Omorul Intenţionat [PDF]

Zitiervorschau

1.1 Relataţi despre omorul intenţionat săvârşit cu premeditare. Premeditarea atribuie omorului caracter agravat, deoarece presupune, pe de o parte, o concentrare a forţelor psihice ale făptuitorului, iar, pe de altă parte, o pregătire a comiterii faptei, ceea ce asigură șanse sporite de reușită a omorului. În același timp, premeditarea relevă și o periculozitate mai mare a făptuitorului, care înţelege să procedeze metodic, cu calm, pentru traducerea în fapt a hotărârii sale infracţionale. În doctrina penală sunt consemnate următoarele condiţii de realizare a premeditării: 1) trecerea unui interval de timp din momentul luării hotărârii de a săvârși omorul și până în momentul executării infracţiunii; 2) în acest interval de timp făptuitorul trebuie să mediteze, să-și concentreze forţele sale psihice în vederea asigurării succesului acţiunii sale; 3) în acest interval de timp făptuitorul trebuie să treacă la săvârșirea unor acte de pregătire de natură să întărească hotărârea luată și să asigure realizarea ei. 1.2 Deosebiţi omorul săvârşit în legătură cu îndeplinirea de către victimă a obligaţiilor de serviciu sau obşteşti de omorul săvârşit asupra unui reprezentant al autorităţii publice ori asupra unui militar în timpul sau în legătură cu îndeplinirea de către aceştia a obligaţiilor de serviciu

Despre acest aspect ne menționează Codul Civil la articolul 145 . Despre Omorul săvârșit în legătură cu îndeplinirea de către victimă a obligaţiilor de serviciu sau obștești se stipulează că : Prin “îndeplinire a obligaţiilor de serviciu” se înţelege executarea atribuţiilor de serviciu care decurg din contractul de muncă, încheiat cu o întreprindere, instituţie sau organizaţie, înregistrată în modul stabilit, indiferent de tipul de proprietate sau de forma juridică de organizare a acesteia. Prin “îndeplinirea obligaţiilor obștești” se are în vedere înfăptuirea de către cetăţeni a unor îndatoriri publice cu care aceștia au fost însărcinaţi (de exemplu, îndeplinirea obligaţiilor de membru al gărzilor populare) sau săvârșirea altor acţiuni în interesul societăţii sau al unor persoane aparte (de exemplu, comunicarea despre comiterea sau pregătirea infracţiunii, criticarea neajunsurilor la adunarea colectivului de muncă, renunţarea de a participa la săvârșirea infracţiunii etc.). Pentru aplicarea agravantei examinate este necesar a stabili că omorul a fost săvârșit în legătură cu îndeplinirea legitimă a obligaţiilor de serviciu sau obștești. Caracterul legitim al îndeplinirii acestor obligaţii există în cazul în care conduita victimei a fost conformă cu cerinţele și regulile serviciului respectiv, cu normele morale și nu a format o încălcare a legii, cu atât mai puţin – o infracţiune. Expresia “în legătură cu” din dispoziţia incriminatoare trebuie interpretată în sensul că omorul poate fi săvârșit: 1) până la îndeplinirea obligaţiilor de serviciu sau obștești (în scopul neadmiterii); 2) în momentul îndeplinirii obligaţiilor respective (în scopul reprimării); 3) după îndeplinirea acelor obligaţii (din răzbunare).

