Mișcarea legionară după Corneliu Codreanu [Vol. I. Dictatura regală (februarie 1938 — septembrie 1940). Mecanismele schimbului de generație] 978-973-645-253-6 [PDF]

Zitiervorschau

EDITURA

.

;)9$1%

ILARION TIU

MI~CAKEA ~

LEGIONAKA dupa Comeliu Codreanu DICTATURA REGALA (februarie 1931ke-ptembrie 19"0) Mecanismele schimbului de gene retie

-

Copcrta colectiei: Silvia Co lfescu

Copyright 0 Ilarion Tiu 200 7

Redacto r': Cristina Ciubota ru Tchno redactor: Cristina Can racuzino

ILARlONTIU

MI~CAREA LEGIONARA. DUPA CORNELIU CODREANU vol. I

Dictatura regala (febru arie 1938 - septembrie 1940) Mecanismele schimbu lui de generatie

g. , .

' -),;."""."

' ..

EDITURA VREMEA BUCURE.5TI 2007

Descri erea C IP a BibliQtecii Nal iona le II Romaniei T IU, Il.ARI O~

Mi,ca rta legionar i d upi Co rneliu Cod rean u I llarion Tiu, BlICu~li : Vremea. 20073 vel, ISBN 978·973-.645·251 ·2 Vol. I : Dietat ura rega li (rebr ul rie 1938-seplembrie J940) : meeaetsmeje sehimbu lui de gem.' ral ie. - 2007. - Bibliogr. • ISBN 978-973-.645-253-6 329(498} Legionar 929 Zelea Codreanu,C.

Introduce rc Alcgcrilc din dcccmbrie 1937 au marcat nu numa i .falimcnt ul" partidclor politico .Jraditionalc", ci ~ i usccns iunca .Jortclcr cxtrcmistc''. Profitfind de ocazie, Carol al II-lea a instaurat in fcbruaric 1938 un rcgim autoritar, prin care a interz is prin lege or ice activitatc politica in afara cclei oficia lc de stat. Lidcrii Miscarii lcgionarc au fost arcstati la scurt timp d upa lo vitura de stat, iusa organ izatia s-a mobil izal prin clita scc undarf si rcritor iala. care a ales sa raspunda cu.violcnta la acti uni lc guvc mulu i. Astfcl ca noua gcneratic a Miscarii leg iona rc a lost .Jmpinsa" la con duccrca formatiunii in conditii exccptiouale, tara sa pa rcurga an umiti .ipasi politici", asa cum IaCUSC cchipa lui Corneliu Cod rea nu (respectivul grup pom ise si el de la zero in 1927, iar peste zece ani miscarca avca un capital politic semniflcativ). Seo pul accstei lucrari cste de a anal iza modalitatile prin care noua conduccrc a gasit rcsurse de a se mcntinc in viata publica in afara cadrul ui legislativ si in ce masura s-a pastrat caracteristica de miscarc nationalista cxtrem ista a organizatici. Paralel cu supravietuirea iustitutionala, s-a pro dus si 0 lupta pentru Icg itimitate in pozitiile de con duccrc . Astfcl, se Val' studia si mccanismclc schimbului de generatie. Tcma cste rclativ ncacopcrita in istoriografie, in primul rand datorita lipsc i fondului documental' pana in anii 1990. in· truca t Mi scarca legio nara a adoptat, dupa mai 1938, (arestarca lui Corneliu Codrcanu ~i a principalilor co laboratori) 0 linie radic alii de tip tcrorist, supraveghcrea organizatici a fost rcalizata de catrc Directia Sigu rantei Stat ului, institutie a carei arhiva a fost prc lua ta de Securitatc dupa instaurarea rcgimul ui

