Patrimoniul Cultural Local În Cadrul Orelor de Istorie [PDF]

Zitiervorschau

Studierea patrimoniului cultural local în cadrul orelor de istorie (ciclul gimnazial). Drd. Sergiu SUVAC. Universitatea „Valahia”, Târgoviște, Dâmbovița, România. e-mail: [email protected]

Patrimoniul cultural constituie componenta moștenită a culturii, prezentă în viața de astăzi sub forma unor vestogii materiale și materiale, precum și în tipare culturale 1. Raportând această definire a moștenirii culturale la fiecare raion, sat, oraș din țară putem afirma că prezența acestor elemente îmbogățește substanțial modul de interpretare a istoriei locale. Ansamblul patrimoniului cultural local presupune o totalitate de valori și bunuri culturale (materiale și imateriale, mobile și imobile) de importanță locală, națională și mondială în unele cazuri, care a fost constituit pe parcursul istoriei. Prezența vestigiilor culturale în fiecare localitate oferă șanse de studiere exactă sau aproximativă a trecutului generațiilor anterioare trăitoare a acestor meleaguri. La lecția de istorie profesorul are menirea de a dezvolta competențe elevilor, care vizează înţelegerea trecutului propriului popor şi a diversităţii tradiţiilor culturale ale altor popoare coexistente. Din această categorie de motive se subscrie și interesul pentru cercetarea patrimoniului cultural local. Curriculumul la Istorie, ediția 2010 prevede modul de abordare echilibrată în studierea trecutului istoric, pornind de la istoria locală spre istoria naţională, regională şi cea universală 2. Această prevedere determină caracterul complex de studiere nu doar a istoriei dar și a patrimoniului cultural local, național, universal. După reforma curriculară din ultimii ani s-a constatat că este nevoie să se revadă ansamblul de competențe specifice ale disciplinei istorice care trebuiesc formate și dezvoltate. Așa că actul curricular la istorie din 2019/2020 vine cu o completare a nevoilor disciplinei și accentuează concret detaliile de conținut pe spațiile de studiere a istoriei. Respectiv spațiului local, cu componentele culturale îi revine în clasele V, VIII, IX -10% din totalul subiectele abordate, în clasa a VI-a – 7%, clasa a VII-a – 9% 3. Ca noutate și inovație în programa școlară actuală putem considera apariția unei competențe specifice disciplinei ce vizează patrimoniul cultural și anume competența specifică a 5-a

V. Cavruc, Gh. Postică, ”Salvgardarea patrimoniului cultural național al Republicii Moldova”, în Akademos,nr. 2(17), iunie 2010, p. 38. 2 Istoria. Curriculum pentru învățământul gimnazial (clasele V-IX). Chișinău,2010, p.3. 3 Curriculum național. Istoria românilor și universală. Clasele V-IX. Chișinău, 2020, p. 11. 1

1

Valorificarea trecutului istoric şi a patrimoniului cultural, manifestând respect faţă de ţară şi de neam4. Această competență specifică fiind dezvoltată în matricea disciplinei oferă posibilitatea de a cerceta patrimoniul cultural local în diverite clase printr-un set de  unități de competență precum: Recunoaşterea valorilor istorico–culturale ale localității și ale țării - în clasa a VII-a. Cercetarea obiectelor de patrimoniu din localitate şi din ţară - în clasa a VIII-a. Valorificarea diversităţii etnice şi culturale în proiecte de dezvoltare instituţională şi locală prin prisma trecutului istoric - în clasa a VIII-a. Elaborarea proiectelor de conservare şi promovare a obiectelor de patrimoniu local, naţional şi universal - în clasa a IX-a. Pentru materializarea și dezvoltarea unităților de competență sunt propuse un set de activități de învățare în bază de proiect sau în bază de exerciții. Astfel pentru clasa a V-a este recomandat un studiu –Descrierea unei sărbători din localitatea moştenită din Antichitate. Aici elevii au posibilitatea în grupuri sau individual să purceadă la cercetarea elementelor etnocultuale, folclorice, tradițiilor și obiceiurilor care s-au perpetuat dealungul istoriei. Aici sunt încurajate interviurile, discuțiile cu cele mai vârstnice persoane din localitate care cunosc detaliile culturale. Pentru clasa a VI-a este propusă o cercetare sub forma unui studiu : „Să redescoperim localitatea natală”. Aici elevii coordonați de cadrul didactic pot efectua o hartă conceptuală cu caracter istorico-cultural în care pot amplasa cele mai însemnate obiective istorice și culturale din localitate care au o valoare patrimonială și locală precum : muzeul din sat, monumente arhitecturale , edificii religioase, case tradiționale, cimitir, instituții culturale etc. Harta elaborată poate fi utilizată sub forma unor buclete informative pentru localnici, turiști și chiar ca mijloace educaționale. În clasa a VII-a programa școlară la istorie recomandă o excursie la un monument cultural din cadrul localității pentru a organiza o inspecție și descriere a acestuia. Aici elevii au posibilitatea să elaboreze un pașaport al monumentului vizitat. Aceștia sunt puși față în față cu cultura moștenită și istoria perindată. Este îmbucurător faptul că unele monumente culturale din localități pun în valoare istoria națională, locală precum monumentele închinate sătenilor care au 4

