, Together every day, Together, together, We sing and play.

®T-shirt on the floor, T-shirt on the floor, Pick it up, pick it up, T-shirt on the floor. Socks on the floor, Socks on the floor, Pick them up, pick them up, Socks on the floor.

137

ANEXA 2

•Read the letter, find the mistakes, circle them and write the correct words: Deer Grandma, Thank you four the earrings. They is very pretty. I are wearing them now. I am writing this letter in me bedroom. Tom is in the living- broom. He am watching TV. What are you doing, Grandma? Are you in your chicken? Are you making a cake? I like you cakes! Sea you soon. Love, Meg.

Key: -deer-dear -four-for -They is- They are -I are- I am -me- my -living-broom- living-room -He am- He is -chicken- kitchen -you- your -sea-see 138

ANEXA 3

PRESENT TENSE CONTINUOUS SUBJECT + Verb “TO BE”+ Ving

•play: At the moment he is playing football. Affirmative form S + verb “TO BE” + Ving I am playing You are playing He is playing She is playing It is playing We are playing You are playing They are playing

Negative form S + verb “TO BE” + not + Ving I am not playing You aren’t playing He isn’t playing She isn’t playing It isn’t playing We aren’t playing You aren’t playing They aren’t playing.

Interrogative form Verb “TO BE” + S + Ving? Am I playing? Are you playing? Is he playing? Is she playing? Is it playing? Are we playing? Are you playing? Are they playing?

Affirmative and negative answers ®Are you reading? Yes, I am. / No, I am not. (No, I’m not) ®Is he swimming? Yes, he is. / No, he isn’t. ®Are they writing? Yes, they are. / No, they aren’t. •Ving- Spelling rules 1. If the verb ends in consonant + stressed vowel + consonant, double the last letter: hop- hopping sit- sitting cut- cutting stop- stopping swim- swimming put- putting run-running begin- beginning travel- travelling 2. If the base verb ends in ie, change ie to y: lie- lying die- dying tie- tying 3. If the base verb ends in vowel + consonant + e, omit the e: come- coming drive- driving make- making move- moving

close-closing write- writing

•The Present Continuous Tense is used for: ®actions which are happening at the moment of speaking: Now, I’m talking to you. You are listening to me at the moment. ®temporary situations: At school, this week we are studying the Days of the Week. 139

•Common expressions with the Present Tense Continuous: now, at the moment, today, this week

WORKSHEET PRESENT TENSE CONTINUOUS 1. Look and do the same: sit swim cut

drive write make move decide

2.

sitting

lie tie die

driving

Am, are or is? •It …………raining! •I …………..watching TV. • ……………you listening to the radio?

buy try cry fry pay

lying

buying

•They ………playing computer games now. •We ………….singing at the moment. •Look! She …………dancing.

140

PROIECT DE ACTIVITATE DATA: EDUCATOARE : Răican Anda Cătălina GRADINITA : NR. 224 , Bucuresti GRUPA: MIJLOCIE NR. 3 DOMENIUL DE ACTIVITATE: DLC CATEGORIA DE ACTIVITATE: Educarea limbajului TEMA ANUALA: « Cum este, a fost si va fi aici pe pamant ? » TEMA SAPTAMANII: « In lumea povestilor » TEMA ACTIVITATII: “Căsuța din oală” MIJLOC DE REALIZARE: Povestirea educatoarei TIPUL ACTIVITATII: transmitere si însusire de noi cunostinte; SCOP: -

Familiarizarea copiilor cu continutul povestirii „Căsuța din oală”, cu viața animalelor;

-

Dezvoltarea auzului fonematic in pronuntarea corecta a cuvintelor limbii romane;

OBIECTIVE OPERATIONALE: O1- Să asculte povestea « Căsuța din oală », demonstrând apoi, înţelegerea mesajului transmis ; O2- Să formuleze mesajul povestii ; O3- Să identifice momentele principale ale poveştii în ordinea lor cronologică; STRATEGII DIDACTICE: a) Metode şi procedee: expunerea, conversatia, explicatia, observatia ; b) Mijloace de invatamant : Imagini cu momentele principale ale povestii, recompense; c) Forme de organizare: frontal , individual ;

BIBLIOGRAFIE: 1 Curriculum pentru învăţământul preşcolar 3 – 6/7 ani, M.E.C.T, Bucuresti , 2008 2. Badea , Mariana , Revista Învăţământul Preşcolar nr. 3 – 4 /2010 3. *** , Metodica predarii activităților de educarea Limbajului , EDP , Bucuresti , 1998

141

ETAPELE ACTIVITĂȚII

OB. OP

Pentru buna desfasurarea a activitatii se vor lua masuri organizatorice: -aerisirea sălii de grupă; -aranjarea scăunelelor în semicerc; -pregătirea materialului didactic; -aranjarea copiilor pe scaune;

1.Moment organizatoric

Se va realiza printr-o discutie referitoare la animalele salbatice,unde locuiesc ele ,cum isi contruiesc ele casute,intrebandu-i pe copii daca vor sa afle cum odata,niste animale si-au facut o casuta intr-o oala,facand trecerea la anuntarea temei .

2.Captarea atenției

-

3.Reactualizarea cunoștințelor însușite anterior

4. Anunțarea temei si a obiectivelor

CONȚINUTUL ACTIVITĂȚII

O1 O2 O3

In ce anotimp suntem ? Ce animale sălbatice cunoasteti voi ? Ce fac animalele inainte sa vină anotimpul rece ?

Astazi , vă voi spune o poveste care se numeste Căsuța din oală . ( Anexa 1 ). Voi va trebui sa fiți foarte atenți pentru ca la final să stiți să o povestiți. Vom afla că niste animale au folosit o oală drept adăpost, căsuță.

STRATEGII DIDACTICE

EVALUAR E

Exercitiul organizatoric

Observarea comportame ntului copiilor

Conversatia , explicatia/ frontal / individual

Observarea comportame ntului copiilor

Conversatia / Explicatia / frontal , individual

Evaluare orala

Conversatia/ explicatia/ frontal

Observarea comportame ntului copiilor

O1 Prezentarea continutului :

5. Dirijarea învățării

a) Expunerea

poveştii

de

către

educatoare

Evaluare frontala

Continutul povestii va fi prezentat cu ajutorul imaginilor de catre educatoare clar,corect,coerent si expresiv, cu un ton si 142

Explicatia /Expunerea

O2

o mimica adecvata, tinand cont de cele sase momente principale ale acesteia.

Conversatia / / frontal / Imagini din poveste

1. Un soricel găseşte o oală şi îşi face casă în ea.

Evaluare frontala

2. Broscuţa îl roagă pe şoricel să o primească şi pe ea în căsuţa din oală. 3. Iepuraşul se alătură şi el celor doi în căsuţă. 4. Vulpea doreşte să locuiască şi ea O3

lângă celelalte animale în oală. 5. Deşi animalele erau înghesuite, lupul este primit şi el în căsuţă. 6. Din neatenţie, ursul se aşează pe oală şi o sparge, alungând animalele din căsuţă. Pe parcursul povestirii, educatoarea va explica cuvintele necunoscute (oală =obiect in care se prepara mancaruri , manios=supărat , ostenit =obosit ) si va folosi o serie de mijloace prin care va nuanța expunerea in functie de starile afective pe care textul literar le implica si anume: tonul cald potrivit cu importanta faptelor, modularea vocii pentru a imita personajele, marcarea pauzelor determinate de punctuatie, mimica si gesturi adecvate situatiilor prezentate. De asemenea, educatoarea va sublinia repetitia „Casa – casuta, cine locuieste aici?” pentru a putea fi retinuta de copii in vederea redării ei în partea finală. Este desprins mesajul poveştii: deşi era puţin loc, animalele au împărţit căsuţa fără a se supăra. Neatenţia ursului a stricat căsuţa. De aceea este bine să fim atenţi la cei din jur şi să împărţim prieteneşte locurile şi obiectele.

Explicatia / Conversatia / / frontal / Imagini din poveste

Observarea comportame ntului copiilor

b) Fixarea conținutului poveştii Se realizează prin adresarea catorva întrebări.

143

Conversatia / exercitiul / individual

Observarea comportame

-Cum s-a numit povestea pe care ați

ntului copiilor

ascultat-o? (Copiii repetă titlul poveştii “Căsuţa din oală”.) -Care sunt personajele din poveste? (Copiii enumeră personajele: Şoricelul, broscuţa, iepuraşul, vulpea, lupul şi ursul.) - Unde si-au gasit animalele noastre casuta? - Cine a gasit oala in padure?

6. Obținerea performanței

Imaginile din poveste vor fi afisate amestecat, iar copiii vor trebui sa le aseze in ordinea intamplarilor.

7. Încheierea activității

Se vor face aprecieri asupra modului in care au participat copiii la activitate si receptat povestea. Vor primi recompense .

144

Conversatia / Exercitiul / Frontal Evaluare orala

Conversatia / frontal Observarea comportame ntului

ANEXA 1 CĂSUȚA DIN OALĂ In mijlocul campului statea o oala rasturnata; si era oala din aceea mare- mare –mare. Iaca trece pe acolo un soarece si vede oala aceea goala. "Buna casă e asta", isi zise el. "A cui o fi?". - Casa-casuta, cine sta aici? Dar nimeni nu raspunde. Se uita soarecele in toate partile, insa nu vede pe nimeni. Numai doua muste, care venisera si ele dupa mancare acolo, se ridicara in doua picioruse; dar soarecele nici nu le-a luat in seama. "Ia sa ma mut eu aici si sa stau singur!". Si s-a asezat soarecele in oala. Trece pe acolo o broscuta. - Casa-casuta, cine locuieste aici? Eu,soarecele! Dar tu cine esti?, raspunde soarecele din fundul oalei. Eu sunt broasca! Daca vrei vino inauntru si-om trai impreuna. Bun de tot! Hai ca vin si eu. Si a sarit broasca in oala si a stat cu soarecele la un loc. Trece pe camp un iepure. Si vazand oala aceea rasturnata, s-a oprit si a intrebat: Casa - casuta, cine locuieste aici? Suntem noi: broasca-broscuta, si soarecele-soricelul. Dar tu cine esti? Eu sunt fugarul de peste campuri , iepurele. Nu ma lasati si pe mine sa stau cu voi inauntru? Aici nu ploua si nici soarele, nici vantul nu intra. Vino inauntru si-om trai impreuna ca e loc. Si s-a mutat si iepurele in oala. Trece intr-o zi pe langa oala-casuta cumătra vulpe si intreaba si ea: Casa casuta, cine sta aici? Noi traim: iepurele-iepurasul cu broasca-broscuta, si soarecele-soricelul. Dar tu cine esti? Eu sunt surioara voastra mai mare, vulpea. Pentru mine n-o fi loc ? Vai, de capul meu, am ramas fara casa! Da, este: intra si vei vedea, ca pentru oameni buni e loc. Multumesc! Asta am asteptat si eu. Si s-a asezat vulpea in oala si au trait impreuna multe zile. Vine lupul nu stiu de unde. Vede oala mare: si-a inchipuit c-o fi cineva inauntru. Casa casuta, cine locuieste aici? Eu, sora vulpe, cu iepurele-iepurasul cu broasca-broscuta si soarecele-soricelul. Dar tu cine esti? Eu sunt un biet lup fara adapost. Oare n-o fi loc sa stau si eu cu voi ? Ca buna casa mai aveti! Se poate, cum sa nu! Ne-om mai inghesui cu totii si ti-om face loc si tie. Si-a intrat lupul in casuta, si-au trait impreuna. Nu stiu de unde a venit si ursul. Si era manios Mos Martin si ostenit, ca umblase toata ziua dupa mancare. Si cum a vazut oala aceea, nu si-a inchipuit ca e o casuta în care locuieste cineva ; Si s-a asezat pe ea, ca sa se odihneasca putin. Dar cum s-a asezat, oala: pîrr! Trosc! S-a sfărmat în bucati si ursul... ce-a facut ursul? S-a ales cu o sperietura buna, iar ceilalti au fugit care incotro au vazut cu ochii.

145

PROIECT DE ACTIVITATE

DATA: UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: Grădinița Nr. 224 CADRU DIDACTIC: Rotaru Liliana-Daniela NIVELUL/GRUPA : Nivel I/ Grupa mijlocie TEMA ANUALĂ DE STUDIU: ,,Cine și cum planifică/organizează o activitate?” TEMA SĂPTĂMÂNII: „Călător prin țară!” DOMENIUL EXPERIENȚIAL: Domeniul limbă și comunicare (DLC) CATEGORIA DE ACTIVITATE: Educarea limbajului TEMA ACTIVITĂȚII: ,,Răspunde repede și bine!” TIPUL ACTIVITĂȚII: Consolidare de cunoștințe MIJLOC DE REALIZARE: Joc didactic SCOPUL ACTIVITĂȚII: Consolidarea capacității de exprimare orală, de înțelegere și utilizare corectă a semnificațiilor structurilor verbale orale; educarea unei exprimări verbale corecte din punct de vedere fonetic, lexical, sintactic;

OBIECTIVE OPERAȚIONALE: La sfârșitul activității, toți copiii vor fi capabili : O1- să alcătuiască propoziții simple și dezvoltate, cu ajutorul cuvintelor reprezentate de imagini; Obiectivul se consideră realizat dacă preșcolarii alcătuiesc propoziții cu cel puțin 2 cuvinte din cele 4 reprezentate de imagini; O2- să despartă în silabe cuvintele reprezentate de imagini; Obiectivul se consideră realizat dacă preșcolarii despart în silabe 2 cuvinte din cele 4 prezentate; O3 – să precizeze numărul de silabe al cuvintelor reprezentate de imagini; Obiectivul se consideră realizat dacă preșcolarii precizează numărul de silabe a 3 cuvinte din cele 6 prezentate; O4 – să precizeze forma de plural a obiectelor prezentate; Obiectivul se consideră realizat dacă preșcolarii precizează forma de plural a cel puțin obiecte din cele 4 prezentate; O5- să precizeze diminutivul cuvântului ce reprezintă răspunsul unei ghicitori; Obiectivul se consideră realizat dacă preșcolarii precizează diminutivul a cel puțin 2 cuvinte.

146

STRATEGII DIDACTICE: Metode și procedee: explicația, conversația, problematizarea, exercițiul, jocul; Materal didactic: scrisoarea de la Zâna Primăvara, plicul cu jetoane, ecusoane, palete de culoare verde și roșie, imagini cu mijloace de transport, buline magnetice, coș, stimulente, tablă magnetică ; Durată : 20-25 minute; Forme de organizare: individual, frontal;

SARCINA DIDACTICĂ: -

Alcătuirea de propoziții simple și dezvoltate; Despărțirea în silabe a cuvintelor cu precizarea numărului acestora; Precizarea formei de plural a cuvintelor; Specificarea formei de diminutiv a cuvântului ce reprezintă răspunsul ghicitorii.

REGULI DE JOC: Jocul se desfășoară sub formă de concurs între două echipe. Pentru fiecare răspuns corect, echipa va fi notată la panou cu câte o bulină. Concursul se încheie cu numărarea bulinelor fiecărei echipe şi stabilirea câştigătorului. Copiii vor răspunde pe rând.Toate răspunsurile corecte vor fi aplaudate.

ELEMENTE DE JOC: - Surpriza - Aplauze; - Recompense;

BIBLIOGRAFIE: - ,,Curriculum pentru învățământul preșcolar, 3-6/7 ani'', MECT, 2008; - Stela Berciu -,,Îndrumător pentru învățământul preșcolar’’, București, 2009; - Revista Învățământului Preșcolar nr.1-2/2013 si nr 3-4/2014 ; - Florica Mitu ,Ștefania Antonovici- ,,Jocuri didactice pentru învățământul preșcolar’’. Ed.Humanitas, 2005;

Evenimentul didactic

Ob. oper.

Conținutul științific

1. Moment organizatoric

Se vor asigura condițiile necesare pentru buna desfășurare a activității.

2. Captarea atenției

Se va face prin citirea scrisorii primite de la Zâna Primăvara.

3. Anunțarea temei și a obiectivelor propuse

Se anunță titlul jocului: ,,Răspunde repede și bine!”Obiectivele vor fi prezentate într-un mod accesibil copiilor. 147

Strategii didactice Material Metode didactic Organizarea frontală Scrisoarea Zânei Primăvara.

Conversația

Explicația

Evaluare

4. Reactualizarea cunoștințelor învățate anterior

Se adresează copiilor câteva întrebări pentru a stabili nivelul de cunoștințe însușite anterior referitoare la despărțirea în silabe a cuvintelor, alcătuirea de propoziții simple și dezvoltate. 1. Explicarea regulilor jocului : Se prezintă copiilor sarcina didactică și regulile jocului. Copiii sunt împărțiți în două echipe (echipa mașinilor și echipa bărcilor) și așezați în semicerc, având la îndemână materialele necesare desfășurării jocului; Fiecare sarcină rezolvată corect, va fi aplaudată.

5. Dirijarea învățării

2. Jocul de probă Se efectuează jocul de probă pentru verificarea însușirii regulilor. Câte un copil va selecta de pe masă o imagine, apoi va alcătui o propoziție pe baza acesteia.

Conversația

Ecusoane

Explicația

Imagini cu mijloace de transport

Explicația Exercițiul

3. Desfășurarea propriuzisă Se trece la executarea propriu-zisă a jocului, urmărindu-se respectarea regulilor acestuia.

Aprecierea răspunsurilor

Aprecierea exprimării corecte

Jocul Conversația

Plicuri Varianta I Un plic, în care se găsesc diferite jetoane cu mijloace de transport va fi dat fiecărei echipe. Educatoarea va arăta copiilor o paletă de culoarea verde, moment în care plicul va fi plimbat din mâna în mână. La semnalul educatoarei ,,STOP!’(ridicarea paletei 148

Jetoane Frontală Palete de culoare verde și roșie Problematizarea Individuală

6. Obținerea performanței

7. Evaluarea activității

8. Încheierea activității

de culoare roşie), acesta se va opri. Copilul la care s-a oprit plicul va extrage un jeton, va denumi cuvântul, îl Coș va desparți în silabe, Mijloace de precizând numărul acestora. transport de jucărie Varianta II Un copil de la fiecare echipă va selecta dintr-un coș un mijloc de transport, il va denumi si va preciza forma de plural a acestuia. Complicarea jocului Pentru complicarea jocului, copiii vor avea ca sarcină să răspundă la o Ghicitori ghicitoare, apoi vor preciza Imagini diminutivul cuvântului ce denumeste răspunsul. Se vor citi câte două ghicitori pentru fiecare echipă. Va fi făcută prin invitarea copiilor, în spatele clasei. La un semnal dat de educatoare vor trebui să se grupeze în cele patru colțuri ale sălii de grupă în funcție de numărul silabelor prenumelui. Se fac aprecieri individuale și colective asupra modului în care Recompense copiii au participat la activitate și se oferă recompense.

149

Exercițiul

Aprecieri verbale

Explicația

Individuală

Problematizarea Exercițiul

Aprecieri verbale

Frontală Conversația Aprecieri verbale

Conversația

Aprecieri globale

Unitatea de învăţământ: Şcoala Gimnazială, Comuna Bahna Data: 22.11.2018 Clasa: a IV-a Propunător: Prof. înv. primar, Sandu Maricica Arii curriculare: Tehnologii Disciplina: Arte vizuale și abilităţi practice Unitatea de învăţare: Noi, în diversitatea lumii Elemente de conţinut: „Brăţara prieteniei” – Tehnici de lucru cu fire textile Tipul lecţiei: formare de priceperi şi deprinderi DISCIPLINE INTEGRATE: Arte vizuale și abilităţi practice Matematică Limba şi literatura română Muzică și mișcare COMPETENȚE GENERALE: 2. Realizarea de creații funcționale și/sau estetice folosind materiale și tehnici adecvate COMPETENȚE SPECIFICECE Arte vizuale și abilităţi practice 2.1 Valorificarea unor materiale şi tehnici adecvate, pentru exprimarea clară a unui mesaj intenţionat 2.3 Realizarea de produse unicat, personalizate şi utilizabile, în urma desfăşurării unor activităţi dominant manuale, creative şi ludice Matematică 2.1 Recunoaşterea numerelor naturale în concentrul 0 – 1 000 000 şi a fracţiilor cu numitori mai mici sau egali cu 10, respectiv egali cu 100 2.3 Ordonarea numerelor naturale în concentrul 0 – 1 000 000 şi respectiv a fracţiilor care au acelaşi numărător sau acelaşi numitor, mai mic sau egal cu 10 sau numitor egal cu 100 Limba şi literatura română 1.2 Deducerea sensului unui cuvânt prin raportare la mesajul audiat în contexte de comunicare previzibile Muzică și mișcare 2.1. Cântarea individuală, în mici grupuri, în colectiv, însoţită de elemente de mişcare cu diferenţieri expresive

150

OBIECTIVE OPERAȚIONALE: Pe parcursul lecţiei elevii vor fi capabili: O1 – să scrie cu cifre / litere numerele în concentrul 0-1 000 000; O2 – să utilizeze cifrele romane în situaţii uzuale; O3 – să precizeze succesorul şi /sau a predecesorului unui număr; O4 – să efectueze înmulţirea unui număr mai mic decât 1 000 000 cu un număr format cu o cifră; O5 – să identifice materialele care vor fi folosite în realizarea produselor; O6 – să realizeze brățara prieteniei utilizând tehnicile de lucru şi materiale prezentate; O7 – să aprecieze calitatea creaţiilor proprii și ale colegilor; O8 - să-şi exprime păreri proprii despre cuvântul „prietenie”; O9 – să intoneze corect cântecul propus.

RESURSE: A . Bibliografice: 1. oficiale ✓ Curriculum Naţional – „Programa şcolară pentru clasa a IV-a”, Bucureşti, 2014, aprobată prin Ordinul Ministrului nr. 5003 / 02.12.2014; 2. pedagogice ✓ Denisa Ene, ,,Elemente de pedagogie şi psihologie pentru examenele de titularizare şi definitivat”, Editura Rovimed Publishers, Bacău, 2016 3. metodico- didactice ✓ Cristina Rizea, Daniela Stoicescu, Ioana Stoicescu, Arte vizuale și abilităţi practice – Manual pentru clasa a IV-a, Editura Litera, 2016 ✓ Mirela Flonta, Claudia Stupineanu, ,,Arte vizuale şi abilităţi practice – Caietul micului artist’’, Editura CD Press, 2016 ✓ Camelia Românescu, „Jocul didactic în învăţământul primar”, Editura Cadrelor Didactice, 2012; B. Metodologice a. strategia didactică: dirijată, inductivă b. metode şi procedee: conversaţia, exerciţiul, explicaţia, demonstraţia, analiza produselor activităţii, expunerea c . forme de activitate: frontală, pe grupe; d . mijloace didactice: lucrarea model, fire textiel/lână colorată, foarfece, panou cu etapele de lucru, planşă „Inima Prieteniei”, planşe cu exerciţii matematice, laptop, „Cântecul prieteniei”. C. Temporale: - 50’ D. Umane: - 13 elevi

151

Etapele lecţiei

Ob.

SCENARIU DIDACTIC Elemente de conţinut Strategia didactică Evaluare Metode şi procedee

1. Moment organizatoric 2 min 2. Captarea atenţiei 8 min.

O1 O2 O3 O4

Asigurarea climatului propice desfăşurării lecţiei şi pregătirea materialelor necesare începerii orei. Solicit elevii să rezolve cerinţele de pe cele 9 planşe. După fiecare validare a răspunsului, elevul va întoarce planşa şi va descoperi o literă. Elevii pot rezolva exerciţiile în ordinea aleasă de ei. La finalul celor 9 exerciţii elevii vor descoperi un cuvânt care stabileşte relaţii între persoane. Pe tablă va fi scris: Prietenie. (Anexa 1) Se poartă un dialog, pornind de la cuvântul prietenie: - Voi aveti prieteni? - Vă vizitaţi? Cât de des? - Ce aveţi în comun? - Prin ce vă deosebiţi? - Aveţi acasă un dar primit de la prietenii voştri?

Mijloace didactice

Conversaţia

Conversaţia Exerciţiul

Forma de organizare Frontală

Planşe cu exerciţii matematice Observarea sistematică

Frontală

Conversaţia Aprecierea verbală

Se ştie că între prieteni se creează o legătură specială. De multe ori simţim nevoia de a le dărui prietenilor noştri un simbol al prieteniei. Şi ce e mai potrivit decât o brăţară a prieteniei, făcută chiar de voi? 3. Anunţarea temei şi a obiectivelor 2 min.

O6

Anunţ elevii că astăzi vom realiza Brăţara prieteniei din fire textile sau lână de diverse culori, respectând etapele de lucru.

Conversaţia

Frontal Observarea sistematică

Produsele finale trebuie să aibă un aspect plăcut, îngrijit şi să fie realizate prin combinarea a trei culori diferite, prin tehnica răsucirii şi a înnodării. 152

4. Dirijarea învăţării 7 min

O5

Prezentarea şi analiza modelului - se prezintă lucrarea de model şi se analizează etapele de lucru.

Explicaţia

Recunoaşterea materialelor - elevii identifică materialele necesare realizării lucrării.

5. Obţinerea performanţei 17 min

6. Feedbackul 3 min 7. Retenţia şi transferul 7 min

O6

O7

O8

O9

Demonstraţia

Demonstrarea tehnicii de lucru - se lucrează un model de brăţară şi elevii urmăresc demonstraţia. Realizarea lucrărilor de către elevi Elevii sunt împărţiti în trei grupe: grupa tricolor, grupa fructelor de toamnă şi grupa legumelor de toamnă. Fiecare grupă are pe bancă toate materialele necesare realizării lucrării. Fiecare grupă va lucra independent, având grijă să obţină lucrări cu aspect plăcut din trei culori, specifice fiecărei grupe. Se urmăreşte cooperarea în cadrul grupei, făcând observaţii asupra modului în care lucrează elevii. Îndemn elevii să compare lucrarea realizată de ei cu modelul iniţial. Elevii aprecieze calitatea creaţiilor proprii, dar și ale colegilor. Solicit elevilor să descrie cuvântul prietenie prin exemple de activităţi care se pot desfăşura cu prietenii, să identifice cuvinte cu sens asemănător pentru cuvânt prieten, să enumere însuşiri ale unui prieten şi să completăm fiecare mânuţă din inima prieteniei.

Exerciţiul

Analiza produselor activităţii

Conversaţia

Activitatea se încheie printrun mod plăcut, cu un cântec 153

Panou cu etapele de lucru ale brăţării

Fire textile/ Lână colorată Foarfece Bandă adezivă Riglă

Fire textile/ Lână colorată Foarfece Bandă adezivă Riglă Laptop

Lucrarea realizată

Planşă „Inima prieteniei”

Pe grupe

Observarea sistematică

Observarea sistematică Pe grupe Aprecierea verbală

Pe grupe

Frontal

Evaluare reciprocă

Aprecierea verbală

dedicat prieteniei: Cântecul prieteniei. 8. Evaluarea 3 min

Apreciezi elevii pentru participarea la activitate, pentru lucrările realizate şi pentru că au dovedit că pot fi buni prieteni, vor fi recompensaţi cu un un simbol al prieteniei.

Conversaţia

Simboluri ale prieteniei

Frontal

Aprecierea verbală

ANEXA 1

154

P = Află suma numerelor 145 708 şi 648 966 este

________ .

R = Diferenţa dintre 9876 – 3956 este _______ . I = Scrie cu cifre arabe numărul: MCDXXVIII __________ E = Scrie numărul: trei mii două sute optzeci şi şapte. _________ T = Câte numere pare de forma 7513a se pot scrie? E = Scrie cel mai mare număr de şase cifre consecutive _________. N = Succesorul numărului 564 889 este ___________ . I = Scrie cu cifre romane numărul 736 _________ . E = Află numărul de 9 ori mai mare decât înzecitul numărului 43______ .

155

156

Prof. înv. primar Dan Săndica-Ionica, Școala Gimnazială „Alexandru Vechiu” Zăvoaia, Brăila Data: Unitatea de învăţământ: Şcoala Gimnazială “ Al. Vechiu“, Zăvoaia Clasa: Pregătitoare - A Aria curriculară: Consiliere şi orientare Disciplina: Dezvoltare personală Unitatea de învăţare: În lumea necuvântătoarelor Subiectul: Emoţii şi comportamente Tipul lecţiei: consolidare de cunoștințe Forma de realizare: activitate integrată COMPETENŢE VIZATE: DP 2.1. Recunoaşterea emoţiilor de bază în situaţii simple, familiare; 3.1. Identificarea unor rutine în activitatea şcolară; MEM 3.1. Descrierea unor fenomene/ procese/ structuri repetitive simple din mediul apropiat, în scopul identificării unor regularităţi; CLR 2.2. Transmiterea unor informaţii referitoare la sine şi la universul apropiat, prin mesaje scurte; AVAP 1.2. Identificarea liniei, a punctului, a culorii şi a formei în ipostaze familiare, în spaţiul înconjurător; 2.2. Exprimarea ideilor şi trăirilor personale, în aplicaţii simple, specifice artelor vizuale; MM 3.1. Manifestarea liberă, adecvată, pe muzică, apelând la diverse forme de exprimare. Obiective operaţionale: ➢ cognitive: O1 – să utilizeze formule de salut adecvate momentelor zilei sau în diferite împrejurări; O2 - să formuleze propoziţii clare, coerente utilizând cuvintele ce denumesc emoţiile de bază (bucurie, tristeţe, furie, teamă); O3 – să exemplifice diferite situaţii în care au trăit emoţiile de bază; O4 – să asocieze emoţiile cu diferite comportamente. ➢ afectiv -atitudinale: OA1 - să mimeze trăirea unei emoţii de bază; OA2 – să participe cu interes la lecţie. ➢ psiho - motrice: OM1- să manevreze corect instrumentele folosite; OM2- să aibă o poziţie adecvată în bancă. Resurse: ✓ procedurale: conversaţia, exerciţiul, observaţia, explicaţia, expunerea, jocul didactic ✓ materiale: caiete speciale, fişe de lucru, planşe didactice, creioane colorate, carioci, forfece, lipici,fişe cu feţe care exprimă trăiri emoţionale (bucurie, tristeţe), flipchart, laptop, videoproiector ✓ umane: 18 elevi ✓ temporale: 45’(30 minute + 15 minute activităţi în completare) ✓ forme de organizare: frontal , individual, activitate independentă ✓ forme şi tehnici de evaluare: observarea dirijată a elevilor, evaluarea reciprocă, aprecieri verbale ✓ bibliografice: ● Curriculum Naţional. Programa şcolară pentru disciplinele Dezvoltare personală, Muzică și mișcare, Comunicare în limba română, Matematică şi explorarea mediului, Arte vizuale şi abilităţi practice, Clasa pregătitoare, clasa I, clasa a II-a, aprobată prin ordin al ministrului nr. 3418/19.03.2013, Bucureşti, 2013; • ”Organizarea interdisciplinară a ofertelor de învatare pentru formarea competenţelor cheie la şcolarii mici”-suport de curs ●www.didactic.ro

SCENARIUL DIDACTIC

157

MOMENTELE LECŢIEI/ DOZARE

OB. OP.

Moment organizatoric 5 minute

O1

O2

Captarea atenţiei 3 minute

O2

Anunţarea temei şi a obiectivelor 1 minut

STRATEGII DIDACTICE CONŢINUTURI

metode şi procedee

▪Stabileşte un climat propice desfăşurǎrii activităţii. Se pregătesc materialele necesare desfăşurǎrii acesteia . Întâlnirea de dimineaţă Pregătirea climatului socio-afectiv necesar. Copii se salută cu ajutorul versurilor: Salutul: Înviorarea de dimineaţă Dimineaţa, în grădină Pe o tufă de sulfină Zeci de aripi colorate Stau frumos aliniate. Au ieșit, cu mic, cu mare, Fluturii la-nviorare. Dă comanda, de pe-o floare, O lăcustă antrenoare: „1, 2- ne răsucim, 3 şi 4- ne-nvârtim! 5 şi 6- arcuim, 7, 8- acum sărim! 9, 10- respirăm, Aripile scuturăm! Ne clătim acum cu rouă! Gata, începe o zi nouă! Suntem pregătiţi de zbor. Ziua bună tuturor!” Calendarul naturii: vor identifica ziua, luna, anul, data, vremea. Prezenţa: un băiat şi o fată vor număra colegii şi vor identifica absenţii. Interrelaţionarea cu ceilalţi: Un copil povesteşte “Ce a făcut el acasă împreună cu familia lui.” Noutatea zilei este că avem musafiri. Se va anunţa programul zilei. Voi realiza captarea atenţiei prin prezentarea unor planşe din povestea “Ursul păcălit de vulpe”, după Ion Creangă. Se vor identifica „personajele” din poveste şi povestea. Cer copiilor să povestească cu propriile cuvinte scenele din poveste şi să denumească emoţiile trăite de fiecare personaj din poveste (vulpea, ursul) Precizez subiectul lecţiei şi obiectivele operaţionale urmărite: „Astăzi la oră vom vorbi despre emoţii şi comportamente.”

158

forme de organizare

mijloace didactice

Evaluare (tehnici şi forme de evaluare) Observarea dirijată a elevilor

Frontal

Conversaţia Explicaţia

Calendarul naturii

Conversatie Frontal

Planşe cu scene din poveste

Apreciere orală

Exerciţiul

Conversaţia

Frontal

Observarea comportamentului elevilor

Dirijarea învăţării 10 minute

OA2

O2

OM2

O1 O2 O3

Obţinerea performanţei

O4

5 minute

Evaluare 5 minute

O4

Activitate în completare 15 minute OM1 OM2

Voi prezenta copiilor o planşă cu imagini din poveşti. Cer copiilor să deschidă caietele speciale la pagina 19. Aceştia vor răspunde la întrebările adresate. -Recunoaşteţi poveştile din care face parte fiecare set de imagini. (Cei trei purceluşi, Capra cu trei iezi, Fata babei şi fata moşului) -Povestiţi pe scurt momentele ilustrate. -Spuneţi ce emoţii credeţi că a trăit fiecare personaj ilustrat. Voi nominaliza câţiva elevi să răspundă. Încurajez copiii să găsească posibile explicaţii pentru modul în care se simte fiecare personaj ilustrat. Jocul „Mimează” Voi citi o listă de situaţii şi îi voi ruga pe copii să mimeze cum pot ei mai bine, în funcţie de ceea ce simt. Lista de situaţii: 1. Afară plouă. 2. Bunicii vor veni în vizită. 3. Părinţii pleacă fără tine la plimbare. 4. Ţi s-a furat jucăria preferată. 5. Doamna învăţătoare îţi dă să scrii mai mult. 6. Mâine mergeţi cu sania. Jocul „Copacul trist /vesel” Voi distribui elevilor fişe cu feţe zâmitoare/triste. (ANEXA) Vor desena la alegere, câte o faţă zâmbitoare/tristă. Vor decupa feţele desenate cu emoţia pe care o preferă. Toate feșele vor fi lipite pe ramurile copăcelului care a fost afişat în faţa lor. Acesta va deveni vesel dacă numărul fețelor vesele este mai mare.

Elevii vor deschide caietele speciale la pagina 16. Vor avea ca sarcină să coloreze în culori diferite fiecare traseu al labirintului şi să descopere cuvinte potrivite emoţiilor simbolizate. Pentru a uşura sarcina didactică, voi prezenta un cod al culorilor, pentru cele patru emoţii: 1-verde, 2-roşu, 3-albastru, 4-portocaliu. Voi face evaluarea prin prezentarea planşei model. Copiii vor primi fişe pe care sunt desenaţi doi copii, iar chipurile acestora reprezintă diferite emoţii. Ei vor colora copilul a cărui faţă arată emoţia pe care o simt ei în acel moment. (ANEXA)

Planşă cu imagini Observaţia

Frontal

Se fac aprecieri generale asupra participării elevilor la lecţie, precum şi asupra comportamentului lor pe parcursul orei. Elevii care s-au evidenţiat vor primi stimulente (fețe vesele).

159

Caiete speciale

Aprecieri verbale

Exerciţiul Analiza răspunsuril or

Jocul didactic Explicaţia Frontal

Conversaţia Individual

Conversaţia Frontal Individual Exerciţiul

Exerciţiul

Activitate independentă

Fişă (lista de situaţii)

Fişe de lucru Flipchart (copac pentru afişat) creioane colorate carioci foarfece lipici caiete speciale fişe de evaluare

Observarea dirijată a elevilor

Analiza rezultatelor

Analiza rezultatelor

planşe model Observaţia Individual Exercitiul

După ce fişele au fost colorate şi expuse, elevii vor cânta cântecul „Dacă vesel se trăieşte” şi vor executa mişcări sugerate de versuri

Încheierea activităţii 1 minut

Conversatia

Conversaţia

Fişe de lucru Creioane colorate Carioci

Frontal

Analiza produselor

Laptop Videoproiector conversaţia

Frontal

Stimulente

Apreciere orală

ANEXĂ

160

ANEXĂ Colorați copilul al cărui chip reprezintă emoția pe care o simțiți acum!

161

PROIECT DIDACTIC DISCIPLINA: Arte vizuale și abilități practice SUBIECTUL LECȚIEI: Brăduțul CLASA a II-a FORMA DE REALIZARE: Activitate integrată TIPUL LECȚIEI: predare- învățare DISCIPLINE IMPLICATE: Arte vizuale și abilități practice Comunicare în limba română Muzică și mișcare DURATA: 1 h OBIECTIVE OPERATIONALE:

ABILITĂȚI PRACTICE: O1- să denumeasca materialele necesare realizării compoziției; O2- să execute corect operațiile necesare realizării lucrării (pliere, decupare, asamblare, lipire), respectând etapele de lucru; O3- să realizeze compoziția, folosind materialele date, în mod curat și ingrijit; O4- să aprecieze lucrarea proprie și a celorlalti elevi respectând citeriile date; O5- să identifice modalități de folosire a produsului; O6- să manifeste interes pentru lecție.

COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ: O7-să participe la dialogul liber despre bradul din pădure

MUZICĂ ȘI MIȘCARE: O8- să asculte cu interes cântecul despre brad.

Evenimentul didactic 1.Moment organizatoric

Ob. Op.

Conținutul științific

Mijloace și metode

Se asigură condițiile optime pentru buna desfășurare a lecției. 162

Evaluare

2.Captarea atenției

O7

Citesc următoarele ghicitoare: *Când coboară de la munte, Capătă veșmânt de gală, Cu o mândră stea în frunte Și podoabă de beteală.

Oral, frontal Explicația Conversația

*Tulpină, frunze ace are, Verde e şi pe ninsoare, De Crăciun este tăiat Pentru a fi înfrumuseţat. (bradul) În clasa se va afla un brad (artificial) singuratic.

3.Anunțarea temei și a obiectivelor 4.Dirijarea învățării

O1 O2 O3 O4 O5 O6

Le spun copiilor, că datorită faptului ca braduțul nostru este trist și singuratic (se face referire la ,,Brăduțul trufaș”- lectura studiata la ora de Comunicare in limba romana, se poarta discutii cu elevii despre bradut), iar noi am tot incercat pe parcusul orelor să-l înveselim putin, eu vă propun să îi facem la acesta ora câțiva frațiori pentru a nu se mai simti singur.

Conversația Explicația

La ora de abilitati practice vom lucra cu ajutorul hartiei colorate de culoare verde, pentru ca acesta este culoarea bradului.

Explicația Conversația

Frontal

Tenicile hartie cu care vom lucra sunt :pliere, decupare, lipire. Etapele realizării lucrării sunt:

Explicția Demonstrașia Exercițiul Observația

Practică. Frontal Individual

▪

alegerea hârtiei de culoare verde

▪

plierea hartiei pe latura mare a colii ( în forma unui evantai); și revenirea la coala initială, dar cu urmele plierii pe aceasta decuparea hărtie dupa conturul dat; asamblarea braduțului pe bețisorul de lemn, adica tulpina; lipirea în varf a unei steluțe din carton, deja decupată.