5

comunist. Putini ccrcctatori ro mani care au uvut acccs la respcc tivclc documente au scris conform .J inici" oficialc. Luera rile mcmorialisticc care fac rcfcri re la sub ject , aparute in afara Romiiniei lncc paud eu anii '50, su nt p utin obiec tive, dcoarccc aut orii accstora a u dorit sa sc disoci czc de caracterul extremist pe care Miscarca lcgion ara l-a adop tat in acca pcr ioadfi. in genera l, analiza mccanismclor schimbului de gcn cratic a fast facuta pc baza unor lucrari memorialisticc salt a un or intcrvi uri luatc part icipant ilor Ia evenimente. Mc todologic , respectivele sursc sunt semuificativc, dar obicctivitatea lor a fost influ cntatf radical de pro blema .raspundcritor" asupra modului de act iunc aI organizatiei dupa mai 1938 . Dator ita Iinici extremiste de actiuuc, in noiembrie 1938 ~i in scp rcmbr ic 1939, majoritatea elitei lcg ionarc a fa st cxccuta ta in inchisori ca urmare a unor rcprcsalii, astfcl ca ulterior doar anumit i lideri au fost facuti raspunzatori. Sch imbu l de gcncratie s-a facut in con formi tatc eu nonn eIe interne ale Miscarii lcgionarc. Radicalismul nu a fost promovat pcntru intfii a oa ra de lidcri extrem ist! cum ar fi Haria Sima, fiind atcstat d in prima crapa a misc arii studcntesti condusf de Corneliu Cod rcanu . Compctitia pentru p uterc dupa moartca "G ipitanu lui" s-a dat in conformitate c u instructiunile lidcrului fondator, prin reactic violcnta la represiunea statului, iar pcrsoana care a reusit eel mai bine sa rcaduca Miscarea 1cgionara in centrul aten tic i s-a autoconsaerat in fruntca organi zatici. Instru ctiunilc din Ciirticica sefului de cuib sensu de Corneliu Codrcanu indieau ca sefut Miscari i Icgionarc trebuia sa fie 0 pcrsoana rccunosc utf de toti legionarii (pentru a nu fi problcme de subordona re) si nu eineva cu avautaje politice. in vara anului 1940, Haria Sima era reeunoseut ea scf de aprox imativ toatc cuibu rilc , insfi politic era contestat de alti mcmb rii vceh i ai organizatiei sau de eei care detinuscril ant erior anului 1938 functii mai importante decat cl. In consccinta, consi dcram di lup ta pentru puterc in Mis-

6

carca lcgionara nu a cunoscut .fazc'' spcctaculo asc, fiind conforma cu idcologia pe ca re si-c lnsuscau legionarii inca de la pri mirca in cuiburi. Sch imb ul de gc ncratic a ad us si radicalizarca orga nizatiei . Astfel ca , dupa 1938 in Miscarea legionara au intrat pcrsoanc ..lndraznctc" , singurcle dispusc sa infru nte autoritatilc. Latura cxtrcmista a dcvcnit predomi nanta in fata cc lci polit ice. Nu doar Horia Sima a fes t adcptul intrcbuintdrii clcmcntclor radica le in mcnti ncrca lcgaturilor e u teritor iul, primclc iustructiu ni in accst sen s fiind da tc de lidcr ii Corpului "Mota-Mari n", structure infiintara de Corneliu Codrcanu in 1937 pcntru a imita orgauizatiilc paramilitarc din Italia si Germania. Deviere a de la latura predominant politica spre cea predominant radicals a dctcrminat dcrutarca legionarilor , unii dintre accstia ncmaifiind dispusi sa respccte instructiunilc lui Co meliu Codrcanu privind subordonarca fata de un scf unic . Astfcl, inca din prima jumatatc a anului 1940 vor aparca discn siun i vizibilc, care au c1iminat mitul unicitatii puncte lor de vcdcre in Miscarca legionara din .,pcrioada Capitanului". Deoarcce ace sta murise, nu mai existau resursc de aplanarc a nciu tclcgcrilor, iar grupurile de putcrc Icgionarc au interprc tat instructiuuile lui Codrcanu in functic de propriile int crcsc. Aeo perirea bibliografica asupra subicctului cstc rclativ saracit. Prima carte in care au fos t tratat c uncle aspecte ale perioadei a aparut la put in timp dup a prabusirca statului nation a llegionar, ca rcactic la cscc ul colaborarii din tre generalul ron Antonescu si Miscarca legionara. Analiza cditata de guvemu l Antoncscu sub titJul Pe marginea priipastiei. 21-23 ianuarie 194/ 1, plaseaza rcsponsabilitatilc asupra eseculu i colaborarii respective cxclusiv pc scama legionanlor, dar se fae $i uncle rema rci despre pcrioada ante rioara datci de 14 scptembrie I Pe marginea priipastiei. 2/-23 ianuaric 1941, vo l. I, Bucuresri. Mon itorul Oficia! si Imprimeria Statului. 1942, 270 p.