Ibidem, p.13.

2

luptat în războaie, pentru apărarea țării (1992). Dar cred de cuviință că trebuie de menționat o realitate pe care am întâlnit-o într-o excursie în localitate. Deci există și monumente care cumva sunt greșit interpretate fiindcă promovează o istorie relativ diferită (ex : Monumentele închinate soldaților din localitate care au decedat pentru apărarea patriei în al doilea război mondial). Aceste monumente trebuiesc corect valorificate iar elevii informați cu privire la simbolurile acestora și destinația lor. Unelele chiar păstreză inscripții sovietice și utilizează anii 1941-1945ca cronologie a Războiului pentru apărarea Patriei. Aici elevii trebuie să cunoască, oare URSS era patria noastră ? , oare soldații din sate care au decedat au făcut-o pentru a apăra patria lor ?, iată asemenea momente apar și este bine de clarificat în procesul educațional și anume vizitarea monumentelor culturale din localitate. Nu putem trece cu vederea toate monumentele culturale care sunt prin satele Moldovei și e de datoria profesorilor de istorie să le viziteze, cerceteze și promoveze în cadrul orelor. Ca activități de învățare bazate pe proiect în clasa a VIII-a sunt recomandate : Conferinţă: Personalităţi marcante din localitate (sat, oraş, raion, municipiu) din sec. al XIX - începutul sec. al XX-lea; Studiu: Impactul evenimentelor/proceselor din Epoca Modernă asupra diversităţii etnice şi culturale actuale din localitate; Cercetare: Monumente/vestigii istorice din localitate ce reprezintă Epoca Modernă5.Cu siguranță în fiecare din localitățile Moldovei există personalități notorii, care s-au afirmat într-un anumit domeniu și elevii trebuie să-i cunoască, să-i cerceteze și promoveze fiindcă a cunoaște valoarea unor oameni înseamnă a investi în valoarea ta. Dacă localitatea are o vârstă relativ înaintată de la atestarea documentară la sigur evenimentele și procesele moderniste au avut impact asura diversității culturale. Elevii descoperă aceste elemente apărute în cultura locală și pot realiza un studiu care să confirme chiar preluarea, contopirea unor momente culturale în tradiții, obiceiuri, motive etnografice etc. Clasa a IX-a are posibilitatea să studieze o istorie mai recentă și respectiv este recomandat să elaboreze anumite proiecte de cercetare legate de istoria și cultura locală : Cercetare: Vestigii istorice în localitatea noastră; Dezbatere: Rolul femeii în viaţa publică din localitate (politică, economie, cultură, ştiinţă etc.); Personalităţi marcante din localitate etc. Realizarea acestor produse oferă o caracteristică de ansamblu a evoluției în timp a unor fenomene și procese istorice din localitate. Este evidentă situația diversității elementelor de patrimoniu cultural de la o localitate la alta, deaceea menirea profesorului de istorie din localitate este de a structura și organiza procesul educațional astfel încât să promovăm această moștenire. Pentru a avea acces la toate elementele 5

Ibidem, p. 30.

3

de patrimoniu local este de încurajat semnarea unor parteneriate cu diverse instituții locale, regionale, raionale pentru a avea acces liber spre cercetarea acestora. Deci instituțiile locale partenere ar fi :  Biblioteca Publică sătescă,  Autoritățile Publice Centrale,  Căminul/casa de cultură din localitate,  Muzeul satului/din localitate,  Instituțiile/organele culturale locale (ansambluri, meșteri populari, formații, coruri etc). Diversitatea patrimoniului cultural local de la o localitate la alta cuprinde :  Situri și rezerve arheologice

