Oficiul European de Lupta Antifrauda [PDF]

Zitiervorschau

OFICIUL EUROPEAN DE LUPTA ANTIFRAUDA (O.L.A.F)

Claudia Prunaru Ileana Rizoiu

Academia de Studii Economice din Bucuresti Facultatea de Contabilitate si Informatica de Gestiune An II Grupa 636

Coordonator Stiintific: Ioana Nely Militaru

REZUMAT: Misiunea Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) are trei obiective: protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene (UE), prin investigarea cazurilor de fraudă, de coruptie si a oricaror alte activitati ilegale; detectarea si investigarea faptelor grave legate de îndeplinirea îndatoririlor profesionale de către membrii si personalul institutiilor si organismelor UE, care ar putea declansa proceduri disciplinare sau penale; si sprijinirea Comisiei Europene în ceea ce priveste dezvoltarea si punerea în aplicare a politicilor de prevenire si detectare a fraudei. Prin îndeplinirea misiunii sale într-o manieră cât mai efectivă, OLAF contribuie la eforturile depuse de institutiile europene pentru a garanta cea mai bună utilizare a banilor contribuabililor.

CUVINTE CHEIE: OLAF, ,frauda, investigatii, fonduri, coruptie

INTRODUCERE

De la 1 iunie 1999, Oficiul European de Lupta Contra Fraudei raspunde de combaterea fraudei impotriva bugetului Uniunii Europene. Infiintat pe baza Deciziei Comisiei Europene din 28 aprilie 1999, OLAF inlocuieste Unitatea de Coordonare a Luptei Impotriva Fraudei (UCLAF) a Comisiei Europene, creata in 1998, al carei competente se limitau la aceasta institutie. Noul oficiu poate ancheta gestionarea si finantarea tuturor institutiilor si organelor Uniunii, cu o independenta functionala deplina, garantata de: - Directorul OLAF: desemnat de comun acord de catre Parlament, Comisie si Consiliu, el are dreptul de a se adresa Curtii de Justitie pentru a-i proteja independenta. In plus, el poate deschide anchete, nu numai la sesizarea institutiilor, organelor sau Statelor Membre implicate, ci si din proprie initiativa. - Comitetul de supraveghere a activitatii OLAF: raspunde de controlul desfasurarii anchetelor si este alcatuit din 5 personalitati externe independente desemnate de comun acord de catre Parlament, Comisie si Consiliu. Regulile de desfasurare a anchetelor interne conduse de OLAF in scopul combaterii fraudei, coruptiei si a altor activitati ilegale care aduc atingere intereselor financiare ale Comunitatilor Europene sunt stabilite printr-un Acord Interinstitutional incheiat la 25 mai 1999 intre Parlament, Consiliu si Comisie. Acest acord extinde competentele OLAF asupra faptelor grave care pot afecta obligatiile profesionale ale functionarilor si ale altor categorii de personal si care pot avea consecinte disciplinare sau penale

CUPRINS

1. ASPECTE GENERALE OLAF 1.1.Rolul si responsabilitatiile OLAF 1.2 .Acte 1.3.Acordul interinstituţional între Parlamentul European, Consiliu şi Comisie 2. PUNEREA IN APLICARE A FUNCTIEI OLAF IN MATERIE DE INVESTIGARE 2.1.Comitetul de supraveghere 2.2.Competente de investigare 2.3.Frauda în cifre- Rezultatele activității OLAF 2.4.Cazuri de Succes