7

1940 (forma rca .xtatului naponal-lcg ion ar"). Astfcl cs, generalului Ion Ant oncsc u cste eonsidcrat in mod fals exponentu ! ofi cial al Miscarii lcg ionarc in conduecrea statulu i, in urma unc i discu tii pc care ar fi avut-o in 1936 cu " Cflpita nul" COI11Cliu Codrcanu, in ca re accsta ar afirrnat : "La pu tcrc vrcau sa vcniti dumueavoastra (gcncralul Ion Antoncscu. 11.11. )! La adapostul dumncavo astrf doresc sa- m i org anizez partidul, ~ i abi a dupii aee ea voi u conduce treb urilc statului" (p . 30). in lucrarc nu sc amintcsc tra tativclc dintrc Horia Sima si gc ncral ul Ion Antoncscu din vara anul ui 1940, iar accsta d in urm a cs tc prezcntat ca singu ra pcrs onal itate care ar fi dus politics opozanta fata de Carol al Il-lca dupa ccdarca Basarabici. Legitimarea ge nera lului Ion A ntoncseu ca un icul Indrcptatit sa prcia putcrca dupa abdicar ca rcgclui se face , in rcspecti va lucrarc, printr-u n artico l a l lui Ion Zclca-Codrca nu di n publicatia Porunca Vrcm ii, pe care lI oria Sima nu I-ar fi luat in sc ama, decl ansftnd un curcnt de denigrare a .Conducntorulu t statu!ui" (p. 9). In rcali tatc, Horia Sima I-a acccptat in itial pe gcncralu l Ion Antoncscu i n funct ia de prim-mi ni stru , dupa cc afl asc de la Legatia gcnnana d in Bu cu rcsti ca nu ar fi fast sprijinit atata timp cat m iscarea natio nalis ta era dezbinata . in cxil, participauti la cvcnimcntele d in 1938- 1940 au inecp ut relativ rcpede pol emica rcspousabilitatilor. Dczb aterea s-a dcclansat in 19 5 1, cand la Buenos Aires a aparut lucrarca

prcotului Stefan Palaghipi iutitulata Garda de Fier spre rein1 vierea Romanici • La iuceputul an ilor 1990 a fas t tipari ta ~i in Romania' , Intrctindnd 0 anumita viz iunc despre evenim cntclc d in pcrioada 1938· 1940. Stefan Palaghita a fa st pr imul public ist care a impaI1 it Miscarca lcgionara in doua segmente .cocrenist'' (linia po litics a lui Com cl iu Codr can u) ~ i "simist" 2 Pelaghita, Stefan. Garda de Ficr ~pre rcinvierea Ronuiuiei, Buenos Aires, Bditura Autorului, 195 1. 384 p. J Palaghita, Stefan, Garda de Ficr spre reiuvierea Ronuiniei, Bucuresti, Ed itura Roza Yfi nturilor, 1993, 366 p.