 Moștenirea industrială

 Lucrari de arte plastice și aplicate

 Moștenirea documentară

 Meșteșuguri populare

 Patrimoniul audio-vizual

 Artă populară

 Tradiția vorbită și limba

 Situri și complexe arhitecturale

 Valori literare

 Situri şi complexe etnografice

 Obiceiuri, ritualuri, sărbători și credințe

 Situri şi complexe istorice

 Muzică, cântece și dansuri

 Mostre de arta de parc și arhitectură

 Medicina tradițională  Tradițiile culinare şi etnologice

peisagistică  Valorile naturale (mostre) – rămăşiţe

 Jocurile populare și sportul6

antropologice

Descoperirea, promovarea și cercetarea patrimoniului cultural local la lecțiile de istorie este planificată de profesor

la începutul anului școlar prin prisma planificării activităților

educative sau planificarea de lungă durată/anuală. Tipologia activităților în care elevilor li se dezvoltă competențele vizate mai sus sunt întărite de unele ore curriculare și extracurriculare precum:  Aniversări/comemorări locale,  Vizite în muzee,  Întâlniri cu personalități locale,  Filme și documentare istorice cu caracter local,  Activități specifice marcării unor sărbători cu tradiție, 6

http://responsalliance.eu/rplearn/?page_id=1157&lang=ro (accesat: 26.10.2020).

4

 Momente folclorice,  Festivaluri,  Aniversări locale,  Expoziții cu caracter istoric, cultural, etc7. Este de menționat faptul că unele dintre elementele culturale locale sunt înscrise în Registrul Monumentelor ocrotite de stat8, iar acest lucru este îmbucurător fiincă aceste obiective locale se bucură de o valoare mai mare, iar elevii au posibilitatea să cerceteze acest registru pentru mai multe informații istorice a monumentelor vizate. În urma efectuării cercetării unor elemente de patrimoniu cultural local, elevii pot veni cu unele produse educaționale care sigur să fie evaluate de către profesor și totodată să reprezinte drept măsurători ale competențelor specifice vizate. Așa deci, după o lecție de istorie cu caracter cultural-local elevii pot prezenta :  Analiza unui monument de patrimoniu local,  Schemă de reprezentare a rolului/locului elementului vizat,  Poster cu caracteristici ale patrimoniului cultural local,  Hărți interactive, grafice și schematice,  Eseu structurat pe teme de cultură locală,  Piramida unei personalități locale,  Proiect/ colaj/ film documentar despre cultura locală,  Comunicare/scrisoare strămoșilor locali, etc,9. Cu părere de rău manualele de istorie care sunt utilizate în învățământul actual școlar nu oferă indicatori de studiere și cercetare a patrimoniului cultural local 10 decât doar unele exemple Cebanu Lilia, Managementul activităților extrașcolare. Ghid metodologic. Chișinău,2015, p.48-49. Registrul Monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat. https://date.gov.md/ckan/dataset/5180-registrulmonumentelor-republicii-moldova (accesat: 26.10.2020). 9 Referențialul de evaluare a competențelor specifice formate elevilor. Chișinău,2014, p. 400-412. 10 Cerbușca P., Gonța G., Haheu V., Petrovschi N. File din Istoria Românilor.Manuale pentru clasa a IV-a. Editura Știința-Cartier, Chișinău,1999. Gonţa, G, P. Parasca, P. Cerbuşcă, V. Haheu, N. Petrovschi. Istoria universală. Istoria românilor. Manual pentru clasa a V-a. Chişinău: Ştiinţa, 2000. Popovici C., Popovici A. Istorie.Manual pentru clasa a VI-a.Editura Lumina.Chișinău,2006. Dragnev, D., C. Drachenberg, I. Ojog, E. Dragnev, G Gonţa, I. Varta. Istoria universală. Istoria românilor. Manual pentru clasa a VII-a. Chişinău: Ştiinţa, 2002. Certan, E., I.Moiseev, M.Veverița. Istorie. Manual pentru clasa a VII-a.Editura Univers Pedagogic. Chișinău, 2006. Boico, P., V. Cincilei,M.Veverița. Istorie.Manual pentru clasa a VIII-a.Editua Univers Pedagogic.Chișinău,2006. Șarov, I., I.Cașu. M.Dobzeu, P.Cerbușca. Istoria Românilor și Universală.Manual pentru clasa a IX-a. Editura Cartdidact.Chișinău,2013. Varta, I., Igor Şarov. Istoria românilor. Epoca modernă (1850-1918). Manual pentru clasa a VIII-a. Chişinău: CartdidactReclama, 2003. 7 8