3. ROMANIA: COOPERAREA DINTRE OFICIUL EUROPEAN DE LUPTĂ ANTIFRAUDĂ SI DEPARTAMENTUL PENTRU LUPTA ANTIFRAUDA

1. ASPECTE GENERALE OFICIUL EUROPEAN DE LUPTA ANTIFRAUDA

1.1 Rolul si responsabilitatiile OLAF

Instituţiile comunitare şi statele membre acordă o mare importanţă protecţiei intereselor economice şi financiare ale Comunităţii, ca şi luptei împotriva crimei organizate transnaţionale, a fraudei şi a altor activităţi ilegale care prejudiciază bugetul Comunităţii. Pentru a întări mijloacele de prevenire a fraudei, Comisia a înfiinţat în cadrul propriei instituţii Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) prin Decizia 1999/352 CE, CECO din 28 aprilie 1999. Oficiul a primit responsabilitatea de a conduce investigaţiile administrative antifraudă şi, de asemenea, beneficiază de un statut independent special. Una din problemele majore cu care se confrunta Uniunea Europeana este aceea a fraudelor care se comit in dauna bugetului Uniunii, buget definit de experti ca expresia concreta a unui veritabil patrimoniu comun al cetatenilor uniunii si ca instrumentul hotarator al politicii europene. Potrivit reglementarilor comunitare constituie frauda orice actiune sau inactiune intentionata privind: -utilizarea si prezentarea de declaratii sau documente false,inexacte sau incomplete; -necomunicarea unei informatii prin incalcarea unei obligatii specifice; -deturnarea de fonduri obtinute in mod legal pentru alte scopuri decat cele pentru care au fost acordate. Lupta la nivel comunitar impotriva fraudelor este sustinuta si de existenta unor planuri de actiune. Un asemenea plan de actiune poate privi:1 -

1

o politica legislative antifrauda globala : evolutia dispozitivului de reglementare spre eficacitate si coerenta; o noua conceptie de cooperare: participare si intelegere a autoritatilor nationale si comunitare; un demers interinstitutional pentru prevenirea si combaterea coruptiei;

Costica Voicu,Alexandru Boroi,ioan Monlar,Mirela Gorunescu,Sorin Corlateanu-„Dreptul penal al afacerilor”

Atributii2Coordonator Stiintific: Ioana Nely Militaru Decizia Comisiei înfiinţează OLAF şi stabileşte atribuţiile sale, care sunt: 



     

efectuarea de investigaţii externe de natură administrativă, ca parte a luptei împotriva fraudei, a corupţiei şi a oricăror alte activităţi ilegale care afectează în mod negativ interesele financiare ale Comunităţii şi în scopul combaterii fraudei care implică orice act sau activităţi ce contravin dispoziţiilor din Comunitate; efectuarea de investigaţii administrative interne, în scopul de a: 1. combate frauda, corupţia şi orice activitate ilegală care afectează într-un mod negativ interesele financiare ale Comunităţii; 2. investiga faptele grave legate de desfăşurarea activităţilor profesionale care pot constitui o încălcare a obligaţiilor de către funcţionarii superiori şi alte categorii de angajaţi ai Comunităţilor şi care pot duce la măsuri disciplinare şi, atunci când este cazul, la iniţierea unei acţiuni penale sau o încălcare similară a obligaţiilor de către membrii instituţiilor, organismelor, oficiilor sau agenţiilor sau a personalului acestora care nu intră sub incidenţa Statutului funcţionarilor Comunităţilor Europene şi a condiţiilor de angajare a altor categorii de funcţionari ai Comunităţilor; efectuarea de misiuni de investigaţie în alte zone, la solicitarea instituţiilor şi organismelor comunitare; contribuţia la consolidarea cooperării cu statele membre în domeniul prevenirii fraudei; elaborarea de strategii pentru combaterea fraudei (pregătirea iniţiativelor legislative şi de reglementare în domeniul de activitate al Oficiului); demararea oricărei alte activităţi operaţionale de combatere a fraudei (dezvoltarea infrastructurii, colectarea şi analizarea informaţiilor, oferirea de suport tehnic); menţinerea contactului direct cu autorităţile naţionale de aplicare a legii, precum şi cu cele judiciare; reprezentarea Comisiei în domeniul prevenirii fraudei.

1.2 ACTE

Tratatul CE oferă un temei juridic explicit pentru operaţiunile Comunităţii şi ale statelor membre de a combate frauda şi alte activităţi ilegale care dăunează intereselor financiare ale Comunităţii (articolul 280). Intrarea în vigoare a Tratatului de la Amsterdam a conferit Comunităţii mijloace mult mai substanţiale pentru combaterea fraudei şi eradicarea criminalităţii economice şi financiare.

Decizia 1999/352/CE CECO, Euratom a Comisiei din 28 aprilie 1999 de instituire a Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF). 2

http://europa.eu/legislation_summaries/fight_against_fraud/antifraud_offices/l34008_ro.htm

Modalităţile de funcţionare: Regulamentul (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 mai 1999 privind investigaţiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF). Regulamentul (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului din 25 mai 1999 privind investigaţiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF). Acordul interinstituţional din 25 mai 1999 între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene şi Comisia Comunităţilor Europene privind investigaţiile interne desfăşurate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF). Prezenta decizie înfiinţează Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), care face parte din Comisia Europeană cu un statut independent special pentru a efectua investigaţii antifraudă. Două regulamente şi un acord interinstituţional stipulează modul de funcţionare al OLAF.