8

(ad ept a llinici radicalc promovate de Horia Sima) . Sima a fost ac uzat pcntru toate evenimcntclc negat ive ultcr ioarc arestarii lui Co rnel iu Codrcanu d in mai 1938, in timp ce restul Iidcrilo r, in frunte ell Constanti n Papanacc, ar fi cautat sa op rca sca " avdntul rad ical". Tol in accasta lucra re apare idcca ca Horia Sima a actionat la comanda scrviciilor sec rete inca din an ul 1928, dcoarccc co labora cu Mihail Moru zov. dircctoru l Scrviciulu i Specia l dc lnfon natii. in opini a au torului, Horia S ima fuscse implicat ~ i in ten tative de riistumarc lu i Com cliu Cod rcnnu din fruutca Misc atii lcgionurc intrcprins:l de Mihail Stclcsc u, tot la comanda auto rithtilor, dar prin filicr a Palatului. Stefan Palaghila l-a ac uzat pc Hcria Sima in rcs pcct iva lucrarc cfi a avut un plan de prcluarc a putcrii in 1938, cont ribuind la prindcrea de catrc autoritdti a lidcrilor cla ndcstini : Ion Bclgca, Ion Anto niu , lordachc Nicoara. Constantin Papanacc, A lcxandru Can racuzino ctc., sau chiar ar fi ccrut lui Mihail Moruzov asasinarca altora: Comcliu Cod rcanu, Vasil e Cris tescu, Nicolcta N ieolcs cu s.a. Muhe din afirmatiilc cxpuse aici vor fi prc luatc dc a ile lucrari, lara a sc vcrifica supo rtul doc umcntar. in Rom ania, p rima luera rc de sin tcza dcsprc Miscarea legiouarf a fa st pub licata in 197 1(, fiind scrisa de doi istor ici

oficiuli ai Partidului Comunist Roman, Mihai Faru si Ion Spal:lletu. lntcn tiilc ucobicctivc ale auto rilor au fost cvidcn tc incfi d in formularca titlului: Garda de Fier. Organizatie terorista de tip fascist. Cu toatc ca cci do i avcau acccs la arhivcl e Direc[ici Sigura nte i Statulu i, au Intrcpnns pujinc eforturi in cdifica rea uno r .J cgcndc" dcsprc Mi scarea legionara. Pcntru per ioada studiata in lucra rea de fata s-au rc1uat unele stcrcotipuri consacratc de Stefan Palaghi ta, ma i ales pcntru a-I dcnigra pe Horia Sima. insa nici pcrso anclc cclorlal ti lideri nu au fost " disc ulpate". Cci doi isto rici clasifica Miscarca legionara drcpt .jcrori sta' ' inca de la fondar c, earaeter care ar f fost dcsavarsit ( Fatu, Mihai, Spalatelu, Ion, Garda de Fier. Organizotie teroris/a de tip f ascist, Bucuresti, Editura Politics, 1971, 430 p.

9

de actiunca lui Haria Sima . in viziunca lor, lcgiona rii au fast in pcnnancuta spr ijiniti politic ~i finanl at i de gcrmani, iar pentnt a-si Intari dcmonst ratia claborcaza a firmatii care nu au fast dovedite nici pana astazi: Ado lf Hitler i-a cc rut lui Carol al Il -lca sa-i ad uca pe legionari la guvern arc in noicmbrie 1938 ~ i dc aceca a fost asasinat Corneliu Co drcanu (p . 242); lcgionarii rcfugiati in Germania in iam a 1938/1939 a u avut la dis pozitic pas apo artc germane (p. 248 ); ac ord ul economic romano-gcrman din martic 1939 a fost scmnat la prcsiuni lc lcgionarilor de la Berlin (p. 249 ); asasinii lui Armand Calincscu au fost prcgatiti de Gestapo si au plcca t de la Berlin sub conducerea lui Ha ria Sima, iar in drum s-au opri t la Szegcd - .ccntrul terorismului hortist" (p. 254-255 ) etc. Ac uzatiilc lui Stefan Pal aghita de co laborarc a lui Ho ria Sima cu Scrviciu l Spec ial de Info rm atii au fost Intaritc de cc i doi cu rcmarci noi: accsta a organ izat lovi tura de stat din dccembric 1938 pentru a masea implicarca lui in moartea lui Co rne liu Cod rcanu (p. 242); a fast preferatul rcgclui in fata lui Vasi le Noveanu la condueerea M iscari i lcgionarc (va ra anul ui 1940) dcoarccc era colaborator al lui Mihail Mo ruzov (p. 258) etc. Cele mai importantc lucrari desprc Miscarca .lcgionara au aparut in anii 1980, sub scmnatura spaniolului Francisco Ve iga si gcrmanului Ar min Hei nen , tradusc in anii 1990 si in Romanil. Franciso Veiga si-a scris luc rarca faraa face docu mentarc in Romania, folosi nd publicatiilc cxistcntc in bibliotccilc din Eur opa Occidentale si unc le surse arhivistice de aeol o. Cartea cstc importanta din puuctu l de vedere al analizezi Miscari i legionarc in con textul europea n, tnsa pcntru pcrioada 1938 ·1940 s-au fac ut purine obscrvatii, datorate lipsc i informatic i. 5 Heinen, Armin, Legiunea Arhangbelul Mihail. Mtscare sociaIii si organtzati e politieii. () cantributie la problema fas ctsmutui international, Bucuresti, Editura Humanitas, 1999, 552 p.; Veiga, Francisco, lstoria Giirzii de Fier (1919·/94/). Mistica ultrauasionatismulut, Bucuresti, Editura Humanitas, 1995,384 p.