▪ ▪ ▪

După ce toti elevii au realizat lucrarea, din care a reieșit un brăduț, vor merge langă bradul nostru singuratic ăi vor 163

Bradul

Hârtie colorată verde

Foarfece Băț lemn Lipici Stea de carton Braduții pe suport

O7

O8 5.Încheierea lecției și aprecieri

expune lucrările pe un suport, formându-i pădurea acestuia și chiar familia. Îi dăm următorul sfat: ,,Să nu se rusineze niciodata cu fratii și parinții pe care îi are” (aceasta fiind învățătura desprinsă din textul de la lectură). Pe tot parcursul orei vom audia cântecul O, brad frumos!

Cântec

Analizăm lucrările de pe suport, de unde voi face aprecieri generale și individuale.

Observația Conversația

Elevii vor primi ca recompensă brăduți ,,dulci”.

Lucrările elevilor

Evaluare individuală Autoevaluare

Profesor inv. primar, Sumurduc Diana Ioana Sc. Gimnaziala I.C.Lazarescu Com. Titesti – jud. Arges

164

STUDII DE SPECIALITATE Autori - propunători: 1.PROF. ILIESCU MIHAIL-IONUȚ

165

My philosophy of teaching

"Education is the second sun for those who have it " Heraclitus

Teacher: Mihail-Ionuţ Iliescu Şcoala Gimnazială „Pictor Nicolae Grigorescu’’ Titu, Dâmboviţa

There can be no education without communication. Communication is what defines the human psyche in all its aspects. To communicate means, first, to get in touch with your peers, establish a connection, a communion of ideas, experiences, feelings. Human being is a social being , sociable therefore can not live isolated from the environment, for others . Who does not communicate , doesn’t exist! No need to send something impetuous, communicate informatio , but is acceptable for human to communicate , to share with others thoughts , ideas , fears, pains , frustrations, joys, worries , doubts , because we all need , at one time point, to relate , to communicate, to get in touch with our neighbors . Educational Communication is a particular form of human communication . Its specificity is the fact that those involved in the communication process and the message sent , have their own note. First, the transmitter and receiver in the eduacational process , occupies the position antagonistic in that the last of these, the student = receiver must assimilate the information transmitted by the transmitter = teacher. No need to remind relation of subordination between student and teacher. If all prerequisites have been created for effective communication teacher will then transmit this information to the student and store them without resist , following the next lesson in just restore them . The teacher's role would be to oversee the student's diction and test its probably voluntary memory . What greater satisfaction for a teacher to listen to their student says , in one gulp, the lesson that he had been taught a week before …TOTAL WRONG ! The teacher must send information that will look throughout life , but must teach students to learn , to participate in his own training , understand that to succeed in life is a skill necessary for techniques, knowledge, skills that the student can acquire only if an active and conscious training. Our education system has moved from traditional learning based on mechanical memorization of knowledge in forming active participatory students who are the main actors of the educational process . The final element , the supreme , the last link of the educational process is student social model and human future that we , the school gives birth , it potency and eventually it perfect. 166

Besides the cognitive function of transmitting information, contents, communication more persuasive fulfills a function , which is to take effect on the receptor . Important , from my point of view , it seems , and that poetic function to transmit emotional states . The Communication also involves not only a transfer of information at the cognitive level but also changes attitudes and behavior . In conclusion, we can say that , to communicate effectively is to educate effectively convey knowledge , train skills, skills , skills in a way perceptible to most students in a class is the defining mark of mastery teaching .

REFERENCES : • Stanton , Nicki (1995 ) Communication , Bucharest : Society Science and Technology ; • Sălăvăstru Dorina ( 2004) Educational Psychology , New York: Polirom ; • Prutianu , Stefan (2000 ) Handbook of communication and negotiation in business, New York: Polirom ; • Fârte Gheorghe -Ilie ( 2004) Communication praxeological approach , Iasi : Publishing House Demiurge .

167

PROIECTE EDUCAȚIONALE Autori - propunători: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12.

PROF. TROIA GEORGIANA PROF. SECARĂ DANIELA PROF. PUPĂZĂ AURELIA PROF. ÎNV. PRIMAR SIDOR MARIA-TATIANA PROF. IOANEI ELENA PROF. CIUBOTARU ADRIANA PROF. ÎNV. PRIMAR BULETEANU IULIANA PROF. BANCEA MELINA-MARIANA PROF. BEKE MARIANA-FLORINA PROF. ÎNV. PRIMAR ALSTANEI MIHAELA RODICA PROF. NASTASĂ ANCA-MIHAELA PROF. ISTRATE-ȘTEFĂNESCU ADRIANA

168

Spre artă și cool-tură, prin lectură! Proiect educativ Domeniul cultural-artistic, literatură Scop: dezvoltarea competențelor de lectură, de comunicare lingvistică și artistică a unui număr de minimum 200 de elevi brăileni, de nivel gimnazial și liceal, prin activități nonformale care să asigure transferul succesului școlar în success social. Coordonator proiect, Georgiana Troia, Liceul de Arte „Hariclea Darclee” Brăila

A. PREZENTAREA PROIECTULUI 1. Argument justificare, context (analiză de nevoi) O problemă reală a zilelor noastre, cu care se confruntă masa elevilor români, dmonstrată de rezultatele din ultimii ani la Testele Pisa, o constituie analfebetismul funcțional, diminuarea acestui fenomen devenind una dintre prioritățile Ministerului Educației Naționale în anul școlar 2017 – 2018. Având în vedere preocuparea excesivă a elevilor pentru tehnologia avansată (în special pentru rețelele de socializare), în detrimentul lecturii, se impune o diversificare a activităților care să implice actul lecturii în rândul acestora, cu atât mai mult cu cât , diminuarea absenteismului în rândul elevilor, prin atragerea acestora în activități extrașcolare este o altă prioritate a MEN. Numărul relativ mic al elevilor de gimnaziu și liceu care frecventează bibliotecile școlare, experiența de lectură aproape inexistentă în cazul unora dintre elevi au fost cel puțin două dintre premisele care au stat la baza lansării acestui proiect. Spre artă și cool-tură, prin lectură! se dorește a fi un proiect educațional în care lectura să fie percepută ca o modalitate plăcută de petrecere a timpului liber, care să dezvolte competențele de lectură, de comunicare, creativitatea, schimbul de idei, dorința de cunoaștere și autocunoaștere. Prin lectura și prezentarea operelor citite, sub diverse forme (rezumat, jurnal de lectură, recenzie, exprimare artistică, prezentare Power Point, film de scurtmetraj etc.), elevii vor fi familiarizați cu valoriile literaturii române și universale, transformând lectura într-o abilitate de viață. În plus, proiectul facilitează parteneriatele interșcolare, fapt care contribuie la promovarea imaginii unităților școlare brăilene în comunitate. B. SCOPUL PROIECTULUI; Dezvoltarea competențelor de lectură, de comunicare lingvistică și artistică a unui număr de minimum 200 de elevi brăileni, de nivel gimnazial și liceal, prin activități nonformale care să asigure transferul succesului școlar în success social. C. OBIECTIVELE SPECIFICE ALE PROIECTULUI; 169

1. Identificarea interesului pentru diferite tipuri de lectură în rândul elevilor implicați în proiect; 2. Creșterea, cu cel puțin 5%, a numărului utilizatorilor fiecărei biblioteci școlare implicate; 3. Formarea abilităților de identificare a surselor pentru lectura diverselor tipuri de texte (texte literare/nonliterar/multimodale); 4. Stimularea lecturii, centrată pe receptarea şi producerea diferitelor tipuri de mesaje (jurnale de lectură, benzi desenate, materiale ppt, filme de scurt-metraj, afișe, desene etc), utilizând un suport variat de lectură (cărţi, reviste, albume etc.) 5. Exersarea manifestărilor artistice, creative ale elevilor, pornind de la textele lierare/nonliterare/multimidale oferite;

D. DESCRIEREA GRUPULUI ŢINTĂ CĂRUIA I SE ADRESEAZĂ PROIECTUL; În contextul actual, în care dezvoltarea competenței de lectură, de comunicare și diminuarea absenteismului prin activități atractive școlare și extrașcolare au devenit priorități naționale, proiectul Spre artă și cool-tură, prin lectură se adresează elevilor brăileni de gimnaziu și liceu, din cel puțin 15 școli gimnaziale și 5 licee. E. . BENEFICIARII DIRECȚI ȘI INDIRECȚI; Beneficiarii direcți ai proiectului sunt câte 10 elevi (minimum) din 15 școli gimnaziale brăilene și 10 liceeni din 5 unități preuniversitare, coordonați de câte un profesor de limba și literatura română și câte un bibliotecar școlar. Din echipa fiecărei școli implicate vor face parte 4 elevi care sunt atrași de lectură, 2 cu abilități practice (realizare obiecte hand-made), 2 cu abilități plastice și 2 cu abilități IT. Pentru fiecare lună, echipa fiecărei școli va realiza portofoliul O carte pe lună (jurnal de lectură, afiș/desen, prezentare ppt./film de scurt – metraj, machete, semen de carte etc.), rezultatele activităților fiind expuse și prezentate altor elevi din școală în cadrul întâlnirilor lunare. F. DURATA PROIECTULUI; decembrie 2018 - decembrie 2019 G. DESCRIEREA ACTIVITĂŢILOR (trebuie să conţină minim informaţiile de mai jos pentru fiecare activitate în parte – maximum 16.000 caractere pentru toate activitățile): Activitatea 1: a. Titlul activităţii: Lansarea proiectului Spre artă și cool-tură, prin lectură! la Cercul metodic al bibliotecarilor școlari din Brăila b. Data/perioada de desfăşurare: decembrie 2018; c. Locul desfăşurării: CCD BRĂILA d. Participanţi: bibliotecari școlari, inspector de specialitate e. Descrierea pe scurt a activității: inspectorul școlar va prezenta rezumatul proiectului, rolul fiecărui participant, va răspunde întrebărilor Activitatea 2: a. Titlul activităţii: Încheierea parteneriatelor interinstituționale b. Data/perioada de desfăşurare: ianuarie 2019; 170

c. Locul desfăşurării: Brăila d. Participanţi: unități de învățământ, instituții de cultură autorități locale e. Descrierea pe scurt a activității: coordonatorii pentru liceu și gimnaziu vor transmite în școli acordul de parteneriat, și fișa de înscriere; managerul de proiect va încheia parteneriate cu instituțiile de cultură, cu sponsorii și cu autoritățile locale. Activitatea 3: a. Titlul activităţii: Aplicarea chestionarelor elevilor, în fiecare școală implicată, pentru a evalua interesul lor pentru lectură, tipul de lectură preferat, experiențele lor de lectură etc.: b. Data/perioada de desfăşurare: 15 – 20 ianuarie 2019; c. Locul desfăşurării: în fiecare unitate școlară implicată d. Participanţi: bibliotecarii școlari, profesorii de limba română, elevi din cel puțin două clase de gimnaziu și/sau liceu, coordonatorii proiectului e. Descrierea pe scurt a activității: coordonatorul pentru gimnaziu și cel pentru liceu vor transmite în școli chestionarul; bibliotecarul școlar multiplică acest chestionar și îl aplică la cel puțin două clase de gimnaziu/liceu, cu sprijinul profesorului de limba și literatura română. Activitatea 4: a. Titlul activităţii: Interpretarea chestionarelor și elaborarea fișei bibliografice (ținând cont și de sugestiile de lectură ale elevilor) b. Data/perioada de desfăşurare: până la 30 ianuarie 2019 c. Locul desfăşurării: în fiecare unitate școlară implicată d. Participanţi: bibliotecarii școlari e. Descrierea pe scurt a activității: Interpretarea datelor și transmiterea rezultatelor vor fi realizate de către bibliotecarul școlar și transmise către coordonatorul pentru gimnaziu/liceu. Coordonatorul pentru gimnaziu și cel pentru liceu vor trimite în școli lista bibliografică orientativă, din care unitățile școlare își vor alege, lunar, o carte spre a fi lecturată. De asemenea, cei doi coordonatori vor trimite în școli anunțul pentru stabilirea grupului țintă. Activitatea 5: a. Titlul activităţii: Selectarea elevilor din grupul țintă, pentru fiecare școală. b. Data/perioada de desfăşurare: 10 - 15 februarie 2019 c. Locul desfăşurării: în fiecare unitate școlară implicată d. Participanţi: bibliotecarii școlari, profesorii de limba și literatura română implicați în proiect, Consiliul Școlar al Elevilor (C.Ș.E) din fiecare unitate școlară implicată e. Descrierea pe scurt a activității: Profesorul de limba și literatura română, în colaborare cu bibliotecarul școlar va transmite reprezentanților C.Ș.E. informații despre proiect, iar aceștia îl vor face cunoscut în școală. Elevii dornici să participe se vor înscrie la bibliotecarul școlar. Pentru fiecare școală implicată vor fi selectați minimum 4 elevi care sunt atrași de lectură, 2 cu abilități practice (realizare obiecte hand-made), 2 cu abilități plastice și 2 cu abilități IT. Termenul limită pentru trimiterea beneficiarilor direcți ai fiecărei școli implicate este 15 februarie 2019. Activitatea 6: a. Titlul activităţii: Crearea afișului proiecului – concurs între școlile implicate: b. Data/perioada de desfăşurare: 20 februarie – 10 martie 2019 c. Locul desfăşurării: în fiecare unitate școlară implicată d. Participanţi: bibliotecarii școlari, elevii școlilor partenere e. Descrierea pe scurt a activității: 171

I.S.J Brăila lansează, prin cei doi coordonatori (pentru gimnaziu și liceu), concursul în vederea stabilirii afișului proiectului (20 februarie 2019). Cei doi coordonatori vor primi materialele elevilor, în variantă digitală (până la data de 10 martie 2019), iar un juriu prestabilit, alcătuit din inspectorul pentru IT și educație permanentă, inspectorul pentru educație plastică și inspectorul de limba și literatura română, va selecta afișul câștigător. Elevii școlii câștigătoare vor fi premiați, în unitatea școlară, de către echipa de proiect. Activitatea 7: a. Titlul activităţii: O carte pe lună I – recenzii, jurnale de lectură, afișe/desene, ppt., machete, semne de carte etc.) b. Data/perioada de desfăşurare: martie – mai 2019 c. Locul desfăşurării: în fiecare unitate școlară implicată d. Participanţi: elevii școlilor partenere, bibliotecarii școlari, profesorii de limba și literatura română implicați în proiect e. Descrierea pe scurt a activității: Vor avea loc întâlniri lunare în biblioteca școlii unde se va prezenta opera citită, pentru luna în curs, sub diverse forme (rezumat, jurnal de lectură, recenzie, exprimare artistică, prezentare Power Point, film de scurtmetraj etc. - Martie - prima carte din lista bibliografică întocmită în urma aplicării chestionarului - la latitudinea fiecărei școli: - Aprilie – a doua carte… - Mai – a treia carte…. - … Decembrie – a zecea carte… Evaluarea, pe școală, a lucrărilor tip eseu sau rezumat, semne de carte cu simboluri și tematici pentru fiecare lună ( de ex: februarie – iubire, mai –flori etc.), desene, afișe, PPT, film de scurtmetraj, jurnal de lectură etc. se face lunar, conform listei bibliografice întocmite de fiecare școală; Rezultatele se vor posta, lunar, pe site-ul fiecărei școli implicate. Se vor realiza expoziții lunare în școli, cu materialele elevilor din luna respectivă. De asemenea, lunar, se va întocmi de către profesorul de limba română și bibliotecarul școlar al fiecărei școli implicate un raport narativ care va fi transmis către coordonatorul proiectului pentru licee și colegii/ pentru școli gimnaziale. Aceștia vor întocmi un raport general pe care îl vor trimite spre coordonatorul proiectului județean. Activitatea 8: a. Titlul activităţii: Donarea de cărți către o bibliotecă școlară din mediul rural. b. Data/perioada de desfăşurare: aprilie 2019; c. Locul desfăşurării: CCD Brăila (depozitarea cărților donate; întocmirea proceselor verbale de predare - primire) d. Participanţi: elevii școlilor partenere, bibliotecarii școlari, profesorii de limba și literatura română implicați în proiect e. Descrierea pe scurt a activității: elevii participanți vor dona cărți pentru o bibliotecă din mediul rural. Cărțile vor fi depozitate în fiecare bibliotecă școlară și apoi, pe baza unui proces – verbal, vor fi predate bibliotecarului Casei Corpului Didactic Brăila. Acesta le va dona, ulterior, unei biblioteci școlare, în baza unui proces-verbal. Va fi premiată unitatea școlară cu cel mai mare număr de cărți donate.

172

Activitatea 9: a. Titlul activităţii: Evaluarea intermediară a proiectului la nivel județean și acordarea diplomelor pentru elevii de clasa a VIII-a/ a XII-a, implicați în proiect; vizită la școlile partenere pereche (gimnaziu-liceu) b. Data/perioada de desfăşurare: mai 2019 c. Locul desfăşurării: Liceul de Arte „Hariclea Darclee” Brăila – evaluarea intermediară a proiectului; școlile implicate în proiect (perechi: gimnaziu - liceu): vizită d. Participanţi: elevii școlilor partenere, bibliotecarii școlari, profesorii de limba și literatura română implicați în proiect, coordonatorii pentru gimnaziu și liceu, managerul de proiect, e. Descrierea pe scurt a activității: coordonatorii proiectului pe cele două niveluri, gimnaziu și liceu, vor realiza portofoliul proiectului (rapoarte lunare, imagini, dosarul de presă) și îl vor transmite i managerului proiectului. Managerul de proiect va realiza raportul intermediar. Elevii claselor a VIII-a din școlile implicate în proiect vor face vizite colegilor din liceele partenere, iar în biblioteca liceelor partenere vor primi, alături de cei de clasa a XII-a implicați în proiect, diplome pentru participare în proiectul Sprea artă și cool-tură, prin lectură! Activitatea 10: a. Titlul activităţii: Întâlnirea tututror echipelor școlilor implicate în proiect, în vederea schimbului de experiențe, de impresii; organizarea unei expoziții cu cele mai reușite rezultate, prezentarea celor mai reușite dramatizări de pe parcursul derulării proiectului. – iunie 2019 b. Data/perioada de desfăşurare: iunie 2019 c. Locul desfăşurării: Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila d. Participanţi: elevii școlilor partenere, bibliotecarii școlari, profesorii de limba și literatura română implicați în proiect, coordonatorii pentru gimnaziu și liceu, managerul de proiect e. Descrierea pe scurt a activității: Coordonatorul la nivel gimnazial și cel la nivel liceal vor organiza, alături de bibliotecarii școlari și profesorii de limba română implicați, o expoziție cu cele mai reușite rezultate din cadrul proiectului (jurnale de lectură, semne de carte, imagini, impresii ale elevilor la final de proiect etc.). La expoziție vor fi invitați elevi din toate școlile brăilene, profesori, părinți, presa locală. Activitatea 11: Titlul activităţii: Evaluarea finală a proiectului Data/perioada de desfăşurare: decembrie 2019 Locul desfăşurării: Liceul de Arte „Hariclea Darclee” Brăila Participanţi: coordonatorii pentru gimnaziu și liceu, managerul de proiect, asistentul manager al proiectului e. Descrierea pe scurt a activității: coordonatorii proiectului pe cele două niveluri, gimnaziu și liceu, vor realiza portofoliul proiectului (raportul narativ final, pe nivel, imagini, dosarul de presă) și îl vor transmite managerului proiectului. Managerul de proiect va realiza raportul final (gimnaziu și liceu). a. b. c. d.

Activitatea 12: a. Titlul activităţii: Diseminarea rezultatelor proiectului, sustenabilitate b. Data/perioada de desfăşurare: decembrie 2019 173

c. Locul desfăşurării: Liceul de Arte „Hariclea Darclee” Brăila d. Participanţi: coordonatorii pentru gimnaziu și liceu, managerul de proiect, asistentul manager al proiectului e. Descrierea pe scurt a activității: rezultatele proiectului vor fi postate pe site-ul Liceului de Arte „Hariclea Darclee” Brăila; se va organiza o conferință de presă; Activitățile derulate în cadrul proiectului pot fi continuate la nivelul fiecărei unități școlare, lista bibliografică elaborată la începutul acestuia oferind o serie de titluri care pot fi valorificate în vederea dezvoltării permanente a competențelor de lectură ale elevilor.

174

Nr. crt.

Obiec tiv specifi c

Activitatea

Dec 2018

Ian 2019

Feb. 2019

Martie 2019

Aprilie 2019

Mai 2019

Iun 2019

Iulie 2019

AuG 2019

Sept 2019 Oct 2019

Noi 2019

Dec 2019

Responsabil

1.

Lansarea proiectului Spre artă și cool-tură, prin lectură! la Cercul metodic al bibliotecarilor școlari din Brăila

Manager proiect

2.

Încheierea parteneriatelor interinstituționale Aplicarea chestionarelor elevilor

Echipa proiect

3. O1

4. O1

Interpretarea chestionarelor și elaborarea fișei bibliografice

5. O1

Selectarea elevilor din grupul țintă pentru fiecare școală.

de

Bibliotecari școlri Profesori de limba și litertura română Bibliotecari școlri Profesori de limba și litertura română Bibliotecari școlri Profesori de limba și litertura română

175

6. O3 O4 O5

Crearea afișului proiecului– concurs între școlile implicate

Bibliotecari școlri Profesori de limba și litertura română Echipa de proiect

Bibliotecari școlri Profesori de limba și litertura română Bibliotecari școlri Profesori de limba și litertura română Echipa de proiect Primăria Brăila Inspectoratul Județean de Poliție Biblioteca Județeană

7. O2, O3, O carte pe lună

8. O4

Donarea cărți

de

176

9. O4 O5

10. O4 O5

11. O1 O2 O3 O4 O5

Evaluarea intermediară a proiectului la nivel județean și acordarea diplomelor pentru elevii de clasa a VIII-a/ a XII-a, implicați în proiect; vizită la școlile partenere pereche (gimnaziu-liceu) Întâlnirea tututror echipelor școlilor implicate în proiect, în vederea

Echipa de proiect Bibliotecari școlri Profesori de limba și litertura română

Bibliotecari școlri Profesori de limba și litertura română Echipa de proiect

schimbului de experiențe, de impresii; organizarea unei expoziții cu cele mai reușite rezultate. Evaluarea finală a proiectului

Echipa proiect

177

de

12. O2 O4 O5

Diseminare și sustenabilitate

Bibliotecari școlri Profesori de limba și litertura română Echipa de proiect

178

REZULTATE CALITATIVE ȘI CANTITATIVE URMARE A IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI (max. 2000 caractere) H.

AŞTEPTATE

CA

Cel puțin 15 școli gimnaziale și 5 licee implicate în proiect; Cel puțin 200 de elevi participanți (beneficiari direcți); Câte un portofoliu al proiectului, în fiecare școală implicată, conținând rezultatele lunare ale activităților derulate; Dosarul de presă al proiectului (cel puțin două postări în presa locală); Creșterea, cu cel puțin 5% a numărului utilizatorilor bibliotecilor școlare; Cel puțin 15 parteneriate încheiate între ISJ Brăila și școli gimnaziale din municipiu și județ; Cel puțin 5 parteneriate încheiate între ISJ Brăila și licee / colegii din municipiu și județ; Cel puțin 3 parteneriate încheiate de ISJ Brăila cu alte instituții de cultură/ale administrației locale/poliției; Îmbunătățirea, cu cel puțin 2%, a fondului de carte al bibliotecilor școlare implicate; Postări lunare, pe site-ul școlilor implicate, a rezultatelor acțiunii O carte pe lună postare, pe site-ul ISJ Brăila, a rezultatelor proiectului județean I. MODALITĂŢI DE MONITORIZARE ŞI DE EVALUARE ALE PROIECTULUi (max. 1500 caractere) - rapoarte narative lunare; - portofoliul lunar al fiecărei școli; - dosarul de presă al fiecărei școli implicate; J. MODALITĂȚI DE ASIGURARE A CONTINUITĂȚII /SUSTENABILITĂȚII PROIECTULUI (max. 1500 caractere) - rezultatele proiectului vor fi postate pe site-ul ISJ Brăila; se va organiza o conferință de presă; Activitățile derulate în cadrul proiectului pot fi continuate la nivelul fiecărei unități școlare, lista bibliografică elaborată la începutul acestuia oferind o serie de titluri care pot fi valorificate în vederea dezvoltării permanente a competențelor de lectură ale elevilor. K. ACTIVITĂŢI DE PROMOVARE/MEDIATIZARE ŞI DE DISEMINARE PE CARE INTENŢIONAŢI SĂ LE REALIZAŢI ÎN TIMPUL IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI (max. caractere) -

postarea rezultatelor, lunar, pe site-ul fiecărei școli implicate 179

-

mediatizarea activităților în presa locală; diseminarea activităților lunare în cadrul CȘE din fiecare unitate implicată

L. PARTENERI IMPLICAŢI ÎN PROIECT DESCRIEREA PARTENERIATULUI (roluri şi responsabilităţi în proiect, adresa completă, nr. de telefon/fax, adresă poştă electronică /Site, persoană de contact și descrierea rolului, contribuției la organizarea proiectului - maxim 3000 caractere) Consiliul Județean al Elevilor din Brăila, Consiliul Școlar al Elevilor – disemineză și sprijină proiectul; Asociații de părinți– spijină derularea proiectului; Biblioteca Județeană ,,Panait Istrati” – asigură cărțile din listele bibliografice și eventual susține evenimentul cu premii în cărți; Mass-media locală – asigură vizibilitate proiectului Primăria Municipiului Brăila – susține evenimentul cu premii în cărți Casa Corpului Didactic Brăila – mijlocește relațiile dintre partneri, asigură cărțile din lista bibliografică, depozitează cărțile donate, întocmește procese – verbale de predare – primire pentru cărțile donate;

180

PARTENERIAT ÎN EDUCAŢIE : ŞCOALĂ – FAMILIE- COMUNITATE

Director, prof. Secară Daniela

„Prezenţa părinţilor poate transforma cultura şcolii” (S.L. Lightfoot) Argument Termenul de „parteneriat” este bazat pe premisa că partenerii au un fundament comun de acţiune şi un spirit de reciprocitate care le permit să se unească. Astfel, părinţii şi cadrele didactice pot crea parteneriate variabile, angajânduse în activităţi comune de învăţare, sprijinindu-se unii pe alţii în îndeplinirea rolurilor cerute, desfăşurând proiecte de curriculum colaborativ, participând împreună la diverse activităţi de luare a deciziei. Întâlnirile „tipice” cu părinţii nu abordează întotdeauna aceste probleme, oferind părinţilor puţine şanse de a cunoaşte cadrele didactice ale elevilor şi problemele şcolii. De aceea, trebuie pus accent pe activităţi de cunoaştere interpersonală pentru a crea un cadru de siguranţă şi pe strategii de desfăşurare a acestora cât mai variat şi accesibil. Ca urmare, acest proiect, îsi propune să dezvolte competenţe de lucru cu familia elevului şi să răspundă nevoilor de comunicare, relaţionare, construire de echipe, cooperare, motivare şi implicare. Propunătorul este conştient însă ca parteneriatul şcoală-familie nu „produce” neapărat elevi de succes! DURATA: 1 an scolar : 2018-2019 BENEFICIARI: a) direcţi: copiii b) indirecţi: părinţii copiilor, scoala, comunitatea locală Scopul proiectului

181

- Optimizarea relaţiei şcoală-familie, în aşa fel încât elevii să obţină singuri succesul. OBIECTIV GENERAL: Dezvoltarea la părinţi a abilităţilor de a interacţiona şi empatiza cu proprii copii OBIECTIVE SPECIFICE : • conştientizarea progresului sau eşecului copilului, a schimbărilor survenite în evoluţia lui, nevoile, încrederea în forţele proprii; • îmbunăţătirea abilităţilor de consiliere şi relaţionare cu familia, îndeosebi cu familii în situaţii de criză; • promovarea unor schimbari în mentalitatea tradiţionala în raport cu pozitia copilului în familie; • dezvoltarea unor atitudini stimulative si suportive în rândul părinţilor, bunicilor, cadrelor didactice, asistenţi sociali; • promovarea principiilor democratice în relaţia parinte–copil; • implicare unui număr mai mare de parinţi, bunici sau alţi membrii ai comunităţii in educaţia copiilor; • dezvoltarea la parinţi/bunici a unor abilităţi de bază de care au nevoie pentru a influenţa pozitiv comportamentul copiilor. • cunoaşterea unor metode şi procedee pentru a preveni agresivitatea copiilor; • descoperirea de către părinţi a tipului de părinte pe care îl reprezintă, autocunoaşterea părinţilor; • dialogul deschis între părinţi despre subiecte tabu privind climatul familial. • -sa constientizeze necesitatea derularii acestui proiect de parteneriat; • -sa stabileasca reguli pentru activitatea zilnica a copilului ce vor fi respectate de ambele parti; • -sa se implice in atragerea de resurse (financiare si/sau materiale ) necesare unei mai bune desfasurari a actului educational; • -realizarea schimbului de opinii in ceea ce priveste necesitatea unui mediu educativ sanatos; • -existenta unui consens intre parinti referitor la stabilirea, aplicarea si respectarea unor reguli de comportament ale copilului. PARTENERI: directiunea asistent medical politie , comunitatea locala profesori, invatatori părinţi Locul şi perioada de desfăşurare Şcoala Gimnaziala ,,prof. Mihai Emilian Mancaș,,Dobreni Parcursul anului şcolar 2018-2019 Colaboratori - conducerea şcolii, primaria comunei DOBRENI, cadre didicatice , postul de politie RESURSE UMANE : • părintii elevilor, care vor avea un rol hotarâtor în reusita proiectului • profesorii • invatatorii • d-na director MATERIALE: • Sala de clasa • Sala CDI • Calculator • Retroproiector • Imprimanta • Materiale informative, pliante, chestionare • Aparat foto, camera video REZULTATE ASTEPTATE: • • • •

Abilităţi de comunicare, în beneficiul copiilor, al şcolii ; Dezvoltarea capacităţii de a-şi înţelege şi de a-şi ajuta copiii; Mai mulţi părinţi/bunici implicaţi in educatia copiilor; Îmbunătăţirea rezultatelor şcolare ale elevilor ;

182

• Ameliorarea calităţii deprinderilor parentale; • Dezvoltarea unor atitudini si comportamente civice ale elevilor faţa de şcoala; • Creşterea motivaţiei şcolare si a stimei de sine la elevi; • Diminuarea problemelor de comportament ale elevilor de tipul atenţiei deficitare, agresivităţii, violenţei.; • Elaborarea unor portofolii tematice care se vor folosi in activităţile instructiv-educative. • Crearea unui ambient nou si plăcut în şcoala,prin valorificarea lucrărilor create in cadrul proiectului; • Îmbunătăţirea relaţiilor dintre membrii comunităţii; ACTIVITĂTI PROPUSE : • Meseria de părinte • Cum îţi educi copilul. Căteva idei de educaţie a copilului tău. • Alături de şcoală • Trăim in lumea reală • Putem creste copii buni într-o lume negativă! ETAPE DE IMPLEMENTARE A PROIECTULUI : • Achiziţia echipamentelor şi instruirea personalului ; • Efectuarea sondajului ; • Anunţarea scopului invitaţiei; • Evidenţierea necesităţii proiectului: motivaţia, argumentul; • Anunţarea obiectivelor : • Prezentarea ofertei, care poate fi îmbogăţită sau transformată, în funcţie de opţiunile, sugestiile părinţilor; • Anunţarea titlului proiectului, ca o concluzie a activităţii; • Desfăşurarea acţiunii; • Consilierea părinţilor • Chestionar adresat părinţilor ; • Oferirea spaţiului pentru întruniri şi discuţii ; • Crearea de resurse ; • Colaborarea cu alte instituţii şi organizaţii; • Concluzii .Măsuri de lucru în viitor. MODALITĂŢI DE REALIZARE A OBIECTIVELOR: • • • •

Popularizarea evenimentelor din cadrul calendarului propus; Organizarea de: activităţi practice şi aplicaţii pe teme specifice întâlnirilor dintre parteneri; Întâlniri cu reprezentanţii comunităţii locale,psiholog; Expoziţii de pliante;

MODALITĂŢI DE MONITORIZARE ŞI EVALUARE A REZULTATELOR : • panou al activităţii cu părinţii • mapa parintilor • rapoarte de evaluare • chestionare • fişe de evaluare a activităţilor • portofoliul proiectului • inventar cu bune practici • CD-ul care să cuprindă întreaga activitate desfăşurată în cadrul proiectului, • expoziţii tematice. IMPACTUL IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI ASUPRA GRUPULUI ŢINTĂ, ASUPRA ŞCOLII ŞI ASUPRA COMUNITĂŢII: • părinţii vor şti „ce”, „cum”, „când” să facă cu ceea ce ştiu, în educarea copiilor; • va spori încrederea în ceea ce face şcoala; • va creşte prestigiul şcolii în comunitate; MODALITĂŢI DE CONTINUARE DUPĂ ÎNCHEIEREA PROIECTULUI: Activitatea va continua prin includerea acesteia în Planul Managerial al Şcolii in anii şcolari ce vor urma. Activitatea va continua prin organizarea de activităţi şcolare si extraşcolare în care vor fi implicaţi părinţi, bunici, alţi membrii ai comunităţii care vor fi incluse în Planul de Activităţi Extracurriculare al şcolii. CONDIŢII CONTRACTUALE: • •

Programul de activităţi va fi stabilit în comun. Programul poate suferi modificări pe parcursul semestrului, dacă este în interesul unei mai bune funcţionări.

183

• • •

Fiecare parte poate să vină cu completări sau cu modificări, cu condiţia să anunţe la timp. În organizarea activităţii la clasă, va fi acceptată şi prezenţa părinţilor care doresc să participe sau să se implice. La sfârşitul semestrului, se va face evaluarea activităţii de proiect.

ACTIVITATI DE INFORMARE : • Informarea părinţilor cu privire la documentele de reformă curriculară, obiectivele urmărite şi politicile educaţionale ale acestor unităţi de învăţământ; • Consultarea părinţilor în stabilirea „Curriculumului la decizia grădiniţei şi şcolii“, disciplinele opţionale, alcătuirea schemelor orare, a programului instructiv – educativ şi a activităţilor extracurriculare; • Activităţi interactive sub formă de dezbateri – mese rotunde; • Activităţi pentru atragerea unor surse extrabugetare; • Organizarea şi desfăşurarea unor programe artistice cu copiii; • Activităţi extracurriculare organizate şi desfăşurate împreună cu părinţii; • Activităţi educative desfăşurate cu părinţii şi specialişti.

184

Activitati de realizare Nr.

Activităţi

Forma

Responsabil

Parteneri

Perioada (Data)

1

Realizarea pliantului de popularizare a proiectului

RUSU NICULINA

Părinţii „se întorc” la şcoală. Alcătuirea Comitetului de Părinţi Discuţii informale asupra Regulamentului de ordine interioară şi a documentelor şcolare

Com de Parinti de la fiecare clasa Reprezentat Consiliul de Administratie -

sept2018

2

RUSU NICULINA

Consilier educativ

oct 2018

5

Elaborarea unui chestionar pentru părinţi privind colaborarea şcoalăfamilie Aplicarea chestionarului şi interpretarea rezultatelor

activ interactiva Sedinta cu parintii informare şedinţă cu părinţii atelier de lucru chestionar

toti invatatorii si dirigintii

Com de Parinti clase

nov 2018

6

Lectorat „Violenta in scoala ” – prezentare Power Point

lectorat

RUSU NICULINA

Decembrie 2018

7

Concurs de recitari din lirica eminesciana

concurs

8

Alimentatia SANATOASA

Prof. Biologie

feb 2019

9 10

„De ziua ta mamico!” „Mână de la mână, ajutam pe cel de langa noi!”

studii de caz cu parintii serbare activ voluntariat

VASILIU IONELA ROXANA POPA CAMELIA . LAZĂR MIHAELA

Coordonator proiecte si programe Com met stiinte reale

ILISEI MIRELA MIHĂILĂ MARIUS

Com rep al parintilor Com parinti clasa

Martie2019 aprilie 2019

11

Lectorat „Stiluri parentale”

lectorat

RUSU NICULINA

mai 2019

13

lectorat

14

Modalitati de prezentre individualizata si confidentiala a rezultatelor elevilor Realizarea feed-back-ului privind eficienta desfasurarii proiectului

Invatatorii , dirigintii clasei Resp. Com met

Coordonator proiecte si programe Consiliul de Administratie

iunie 2019

15

Realizarea unui portofoliu de buna practica

-

iunie 2019

3

4

masa rotunda atelier lucru

185

de

invatatori director, profesori

Toti invatatorii Si dirigintii

invatatori,

sept.2018 oct 2018

ian 2019

Mai2019

Materiale -

chestionare referate (lectorate) materiale informative (Regulament şcolar, broşuri, pliante, afişe etc.) program calculator pentru tema „Violenţa în şcoală şi în famile”

Finanţarea activităţilor -

Comitetul de părinţi diferiţi sponsori

Popularizarea proiectului -

pliante pentru părinţi, elevi şi profesori

Director, Prof. Secară Daniela

186

PROIECT EDUCAŢIONAL Autor: Prof. Pupăză Aurelia Instituţia de învăţământ: Grădiniţa cu p.p. „O. Cazimir”, Galaţi Titlul: „Şi noi sărbătorim Centenarul!” A. INFORMAŢII DESPRE INSTITUŢIA ORGANIZATOARE

a. Instituția de învățământ organizatoare: Grădiniţa cu p.p. „Otilia Cazimir” b. Date de contact: Bd. H Coandă, nr. 20, bl. U5, Galaţi c. Echipa de organizare și coordonare a activității: Director, prof. Chiurtu Carmen Mariana şi prof. Pupăză Aurelia B. INFORMAŢII GENERALE DESPRE PROIECT a. Titlul: „Şi noi sărbătorim Centenarul!” b. Tipul de activitate (directă sau pe platformă electronică): directă c. Categoria în care se încadrează: ateliere de lucru d. Număr estimat de cadre didactice participante: şase e. Parteneri: Casa Corpului Didactic, Biblioteca f. Locaţia desfăşurării: Grădiniţa cu p.p.”O. Cazimir” g. Data desfăşurării 04 octombrie 2018 C.PREZENTAREA PROIECTULUI a. Argument, justificare, context, analiza de nevoi “Un popor care nu-și cunoaște istoria e ca un copil care nu-și cunoaște părinții.” — Nicolae Iorga Societatea contemporană se prezintă ca o lume în care contactul civilizaţiilor facilitează progresul şi estompează specificul culturilor naţionale. Intr-o lume în continuă transformare a forma o mentalitate rezilientă devine calea pentru a clădi o existenţă normală. Prin promovarea valorilor şi principiilor democraţiei liberale omul învaţă să accepte nevoia de identitate a celuilalt. Comunicarea, toleranţa şi implicarea socială sunt condiţii pentru asigurarea stabilităţii societăţii viitorului. Valorile culturii naționale devin puncte de referință pentru omul care dorește să-și înțeleagă identitatea și să accepte nevoia de identitate a celuilalt Anul 1918 reprezintă în istoria poporului român anul triumfului idealului naţional, anul încununării victorioase a lungului şir de lupte şi sacrificii umane şi materiale pentru făurirea statului naţional unitar. Ceea ce, la 1600 (prin fapta lui Mihai Viteazul) fusese doar o clipă de vis, la 1 Decembrie 1918 devenea realizarea sublimă a acestui popor. La 1 Decembrie 1918, Adunarea Naţională de la Alba Iulia, constituită din 1228 delegaţi, şi sprijinită de peste 100 000 de persoane adunate la eveniment din toate colţurile Ardealului şi 187

Banatului, a adoptat o Rezoluţiune care consfinţeşte Unirea tuturor românilor din Transilvania şi întreg Banatul (cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre) cu România. „ În această zi – scria Nicolae Iorga – a sosit un ceas pe care-l aşteptam de veacuri, pentru care am trăit întreaga noastră viaţă naţională, pentru care am muncit şi am scris, am luptat şi am gândit. A sosit ceasul în care cerem şi noi lumii dreptul de a trăi pentru noi, dreptul de a nu da nimănui, ca robi, rodul ostenelilor noastre”. Proiectul își propune promovarea valorilor culturii și civilizației românești prin cultivarea respectului față de istoria națională astfel că, proiectul vine ca o continuare a proiectului judetean “Centenar aniversar în inimi de preşcolari” desfăşurat în anul şcolar precedent. b. Obiectivul general al proiectului: promovarea acțiunilor Marii Uniri c. Scop: marcarea/sărbătorirea marelui eveniment, conștientizarea idealului național, punerea în evidență a tuturor evenimentelor cu caracter istoric ce pregătesc cei 100 de ani de la Marea Unire, dar și descoperirea de către copii a valorilor morale ale poporului: dragoste de ţară, eroism, vitejie, bunătate. d. Obiectivele specifice ale proiectului: A. Privind copiii implicați în proiect O.1. Promovarea acțiunilor premergătoare realizării Marii Uniri; O.2. Promovarea personalităţilor din istoria naţională şi locală; O.3. Familiarizarea copiilor cu diferite aspecte ale civilizației românești; O.4. Dezvoltarea capacității de dialog, a toleranței și respectului față de valorile culturale prin acţiuni morale desfăşurate atât în grădiniţă cât şi în afara acesteia; O.5. Manifestarea imaginației creatoare privind evenimentul aniversat în confectionarea portului romanesc, a hărţii României în culorile tricolorului şi a imprimării pălmuţelor celor mici pe canafas. O.6. Promovarea valorilor şi principiilor democraţiei liberale. B. Privind cadrele didactice O.1. Promovarea educației nonformale și interdisciplinare; O.2. Antrenarea cadrelor didactice în organizarea unui moment artistic popular cu participarea copiilor din unitate. O.3. Amenajarea unei expoziţii la loc vizibil cu imagini, fotografii şi vederi istorice. O.4. Crearea unui mediu educațional care să favorizeze accesul la cultură. C. Privind părinții și ceilalți parteneri educaționali O.1. Conștientizarea partenerilor educaționali cu privire la rolul pe care îl au în formarea copiilor din perspectiva relației cu valorile culturii românești; O.2. Creșterea implicării în activitățile educative promovate la nivelul grădiniţei.

e. Grupul –ţintă: 95 de copii din Grădiniţa cu p.p. „O. Cazimir”, 7 cadre didactice f. Durata: două zile g. Descrierea activităţilor: Proiectul propus invită prin activităţile sale toate cadrele didactice şi copiii să conştientizeze necesitatea unei cunoaşteri autentice a lumii şi a sinelui, să se prindă în acest miraj al perceperii lumii si a perceperii valorilor naționale. În desfăşurarea acestui proiect se vor implica toţi copiii şi profesorii Grădiniţei “O. Cazimir” şi Biblioteca “V.A.U.”. Activităţile vizează schimbul de bune practici, precum şi manifestarea 188

talentului creativ, cunoaştere, peregrinare şi transcendere în timp şi spaţiu. Profesorii vor provoca părinţii să colecteze fotografii, imagini, vederi de epocă pentru realizarea unei expoziţii- „100 de ani de la Marea Unire”. Se va realiza la nivelul fiecărei grupe activităţi precum confecţionarea hărţii Romaniei în culorile steagului şi a portului romanesc urmand ca copiii grădiniţei să iasă în curte la o activitate de amprentarea pălmuţelor pe canafas în culorile steagului romanesc. Acesta va fi expus la intrarea în unitate langă sigla grădiniţei. La finalul activităţii copiii se vor prinde într-o horă a prieteniei. h. Rezultate aşteptate Îmbunăţăţirea cooperării între partenerii educaţionali; Dezvoltarea sentimentelor patriotice ale prescolarilor; Creşterea prestigiului unităţii de învăţământ. Stimularea interesului copiilor pentru cunoaşterea istoriei României; Implicarea copiilor în activităţi non-formale şi conştientizarea faptul ca istoria României ne reprezintă şi trebuie cunoscută şi înţeleasă. Formarea unor abilităţi de lucru în echipă. Îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre Centenarul Marii Uniri - componentă de educaţie democratică şi de dezvoltare a sentimentelor de mândrie patriotică.