1.3 Acordul interinstituţional între Parlamentul European, Consiliu şi Comisie Obiectul Acordului interinstituţional între Parlamentul European , Consiliu şi Comisie este de a garanta că investigaţiile interne pot fi efectuate în condiţii echivalente în cadrul celor trei instituţii şi în cadrul tuturor celorlalte organisme, oficii şi agenţii comunitare, inclusiv în cadrul Băncii Europene de Investiţii (BEI) şi al Băncii Centrale Europene (BCE). Pentru a realiza acest lucru, cele trei instituţii au convenit să adopte o decizie internă bazată pe modelul standard anexat la acord şi să facă apel la celelalte instituţii, organisme, oficii şi agenţii să adere la acord. Decizia model solicită secretarului general, departamentelor şi tuturor membrilor personalului instituţiei, organismului, oficiului sau agenţiei în cauză să coopereze pe deplin cu agenţii OLAF şi să furnizeze toate informaţiile utile. În cazul în care există o prezumţie de fraudă, corupţie sau orice altă activitate ilegală care aduce atingere intereselor Comunităţilor: 

 

orice membru care are cunoştinţă de astfel de dovezi trebuie să informeze, fără întârziere, şeful de serviciu sau directorul general sau, în cazul în care consideră că este util, secretarul general sau direct OLAF; secretarul general, directorii generali şi şefii de servicii sau managerii trebuie să transmită OLAF, fără întârziere, orice dovezi din care poate fi prezumată existenţa neregulilor; membrii instituţiilor, organismelor, oficiilor sau agenţiilor trebuie să informeze preşedintele sau, după caz, direct OLAF.

În cazul în care devine clar în timpul unei investigaţii interne că un membru, manager, funcţionar sau alt angajat este implicat, persoana în cauză este rapid informată. Persoana în cauză este invitată să-şi exprime opinia referitor la aspectele care o privesc. Invitaţia de participare poate fi amânată, dacă este necesar, în scopul investigaţiei sau al oricărei anchete judiciare naţionale ulterioare. OLAF emite un aviz cu privire la orice cerere de ridicare a imunităţii din partea autorităţilor de poliţie sau judiciare dintr-un stat membru, în cazul în care cererea se referă la un manager, funcţionar sau alt agent al unei instituţii, organism, oficiu sau agenţie. Oficiul este informat în cazul în care o cerere se referă la un membru al unei instituţii sau organism.

2. PUNEREA IN APLICARE A FUNCTIEI OLAF IN MATERIE DE INVESTIGARE

2.1 Comitetul de Supraveghere3 OLAF lucreazã sub atenţia unui Comitet de Supraveghere (CS) constituit din cinci experţi independenţi proveniţi din afara instituţiilor europene şi numiţi prin acord comun al Parlamentului European, Consiliului şi Comisiei. Aceşti experţi sunt marea majoritate avocaţi seniori publici cu un nivel ridicat de experienţã în acuzaţii şi investigaţii. Membrii sunt independenti si nu acceptă instructiuni de la nici un guvern sau institutie, organism, oficiu sau agentie. CS a fost infiintat in scopul consolidarii independentei OLAF prin monitorizarea periodica a punerii in aplicare a functiei de investigare a OLAF. Independeta CS este un factor cheie al independentei operationale a OLAF. Prin umare resursele CS ( accesul CS la dosarele cazurilor OLAF si sprijinul din partea secretariatului CS) ar trebui sa fie corespunzatoare si adecvate pentru a permite acestuia sa isi indeplineasca rolul si sa isi exercite functiile in deplina independenta. CS a acordat o atentie deosebita duratei de investigatiilor OLAF, in special in ceea ce priveste functionarea termenelor si intarzierile neexplicabile in cursul investigatiilor. In plus, durata investigatiilor a fost monitorizata pentru a se verifica daca intarzierile potentiale nejustificate nu aveau la baza un motiv care ar fi compromis desfasurarea independenta a investigatiilor sau ar fi pus in pericol rezultatele acestora.