10

Armin Heinen a studiat in Romania pentru lucrarca sa, avend aeees in special la prcsa si fond urile arh ivisticc ale Bibliotccii Acadcmiei Roman o. Arhiva Dirc ctici Sigurantci Statului nu i-a fost pusa la dispozitic, insa a avu t prilejul sa ia interviuri unor legiona ri participant i la cvenimcnte. Pcrioada aualizata in lucrarca de fata nu a fast atinsa in detaliu, autorul invocand lipsa de informatie. in gene ral a dispus de surse memorialisticc, dar si de arhivclc ger mane referitoare la relatia lcgiona rilor eu eereurile Reiehului. Armin Heinen este eel care a studi at eel mai atent rcla tia po litico-financiara dintre Gcnnauia nazista si legionari, dem onstrand, in baza documentclor de arhiva, di nu au cx istat lcgaturi scm nificat ivc in accs t sens. Dintre istoricii Miscarii legionar e, Heine n a surprins eel mai 0biect iv si in detaliu evcnimcntcle din perioada 1938- 1940 (p. 398 -414 ), iar mare parte din prcsup uncrile sale au fa st confinnate de doe um entarea arhivistica intrcprinsa de noi . in ani i 1990, studiile privind Miscarca lcgionara au beneficiat de liberta te publicistica ~ i in Romania, iar rnajoritatca arhivelor au fas t puse la dispozitia ccrce tato rilo r. De ascmenea, fostii legionar i s-au rcorgani zat institutional in ONG-uri sau fundat ii si au editat numeroase lucrari despre orga nizatie, insa pu tine cu referire la perioada 1938-1940. in general, s-eu perpetuat punete de vedre partizane, .codrcnisre" sau .stmiste'', care au afeetat lntr-o si mai mare masura obicctivitatca. Dintre Iucr ar ile de specialit atc, eel mai important aj utor nc-a furnizat eartea lui Dragos Za mfirescu, Legiunea Arhanghelul Mihail. 6 De fa mit fa rea/ita te • Cereetarea arhivistica este binc taeuta, autorul neemi tand presupunc ri cvcnimcntialc tara aeo perirc docum entara, insa analiza mecanismelor schimbulu i de generatio este lacunara, in genera l f iind prcIuate unele teori i privind pla nul "diabo lic" al lui Ho ria Sima pcntru aeap ararca putcrii.

6 Zamfirescu, Dragos, Legiunea Arhangketut Millail. De la mit la reatitate, Bucuresti, Editura Enciclopedica, 1997,456 p.