189

Prof. înv. primar MARIA- TITIANA SIDOR Colegiul Naţional ,,Andrei Mureşanu”, Bistriţa, BN

Avizat, Consilier educativ, _____________

PROIECT EDUCAŢIONAL ÎNSCRIS ÎN C.A.E.S. _______________

„COSTUMUL POPULAR LA LOC DE CINSTE” An şcolar 2017- 2018 Clasa Pregătitoare Clasa I COORDONATORI: A. INFORMAŢII DESPRE APLICANT Numele instituţiei/unităţii de învăţământ aplicante: Adresa completă Nr. de telefon/fax Site şi adresă poştă electronică Coordonator Numărul cadrelor didactice participante la proiect/nr. total de cadre didactice din unitate Numărul elevilor din unitate participanţi la proiect

190

B. INFORMAŢII DESPRE PROIECT B.1. Titlul proiectului: „COSTUMUL POPULAR LA LOC DE CINSTE” B.2. Domeniul - cultural-artistic, folclor, tradiţii şi obiceiuri B3. Ediţia Nr. 1 B4. Număr de participanţi: 38 de elevi Bugetul proiectului: Autofinanţare C. Rezumatul proiectului Proiectul „ COSTUMUL POPULAR LA LOC DE CINSTE” implică un număr de 38 de elevi din clasele Pregătitoare ,,D” şi I ,,D”, respectiv un număr de 2 cadre didactice. Beneficiarii direcţi ai acestui proiect sunt elevii celor două clase implicate în proiect, iar beneficiarii indirecţi sunt părinţii şi cadrele didactice. Proiectul urmează a fi derulat în anul școlar 2017- 2018 și însumează următoarele activităţi: Crearea unui colţ tematic cu specific popular, Parada costumelor populare şi concursuri intitulate ,,CEL MAI AUTENTIC COSTUM POPULAR”, respectiv concursul ,,CEL/CEA MAI FRUMOS/OASĂ BISTRIŢEAN/EANCĂ”, Concurs de colaje/desene/postere şi alte lucrări care să reprezinte costumul popular, realizate în tehnici la alegere şi concurs intitulat ,,CEA MAI ORIGINALĂ/FRUMOASĂ LUCRARE”, respectiv organizarea unei mese tradiţionale cu marca ,,PRODUS ÎN BISTRIŢA”, iar ultima activitate va avea ca tema ,,MINI-MĂŢIŞOARE, DAR POPULARE”. Partenerii implicaţi în proiect sunt părinţii şi bunicii elevilor, precum şi reprezentantul unor organizaţii locale. Activităţile propuse în proiect sunt diversificate şi vizează promovarea portului popular, a tradiţiilor şi obiceiurilor locale, a alimentaţiei sănătoase/ tradiţionale, precum şi consolidarea parteneriatului şcoală- familie. D. PREZENTAREA PROIECTULUI D1. Argument Tradiţia este ansamblul de datini, obiceiuri, credinţe care definesc un popor, care i-au fost temelie în formarea ca naţie şi-i dau identitate, originalitate, unicitate. Aşa cum orice prunc la naştere primeşte o identitate, o informaţie genetică, un ansamblu de factori care îi definesc identitatea şi personalitatea, tot aşa şi popoarele capătă formă, identitate şi se desăvârşesc prin unicitate, datorită unor valori transmise încă de la formarea din temelii, până la generaţiile contemporane. Prin acest proiect ne-am propus să valorizăm tradiţiile şi obiceiurile poporului nostru în contextul actual socio-cultural când influenţa mass-mediei promovează în rândul tinerilor împrumuturi din diverse culturi şi să promovăm imaginea adevărată a României. Tradiţiile noastre, moştenite din moşi-strămoşi, dorim să fie preluate şi transmise următoarelor generaţii, pentru a sădi în inimile copiilor dragostea pentru frumos şi autentic, armonie, graţie, ritm. Dorim să învăţăm elevii să aprecieze frumuseţea portului popular românesc, a meşteşugurilor tradiţionale atât de mult apreciate în ţară cât şi în afara ei. De aceea am considerat oportun acest proiect educaţional în vederea evidenţierii valorilor, tradiţiilor şi obiceiurilor româneşti, prin care cultivăm de la cea mai fragedă vârstă sentimentul de apartenenţă, de iubire şi dragoste pentru rădăcinile şi valorile poporului român. Proiectul presupune o serie de activităţi atractive, adaptate nivelului de vârstă al elevilor implicaţi şi răspunde nevoii de colaborare eficientă, şcoală- familie. Elevii sunt dornici să se implice în astfel de activităţi întrucât, la această vârstă îi fascinează portul popular prin culoarea lui, prin măreţie, graţie şi semnificaţie. Valorile populare sunt întărite de părinţi care, la această vârstă, au un loc foarte important în educaţia copiilor. Prin derularea proiectului elevii vor avea ocazia să se documenteze despre portul popular al străbunicilor, despre piesele care îl compun, despre modul de realizare, despre ce înseamnă valoarea unui costum autentic şi cum se gospodăreau strămoşii noştri în activităţile cotidiene. De asemenea 191

dorim să le prezentăm elevilor tradiţia ca pe o preocupare atractivă, relaxantă, benefică, un dar pe care trebuie să îl cucerească, să îl caute, să îl descopere şi să îl împărtăşescă cu alţi elevi de vârsta lor şi cu adulţii. Prin implicarea susţinută a părinţilor vom dezvolta capacitatea de muncă în echipă şi colaborarea strânsă între factorii educaţionali importanţi. . D2. Scopul proiectului: promovarea portului popular românesc, creşterea interesului pentru păstrarea tradiţiilor şi obiceiurilor locale, precum şi consolidarea relaţiei şcoală- familie. D3. Obiectivele specifice ale proiectului: • Promovarea imaginii Bistriţei şi a României; • Creşterea interesului pentru păstrarea tradiţiilor şi obiceiurilor locale; • Familiarizarea elevilor cu imaginea traiului generațiilor trecute; • Familiarizarea cu instituţiile care promovează şi păstrează tradiţiile; • Implicarea elevilor în activităţi atractive şi benefice; • Consolidarea relaţiei şcoală- familie; D4. Grupul ţintă/Beneficiarii proiectului • 38 elevi din clasele Pregătitoare ,,D”, respectiv I ,,D D5. Durata proiectului An şcolar 2017- 2018 D6. Descrierea activităţilor a. Activitatea nr. 1 b. Titlul activităţii: „CEL MAI AUTENTIC COSTUM POPULAR”, ,,CEA/MAI FRUMOASĂ/OS BISTRIŢEANCĂ/EAN” c. Data/perioada de desfăşurare: ianuarie 2018 d. Locul desfăşurării: e. Participanţi: elevi, cadrele didactice din echipa de proiect, părinţi f. Partener: ___ g. Descrierea activităţii Activitatea debutează cu vizitarea colţurilor tematice realizate de către clasele implicate în proiect, continuă cu parada costumelor populare înscrise în concurs şi se finalizează cu premierea celui mai autentic costum popular, respectiv cea mai frumoasă bistriţeancă sau bistriţean. h. Responsabili: cadrele didactice care fac parte din echipa de proiect, director educative, director, adjunct i. Beneficiari: cei 38 de elevi din cele două clase j. Modalităţi de monitorizare şi evaluare: activitatea va fi monitorizată de către coordonator şi membri echipei de proiect prin completarea fişei de monitorizare şi va fi evaluată prin analiza observaţiilor cadrelor didactice, a elevilor, a părinţilor și prin analiza albumelor foto. a. Activitatea nr. 2 b. Titlul activităţii: „CEA MAI FRUMOASĂ/ORIGINALĂ LUCRARE” c. Data/perioada de desfăşurare: februarie 2018 d. Locul desfăşurării: e. Participanţi: elevi, cadrele didactice din echipa de proiect, părinţi f. Partener: reprezentant organizaţii locale g. Descrierea activităţii Pentru această activitate părinţii şi elevii se vor organiza pe grupe şi vor realiza un desen/colaj/grafică/ costum din material reciclabil/etc, care să reprezinte un costum popular, folosind tehnici innovative la alegere. Activitatea propriu-zisă va debuta cu organizarea unei mese tradiţionale 192

cu produse bio, mărci înregistrate din oraş. Va urma jurizarea lucrărilor realizate anterior de către părinţi şi elevi şi premierea acestora. h. Responsabili: cadrele didactice care fac parte din echipa de proiect i. Beneficiari: 38 de elevi din cele două clase j. Modalităţi de monitorizare şi evaluare: activitatea va fi monitorizată de către coordonator şi membri echipei de proiect prin completarea fişei de monitorizare şi va fi evaluată prin analiza observaţiilor cadrelor didactice, a elevilor, părinţilor și prin analiza albumelor foto. a. Activitatea nr. 3 b. Titlul activităţii: „MINI-MĂRŢIŞOARE, DAR POPULARE” c. Data/perioada de desfăşurare: martie 2018 d. Locul desfăşurării: e. Participanţi: elevi, cadrele didactice din echipa de proiect, părinţi f. Partener: -g. Descrierea activităţii Pentru această activitate elevii, părinţii şi învăţătoarele vor desfăşura un atelier de confecţionare a unor mărţişoare cu specific popular. Pentru aceasta se vor organiza câteva întâlniri, iar mărţişoarele realizate vor participa la Expoziţia cu vânzare din cadrul unităţii. În finalul activităţii elevii, părinţii şi cadrele didactice vor împărtăşi păreri despre proiectul realizat. h. Responsabili: cadrele didactice care fac parte din echipa de proiect i. Beneficiari: 38 de elevi din două clase j. Modalităţi de monitorizare şi evaluare: activitatea va fi monitorizată de către coordonator şi membri echipei de proiect prin completarea fişei de monitorizare şi va fi evaluată prin analiza observaţiilor cadrelor didactice, a elevilor, părinţilor și prin analiza albumelor foto. D7. Rezultatele aşteptate • Creşterea interesului elevilor pentru tradiţiile locale; • Educarea sentimentului de mândrie prin purtarea costumului popular; • Îmbogăţirea cunoştinţelor despre tradiţiile şi obiceiurile locale; • Consolidarea relaţiei de parteneriat şcoală- familie; D8. Rezultate calitative și cantitative aşteptate ca urmare a implementării proiectului În urma implementării proiectului se dorește promovarea portului popular, a tradiţiilor şi obieiurilor locale şi creşterea interesului pentru păstrarea identităţii locale şi naţionale. De asemenea elevii se vor familiariza cu instituțiile care promovează portul popular şi tradiţiile locale. Întrând în contact și cu alți elevi de vârsta lor, purtători ai costumului popular, fiecare elev va fi încurajat să își manifeste deschis şi activ originile şi tradiţiile. Tot în cadrul proiectului elevii vor fi determinați să studieze copilăria din vremurile de altădată. D9. Modalităţi de monitorizare şi evaluare a proiectului Monitorizarea va fi realizată de către coordonator şi colaboratori prin analiza permanentă a rezultatelor activităţilor realizate şi prin îmbunătăţirea activităţiilor viitoare. D10. Modalități de asigurare a continuității şi sustenabilității proiectului Preconizăm continuarea proiectului şi în anul următor prin implicarea elevilor, părinţiulor şi cadrelor didactice într-un proiect intitulat ,,Şezătoarea bistriţeană”, cu finanţare externă. D11. Activităţi de promovare/mediatizare/diseminare 193

Promovarea portului se realizează în cadrul proiectului începând cu evenimentul de lansare, continuând cu fiecare activitate realizată; mediatizarea se realizează prin implicarea mass-mediei locale, iar diseminarea unor modalităţi de educaţie în spiritul promovării portului popular şi tradiţiilor locale, prin implicarea elevilor din cele două clase, a părinţilor şi a cadrelor didactice, în activităţile proiectui. D12. Partenerii implicaţi în proiect: Partenerii implicaţi în proiect sunt părinţii şi un reprezentant ,,Produs în Bistriţa”, E. DEVIZ ESTIMATIV Cheltuielile eligibile sunt: premii, cheltuieli de organizare şi materiale, gustări participanţi, şi vor fi suportate din fonduri proprii.

194

ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 2 ,,LUCA ARBURE” DIRECTOR, BULIGA MONICA DANIELA

195

COORDONATOR: Prof. în înv. primar: IOANEI ELENA MOTTO: Ţara nu se serveşte cu declaraţii de dragoste, ci cu muncă cinstită şi, la nevoie, cu jertfă.” Mihail Sadoveanu TITLUL PROIECTULUI: „1 Decembrie – Ziua Naţională a României” ,,România, țara mea” LOC DE DESFĂŞURARE: Şcoala Gimnazială Nr. 2, ,,Luca Arbure” - sala de clasă DURATA ACTIVITĂŢII: 1 săptămână (26 noiembrie 2018 – 29 noiembrie 2018) GRUPUL ŢINTĂ: 16 elevi ai clasei Pregătitoare PARTENERII PROIECTULUI: Părinţii elevilor Elevii din Clasa Pregătitoare Învățătoarea clasei

Argument Ziua naţională este o zi deosebită pentru toţi românii, mai ales pentru că ea are o semnificaţie istorică deosebită. Unirea realizată în 1918 este una din cele mai mari realizări istorice ale poporului nostru. Insuflarea dragostei pentru strămoşii noştri, pentru trecutul istoric al poporului nostru, pentru realizările istorice şi culturale, precum şi pentru personalităţile pe care le-a dat acest popor de la începuturile sale şi până azi, sunt doar câteva din subiectele pe care le abordăm cu ocazia acestui eveniment. Încă de la grădiniţă copiii trebuie să afle despre istoria şi strămoşii noştri tot la fel cum este obligatoriu ca să-şi cunoască familia: părinţii, fraţii, bunicii, rudele mai apropiate sau mai îndepărtate. Ziua Naţională este un bun prilej de a aborda astfel de subiecte pe teme de istorie, ocazie cu care insuflăm copiilor sentimente de dragoste şi 196

respect pentru: limba română, ţara noastră, poporul român, strămoşii noştri, pentru obiceiurile şi tradiţiile strămoşeşti, pentru istoria şi eroii noştri, mândria că sunt descendenţii unor oameni curajoşi şi iubitori de neam şi ţară. OBIECTIVE CADRU: ❖ Cunoaşterea unor elemente de istorie, geografie, religie care definesc portretul spiritual al poporului român; ❖ Stimularea dorinţei de cunoaştere a realizărilor strămoşilor noştri şi mândria faţă de trecutul istoric al acestor meleaguri şi oameni ; OBIECTIVE DE REFERINŢĂ: ➢ să-şi îmbogăţească vocabularul activ şi pasiv cu cuvintele noi întâlnite în textele studiate; ➢ să recepteze textul citit, înţelegând în mod intuitiv caracteristicile expresive şi estetice ale acestuia; ➢ să (re)cunoască evenimentul istoric sărbătorit; ➢ să manifeste afecţiune faţă de poporul nostru, limba română, strămoşii noştri; ➢ să utilizeze metode simple metode şi unelte simple în realizarea activităţii practice propuse; ➢ să intoneze cântecele acompaniaţi de invatatoare; ➢ să acompanieze ritmic cântecele; ➢ să se folosească de acţiunile motrice învăţate pentru a răspunde la diferite ritmuri; ➢ să manifeste în timpul activităţilor atitudini de cooperare; RESURSE: UMANE: invatatoare, părinţi, elevii din clasa Pregătitoare MATERIALE: planşe cu imagini reprezentând unirea, planşe cu figuri istorice din zona noastră, steagul Tricolor, Stema Ţării, Harta României, volume cu povestiri istorice, CD-uri cu filme istorice, CD-uri cu muzică patriotică, CD-Player, culori, hârtie creponată METODE, TEHNICI ŞI PROCEDEE: Explicaţia, conversaţia, expunerea, problematizarea, Brainstormingul, povestirea, munca independentă, exerciţiul, jocul, demonstraţia EVALUAREA Prezentarea unui program artistic dedicat Zilei Naţionale a României Portofoliul proiectului

197

Programul activităţilor Nr. crt.

Loc de desf

Termen

Responsabil

Să ne cunoaştem istoria * Lecturarea unor sala de clasă povestiri cu conţinut istoric: “Moş Ion Roată şi Unirea”, “Moş Ion Roată şi Cuza Vodă”, după Ion Creangă “Trăiască Romănia dodoloaţă”, după Lucian Blaga

26.11. 2018

Ioanei Elena

4

Evocarea evenimentului realizarea unei expoziţii

picturǎ, sala de clasǎ

27.11. 2018

2

Confecţionarea de steaguri şi de ecusoane

salǎ de clasǎ

27.11. 2018

3

Măndria de a fi român *Învǎţarea unor cântece şi dedicate zilei de 1 Decembrie

sala de clasǎ

28.11. 2018

Ioanei Elena

România – ţară de flori sala de clasă *Realizarea unor lucrări din materiale sintetice – hârtia. În zi de sărbătoare Sala de *Prezentarea unui program artistic clasă închinat Zilei Naţionale * Prezentarea unor cântece şi poezii(Program artistic)

28.11. 2018

Ioanei Elena

1 Decembrie- Sărbătoarea românilor Holul școlii * Participarea la activităţile desfăşurate la nivel de şcoală.

29.11. 2018

1

5

6

7

Activitatea

în

poezii

198

29.11. 2018

Ioanei Elena

Ioanei Elena

Ioanei Elena

Ioanei Elena

Proiect educaţional de dezvoltare interpersonala a elevilor în vederea prevenirii abandonului şcolar, a stimulării acestora şi a pregătirii pentru promovarea examenelor de corigenţă , a implicarii voluntare în activităţi extraşcolare Argument Conceptul de „copilărie” este definit ca „Perioadă a vieții omenești de la naștere până la adolescență; timpul când este cineva copil”. Acesta este completată de atribute precum creştere, dezvoltare, joacă, bucurie, curiozitate, dar şi nevoie de îndrumare, educaţie, ocrotire, încurajare. Pe lângă acestea se adaugă, „neoficial”, şi nevoia copiilor de a fi împreună cu alţi copii, bucuria jocului în grup, dar, mai ales, eficienţa şi trăinicia învăţării prin joc. Scopul Stimularea implicării voluntare a copiilor în activităţi recreativ-instructive, cu promovarea şi valorizarea potenţialului individual şi de grup a acestora, precum şi însuşirea, pe termen scurt şi lung, a unor alternative real-educative de petrecere a timpului liber în opoziţie cu tentaţiile nocive tot mai des întâlnite chiar la vârsta micii şcolarităţi

Coordonator proiect: prof.Ciubotaru Adriana Colaboratori: bibliotecar :Luminita Sosai Psiholog: Alina Ivan Prof.de matematica :Teodor Mihaela si Constantina Mihaila Prof.limba romana :Ciubotaru Adriana Scoala Gimnaziala MIRON COSTIN, Galaţi Director: Viorica Moineagu Director adjunct: Simona Dumitriu Data: 16-20 iulie 2018 si 23-27 iulie 2018 199

Locul:- Şcoala Gimnazială Miron Costin,Galaţi ; -Muzeul Satului Gârboavele Petru Caraman; -Obiective istorice din oraşul Galaţi - Biblioteca Municipală V.A.Urechia, Galaţi Grup tinta: elevii claselor de gimnaziu Obiective principale: ➢ sprijinul si pregatirea elevilor de cls a VIII-a, dar si pentru celelate clase gimnaziale, in vederea sustinerii examenului de corigenta, avand in vedere situatiile deosebite in care se afla (absenteismul, familii dezorganizate,familii monoparentale,parinti plecati) ➢ exersarea unor modele de subiecte pentru examenul de corigenta, (la limba romana si la matematica) ➢ cunoaşterea unor obiective de importanță istorică și culturală din municipiul Galati, precum și a unor monumente si implicarea in activitati recreative in cadrul Muzeul Satului. Obiective operaţionale: ➢ dezvoltarea capacităţii de relaţionare şi comunicare cu alţi copii, de aceeaşi vârstă, dar şi de vârstă şi nivel educaţional diferit; ➢ insuşirea şi practicarea unor activităţi specifice vârstei şi adresate petrecerii timpului liber în mod benefic(jocuri, lectura,teatru, comportamente, manifestări); ➢ dezvoltarea capacităţii de a accepta noi provocări, care impun implicare personală în descoperirea de soluţii practice şi utile vieţii de zi cu zi; ➢ dezvoltarea imaginaţiei şi creativităţii, deopotrivă prin spontaneitate,dar şi prin analiză şi raţionare individuală şi de grup; ➢ dezvoltarea încrederii în propriile capacităţi şi a stimei de sine în raport cu ceilalţi, dar şi cu sine însuşi; ➢ imbunătăţirea relaţiilor elevilor cu şcoala, cu cadrele didactice şi alţi elevi ai şcolii; ➢ explorarea patrimoniului istoric-cultural al orașului ➢ socializarea și dezvoltarea interacțiunilor pozitive în cadrul unui grup școlar; promovarea imaginii şcolii prin diseminarea proiectului; ➢ promovarea imaginii şcolii prin diseminarea proiectului; Durata: două săptămâni Program: orele 10-13 200

Resurse: 1. Umane: • • • • 2. Materiale: •

Cadre didactice voluntare (profesori,învăţători,personal auxiliar); Elevi voluntari din ciclul gimnazial; Familiile elevilor participanţi; Comunitatea locală.

Rechizite necesare unor activităţi practice: creioane colorate, acuarele, adeziv, hârtie colorată, cartoane colorate, hârtie autocolantă şi creponată, foarfece, creioane, markere etc; • Calculator, videoproiector, imprimantă, cameră foto digitală, consumabile; • Diplome pentru elevi şi voluntari.

3. Spaţiale: • Sala de clasă; sala de lectura a Bibliotecii Municipale V.A.Urechia; zona de lucru de la Muzeul Satului Gârboavele • Laboratorul de informatică; . o Rezultate aşteptate: Proiectul se desfăşoară având ca ţinte următoarele rezultate: ❖ Participarea a unui număr de 25 copii din cadrul şcolii noastre la programul Şcolii de Vară; ❖ Promovarea elevilor corigenţi de clasa a VIII-a în vederea admiterii la liceu ❖ Promovarea elevilor corigenţi de cls.V-VII ❖ Convingerea părinţilor asupra importanţei educării timpului liber la copiii lor; ❖ Participarea părinţilor la activităţi, prin contribuţii oricât de mici ar fi acestea – realizându-se astfel un parteneriat voluntar pentru şcoală; ❖ Realizarea unor activităţi şi produse deosebite ale elevilor, prin care aceştia să se regăsească, în special, ca individualitate aparţinând unei colectivităţi sociale; o Activitati propuse: ETAPA I Luni- 16 iulie 2018: Recapitulam şi învăţăm o Parcurgerea unei scheme de recapitulare la limba română o Lectura textelor din manualul de clasa a VIIII-a o Lucrarea unui model de subiect pentru corigenţă o Feed back 201

Marti-17 iulie 2018: Recapitulăm şi socotim o Parcurgerea unei scheme de recapitulare la matematica o Lucrul unor probleme si exercitii din manualul de clasa a VIII-a o Lucrarea unui model de subiect de corigenta o Feed back Miercuri-18 iulie 2018: Ore de lectură şi scriere o Studierea si discutarea unor modele de compuneri o Organizarea în scris a formulelor şi teoremelor matematice o Feed back Joi- 19 iulie 2018: Jocuri şi joacă o Vizionarea unor filmulete ajutătoare la matematică o Cine stie ...promoveaza-joc de cunostinte de limba şi literatura română o Feed back Vineri-20 iulie 2018: Împreună suntem buni o Dezbatere despre planul de viitor al elevilor o Opinii si păreri...-ce aş fi putut face sa nu rămân corigent o Feed back ETAPA II I.

II.

Luni –23 august 2018: Jocuri, creatie şi lectură o Creativitate: Povestea mea o Pictură „Lumea din junglă”; o Club de lectura-Editura Curtea Veche o Citesc pentru a invata o Feedback-ul activităţii. Marti –24 august 2018: Lectură sau teatru o Lecturi la prima vedere – poezii (interpretare expresivă personală); o Mini-dramatizări după texte la alegere, regia, scenariul şi costumaţia elevilor; o Exprimarea opiniilor personale: feed-back-ul activităţii.

III.

Miercuri –25 august 2018: Împreună suntem mai buni o Jocuri distractive in aer liber la Muzeul satului o Olaritul,cusutul,impletitul si alte practici traditionale o Realizarea de lucrari prin mestesuguri traditionale o Ce a fost azi deosebit? – feed-back-ul activităţii.

IV.

Joi – 26 august 2018: O plimbare...prin oraşul natal 202

o Prezentarea obiectivelor importante din oraş( cladiri istorice) o Informarea si documentarea despre semnificatia acestora o Feed-back-ul activităţii. V.

Vineri – 27 august 2018: Jocuri şi calculator o Jocuri de cooperare şi de încredere, desfăşurate în aer liber; o Jocuri la calculator; o Jurnal cu impresii scrise şi propuneri pentru vara viitoare.

Notă: activităţile propuse pot fi completate sau chiar înlocuite, dacă elevii vor veni cu solicitări comune pentru alte activităţi pe care şi le doresc foarte mult. o Evaluarea proiectului: Eficienţa acestui program se va evalua: ✓ Pe tot parcursul desfăşurării activităţilor, prin urmărirea implicării elevilor şi a rezultatelor obţinute de către aceştia pe plan intelectual, cognitiv, emoţional, comportamental şi al realizării de produse concrete; ✓ Prin feed-back-ul zilnic din partea elevilor; ✓ Fotografii ale tuturor activităţilor desfăşurate; ✓ Diplome pentru participanţi şi adeverinţe pentru voluntari. ✓ Promovarea elevilor corigenţi ✓ Admiterea elevilor de clasa a VIII-a, dupa promovarea corigenţei, la licee pe locurile rămase libere o Diseminarea proiectului: ➢ Prezentarea programului în cadrul primei şedinţe a comisiei metodice; ➢ Postarea pe portalul Didactic.ro a unei prezentări Power Point cu aspectele remarcabile din timpul derulării programului; ➢ Oferirea pentru arhiva digitală a şcolii a unui CD cu fotografii şi comentarii/concluzii asupra conţinutului şi eficienţei proiectului; ➢ Postarea pe site-ul şcolii a proiectului şi a rezultatelor proiectului

203

204

205

206

207

208

209

210

211

212

PROIECT EDUCATIV A. a) b) c)

DENUMIREA PROIECTULUI – TITLU Titlul: MICII ECOLOGIȘTI Domeniul şi tipul de educaţie în care se încadrează: educatie ecologică Tipul de proiect: local

B. APLICANTUL Coordonate de contact: Responsabil: Dir. prof. Coordonator: prof. Beke Mariana-Florina Echipa de proiect: o Experienţă în domeniul proiectului (experienţa şcolii, expertiza membrilor echipei) Unitatea noastră de învăţământ a coordonat, în ultimii ani şcolari, o serie de proiecte educative, dintre care se remarcă: ”În lumea copilăriei”, ”Dăruiește din inimă”, ”Eco-grădinița”, ”Să citim pentru mileniul III”, ”Kalokagathia” MOTO: ,,Eu sunt copilul, Tu tii in mainile tale destinul meu, Tu determini in cea mai mare masura Daca voi reusi sau voi esua in viata! Da-mi, te rog, acele lucruri care Sa ma indrepte spre fericire! Educa-ma, te rog, ca sa pot fi O binecuvantare pentru lume!” ( Din ,,Cilos Appels”) C. CONTEXT Exista o nevoie imperioasă de educație ecologica pentru toate vârstele! Privește in jurul tau și spune daca munții de deșeuri nu-ți taie respirația, daca aerul viciat de noxele mașinilor nu te sufoca, dacă schimbările climatice radicale nu te înspăimântă. Este nevoie de tine pentru a implementa in conștiințele atât de fragede dragostea pentru natură, pentru curațenia mediului și a lumii în care trăim. Tu poți face asta! Când Mântuitorul a înmulțit pâinile, a avut grijă ca toate farâmele să fie strânse in coșuri și să nu ramâna nimic din pâinea și peștii consumați de mulțime pe câmp. ,,Iar după ce S-a săturat, a zis mucenicilor Săi: adunați farâmiturile ce au ramas, ca să nu se piarda ceva”. (Ioan, cap. VI, ver. 12) Educația ecologica este parte integrantă a educatiei moral-civice. Noțiunea de ecologie a fost introdusa de biologul german Ernest Haeckel (1834-1919). In greacă, oicos înseamna casă, gospodarie, și logos inseamnă cuvânt, vorbă, sens, ea fiind definită de diferiti specialisti ca gospodarie a naturii, sau stiinta relatiilor organismelor vii cu mediul ambiant, sau o știinta a condițiilor luptei pentru existență a naturii și a economiei naturii. Scopul educației ecologice este formarea constiintei si a conduitei ecologice. Bazele afective ale acesteia se formeaza la varsta prescolara, prin cultivarea dragostei pentru natura si prin formarea deprinderilor elementare de ocrotire a mediului. Etapele educatiei sunt: 1. Instruirea ecologica, in care copilul dobandeste anumit cunostinte ecologice referitoare la raporturile omului cu natura si care vizeaza dobandirea comportamentelor umane, care trebuie adoptate pentru utilizara rationala a bogatiilor si frumusetilor naturale si tehnicile de prevenire si de combatere a poluarii. 2. Formarea convingerilor ecologice, care au o structura complexa si care se intemeiaza pe: cunoastrea drepturilor naturii; necesitatea conservarii si ameliorarii mediului ambiant; intelegerea faptului ca sursele naturale sunt limitate si ca trebuie utilizate spre imbunatatirea vietii omului; constientizarea efectului negativ pe care il poate avea deteriorarea mediului asupra omului; educarea responsabilitatii fata de generatia actuala si viitoare, in protejarea naturii. 3. Formarea comportamentelor ecologice va aduce in prim plan grija fata de mediu, stoparea poluarii, desfasurarea unor actiuni de pastrare, imbogatire si infrumutesare a mediului. D. DESCRIEREA PROIECTULUI Scop: Formarea constiintei si a conduitei ecologice Obiective: - observarea elementelor mediului înconjurător, manifestând interes şi curiozitate pentru cunoştinţele din domeniul ecologic; - cunoașterea unor fiinţe şi fenomene din mediul înconjurător şi caracteristicile acestora; - efectuarea unor operaţii experimentale simple pentru a descoperi reacţiile mediului la factorii poluanţi (naturali şi artificiali); - identificarea unor reguli şi norme de comportament ecologic în diverse situaţii; - implicarea în păstrarea sănătăţii mediului înconjurător (colectarea selectivă a materialelor refolosibile, îngrijirea spaţiilor verzi, cultivarea plantelor etc); - manifestarea unor sentimente de grija şi dragoste faţă de mediul înconjurător prin activităţi individuale şi de grup; Grup ţintă: - direct: 7 grupe de prescolari - indirect: elevi, cadre didactice, părinţi, comunitatea locală Durata: anul scolar 2018-2019

213

E. Nr. Crt 1.

CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR: Activitatea Lansarea proiectului în grădiniță și comunitate

Grup ţintă Preşcolari

Rezultate

septembrie 2018 septembrie 2018

Responsabil Echipa de proiect Echipa de proiect

octombrie 2018

Echipa de proiect

stimularea curiozităţii pentru cunoaşterea, înţelegerea si investigarea mediului dezvoltarea unui comportament ecologic adecvat cultivarea unei atitudini pozitive şi de respect pentru natura și pentru semeni dezvoltarea unui comportament ecologic adecvat Consolidarea deprinderilor de sortare a deseurilor formarea şi exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a mediului, în vederea educării unei atitudini pozitive faţă de acesta formarea unui comportament ecologic adecvat

prezentarea calendarului activităților cunoaşterea şi înţelegerea noţiunilor privind protejarea mediului înconjurător

2.

Ziua Mondială a Curățeniei (23 Septembrie)

3.

Carnavalul fructelor si legumelor de toamna (16 octombrie Ziua Internațională a Alimentației)

4.

Preşcolari, elevi Preşcolari elevi

noiembrie 2018 decembrie 2018

Echipa proiect Echipa proiect

de

5.

Orasul meu – ingrijit mereu (8 noiembrie Ziua Internationala a Zonelor Urbane) Târg de obiecte eco (Ziua Voluntariatului)

6.

Învățăm să reciclăm selectiv Învățăm să reciclăm selectiv

8.

O picătură de apa, un strop de viață (22 Martie Ziua Mondială a Apei)

ianuarie 2019 februarie 2019 martie 2019

Echipa proiect Echipa proiect Echipa proiect

de

7.

Preşcolari, elevi Preşcolari, elevi Preşcolari, elevi

9.

Pământul e comoara noastră, Planeta Abastră – mesaje ecologice (22 aprilie Ziua Pământului; 15 martie-15 aprilie Luna Padurii; 1 aprilie Ziua Pasarilor ) Lumea captivantă a păsărilor și plantelor Medii de viaţă specifice (10 mai Ziua păsărilor și a arborilor; 24 mai Ziua Europeana a Parcurilor) – excursie, plimbare Micii ecologiști în acțiune – ecologizarea spațiului verde de lângă grădiniță/ școala mea (5 iunie Ziua Internațională a Mediului; 8 iunie Ziua Mondială a Oceanelor)

Preşcolari, elevi

aprilie 2019

Echipa proiect

de

Preşcolari, elevi

mai 2019

Echipa proiect

de

stimularea motivaţiei protecţia naturii

Preşcolari, elevi

iunie 2019

Echipa proiect

de

cultivarea unei atitudini de respect pentru natura ce ne înconjoară, dezvoltarea spiritului de echipă

10.