Rol CS :  emite avize pentru directorul general al OLAF , cu privire la activitătile OLAF, fără însă a interveni în efectuarea investigatiilor în curs  emite un aviz anual privind proiectul preliminar de buget prezentat de OLAF. 3

Raport de activitate al Comitetului de Supraveghere a OLAF

 adoptă un raport anual privind activitătile sale, care sunt trimise la institutiile UE.  poate prezenta rapoarte Parlamentului European, Consiliului, Comisiei si Curtii de Conturi cu privire la rezultatele investigatilor OLAF si măsurile luate în urma acestora.

2.2 .Competente de investigare

In avizul nr.3/2010,Comisia de Supraveghere si-a exprimat dorinta de a avea, in Regulamentul(CE) nr.1073/1999 modificat,o definitie clara a domeniului de competenta al OLAF si a competentelor de investigare in fiecare etapa, in special in ceea ce priveste competentele OLAF de a efectua controale si inspectii la fata loclui, in conformitate cu Regulamentul (EURATOM, CE) nr2185/964 Investigaţiile pot fi lansate fie de cãtre directorul OLAF sau la solicitarea unui Stat Membru cu un interes vãdit (pentru investigaţii externe) sau a unei instituţii vizate (pentru investigaţii interne). În timpul investigaţiilor externe, OLAF poate desfãşura controale la faţa locului. În timpul investigaţiilor interne, Oficiul are dreptul de acces imediat şi neanunţat la orice informaţie deţinutã de instituţiile Comunitãţii, organisme, birouri sau agenţii. Poate de asemenea sã solicite informaţii orale oricãrei persoane vizate şi sã desfãşoare controale la sediul agenţilor economici. Odatã terminatã o investigaţie – sau uneori când încã este în desfãşurare - Oficiul redacteazã un raport care cuprinde recomandãri în privinţa acţiunii care trebuie luatã. Raportul este trimis Statelor Membre în cazul investigaţiilor externe şi instituţiei în cazul investigaţiilor interne.

4

Regulamentul (Euratom,CE) nr 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele si inspectiile la fata locului efectuate de catre Comisie in scopul protejarii intereselor financiare ale Comunitatilor Europene impotriva fraudei si a altor neregului

2.3 Frauda în cifre-Rezultatele activității OLAF5

Rezultate le ca urmare a unui numar de 3500 de investigatii realizate de OLAF de cand s-a infiintat in anul 1999:     

335 de persoane au primit pedepse cu închisoarea totalizând 900 ani peste 1,1 miliarde € din fondurile UE a fost recuperat (cu exceptia sanctiunilor pecuniare) în medie, OLAF a recuperat 100 milioane € pe an. Costurile de functionare a OLAF pentru 2012 s-a ridicat la € 57.4 milioane OLAF , de asemenea,a furnizat € 21,5 milioane pentru subventii si finantari de proiecte pentru a ajuta autoritătile si organizatiile de combatere a fraudei.

Sume recuperate din urmaririle financiare inchise exprimate in milioane de EUR in fiecare an.6

Cât de multi oameni sunt implicati în lupta împotriva fraudei în UE? Tările UE gestionează 80% din fondurile UE si au responsabilitatea principală pentru combaterea fraudei, numarul de persoane implicate în această luptă este foarte mare, de exemplu, 500 000 ofiteri de polițte. OLAF are aproximativ 400 de angajati- din care mai mult de două treimi se ocupa de investigarea fraudelor.

5

http://ec.europa.eu/anti_fraud/investigations/fraud-in-figures/index_en.htm

6

OLAF- Al 11-lea Raport operational pentru perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2010

Rezultate operationale judiciare pe an( in luni sau milioane EUR)

Cât de multa frauda este comisă în UE?

Rata de rezolvare a cazurilor

Cheltuieli  Nereguli raportate drept cheltuilei frauduloase in valoare de 295 milioane de euro (0,21% din totalul cheltuielilor UE) în 2011 -, comparativ cu € 478 milioane (0,35%) în anul 2010  Nereguli care nu au fost raportate in valoare 1,2 miliarde € (0,86% din totalul cheltuielilor UE) în 2011 - comparativ cu 1,3 miliarde € (0,94%) în anul 2010 Venituri  Nereguli raportate implicând venituri frauduloase in valoare de 109 milioane de euro (1,24% din valoarea brută a resurselor proprii traditionale colectate) pentru anul 2011, comparativ cu € 165 milioane de euro (1,21%) pentru 2010  Nereguli ce nu au fost raportate in valoare de € 278 milioane (1,24% din valoarea brută a resurselor proprii traditionale colectate) pentru anul 2011, comparativ cu 253 milioane € (1,21%) pentru 2010

Recuperare  Ratele de recuperare a variat între 52% si 93%, în functie de sectorul bugetar - cu o recuperare totală de 1,8 miliarde € în 2011.