Pentru calificarea faptei analizate nu are însemnătate timpul ce s-a scurs din momentul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu sau obștești. De asemenea, este necesar a specifica că victima în cazul infracţiunii examinate poate fi numai persoana care îndeplinește îndatoririle de serviciu sau obștești, nu și rudele sau alte persoane apropiate victimei (cum prevede legea penală a Federaţiei Ruse). Pe când Omorul săvârșit asupra unui reprezentat al autorităţii publice ori asupra unui militar ori a rudelor apropiate ale acestora, în timpul sau în legătură cu îndeplinirea de către reprezentantul autorităţii publice sau militar a obligaţiilor de serviciu ne stipulează despre : Raţiunea cuprinderii unei asemenea agravante în Codul penal e condiţionată de calitatea victimei de reprezentant al autorităţii de stat. Ocrotirea autorităţii de stat împotriva infracţiunilor comise de elemente antisociale și anarhice, care sfidează ideea de lege în Republica Moldova, presupune și ocrotirea vieţii funcţionarilor care deţin atribuţii ce implică exerciţiul acestei autorităţi. Orice atingere adusă vieţii unui reprezentant al autorităţii publice sau unui militar, care se află în exerciţiul funcţiei sau pentru fapte îndeplinite în exerciţiul funcţiei, constituie, în același timp, o manifestare a lipsei de respect faţă de autorităţile publice. Pentru a se reţine această agravantă, fapta trebuie să se comită când reprezentantul autorităţii publice ori militarul se află la serviciu sau să se comită în legătură cu îndeplinirea de către acesta a obligaţiilor de serviciu. Observăm că formularea “în timpul sau în legătură cu” de la lit. e) din alin. (3) al art. 145 din CP al RM are o extindere semantică mai largă decât expresia “în legătură cu” de la lit. h) din alin. (2) al art. 145 din CP al RM. În adevăr, omorul săvârșit asupra unui reprezentant al autorităţilor publice ori asupra unui militar în timpul serviciului acestora presupune situaţia când lipsirea de viaţă este săvârșită nu în legătură cu îndeplinirea de către aceștia a obligaţiilor de serviciu (de exemplu, din răzbunare, având la bază relaţiile de ostilitate personale). În astfel de situaţii, calitatea specială a victimei, alături de timpul săvârșirii infracţiunii – în timpul serviciului – determină agravarea răspunderii penale; astfel, fapta nu mai poate fi calificată conform alin. (1) al art. 145 din CP al RM. Conform alin(1), art.172, CP al RM, Acțiuni violente cu caracter sexual presupune homosexualitatea sau satisfacerea poftei sexuale în forme perverse, săvîrşite prin constrîngere fizică sau psihică a persoanei ori profitînd de imposibilitatea acesteia de a se apăra sau de a-şi exprima voința, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 5 ani. Conform alin (1), art.171, CP al RM, Violul presupune raportul sexual săvîrşit prin constrîngere fizică sau psihică a persoanei sau profitînd de imposibilitatea acesteia de a se apăra ori de a-și exprima voința, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 5 ani. Totuşi aceste infracțiuni au o deosebire, şi aceasta ar fi: în cazul infracțiunii de viol se consideră consumată în moment în care organul genital masculin a fost introdus în organul genital femenin. Deci, un viol poate fi considerant o infracțiune doar dintre sexe opuse. se imite Pe când la infracțiunea de acțiuni violente cu caracter sexual este caracteristic faptul raportul sexual, iar aceasta poate fi doar dintre persoane cu același sex, dintre

doi bărbați care se numește homosexualitate, dintre două femei- lesbianismul. O asemănare este că ambele sunt comise contra voinței persoanei.

1.3 Propuneţi o situaţie practică de omor săvârşit prin mijloace periculoase pentru viaţa sau sănătatea mai multor persoane. Pericolul social ridicat al faptei derivă din numărul victimelor și din temerea pe care o inspiră persoana făptuitorului. Dacă omorul săvârșit asupra unei singure persoane constituie el însuși o infracţiune deosebit de gravă, este firesc ca omorul săvârșit asupra a două sau mai multor persoane să fie considerat infracţiune excepţional de gravă. Această infracţiune este o infracţiune unică, presupunând însă o pluralitate de victime. Ea se caracterizează prin unitatea intenţiei făptuitorului vizavi de lipsirea de viaţă a cel puţin două persoane, și, de regulă, este comisă simultan asupra acestor persoane, deși este posibil să se comită succesiv. Drept exemple pot oferi: O persoană intenționat a eliminat în aer gaze periculoase pentru viața și sănatatea omului. Gașca de prieteni sub influența drogurilor sau alcoolului ajungând la omor. Bombele atomice, armele nucleare care sunt adăpostite sub mări și ociane intenționat. Subiectul II: Raportul sexual cu o persoană care nu a atins vârsta de 16 ani – 35 p. 2.1. Relataţi despre latura obiectivă a infracţiunii prevăzute la art.174 CP. Latura obiectiva a infracţiunii prevăzute la art.174 CP, privind viaţa sexuală se comit numai prin acţiuni. Aceste acţiuni presupun un raport sexual sau un alt act sexual, sau un alt contact sexual, ori o activitate complementară contactului sexual. Alături de aceste acţiuni care au un caracter principial pot subzista acţiuni adiacente, constând în constrângere explicită sau implicită, folosită ca procedeu de încălcare a obiectului juridic secundar al infracţiunilor analizate. 2.2.