11

Preşcolari, elevi, cadre didactice Preşcolari, elevi

Termen

de

de de

pentru

G. MONITORIZAREA PROIECTULUI Constituirea unei echipe de monitorizare care va elabora chestionare, fişe de monitorizare a rezultatelor proiectului, vor urmări respectarea activităţilor din calendar, vor verifica îndeplinirea sarcinilor pentru fiecare membru al echipei de proiect, gradul de atingere a obiectivelor până la momentul respectiv, impactul asupra grupului ţintă. De asemenea, vor fi analizate periodic activităţile desfăşurate în cadrul proiectului prin întâlniri de lucru şi materiale de sinteză. H. REZULTATE: CALITATIVE: dezvoltarea spiritului de echipă, valorificarea potenţialului intelectual şi creativ al fiecărui participant, descoperirea abilităţilor specifice la nivelul preşcolarilor din grupurile ţintă, implicarea activă a comunităţii în desfăşurarea şi organizarea activităţilor propuse şi întocmirea unui inventar de bune practici identificate prin proiect, implicarea continuă a comunităţii locale în activităţile şcolii; CANTITATIVE: expoziţii cu lucrările elevilor, portofolii de prezentare a proiectului şi a produselor finale realizate de preşcolarii participanţi la activităţile desfăşurate de-a lungul proiectului, fotografii, înregistrări video, apariţii în presa locală, analiza SWOT; I. DISEMINAREA PROIECTULUI Proiectul va fi diseminat şi mediatizat astfel: - la nivelul unităţii şcolare prin prezentarea activităţilor derulate în cadrul comisiilor metodice - la nivelul comunităţii educative lărgite şi la nivelul comunităţii locale prin seminariul de diseminare organizat în şcoală; J. IMPACTUL PROIECTULUI Implementarea proiectului va avea impact asupra: grupurilor ţintă prin influenţarea comportamentului copiilor; comunităţii şcolare prin stimularea activităţilor extracurriculare; unităţii de învăţământ ca organizaţie prin creşterea prestigiului în localitate şi extinderea parteneriatelor cu alte unităţi şcolare şi cu comunitatea locală; unităţilor şcolare din vecinătate prin diseminarea bunelor practici identificate prin proiect;

214

K. SUSTENABILITATEA PROIECTULUI Dorim continuarea activităţii grupului de iniţiativă constituit în cadrul proiectului, pe acelaşi domeniu de interes şi în raport cu formarea comportamentului ecologic adecvat, cultivarea unei atitudini pozitive, active şi de respect pentru natura ce ne înconjoară. L. BUGETUL PROIECTULUI o Surse de finanţare: sponsorizări, fonduri proprii

215

,,ZÂMBET, CULOARE, MAGIE, STRÂNSE ÎN COPILĂRIE!” Prof. Bancea Melina Mariana Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă ,, Speranța”, Zalău

PROIECT DE PARTENERIAT EDUCAȚIONAL

Anul școlar 2018-2019

216

1. DENUMIREA PROIECTULUI : ZÂMBET, CULOARE, MAGIE, STRÂNSE ÎN COPILĂRIE 2. DOMENIUL ÎN CARE SE ÎNCADREAZĂ PROIECTUL: Educaţie civică, voluntariat, proiecte caritabile 3. TIPUL DE PROIECT: local. 4. DURATA PROIECTULUI: 6 luni 5. PERIOADA DE DESFĂȘURARE: semestrul I și semestrul al II-lea ( noiembrie 2018 – mai 2019) 6. COORDONATORI: 1. Prof. Bancea Melina Mariana 7. ECHIPA DE PROIECT : profesorii din unitate doritori sa se implice

PARTENERI: INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEŢEAN SĂLAJ Coordonatori: INSPECTOR ȘCOLAR GENERAL: INSPECTOR ȘCOLAR PENTRU ACTIVITĂŢI EXTRAȘCOLARE: INSPECTOR ȘCOLAR ÎNVĂȚĂMÂNT SPECIAL ȘI SPECIAL INTEGRAT: Școala Gimnazială ,,Simion Bărnuțiu”, Zalău

Școala Gimnazială ,,Gheorghe Lazăr”, Zalău

Școala Gimnazială ,,Corneliu Coposu”, Zalău

Liceul Ortodox ,, Sfântul Nicolae”, Zalău

Școala Gimnazială ,,Mihai Eminescu”, Zalău

217

I.

ARGUMENT

,, Adevărata caritate este dorinţa de a fi folositor celorlalţi fără a avea gândul de a primi o recompensă.” Emanuel Swedenborg Noi oamenii suntem programaţi să fim fiinţe sociale. Avem nevoie unii de alţii. Avem nevoie unii de alţii pentru a ne împlini nevoile materiale şi avem nevoie unii de alţii pentru dragoste şi tovărăşie. Oamenii se nasc egali. Ceea ce îi diferenţiază pe parcursul vieţii sunt oportunităţile de care beneficiază. Trăim în mijlocul unor copii cu care soarta nu a fost atât de binevoitoare iar opţiunile pentru ei şi familiile lor au fost şi sunt limitate. Unii sunt conștienți de situația lor și acest lucru se reflectă în comportament, iar frustările izbucnesc uneori cu violență. Alții, trăiesc,,în lumea lor” dar pentru ei plâng zilnic părinți, având mereu în gând întrebarea ,,oare de ce copilul meu este așa?”. Răspunsul acestei întrebări nu stă în putința noastră, însă putem fi sprijin și putem întinde o mână pentru a-i ajuta. Și pentru că avem mult mai mult decât au ei, pentru că suntem convinşi că vom găsi oameni cu suflete frumoase care înțeleg nevoia celuilalt mai puțin norocos, am dorit să inițiem acest proiect, menit să sensibilizeze și să ajute.

II. SCOPUL PROIECTULUI Desfășurarea unor acțiuni caritabile având ca și motivație problematica elevilor cu cerințe educative speciale și a celor cu situație materială precară. Promovarea în rândul elevilor, părinților și cadrelor didactice a unor atitudini pozitive, de acceptare necondiţionată a persoanelor cu dizabilităţi. III. OBIECTIVELE PROIECTULUI ✓ formarea unor atitudini de acceptare şi respect faţă de persoanele cu dizabilităţi prin desfăşurarea unor activităţi comune; ✓ responsabilizarea elevilor din școlile de masă și implicarea lor în campania de donare de hăinuțe jocuri și dulciuri, pentru copiii cu dizabilități; ✓ mediatizarea activităţilor din cadrul proiectului şi diseminarea rezultatelor înregistrate. IV. RESURSELE PROIECTULUI UMANE: ✓ copiii cu cerințe educative speciale și cei cu situație materială precară, cuprinşi în Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă”Speranţa” Zalău, asistenții personali și părinții acestora. •

preșcolarii și elevii din unitățile de învățământ partenere în proiect

•

cadrele didactice din unităţile şcolare implicate în proiect

1. MATERIALE: ✓ Produsele adunate de către parteneri și donate beneficiarilor de la CȘEI ,,Speranța” Zalău. 218

✓ material didactic necesar confecționării de diferite produse (felicitări, mărțișoare, produse decorative, etc.) V.

GRUP ȚINTĂ ✓ Copiii cu cerințe educative speciale și cei cu situație materială precară, cuprinşi în Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă”Speranţa” Zalău, și părinții acestora. ✓ Elevi și preșcolari din instituțiile partenere.

VI.

FACTORII IMPLICAȚI Elevi/Preșcolari ai unităţilor de învăţământ implicate, cadre didactice, părinţi, comunitatea

locală. VII. BENEFICIARI Copiii cu cerințe educative speciale și cei cu situație materială precară, cuprinşi în Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă”Speranţa” Zalău, și părinții acestora. VIII. SURSE DE FINANȚARE Proiectul presupune donații, confecționare de diferite produse cu materialea chiziționate din bugetele unităților de învățământ. IX.

PERIOADA DE DESFӐŞURARE An școlar 2018-2019

X. REZULTATE AŞTEPTATE: ✓ eleviii din învăţământul de masă implicaţi în proiect îşi vor modifica pozitiv atitudinea faţă de persoanele cu dizabilităţi ✓ toţi elevii vor dobândi unele informaţii cu privire la problemele cu care se confruntă persoanele cu dizabilităţi; ✓ toţi cei implicaţi în proiect îşi vor îmbunătăţi abilităţile de comunicare şi de relaţionare socială, vor da dovadă de empatie faţă de problemele celor din jur; XI.

MODALITAȚI DE MONITORIZARE ȘI EVALUARE : Coordonatorii proiectului au responsabilitatea de a monitoriza implementarea activităţilor și de a

oferi sprijin membrilor echipei de implementare. De asemenea, în baza feedback-ului oferit de către cei implicaţi în activităţile proiectului, vor evalua impactul fiecărei activităţi şi vor face propuneri privind implementarea în bune condiţii a tuturor activităţilor cuprinse în proiect. Evaluarea se va realiza atât la finalul fiecărei activităţi, cât şi la finalul proiectului. XII. IMPACTUL PROIECTULUI: ✓ Schimbarea de mentalități și comportamente în relație cu persoanele cu dizabilități și cei cu statut socio-economic precar; 219

✓ Ajutorarea familiilor care au elevi la CȘEI ,,Speranța”, Zalău ✓ Desfășurarea unor activități comune, atractive și relaxante. XIII. MODALITĂȚI DE REALIZARE: ✓ Ateliere de lucru ✓ Vizite ✓ Activități de strîngere a produselorceurmează a fi donate beneficiarilor de la CSEI ,, Speranța”. XIV.

PRODUSE ALE PROIECTULUI:

Felicitări, decorațiuni, donații constând în haine, încălțăminte, jocuri educative și produse alimentare. CALENDARUL ACTIVITӐŢILOR: Denumirea Perioada Elevi participanţi activității

XV.

Nr. Cr t.

Responsabili

Locul desfӑşurӑrii

Coordonatorii proiectului

Scolile participante

Implementarea proiectului

OctombrieNoiembrie 2018

-

2.

,,Cu mic, cu mare creăm magie în prag de sărbătoare”

Decembrie 2019

Elevii şcolilor paricipante

Echipa de proiect

CŞEI ,,Speranţa” Zalău

3.

,,Primăvara in culori”

MartieAprilie 2019

Elevii şcolilor participante

Echipa de proiect

4.

,,Zâmbetul copilăriei”

Iunie 2019

Elevii şcolilor particpante

Echipa de proiect

5.

Încheierea proiectului

Iunie 2019

_

Coordonatorii proiectului

Şcoala Gimnazială “Gheorghe Lazăr”Zalău Şcoala Gimnazială ,,Mihai Eminescu” Zalău CŞEI ,,Speranţa” Zalău

1.

XVI.

DISPOZIȚII FINALE

Protocoalele de parteneriat vor fi semnate în două exemplare, unul pentru unitatea coordonatoare și unul pentru parteneri. XVII. ANEXE

220

PROIECT EDUCAŢIONAL INTERJUDEŢEAN ,,DATINILE LA ROMÂNI, ÎNTRE TRADIŢIE ŞI MODERNITATE” Prof. înv. primar: Alstanei Mihaela Rodica Școala Gimnazială „Anghel Saligny” Focșani, Vrancea Motto: ,,Marele dar al sărbătorilor creştine este speranţa care ne face să credem în Dumnezeu, în triumful său final, în bunătatea şi dragostea Lui ce nu pot fi atinse de nimic” I . ARGUMENT: „Acum, când bat la porţile sufletului Sfintele sărbători de Paşte, ne bucurăm alături de copii, părinţi şi colegi, de neasemuita frumuseţe a tradiţiilor strămoşeşti şi scoatem din lada de zestre a neamului românesc, portul, graiul, datinile şi obiceiurile. De mii de ani n-am fi existat dacă nu aveam sădite în suflete acele elemente definitorii ale identităţii neamului românesc fixate în tradiţiile populare. Din dorinţa de a perpetua obiceiurile strămoşeşti, noi, reprezentanții școlii, dăm naştere acestui proiect care are ca scop păstrarea tradiţiilor şi obiceiurilor populare româneşti.” II. COMPETENȚE GENERALE: ➢ Cultivarea interesului faţă de tradiţiile româneşti; ➢ Îmbogăţirea educaţiei moral-religioase în şcoală; ➢ Termeni cheie ai proiectului: interdisciplinaritatea, încurajarea lucrului în echipă, divertismentul. III. COMPETENȚE SPECIFICE: ➢ Însuşirea unor cunoştinţe despre datinile şi obiceiurile locale şi naţionale cu prilejul sărbătorilor creştine; ➢ Dezvoltarea sentimentelor de respect şi preţuire a datinilor şi obiceiurilor transmise din generaţie în generaţie; ➢ Participarea la diverse activităţi extracurriculare şi artistice, cu scopul promovării tradiţiilor româneşti; IV. DURATA PROIECTULUI: 1 an V. ECHIPA DE PROIECT: cadre didactice din școală, elevi, părinți, reprezentanți ai comunității locale; VI. BENEFICIARI: ➢ Direcţi: elevii școlii, cadre didactice, părinţi; ➢ Indirecţi: comunitatea locală, mass-media; ➢ Grup ţintă: elevii. VII. TEMATICA PROIECTULUI 1) Prezentarea temei; 2) Lecţii introductive cu caracter interactiv, realizate cu ajutorul unor materiale vizuale (pliante, imagini, filme), dar şi video (CD de prezentare cu diverse datini şi obiceiuri de Paşti şi de Crăciun şi alte sărbători religioase); 3) Activităţi artistice: teatru, serbări, etc.; 4) Concursuri de desene şi de activităţi cu caracter practic; 5) Excursii tematice; VIII. ANALIZA PROIECTULUI a) PUNCTE TARI: - sprijinul acordat de conducerea școlii şi echipa de proiect; - coeziunea echipei de proiect; - stimularea lucrului în echipă în rândul elevilor; - informaţii de specialitate bine structurate; - formarea abilităţilor de relaţionare şi comunicare la elevi. b) PUNCTE SLABE: - posibilul dezinteres al partenerilor de proiect; OPORTUNITĂŢI: - promovarea datinilor şi tradiţiilor locale şi naţionale în rândul elevilor; - buna colaborare cu partenerii de proiect; - atragerea părinţilor în vederea implicării în viaţa şcolară; RISCURI: -lipsa resurselor materiale; IX. ACTIVITĂŢI: a) Acţiuni caritabile Acţiuni: - strângerea de fonduri necesare acţiunii caritabile; - asigurarea tansportului spre locaţiile propuse în proiect; b) Lecţii introductive, cu caracter interactiv Acţiuni: -selectarea materialului; -prezentare de imagini,pliante/ PowerPoint; -realizare de postere si pliante cu tematica: ,,Crăciunul si Paştele la români”, “Sărbătorile tradiţionale româneşti” c) Concursuri de desene şi produse ale activităţilor cu caracter practic (realizarea unor produse create manual, postere etc.). Acţiuni:-pregătirea materialelor necesare; -realizarea de diplome de merit ; -premierea celor mai bune desene şi lucrări practice (ouă încondeiate, măşti populare, icoane pe sticlă, mărţişoare, cusături cu motive populare etc.). d)Activităţi artistice: Acţiuni:-compuneri şi poezii - trupe de teatru; - întâlniri cu reprezentanţi ai Bisericii;

221

- punerea în scenă a unor piese de teatru; Excursii tematice Acţiuni:-asigurarea transportului in condiţii optime; -vizitarea instituţiilor şi locurilor propuse; -fotografierea instantaneelor din timpul excursiei si imprimarea lor pe suport electronic; -întâlniri cu meşteri populari; X. RESURSE: a) Umane: echipa de proiect; b) Materiale: coli xerox, culori, imprimantă,video-proiector,CD-uri, aparat foto,etc.; c) Financiare: 300 ron. XI. REZULTATE: Impactul acestui proiect asupra beneficiarilor proiectului se poate concretiza în: -implicarea permanentă a părinţilor în viaţa şcolară; -educarea elevilor in spiritul respectului faţă de tradiţiile şi obiceiurile româneşti; -promovarea în viitor a valorilor culturale româneşti. XII. EVALUAREA PROIECTULUI: -expoziţie cu lucrările elevilor; -portofolii ale elevilor; -CD-uri cu fotografii de la activităţi; - prezentarea selectivă a activităţilor proiectului în cadrul comisiilor metodice; XIII. PROMOVAREA PROIECTULUI: -popularizarea proiectului pe site-ul şcolii, în revista şcolii; - promovarea în presa și televiziunea locală. d)

222

PROIECT EDUCATIV „Învățăm datini românești!”

Coordonator proiect: Nastasă Anca-Mihaela Echipa de proiect: Reprezentant secția etnografie a Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău – etnograf Ludmila Enescu

2018

Nr. MEN: ............................................ MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE FORMULAR DE APLICAŢIE Avizat, Inspector educativ Prof. Popa Camelia A.

INFORMAŢII DESPRE APLICANT

Numele instituţiei/unităţii de învăţământ aplicante: Adresa completă Nr. de telefon/fax Site şi adresă poştă electronică Coordonator/i (nume şi prenume, funcţie, date de contact)

Grădinița ”Roza Venerini” Str. Digul Bârnat nr. 6, Bacău 0234/582560 [email protected] Nastasă Anca-Mihaela – educatoare Grădinița ”Roza Venerini”, Bacău

Numărul cadrelor didactice participante la proiect/nr. total de cadre didactice din unitate Numărul elevilor din unitate participanţi la proiect Alte programe/proiecte organizate (enumeraţi mai jos max. 5 titluri de proiecte, perioada de desfăşurare şi finanţatorul)

10

223

150 ”Caravana prieteniei” ediția I, an școlar 2012-2013 ”Caravana prieteniei” ediția II, an școlar 2013-2014 ”Caravana prieteniei” ediția III, an școlar 2014-2015

B. INFORMAŢII DESPRE PROIECT B.1. Titlul proiectului : ÎNVĂȚĂM DATINI ROMÂNEȘTI B.2. Precizați tipul activității principale din cadrul proiectului (ATELIERE DE LUCRU B.3. Domeniul în care se încadrează proiectul Domeniul cultural–artistic, culturi şi civilizaţii B4: Ediţia nr.. 1 B5: Număr participanţi la proiect: 150 preșcolari, 10 cadre didactice, 2 reprezentanți parteneri B6: Bugetul proiectului: Buget total Buget solicitat MEN Contribuţie proprie/alte surse 2500 ron 0 ron 2500 ron Contribuţia minimă a aplicantului este de 30% din bugetul total al proiectului (condiţie eliminatorie B7: Proiectul este cu participare directă C. REZUMATUL PROIECTULUI a. Număr de elevi şi număr de cadre didactice implicate : 150 preșcolari și 10 cadre didactice b. Beneficiarii direcţi şi indirecţi; - beneficiari direcți: copiii din grădiniță; - beneficiari indirecți: cadre didactice, părinții copiilor, comunitatea locală; c. Activitatea nr. 1 Lansare proiect în grădiniță, prezentarea activităților propuse. Activitatea nr. 2 ATELIER - Măști de Anul Nou Activitatea nr. 3 ATELIER - Șezătoare de iarnă Activitatea nr. 4 ATELIER - Mărțisoare vesele Activitatea nr. 5 ATELIER - Pictură pe linguri de lemn Activitatea nr. 6 Simpozion Județean „Învățăm datini românești” organizat de Grădinița ”Roza Venerini” ,Bacău Activitatea nr. 7 Încheierea proiectului – evaluare și diseminare d. Descrierea activităţii principale; ATELIERE DE LUCRU Activitățile proiectului se vor derula pe baza a patru ateliere de lucru la fiecare grupa, urmărind tematica propusă, respectiv datini și obiceiuri românești, împreună cu partenerul de proiect- reprezentanți ai Secției Etnografie a Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău. Fiecare activitate va avea ca rezulatat o expoziție cu lucrările preșcolarilor. In luna martie vom lansa invitația la un simpozion pe secțiuni, cu numele „Învățăm datini românești” (2 IUNIE 2019), la care vor participa preșcolari alături de cadre didactice: Secțiunea 1- Creație: lucrări artistico-plastice; Secțiunea 2 – Expoziție de fotografie: fotografii cu tematica „Tradiții și obiceiuri românești” Secțiunea 3 - Exemple de bune practici referitoare la promovarea tradițiilor românești derulate cu preșcolarii, descrise de cadrele didactice și publicate într-un volum cu ISBN 224

e. Impactul educativ estimat asupra grupului țintă. Prin complexul de activități organizate în cadrul proiectului cadrele didactice își propun promovarea și cunoașterea valorilor tradiționale românești, valorificarea potențialului creator și utilizarea experienței acumulate în îmbunătățirea demersului didactic desfășurat în grădiniță. Inițiatorii proiectului doresc realizarea unor activități care să aducă în actualitate obiceiuri și tradiții românești, precum și perpetuarea acestora prin intermediul tinerei generații. B. PREZENTAREA PROIECTULUI D.1. Argument justificare, context; Sunt nume, oameni, construcţii, obiecte, chipuri care au avut viaţă cândva şi care ne sunt rădăcini. Din discuţiile purtate cu preşcolarii ne-am dat seama că aceştia pot face diferenţa dintre ceea ce este modern, de actualitate şi ceea ce a aparţinut cândva acestor locuri. Avem datoria sacră de a încerca să le trezim copiilor noştri interesul, dragostea şi respectul pentru aceste valori moştenite şi, totodată, datoria de a conserva aceste amintiri care n-au dispărut şi încă le descoperim în jurul nostru. În acest sens ne-am hotărât să punem bazele unei colaborari cu Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” din Bacău şi să desfăşurăm activităţi educative care să ofere copiilor de vârstă preşcolară un alt orizont al cunoaşterii, permiţând contactul direct, palpabil cu tradițiile românești. Pe parcursul proiectului ne propunem familiarizarea copiilor cu datinile străvechi, legend românești, tradiții specific prin ateliere de comunicare şi activităţi practice. D.2. Scopul proiectului Colaborarea în vederea educării preşcolarilor asupra rădăcinilor strămoşeşti privind munca, portul, obiceiurile şi tradiţiile din zona Moldovei şi nu numai, , a păstrării şi preţuirii acestora şi a conservării unor obiecte vechi, cu valoare istorică, stimularea interesului pentru cunoaşterea obiceiurilor specifice neamului românesc. D.3. Obiective specifice ale proiectului a. pentru copii: • îmbogăţirea cunoştinţelor preșcolarilor despre tradițiile din judeţul Bacau şi zona Moldove. • cunoaşterea materialelor, ustensilelor de lucru din anumite domenii de activitate, materii prime folosite în vechime şi utilizarea lor în crearea de noi obiecte; • formarea de priceperi şi deprinderi de lucru cu mâna (cusături, alesături, tors, sculptură, pictură, împletituri cu nuiele, pănuşi, etc.); • organizarea unor serbări şcolare cu ocazia diferiltelor evenimente; • îmbogăţirea cunoştinţelor despre frumosul popular prin prezenţa unor reprezentanți de la instituţia parteneră; • Cunoașterea tradițiilor și sărbătorilor specifice Crăciunului din alte regiuni ale țării și ale lumii; • Cultivarea valorilor morale prin cunoașterea unor aspecte din viața unor sfinți/personalități ale culturii; • Formarea unei atitudini tolerante, deschise, de acceptare şi înţelegere; • Dezvoltarea capacităţii de cooperare în desfăşurarea unor activităţi comune ; • Formarea unei conduite civilizate, atât în cadrul grupului, cât şi în orice relaţie cu persoanele cu care intră în contact; b) Pentru cadre didactice: • Împărtășirea experienței cadrelor didactice ; • Promovarea imaginii unităților de învățământ implicate în proiect; • Cultivarea capacităţii de a comunica pe teme şi preocupări comune, de a-şi însuşi regulile unui dialog civilizat, bazat pe respectarea partenerului de dialog; • Formarea unei atitudini tolerante, deschisă, de acceptare şi înţelegere; 225

• • •

Constituirea unui grup partenerial care să promoveze valori comune la nivelul partenerilor implicaţi în proiect; Înlăturarea barierelor de comunicare între şcoli; Dezvoltarea cooperării şi colaborării între cadrele didactice din unităţi de învăţământ diferite;

D.5. Beneficiarii direcți și indirecți; Elevi, preşcolarii, cadre didactice, părinți, comunitatea locală D.6. Durata proiectului Septembrie 2018 – iunie 2019 (10 luni) D.7. Descrierea activităților Activitatea nr.:1 Titlul activităţii: LANSARE PROIECT EDUCATIONAL Tipul activităţii: VIZITA LA MUZEU Data/perioada de desfăşurare: 01-10.11.2018 Locul desfăşurării: COMPLEX MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACAU Numărul de participanţi pentru fiecare categorie (elevi, cadre didactice, parinti, reprezentanti ai comunitatii etc): - 4 CADRE DIDACTICE Responsabil: Nastasa Anca, director Istrate-Stefanescu Adriana Beneficiari: DIRECTI: 30 prescolari, 4 cadre didactice INDIRECTI: parinti Metode/mijloace de realizare: conversatie, prezentare gradinita pe proiector Modalităţi de evaluare: încheiere parteneriat COMPLEX MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACAU

Descrieţi pe scurt activitatea, în cel mult 5-10 rânduri: Copiii si cadrele didactice se vor deplasa la muzeul de istorie unde vor fi intampinati de catre un reprezentant al muzeului. Intr/un cadru festiv se va semna protocolul de colaborare, se va prezenta reprezentantilor muzeului filmul gradinitei iar copiii vor interpreta cateva cantece dedicate zilei de 1 DECEMBRIE. Reprezentantii muzeului se vor prezenta la randul lor si le vor explica copiilor, pe intelesul lor, detalii despre meseria de muzeograf si activitatile zilnice ale acestora. Activitatea nr.:2 Titlul activităţii: ATELIER „Măști de Anul Nou” Tipul activităţii: ateliere de lucru pe grupe Data/perioada de desfăşurare: DECEMBRIE 2018 Locul desfăşurării: GRADINITA ROZA VENERINI BACĂU Numărul de participanţi pentru fiecare categorie (elevi, cadre didactice, parinti, reprezentanti ai comunitatii etc): - 140 PRESCOLARI - 10 CADRE DIDACTICE Responsabil:EDUC. TAMAȘ MARIA Beneficiari: DIRECTI: 140 prescolari, 10 cadre didactice INDIRECTI: parinti, mass-media locala Metode/mijloace de realizare: observare, demonstratie, spectacol cu dansuri populare, colinde si obiceiuri strabune Modalităţi de evaluare: realizarea unui cd cu Spectacolul de Craciun Descrieţi pe scurt activitatea, în cel mult 5-10 rânduri Actiunea „Măști pentru Anul Nou” are drept scop familiarizarea copiilor cu traditiile 226

privitoare la trecerea în noul an si se va desfasura conform unui program prestabilit, avandu-i ca invitati pe reprezentantii muzeului de istorie „Iulian Antonescu” Bacau, care vor confecționa alături de copii măști tradiționale de Anul Nou Activitatea nr.:3 Titlul activităţii: Atelier de lucru „Șezătoare de iarnă” Tipul activităţii: ateliere pe grupe Data/perioada de desfăşurare: IANUARIE – FEBRUARIE 2019 Locul desfăşurării: GRADINITA ROZA VENERINI BACĂU Numărul de participanţi pentru fiecare categorie (elevi, cadre didactice, parinti, reprezentanti ai comunitatii etc): - 140 PRESCOLARI - 10 CADRE DIDACTICE Responsabil: ANTON MARIA Beneficiari: DIRECTI: 140 prescolari, 10 cadre didactice INDIRECTI: parinti Metode/mijloace de realizare: observare, demonstratie, aplicație, exercițiu, conversatie, explicatie Modalităţi de evaluare: Expozitie de covorașe țesute la gherghef Descrieţi pe scurt activitatea, în cel mult 5-10 rânduri Se vor urmări demonstațiile colaboratorilor de la Secția Etnografie privind confecționarea la războiul de țesut a unor covorașe. Copiii vor confecționa și ei covorașe la gherghefe specifice vârstei lor. Se va organiza o expoziție cu produsele șezătorilor de la fiecare grupă. Activitatea nr.:4 Titlul activităţii: „MĂRȚIȘOARE VESELE” Tipul activităţii: ateliere de lucru Data/perioada de desfăşurare: martie 2019 Locul desfăşurării: GRADINITA ROZA VENERINI BACĂU Numărul de participanţi pentru fiecare categorie (elevi, cadre didactice, parinti, reprezentanti ai comunitatii etc): - 140 PRESCOLARI - 10 CADRE DIDACTICE Responsabil:.............................................. Beneficiari: DIRECTI: 140 prescolari, 10 cadre didactice, părinți INDIRECTI: mass-media locala, invitati Metode/mijloace de realizare: cautarea de obiecte vechi/ traditionale romanesti si expunerea acestora intr/un ambient placut; Modalităţi de evaluare: Realizarea unei expoziții cu vânzare a mărțișoarelor confecționate de copii Descrieţi pe scurt activitatea, în cel mult 5-10 rânduri Actiunea „Mărțișoare vesele” are drept scop familiarizarea copiilor cu obiceiul străvechi al mărțișorului, legenda acestu obicei, dar si dezvoltarea creativitatii, indemânării acestora alături de reprezentanții Secției Etnografie a Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacau, parinti, cadre didactice din alte unitati, mass-media locala, diversi invitati.

227

Activitatea nr.:5 Titlul activităţii: „PICTURĂ PE LINGURI DE LEMN” Tipul activităţii: ateliere de lucru Data/perioada de desfăşurare: APRILIE 2019 Locul desfăşurării: GRADINITA ROZA VENERINI BACĂU Numărul de participanţi pentru fiecare categorie (elevi, cadre didactice, parinti, reprezentanti ai comunitatii etc): - 140 PREȘCOLARI - 10 CADRE DIDACTICE Responsabil:........................................ Beneficiari: DIRECTI: cadrele didactice si copiii INDIRECTI: parinti, mass-media locala, invitati Metode/mijloace de realizare: demonstrație, explicație, exercițiul Modalităţi de evaluare: Expozitie Descrieţi pe scurt activitatea, în cel mult 5-10 rânduri Se vor urmări demonstațiile colaboratorilor de la Secția Etnografie privind pictura pe linguri de lemn. Copiii vor realiza la rândul lor desene pe lingurile de lemn, specifice vârstei. Se va organiza o expoziție cu produsele de la fiecare grupă. Activitatea nr.:6 Titlul activităţii: SIMPOZION JUDEȚEAN „ÎNVĂȚĂM DATINI ROMÂNEȘTI” Tipul activităţii: simpozion Data/perioada de desfăşurare: MAI 2018 Locul desfăşurării: GRADINITA ROZA VENERINI BACĂU Participanţi pentru fiecare categorie (elevi, cadre didactice, parinti, reprezentanti ai comunitatii etc): - PRESCOLARI - CADRE DIDACTICE Responsabil:...................... Beneficiari: DIRECTI: prescolari, cadre didactice INDIRECTI: mass-media locala, invitati Metode/mijloace de realizare: lansare volum cu ISBN „Învățăm datini românești” Modalităţi de evaluare: Expozitie desene „Învățăm datini românești” Descrieţi pe scurt activitatea, în cel mult 5-10 rânduri Organizatorii simpozionului, respectiv colectivul Grădiniței ROZA VENERINI Bacău, vor lansa invitația participării la această activitate, unităților școlare din județul Bacău, realizând parteneriate cu școlile și grădinițele înscrise. Cadrele didactice vor trimite câte un proiect educativ sau un exemplu de bune practici realizat cu preșcolarii, pe tema „Datini și obiceiuri strămoșești”. Acestea se vor publica în volumul cu ISBN „Învățăm datini românești”. Cadrele didactice participante vor trimite și un număr de 3 desene reprezentative, cu aceeași temă. Se vor oferi diplome și volumele tipărite. Expoziția și lansarea volumului se vor realiza în cadru festiv la Grădinița Roza Venerini Bacău D.9. Rezultate calitative și cantitative aşteptate ca urmare a implementării proiectului Determinarea unui număr de 150 preșcolari să participe cu plăcere la activităţile în comun, pe ateliere de lucru, precum și a aproximativ 100 de preșcolari de la grădinițele partenere, invitate la simpozion. Dezvoltarea unor atitudini de colaborare şi cooperare între copii, cadre didactice, părinți și reprezentanți ai comunității locale. Manifestarea clară şi accesibilă a sentimentului de prietenie, prelungit înspre solidaritate și umanism. Rolul nostru este de a crea un cadru optim de desfăşurare şi de îndrumare a fiecărei activităţi, lăsând loc spontaneităţii, originalităţii şi creativităţii elevilor preșcolari și școlari. Cultivarea în rândul preșcolarilor a imaginii clare a dimensiunii frumuseţii relaţiilor de prietenie, eliminând prejudecăţile și convingerile discriminatorii. Deviza proiectului este ,,Să acceptăm, să învăţăm de la alţii pentru că 228

învăţăm mai bine învăţând de la alţii’’. D.10. Modalităţi de monitorizare şi de evaluare ale proiectului Programul activităţilor şi activităţile realizate vor fi monitorizate periodic (anual) prin: - întocmirea unui raport de activitate general ce va cuprinde gradul de implicare a grădinițelor partenere la activități ; - chestionare scrise aplicate la cel puţin 50% dintre părinţii copiilor implicaţi în proiect şi tuturor cadrelor didactice din proiect, privind modul de derulare a proiectului; - jurnalul proiectului (în care se vor aduna toate impresiile de la toate activităţile); - articole publicate în revista gradinitei„Aripi de ingeri” şi alte reviste de specialitate; - volumul aferent secțiunii 3 a simpozionului, volum ce va conține activități de bună practică a preșcolarilor, descrise de cadre didactice. - afişaj la nivelul fiecărei unităţi şcolare cu postere şi fotografii realizate pe parcursul derulării Evaluarea proiectului se va face prin: - observarea comportamentului copiilor implicați în activitățile proiectului, consemnarea acestor observații de către cadrele didactice îndrumătoare, centralizarea acestora la finalul proiectului. - rapoarte ale activităților derulate; - participanții la activitățile concursului vor primi diplome; D.11. Modalități de asigurare a continuității /sustenabilității proiectului (max. 1500 caractere) - evaluarea obiectivă a proiectului - diseminarea corespunzătoare a rezultatelor proiectului - atragerea de noi parteneri în proiect, atât în calitate de colaboratori, cât și de posibili finanțatori D.12. Activităţi de promovare/mediatizare şi de diseminare pe care intenţionaţi să le realizaţi în timpul implementării proiectului Prezentul proiect, cu activităţile şi rezultatele lui, va fi mediatizat în grădiniță, pagina de facebok, comunitatea locală, pe site-urile unităților școlare implicate în proiect, publicarea unor articole în presa locală.

229

Proiect educațional „Hai la școală!” Parteneriat grădiniță-școală

FORMULAR PROIECT EDUCATIV Prof. înv. primar Istrate-Ștefănescu Adriana Colegiul Național „Ferdinand I” Bacău B. INFORMAŢII DESPRE PROIECT B.1. Titlul proiectului B.2. Categoria în care se încadrează proiectul: (bifaţi categoria în care se încadrează proiectul dumneavoastră)

HAI LA ŞCOALĂ − cultural- artistic X −

tehnico-stiintific X

−

sportiv-turistic

−

cetatenie democratica

− altele (precizaţi) ( tot formularul se completează cu caracter 12 Times New Roman)

C. REZUMATUL PROIECTULUI/DESCRIERE Prezentaţi următoarele elemente ale proiectului dumneavoastră: 1.Numar de elevi implicati - 50 PRESCOLARI GRUPA MARE, 180 SCOLARI CLASELE preg- a IV ai Colegiul National '' FERDINAND I '' BACĂU 2.Activitati : SPECTACOLE, ACTIVITATI PRACTICE, DEMONSTRATII ARTISTICE, PREZENTARI VIDEO, CONCURSURI, EXPOZITII, VIZITE 3.Numar de parteneri gradinita

(Max. 1500 caractere)

230

D. PREZENTAREA PROIECTULUI D.1. Prezentati: analiza de nevoi, obiectivul general ale proiectului si precizaţi ţinta strategică a PROIECTULUI din care derivă obiectivul general al proiectului Argument justificare, context (analiză de nevoi) (max.1000 caractere) Alegerea acestui proiect a fost justificată de necesitatea integrării cu succes a preşcolarilor în clasa pregătitoare, care a trezit, dorinţa educatoarelor şi a invatatoarelor să colaboreze pentru asigurarea continuităţii procesului de instruire şi de educare, cât şi adaptarea cu succes a copiilor preşcolari la activitatea şcolară. Obiectivul general /scopul Colaborarea intre Colegiul National “Fedinand I ” BACĂU si gradinița de copii se va realiza pentru : 1.Reducerea impactului cu cerinţele şcolii; 2. Antrenarea resurselor umane în scop unitar; 3. Antrenarea preşcolarilor şi şcolarilor în activităţi comune; 4. Familiarizarea familiilor preşcolarilor cu cerinţele şcolii.

D.2. Scrieţi obiectivele specifice ale proiectului OBIECTIVE 1. Promovarea dialogului şi a comunicării între preşcolari şi elevii celor două instituţii implicate în proiect; 2. Dezvoltarea cooperării şi a colaborării între educatoare şi învăţătoare, urmărindu-se armonizarea condiţiilor specifice fiecărei instituţii cu exigenţele sociale de ordin general; 3. Atragerea efectivă a preşcolarilor şi elevilor în organizarea unor activităţi cu caracrer extracurricular, conducând la creşterea calitativă şi cantitativă a acestor activităţi; 4. Conştientizarea afectivităţii de grup ca suport al prieteniei; 5. Stimularea şi promovarea capacităţilor creatoare ale preşcolarilor şi elevilor prin expoziţii cu lucrări plstice, dramatizarea unor poveşti; 6. Stimulareea interesului părinţilor copiilor prin implicarea directă şi indirectă în aceste activităţi; D.3. Descrieţi grupul ţintă căruia i se adresează proiectul - prescolarii grupelor mari - scolarii - părinţii preşcolarilor D.4. Durata proiectului Un semestru

231

D.5. Descrieţi activităţile utilizând pentru fiecare activitate fişa de mai jos Activitatea nr. 1 Titlul activităţii: Stabilirea graficului de activităţi pentru semestrul II Tipul activităţii: masa rotundă, discutii intre coordonatori, cadre didactice- partenerii de proiect Data/perioada de desfăşurare: IANUARIE Locul desfăşurării: GRADINITA Numărul de participanţi pentru fiecare categorie (elevi, cadre didactice, parinti, reprezentanti ai comunitatii etc): - 5 CADRE DIDACTICE DE LA GRĂDINIŢA - 6 CADRE DIDACTICE DE LA ŞCOALA Responsabil:EDUCATOARE, ÎNVĂȚĂTOARE: Beneficiari: DIRECTI: 50 prescolari, 2 cadre didactice inv. prescolar, 2 cadre didactic inv. primar, 50 scolari. INDIRECTI: parinti Metode/mijloace de realizare: prezentare colaboratori, prezentare afisier dedicat acestui proiect, explicatie, conversatie Modalităţi de evaluare: Discutii cu prescolarii participanti la nivelul fiecarei grupe Descrieţi pe scurt activitatea, în cel mult 5-10 rânduri: Copiii, cadrele didactice de la grădiniţă si cele de la şcoală se vor intalni intr-un cadru oficial, unde se vor cunoaste, se vor prezenta fiecare, copiii vor prezenta un micuţ spectacol. Invitaţii vor prezenta obiectivele acestei colaborări între gradiniţă şi şcoală. Se va dezveli oficial panoul dedicat acestu proiect unde se vor regasi toate informatiile referitoare la activitatile propuse a fi desfasurate pe parcursul derularii parteneriatului. Activitatea nr. 2 Titlul activităţii: „LECTORAT CU PĂRINŢII”; Tipul activităţii: CONVORBIRI Data/perioada de desfăşurare: FEBRUARIE Locul desfăşurării: GRĂDINIŢA Numărul de participanţi pentru fiecare categorie (elevi, cadre didactice, parinti, reprezentanti ai comunitatii etc): -PĂRINŢII PREŞCOLARILOR -2 CADRE DIDACTICE Responsabil: EDUCATOARE: Beneficiari: DIRECTI: parinti, 2 cadre didactice INDIRECTI: 50 prescolari Metode/mijloace de realizare: discuţii între părinţi preşcolarilor, educatoare şi învăţătoarele de la clasele a IV-a despre trecerea copiilor la un nou stadiu educaţional Modalităţi de evaluare: chestionare completate de părinţi Descrieţi pe scurt activitatea, în cel mult 5-10 rânduri. Părinţii şi cadrele didactice, atât educatoarele cât şi învăţătoarea se vor întâlni la grădiniţa, iar la şedinţa cu părinţii aceştia vor afla informaţii legate de activităţile şcolare ale copiilor în clasa pregătitoare .

