Neneaca, Cuconașul Ei Și Dascălul [PDF]

Zitiervorschau

„Neneaca, cuconașul ei și dascălul” Constantin Stamati

Cristea Gabriela CON2001G CEEF

Neneaca

are rolul de “mamă cucoană”, fiind mama cuconașului. Aceasta este întruchiparea unei mame grijulii, răsfățându-și în exces copilul: „ce agerime și ce ținere de minte are copilul”, „eu nu cred minciuni de a tale, curcanule, pentru copilul meu”, „nu-i nimică drăguță, nu te supăra,..., îți voi cere cinstea de la șarlatan”, „mititelul, iar are să-l lovească durerea de cap” – în baza acestor secvențe subînțelegem că deciziile cuconașului sunt luate de mama. “loi înlesni la toate prin rudeniile cele mari” semnifică faptul că neneaca se bazează pe legăturile sale de rudenie cu oameni învățați și bogați. Pentru ea este suficient să ai rude bogate, însă dascălul socotea că dacă ești bogat din contra trebuie să deții un tezaur de cunoștințe. În general, pe parcursul operei, neneaca are un comportament agresiv față de toate personajele, cu excepția fiului său, în special cu cei care îndrăznesc să menționeze ceva împotriva cuconașului. Deține un limbaj nerespectuos “tâlharii de dascăli”, “curcanule”, “dobitocul”, “loghioate”.

Cuconașul

joacă rolul “fiului alintat” al neneacăi. Deși acesta ar trebui să împlinească vârsta de 20 de ani, comportamentul nu este corespunzător întrucât toate deciziile sunt luate de către mama sa. Responsabilitatea nu este o calitate care îl caracterizează „mata mi-i crește și copiii dacă mă voi însura ?” ceea ce demonstrează că nu este pregătit nici de viața de familie. În schimb, lipsa de respect față de cei mai mari îl caracterizează: “beleaua aceasta de dascăl”, ”loghioate”, “dracul”. Limbajul și atitudinea, putem observa, este preluat de la mama sa. Acesta este personajul care trezește hazul, datorită căruia apare ironia “râzând cu hohot”. Menționează că deține cunoștințe avansate, pe când nu cunoaște nimic și nici nu are această dorință atât el, cât și mama lui.

Dascălul

“grec, om onest” reprezintă întruchiparea omului modest, care capătă totul prin muncă asiduă și cinstită “dumneata cu învăţătura dumitale tot dascăl ai rămas”. Acesta nu s-a bazat pe rude bogate și nici nu a încercat să se lingușească pe lângă vreun boier avut. A ajuns la un post respectuos, măcar că nu cel mai înalt, însă un om care posedă valori și cultură, nu doar generală. Limbajul său, de asemenea, conține cuvinte vulgare, dar aș putea să-l îndreptățesc prin atitudinea neneacăi și a cuconașului față de sine „Blestemată să fii şi tu şi cuconaşul tău, spânzuratul!”, „Bre, bre, bre, ce mascarale de oameni!”, „Dacă nu eşti pasăre, apoi eşti un gaidaros (măgar).”, însă folosește și adresări politicoase “dumneata”, “dumitale”.

Pers. secundare

Slujnica: un personaj secundat, care apare în prima parte a operei, “fata din casă”, politicoasă și răbdătoare “Cuconaşul cu mare supărare au deschis uşa şi au zis că va veni, dar m-au suduit şi m-au chişcat...” Arnăutul: deține un limbaj politicos “Cucoană! Domnul agă”. Tractirgiul: înfuriat și amenințător “mă duc să dau jalbă la vodă, şi cilibiul dumitale, de se va întâlni cu mine undeva, îmi va plăti punşurile şi vinaţurile ce mi-au băut, ori îi voi scoate şi celălalt ochi. ”