Durata medie a cazurilor de investigare si operationale încheiate în 2010 (în luni; măsurate la închiderea investigatiei)

2.4. Cazuri de Succes7

Fraudă cu citrice detectate de către autoritătile italiene, împreună cu OLAF În 2004, OLAF a fost informat de către autoritătile italiene (carabinieri), despre cantităti mari de citrice prelucrate ,vândute in mod fictiv de către producătorii italieni în alte tări ale UE. Autoritătile italiene (Carabinieri și Guardia di Finanza), în cooperare cu OLAF au desfăsurat o investigatie. OLAF a verificat presupusii cumpărători si adresele unde sucul trebuia să fie vândut. În Spania au gasit doar blocuri de apartamente, un muzeu si un parc auto iar în Franta un magazin de hardware. Un alt destinatar presupus a sucului concentrat s-a dovedit a fi un fermier pensionar, care nu a primit astfel de sucuri din Italia. OLAF a concluzionat că toate tranzactiile referitoare la Franta si Spania enumerate în conturile operatorului italian au fost complet inexistente. Bunuri in valoare de € 14.5 milioane au fost confiscate de la evazionisti.Pierderea totală a bugetului UE este estimata la € 50 milioane de euro. Financiar si juridic urmărirea cazului continuă, în parteneriat cu autoritatile italiene.

Furt al fondurilor UE în proiect de cercetare În septembrie 2010, un director de companie din Marea Britanie a fost condamnat la 18 luni de închisoare pentru furtul a € 174,500, în cadrul unui proiect de cercetare finantat de UE. El a fost condamnat la câtiva ani de inchisoare după ce a recunoscut si alte 8 infractiuni de fraudă.Judecarea de succes a fost rezultatul unei cooperări strânse între OLAF si autoritătile din Regatul Unit. Cazul se referea la o subventie de € 174,500 plătită de către Comisia Europeană în 2005, la o companie din Marea Britanie pentru un proiect finantat de UE .Plata a fost destinata unor alte companii participante la proiect, dar banii au fost furati si plătiti în contul unei societăti care nu a fost implicata în proiect, dar era detinută de către destinatarului subventiei europene. OLAF a fost contactat în ianuarie 2007 de către Departamentul Regatului Unit, (BRI), care desfăsura o ancheta penala a cazului. OLAF a informat autoritătile britanice despre proiectul de cercetare, si le-a ajutat să găsească oficiali europeni care ar putea da probe în instantă. 7

http://ec.europa.eu/anti_fraud/investigations/success-stories/index_en.htm

3. ROMANIA- COOPERAREA CU OFICIUL EUROPEAN DE LUPTĂ ANTIFRAUDĂ

Eficienta activitatii operationale a OLAF depinde in mare masura de cooperarea cu statele membre si de contributia acestora, atat pe parcursul investigatiei, cat si in etapele ulterioare.Tuturor tarilor care sunt candidate oficiale la aderarea in UE, le sunt solicitate sa infiinteze un departament pentru lupta antifrauda (AFCOS-Anti-fraud coordination service) inainte sa devina membre . Astfel, pentru protejarea intereselor financiare ale UE împotriva fraudei, in Romania a fost infiintat Departamentul pentru lupta antifrauda-DLAF, care functioneaza ca structura fara personalitate juridica. În conformitate cu prevederile art. 325 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, Departamentul asigură protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene în România, astfel:8 a) Departamentul coordonează, la nivel naţional, adoptarea de măsuri legislative, administrative şi operaţionale, pentru combaterea fraudei şi a oricărei activităţi ilegale care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene. Aceste măsuri trebuie să fie similare celor adoptate pentru combaterea fraudei care aduce atingere intereselor financiare naţionale; b) Departamentul cooperează cu autorităţile statelor membre, cu instituţiile europene sau cu alte entităţi financiare europene, în scopul protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene; c) Departamentul elaborează, în cooperare cu alte instituţii naţionale, şi transmite contribuţia României la Raportul anual al Comisiei Europene privind măsurile adoptate pentru punerea în aplicare a prevederilor art. 325 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene. DLAF cooperează cu OLAF, în calitate de institutie natională de contact si de coordonator National al luptei antifraudă. 1 Cooperare prin actiuni administrative 1.1. DLAF participă la reuniunile organizate de OLAF: Reuniunea anuală a sefilor serviciilor de coordonare a luptei antifraudă din statele membre ale Uniunii Europene, Reteaua comunicatorilor antifraudă a OLAF, Comitetul Consultativ pentru Coordonarea Luptei Antifraudă – COCOLAF si sub-grupurile de lucru sau alte asemenea întâlniri de lucru. 1.2. DLAF desfăsoară, în colaborare cu OLAF, programe si module de pregătire profesională specifice protectiei intereselor financiare ale Uniunii Europene. 2. Cooperare prin măsuri operationale 2.1. Pe teritoriul României, reprezentantii DLAF si cei ai OLAF desfăsoară actiuni comune de control sau îsi acordă sprijin operational/asistentă tehnică în cadrul investigatiilor. 2.2. În afara României, DLAF poate asista la investigatiile OLAF. 2.3. Dacă OLAF transmite DLAF informatii obtinute în cursul investigatii lor externe care nu s-au finalizat prin raportul final de control, Departamentul declansează, după caz, propria 8