11

Pc parcursu l lucrarii am folosit unii terrncni spec iali, a carer scmn ificatic difcrd de intelcs ul-standard. Astfcl, organ izatia nationalista cxtrcmista fondata de Cornel iu Codreanu in 1927 va apare sub den umirca unica de Miscarea Icgionani , indifcrcnt de faza la care sc va face referire. in primi i an i, organizatia s-a nu mit Lcgiunca Arhangh elul Miha il, dupa numcIe acordat de mcmbrii fondatori 13 24 iulie 1927. Treptat lnsa , formatiunca si-a ext ins cuiburi le in mai multe j udcte ~ i s-a aliniat curcntului de miscarc a1 organizatiilor de drcapta ce au apilrut in Europa Cent ra ls s i de Est (asem cnca .jvliscarii cruc ii cu sagcti" din Ungaria). in 1929, Comcliu Codrcanu a lnccrcat sa infiinteze a or ganizatic paramilitard antisemita, "G arda de Pier" , in care a fast inregra ta si Miscarc a lcgiona ra. Apelul lui nu a fast unnat si de alti tineri nationalisti si astfel "Gar da de Ficr' s-a idcnt ificat ell Legiunea Arhanghelul Mihai l. in general, accst ter mcn a fost folosit pentru a surprinde componcnta radicala a organizatici. Datorita unor viclcnte ant isemite, in anul 1930 guvern ul a dcsfiinrat "Garda de Ficr", dar ~ i Legiunea Arhanghelul Mihai l (care practic nu cxistau institutional). La alegerile din 1931 si 1932 nationalistii extremisti au participat sub denurni rca .Gruparca Corneliu Zclea-Cod reanu", iar in 1933, anter ior asasinarii lui LG. Duca, a fast reinnoita decizia justitici de desfiintarc a "Garzii de Ficr''. Dupa expirarea intcrdict iei de functiona rc ultcrioara asasinari i lui Duca, la 10 dcccmbrie 1934 natioualistii extremist! au fondat prima lor formatiune politica, Partidul .Totul pcntru Tara" (care a functionat pana la auto-dcsf iintarca din februaric 1938). Peste toate accste transformdri , ideologia cxtrcmista a tincri lor nationalisti nu a disparut si s-a con solidat in jurul ideii de Miscare legionarii. Astfel ca. pcntru a evit a confuzii tenninologice, vom utiliza 0 singura denumirc pentru pcrioada 1927· 1940, res-

pcctiv Miscarca legionara. Dc asemcnca, sintagma nationalism ~i deri vatcle acc stcia nu au inscmnatatca rradition ala, fonuulata in pcrioada de nastere a nationalitatilor (conform careia tenn enul " pune aceentu!

12

pe importanta natiunilo r in expl icarea proccsclor istoricc si a naliza victii pol itice eo ntempo rane ~i promovcaza ideca dupa care «cara crcrul national» c src un factor de capctcuic in difcrcnticrca oamcuilor'"). ill anii 1930, mai ales, s-au produs transformari ale co ncept ului: "ea principiu de actiun e p oilticii, cl imp orta conceptia dc sprc «bu m} sa u «rau» care sc mascara in cficacitatea socio-politica. Astfel cs, nationalismul a fast masac rat de idc ologiilc cx tremi stc sau de altelc bazatc pc metafora solidaritatii soc ialc"s. In luerarea de fata, prin util izarca tennenului nationalist-extremist si derivatcle acestuia, vom surprindc curente sau pcrsonal itati po liticc de extrema dreapta, despre care in uncle lucrari se folosesc sintagmclc fascist/nazisr, sau de rivate ale acc sto ra. T ermenului prigoand, dcsi nu arc implicatii reli gicasc, ts i are originca in istoria Biscric ii. Legionarii au utilizat sintagma pcntru a scmni fica statutul lor in perioadc lc de ilegal itate si rcprcsiune a autoritatilor statului , fiin d prcl uata pe parcursul lucrarii pentru a reda limbajul cpocii. Conform pozitiei Biserieii, prin prigoana sc Intelcgc "provoc are a sufcrintei sau disconfortul temporar provoeat de 0 moa rtc probabild, fata de indiviz i ca re militcuza pentru credintc rcligioase sau care adopta pract ici propagandisticc religioasc'". Utilizarca tenncnu lui terorism si derivatcle accstuia s-a facut in conformitatc cu nonnelc cpocii , elaborate de Soc ietatca Nat iuni lor. As tfel ca, la Conferinta Socictatii Nati unilor de la

7 Enciclopcdia Blackwell a gdndirii potitice, coo rd. David Miller, Vocea "Na!ionalism", Bucuresti, Editura Humanitas, 2000,

p. 524-528 . 8 Dictionairc des questions potitiques. 60 enjeux de la France contemporaine, coord. Nelly Haudegand ~ i Pierre Lefebure, Vocea

"Nationalism", Paris, Les Editions de I'Atelier/Editions Ouvrieres, p.1 53- 156.

