Preotul in Viata Mea [PDF]

Zitiervorschau

PROIECT DIDACTIC

Profesor: Opincă Ciprian Costel Data: Școala: Clasa pregătitoare Titlul lecţiei: Preotul în viața mea Tipul lecţiei: Lecţie mixtă Durata: 45 minute (35' – predare-învăţare-evaluare, 10' – activităţi ludice) Competenţe specifice vizate: 1.1. Recunoaşterea unor elemente de bază ale credinţei religioase 1.3. Aplicarea unor reguli de comportament moral-creştin în contexte de viaţă familiare 3.1. Explicarea semnificaţiei unor evenimente religioase cunoscute

Obiective operaţionale: O1: să identifice preotul pe baza aspectelor prezentate de profesor O2: să înțeleagă importanța preotului în viața noastră

Strategia didactică:  metode şi procedee didactice: jocul didactic, exerciţiul, povestirea, descoperirea din imagini, conversaţia,  mijloace de învăţământ: imagini, literatura religioasă  forme de organizare: frontal, individual

Desfăşurarea activităţii Etapele lecţiei

Ob . op.

Moment organizator ic

Anunţarea titlului lecţiei şi prezentare a obiectivelo r propuse

Secvenţe de instruire şi evaluare

Strategia didactică

Rostirea rugăciunii de început.

rugăciune

Organizarea clasei pentru începerea lecţiei.

- frontal

- frontal Profesorul îi întreabă pe copii, dacă au fost duminică la biserică? - individual Acolo era prezent în Sfântul Altar.....? Cine este Preotul? Bravo! Azi vom vorbi despre această persoană importantă Anunţarea titlului lecţiei noi – Preotul ]n viața mea. Prezentarea obiectivelor propuse.

Comunicar ea noilor cunoştinţe

O1

Profesorul analizează împreună cu elevii imaginile din - conversaţia fişa de lucru, pe baza următoarelor întrebări: învăţarea Cine apare în toate cele trei imagini? descoperire De unde ştiţi că este un preot? - ilustraţia Cum este îmbrăcat în biserică? - frontal Dar pe stradă? Ce face preotul în prima imagine? - individual Dar în a doua? Dar în a treia? Voi aţi vorbit vreodată cu un preot? Ce aţi vorbit? Cum vă adresaţi preotului? Copiii sunt încurajaţi să adreseze întrebări.

prin

Fixarea noilor cunoştinţe

O2

Jocul Despre slujbele la care am fost. Pe un panou, profesorul de religie pune un set de fotografii reprezentând momente semnificative din diferite slujbe: botez, liturghie, cununie, maslu, sfinţirea casei etc. Profesorul face apel la experienţa elevilor privind participarea la slujbele respective, prin următoarele întrebări: Cum se numeşte slujba? Unde se desfăşoară? Cine participă? Cum se pregătesc oamenii? Ce momente ale slujbei aţi reţinut? Profesorul insistă asupra aspectelor legate de prezenţa preotului în viaţa copiilor. Profesorul explică termenii noi.

- descrierea din imagini - ilustraţia - exerciţiul - conversaţia - explicaţia - frontal - individual -- observarea activităţii elevilor

Apoi elevii primesc fisa de lucru Anexa 1 Aprecierea , asocierea, generaliza rea

Încheierea

O2

Profesorul le citeşte elevilor o povestire legată de spovedanie. Discută cu elevii despre faptul că orice om face şi fapte bune şi fapte rele şi despre faptul că Dumnezeu ne iartă faptele rele, prin intermediul preotului. Această lectură poate fi completată de organizarea unei întâlniri a preotului cu copiii, fie la ora de religie, fie la biserică. Astfel de discuţii pot premerge prima spovedanie a copiilor. Anexa 2

- conversaţia - literatura religioasă - frontal - individual

Elevii sunt apreciați individual primind punct roșu pe mână Prezentarea titlului temei următoare. - rugăciunea Rostirea rugăciunii, cu realizarea gestului închinării.

- frontal

Anexa 1

Anexa 2

PRIMA SPOVEDANIE Într-o zi, profesorul de religie a discutat cu copiii despre prima lor spovedanie. Ecaterina le-a spus că ea nu s-a spovedit niciodată, deoarece nu crede că este necesar să facă acest lucru. În următoarea oră, profesorul a întrebat-o: – Mi se pare mie sau eşti îmbrăcată altfel decât data trecută? – Nu, nu vi se pare! Hainele mi s-au murdărit, iar acum sunt la spălat. – Vezi, Ecaterina? Aşa cum praful murdăreşte hainele, tot aşa şi faptele rele murdăresc sufletul. Dacă hainele trebuie spălate pentru a redeveni curate şi sufletul trebuie curăţit, prin spovedanie. – Domnule profesor, dar ce fapte rele fac copiii, mai ales cei mici, aşa cum suntem noi? – Uite, de exemplu, dacă îţi jigneşti colegii sau vorbeşti urât cu ei, de aici se poate ajunge la cuvinte tot mai urâte, la îmbrânceli sau chiar la bătăi. Dacă nu îţi place să împrumuţi lucruri altora, în timp poţi să devii egoistă. Dacă nu te bucuri când cineva reuşeşte să facă un anumit lucru bun sau când este apreciat de colegi, în timp poţi să devii invidioasă. Şi exemplele pot continua. Spovedania te ajută să devii tot mai atentă la gândurile pe care le ai, la cuvintele pe care le spui, la faptele pe care le faci. Toate aceste lucruri, aşa cum am discutat şi altă dată, atunci când le faci îţi produc nelinişte în suflet. Spunea odată un copil de vârsta voastră: „Eu, atunci când fac sau spun un lucru rău, parcă am o cascadă în mine”. Spovedania transformă cascada în apă lină, adică readuce pacea în suflet. – Dar dacă nu-mi amintesc lucrurile rele pe care le-am făcut?

– Părintele la care te spovedeşti o să te ajute. El îţi va răspunde la toate întrebările şi te va ajuta să te cunoşti mai bine. Spovedania este un mare ajutor pe care Dumnezeu l-a dat oamenilor pentru a-şi simţi din nou sufletul curat, aşa cum era în copilărie. Ecaterina a înţeles importanţa spovedaniei. S-a rugat, apoi şi-a analizat gândurile, cuvintele şi faptele, iar în duminica următoare s-a spovedit. Cu sufletul curat, ea a primit Sfânta Împărtăşanie, adică Trupul şi Sângele Domnului.

Ce înseamnă numele?  Ecaterina, Cătălina – curată, pură. Sfânta Ecaterina este sărbătorită în 25 noiembrie.