http://www.antifrauda.gov.ro/

actiune de control. 2.4. Dacă OLAF transmite DLAF raportul final de control, care contine indicii de fraudă, Departamentul sesizează parchetul competent, în baza raportului OLAF. 3. Cooperare prin asistentă tehnică 3.1. OLAF sesizează DLAF cu privire la posibile nereguli, fraude sau alte activităti ce aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene. 3.2. DLAF pune la dispozitia OLAF toate informatiile si documentele relevante referitoare la: existenta unor suspiciuni privind nereguli, fraude si alte activităti ilicite ce aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene, operatorii economici sau persoanele fizice care au legătură cu obtinerea, derularea si utilizarea fondurilor europene, proiectele sau programele de finantare, evolutia cazurilor controlate de Departament sau orice alte informatii solicitate, în conditiile legii. 3.3. DLAFtransmite informatii, la solicitarea OLAF, cu privire la stadiul cercetărilor în dosarele penale în care au fost identificate suspiciuni privind săvârsirea infractiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene si pune la dispozitie copii ale rechizitoriilor parchetelor si ale hotărârilor instantelor judecătoresti din aceste cauze. 3.4. DLAF facilitează solicitările de asistentă tehnică adresate OLAF de către institutiile sau autoritătile nationale. 3.5. DLAF oferă OLAF informatiile si clarificările necesare privind legislatia natională aplicabilă în domeniul protectiei intereselor financiare ale Uniunii Europene în România. 4. Cooperare pentru raportarea neregulilor DLAF asigură, coordonează si monitorizează raportarea neregulilor între institutiile nationale si OLAF, oferind informatiile si clarificările necesare în acest sens si asigură transmiterea informatiilor primite de la OLAF către entitătie implicate în raportarea neregulilor.

Studiu de caz 9 Beneficiarul SC K SRL a depus o cerere de finantare, în anul 2008, în scopul obtinerii unor fonduri nerambursabile prin intermediul Programului Operational Sectorial „Cresterea Competitivitătii Economice” – POS CCE 2007 – 2013. Valoarea totală a proiectului a fost estimată la 1.000.000 RON, fără TVA, din care 70% reprezenta cheltuieli publice, iar 30% cofinantarea beneficiarului. Obiectivul principal al proiectului a constat în modernizarea si diversificarea productiei, atât din punct de vedere calitativ cât si cantitativ, astfel încât să se poată crea premisele dezvoltării unor schimburi comerciale cu alte state Pentru realizarea acestui obiectiv general, beneficiarul a desfăurat 3 tipuri de activităti: •achizitia unor materiale publicitare, •realizarea unei pagini web, •misiune economică prin participarea la târguri de specialitate în străinătate, În vederea realizării primelor două activităti, beneficiarul a organizat o licitate, firma câstigătoare a fost SC X SRL . 9