232

Activitatea nr. 3 Titlul activităţii: „PREGĂTIM MARTISOARE PENTRU PRIETENI ” Tipul activităţii: ACTIVITATE PRACTICĂ Data/perioada de desfăşurare: MARTIE Locul desfăşurării: Numărul de participanţi pentru fiecare categorie (elevi, cadre didactice, parinti, reprezentanti ai comunitatii etc): - TOŢI PRESCOLARII GRADINITEI - TOŢI SCOLARII - 5 CADRE DIDACTICEDE LA INVATAMANTUL PRESCOLAR SI 6 CADRE DIDACTICE INVATAMANTUL SCOLAR Responsabil: EDUCATOARE, ÎNVĂȚĂTOARE: Beneficiari: DIRECTI: prescolarii, cadrele didactice de la gradiniţă, cadrele didactice de la şcoală, şcolarii INDIRECTI: parinti Metode/mijloace de realizare: activitate practică Modalităţi de evaluare: Discutii şi expoziţie cu lucrări la nivelul fiecarei grupe, fiecărei clase Descrieţi pe scurt activitatea, în cel mult 5-10 rânduri . Preşcolarii vor confectiona mici cadouri pentru prietenii de la şcoală, la fel vor face şi şcolarii pentru prietenii mai mici, pe care le vor dărui când vor merge în vizită la şcoală, respectiv la gradiniţă . Activitatea nr. 4 Titlul activităţii: „VIN ŞCOLARII SĂ NE VADĂ” Tipul activităţii: VIZITA ŞCOLARILOR ÎN GRĂDINIŢA Data/perioada de desfăşurare: APRILIE 2015 Locul desfăşurării: Numărul de participanţi pentru fiecare categorie (elevi, cadre didactice, parinti, reprezentanti ai comunitatii etc): - 50 PRESCOLARI - CADRE DIDACTICE DE LA ŞCOALA ŞI DE LA GRĂDINIŢA IMPLICATE ÎN PROIECT - 50 DE ŞCOLARI Responsabil: EDUCATOARELE GRUPELOR MARI Beneficiari: DIRECTI: prescolari, şcolari, cadre didactice INDIRECTI: parinti Metode/mijloace de realizare:ACTIVITATE DEMOSTRATIVĂ Modalităţi de evaluare: Expozitie Descrieţi pe scurt activitatea, în cel mult 5-10 rânduri Copiii de la şcoală vor participa la o activitate demostrativă a colegilor mai mici de la gradiniţă, unde vor observa cum lucrează micii lor prieteni.

233

Activitatea nr. 5 Titlul activităţii: „CU EMOŢIE VIZITĂM ŞI NOI ŞCOALA”Tipul activităţii: VIZITA PREŞCOLARILOR LA ŞCOALĂ Data/perioada de desfăşurare: MAI Locul desfăşurării: Colegiul National '' Ferdinand I'' Numărul de participanţi pentru fiecare categorie (cadre didactice, parinti, consilier scolar, psihologi, etc): - CADRE DIDACTICE - PARINTI Responsabil: EDUCATOARELE GRUPELOR MARI Beneficiari: DIRECTI: CADRELE DIDACTICE, preşcolari, şcolarii INDIRECTI:PĂRINŢI Metode/mijloace de realizare:activitatăţi demonstrative. Modalităţi de evaluare: expoziţie cu lucrările şcolarilor Descrieţi pe scurt activitatea, în cel mult 5-10 rânduri Copiii grupelor mari vor participa însoţiţi de doamnele educatoare la o lecţie demonsctrativă a colegilor şcolari, vor vizita şcoala ,vor lucra împreună cu şcolarii. Activitatea nr. 6 Titlul activităţii: CONCURS DESENE PE ASFALT Tipul activităţii: EXERCITIU Data/perioada de desfăşurare: IUNIE 2014 Locul desfăşurării: CURTEA GRADINITEI, CURTEA ŞCOLII Numărul de participanţi pentru fiecare categorie (elevi, cadre didactice, parinti, reprezentanti ai comunitatii etc): - 50 PRESCOLARI - 50 ŞCOLARI - 11 CADRE DIDACTICE Responsabil: EDUCATOARELE GRUPELOR MARI, INVĂȚĂTOARE Beneficiari: DIRECTI: 50 prescolari, 50 şcolari, 4 cadre didactice INDIRECTI: parinti Metode/mijloace de realizare: DESEN CU CRETA COLORATA Modalităţi de evaluare: Aprecierea desenelor si inmânare de diplome Descrieţi pe scurt activitatea, în cel mult 5-10 rânduri Prescolarii impartiti pe echipe vor realiza desene pe asfalt in curtea gradinitei, iar şcolarii vor face acelaşi lucru în curtea şcolii cu tema ”ACEASTA ESTE ŞCOALA MEA” , desene ce vor fi apreciate şi răsplatite cu diplome.

D.5. Descrieţi rezultatele aşteptate ca urmare a implementarii proiectului Implementarea acestui proiect a avut drept scop familiarizarea copiilor de la gradiniţă cu şcoala, precum şi informarea părinţilor despre demersurile pe care trebuie să le realizeze pentru a înscrie copilul în clasa I. In acelaşi timp învătătorii vor observa stilul de lucru al copiilor şi vor cunoaşte familiile acestora. Promovarea dialogului şi a comunicării între preşcolari şi elevii va fi benefică pentru evoluţia socio-afectivă ulterioară a acestora.

234

D.6. Prezentaţi modalitatea de monitorizare şi de evaluare a rezultatelor proiectului Programul activitatilor va fi afisat la vedere in gradinita si pe blogul gradinitei, parintilor si educatoarelor, cadrelor didactice de la şcoală de catre echipa de proiect. Actiunile vor fi in amanunt planificate de catre responsabili si implementate conform desfasurarii calendarului activitatilor. Evaluarea proiectului educativ va avea loc in primul rand in urma fiecarei activitati iar ca si evaluare finala a proiectului vom realiza un blog dedicat acetui proiect educativ pe care il vrem a fi model sau cel putin considerat informatie pentru colegi si cei interesati de astfel de proiecte .

D.7. Arătaţi care sunt beneficiarii direcţi şi indirecţi ai proiectului BENEFICIARI DIRECTI: PRESCOLARII GRADINITEI, CADRE DIDACTICE ALE GRADINITEI CARE CONDUC GRUPELE MARI, CADRELE DIDACTICE DE LA COLEGIUL NATIONAL FERDINAND I BACAU. BENEFICIARI INDIRECTI: PARINTI, FAMILIILE COPIILOR, MASS- MEDIA

D.8. Menţionaţi activităţile de promovare/mediatizare şi de diseminare pe care intenţionaţi să le realizaţi în timpul implementării proiectului şi după încheierea acestuia Promovarea proiectului se va face prin intermediul blogului oficial al gradinitei , precum si prin pliante, afise expuse in gradinita.

235

FIȘE, TESTE, TEZE Autori - propunători: 1. PROF. GHETIE CRISTIAN-NICOLAE 2. PROF. VASILICHE CAMELIA 3. PROF. SPIRIDON GABRIELA 4. PROF. SECEHLI VERONICA 5. PROF. ROMAN NICOLETA-GEORGETA 6. PROF. ÎNV. PRIMAR CHEOREAN CARMEN 7. PROF. ÎNV. PREȘCOLAR PICIU NICOLETA-SILVIA 8. PROF. PALADE ALINA-ELENA 9. PROF. MARICA ELENA 10. PROF. ÎNV. PRIMAR MARCU DRAGOŞ-ADINEL 11. PROF. GHETIE MARIANA 12. PROF. ÎNV. PRIMAR CSATA JOLÁN

236

FIŞĂ DE LUCRU -clasa a V-a Citeşte cu atenţie textul de mai jos, apoi rezolvă cerinţele: „La circ în Târgul Moşilor Pe gheaţa unui răcitor Trăia voios şi zâmbitor Un pinguin din Labrador. -Cum se numea? – Apolodor. -Şi ce făcea ? Cânta la cor. Deci, nu era nici scamator, Nici acrobat, nici dansator; Făcea şi el ce-i mai uşor: Cânta la cor. (Era tenor) Grăsuţ, curat, atrăgător În fracul lui strălucitor Aşa era Apolodor. Dar într-o zi Apolodor, Spre deznădejdea tuturor A spus aşa: -Sunt foarte trist! Îmi place viaţa de corist Dar ce să fac? Mi-e dor, mi-e dor De fraţii mei din Labrador! O, de-aş putea un ceas măcar Să stau cu ei pe un gheţar ....” ( Gellu Naum, Cartea cu Apolodor)

Se cere: 1.Precizează titlul fragmentului. 2. Precizează un cuvânt cheie pentru fragmentul dat. 3. Notează ideea principală a textului. 4. Puneţi în ordine alfabetică următoarele cuvinte: voios, fraţi, acrobat, cor, cânta; 5. Daţi antonimele cuvintelor: vesel – grăsuţ – 6. Precizează felul sunetelor ( vocale, semivocale şi consoane) din următoarele cuvinte: Apolodor, trăia, stau, putea; 7. Arătaţi din câte litere şi din câte sunete sunt alcătuite cuvintele: 237

Apolodor, circ, ceas, gheţar; 8. Identifică, din text, cinci cuvinte din câmpul lexical al meseriilor (al ocupaţiilor); 9 . Precizează felul următoarelor propoziţii având în vedere alcătuirea lor şi aspectul predicatului: a) Maria are un măr roşu.

b) El nu citeşte. 10. Scrie un text, de 10- 12 rânduri, în care să prezinţi o experienţă trăită de tine alături de Apolodor. Nu uita! -să prezinţi întâmplarea sub forma unei relatări; - să existe introducere, cuprins şi încheiere, fiecare idee nouă să fie marcată printr-un alineat;

Jobs 238

Vocabulary practice Prof. Vasiliche Camelia

EXERCISES 1. Complete the missing letters (Completeaza literele care lipsesc). Dri _ er Wor_er Accoun_ant Poli_eman Law_er Tea_ her Far_ er

Mail_an Chau _ _ eur Ju _ ge Co_ _ ch Bro _ _ r Engin _ _ r Nur_ e

2.Write the words ( Scrieţi cuvintele corespunzătoare):

……………….

……………..

……………….

……………..

………………

…………….

……………..

……………….

……………….

……………….

………………… 239

………………

……………..

……………… / …………………

3. Fill in the sentences with the words in the table (Completaţi propoziţiile cu cuvintele din tabel). nurse / mailman / policeman / baker / cook / policewoman / carpenter / teacher/ accountant / lawyer / teacher My mother is a ______________ . My grandfather is an ____________ . Jane is a _____________ . His brother is a ______________ . Their friend is a _____________ . That man is a ____________ . Those girls are ______________ . They aren’t ______________ . She is a ______________ . I am a _____________ . 4. Answer the questions after the model ( Răspundeţi la întrebări urmând modelul de mai jos). What do you do for a living? I am an engineer. a) What does your mother do for a living? _________________________________________ b) What is your occupation? _________________________________________ c) What is your father’s occupation? _________________________________________ d) What does your brother do for a living? _________________________________________ e) What is your aunt’s occupation? _________________________________________ 5. Find words which express occupations ( Găseşte cuvinte care exprimă ocupaţii). D W O R K E R W Q M C Q

R S D F G H J K L A A P

I Y T E A C H E R I R A

V W R T Y U I O P L P I

E P O I U Y H G F M E N

R F A R M E R F D A N T

W E R T Y U I O P N T E

240

A C C O U N T A N T E R

P O I U Y T R E W W R Q

E L A W Y E R E C O O K

T E N G I N E E R T H J

P O L I C E M A N K L M

6. Arrange the following letters in order to make up words ( Aranjează literele de mai jos astfel încât să construiţii cuvinte). t,a,c,c,o,u,n,a,n,t k,a,b,e,r, y,w,l,e,r,a m,n,a,p,l,o,i,c,e n,m,a,i,l,m,a c,t,e,a,e,h,r

_____________________ _____________________ ____________________ _____________________ _____________________ _____________________

7. Arrange the following words in order to make sentences (Aranjeaza cuvintele astfel încât să construieşti propoziţii). a) she,nurse,a,is. b) they, farmers, are. c) mother,a,my,is,policewoman d) his, an, is,father,engineer. e) brother, cook, is, a,your. f) I,teacher, am, a. g) is, doctor,uncle, my, a.

_______________________ _______________________ _______________________ _______________________ _______________________ _______________________ _______________________

.

8. Write the words that begin with these letters (Scrieţi cuvintele care încep cu aceste litere): Tea___________ Ba___________ Poli_________ Dri_________ Wor_______ Pain_________

Mail____________ Law_____________ Nu_____________ Carp____________ Eng____________ Far_____________

9. Translate into English (Traduceti in limba engleza). a) Mama mea este asistenta. _____________________________________ b) Tatal tau este avocat. ____________________________________ c) Unchiul tau este politist. ____________________________________ d) Bunicul ei este muncitor. ____________________________________ e) Matusa ei nu este inginera. ____________________________________ f) Fratele vostru este bucatar. ____________________________________ g) Nepotul meu este tamplar. ____________________________________ e) Este nepoata ei profesoara? ____________________________________ 10. Answer the following questions following the model (Răspundeţi la întrebările de mai jos după model ). 241

Is your mother a doctor? (nurse) No, she is a nurse. Is your motehr a teacher ? (teacher) Yes, she is a teacher. a) Is your sister a teacher? (tailor) ________________________________________ b) Is your father a policeman? (lawyer) ________________________________________ c) Is your grandmother a worker? (teacher) ________________________________________ d) Is your brother a mailman? ( mailman) ________________________________________ e) Is your uncle an engineer ? ( teacher) ________________________________________ f) Is your aunt a baker? ( accountant) ________________________________________ g) Is your cousin a lawyer ? ( painter) ________________________________________

11.Talk about your family member’s occupations ( Vorbeste despre ocupatiile membrilor familiei tale). My mother is a ________________________________________________________ My father ____________________________________________________________ I ___________________________________________________________________ My grandmother _______________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ 12. Choose the correct answer ( Alegeţi răspunsul correct): −

−

−

Where does a receptionist work? a. at the post office b. in a bakery c. in a hotel Where does a cashier work? a. at a school b. in a supermarket c.at the police station Where does a headmaster work? a. in a school b. at the office c. at the newsagents 242

−

−

−

−

−

−

−

What does a plumber do? a. repairs pipes b. makes furniture c. arrests thieves Where does a porter work? a. in a bakery b. at a hotel c. at a school Where does a manager work? a. at the police station b.in the park c. in an office Where does a pilot work? a. on an airplane b. at the train station c. in a restaurant Where does a waiter work? a.on a bus b. in a restaurant c. on an airplane Where does an actress work? a. at the cinema b.at the theatre c. in a sports centre Where does an artist work? a. in a restaurant b. at the cinema c. in a studio

13.What is my job (Care este ocupatia mea)? 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

I work in an office. I type letters and answer the phone. I go to court and defend people’s rights. I work in a hospital and take care of sick people. I work in a school and help people learn. You pay me when you buy something at the store. I take care of sick animals. I put out fires. I wear a uniform and a badge. I help keep your neighborhood safe. I help keep your teeth clean. I deliver letters and packages to your home.

............................. ............................. ............................. ............................. ............................. ............................. ............................. ............................. ............................. .............................

Bibliography:

www.manythings.org/vocabulary The Express Picture Dictionary for Young Learners, by Elisabeth Gray, ed. Express Publishing 243

Fişa de evaluare finală clasa a II-a

Citeşte textul cu atenţie pentru a răspunde la întrebări. Dumbrava minunată de Mihail Sadoveanu (fragment) „Lizuca se opri, cu inima bătând; apoi, văzând că Patrocle rămâne nepăsător, înţelese că nu-i nici o primejdie. — Eu, cu Patrocle, nu mă tem de nimica, murmură Lizuca şi trecu puntea. Văzu o clipă în apă o fetiță fantastică şi un căţel ciudat. Şi fără să se mire prea mult, intră în iarba dumbrăvii. Mesteceni, plopi şi ulmi se ridicau la deal pe costişă, cu ramurile încurcate şi neclintite în vâltoarea asfinţitului. De acolo de sus, curgea parcă pe sub arcurile ramurilor un păienjeniş de ape trandafirii. Şi în tăcerea poieniţelor, pe un gheb de pădureţ bătrân, o ciocănitoare vesti sosirea drumeţilor. Ca şi cum erau aşteptaţi, păsărele mărunte apărură legănându-se pe vârfuri mlădioase de sânger. Priveau pe Lizuca cu ochişori ca vârfuri de ace şi-o întrebară toate deodată ce caută în împărăţia lor. Însă Patrocle era acolo. Ridicându-se pe picioarele de dinapoi, hămăi la ele de două ori şi le ameninţă cu laba. Râzând mărunţel, păsărelele se făcură nevăzute. Dar în furca unui mesteacăn apăru alt stăpân al locului: un mierloi mirat, care se uita la fetiţă când cu ochiul drept, când cu cel stâng. Era negru şi cu ciocul galben.” SUBIECTUL I - Înțelegerea textului 1. Răspunde în scris la următoarele întrebări: a) b) c) d) e)

Cine este autorul textului de mai sus? Care este titlul textului ? Ce a văzut Lizuca în apă? Ce copaci se aflau pe costişă? De cine au fost întâmpinaţi cei doi drumeţi în dumbravă?

2. Găsește în textul dat: a) două însușiri ale ramurilor; b) două însușiri ale mierloiului. 3. Scrie câte un cuvânt cu sens asemănător pentru următoarele cuvinte: primejdie, murmură, ramurile, a vesti, drumeţ; 4. Scrie cuvinte cu înțeles opus pentru cele subliniate în text.

244

5. Găsește întrebarea potrivită pentru următorul răspuns: O ciocănitoare vesti sosirea drumeţilor. 6. Propoziție scrisă cursiv în text are __________ cuvinte. 7. Ordonează alfabetic următoarele cuvinte: ulmi, înţelese, primejdie, ciocănitoare, mierloi, apăru, fetiţa, plopi, deal, stâng; SUBIECTUL al II- lea - Elemente de construcție a comunicării 1. Identifică în text cinci cuvinte care conţin grupurile de litere învăţate, apoi desparte-le în silabe. 2. a) Corectează greșelile strecurate în următorul enunţ și transcrie-l corect. lizuca şi patrocle sau rătăchit în dunbravă b) Ordonează cuvintele următoare pentru a obţine un enunţ, apoi transcrie corect enunţul obţinut: Patrocle, împreună, nu se temea, Lizuca, când, cu, pericole, era, de; 3. a) Alcătuiește un enunț în care cuvântul,,ochi” să aibă alt sens decât cel din text. b) Alcătuieşte câte un enunţ, conform cerinţelor:  ,, într- o” să fie situat la începutul unei propoziții de 5 cuvinte;  ,, dintr- un” să fie situat în interiorul unei propoziţii interogative. c) Alcătuieşte câte un enunț cu fiecare dintre cuvintele: sa, s-a, sau, s-au. 4. a) Cuvântul ,, păienjeniş” are _____ vocale şi ______ consoane. b) Găsește, în text, cuvinte care respectă următoarele construcții: CVCVCC, CCVCVVVCV, CVCVCV. c) Scrie numărul de silabe, sunete și litere pentru cuvintele: ramurile, ciocul, stâng, dumbravă, ochişori. SUBIECTUL al III- lea - Scriere creativă Imaginează-ți un dialog de cel puțin 10 propoziții, între tine şi Lizuca, în care să vorbiţi despre motivul plecării ei de acasă. Găseşte un titlu potrivit. La elaborarea textului se va avea în vedere: ➢ ➢ ➢ ➢

Alegerea unui titlu potrivit, în legătură cu conţinutul textului Exprimare coerentă, cu înţeles; respectarea cerinței Ordonarea propoziţiilor într-un text Aşezarea corectă în pagină 245

➢ Evitarea repetiţiilor ➢ Scrierea fără omisiuni /adăugiri /inversiuni de litere în cadrul cuvintelor, scrierea cuvintelor cu majusculă ➢ Folosirea corectă a semnelor de punctuaţie

246

Numele și prenumele elevului________________________________________ TEST Contabilitate generală - Clasa a X-a PARTEA I ____________________________________________________(30 de puncte) A. Încercuiţi varianta de răspuns corectă: 15 puncte 1. Un cont de activ prezintă sold final: a. creditor b. debitor c. se soldează d. b sau c. 2. Soldul final creditor al unui cont se determină ca: a. diferenţă dintre soldul iniţial si rulajul contului b. diferenţă între total sume debitoare şi cele creditoare c. suma dintre soldul iniţial si rulajul contului d. diferenţă între total sume creditoare şi cele debitoare 3. Pentru un cont de pasiv, total sume debitoare se calculează: a. Sold iniţial + Rulajul debitor b. Sold iniţial + Rulaj creditor c. Rulajul debitor d. Sold iniţial - Rulajul creditor

B. Citeşte următoarele enunţuri şi notează cu litera A, dacă le consideri adevărate şi cu litera F dacă le consideri false. 15 puncte 1. Un cont de pasiv începe să funcţioneze prin a se credita. 2. Rulajul contului reprezintă existentul iniţial şi mişcările din timpul lunii. 3. Un cont de activ se creditează cu ieşirile elementelor de activ.

PARTEA a II-a _________________________________________________(60 de puncte) -

1. O societate prezintă următoarea situaţie patrimonială iniţială: „Materii prime” 2.000 lei „Furnizori” 5.000 lei „Credit bancar” 10.000 lei „Casa în lei” 3.000 lei „Cont la bancă” 10.000 lei În cursul lunii se înregistrează următoarele operaţii economice: a) Achiziţie de materii prime în valoare de 4.000 lei. b) Achitare furnizor în numerar în valoare de 1.000 lei c) Ridicare numerar de la bancă în valoare de 2.000 lei. d) Consum de materii prime în valoare de 1.000 lei e) Rambursare credit bancar prin contul bancar în valoare de 1.500 lei Întocmiţi T-eurile pentru conturile: „materii prime”, „furnizori”, „credit bancar”, „casa în lei” si „cont la banca”. 50 puncte 2. Precizaţi regula de funcţionare a conturilor de activ. 10 puncte

Se acorda 10 puncte din oficiu !

☺ SUCCES !!! ☺

247

FIŞĂ DE LUCRU -clasa a VIII-a -subiectul, predicatul, subiectiva, predicativa1.Subliniaţi predicatele şi precizaţi felul lor: a) Matei este mecanic. b) Matei este la şcoală. c) Matei este îmbătrânit. d) Matei este chemat la director. e) Ionel a ajuns la bunici. f) El a rămas acasă. g) Eu voi deveni medic. h) Ea se va face învăţătoare. 2. Subliniaţi subiectele şi precizaţi prin ce parte de vorbire se exprimă: a) Al meu a venit. b) Cartea este interesantă. c) De reparat nu este greu. d) Nici unul n-a venit. 3. Precizaţi ce funcţie sintactică au cuvintele subliniate. Realizaţi expansiunea lor, delimitaţi subordonatele obţinute şi precizaţi felul lor. a) Harnicul departe ajunge. b) El este câştigător. 4. Identificaţi subordonatele şi precizaţi felul lor. Contrageţi subordonatele şi arătaţi ce funcţie sintactică au cuvintele obţinute. a) Matei a ajuns ce şi-a dorit. b) Cine a muncit va avea rezultate bune. 5. Alcătuiţi fraze în care subiectiva şi predicativa să fie introduse prin pronumele relativ „care”. 6. Alcătuiţi fraze în care subiectiva şi predicativa să aivă ca element regent verbul a rămâne.

248

7. Identificaţi propoziţiile şi precizaţi felul lor, precizaţi propoziţia regentă şi elementul regent. a) Care a învăţatacum scrie. b) El pare că este supărat. c) Maria se face ce îşi doreşte. d) Bineînţeles că toţi veţi lua zece.

249

PROBĂ DE EVALUARE clasa a III-a Chiorean Carmen Școala Gimnazială „Avram Iancu, Târnăveni, Mureș 1. Înlocuiește substantivele cu pronume personale potrivite: Maria desenează frumos. ......................................................................................... Copiii se jucau.

..........................................................................................

Fratele meu studiază.

..........................................................................................

Mâine voi merge la fete. .................................................................................. 2. Completează tabelul: pronume personal, persoana a III-a număr singular pronume personal, persoana a II-a număr plural pronume personal, persoana I, număr singular pronume personal de politețe, persoana a III-a număr plural 3. Alcătuiește propoziții cu următoarele pronume: -pronume personal, persoana a II-a , număr singular ................................................................................................................................ -pronume personal, persoana I , număr plural ................................................................................................................................ -pronume personal, persoana a III-a , număr plural ................................................................................................................................ -pronume personal de politețe, persoana a II-a , număr singular ................................................................................................................................

250

4. Transcrie propozițiile următoare, înlocuind pronumele personale cu pronume personale de politețe: Tu ai fost la cinema?

........................................................................................

La ei în casă este foarte curat. ............................................................................... Mâine voi merge la ea.

..........................................................................................

Voi sunteți primii.

........................................................................................

5. Subliniază și apoi analizează după model, pronumele personale. - Tu ești elev în clasa a III-a? - Da. Dumneavoastră sunteți profesor? - Sunt învățător. Ce poți să spui despre el, despre ea, despre dânsul și despre dânșii? - Toți sunt colegii mei de clasă și învață foarte bine.” Model:

tu = pron. pers., pers. a II-a, nr. sg.

......................................................................................................................................... ......................................................................................................................................... ......................................................................................................................................... ......................................................................................................................................... ......................................................................................................................................... ............................................................................................................... 6. Subliniază pronumele personale. Noi culegem cireșe rumene și le așezăm în panere noi. Mâine voi merge la pescuit cu nea Miron. Ei, dar ce frumos ai cântat! Cu noi caiete se îndrepta Viorela spre școală.

251

DESCRIPTORI DE PERFORMANȚĂ ITEM FB 1. Înlocuiește toate substantivele cu pronume 2 Scrie corect toate pronumele 3 4. 5 6.

B Înlocuiește 3 -4 substantive Scrie corect 3-4 pronume Alcătuiește 4 propoziții Alcătuiește 3 folosind corect pronumele propoziții corecte Înlocuiește corect 4 pronume. Înlocuiește corect 3 pronume. Analizează corect 4-5 pronume Analizează corect 3 pronume Subliniază un pronume -

252

S Înlocuiește 2 substantive Scrie corect 2 pronume Alcătuiește 1- 2 propoziții corecte Înlocuiește corect 1-2 pronume. Analizează corect 1- 2 pronume -

PROF.ÎNV.PREȘCOLAR : PICIU NICOLETA SILVIA G.P.P ,,MICUL PRINȚ,” PITEȘTI, ARGEȘ FISA DE EVALUARE - GRUPA MARE 1. Colorează pe primul rând : cu roșu pătratul unde găsești cifrele : 1, 3, 5, 7, 9 - ce observi? iar pe al doilea rând: cu albastru pătratul unde găsești cifrele : 2, 4, 6, 8, 10 - ce observi?

3

8

1

5

2

9

8

7

9

10

7

4

6

5

2

8

9

1

2. Scrie în căsuţe numărul elementelor din fiecare diagram (folosește linii ):

*** ***

3.Taie sau desenează , să rămână câte elemente iți arată cifra :

7 3 6 5 8 9 4 2 253

** * ** ** ** *

FIȘĂ DE LUCRU - REPREZENTAREA GRAFICĂ A DATEOR STATISTICE Profesor de matematică Palade Alina Andreea Liceul Tehnologic Cisnădie

1. Diagrama structurală alăturată reprezintă un studiu, efectuat pe 1000 de pacienți, privind efectele unui nou medicament împotriva cancerului. a)

Să precizeze variabila statistică și valorile ei;

b)

Să se determine frecvențele relative;

c)

Să se reprezinte grafic seria statistică prin coloane.

.

100%

14% 18%

80% 60% 40%

68%

20% 0% Exercitiul 1 - dreptunghi de structura Efect pozitiv

Efect negativ

Niciun efect

2. S-a realizat un sondaj pe 120 de elevi de clasa a XII-a privind modalitatea (mijlocul de transport) de a ajunge la şcoală. Rezultatele acestuia sunt redate în tabelul de mai jos: Modalitate ( mijloc de transport)

Pe jos

Cu bicicleta

Cu mijloace de transport în comun

Cu autoturismul personal

Număr elevi

65

15

32

8

Frecvența relativă

a)

Cu cât este egală populația ( efectivul populației) în acest caz?

b)

Să se completeze tabelul cu frecvența relativă

c)

Să se reprezinte grafic seria statistică prin: diagramă circulară sau diagramă prin benzi.

fi

corespunzătoare valorilor

xi ;

d) Folosind datele din diagrame precizați: procentul elevilor care merg acasă pe jos și indicați procentul elevilor care merg acasă cu autoturimul personal și precizați ( din tabel) numărul acestora.

254

3. S-au determinat grupele sanguine ale unui lot de donatori și a rezultat seria statistică: A A B O O B AB B AB O. a)

De ce tip de variabilă este alcătuită seria statistică ( cantitatică - poate fi măsurată sau calitativă - nu poate fi măsurată)?

b)

Realizați tabelul statistic corespunzător seriei;

c)

Reprezentați grafic seria statistică prin diagramă circulară.

4. Elevii clasei a VIII -a A din Școala Nr. 18, din Sibiu, la începutul anului școlar 2017/2018 au dat un test la matematică obținând următoarele rezultate:

Nota

2

3

4

5

6

7

8

9

Număr elevi

1

2

2

5

7

5

2

1

Frecvența relativă

4%

20%

a)

Să se determine populația;

b)

Să se completeze rubrica frecvența reletivă a tabelului de mai sus;

c)

Să se reprezinte grafic seria statistică prin coloane.

20%

4%

5. Primăria unui oraş a făcut un studiu cu privire la numărul de apartamente cu 2, 3 şi 4 camere construite în anul 2017, rezultatele fiind prezentate prin diagrama de mai jos:

26%

Ap. cu 2 camere

46%

Ap. cu 3 camere Ap. cu 4 camere

28%

a)

Să precizeze variabila statistică și valorile ei;

b)

Să se determine frecvențele relative;

c)

Să se reprezinte grafic seria statistică prin dreptunghi de structură.

.

255

REZOLVARE (reprezentarea grafică a datelor statistice)

Exercitiul 1 - diagrama prin coloane 80% Exercițiul 2 - diagrama prin benzi

60%

Aut. personal

40%

Transport in comun

20%

Cu bicicleta 0%

Pe jos Efect pozitiv

Efect negativ

Niciun efect

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% Pe jos

Cu bicicleta

Transport in comun

Aut. personal

Exercițiul 3- diagrama circulară Grupa sanguina

20%

20%

A B

30%

30%

O AB

Exercitiul 4 - diagrama prin coloane Nota 2

Nota 3

Nota 6

Nota 7

Nota 4

Nota 5

Nota 8

Nota 9

28%

20%

8%

4%

256

8%

20%

8%

4%

SUBSTANTIV, VERB, PRONUME – FIŞE DE LUCRU DIFERENŢIATE ŞCOALA GIMNAZIALĂ CĂIUŢI PROFESOR MARICA ELENA FIŞĂ DE LUCRU- GRUPA 1/ 2 Construiţi propoziţii în care verbele a veni şi a vorbi să fie la modul indicativ timp perfect simplu . Alcătuiţi un enunţ cu verbul a apărea la modul indicative,timp viitor . Indicaţi cele trei valori ale verbului a fi . Construiţi câte un enunţ cu fiecare . Alcătuiţi propoziţii cu verbul a repara la modurile nepersonale . Construiţi două propoziţii în care substantivul brad să fie nume predicativ şi să stea pe rând în cazurile nominativ şi acuzativ . Construiţi un enunţ cu un substantive în cazul dativ cu funcţia sintactică de complement indirect. Construiţi propoziţii cu ortogramele mi-i/mii, nea/ne-a, l-or /lor. Construiţi enunţuri cu ortogramele sa/s-a, săi/să-i.. Alcătuiţi propoziţii în care cuvântul o să fie pe rând pronume personal, şi articol nehotărât. Redactează o copunere de 6-7 rânduri despre ceea ce ţi-ai dori să ajungi în viaţă. În compunerea ta vei integra verbe la moduri diferite pe care le vei sublinia şi analiza din punct de vedere morfologic şi sintactic. FIŞĂ DE LUCRU – GRUPA 3 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

Precizează conjugarea verbelor din textul următor: “ Stăpâne , te văd trist că nu poţisă faci ce ţi-a poruncit împăratul , iată , mai sunt trei zile până să se împlinească sorocul ce ţi-a dat lasă-mă pe mine să o fac.” 2. Scrie formele verbelor date la modul infinitiv ,forma negativă şi alcătuţi propoziţii cu ele : a crede, a termina, a învăţa, a citi, a cauta. 3. Scrie participiul verbelor : a face, a scrie, a lăuda, a plânge. 4. Formeaza substantive collective de la cuvintele date cu ajutorul sfixelor : tânăr, lemn, alun, ţăran porumb, brad, 5. Scrie o propoziţie în care să existe un substantiv provenit din adverb. 6. Completaţi spaţiile punctate cu formele potrivite ale pronumelui reflexiv: Râde de al9ii dar… nu …vede. -…. Îmbrac şi apoi… fac temele. …încălţă …. potrivi rucsacul în spate şi ieşi vessel . 7. Completaţi enunţurile cu pronumele posesive : Ghetele mele sunt maro iar… sunt negre. Camerele … au vedere spre mare . El m-a întrebat unde au fost …. 8. Conjugaţi verbele a crea si a lucra la modul condiţional optativ timpurile present şi perfect. 9. Alcătuţi prpozţii cu ele. 10. Alcătuiţi o compunere în care să folosiţi verbe, substantive şi pronume cu titlul Ziua mamei. 1.

257

FIŞĂ DE LUCRU – GRUPA 4/GRUPA 5 1.

2. 3. 4.

5.

6. 7.

8.

9.

Identificaţi verbele din enunţurile : Nu l-aş fi certat dacă nu greşea. Ei au fost pe stadion . Vor dori şi ei îngheţată. Subliniaţi verbele din fragmentul de mai jos : Acuş avem să dăm peste o fântână cu apă dulce şi rece ca gheaţa. Conjugaţi verbul a scrie la modul indicativ timpurile pefect compus , imperfect şi prezent Completaţi spaţiile punctate cu formele de genitive dingular ale substantivelor: câmpie, discuţie, hârtie,poezie Tabloul înfăţişa cu multă expresivitate imaginea… în amurg. A urmărit cu deosebit interes desfăşurarea … . Datoria lui era să verifice calitatea … A citit una câte una toate strofele … . Corectaţi pe caete greşelile din enunţurile : Rochia lui Sanda este modernă. Mama la copiii aceeia lucrează în comerţ. În fiecare dimineaţă aleargă dupe tramvai. Identificaţi substantivele colective : Zise Moş Luca învârtindu-se ca pe jăratic de răul ţânţărimei . Alegeţi forma corectă a pronumelui personal în enunţurile : V-a/va spus unde este . Nu ştiu unde l-a/la pus. Vii / vi-i la noi? Completaţi spaţiile libere cu pronumele posesive : Cărţile … sunt pe masă. Am ascultat discuţiile…. A ascultat sfatul părinţilor … Completaţi spaţiile libere cu unul din cuvintele :sa/s-a; săi/să-i Hotărârea … fusese aprobată de toţi dar pe urmă … răzgândit. Părinţii … au hotărât … spună adevărul.

10. Completaţi propoziţiile cu forme potrivite ale pronumelui demonstrativ. …. a venit imediat. Am citit răspunsurile … Vinovatul este … I-am văzut pe …

258

TEST DE EVALUARE FINALĂ DISCIPLINA MATEMATICĂ CLASA a II-a Prof. înv. primar Marcu Dragoş Adinel Şcoala Gimnazială Giuvărăşti, Olt Numele şi prenumele elevului........................................................................... Data: ……………………….. Timp de lucru efectiv: 30 minute Partea I 1. Scrie cu cifre numerele: - două sute şapte-................. - cinci sute patruzeci şi doi-.............. - o mie-................... 2.Compară următoarele numere, folosind semnul corespunzător: 322……322 506………605 81……28 3.Scrie toate numerele cuprinse între 0 şi 100 care au cifra zecilor 7. ........................................................................................................................................ .................................................................................................... Partea a II-a 4. Află numărul: -cu 25 mai mare decât 71 ....................................................................... -cu 154 mai mic decât 479 ...................................................................... -cu 305 mai mare decât 628 ..................................................................... 5. Într-o livadă s-au plantat 82 gutui şi cu 35 mai mulţi peri. Câţi pomi s-au plantat în total ? ………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………..

259

6. Află lungimea unui gard care împrejmuieşte un teren sub formă de pătrat cu latura de 100 metri. ........................................................................................................................................ ................................................................................................... ..................................................................................................................... 7. Încercuieşte activitatea care durează mai mult: să citeşti 3 pagini sau să citeşti 7 pagini să rezolvi 10 probleme sau să rezolvi 8 probleme să decupezi o floare sau să decupezi 5 flori

260

BAREM DE EVALUARE ŞI NOTARE MATEMATICĂ CLASA a II-a Descriptori de performanţă ITEM FOARTE BINE BINE SUFICIENT INSUFICIENT 1. Răspuns corect şi Răspuns parţial Răspuns parţial Răspuns complet scrie corect scrie corect scrie incorect nu corect cele 3 corect 2 corect 1 număr. scrie niciun numere. numere. număr. 2. Răspuns corect şi Răspuns parţial Răspuns parţial Răspuns complet compară corect compară corect compară incorect nu corect cele 3 corect 2 perechi corect 1 compară corect perechi de numere. de numere. pereche de nicio pereche numere. de numere. 3. Răspuns corect şi Răspuns parţial Răspuns parţial Răspuns complet scrie corect scrie corect scrie incorect nu corect toate corect 6-8 corect 3-5 scrie niciun numerele. numere. numere număr. 4. Răspuns corect şi Răspuns parţial Răspuns parţial Răspuns complet află corect află corect află incorect nu corect cele 3 corect 2 corect 1 număr. află niciun numere. numere. număr. 5. Răspuns corect şi Răspuns parţial Răspuns parţial Răspuns complet rezolvă corect rezolvă corect rezolvă incorect nu corect problema problema cu problema cu rezolvă redactând planul unele erori. mai multe erori. problema. de rezolvare. 6. Răspuns corect Răspuns parţial Răspuns parţial Răspuns află lungimea corect află corect află incorect nu gardului precizând lungimea lungimea află lungimea unitatea de gardului fără a gardului cu gardului. măsură. preciza unitatea erori de calcul, de măsură. fără a preciza unitatea de măsură. 7. Răspuns corect şi Răspuns parţial Răspuns parţial Răspuns complet corect corect incorect nu încercuieşte corect încercuieşte încercuieşte încercuieşte cele 3 activităţi. corect 2 corect 1 corect nicio activităţi. activitate. activitate. EVALUARE FINALĂ ITEMI CALIFICATIV -Rezolvă integral şi corect 7 itemi. FOARTE BINE -Rezolvă integral şi corect 5-6 itemi şi BINE incorect sau parţial 1-2 itemi. 261

-Rezolvă integral şi corect 3-4 iemi şi incorect sau parţial 3-4 itemi. -Rezolvă integral sau parţial 1-2 itmi, restul incorect. ConţinuturiObiective 1.Numerele naturale de la 0 la 1000: formare, citire, scriere, comparare, ordonare.(3 itemi) 2. Adunarea şi scăderea numerelor naturale ( 1 iem) 3.Probleme care se rezolvă prin operaţii cunoscute ( 1 item) 4. Unităţi de măsură ( 1 item) 5. Elemente intuitive de geometrie ( 1 item)

SUFICIENT INSUFICIENT

MATRICEA DE SPECIFICAŢII Cunoaştere Înţelegere

X

Aplicare

X

X

X X

X

X

262

X X

TEST DE EVALUARE FINALĂ MATEMATICĂ – CLASA a IV-a An şcolar .................................. Prof. înv. primar Marcu Dragoş Adinel Şcoala Gimnazială Giuvărăşti, Olt

1. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect: ❖ Cel mai mare număr natural de şase cifre distincte este: a) 999.999

b) 998.998

c) 987.654

❖ Scris cu litere, numărul 216.031 este: a) douăsute şaisprezece mii trei zeci şi unu b) două sute şaisprezece mii treizeci şi unu c) două sute şasesprezece mii treişunu ❖ Succesorul numărului 45.309 este: a) 45.308

b) 45.310

c) 45.400

❖ Suma numerelor 9.789 şi 32.234 este: a) 42.023

b) 22.445

c) 42.013

❖ Împătritul numărului 36 este: a) 40

b) 32

c) 144

2. Stabileşte valoarea de adevăr a următoarelor propoziţii, scriind în dreptul fiecăreia un A pentru Adevărat şi un F pentru Fals. ❖ Diferenţa numerelor 13.675 şi 10.587 este 3.088.