Comparaţi raportul sexual cu o persoană, despre care se ştie cu certitudine că nu a împlinit vârsta de 16 ani, cu violul profitând de imposibilitatea victimei de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa din cauza vârstei fragede.

Raportul sexual cu o persoană care nu a atins varsta de 16 ani : 1) se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 7 ani ; 2) persoana care a savvarsit infrcatiunea prevazuta la alin. 1 a articolului 174 nu este pasibila de raspunderea penala daca este la nivel apropiat cu victima in ceea ce priveste varsta si dezvoltarea fizica si psihică. Violul profitând de imposibilitatea victimei de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa din cauza

vârstei fragede:1) se pedepsete cu inchisoare de la 3 la 5 ani ;2) săvîrşit cu bună-ştiinţă asupra unui minor; 3) savarsit cu buna stiinta asupra unei femei gravide ; 4) savarsit asupra unui membru din familie; 5)savarsit de unu sau mai multe personae; 6)insotit de contaminarea cu o boala venerica; 7) savarsit cu o deosebita cruzime, precum si din motive sadice; se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 12 ani.

2.3.

Evaluaţi dacă este binevenită sau nu modificarea legislativă referitoare la vârsta victimei infracţiunii prevăzute la art.174 CP.

În conformitate cu modificarea legislativă referitoare la vârsta victimei infracțiunii prevazute la art. 174 Codului Penal putem menționa faptul că sunt de acrod cu această modificare, deoarece în Codul Familiei se permite căsătoria la virsta de 16 ani, considerăm că vîrsta de pînă la 16 ani este suficientă pentru încriminarea infrațiunii date deoarece după 16 ani persoana poate decide dacă poate să se căsătorească, în sens logic căsătoria presupune de a întreține relații.

Subiectul III: - 30p. Inculpatul a fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunii de lipsire de viață din imprudență, prevăzută de art. 149 C. pen. În fapt, instanţa a reţinut că inculpatul, după ce a consumat băuturi alcoolice, s-a urcat pe terasa blocului de 8 etaje în care locuia, situat în apropierea unei pieţe agroalimentare, cu scopul de a fixa suportul unei antene. În timpul acestei operaţiuni, inculpatul a aruncat peste marginea terasei două cărămizi şi un suport metalic de antenă; un trecător a fost lovit în cap de una din cărămizi, suferind un traumatism cranio-cerebral cu fractură de boltă şi bază craniană, în urma căruia a decedat, în aceeaşi zi, la spital. Apelul declarat de procuror este: a) fondat, întrucât fapta inculpatului constituie infracţiunea de omor, săvârşită cu intenţie directă; b) fondat, întrucât fapta inculpatului constituie infracţiunea de omor, săvârşită cu intenţie indirectă; c) fondat, întrucât fapta inculpatului constituie infracţiunea de loviri cauzatoare de moarte, săvârşită cu preterintenție; d) nici una din variantele de mai sus. BAREM: Nota 10 Puncte 91-100

9 81-90

8 71-80

7 66-70

6 61-65

5 51-60

4 41-50

3-2 0-40