5

de patrimoniu cu o valoare națională sau regională. Acest lucru are două motive, după mine, ce constă în : - scrierea și tipărirea manualelor înainte de a apărea Curriculumul la Istorie din 2019, care prevede dezvoltarea competențelor destinate patrimoniului local., - particularitățile localităților și diversitatea elementelor de patrimoniu cultural existent de la o localitate la alta face complicată cumularea unui material destinat studierii acestor valori. În urma cercetării elementelor de patrimoniu cultural local se pot genera acțiuni și activități benefice pentru localitate, șoală, comunitate, APL etc., fiindcă unele simboluri locale ar putea prinde viață prin proiecte finanțate cum este cazul Muzeului Sângerei-platformă culturală locală elaborată de Radu Marandiuc. Muzeul de Istorie și Etnografie Sângerei reprezintă o platformă de activism civic și promovare a patrimoniului cultural local11. Cinematograful Buiucani- un alt proiect implementat de Nicolai Chirnev și Silvia Ursul, în care se pune în valoare moștenirea culturală locală și totodată reanimarea unor pagini de istorie și anume revitalizarea unui cinematograf în aer liber. Valorificarea, promovarea tradițiilor în rândul tinerilor-viitorii promotori ai patrimoniului cultural- proiect generat de Simona Luca în care tinerii sunt generatorii unor momente istorice, de artă, cultură și patrimoniu prin prisma activităților culturale care le desfășoară. În concluzie subliniem necesitatea studierii patrimoniului cultural local în contextul orelor de istorie ca factor de dezvoltare a competențelor la elevii din gimnazii. Cercetarea acestor elemente moștenite reiterează bogăția materială și spirituală a generațiilor anterioare. Șansa de a valorifica aceste vestigii culturale trebuie acordată acum, prin prisma lecțiilor de istorie și susținute de factorii parteneri. Deaceea aș recomanda majorarea numărului de ore în direcția patrimoniului cultural local, organizarea activităților educativ-instructive, extracurriculare ce au ca teren de dezbatere moștenirea culturală locală, valorificarea prin diverse metode didactice, educaționale, artistice a ansamblului de valori locale deoarece un elev trebuie să-și cunoască istoria, cultura, valorile locale, naționale.

Bibliografie :

Patrimoniulu suntem noi (Colecție de inițiative civice ce promovează și valorifică patrimoniul cultural local), Chișinău, 2018, p.3. 11

6

1. Boico, P., V. Cincilei, M.Veverița. Istorie.Manual pentru clasa a VIII-a.Editua Univers Pedagogic.Chișinău,2006. 2. Cavruc V., Gh. Postică, ”Salvgardarea patrimoniului cultural național al Republicii Moldova”, în Akademos,nr. 2(17), iunie 2010. 3. Cebanu Lilia, Managementul activităților extrașcolare. Ghid metodologic. Chișinău,2015. 4. Cerbușca P., Gonța G., Haheu V., Petrovschi N. File din Istoria Românilor.Manuale pentru clasa a IV-a. Editura Știința-Cartier, Chișinău,1999. 5. Certan, E., I.Moiseev, M.Veverița. Istorie. Manual pentru clasa a VII-a.Editura Univers Pedagogic. Chișinău, 2006. 6. Curriculum național. Istoria românilor și universală. Clasele V-IX. Chișinău, 2020. 7. Dragnev, D., C. Drachenberg, I. Ojog, E. Dragnev, G Gonţa, I. Varta. Istoria universală. Istoria românilor. Manual pentru clasa a VII-a. Chişinău: Ştiinţa, 2002. 8. Gonţa, G, P. Parasca, P. Cerbuşcă, V. Haheu, N. Petrovschi. Istoria universală. Istoria românilor. Manual pentru clasa a V-a. Chişinău: Ştiinţa, 2000. 9. Istoria. Curriculum pentru învățământul gimnazial (clasele V-IX). Chișinău,2010. 10. Patrimoniulu suntem noi (Colecție de inițiative civice ce promovează și valorifică patrimoniul cultural local), Chișinău, 2018. 11. Popovici C., Popovici A. Istorie.Manual pentru clasa a VI-a.Editura Lumina.Chișinău,2006. 12. Referențialul de evaluare a competențelor specifice formate elevilor. Chișinău,2014. 13. Șarov, I., I.Cașu. M.Dobzeu, P.Cerbușca. Istoria Românilor și Universală.Manual pentru clasa a IX-a. Editura Cartdidact.Chișinău,2013. 14. Varta, I., Igor Şarov. Istoria românilor. Epoca modernă (1850-1918). Manual pentru clasa a VIII-a. Chişinău: CartdidactReclama, 2003. 15. http://responsalliance.eu/rplearn/?page_id=1157&lang=ro (accesat: 26.10.2020). 16. Registrul Monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat. https://date.gov.md/ckan/dataset/5180-registrul-monumentelor-republicii-moldova (accesat: 26.10.2020).

7