___

❖ Numerele 502.502 şi 502.520 sunt egale.

___

❖ Rezultatul calculului 525 – 81 : 3 + 76 este 600.

___

❖ Fracţia corespunzătoare desenului este 4 aa5

___

❖ Lungimea săriturii unui copil la educaţie fizică poate fi de 8 metri.

___

3. Uneşte printr-o săgeată fiecare operaţie din coloana A cu rezultatul corespunzător din coloana B 263

38.637 + 50.353 =

2.126

425.607 – 346.938 =

88.990

1.304 + 822 =

78.669

57 x 28 =

138

670 x 26 =

17.420

966 : 7 =

1.596

4. Află numerele necunoscute: d + 228 = 1.327

c x 9 = 369

f : 4 = 135

____________

____________

____________

____________

____________

____________

____________

____________

____________

5. Completează cu răspunsurile corecte ❖ Rezultatul calculului 255 : (65 – 60) + (80 : 4 + 256 x 0) : 2 este ___ ❖ Au trecut 3 săptămâni şi 5 zile de când nu am văzut-o pe Lucia. Au trecut, deci, ______ zile. ❖ Corpul geometric care are 6 feţe în formă de dreptunghi, 8 vârfuri şi 12 muchii se numeşte _______________________. ❖ Secolul este un interval de timp format din _____ ani. 6. La un chioşc s-au adus 324 de ziare şi reviste. Numărul ziarelor este de 5 ori mai mare decât cel al revistelor. Câte ziare şi câte reviste sunt la chioşc? Rezolvare ___________________________________________________________ ___________________________________________________________ ______________________________________________________

264

PROBĂ DE EVALUARE FINALĂ DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ MATEMATICĂ – CLASA a IV-a

NR. ITEM 1.

2.

3.

4. 5.

6.

FOARTE BINE Încercuieşte răspunsul corect în toate situaţiile date. Stabileşte corect valoarea de adevăr a celor 5 propoziţii date.

BINE

SUFICIENT

Încercuieşte răspunsul corect în 4 dintre situaţiile date. Stabileşte corect valoarea de adevăr a 4 propoziţii din cele date.

Încercuieşte răspunsul corect în 2-3 dintre situaţiile date. Stabileşte corect valoarea de adevăr a 3 propoziţii din cele date. Asociază corect trei elemente din coloana A cu cele din coloana B. Află un număr necunoscut. Completează corect 2 spaţii lacunare. Întocmeşte corect desenul, dar are erori în rezolvarea problemei.

Asociază corect elementele Asociază corect patru din coloana A cu cele din elemente din coloana coloana B. A cu cele din coloana B. Află toate numerele necunoscute. Completează corect toate cele 4 spaţii lacunare. Rezolvă corect problema, utilizând metoda grafică.

Află două numere necunoscute. Completează corect 3 spaţii lacunare. Întocmeşte corect desenul, dar rezolvă parţial problema.

265

Test de evaluare finală Limba şi literatura română – clasa a IV-a An şcolar: .................................. Prof. înv. primar Marcu Dragoş Adinel Şcoala Gimnazială Giuvărăşti, Olt Citeşte cu atenţie textul următor: „Un neguţător din cetatea Florenţa, din Italia, mergea în ţara lui cu multe lucruri scumpe şi cu o mare sumă de bani. El trebuia să treacă prin Târgovişte, pentru că acolo era scaunul domniei. Cum ajunse la Târgovişte, se duse drept la Ţepeş cu un dar bogat şi îi zise: - Măria ta, ursita m-a adus să trec cu avutul meu prin ţara pe care o stăpâneşti. Te rog a-mi da câţiva slujitori, ca să-mi fie de pază până voi pleca. Vodă, iute ca focul cum era el, încruntă sprâncenele când auzi cererea ce i se făcuse şi zise: - Ţine-ţi darul, creştine! Eu îţi poruncesc să-ţi duci avutul pe oricare din uliţe, la orice răspântie ce ţi se va părea mai singuratică şi mai dosnică şi acolo să-l laşi până dimineaţă, fără paznic! Şi de ţi se va întâmpla vreo pagubă, eu sunt răspunzător. Florentinul, cu inima îngheţată de frică, se supuse poruncii.” (Petre Ispirescu - Neguţătorul florentin) Partea I 1. Încercuieşte răspunsul corect: ● Acţiunea textului se petrece: ● Personajele întâmplării sunt: a) în cetatea Florenţa din Italia; a) neguţătorul şi domnitorul Vlad Ţepeş; b) în cetatea de scaun Târgovişte; b) negustorul şi un creştin; c) într-o uliţă pustie şi singuratică. c) Vlad Ţepeş şi paznicul. ● Domnitorul Vlad Ţepeş este prezentat în text ca fiind: a) neospitalier ; b) violent; c) aspru. 2. Stabileşte valoarea de adevăr a următoarelor propoziţii, scriind în dreptul fiecăreia un A pentru Adevărat şi un F pentru Fals. ● Negustorul venea din Italia cu multe lucruri scumpe şi cu o mare sumă de bani. ___ ● Târgovişte era cetatea de scaun unde domnea Ţepeş - Vodă. ___ ● Autorul textului este Negustorul Florentin. ___ ● Vodă se temea de hoţ şi l-a îndemnat pe negustor să-şi păzească averea. ___ ● Negustorul i-a plătit lui Ţepeş o sumă de bani pentru că a trecut prin ţara lui. ___ ● Domnitorul s-a mâniat deoarece negustorul nu i-a adus niciun dar. ___ 3. Uneşte cu săgeţi cuvintele din prima coloană cu cele care au înţeles asemănător din a doua coloană. A B neguţător lăturalnică dar destin ursită intersecţie dosnică negustor răspântie cadou 4. Găseşte câte un cuvânt cu înţeles opus pentru fiecare dintre cuvintele: multe ≠ îngheţat ≠ bogat ≠ a merge ≠ 5. Desparte în silabe cuvintele: stăpâneşti -

întâmplă 266

sprâncenele -

Florenţa -

6. Alcătuieşte două enunţuri în care cuvântul „mare” să aibă înţelesuri diferite. Partea a II-a 1. Se dă propoziţia: Negustorul florentin trecea prin Târgovişte. a) Identifică subiectul şi predicatul din propoziţia dată şi precizează partea de vorbire prin care fiecare este exprimat. b) Transformă propoziţia dată în propoziţie simplă. c) Transformă propoziţia simplă obţinută în propoziţie enunţiativă negativă. d) Identifică atributul şi complementul din propoziţia dată şi analizează-le. 2. Taie cu o linie forma greşită a cuvintelor scrise înclinat: Un negustor se întorcea în ţara lui cu întreaga lui avere. Deoarece drumul său trecea prin Târgovişte, acesta s-a/sa dus l-a/la Vodă cu un dar bogat şi l-a/la rugat să-i/săi dea câţiva slujitori care să-l însoţească, păzindu-i avutul. Ţepeş i-a/ia poruncit să-şi lase averea pe oricare dintre uliţele lăturalnice ale ţării şi de s-ar/sar întâmpla să dispară, el v-a/va fi răspunzător. Partea a III-a Scrie o compunere de 6 – 8 rânduri în care să povesteşti cum crezi tu că s-a terminat întâmplarea. În redactarea compunerii tale vei avea în vedere: - să respecţi cerinţa; - să fii original; - să respecţi aşezarea corectă în pagină; - să foloseşti corect semnele de punctuaţie; - să scrii îngrijit şi corect. __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ ______________________ ______________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ ______________________________________________

267

Test de evaluare finală Limba şi literatura română – clasa a IV-a An şcolar: 2013 – 2014 Descriptori de performanţă:

Item I1 I2

I3

I4 I5

I6

I1 I2

I1

Foarte Bine

Bine Partea I Stabileşte răspunsul corect Stabileşte răspunsul pentru toate cele 3 cerinţe. corect pentru 2 cerinţe. Stabileşte valoarea de Stabileşte valoarea de adevăr a tuturor adevăr în patru cazuri. propoziţiilor date. Stabileşte corespondenţa Stabileşte corespondenţa corectă dintre toate corectă dintre 3 perechi perechile de cuvinte date. de cuvinte. Precizează cuvinte cu sens Precizează cuvinte cu opus pentru toate cele 4 sens opus pentru 3 dintre cuvinte date. cuvintele date. Desparte corect în silabe Desparte corect în silabe toate cele 4 cuvinte date. 3 dintre cuvintele date. Alcătuieşte corect cele Stabileşte corect valorile două propoziţii. morfologice ale cuvântului, dar redactează propoziţiile cu 1-2 greşeli de ortografie sau punctuaţie. Partea a II-a Rezolvă corect toate cele 4 Rezolvă corect 3 cerinţe. cerinţe. Stabileşte forma corectă a Stabileşte forma corectă cuvintelor în toate cele a cuvintelor în 5 situaţii. şapte situaţii. Partea a III-a Alcătuieşte o compunere Alcătuieşte compunerea respectând cerinţele date. cu cel mult cinci greşeli.

Suficient Stabileşte răspunsul corect pentru 1 cerinţă. Stabileşte valoarea de adevăr în 2 cazuri. Stabileşte corespondenţa corectă dintre 1-2 perechi de cuvinte. Precizează cuvinte cu sens opus pentru 1-2 dintre cuvintele date. Desparte corect în silabe 12 dintre cuvintele date. Alcătuieşte corect o propoziţie.

Rezolvă corect 2 cerinţe. Stabileşte forma corectă a cuvintelor în 3 situaţii. Alcătuieşte compunerea, dar are cel mult 10 greşeli.

Evaluare finală Itemi Rezolvă 7-9 itemi cu FB, restul itemilor cu B/ orice altă combinație apropiată acesteia, stabilită de învățător, după analiza holistică a testului si vădind etosul clasei. Rezolvă 1-6 itemi cu FB, 1-3 itemi cu B, restul cu S/ orice altă combinație apropiată acesteia, stabilită de învățător, după analiza holistică a testului si vădind etosul clasei. Rezolvă 1-2 itemi cu FB, 1-3 itemi cu B, restul cu S/ orice altă combinație apropiată acesteia, stabilită de învățător, după analiza holistică a testului si vădind etosul clasei. Rezolvă 1 item cu FB, 1-2 itemi cu B, 1-2 itemi cu S, restul cu I/ 268

Calificativul final Foarte Bine

Bine

Suficient Insuficient

orice altă combinație apropiată acesteia, stabilită de învățător, după analiza holistică a testului si vădind etosul clasei.

TEST DE EVALUARE FINALĂ Disciplina Limba şi literatura română Clasa a II-a Prof. înv. primar Marcu Dragoş Adinel Şcoala Gimnazială Giuvărăşti, Olt Numele şi prenumele elevului:……………………………………………… Data susţinerii testului: ................................... Timpul efectiv de lucru: 30 minute Partea I Citeşte cu atenţie textul de mai jos, apoi răspunde cerinţelor: ,,Îndată ce soarele scăpătă după culme, luna, alungată de pe tărâmul celălat, ieşi în răsărit la marginea dumbrăvii. Niciodată Lizuca nu văzuse luna aşa de mare şi aşa de aproape. O nelinişte i se furişă în suflet. Lizuca se simţi puţintel înfricoşată. -Ce ne facem noi, Patrocle? Drumul nu se mai cunoaşte.” ( Mihail Sadoveanu- ,,Dumbrava minunată) 1. Răspunde la următoarele întrebări pe baza textului de mai sus: a) Unde se petrece întâmplarea? ............................................................................................................................................. ............................................................................................................................................. .................................................................................... b) Care sunt personajele din text? …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… ………………………………………………….. c) Ce moment al zilei este prezentat? …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………. 2. Scrie câte un cuvânt cu înţeles asemănător celor scrise îngroşat în text. ............................................................................................................................................. ............................................................................................................................................. ............................................................................................................................................. ............................................................................................................................................. ..................................................

3.Găseşte câte un cuvânt cu sens opus pentru cele subliniate în textul de mai sus. 269

............................................................................................................................................. ............................................................................................................................................. ............................................................................................................................................. ............................................................................................................................................. .................................................. 4.Selectează din text câte un cuvânt alcătuit din: o silabă-.............................................. două silabe-........................................ trei silabe-.......................................... Partea a II-a 5. Alcătuieşte un text de 4-5 enunţuri, cu titlul ,,Vara” , despre ceea ce îţi doreşti să faci în vacanţa de vară. ............................................................................................................................................. ............................................................................................................................................. ............................................................................................................................................. ............................................................................................................................................. .................................................. ............................................................................................................................................. ............................................................................................................................................. ....................................................................................... ...........................................................................................................................

270

BAREM DE EVALUARE ŞI NOTARE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ CLASA a II-a Descriptori de performanţă ITEM FOARTE BINE 1. -Răspuns corect şi complet: răspunde corect la toate cele trei întrebări, fără greşeli de ortografie şi/sau punctuaţie.

BINE -Răspuns parţial corect: răspunde corect la două întrebări sau la trei întrebări dar cu una două greşeli de ortografie şi/ sau punctuaţie. -Răspuns parţial corect: scrie câte un cuvânt cu sens asemănător pentru două cuvinte scrise îngroşat în text.

2.

-Răspuns corect şi complet: scrie câte un cuvânt cu sens asemănător pentru toate cele trei cuvinte scrise îngroşat în text.

3.

-Răspuns corect şi complet: scrie câte un cuvânt cu înţeles asemănător pentru fiecare cuvânt subliniat din text.

4.

-Răspuns corect şi complet: selectează corect câte un cuvânt pentru fiecare categorie.

-Răspuns parţial corect: scrie câte un cuvânt cu înţeles asemănător pentru două cuvinte subliniate în text. -Răspuns parţial corect: selectează corect câte un cuvânt pentru două categorii.

5.

-Răspuns corect şi complet: alcătuieşte corect un text de 4-5 enunţuri, fără

-Răspuns parţial corect: alcătuieşte un text de 3-4 enunţuri sau un 271

SUFICIENT -Răspuns parţial corect: răspunde corect la o întrebare sau la două, dar cu unele greşeli de ortografie şi/ sau punctuaţie. -Răspuns parţial corect: scrie un cuvânt cu sens asemănător pentru un singur cuvânt scris îngroşat în text. -Răspuns parţial corect: scrie un cuvânt cu înţeles asemănător pentru un singur cuvânt subliniat în text. -Răspuns parţial corect: selectează corect un cuvânt pentru o singură categorie. -Răspuns parţial corect: alcătuieşte un text de 2-3 enunţuri sau de

INSUFICIENT -Răspuns incorect: răspunde fără legătură cu textul sau nu răspunde deloc.

-Răspuns incorect: scrie greşit sau deloc cuvintele.

-Răspuns incorect: scrie greşit sau nu scrie deloc cuvintele.

-Răspuns incorect: nu selectează nici un cuvânt.

-Răspuns incorect: nu alcătuieşte textul.

greşeli de text de 4-5 punctuaţie şi/ sau enunţuri cu ortografie. unele greşeli de punctuaţie şi/ sau ortografie.

4-5 enunţuri cu unele greşeli de punctuaţie şi/ sau ortografie.

EVALUARE FINALĂ ITEMI CALIFICATIV -Rezolvă integral şi corect 5 itemi. FOARTE BINE -Rezolvă integral şi corect 4 itemi, BINE incorect sau parţial 1 item. -Rezolvă integral şi corect 3 itemi, SUFICIENT incorect sau parţial 1-2 itemi. -Rezolvă integral sau parţial 1-2 INSUFICIENT itemi, restul incorect. MATRICEA DE SPECIFICAŢII Cunoaştere Înţelegere Aplicare

Conţinuturiobiective Utilizarea informaţiei dintrun text (1 item) Sensul cuvintelor în context ( 2 itemi) Silaba ( 1 item) Utilizarea limbii ( 1 item) Text imaginativ ( 1 item)

x x x x x

272

Analiză

FIŞĂ DE LUCRU -verbul-clasa a VII-a 1. Modurile verbului sunt: - personale: – - nepersonale: 2. Puneţi verbele la infinitiv şi le precizaţi conjugarea: aş iubialergândaveamsă mergem3. Precizaţi felul verbelor (predicativ/ copulativ) din următoarele enunţuri: a) Andrei se face doctor. b) Noi vom ieşi la cină. c) Noi suntem la şcoală. d) Noi vom rămâne neschimbaţi. 4. Conjugaţi verbul „a juca” la modul indicativ, timpurile imperfect şi perfect simplu. 5. Identificaţi verbele la mod personal, din următoarele enunţuri, şi le precizaţi modul şi timpul. a)Aş mânca un măr. b) Am de citit o poveste. c) Să fi ştiut lecţia aş fi notă mare. d) Am învăţat verbul azi. 6. Identificaţi verbele la mod nepersonal, din următoarele enunţuri, şi le precizaţi modul şi funcţia sintactică. 273

a) Apucaţi-vă de învăţat! b) A citi e o plăcere. c) Învăţând în fiecare zi, veţi reuşi. d) Peria de curăţat este acolo. 7. Precizaţi diateza verbelor: a) Tema este uşoară. b) Tema este făcută de toţi elevii. c) Clasa a fost curăţată. d) Imnul se cântă zilnic. 8. Puneţi verbul „a citi” la toate modurile nepersonale: 9. Precizaţi modul verbelor: am cititam citia citisă fi cititciteşte!citindde cititcitit, citităaş citiciteam10. Analizează morfologico-sintactic verbele: a. Citeam şi eu o poveste când a fost adusă această carte de mama. b. Se ştie că numai muncind vei reuşi.

274

Test de limba română O secţiune dintr-un test structurat pe competenţe Autor: CSATA JOLÁN prof. înv primar Şcoala Gimnazială „ Elekes Vencel”-Suseni, jud. Harghita

Clasa: a II-a Secţiunea: citire Număr de itemi :20

A. Citeşte propoziţiile, apoi leagă-le de imaginile potrivite. Ai un model!

Model: 0. Sunt înalt cu haină verde .

a.

1.

Bat cu pliscul: cioc, cioc, cioc!

c.

2.

Am urechi mari, locuiesc pe câmp în tufiş.

0.

3.

Pălăria mea uriaşă e bună şi gustoasă.

d.

4.

Sunt rece, cu apă curată.

e.

5.

Am o blană moale şi brună. 275

B. Citeşte textul şi subliniază varianta corectă! Odată Vântul şi Fulgerul au vrut să ştie care dintre ei este mai puternic decât omul. L-au ales judecător pe Soare. Vântul a început să sufle pe câmpii şi prin oraşe. Degeaba! Oamenii au cartofi, iar pădurile opresc vântul. Vântul s-a supărat şi nu a mai suflat. Fulgerul a zis : -Nu eşti bun de nimic! Să mă vezi pe mine! A ridicat sabia lui de foc. Bumm! Copacii din pădure au început să ardă. Degeaba! Oamenii au stins focul cu avioanele. Vântul şi Fulgerul s-au supărat. Soarele râdea, pentru că oamenii sunt mai tari decât Vântul şi Fulgerul. Model: Vântul şi Fulgerul au fost curioşi să afle, cine e mai tare decât: a) soarele b) stelele c) omul 6. Vântul a bătut a. pe câmp b. în casă c. în clasă 7. Oamenii au cules a. cartofi b. morcovi c. ceapă 8. Fulgerul a ars copacii în a. grădini b. parc c. pădure 9. Oamenii au potolit focul cu: a. elicoptere b. avioanele c. vapoarele 10. Oamenii sunt mai tari decât a. Soarele şi Vântul b. Vântul şi Fulgerul c. Soarele şi Fulgerul C. Citeşte textul următor. Decide care dintre propoziţii sunt adevărate (A) şi care false (F)

276

Pisicuţa a găsit o minge mică pe care a rostogolit-o peste tot. Mingea a fost jucăria preferată a lui Lenuţa. A căutat-o peste tot. Ea a fost tristă, fiindcă nu a găsit-o. Odată Lenuţa a văzut că pisicuţa se joacă cu căţeluşul. A mers şi ea acolo şi s-au jucat împreună. Fetiţa a aruncat mingea. Căţeluşul a fugit după minge în grădina bunicii. S-a întors cu un ursuleţ din cauciuc. - Unde este mingea? - întreabă fetiţa. Caută, dar nu găseşte. Au căutat împreună peste tot. Mingea a ajuns lângă pârâu. Acolo locuieşte răţoiul Rilă cu familia. Ei au găsit mingea de culoarea verde şi au făcut un mare zgomot. Lenuţa, căţeluşul şi pisica au auzit glasul răţoilor. Au fugit acolo, au zărit o minge verde. S-au bucurat şi s-au jucat veseli împreună cu răţoii pe malul pârâului. S-au simţit bine. Model: 0. Jucăria pisicuţei a fost un ursuleţ. A/ F

11. Pisicuţa a rostogolit mingea.

A/F

12. Ursuleţul a fost din cauciuc.

A/F

13. Mingea a sărit în grădina bunicii.

A/F

14. Lângă pârâu locuieşte bunica.

A/F

15. Răţoii au fost zgomotoşi.

A/F

D. Citeşte textul şi pune propoziţiile în ordine. Ai un model! Au fost odată trei purceluşi. Ei au pornit la drum. Au obosit şi s-au oprit. Fiecare a construit câte o casă. Primul a făcut casa din paie şi fân. -Vine lupul!- a strigat un vecin. A venit lupul şi a început să sufle casa. Casa s-a dărâmat. Purceluşul a fugit la fratele său. El a construit o casă din lemn. -Vine lupul! Lupul a suflat şi căsuţa din lemn s-a dărâmat. Purceluşii au fugit la fratele lor. El a fost harnic şi a construit o casă din piatră. A sosit lupul, a suflat, dar casa nu s-a dărâmat. Lupul a plecat supărat. Purceluşii au trăit fericiţi în pădure. Model: Purceluşii au plecat să-şi încerce norocul.

0

16. Purceluşii au trăit fericiţi în casa de piatră. 17. Lupul nu a putut strica casa de piatră. 18. Primul purcel a făcut o casă din paie, al doilea din lemn, iar al treilea din piatră. 19. Casa de lemn a căzut când lupul a suflat. 20. Lupul a doborât casa de paie. 277

Curriculum la decizia școlii Autori - propunători: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

PROF. ÎNV. PRIMAR SEICHAHMED FARIDA PROF. PALERU RODICA PROF. ÎNV. PREȘCOLAR NISTOR LUIZE-LAVINIA PROF. ÎNV. PRIMAR FLOREA SOFIA-NICOLETA PROF. ÎNV. PRIMAR COMAN VASILICA PROF. AGOSTON-VAS MARIANA-RODICA PROF. VALENTINA CIOBANU PROF. TĂNASE RODICA

278

279

280

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 DOROBANȚU DISCIPLINA OPŢIONAL – „POVEȘTILE COPILĂRIEI” PROF.ÎNV. PRIMAR -- ŞEICAHMED FARIDA CLASA – PREGĂTITOARE ELEVI PARTICIPANŢI – 22 DURATA -- 1 AN ŞCOLAR ARIA CURRICULARĂ --TRANSCURRICULAR LOCUL DE DESFĂŞURARE : -- SALA DE CLASĂ -- BIBLIOTECA ȘCOLII

Opţionalul „Poveștile copilăriei” reprezintă o ofertă atrăgătoare la adresa elevilor. Alegerea mi s-a părut interesantă și accesibilă pentru îmbogățirea lecturii suplimentare a şcolarilor din clasa pregătitoare. Acest opţional este o combinaţie între lectură şi desen. Am descoperit cu îngrijorare că tot mai mulţi copii întâmpină mari dificultăţi de a face pasul de la percepţie la reprezentare. Ori, se cunoaşte faptul că fără această abilitate, trecerea de la concret la abstract este imposibilă şi duce la un eşec şcolar. Mi-am propus să-mi ajut elevii să-şi formeze această capacitate într-un mod plăcut şi accesibil acestei vârste: prin lecturarea unui text (poezie, poveste, basm) de scurtă întindere, discutarea acestuia şi apoi reprezentarea prin desen a unor fapte sau a unor personaje. În acest fel, prin acest simplu exerciţiu de gândire, copilul învaţă să perceapă un mesaj, apoi să-şi creeze o imagine proprie a ceea ce a perceput. În final va reda imaginea mentală obţinută printr-un desen, care îi va solicita şi formarea unor deprinderi estetice şi psihomotorii. Competența generală a acestui opţional este dezvoltarea comunicării orale a copiilor şi familiarizarea acestora cu texte literare şi nonliterare, semnificative din punctul de vedere al vârstei.

281

Literatura pentru copii nu este doar frumoasă, dar îi trimite pe copii într-o lume „ de poveste”, căci vor trăi profund alături de Feţi-Frumoşi şi Ilene Cosânzene, de animale cunoscute şi de altele cu puteri nemărginite.

1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral 2. Receptarea unui mesaj literar și exprimarea acestuia prin limbaj artistic 3. Dezvoltarea capacității imaginative și creative 4. Dezvoltarea motivaţiei și a interesului pentru lectură

CONȚINUTURI UTILIZATE PENTRU DEZVOLTAREA COMPETENȚELOR SPECIFICE 1. Texte din literatura pentru copii, română și universală, adecvate particulari-taţilor de vârstă ale elevilor 2. Jocuri didactice ce îmbină tehnici variate, în funcţie de materialele

folosite:

amprentare pe pânză, desen pe nisip, colaj, lucru cu materiale din natură 3. Acte de vorbire: a prezenta personajele lecturii audiate, a identifica un obiect, o persoană, a cere și a da informații despre textul lecturat, a formula o idee, a recunoaște personajele pozitive și negative 4. Elemente de construcție a comunicării 5. Texte literare pentru copii (texte de mică întindere): basme, poveşti, poezii, fabule, povestiri 6. Dramatizări audio şi video a unor texte literare pentru copii 7. Prezentări Power Point a unor poveşti ilustrate.

282

STRATEGII DIDACTICE Pentru eficiența învățarii copiilor din clasa pregatitoare trebuie să ne raportăm la lumea lor, la universul imedat. Acest univers este și o creație a copilului, deoarece el în permanență face ceva: desenează, modelează, rupe, lipește sau privește cu atenție un mesaj artistic. • abordare ludică • învățarea în context • cultivarea spontaneității constructive și creatoare COMPETENȚE SPECIFICE ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral

1.1. Sesizarea semnificației globale a mesajului oral din textul literar 1.2.Desprinderea semnificației globale a mesajului literar din lecturarea imaginilor 1.3.Identificarea caracteristicilor unui personaj din textele literare audiate 1.4.Manifestarea curiozității față receptarea semnificației mesajelor orale

de

- stabilirea succesiunii întamplarilor și a momentului cel mai captivant; - realizarea unui desen pentru a indica despre ce este vorba în mesaj - formularea de răspunsuri la întrebări despre conținutul unui text audiat - lectură după una sau mai multe ilustrații; - formulare de propoziţii; - formularea de răspunsuri scurte, evidențiind semnificația globală a mesajului literar - identificarea personajelor; - enumerarea și compararea caracteristicilor personajelor; - jocuri de rol; - jocuri de simulare - ascultarea activă a interlocutorului; - vizionarea unor filme pentru copii; - audierea unor povești citite sau înregistrate

2. Receptarea unui mesaj literar și exprimarea acestuia prin limbaj artistic 2.1.Redarea conţinutului textului într-o formulare proprie, care să cuprindă momentele semnificative

- povestirea întâmplărilor din text; - delimitarea momentelor unei acţiuni; - desprinderea mesajului poeziei cu ajutorul învățătorului; - redarea conținutului textului prin intermediul desenului 283

2.2. Exprimarea de idei, trăiri personale prin intermediul limbajului artistic

2.3. Asocierea unor elemente simple de exprimare prin intermediul artelor vizuale, cu alte forme de exprimare: muzică și literatură 2.4.Manifestarea iniţiativei în comunicare față de situaţii prezentate în textul literar

- exprimarea răspunsului la anumite întrebări cu ajutorul desenului sau prin simboluri; - confecționarea unei mini-cărți cu imagini din poveștile audiate - crearea de povestiri în grup, spuse și ilustrate de copii - realizarea unor lucrări în care să se asocieze elemente de exprimare plastică, cu alte forme de exprimare artistică (ex.: ilustrarea unei poveşti cunoscute prin desen) - realizarea de scurte dramatizări (fragmente din poveşti). - realizarea unor lucrări în perechi/ grup, cu utilitate pentru toţi membrii grupului: puzzle, cărţi de joc, loto cu imagini etc. - interpretarea textului literar, exprimând propriile păreri, idei, sentimente; - discuţii și dezbateri în grup.

3. Dezvoltarea capacitatii imaginative si creative 3.1. Imaginarea unor întâmplări și fapte prezentate în textele literare 3.2. Exprimarea trăirilor interioare ale personajelor din textul literar

- realizarea unor dialoguri improvizate pe teme legate de textul literar; - jocuri de mimică; - interpretarea unui rol în mai multe variante. - jocuri de rol; - jocuri de simulare; - interpretarea unui rol în mai multe variante; - audierea unei povești, însoțită de răsfoirea cărții ce conține textul și observarea imaginilor

3.3. Deosebirea - diferenţierea însusirilor obişnuite de cele însușirilor obişnuite neobişnuite; de cele neobişnuite - atribuirea unor însușiri obişnuite și/sau neobişnuite unor obiecte. 3.4. Crearea de - completarea sau modificarea secvenţelor textului; mesaje și compoziţii - alcătuirea unor compoziţii după model sau libere. artistice 4. Dezvoltarea motivației și a interesului pentru lectură - audierea unor povești citite, înregistrate sau 4.1. Manifestarea povestite de adulți; interesului pentru - organizarea unei biblioteci a clasei. 284

lectura unor texte literare variate 4.2. Formarea deprinderilor și atitudinilor pozitive față de actul lecturii 4.3. Valorificarea in activitatea cotidiana a informaţiilor dobândite din texte literare

- conversații scurte în grup, pe baza unui text audiat sau a unei imagini - crearea de povești imaginare pornind de la idei sau imagini create de copii - compararea unor întâmplari din textele citite, cu situaţii din viața cotidiană; - recitarea unor poezii; - folosirea unor proverbe si zicători.

4.4. Manifestarea curiozităţii faţă de mesajele literare transmise prin limbaj artistic

- exemplificarea creaţiilor literare cu tematica asemănătoare textului studiat; -vizionarea de fragmente din filme de desene animate, cu caracter educativ. - vizionarea de spectacole de teatru şi teatru de păpuşi, adecvate vârstei.

MODALITĂŢI DE EVALUARE: ▪ Portofoliul clasei; ▪ Portofoliul individual al fiecărui elev; ▪ Probe orale şi probe practice ( desene). ▪ Jocuri de rol; ▪ Dramatizări; ▪ Expoziţii de desen la nivelul clasei şi al şcolii; ▪ Concursuri şi momente culturale artistice.

BIBLIOGRAFIE: * G.Munteanu, E. Bolog - ,,Literatura pentru copii”, E.D.P., Bucureşti, 1994; * Elena Petroaia, Dumitru D. Pârâială, Viorica Pârâială – ,,Discipline opţionale la clasele I-IV”, Colecţia Collegium, Editura Polirom, Iaşi, 2000; * Lidia Ţugulan, Maria Florea. Literatură pentru copii. E.D.P, Bucureşti, 1992; * * * * Lecturi suplimentare pentru clasa I, Editura Coresi, Bucureşti, 1998;

285

POVEŞTILE COPILĂRIEI- 1 oră/săpt.- sem.I Unitatea de învăţare Detalieri de conţinut

Ob. de ref.

Activităţi de învăţare

Săpt.

Resurse

1. Degeţica – Hans Christian Andersen

1.1;3.1; -exerciţii de corectare a greşelilor de exprimare;

I

mape

2. Cei trei muschetari – de Alexandre Dumas 3. Frumoasa şi bestia – de Jeanne- Marie Lesrice de Beaumont 4. Vulpea şi cocorulpoveste populară 5. Fata babei şi fata moşneagului – de Ion Creangă

1.2;3.2; - exerciţii de selectare a enunţului corect; 1.3;3.4; -exerciţii de ascultare a mesajelor orale;

II

folii,hârtie

6. Jocuri didactice 7. Prichindel. Lecţie de evaluare

1.1;3.1; - ex. de citire a unui text de mică întindere, în ritm propriu; 2.3;3.2; -exerciţii de corectare a greşelilor 4.2;4.3; de exprimare; - exerciţii de ordonare a cuvintelor în propoziţii. 1.2;2.2; -ex. de completare a jocurilor de cuvinte;

ilustraţii III IV

jetoane V

VI

VII

8. Ecoul

1.3;3.1; -ex. de dialog; - ex .de completare a propoziţiilor lacunare; 2.3;3.4; -exerciţii de scriere selectivă;

9. Corbul şi vulpea- de Lev Tolstoi

2.3;3.4; -ex. de citire şi de memorare a unor texte adecvate vârstei;

IX

10. Jocuri

2.2;3.3; -exerciţii de alcătuire a propoziţiilor;

X

11. Povestea celor trei purceluşi- Serghei Mihailov 12. Povestea gâştelor- de George Coşbuc

1.1;3.2; -exerciţii de selectare a enunţului 4.2;4.3; corect; -exerciţii de alcătuire a propoziţiilor; 1.3;3.4; -exerciţii de ascultare a mesajelor orale;

13. Jocuri. Lecţie de evaluare 14. Balada unui greier mic- de G. Topîrceanu 15. Pinocchio- după Carlo Collodi 16. Ursul păcălit de vulpe –de Ion Creangă

1.2;2.2; -ex. de completare a jocurilor de cuvinte; 2.3;3.2; -exerciţii de dialog; 4.1;4.2; -exerciţii de scriere selectivă; 2.1;3.3; -exerciţii de corectare a greşelilor de exprimare; 1.2;2.3; -jocuri de rol de tipul: „ emiţătorreceptor”

XIII

17. Lecţie de evaluare. Jocuri didactice

1.3; 2.2 -exerciţii de dicţie; jocuri de cuvinte

XVII

286

ilustrații

plastilină

VIII fişe

planşe XI

XII

creioane colorate

XV

fişe de lucru planşe

XVI

obiecte

XIV

Obs.

POVEŞTILE COPILĂRIEI- 1 oră/săpt.- sem.II Unitatea de învăţare Detalieri de conţinut 1. Soacra cu trei nurori Ion Creangă 2. Când stăpânul nu-i acasă- E. Gîrleanu 3. Doi feţi cu stea în frunte- I. Slavici 4. Bubico- I.L.Caragiale 5. Cinci pâini- Ion Creangă

6. Jocuri didactice. Lecţie de evaluare

7. Lebedele- L. N. Tolstoi 8. Croitoraşul cel isteţFraţii Grimm 9. Motanul încălţat- Fraţii Grimm 10. Creanga de alun- Lev N. Tolstoi 11. Albă ca Zăpada- Fraţii Grimm

Ob. de Activităţi de învăţare ref. 1.1;3.1; -exerciţii de corectare a greşelilor de exprimare; -ex. de pronunţie corectă a unor cuv. mai dificile; 1.2;3.2; - exerciţii de selectare a enunţului corect; 1.3;3.4; -exerciţii de ascultare a mesajelor orale; 1.1;3.1; - ex. de citire a unui text de mică întindere, în ritm propriu; 2.3;3.2; -exerciţii de corectare a 4.2;4.3; greşelilor de exprimare; -exerciţii de ordonare a cuvintelor în propoziţii. 1.2;2.2; -ex. de completare a jocurilor de cuvinte; -ex. de despărţire a cuv. în silabe; 1.3;3.1; -ex. de dialog; - ex .de completare a propoziţiilor lacunare; 2.3;3.4; -exerciţii de scriere selectivă;

2.3;3.4; -ex. de citire şi de memorare a unor texte adecvate vârstei; 2.2;3.3; -exerciţii de alcătuire a propoziţiilor; 1.1;3.2; -exerciţii de selectare a enunţului 4.2;4.3; corect; -exerciţii de alcătuire a propoziţiilor; 12. Cenuşăreasa - Charles 1.3;3.4; -exerciţii de ascultare a Perrault mesajelor orale; 13. . Jocuri didactice. 1.2;2.2; -ex. de completare a jocurilor de Lecţie de evaluare cuvinte; -formulare de enunţuri cu cuvinte date; 14. Povestea porcului- Ion 2.3;3.2; -exerciţii de dialog; Creangă 4.1;4.2; -exerciţii de scriere selectivă; 15. Învăţătura dată rău se 2.1;3.3; -exerciţii de corectare a sparge în capul tăugreşelilor de exprimare; Anton Pann -exerciții de vocabular; 16. Păţania- povestire 1.2;2.3; -jocuri de rol de tipul: „ emiţătorcomică receptor” 17. Concurs: Cel mai bun 1.3; 2.2 -povestirea unor fragmente povestitor. Recomandări cunoscute; pt. vacanţă - exerciţii de dicţie; jocuri de cuvinte 287

Data

Resurse mape

I

II

folii,hârtie

III

ilustraţii

IV

planșe jetoane

V

VI

VII

plastilină

VIII IX

fişe

X planşe XI

XII

creioane colorate

XIII

XIV

fişe de lucru planşe

XV XVI

XVII

obiecte

Obs.

TIPUL OPŢIONALULUI : trandisciplinar ARIA CURRICULARĂ : Matematică şi Ştiinţe DISCIPLINE INTEGRATE: Limbă și comunicare, Educație tehnologică CLASA : a III a DURATA : 1 an NR. ORE SĂPTĂMÂNĂ : 1 oră PROPUNĂTOR : PALERU RODICA

288

ARGUMENT Începutul vieţii şcolare este, în acelaşi timp, începutul unei activităţi de învăţare, care îi cere copilului nu numai efort intelectual considerabil, ci şi o mare rezistenţă fizică. Şcoala trebuie să utilizeze în procesul instructiv-educativ cele mai eficiente căi, cele mai variate metode şi mijloace care să asigure şi să stimuleze în acelaşi timp, creşterea ritmului de însuşire a cunoştinţelor, dezvoltarea personalităţii elevilor, în concordanţă cu progresul omenirii. Micii şcolari dau o nuanță afectivă întregii lor activităţi. Pe măsură ce li se pun în faţă dificultăţi noi, fiind orientate şi ajutaţi să le depăşească, ei trăiesc bucuria succesului, dobândesc încredere în puterile lor, îi interesează din ce în ce mai mult activitatea matematică. Încă din clasele mici ale învăţământului elementar, se impune stimularea intelectului, a gândirii logice, a judecăţii matematice la elevi, încât matematica să devină o disciplină plăcută, atractivă, convergentă spre dezvoltarea raţionamentului, creativităţii şi muncii independente. Am elaborat acest opţional pornind de la premisa că, în ciclul primar, jocul rămâne una din modalităţile de bază pentru abordarea activităţii didactice. Prin această programă doresc să-i ajut pe elevi să privească matematica şi altfel, nu doar ca pe un complicat şir de exerciţii şi probleme. La această vârstă copilul munceşte jucându-se şi asta îi face o plăcere deosebită. Ori un obiect opţional trebuie în primul rând să-i ofere copilului o relaxare, o ieşire din monotonia orelor de curs, o altfel de abordare a activităţii vieţii lui de şcolar. Prin activitatea de joc, elevul ajunge să muncească şi să realizeze lucruri interesante pentru el şi pentru cei din jurul său. Folosind jocul în timpul orelor de opţional, doresc să-l determin pe elev să muncească cu plăcere, să aibă o comportare mult mai activă decât la celelalte ore, să accepte competiţia cu sine şi cu ceilalţi parteneri de joc, să devină interesat de activitatea ce se desfăşoară. ,,Cu numerele ne jucăm, matematica o învățăm” este o cale de recreare prin intermediul matematicii. Ea urmăreşte antrenarea prin joc a tuturor elevilor, antrenare menită să le verifice şi să le dezvolte cunoştinţele de matematică, intuiţia, imaginaţia, gândirea creativă şi aplicativă,capacitatea de a selecta şi de a lua decizii. Această materie îi pune pe elevi în situaţia de a gândi logic, de a căuta soluţii , de a codifica (decodifica) mesaje,fără a fi condiţionaţi de calificative. Caracterul atractiv şi distractiv al disciplinei are drept scop stimularea plăcerii şi a interesului elevilor pentru această ştiinţă strâns legată de viaţă-matematica.