DLAF -RAPORT ANUAL DE ACTIVITATE

În scopul decontării contravalorii serviciilor prestate pentru cele două activităti (materiale publicitare si realizare site web), SC X SRL a emis 2 (două) facturi, fiecare dintre acestea fiind în valoare de 300.000 RON. Din analiza extraselor de cont a rezultat că, după ce furnizorul declarat câstigător a încasat de la beneficiar contravaloarea serviciilor prestate, în aceeasi perioadă de timp, acesta a transferat din acelasi cont sume de bani în valoare totală de 300.000 RON, către SC K1 SRL, societate al cărei asociat si administrator este acelasi cu cel al SC KSRL. Conform acestor 31 extrase de cont, sumele de bani transferate au ca justificare de plată, existenta unor servicii de consultantă. Cea de-a treia activitate prevăzută a fi desfăsurată prin proiect reprezintă realizarea unei misiuni economice în tări din America de Nord si Asia. Din verificări a rezultat că societatea comercială în cauză a fost identificată si desemnată de către beneficiar, fără a respecta prevederile legale. Totodată, pentru serviciile prestate a fost emisă o factură în valoare de aproximativ 300.000 RON. În urma analizei documentare a rezultat că, în realitate, au fost efectuate cheltuieli în sumă de 40.000 RON. De asemenea, conform extraselor de cont, societatea comercială care a “prestat” serviciile de cazare si transport a încasat suma de 300.000 RON de la SCK SRL, si în aceeasi zi, această sumă a fost transferată, sub formă de decontare, către SC K1 SRL. Ca si în cazul achizitiei materialelor publicitare si a realizării paginii web, returnarea acestor sume avea la bază contracte de consultantă încheiate în mod fictive între societatea de turism si SC K1 SRL. Administratorul acestei societăti a recunoscut mecanismul de manevrare frauduloasă a fondurilor, prin care s-a realizat doar o simulare a plătii pentru serviciile de cazare si transport, fără ca această societate să încaseze efectiv sumele de bani. Această societate a avut doar rolul de a crea aparenta cheltuirii sumelor alocate prin bugetul proiectului în scopul decontării acestora la Autoritatea Contractantă, actionând, în mod direct, în interesul SC K SRL pentru a facilita returnarea sumelorde bani cheltuite de către această societate în cadrul misiunii economice. Factura emisă de către societatea de turism a fost supraevaluată, prin întelegerea prealabilă cu emitentul înscrisului, respectiv cu reprezentantul societătii, fapt recunoscut de către acesta în declaratia dată echipei de control DLAF. Întelegerea prealabilă dintre beneficiarul finantării nerambursabile si administratorul societătii de turism a vizat, totodată, si returnarea imediată si integrală a sumei de 300.000 RON, doar pentru a crea aparenta plătii unor servicii presupus prestate de firma de turism.

CONCLUZII

Contrabanda cu ţigãri, falsificarea de monede euro, subvenţii pentru culturile de portocali ale unor ferme inexistente – toate acestea priveazã bugetul Uniunii Europene, şi implicit contribuabilii europeni. Oficiul European de Luptã Antifraudã (sau OLAF, abrevierea sa francezã) a fost stabilit în 1990, pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii Europene şi a asigura o utilizare cât mai bunã a resurselor Uniunii Europene. OLAF opereazã ca un serviciu independent de investigaţie în cadrul Comisiei Europene. Angajeazã aproximativ 400 de oficiali spre a combate frauda, corupţia şi orice alte activitate ilegalã, inclusiv orice comportament anormal în cadrul instituţiilor europene care ar avea consecinţe financiare. În fiecare an, OLAF investigheazã câteva sute de cazuri, în care Uniunea Europeanã este înşelatã în privinţa veniturilor sau în care fondurilor li s-a dat o destinaţie diferitã decât cea iniţialã. Consecinţele includ condamnarea de cãtre autoritãţile naţionale, proceduri disciplinare, sancţiuni administrative sau financiare, sau schimbãri ale legislaţiei. OLAF reuşeşte de asemenea sã obţinã bani înapoi de la Uniunea Europeanã : în ultimii ani, OLAF a recãpãtat anual aproximativ 200 de milioane, obţinuţi în mod fraudulent în conturile de la Bruxelles.

BIBLIOGRAFIE

1.Costica Voicu,Alexandru Boroi,ioan Monlar,Mirela Gorunescu,Sorin Corlateanu-„Dreptul penal al afacerilor” 2. OLAF- Al 11-lea Raport operational pentru perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2010 3 .Raport de activitate al Comitetului de Supraveghere a OLAF 4.Regulamentul (Euratom,CE) nr 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele si inspectiile la fata locului efectuate de catre Comisie in scopul protejarii intereselor financiare ale Comunitatilor Europene impotriva fraudei si a altor neregului 5. http://www.antifrauda.gov.ro/ 6. http://europa.eu