289

PROGRAMA ACTIVITĂȚILOR OPȚIONALE COMPETENȚE SPECIFICE 1. Găsirea unor numere naturale pe baza unor raționamente algoritmice

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ─ reprezentarea numerelor punând în evidenţă sistemul poziţional de scriere a cifrelor ─ numărarea elementelor unor şiruri de numere date ─ scrierea unor numere din lumea cifrelor descoperite

în

„

galeria

curiozităţilor”

numerice 2. Aplicarea unor tehnici de calcul însușite în─ completarea simbolurilor matematice într-o construcții matematice

egalitate sau inegalitate ─ construirea de coloane și linii de cifre pentru obținerea unor,, pătrate magice” ─ „calcule

3.Justificarea logică, alegerea unui algoritm de calcul

rapide”

folosind

proprietăţile

operaţiilor ─ observarea legăturilor dintre operaţii prin rezolvarea de „operaţii cifrate” ─ verificarea

operaţiilor

cu

ajutorul

reprezentărilor ─ identificarea formelor plane și a formelor 4. Utilizarea figurilor geometrice pentru a spațiale în desene și în mediul înconjurător realiza diferite construcții

─ identificarea figurilor geometrice care sunt „în oglindă” (simetria faţă de o dreaptă) ─ jocuri de construcție ─ obținerea reprezentărilor unor obiecte cu cele 7 piese ale Tangramului rezolvare de probleme distractive

5. Rezolvarea unor probleme de perspicacitate

compararea unor probleme pe baza unor imagini date, de la numere date fără sprijin sau de la exerciții verbalizarea modalităților de calcul folosite în rezolvarea prolemelor

6. Crearea oral enunțuri pe baza unui suport

compunerea unor probleme

verbal

imaginarea

unui

context

pornind de la un exerciţiu dat 290

problematic

ghicitori matematice 5. 5. Îmbinarea în mod adecvat tehnicile de realizare a unor produse simple

identificarea formelor plane și a formelor spațiale în desene și în mediul înconjurător

6.

transpunerea în limbaj mate,atic a unei situații-problemă din cotidian

7.

rezolvarea de probleme inspirate din povești, basme, natură

8. Îmbinarea disponibilității de a învăța de la8. alții

realizarea pe grupe a unor pliante, reviste pe tema ,,Acasă la Mate”

9.

concursuri jocuri didactice, jocuri pe grupe

LISTĂ DE CONŢINUTURI I. În lumea cifrelor

- Desene cu numere -Pătratul magic -Exerciții și probleme în versuri cu numere naturale

II. Labirintul problemelor matematice -Probleme : •

Probleme de atenție, de intuiție

•

Probleme-exercițiu

•

Probleme cu erori

•

Probleme de sumă , diferență/ raport

•

Probleme de tip ,,capcană-surpriză”

•

Rebusuri matematice

III. Matematică și limba română -povestire după imagini - ne jucăm cu personajele literare în matematică

291

IV. Elemente de geometrie - Tangram:Podul, Câinele, Rechinul, Leul, Fetiţa cu patine, Băiatul cu mingea, Un copil cuminte, Băiatul, Corabia, Bărcuţa, Ciocanul etc. - Desene cu teme matematice MODALITĂŢI DE EVALUARE

I TRADIŢIONALE Probe scrise - teste de evaluare formativă şi sumativă - fise de evaluare

Probe orale - jocuri - concursuri pe grupe

Probe practice - construcţii de figuri geometrice - întocmirea planului unei clădiri

II ALTERNATIVE ( MODERNE ) Observarea directă a elevului în timpul activităţii Portofoliul Autoevaluare Miniproiectul

BIBLIOGRAFIE -GHEBA, Gh., GHEBA, L., POPOVICI, C.ȘULUTIU, M.(1999)- Matematică – jocuri didactice și probleme de perspicacitate pentru preșcolari și școlarii claselor I-IV, Ed.Universal Pan, București -MAIOR A., POPA DOINA, (2005), „Matematica distractivă” – cl. a III-a, Editura Aramis, Bucureşti; - NEACŞU I., (1988) , „Metodica predării matematicii”, Editura E.D.P., Bucureşti; - OPRESCU,N., (1974), ,,Modernizarea învăţământului românesc”, Editura E.D.P., Bucureşti;

292

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ

Unitatea de învățare 1.Călătorie cifrelor

în

lumea

Com. specifice O1 O2 O3

2.Ne jucăm și învățăm O2 O5 O6

3.Calcul, logică și atenție O2 O3 O7

4.Geometria năzdrăvană

5.Recapitulare finală

O3 O4 O5 O1 O2 O3 O8

Conținuturi -Operații cifrate -Pătratul magic -Jocuri logice Evaluare -Întrebări cu… surprise -Probleme de atenție, de intuitive -Probleme de sumă, diferență/ raport -Probleme din viața de zi cu zi -Probleme de logică și perspicacitate -Evaluare -Labirintul matematicienilor -Jocul cifrelor -Socoteli codificate -Numere așezate în figure -Evaluare -Tangram -Exerciții și jocuri -Evaluare Concurs ,,Cine este cel mai isteț?”

293

Nr.ore

4

6

6

3

1

Săpt.

Obser vații

„ÎN LUMEA POVEȘTILOR!”

GRĂDINIȚA P.P. NR.1/„PITICOT”-HUNEDOARA EDUCATOARE: PROF. NISTOR LUIZE LAVINIA

AN ȘCOLAR 2018-2019

294

ARGUMENT Motto: „Copilul se naște curios în lume și nerăbdător de a se orienta în ea. Literatura care îi satisface această pornire îl încântă. Ca să fie opere de artă, scrierile pentru copii trebuie să intereseze și pe oamenii maturi, instruiți. A ieși din lecturi cu stimă sporită pentru om, acesta e secretul marilor literaturi pentru copii.” (George Călinescu) Vârsta preşcolară este perioada care se caracterizează printr-un remarcabil potenţial creativ. Acum copiii dobândesc deprinderea de a-şi exprima ideile, impresiile, gândurile, dorinţele într-o formă nouă, inteligentă, cursivă, creatoare. Prin limbajul specific al cărţii pentru copii, personajele exponenţiale, epicul dens, conflictul împins spre suspans şi senzorial, deznodământul fericit, literatura pentru copii contribuie la formarea şi modelarea caracterelor, la stimularea dorinţei de cunoaştere şi perfecţiune. Formarea şi modelarea caracterelor, deprinderilor copiilor cu normele de comportare civilizată a sentimentelor morale, curajul, perseverenţa, respectul pentru muncă, sunt cerinţe cărora opera literară, prin specificul ei, aduce o contribuţie majoră. Particularităţile vorbirii preşcolarilor sunt legate, în primul rând, de vârsta acestora. Limbajul se dezvoltă şi progresează la copil, iar nouă educatoarelor, ne revine sarcina de a organiza şi planifica experienţele de limbaj ale fiecăruia, în funcţie de ritmul propriu de dezvoltare. Acest mirific univers al cărții trebuie descoperit de către micii preșcolari, prin inițierea și parcurgerea unor teme interesante, bogate în conținut informațional, cu valente formative și capabile să aducă în conștiința lor adevăratul sens al copilăriei cu sentimente, aspirații și îndrăzneli ca o înaripare entuziastă cu idealuri înalte. Din acest motiv, am ales ca prin textele în proză și în versuri, prin lumea fascinantă a poveștilor, prin personajele atât de îndrăgite de copii, să-i ajut pe aceștia să-și învingă sentimentele de teamă și inhibiție, să gândească logic, dezvoltând în acest mod, cât mai mult posibil, capacitatea de exprimare orală. Copiii dobândesc deprinderi de receptare corectă a textului audiat, de folosire precisă și nuanțată a cuvintelor, de formulare clară și personală a unor mesaje proprii, de argumentare a unui punct de vedere. Optionalul propus le oferă copiilor șansa de a-și cultiva capacitatea de audiere și receptare, imaginația, fantezia, creativitatea, exprimarea corectă și nuanțată și vine în întâmpinarea cerințelor din mai multe direcții: interesul copiilor, dorința părinților și nu în ultimul rând, asigurarea viitorului societății cu o generație avansată din punct de vedere moral. OBIECTIVE CADRU -Dezvoltarea exprimării orale, înţelegerea şi utilizarea corectă a semnificaţiilor structurilor verbale; -Educarea unei exprimări verbale corecte, din punct de vedere fonetic, lexical şi sintactic. -Dezvoltarea creativităţii şi expresivităţii limbajului oral. OBIECTIVE DE REFERINȚĂ -Să recepteze un text care i se citește ori i se povestește, întelegând în mod intuitiv caracteristicile expresive și estetice ale acestuia; -Să fie capabil să creeze el însuși structuri verbale, rime, mici ghicitori, povestiri, mici dramatizări, utilizând intuitiv elemente expresive; -Să-și îmbogățească vocabularul activ și pasiv pe baza experienței personale și a relațiilor cu ceilalți și să utilizeze un limbaj corect din punct de vedere gramatical; -Să participe activ la activități în calitate de vorbitor și ascultător; -Să înțeleagă și să transmită mesaje simple, reacționând adecvat la acestea; -Să audieze un text, reținând ideile și să demonstreze că l-a înțeles. ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE ȘI CONȚINUTURI -Lecturi ale educatoarei -Povestiri -Repovestiri -Vizionarea filmelor animate 295

-Dramatizări -Jocuri de rol -Convorbire COMPORTAMENTE -să recite poezii cu respectarea intonației, ritmului, pauzei, în concordanta cu mesajul transmis; -să folosească calitățile expresive ale limbajului oral și corporal în transmiterea de idei și sentimente; -să realizeze dramatizări sau jocuri de rol pornind de la textul poveștirilor în care să utilizeze vorbirea dialogată, nuanțarea vocii, intonatia, cerute de rol; -să creeze mici povestiri cu 2-3 personaje și acțiune simplă plecând de la ideea dată de ei sau ajutați de educatoare; -să fie capabili să găsească alte soluții pentru situațiile în care se află personajele din povești; -să descrie obiecte și ființe cu propriile cuvinte, astfel încât să poata fi identificate; -să găsească perechi de cuvinte care rimează dintr-un set dat de educatoare sau la propria alegere. RESURSE -materiale: cărţi ilustrate pentru copii, pliante, planşe, cărţi de colorat, jetoane, jucării, culegere de texte literare, măşti, diferite articole vestimentare; -umane: copii, educatoare, părinţi; -de timp: un an şcolar; -metode folosite: învăţarea prin descoperire, povestirea, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, jocul, metoda ciorchinelui, metoda cubului, metoda braistorming, conversaţia euristică. TIPUL DE OPȚIONAL - la nivelul disciplinei DLC-Domeniul Limbă și Comunicare EVALUARE: -orală: prin chestionare, jocuri de rol, mini-şezători pe diverse teme, programe educative. -scrisă: prin aplicarea fişelor individuale cu caracter interdisciplinar, prin executarea de lucrări individuale şi pe grupuri inspirate din conţinutul temelor propuse, prin concursuri de desene etc. BIBLIOGRAFIE -Curriculum pentru preşcolari, 2008 ; -Dumitrana, M. „Educarea limbajului în învăţământul preşcolar”, vol. 1, ,,Comunicarea orală”; -Cucinic, C, ,,În căsuţa cu poveşti”, Editura Aramis, 2004. PLANIFICAREA ACTIVITĂȚILOR SEMESTRUL I I. POVESTEA „SCUFITA ROȘIE” DE CHARLES PERRAULT (4 activități) Data Conținutul învățării 2 oct. 2018 -Audierea poveștii și clasificarea faptelor și a personajelor după criterii date (binerău, pozitiv-negativ) Fișă: „Așează o bulină roșie în dreptul personajului pozitiv și o bulină albastră în dreptul personajului negativ” 9 oct. 2018 Teatru de păpuși Evaluare: joc „Recunoaște personajul” 16 oct. 2018 Desen: „Colorează personajul preferat din poveste” Expoziție cu lucrările copiilor. 23 oct. 2018 -Dramatizare -joc cu rol-„De-a Scufița Roșie” Joc-„Cărui personaj îi aparține această mască?” II. POVESTEA „ALBĂ CA ZĂPADA de FRAȚII GRIMM (4 act.) 06 nov. 2018 -Audierea poveștii și clasificarea faptelor și a personajelor după criterii date (binerău, pozitiv-negativ) 13 nov. 2018 Auditie cântec: „Albă ca Zăpada” 20 nov. 2018 Vizionarea filmului animat „Albă ca Zăpada” 27 nov. 2018 Modelaj: „Mărul roșu” III. POVESTEA „CAPRA CU TREI IEZI” de ION CREANGĂ (3 act.) 4 dec. 2018 Povestea educatoarei „Capra cu trei iezi” de Ion Creangă 296

11 dec. 2018 Repovestirea copiilor: „Capra cu trei iezi” 18 dec. 2018 Dramatizare: „Capra cu trei iezi” IV. POVESTEA „TURTIȚA” (3 activităţi) 15. ian. 2019 Audiţia poveştii şi caracterizarea personajelor 22. ian. 2019 DVD ,,Turtiţa’’ 29. ian. 2019 Desenez o scenă din povestea ,,Turtiţa’’ SEMESTRUL AL II-LEA I.POVESTEA „CĂSUȚA DIN OALĂ” (3 activități) Data Conținutul învățării 12 febr. 2019 -Audierea poveștii și caracterizarea personajelor 19 febr. 2019 -Film animat „Căsuța din oală”-vizionare 26 febr. 2019 -Desenez o scenă din povestea „Căsuța din oală” II. POVESTEA: „PUNGUȚA CU DOI BANI” de ION CREANGĂ (3 activități) 05.mart. 2019 -Audierea poveștii și caracterizarea personajelor 12 mart. 2019 -Labirint: „Cum ajunge cocoșul la punguță?” 19 mart. 2019 -Dramatizare „Punguța cu doi bani” III. POVESTEA: „COLIBA IEPURAȘULUI” (3 activități) 26 mart. 2019 -Povestea educatoarei „Coliba iepurașului” 02 april. 2019 -Teatru de păpuși : „Coliba iepurașului” 09 april. 2019 -Repovestire dupa imagini: „Coliba iepurasului” IV. Povestea: „ RIDICHEA URIAȘĂ” (3 activități) 16 april. 2019 -Audierea poveștii și enumerarea personajelor 07 mai 2019 -Dramatizare: „Ridichea uriașă” 14 mai 2019 -Colorăm imagini din povestea : „Ridichea uriașă” V. Povestea: „ URSUL PĂCĂLIT DE VULPE” de ION CREANGĂ (4 activități) 21 mai 2019 -Audierea poveștii 28 mai 2019 -Învățare cântecului: „În lumea poveștilor” 04 iun. 2019 Dramatizare „Ursul păcălit de vulpe” EVALUARE 11 iunie 2019 - „INVITATIE LA CARNAVAL!”—organizarea unui carnaval cu personajele din poveștile studiate – activitate cu participarea părinților.

297

MOTTO:

“ …nici un om nu se întăreștecitind un tratat de gimnastică, ci făcândexercitii; nici un om nu se-nvață a judecacitindjudecățiscrise de alții, ci judecândsingurșidându-șiseama de naturalucrurilor … “ ( MihaiEminescu )

298

DENUMIREA OPȚIONALULUI:„ CU LITERELE NE JUCĂM, POVEȘTILE LE ASCULTĂM” TIPUL: INTEGRAT DISCIPLINE IMPLICATE:COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ, MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA MEDIULUI, AVAP

PROPUNĂTOR: prof.înv.primar FLOREA SOFIA NICOLETA ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 DOROBANȚU CLASA : a II- a (22 ELEVI) ANUL ŞCOLAR: 2018/2019

ArgumentÎntr-o cugetare neasemuit de frumoasă, Lucian Blaga spunea: “…Limba este întâiul mare poem al unui popor.” În ciclul primar importanța limbii române ca disciplină școlară este covârșitoare, prin ea urmărindu-se atât cultivarea limbajului oral și scris al elevilor, cunoașterea și folosirea corectă a limbii, cât și învățarea unor tehnici de bază ale activității intelectuale, cum sunt: cititul, scrisul și exprimarea orală și scrisă. Disciplinele limbii române se constituie într-un sistem unitar. Acestea se influentează reciproc și sunt coordonate în vederea îndeplinirii unor funcții comune. Funcțiile și obiectivele limbii române la ciclul primar se realizează prin corelarea, în mod armonios, a tuturor acțiunilor ce se întreprind la fiecare din disciplinele ei specifice. Comunicareacombinată cu orele de lectură,matematică și abilitățile practiceconstituie în mod deosebit la dezvoltarea gustului pentru frumos, precum și a unei scrieri cât mai deosebite. Am ales acest opțional pentru clasa a II-a deoarece vreau să contribui la disciplinarea și ordonarea elevilor în spațiul grafic al caietului, precum și în viața de zi cu zi. Scrisul reprezintă un instrument de muncă intelectuală, iar pentru psihologi un element de bază în cunoaşterea indivizilor, în depistarea trăsăturilor lor de caracter. Modul în care vor scrie elevii va fi o oglindă a muncii noastre de dascăli, o dovadă că am format tineri bine pregătiţi, hotărâţi, cu atitudini pozitive faţă de muncă, faţă de artă. La această vârstă, elevii primesc numeroase informaţii pe care vor să le stocheze prin scris. Acest fapt determină creşterea vitezei scrierii. Preocuparea noastră, a învăţătorilor este ca viteza de scriere să devină direct proporţională cu calitatea.

299

Programa opţionalului COMPETENȚE SPECIFICE

ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

1.Executarea corectă a literelor, -concursuri de transcriere / copiere cuvintelor, textelor, respectând “Pot sătranscriu frumos și corect!” spaţiul grafic, în pagina caietului; - transcrierea unort exte însoţite de desene sugestive , -scrierea dupăd ictare a unor texte scurte care cuprind dialoguri, -jocuri de rol: elevul dictează clasei. -realizarea unor compuneri. 2. Realizarea unor lucrări artistico- - realizarea unor colaje, chenare, plastice folosind elementele de limbaj utilizând elemente grafice și litere, plastic şi tehnicile studiate; - realizarea unor litere pe obiecte din plastic, - realizarea unor afișe, reclame pentru lecturile studiate, - realizarea unor compoziţii utilizând tehnici de modelare a plastilinei (litere, cifre); -utilizarea tehnicii TANGRAM în realizarea unor lucrări având ca subiect litere de tipar sau cifre exersate. 3. Respectarea normele de ortografie -copierea unor texte, şi de punctuaţie; -derularea jocului ,,Descoperă capcana”, -completarea unor spaţii lacunare , -scrierea după dictare, -realizarea unor mici compuneri. 4.Manifestarea plăcerii pentru -audierea unor povești scurte, lectură; - citirea expresivă a textelor, -prezentarea şi comentarea unor lecture pentru copii, 300

5.Realizarea unor reprezentații teatrale după poveștile audiate;

6. Cântarea la unison a unor cântece legate de lecturile studiate

-concurs ,,Interpretează personajul preferat”, -jocuri de mimicăşigestică, - realizarea unui jurnal cu dublă intrare pentru lecturile studiate. - jocuri de dicţie( „frământări de limbă”), -jocuri de mimică şi gestică, - interpretarea unor scurte dialoguri, - recunoaşterea şi reproducerea unor roluri, -jocuri de rol în pereche, ,,Alege cel mai bun actor”. - recitarea unor versuri , - interpretarea unor cântece legate de textele citite, de cifrele învățate, -concurs „ Cel mai bun interpret” .

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII:

• • • • • • •

Elemente grafice pregătitoare pentru scriere Literele mici si mari ale alfabetului limbii române Grupurile de litere Cuvinte, propozitii, texte – copieri,transcrieri, dictări, compuneri Cifrele.Scrierea problemelor şi a planului de rezolvare pe liniatură cu pătrățele Folclorul copiilor : numărători, frământări de limbă Literatura cultă :povestirea, poezie, povestea.

301

MODALITĂȚI DE EVALUARE: probe scrise : fișe de muncă independentă, lucrări de control, compuneri; probe orale : redarea ( orală) a unor fragmente sau chiar a întregii opere studiate; probe practice : desene, colaje, jurnal cu dublă intrare.

BIBLIOGRAFIE Ciobanu Fulvia, Sfârlea Lidia, 2008- „Cum scriem, cum pronunţăm corect”,București; Goncerencu Georgeta, Goncerencu Vasile 2001- „Ore opţionale la clasele I-IV”,Constanţa ; ✓ Peneş Marcela, Molan Vasile ,1994„Texte literare pentru învăţământul primar”, E.D.P., Bucureşti,

302

ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 DOROBANȚU CLASA : a II- a ANUL ŞCOLAR: 2018/2019 DENUMIREA OPȚIONALULUI:„ CU LITERELE NE JUCĂM, POVEȘTILE LE ASCULTĂM” NR.ORE PE SĂPTĂMÂNĂ: 1 oră Sem.I: 17 ore Sem.II: 14 ore

Planificare calendaristică Nr . crt .

Unităţi de învăţare

NE JUCĂM, ȘI COLORĂM LA

Competen țe specifice

O1 O2 O6

1.

ÎNCEPUT DE DRUM

CU MIC , CU MARE PLECĂM LA 2.

O1 O3 O5

PLIMBARE ZÂNA IARNĂ NE SARE ÎN AJUTOR 3.

O1 O2 O4

Conţinuturi

1.Trăsătura bastonată pe unul şi două spaţii 2. Semiovalul şi ovalul pe unul şi două spaţii 3. Trăsătura buclată suprarând şi subrând. Trăsătura şerpuită cu nodule 4.Motive decorative, utilizând elemente grafice și litere 5. Cântece, numărători, frământări de limbă 1.Literele mici de mână 2.Transcrierea unor cuvinte/ propoziţii 3.,,Pinocchio” de Carlo Collodi-audiere, povestire, transcriere(fragment) 4.Montaj literarFrumusețile toamnei 5.Mandala-litere mici de mână 1.Literele mari de mână; 2. Copierea unor cuvinte/ propoziţii

303

Nr . or e

Săptămâna/Da ta

5

I-V 12.09 19.09 26.09 3.10 10.10

5

VI-X 17.10 24.10 7.11 14.11 21.11

4

XI-XIV 28.11 5.12 12.12

Obs .

4.

DANSUL FULGILOR DE NEA

O1 O2 O3

3.,,Gândăcelul” de Elena Farago-transcriere, memorare 4.,,Crăiasa zăpezii” de Hans Christian Andersenjurnal cu dublă intrare 5.Tangram-Literele mari de mână 6.Jocuri.Desene

19.12

1.,,Iarna” V.Alecsandrimemorare, transcriere 2.Compunere: Iarna 3.Colajul/ pictură ,,Iarna pe uliță” 4.Concurs : ,,Pot să scriu frumos și corect?”

I-IV XV-XVII 3

16.01 23.01 30.01

SEMESTRUL al II lea

VINE, VINE PRIMĂVARA! 5.

VARĂ, DULCE VARĂ! 6.

O1 O2 O3 O6

O1 O3 O5

1.Grupurile de litere ce, Ce, ci, Ci, ge, Ge, gi, Gi, che, Che, chi, Chi, ghe, Ghe, ghi, Ghi-scrierea unor cuvinte ce conţin grupurile de litere. 2.„Bunicul” de B. Şt. Delavrancea – transcriere (fragment) 3.Reclama.Afișul

4.„Primăvara” de Elena Dragoș – copiere, pictură, colaj 1.Alfabetul – scrierea cu litere mici/ mari de mână 2.,,Dumbrava minunată” de Mihail Sadoveanu-,,Alegecel mai bun actor !” 3.„Vara” de Eugen Jianu – transcriere 4.Biletul;Invitația;Felicitar ea-redactare,transcriere 5.Transcriere caligrafică însoțită de desene inspirate din text

304

4

5

I-IV 13.02 20.02 27.02 6.03

V-IX 13.03 20.03 27.03 3.04 10.04

SE APROPIE VACANȚA MARE 7.

O2 05 O4

1.Scrierea cifrelor; 2.Scrierea problemelor şi a planului de rezolvare 3.Realizarea cifrelor prin tehnica TANGRAM 4.Suntem actori :interpretarea unor roluri de personaje îndrăgite de în texte cunoscute Mimică și gestică

305

5

XI-XVI 8.05 15.05 22.05 29.05 12.06

306

307

308

309

Scoala: Clasa : a II-a

‹ DISCIPLINĂ OPŢIONALĂ › PROF.INV.PRIMAR: COMAN VASILICA An scolar : 2018 - 2019 Tipul opţionalului : Opţional integrat Arii curriculare implicate: Limbă si comunicare (Comunicare în limba română) Arte si tehnologii (Muzică si miscare)

Durata : 1 an Modul de desfăşurare : 1 oră pe săptămână

„Şi, Doamne, frumos era pe atunci, căci şi părinţii, şi fraţii, şi surorile imi erau sănătoşi, şi casa ni era indestulată, şi copiii şi copilele megieşilor era de-a pururi in petrecere cu noi, şi toate imi mergeau după plac, fără leac de supărare, de parcă era toată lumea a mea! Şi eu eram vesel ca vremea cea bună şi sturlubatic şi copilăros ca vantul in turburarea sa. […] Copilul, incălecat pe băţul său, gandeşte că se află călare pe un cal de cei mai straşnici, pe care aleargă, cu voie bună, şi-l bate cu biciul şi-l struneşte 310

cu tot dinadinsul, şi răcneşte la el din toată inima, de-ţi iè auzul, şi de cade jos, crede că l-a trantit calul, şi pe băţ işi descarcă mania in toată puterea cuvantului… Aşa eram eu la varsta cea fericită, şi aşa cred că au fost toţi copiii, de cand ii lumea asta şi pămantul, măcar să zică cine ce-a zice.” Ion Creanga

Concepută transdisciplinar, disciplina opţională “Cântec, vers, ritm şi mişcare”, strânge laolaltă elemente din folclorul copiilor, pe baza trăirilor pozitive ale universului copilăriei, stimulând interesul elevilor pentru exprimarea activă. Informaţiile devin mai accesibile, iar vocabularul, influenţat de motivaţie şi mediul educativ adecvat, devine mai bogat, mai activ, exprimarea tot mai expresivă, mai curentă şi chiar fluentă. Astfel, elevii care au frecventat mai rar sau defel grădiniţa se adaptează mai uşor cerinţelor programei şcolare. Prin opţionalul propus, elevii îşi pot forma şi dezvolta capacităţi de comunicare expresivă, nuanţată, plină de vivacitate şi vervă. Datorită sonorităţii, ritmului exersat prin mişcări corporale sugerate de conţinut, învăţarea distractivă devine captivantă, oferă un adevărat spectacol de sensibilizare. În activităţile desfăşurate, doresc să ţinem seama de evenimentele din viaţa clasei, sărbătorile religioase şi din calendarul ecologic, anotimpurile, bucuriile şi jocurile copilăriei, dar şi de temele abordate la celalte discipline. Se ţine cont de ceea ce se întâmplă în natură şi în suflet. Într-o oră, prin incursiunea în mai multe domenii, se elimină monotonia, plictiseala, dar mai ales prin mişcare, chiar euritmie, care, prin elementul ei emoţional, mobilizează forţele şi oferă elevului bucurii şi mulţumiri.

311

Voi încuraja şi stimula elevii prin evaluarea orală pozitivă, consemnarea progresului în urma verificării observabile, fără notare în catalog. Consider că opţionalul poate deveni liantul firesc al trecerii de la vârsta preşcolarităţii la cea a şcolarităţii pentru că oglindeşte disponibilităţile şi interesele copiilor, asigură un mediu stimulativ de cooperare şi coeziune în care se îmbunătăţesc considerabil abilităţile şi relaţiile de comunicare.

1. Dezvoltarea capacităţii de de receptare; 2. Dezvoltarea capacităţii de interpretare prin sincronizare; 3. Dezvoltarea capacităţii de coordonare psihomotorie; 4. Dezvoltarea abilităţilor inter-relaţionale; 5. Formarea şi dezvoltarea capacităţilor creatoare în conceperea şi desfăşurarea jocurilor lingvistice/muzicale cu exprimare corporală

1.Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral Competenţe specifice

Exemple de activităţi de învăţare

1.1. să recunoască diferite jocuri de cuvinte/ poezii/cântece/jocuri muzicale învăţate: 1.2. să înţeleagă nuanţarea, ritmul, mişcarea din conţinutul sugerat de text; 1.3. să distingă părţile poeziei/ cântecului /jocului muzical (strofe, început, mijloc, sfârşit);

a) b) c) d) e)

audiţii de frâmântări de limbă, jocuri de cuvinte, poezii, cântece, jocuri muzicale; dialoguri pe baza legăturii dintre conţinut şi acţiune; participarea la concursuri de jocuri muzicale/recitative etc; alcătuirea unui „top” individual/al grupei/al clasei; exerciţii de recunoaştere şi explicare a preferinţei;

312

1.4. să-şi exprime preferinţa pentru anumite poezii/cântece/jocuri muzicale;

2.Dezvoltarea capacităţii de interpretare prin sincronizare Competenţe specifice

Exemple de activităţi de învăţare

2.1. să cânte jocuri muzicale individual şi în grup, dezvoltându-şi şi deprinderile elementare de cântare vocală/recitare; 2.2. să acompanieze ritmic cântarea; 2.3. să cânte/ să recite cu plăcere, exteriorizându-şi propriile trăiri; 2.4. să manifeste răbdare şi stăpânire de sine în timpul învăţării sau exersării jocurilor muzicale/recitărilor/dramatizărilor;

f) g) h) i) j)

exerciţii de interpretare în diferite moduri; cântare/recitare solistică, în grup, în alternanţă; cântare vocală/recitare cu acompaniament; exerciţii de dezvoltare a expresivităţii; formarea unui comportament de auditor/de interpret/participant activ la exersarea jocurilor muzicale/recitărilor/dramatizărilor;

3. Dezvoltarea capacităţii de coordonare psihomotorie Competenţe specifice

Exemple de activităţi de învăţare

a) exerciţii de sincronizare b) jocuri muzicale, numărători, poezii din folclorul

3. 1. să sincronizeze mişcarea cu ritmul, textul şi melodia;

4. Dezvoltarea

copiilor, din culegeri; c) jocuri muzicale, poezii, dramatizări cu solicitări de interacţiune;

abilităţilor inter-relaţionale

Competenţe specifice

4.1. să înveţe şi să exerseze deprinderea de interacţiune socială prin participarea la o recitare animată prin mişcare, la un recitativ ritmat/joc muzical sau o dramatizare în versuri/prin cântec; 4.2. să câştige sentimentul propriei identităţi în grup şi să-l trăiască în diferite situaţii; 4.3. să exerseze regulile sincronizării independent şi-n cadrul organizării în grup; 4.4. să manifeste corectitudine în desfăşurarea sincronizării/ jocului muzical;

Exemple de activităţi de învăţare

a) exersarea interpretării pe roluri

în jocul muzical, dramatizare versificată sau cântată; b) exersarea repetată a unui joc de cuvinte/muzical în vederea practicării lui în timpul liber; c) sesizarea comportamentului adec-vat/neadecvat; d) recomandări generale şi indivi-duale;

5. Formarea şi dezvoltarea capacităţilor creatoare în conceperea şi desfăşurarea jocurilor lingvistice/ muzicale cu exprimare corporală 313

Competenţe specifice

Exemple de activităţi de învăţare

5.1. să îmbogăţească prin aspecte noi şi originale conţinutul activităţilor; 5.2. să trăiască afectiv aspectele creative încorporate în conţinutul comunicărilor prin cântec,vers, ritm şi mişcare.

a) exerciţii de creativitate (versuri noi, mimică, mişcări diferite) b) exprimarea bucuriei pentru situaţii inedite.

1. Poezii, cântece, ghicitori muzicale, frământări de limbă din cărţi, culegeri, internet şi compoziţii proprii; 2. Recitative numărători; 3. Dramatizari versificate şi cântate; 4. Cântece şi poezii din folclorul copiilor; 5. Jocuri muzicale

Tematica: 1. Viaţa clasei – Imnul clasei; prietenia; 2. Numărăm şi socotim; 3. Alfabetul muzical; 4. Natura; 5. Anotimpurile; 6. Sărbătorile; 7. Evenimente din viaţa de zi cu zi; 8. Frâmântări de limbă

- orală pozitivă; - verificare observabilă pe tot parcursul lecţiei; - scrisă, fără calificative în catalog, prin consemnarea progresului privind: - curajul în exprimare; - respectarea regulilor; - exprimarea corectă; - exprimarea părerii personale; - bogăţia repertoriului personal/al grupei/ al clasei

•

Învătătoarea

•

Elevii clasei I-A

•

Părinţii, bunici 314

• Casete, CD-uri cu cântece din folclorul copiilor şi cântece/dansuri populare; • Antologii de poezii, incantaţii, numărători...; • Aparate audio –vizuale • Materiale din natura

− Încurajarea unei atitudini deschise fată de folclorul copiilor ; − Promovarea creativitătii − Promovarea spiritului de echipă

1. Ionescu-Motora Ana, Cântece şi jocuri muzicale pentru preşcolari, E.D.P., Bucureşti, 1980 2. Vasile Vasile, Metodica educaţiei muzicale, Editura muzicală, Bucureşti, 2004 3. Geta Stanciu, La grădiniţă e serbare, Editura Compania, 2000 4. Lucia Dobrei, Prin labirintul alfabetului, Editura Miriador, 2003 5. Anca Toader,Valentin Moraru, A,B,C cu cantece, Erc Press, Bucureşti – 2008 6. www.edu.ro, Programe şcolare 7. Poezii, frământări de limbă, cântece www.google.ro 8. www.didactic.ro – Jocurile muzicale - planificare opţional – Kapus Elvira

315

Nr. ctr.

UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

Competențe specifice

1

Imnul clasei; prietenia

2

Recitative numărători;

3

Jocuri de miscare cu reguli

1.1 1.3 1.4 4.3 1.2 5.2

4

Poezii din folclorul copiilor;

2.2 4.1

5

Colinde traditionale de Crăciun si Anul Nou

2.4 5.1

6

Jocuri cu cântec si miscare

3.1 1.3

7

Ghicitori muzicale

8

Dramatizari versificate şi cântate Frământări de limbă

1.1 2.1 2.3 5.2 1.4 4.3 1.2 5.2

9 10

11 12

13

Cântece din folclorul copiilor, de primăvară si de vară Cântece din folclorul copiilor Jocuri de miscare cu text si cânt Pregătirea repertoriului pentru serbare

2.2 4.1 2.4 5.1 3.1 1.3

LISTA DE CONŢINUTURI

Nr. ore

Săpt./ perioada

➢ alcătuirea si învătarea unui căntec „Prietenia” ➢ Numărători la începerea jocului ➢ „Lupul si gâstele” ➢ „Oaia înăuntru, lupul afară” ➢ „Baba oarba” ➢ „Cătelul cu părul cret” ➢ „Un pitic atât de mic” ➢ „Cocosel cu creasta creată” ➢ „Florile dalbe” ➢ „Mărut mărgăritar” ➢ „Sorcova” ➢ Am cunoscut un orăsel ➢ Noi avem castel frumos ➢ Venea un print călare ➢ Cine-i dirijorul ➢ Deschide urechea bine ➢ A fost odată ca-n povesti

2

1-2

2

3-4

3

5-7

3

8-10

3

11-13

3

14-16

3

17-19

2

20-21

➢ Frământări de limbă alese după caz ➢ Mel, melc, codobelc ➢ Paparudele

3

22-24

2

25-26

➢ Alunelul ➢ Iepuras, coconas ➢ Podul de piatră ➢ Tăranul e pe câmp ➢ Printre munti si printre văi ➢ Alegerea si perfectionarea unor jocuri pentru prezentarea la serbarea de sfârsit de an scolar

2

27-28

3

29-31

2

32-33

316

OBS.

CUM COMUNIC CU CEILALŢI? Activitate opțională Prof. Agoston-Vas Mariana-Rodica Grădinița „Căsuța cu povești” Orăștie, jud. Hunedoara

I.

Argument

Activitatea opţională “ Cum comunic cu ceilalţi?” a fost propusă la sugestia părinţilor de la grupa mare, preocupaţi de calitatea educaţiei copiilor, considerând comunicarea un aspect esenţial pentru un comportament asertiv, activ şi responsabil . În cadrul cursului opțional, preșcolarii au avut posibilitatea să dobândească: tehnici şi maniere moderne de optimizare a relaţiilor de comunicare , să asimileze , să aplice, să compare atitudini şi comportamente comunicative, să înveţe să producă şi să recepteze informaţia în situaţii concrete, să comunice liber, deschis, fară teama confruntării cu o realitate, pentru care nu sunt pregătiţi. Diversitatea şi natura activităţilor propuse au contribuit la procesul de cunoaştere , formare şi educare prin interrelaţionare , stimularea comunicării şi adaptarea la situaţii concrete, socializarea copiilor , la dezvoltarea relaţiilor de cooperare între aceştia , între aceştia şi adulţi. II. Competenţe generale: • Dezvoltarea abilităţilor de interrelaţionare în contexte variate; • Educarea unei exprimări verbale corecte din punct de vedere fonetic, lexical, sintactic; • Dezvoltarea creativităţii şi expresivităţii limbajului oral; • Dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi transmite intenţii, gânduri, semnificaţii mijlocite de limbajul oral; • Valorificarea optimă şi creativă a cunoştintelor de limbă şi comunicare dobândite; • Evidenţierea elementelor verbale, nonverbale si paraverbale in producerea şi receptarea mesajelor; • Realizarea aplicativă a unor efecte benefice ale comunicarii orale şi ascultării active; • Exersarea abilităţilor de exprimare orală in diferite situaţii concrete de comunicare; III. Competenţe specifice • să participe la convorbiri pe diferite teme, să formuleze întrebări, răspunsuri, enunţuri potrivite contextual; • să relaţioneze pozitiv cu ceilalţi; • Să înţeleagă şi să transmită mesaje simple , atât verbal, cât şi prin intermediul gesturilor, semnelor, inflexiunilor vocii; • să-şi cultive libertatea de exprimare si de opinie; • să utilizeze formule de politeţe în conversaţie; • să asculte atent ce i se povesteşte şi să reproducă textul cu propriile sale cuvinte • să achiziţioneze atitudini pozitive faţă de comunicare şi de incredere in propriile abilităţi de comunicare; • să identifice dificultăţile de comunicare proprii şi ale altor copii, să înţeleagă lipsa comunicării şi consecinţele acesteia; • să recunoască aspecte de viaţă şi să adopte un comportament potrivit situaţiei;

317

IV. Nr. crt.

Planificarea calendaristică Obiective Conţinuturi ale învăţării/ Teme

1.

- să dea exemple de caracteristici personale elementare; - să identifice jocuri, hobby-uri, activităţi preferate, etc.; - să explice de ce preferă o anumită activitate;

2.

- să achiziţioneze atitudini pozitive faţă de comunicare şi de incredere in propriile abilităţi de comunicare;

3.

- să prezinte asemănări/deosebiri dintre el/ea şi ceilalţi

4.

-Să stabilească relaţii reciproc suportive în grup

5.

- să recunoască situaţii de viaţă şi să adopte un comportament potrivit situaţiei;

- Autocunoaştere Date de identificare a propriei persoane, aspecte legate de înfăţişarea fizică, data şi locul naşterii, adresa, numele părinţilor, membrii familiei, locuri favorite, animale emisiuni, mâncăruri preferate. TEME : “Cine sunt eu?” “Aceasta e familia mea! “Ce-mi place mie cel mai mult?” - Autocunoaştere şi dezvoltare personală Prezentare, autovalorizare, valorizarea de către ceilalţi TEMA“Să vă povestesc despre mine!”

Nr. ore 5

Sugestii metodologice Situaţii de învăţare Exerciţii –jocuri de autocunoaştere ; Discuţii despre activităţi, persoane preferate Jocuri de rol; Jocuri didactice; Jocuri distractive;

Luna

Oct.

1

Jocuri de intercunoaştere

Nov.

- Unicitatea persoanei; 2 Diferenţe individuale TEME: “ “Ce ne aseamănă? Ce ne deosebeşte?” - Comportamentul şi conduita 2 în grup Elemente de comunicare eficientă în grup, de dezvoltare a încrederii în ceilalţi membri ai grupului, descoperirea unor calităţi ale copiilor pentru a le cunoaşte şi a le pune în valoare. TEME: “Nu eşti singur!” “Ce se întâmplă, prietene?” - Strategii de comunicare în 1 familie, grădiniţă, comunitate TEMA:“Cum mă adresez, cum comunic, atunci când…”

Exerciţii de identificare a asemănărilor/ deosebirilor cu ceilalţi, cu personaje din poveşti, desene animate. Jocuri în perechi şi în grupuri mici, de cooperare/necooperare; Exerciţii de comparare a situaţiilor

Nov.

Aplicaţii practice, jocuri de rol

Dec.

318

Dec.

6.

- să transmită mesaje simple , atât verbal, cât şi prin intermediul gesturilor, semnelor, inflexiunilor vocii

7.

- Să relaţioneze pozitiv cu ceilalţi;

8.

- Să participe la convorbiri pe diferite teme, să formuleze întrebări, răspunsuri, enunţuri potrivite contextual; -Să utilizeze formule de politeţe în conversaţie;

9.

10.

11.

-să asculte atent ce i se vorbeşte sau povesteşte şi să reproducă textul cu propriile sale cuvinte Să înţeleagă şi să transmită mesaje simple , atât verbal, cât şi prin intermediul gesturilor, semnelor, inflexiunilor vocii - să identifice dificultăţile de comunicare proprii şi ale altor copii, să înţeleagă lipsa

- Comunicare cu şi fără 4 cuvinte - prin limbaj - prin semnale/ gesturi - prin imagini, culori, mişcare/dans. TEME: “Spune ce ai înţeles? “Mesagerul”, “Oglinda!” “Dansul păpuşilor” - Abilităţi sociale 2 Comportamente de cooperare în grup, relaţii cu colegii TEME« Cine sunt prietenii mei ? » “Clubul copiilor prietenoşi”

Transmitere/ascultare Ian. atentă a unor mesaje orale pentru identificarea persoanei care transmite /receptează mesajul; - jocuri de receptare a mesajelor Euritmie Jocuri de autocunoaştere Jocuri de echipă Jocuri de rol

Febr.

-Interactiunile verbale : conversaţia Principii conversaţionale - principiul cooperarii - principiul politeţii -Instrumente de reglare a comunicării Formularea şi adresareaintrebărilor şi a răspunsurilor TEME: “Te rog, Mulțumesc, Cu plăcere!” “Eu întreb, tu răspunzi!” “Spune mai multe cuvinte despre…” - Ascultarea activă TEME: “Ascultă şi povesteşte!” “E timpul poveştilor” “Povestiri încurcate”

3

Jocuri în perechi şi în grupuri mici; Dialog si monolog; Analiza situaţiei de comunicare; Jocuri interactive pe calculator;

Marti e

2

Activităţi de audiere a unor întâmplări, povestiri scurte; Repovestirea de către copii

Marti e

-Comunicarea nonverbal/paraverbală Forme de comunicare nonverbală TEME:Corpul şi gesturile “Clovnul şi prietenii săi” “Sonorul dezactivat” “Jocul mut”

4

Apr.

-Bariere ale comunicarii eficiente TEMA “Ce se întâmplă dacă nu spunem ceea ce dorim?”

1

Exerciţii şi aplicaţii Jocuri de rol, Jocuri de mimă şi pantomimă, Exerciţii de sesizare a corespondenţei elementelor verbale cu cele nonverbale(gesturimimică); Jocuri în perechi şi în grupuri mici

319

Exerciţii de construire a unor enunţuri (propoziţii simple) cu cuvinte şi expresii noi;

Apr./ Mai

comunicării şi consecinţele acesteia. I. Modalităţi de evaluare S-a urmărit asigurarea unui nivel corespunzător de cunoştinţe pentru tratarea temelor (teste, întrebări,discuţii). S-au folosit modalităţi de evaluare alternative ( proiecte, postere, observarea sistematică,etc. ). S-au urmărit dezvoltarea competenţelor de comunicare, prezentare, argumentare, lucru în echipă, autoevaluare. VIII. Bibliografie 1. Bardasan, Gabriel, Curs practic de comunicare orala, Timisoara, Ed. Excelsior Art, 2006. 2. Borchin, Mirela, Comunicare orala, Timisoara, Ed. Excelsior Art, 2006. 3. Breben, Silvia, Activităţi bazate pe inteligenţe multiple, vol. III, Ed. Reprograph, , 2005 4. Comlosan, Doina, Borchin, Mirela, Dictionar de comunicare (lingvistica si literara), vol. I, Timisoara, Ed. Excelsior Art, 2002. 5. Dinu, Mihai, Comunicarea, Bucuresti, Ed. Argos, 2002. 6. Dumitrana, Magdalena. –“Didactica preşcolară”, Ed. V.I.Integra, Bucureşti, 1998 7. Dumitrana, Magdalena, Educarea limbajului în învăţământul preşcolar, comunicarea orală, vol. I, Ed. Compania, Bucureşti,1999

320

Programa şcolară Opţional: „TEATRUL ȘI FILMUL, UNIVERSALITĂȚI ALE LITERATURII ROMÂNE” 1 oră / săptămână – clasa a VII-a PROPUNĂTOR: PROF. VALENTINA CIOBANU

Argument Literatura, teatrul şi filmul reprezintă forme de comunicare artistică deoarece, asemenea obiectului estetic, sunt destinate în primul rând să placă. Pentru a-şi atinge scopul, fiecare prezintă particularităţi care transcend limbajul specific. Teatrul, ca ipostaza a literaturii, este o lume fascinanta pe care copiii o percep cu bucurie, caci jocul pe scena oferă modele umane, implicându-i pe micii actori in cunoașterea atât de necesara dezvoltării ființei noastre. Socializarea se realizează mai ușor, dar acest joc impune reguli pe care copiii le respecta. Participarea la acest joc ii face mai responsabili, ii pune in valoare in fata colectivului. De asemenea, teatrul, filmul pot contribui la îmbogățirea culturii elevilor, la dezvoltarea gustului lor pentru arta autentica, la educarea posibilității de a înțelege, de a pătrunde profunzimea, frumusețile și subtilitățile operelor marilor autori, de a emite judecăți de valoare, dezvoltarea spiritului colectiv, trezirea spiritului de inițiativă și a responsabilităților. Implementarea acestui opțional este o necesitate pentru elevii dotaţi, capabili de a organiza diferite activităţi de ordin educativ: activităţi conexe, concursuri, dramatizări, imitație, vizionari de filme, teatru, etc. Desigur că cel mai mare avantaj este integrarea tuturor elevilor în organizarea unor activităţi de ordin educativ, care să permită tuturor elevilor să se manifeste sub aspect cultural, oferindu-i elevului şansa liberă spre vocaţia multidimensională. Un alt punct forte este dezaprobarea intimidării între elevi, pentru că există elevi cu potenţial către artă care dintr-un motiv sau altul nu au şansa de a se manifesta pe tărâmul pasiunii: al cântului, al poeziei, al prozei, al desenului, al scenei. Frecventarea acestor ore de opțional pune în valoare dezvoltarea competenţei de liberă expunere şi manifestare artistică. Așadar, acest opțional poate largi orizontul de cunoștințe al elevilor în domenii multiple: limba si literatura romană, literatura universală, folclor literar, istorie, teatru, educație muzicală, educație artisto-plastică, educație tehnologică.

321

COMPETENȚE GENERALE

1. DEZVOLTAREA CAPACITǍŢII DE RECEPTATE A MESAJULUI AUDIOVIZUAL 2. DEZVOLTAREA CAPACITǍŢII DE EXPRIMARE ARTISTICĂ 3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS 4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ

CLASA a VII-a COMPETENȚE SPECIFICE ŞI EXEMPLE DE ACTIVITǍŢI DE ÎNVǍŢARE 1. DEZVOLTAREA CAPACITǍŢII DE RECEPTATE A MESAJULUI AUDIO-VIZUAL

COMPETENȚE SPECIFICE La sfârşitul anului şcolar, elevul va fi capabil:

Exemple de activităţi de învăţare Pe parcursul anului şcolar, se recomandă următoarele activităţi:

1.1. să identifice informaţiile esenţiale dintr- - exerciţii de ascultare a unor mesaje audioun mesaj audio-vizual vizuale diverse, cu scopul de a desprinde esenţialul şi de a exprima acest lucru la 1.2. să înţeleagă semnificaţia globală a schimbarea rolului de receptor cu cel de mesajului audio-vizual emiţător 1.3. sa-şi concentreze atenţia pentru a - participarea la interacţiuni în care să recepta mesajele audio-vizuale dovedească înţelegerea replicilor şi capacitatea de continuare a dialogului 1.4. să depisteze diferenţele dintre opera - exerciţii pentru dezvoltarea atenţiei literară şi ecranizarea ei distributive şi a capacităţii de a urmări mesajul audio-vizual 1.5. să manifeste curiozitate pentru mesajul - exersarea ascultării mesajelor orale în audio-vizual diverse situaţii de comunicare, în scopul formarii unui comportament de ascultător activ 322

- exerciţii de selectare a unor informaţii, idei, opinii în funcţie de substanţa mesajelor receptate

2. DEZVOLTAREA CAPACITǍŢII DE EXPRIMARE ARTISTICĂ

COMPETENȚE SPECIFICE La sfârşitul anului şcolar, elevul va fi capabil:

Exemple de activităţi de învăţare Pe parcursul anului şcolar, se recomandă următoarele activităţi:

2.1. să povestească justificând şi explicând - situaţii diverse de dialog, povestire , relatare, întâmplări personale, evenimente etc. explicare a unor situaţii şi întâmplări personale sau pe bază de imagini sau benzi desenate; - exerciţii de dialog pe teme date; - simularea de convorbiri telefonice 2.2. să relateze amănunţit sau succint, - povestire în lanţ, intrare în comunicare, coerent, prin cuvinte proprii, fără ticuri continuarea comunicării, previziunea unui final verbale şi pauze nejustificate între neaşteptat; cuvinte şi idei - exerciţii de intervenţie în convorbire 2.3. să se exprime natural pronunţând corect - antrenament pentru exprimarea opiniilor şi şi conştient articularea cuvintelor şi atitudinilor proprii; sunetelor - antrenament de utilizare a formulelor de 2.4. să aplice în dialog salutul, formulele de adresare, de menţinere şi de închidere a unui politeţe, toleranţă faţă de părerile dialog ( conversaţie în grup ). partenerilor 2.5. să recite expresiv exerciţii de exprimare a părerilor şi sentimentelor personale; - compararea şi clasificarea unor obiecte prezentate în imagini pe baza unor criterii stabilite de învăţător; - memorarea de poezii şi fragmente de proză.

323

3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS

COMPETENȚE SPECIFICE

Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul anului şcolar, elevul va fi capabil:

Pe parcursul anului şcolar, se recomandă următoarele activităţi:

3.1. să deosebească elementele de ansamblu de cele de detaliu în cadrul textului citit 3.2. să identifice modurile de expunere întrun text 3.3. să manifeste curiozitate pentru lectură

- exerciţii de identificare a problemei principale abordate într-un text literar (identificarea elementelor descrise şi a trăsăturilor obiectelor descrise, într-o descriere, identificarea acţiunilor, a participanţilor la acţiune, a timpului şi spaţiului în care se petrec evenimentele într-o naraţiune; identificarea ideilor esenţiale dintr-un anunţ sau dintr-o ştire şi sesizarea intenţiei comunicative din spatele acestora); - exerciţii de identificare a caracteristicilor operelor epice (în proză sau versuri): naraţiunea la persoana a III-a şi la persoana I, subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul şi spaţiul în naraţiune, autor, narator, personaj; - exerciţii de sesizare a rolului dialogului şi al descrierii într-o naraţiune; sesizarea rolului descrierii în realizarea portretului şi a tabloului; - observarea rolului dialogului în caracterizarea personajelor; - identificarea şi comentarea rolului figurilor de stil învăţate în diferite texte; -exercitii de expimarea opiniei; -interpretarea, selectarea unor texte traditionale ca: uraturi, bocete, balade populare, doine, colinde; -improvizarea unor secvente din scente, opera literare; -comunicarea unor informatii despre folclor, traditii, obieceiuri, limba si literature, texte functionale; -compunerea de poezii, proza, texte pe diverse teme; -alcatuirea de felicitari, postere, scenarii pe teme literare, educative; 324

4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ

COMPETENȚE SPECIFICE

Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul anului şcolar, elevul va fi capabil:

Pe parcursul anului şcolar, se recomandă următoarele activităţi:

4.1. să redacteze texte cu destinaţii diverse 4.2. să utilizeze un lexic diversificat, recurgând la categoriile semantice studiate şi la mijloacele de îmbogăţire a vocabularului 4.3. să înlănţuie corect frazele în textul redactat, utilizând corect semnele ortografice şi de punctuaţie 4.4. să alcătuiască rezumatul unui text literar sau nonliterar

- exerciţii de recunoaştere a destinaţiei unui text; - exerciţii de selectare a informaţiei solicitate; - exerciţii de structurare a detaliilor în jurul ideii principale; - exerciţii de redactare a unor scrisori şi a unor anunţuri; - exerciţii de rezumare, în scris, a textelor citite; prezentarea unor informaţii privitoare la realitatea înconjurătoare; - exerciţii de relatare a unor fapte/ întâmplări; - exerciţii de motivare a opiniei, pornind de la diverse teme discutate în clasă/ aprecieri personale referitoare la textele epice şi lirice studiate - exerciţii de povestire a unor texte narative/filme văzute etc.; exerciţii de redactare a unor descrieri de tip tablou şi de tip portret - exerciţii de valorificare a posibilităţilor de exprimare nuanţată oferite de utilizarea sinonimelor, a antonimelor şi a omonimelor adecvate în contexte date; - utilizarea corectă, în propoziţie şi în frază, a semnelor de punctuaţie (punctul, virgula, punctul şi virgula, linia de dialog, linia de pauză) şi a semnelor ortografice (cratima, punctul) - exerciţii de aplicare a topicii normale în propoziţie şi în frază;

325

- exerciţii de identificare şi ordonare a secvenţelor narative dintr-un text dat, în vederea rezumării acestuia; - exerciţii de transformare a textului dialogat în text narativ - exerciţii de rezumare a textelor narative - exerciţii de povestire a unui film, a unei piese de teatru

VALORI SI ATITUDINI • Cultivarea placerii de a citi, de a viziona un spectacol de teatru sau de film. • Stimularea gandirii autonome, reflexive si critice, pin lectura textului sau vizionarea spectacolului. • Cultivarea sensibilitatii, prin receptarea operei artistice. • Formarea unor reprezentari culturale privind evolutia si valorile literaturii, teatrului, filmului. COMPETENTE GENERALE • Formarea competentelor in domeniul receptarii particularitatilor si limbajului specific in literatura, teatru, film. • Folosirea instrumentelor de analiza stilistica si structurala a diferitelor modalitati de comunicare artistica. • Argumentarea, in scris sau oral, a propriilor opinii asupra unui text literar, spectacol de teatru sau film. COMPETENTE SPECIFICE • intelegerea fenomenului de diversificare tematica si compozitionala a literaturii, teatrului si cinematografiei; • cunoasterea principalilor reprezentanti ai literaturii, teatrului, filmului universal si romanesc; • formarea competentei de a aprecia opera de valoare la nivelul traducerii (sau, acolo unde este posibil, la nivelul textului original); • compararea valorilor estetice in evolutia acestora; • formarea capacitatii de a individualiza opera prin structura, tema, motiv, stilistica si capacitatea de stabili analogii; • integrarea fenomenul literar in fenomenul cultural-istoric prin conexiuni cu istoria artelor (teatru, cinematograf); • largirea sferei de interpretare a formelor de comunicare artistica prin nuantare filosofica; • realizarea transferului de valori estetice, specific literare, din domeniul literar in celelalte arte; • cunoasterea si intelegerea mesajului operelor literare; • desprinderea valorilor morale care isi gasesc expresia artistica in acestea; • sesizarea la fiecare autor a elementelor stilistice proprii; • integrarea operelor artistice in circuitul valorilor nationale si universale; 326

• •

dezvoltarea spiritului interogativ-argumentativ despre viata si lume; stabilirea de legaturi tematice si de idei intre operele artistice studiate.

ACTIVITATI DE INVATARE Pentru formarea si consolidarea competentelor specifice pot fi folosite, individual si in grupuri de lucru, activitati de invatare si metode asa cum sunt: • analiza de text/ film/ spectacol de teatru • comentariul de informatii (stiri, articole, cronici) • simulare • jocul de rol • studiul de caz • portofoliul • brainstorming • redactarea de articole pentru revista scolii • metoda lecturii explicative • improvizatie • recitare • interpretare • descriere • povestire • exemplul • dramatizare • metoda proiectului •dezbateri • masa rotunda MIJLOACE DE INVATAMANT: laptop, dvd, filme, cd audio, postere, fise de lucru, planse, costume nationale, costume pentru dramatizari, microfoane, obiecte populare, carti/literatura de specialitate. VALORI ȘI ATITUDINI VIZATE • • • •

Cultivarea plăcerii de a citi, de a viziona un spectacol de teatru; Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice, prin lectura textului sau vizionarea spectacolului; Cultivarea sensibilitaţii și a unei atitudini pozitive față de teatru; Recunoaşterea rolului teatrului pentru dezvoltarea personală şi îmbogăţirea orizontului cultural.

SUGESTII METODOLOGICE Sugestiile metodologice au în vedere modul de organizare a activităţii didactice în vederea formării la elevi a competenţelor formulate în programa şcolară. Dezvoltarea competenţelor cheie, considerarea elevului ca subiect al activităţii instructiv-educative şi orientarea acesteia spre formarea competenţelor specifice, accentuarea caracterului practicaplicativ al disciplinei presupun respectarea unor exigenţe ale învăţării durabile, printre care: 327

- utilizarea unor strategii didactice care să pună accent pe: - construcţia progresivă a cunoştinţelor, consolidarea continuă a capacităţilor, dezvoltarea creativităţii elevilor; - cultivarea capacităţii elevului de a se autoevalua, a spiritului reflexiv şi autoexigenţei; - abordări flexibile şi parcursuri didactice diferenţiate; - utilizarea unor metode active (de exeemplu: învăţarea prin cooperare, jocul de rol, metode de gândire critică, realizarea de portofolii), care pot contribui la: - crearea acelui cadru educaţional care încurajează interacţiunea socială pozitivă; - exersarea lucrului în echipă, a îndeplinirii unor roluri specifice în grupuri de lucru, a cooperării cu persoane diferite în realizarea unei sarcini de lucru; - înlăturarea stereotipurilor, a automatismelor de gândire, precum şi cultivarea spiritului tolerant; - utilizarea unor strategii didactice care să permită alternarea formelor de activitate (individuală, pe perechi şi în grupuri mici); Conținuturile vor fi predate prin mijloace de învățare preponderent aplicative, având în vedere interesul major al elevului – familiarizarea cu jocul scenic și deprinderea abilităților necesare punerii în scenă. Ora de opţional va insista mai puțin pe repere teoretice și mai mult pe aspecte practice. Elevii vor fi solicitați să pună în scenă diverse piese de teatru, dându-le în același timp posibilitatea de a observa jocul scenic al unor actori consacrați. Modalităţile de evaluare sunt dintre cele mai diverse. Observarea sistematică a implicării elevului în actul învăţării este esenţială, mai ales când se urmăreşte participarea elevului la diferitele momente şi forme de evaluare. Dincolo de metodele clasice, este recomandabilă evaluarea pe baza unor produse de concepție proprie ale elevilor (portofolii și proiecte tematice). Evaluarea va deveni astfel un proces care mizează pe participarea conștientă a elevilor la actul educațional. Jocurile de rol, concursurile tematice sunt demersuri didactice cu impact formativ, attractive. Evaluarea predictivă se poate face printr-o probă scrisă, pentru a cunoaște nivelul de cunoștințe la care se află elevii. Evaluarea continuă se realizează prin observarea sistematică, prin sarcini de lucru în clasă, prin dosare tematice. Evaluarea sumativă se realizează prin: elaborarea de portofolii, mape tematice, jocul de rol. Metodele de învățare activă sunt importante pentru această disciplină deoarece ele generează un climat de încredere între elevi, dorința de a se implica, ieșirea din rutina orelor de limba română. Se recomandă câteva exemple de metode şi procese de învăţare: - activităţi în echipă, în alternanţă cu lucrul individual; - jocul de rol - concursul tematic. EVALUARE Modalitatile de evaluare trebuie concepute in stransa legatura cu specificul cursului optional propus. In acest sens se impune deplasarea de accent de la metodele traditionale de evaluare la strategii de evaluare care sa ofere elevilor posibilitatea de a demonstra: 328

• ceea ce stiu (ca ansamblu de cunostinte); • ceea ce pot sa faca (utilizarea cunostintelor ca instrumente de raportare critica la medii). In acest context, evaluarea vizeaza: • elaborarea unor eseuri; • realizarea unor portofolii pe teme date; • construirea unor alternative explicative la mesajele receptate; • dezbaterea unor probleme comunicationale sesizate de elevi; • observarea sistematica a activitatii si comportamentului elevilor; • autoevaluarea; • elaborarea de proiecte pe teme date. • transpunerea in scena a unei dramatizari de catre micii actori • realizarea de spectacole,scenete, dramatizari, imitatii • realizarea unor machete, pagini de jurnal, felicitari.

CONŢINUTURILE ÎNVǍŢǍRII Clasa a VII-a

Semestrul I– 18 ore Prezentarea programei şi a obiectivelor I. Literatura populară Lectura unor texte din folclorul românesc: doina populară, balada populară, basmul popular (Doina, Monastirea Argeşului, Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte) II.

III. IV. V.

VI.

Poezia contemporană. Analiza literară a unei poezii. Audiţie audio poezii

Atelier de scriere creativă Sceneta. Elementele unei scenete Dramatizare „Serbarea toamnei” Personajul. Tipuri de personaje. Caracterizarea unui personaj Interpretare „Personajul preferat” Filmul şi literatura Vizionare film: „Colind de Crăciun” ecranizare dupa cartea scrisă de Charles Dickens „Tradiţii şi obiceiuri de iarnă la români” – documentar Sceneta „Noapte de vis!” Recitarea Medalion Mihai Eminescu

Evaluare

Semestrul II– 18 ore I. Textul nonliterar – Textul publicitar. Anunţul. Ştirea. Articolul de ziar/revistă. Interviul. Reportajul Improvizatie „Sunt reporter/redactor” II. Critica literar – artistică Dezbatere „Dragobetele româneşti versus Valentine’s day” Vizionare piesa de teatru „O noapte furtunoasă” de I. L. Caragiale III. Audiţia 329

IV. V.

VI.

VII.

Legende populare: despre mărţişor, primăvară Ateliere de: realizare mărţişoare, felicitări; de scriere creativă Săptămâna altfel: Ȋn vizită la TVR / Teatrul Naţional Literatura şi filmul Tradiţii şi obiceiuri de Paşte la români – vizionare film documentar Vizionare film: „Două loturi” ecranizare după opera scrisă de I. L. Caragiale -2h Textul nonliterar. Scrisoarea Improvizatie ”Suntem europeni!” Atelier de scriere creativă Copilăria ȋn literatură Vizionare film: „Harry Potter şi piatra filozofală” după romanul scris de J.K. Rowlling Dramatizare „Amintiri din copilărie”

Evaluare

Bibliografie ***

Film critic. Revista de cultura si informatie cinematografica LEGISLAŢIE ORDIN Nr. 4224/22.07.1998 referitor la Metodologia privind regimul disciplinelor opţionale, în perspectiva aplicării

Planului-cadru

de

învăţământ

pentru

învăţământul primar şi gimnazial, începând cu anul şcolar 1998-1999 Notificarea nr.12 725/21.09.1998 Notificarea nr.12 805/28.09.1998 ORDIN Nr. 3449 / 15.03.1999 cu privire la regimul disciplinelor opţionale în perspectiva aplicării noilor planuri cadru de învăţământ, începând cu anul şcolar 1999-2000 Alin Cristea C. Corciovescu, V. Rapeanu Calin Caliman Calinescu, G.

Postmodernismul in cinema, Editura AquaForte, Cluj, 2001 Cinema… un secol si ceva, Editura Curtea Veche, 2003 Istoria filmului romanesc 1897-2000, Editura Fundatiei Culturale romane, 2001 Studii si conferinte, ESPLA, Bucuresti, 1956

330

Calinescu, G. Drimba, Ovidiu Gheorghiu, Mihnea Gheorghiu, O. Jean Louis Leutrat Marian Tutui Pippidi, D.M. Savel Stiopul Vianu, Tudor

Scriitori straini, Ed. pentru literatura universala, Bucuresti, 1967 Teatrul de la origini si pana azi, Ed. Albatros, 1973 Orientari in literatura straina, ESPLA, Bucuresti, 1958 Istoria teatrului universal, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1960 Cinematograful de-a lungul vremii, Editura ALL, 2000 Istoria filmului romanesc, in Revista filmului romanesc Antologie de literatura universala, ESPLA, Bucuresti, 1956 Incursiune in istoria filmului romanesc,Editura Antet, 2002 Studii de literatura universala si comparata, Bucuresti, 1963

331

Curriculum în dezvoltare locală MODUL IV EVIDENȚĂ ECONOMICĂ PRIMARĂ Profil: SERVICII Domeniile: ECONOMIC/COMERŢ clasa a X-a

Date de identificare a CDL: 1. Instituția de învățământ: 2. Denumirea operatorului economic: 3. Titlul CDL: EVIDENȚĂ ECONOMICĂ PRIMARĂ 4. Tipul CDL-ului: aprofundare 5. Profilul/Domeniul de pregătire profesională: Servicii/Economic, Comerț 6. Clasa : a X-a 8. Număr ore : 90 9. Autorii Unitatea de învățământ: prof.Tănase Rodica Operatorul economic:

1. NOTA DE PREZENTARE Modulul EVIDENȚĂ ECONOMICĂ PRIMARĂ se studiază în clasa a X-a, profil : Servicii, domeniile: economic și comerț Modulul are alocat un numărul de 90 ore conform planului de învăţământ. Total ore /an = 3 săpt. x 5 zile x 6 ore /zi = 90 ore/an, din care: 90 ore/an –pregatire practică comasată. Modulul „Evidență economică primară” este centrat pe rezultate ale învăţării şi vizează dobândirea de cunoștințe, abilități și atitudini necesare angajării pe piața muncii în una din ocupațiile specificate în SPP-urile corespunzătoare calificărilor profesionale de nivel 4, din domeniul de pregătire profesională Comerţ / Economic sau în continuarea pregătirii într-o calificare de nivel superior. 332

Modulul se studiază la clasa a X-a, în cadrul stagiului de pregătire practică, stagiu ce se va desfășura preponderent la sediul agentilor economici, parteneri de practică a unității școlare. La baza elaborării Curriculumului stau competenţele individuale care se regăsesc în Standardul de Pregătire Profesională, competenţe ce vor fi evaluate numai în cadrul acestui modul. Curriculumul se va utiliza împreună cu SPP-urile. Scopul modulului: dobândirea de către absolvenți a competențelor profesional necesare pentru adaptarea în prezent și viitor la cerințele pieței muncii locale și județene.

2. TABEL DE CORELARE DINTRE REZULTATELE ÎNVĂȚĂRII ȘI CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII Rezultate ale învățării suplimentare/

Conținuturile învățării

Situații de învățare

Rezultate ale învățării propuse spre aprofundare/extindere URI 1. Participarea la operații specifice recepţiei mărfurilor Cunoștințe

Abilități

Atitudini

Operaţii specifice recepţiei mărfurilor

Operaţii specifice recepţiei - Verifică

Asumarea

mărfurilor - Documente de însoţire a lotului

-Identificarea

documentele de

responsabilitatii

-Documente de

însoţire a lotului

in utilizarea

de marfă: factură, aviz de

tipurilor de

însoţire a lotului de

de marfă.

documentelor

expediţie, certificatul de

documente de

de evidenta

calitate/conformitate, buletinul de

contabila

analiză,

marfă

evidenta a stocurilor

- Pregătirea mărfurilor pentru

-Pregătirea

-Efectuarea operației

mărfurilor pentru

-Pregăteşte

verificarea cantitativă, calitativă:

verificarea

mărfurile pentru

dezambalarea, aranjarea pe

cantitativă,

verificarea

sortimente, articole;

calitativă:

cantitativă.

- Verificarea cantitativă a

documente privind

mărfurilor: numărare, cântărire,

stocurile

-Verificarea cantitativă a

-Verifică

măsurare;

mărfurilor:

cantitativ

- Verificarea calitativă a

mărfurile.

mărfurilor: integritatea ambalajelor, a marcării,

-Verificarea calitativă a

-Verifică calitativ

caracteristici calitative pe grupe

mărfurilor

mărfurile

de mărfuri.

333

de intocmire a principalelor

URI 2. Executarea operațiilor specifice depozitării

Conținuturile învățării

Situații de învățare

mărfurilor Cunoștințe

Abilități

Atitudini

Operaţii specifice

- Manipulează şi

Implicarea

Operaţii specifice depozitării

depozitării

transportă

activa in

mărfurilor

Identificarea si

mărfurilor

mărfurile în

monitorizare a

- Manipularea şi transportul

executarea

spaţiul de

fluxurilor in

mărfurilor în spaţiul de depozitare

operațiilor specifice

- Manipularea şi

depozitare în

cadrul unei

în funcţie de caracteristici:

manipulării, și

transportul

funcţie de

unitati

greutate, volum, grad de

transportului

mărfurilor în

caracteristicile

economice

perisabilitate, înscrisuri pe

mărfurilor în spațiul

spaţiul de

mărfurilor.

ambalaj;

de depozitare.

depozitare

-Formează unităţi

-Unităţi de încărcătură în funcţie

-Unităţi de

de încărcătură în

de natura mărfurilor;

încărcătură

funcţie de natura mărfurilor în

Aplicații practice

vederea

referitoare la

expedierii.

-Norme de transport şi

respectarea normelor

-Norme de

-Respectă normele

manipulare a mărfurilor: poziţia

de transport și

transport şi

de transport şi

corpului, cantitate maximă,

manipulare a

manipulare a

manipulare a

înălţime, mod de prindere,

mărfurilor.

mărfurilor:

mărfurilor

echilibrarea greutăţii.

URI 3. Urmărirea stocului de marfă Cunoștințe

Abilități

Conținuturile învățării

Situații de învățare

Atitudini

Cunoasterea stocul

Stocul de marfă

-Identificarea

de marfă

- Stocul de marfă stabilit prin:

tipurilor de stocuri

- Stocul de marfă

- Stabileşte stocul

Implicarea

numărare, cântărire, măsurare;

- Exerciții practice

stabilit

de marfă existent.

activa in

- Stocul de marfă în funcţie de

de analize și calcule

- Stocul de marfă în

- Determină stocul

monitorizare a

ritmul vânzării: intrări, ieşiri,

economice care să

funcţie de ritmul

în funcţie de

fluxurilor in

viteza de circulaţie;

determine strategia și

vânzării, viteza de

ritmul vânzării.

cadrul unei

- Situaţii specifice referitoare la

politica în domeniul

unitati

stoc: stoc supranormativ,

formării stocurilor de

economice

subnormativ, de siguranţă, pentru

la o etapă la alta.

circulaţie; - Situaţii specifice

- Raportează

referitoare la stoc

situaţiile specifice

transport intern, stoc pentru

legate de stocul de

condiţii de iarnă.

marfă.

Lista minimă de resurse materiale necesare dobândirii rezultatelor învățării 334

Pentru parcurgerea modulului se recomanda utilizarea următoarelor resurse materiale minime: instrumente de lucru - cântar, metru, ambalaje de mărfuri alimentare şi nealimentare, mostre de mărfuri alimentare şi nealimentare, utilaje de ambalare/depozitare, utilaje de păstrare a mărfurilor, documente contabile. Rezultatele invatarii vor demonstra formarea abilitatilor de comunicare profesionala in relatiile cu furnizorii si clientii de bunuri si servicii, de utilizare a calculatorului in vederea gestionarii stocurilor.

3. SUGESTII METODOLOGICE Se recomandă parcurgerea conţinutului tematic în ordinea prezentată, însă profesorul are libertatea de a alege ordinea de parcurgere în funcție de particularitățile colectivului de elevi. Numărul de ore pentru atingerea rezultatelor învățării va fi repartizat de profesor în funcţie de ritmul de învăţare al elevilor. În strategia didactică profesorul poate utiliza o paletă largă de metode. Se recomandă metodele centrate pe elev care să implice elevul în însuşirea unor abilităţi practice. Elevii învaţă mai bine dacă vizualizează activităţile practice, discută informaţiile şi aplică sarcinile date. Elevii dobândesc competenţe noi: gândire critică, conduită civică, capacitate de adaptare la situaţii noi, lucrul în echipă, învăţarea continuă. Profesorul are doar rolul de facilitator, comunicator, colaborator implicând activ pe cel ce învaţă. El are răbdare, lucrează la acelaşi nivel şi respectă orice intervenţie. Se pot utiliza metode ca: observaţia, munca independentă, experimentul, simularea, problematizarea, jocul de rol, exerciţiul, discuţiile în grup care stimulează critica, învăţarea prin proiecte, studiul de caz, brainstormingul etc. Vor fi promovate situaţiile din viaţa reală şi se va urmări aplicarea cunoştinţelor la probleme reale, pentru a se ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor, ale angajaţilor şi ale societăţii. Elevilor li se va permite să aplice propriul mod de înţelegere a conţinutului, prin descoperire, conversaţie şi realizarea de materiale cum ar fi: proiecte, scheme, portofolii. Pregătirea se recomandă a se desfăşura la operatorul economic. Pregătirea la operatorul economic are importanţă deosebită în atingerea rezultatelor învăţării. Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev. Aceste activități de învățare vizează: aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive şi operatorii ale elevilor, pe exersarea potenţialului psihofizic al acestora, pe transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie; îmbinarea şi alternanţa sistematică a activităţilor 335

bazate pe efortul individual al elevului (documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fise de lucru activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei, etc.; folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete; însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă. Se recomandă folosirea lucrului în echipă care facilitează procesul de învăţare. Această metodă se aplică pentru perceperea poziţiei faţă de ceilalţi şi integrarea pe piaţa muncii. Exemple de metode moderne de învăţare care pot fi utilizate în activitatea didactică: -

Elaborarea de referate interdisciplinare;

-

Exerciţii de documentare;

-

Navigare pe Internet în scopul documentării;

-

Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri);

-

Vizite de documentare la agenţii economici;

-

Discuţii.

Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,,Gestiune și evidență economică”, se recomandă următoarele activităţi de învăţare: Exemple:

Mozaicul

Tema: Identificarea condiţiilor de păstrare şi depozitare în funcţie de caracteristicile mărfurilor: temperatură, umiditate, circulaţia aerului, vecinătate admisă, înălţimea stivei, distanţa dintre purtătorii de marfă, distanţa faţă de sursele de căldură şi lumină. o Elevii sunt împărţiţi în grupe de câte patru. o Fiecare primeşte un număr 1; 2; 3; 4 şi câte o fişă de lucru individuală (fiecare fişă conţine după caz următoarele – condiţii de temperatură, condiţii de umiditate, condiţii legate de circulaţia aerului, reguli de vecinătate admisă, înălţimea stivei, distanţa între purtătorii de marfă, distanţa faţă de sursele de lumină şi căldură). o Elevii se regrupează după numărul pe care l-au primit, de exemplu toţi elevii care au grupa numărul 1 formează o grupă, toţi elevii care au numărul 2..., toţi elevii care au numărul 3..., o Astfel grupaţi, ei lucrează în grupul lor, se consultă acolo unde nu ştiu sau au nelămuriri, dacă este cazul sunt ajutaţi de profesor.

336

o După ce au finalizat fişa de lucru, elevii se regrupează ca la început şi devin EXPERŢI în grupul lor. Le prezintă şi colegilor conţinutul fişei, le dau lămuririle necesare acolo unde este cazul. o Profesorul monitorizează activitatea elevilor.

CUBUL - explorarea unui subiect din mai multe perspective. Tema: Ordonarea mărfurilor: grupe, subgrupe, articole, sortimente, termen de valabilitate. o Elevii sunt împărţiţi în 6 grupe. o Fiecare din cele 6 grupe şi-a ales anumite simboluri. o Profesorul le prezintă elevilor un cub care are desenat pe fiecare latură unul din simboluri, asociate cu verbe: Simbol 1 - DESCRIE Simbol 2 - COMPARĂ Simbol 3 - ANALIZEAZĂ Simbol 4 - ASOCIAZĂ Simbol 5 - APLICĂ Simbol 6 – ARGUMENTEAZĂ o Elevii vor face toate aceste operaţiuni pe fişe; fiecare echipă va primi o fişă conform simbolului ales. o După ce elevii vor lucra pe echipe aceste fişe, un reprezentant va prezenta colegilor rezultatele finale.

4. SUGESTII PRIVIND EVALUAREA Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică, prin care profesorul va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii şi-au achiziţionat rezultatele învăţării propuse în standardele de pregătire profesională. Evaluarea rezultatelor învățării poate fi: a. La începutul modulului – evaluare iniţială. Instrumentele de evaluare pot fi orale şi scrise. Reflectă nivelul de pregătire al elevului. b. În timpul parcurgerii modulului, prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării. Planificarea evaluării trebuie să se deruleze după un program stabilit, evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp. 337

c. Finală.

Realizată printr-o metodă cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul

procesului de predare/ învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor. Se propun următoarele instrumente de evaluare iniţială: Întrebări; Exerciţii de tipul ştiu/vreau să ştiu/am învăţat;

Brainstorming.

Chestionare;

Sugerăm următoarele

instrumente de evaluare continuă: Fişe de observaţie Fişe test Fişe de lucru;

Fişe de

autoevaluare; Fişe de monitorizare a progresului; Teste de verificare a cunoştinţelor cu: itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală, itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme; Fişa de autoevaluare a capacităţii colaborative;

Lista de verificare a proiectului

Brainstorming

Planificarea proiectului

Mozaicul; Fişă de observaţie; Jurnalul elevului Teme de lucru. Propunem următoarele instrumente de evaluare finală: Proiectul - prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de elevi; Studiul de caz - care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic; Portofoliul - care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile extraşcolare, etc.

5. BIBLIOGRAFIE •

Dumitru Matis: ”Bazele contabilitatii agentilor economici in Romania”. Ed. Intelcredo, Deva, 2000

•

Iacob Pantea: ”Contabilitatea financiara actualizata la standardele europenei”. Ed. Intelcredo, Deva, 2005

•

M. Ristea: ”Noul sistem contabil din Romania”. Ed. Cartimex, București, 2003

•

Directia Generala legislatie contabila din cadrul Ministerului de Finante: ”Norme metodologice pentru intocmirea si utilizarea formularelor comune privind activitatea financiara si contabila”, Ed. Economica, 2002

•

*** Legea contabilitatii nr. 82/1991, cu modificarile si completarile ulterioare

•

*** Codul fiscal , cu modificarile si completarile ulterioare. 338

339