, Dictionary ofthe Ap ostolic Church, vol. II, coord. James Haslings, Vacca .Prigoana''. Edinburgh, T.&T. Clark, 1926, p. 168- 169.

13

Paris d in 193 1 s-a stabilit ca "orici nc, in sco pul tcror iza rii popul atiei, foloscstc impotriva pcrsoa nclor ~i propr ictatilor bombe, mine, incendii sau mij loace explozivc, sau c ine Intrcrupc sa u lncearca sa lmrcrupa un mij loc, sau cine intrcrupc sau inccarca sa Intrcrupa un servic iu pub lic sau de util itate publica va fi pedcpsit':". Ca ~ i termcnul .prigoa na", noti unea de exit va fi utilizata mai dcgraba in vcdcrca surprinderii Iimbajul ui epocii dedit din cauza rcalitatilor evc ni mcnt ialc. Co nform unor dcfin itii, prin exil se lntclc gc .Jnutar ca unci natiunii din propria lar a sau a componcntei sale intcleetuale, pentru 0 pcrioada lunga de limp sau pentru Intreaga viala. Expulza rca poatc fi fortata de un ac t violent al guvern ului sau de a mut are vol untard a cet atcauului, uneori pentru a scapa de opresiunl'' !' . Legionari i s-au incadrat intr-o oa rccarc mdsura in ac easta de f initic, dar rep resiuni lc au fes t rczultat ul organiza rii unor acte dc violcnpl de natura terorista, si nu numai al activitatilor politicc intcrz isc de legislatia ncdemocratica a lui Caro l 31 Il-lea.

10 Aradavoaice. Gheorghe, Nag hi, Dani el, Nita, Dan, Sfii11itu1 terorismului, Bucuresti. Editura A ntet, 2002, p. 46. 11 The Columbia Encyclopedia, v ccea .Exil'', 2003, (l iunie 2004).

14

Ca pitolul I C r iza inter-nil inca de la inf i ntarca Miscari i leg ionare, chestiune a auto ritalii nu a rcprczc ntat 0 problem a. Fondatcru l spiritual, Corneliu Codreanu, a fost lidcr inco ntesta bil, chiar daca parti d ul gruparii ("TOlui penlru Tara" ) nu em formal sub autoritatca sa. Cel de-al doilea lider ca impo rtanta al Legiunii, Ion L (lonel) Mota nu a avut niciodata pretentii de a co nduce. in 1935, Corneliu Codreanu trccusc cu binc tcstul fidclitatii mcmbrilor Miscarii Icgiona rc, cu ocazia inc idcnt ului Mihail Stclcsc u, iar dupa deccsu l lui Ion 1. Mora (13 ianuaric 1937) era !iderul spiri tual si po litic iucontcstabil. Singuru l caz in ca re s-ar fi pus problema autoritati i ar fi fest disparitia fizica a lui Comcliu Codrcanu (lnsa era un polit ician ulnar, avand 38 de ani in 1937).

I.J. Dictatura carlista Anul 1937 a Inccput intr -un mod aparte pentru Miscarca lcgionara. in primul rand, s-a petrecut 0 marc drama in interior, deoarece Ion 1. Mota si Vasile Marin - doi dintre cei mai importanti lideri ai Partid ului .Totul pentru Tara" - si-au pierdut viata in coufrun tarilc din razboiu l civil spaniol. Ion I. Mota a fas t numarul doi in Miscarca lcgionarf inca de la fondare, iar multc voci sustineau di era mult ma i intcligent si capabi l dedit Corne liu Codreanu . in acelasi timp, Mota era in ianuarie 1937 si viccprcscdintc al Partidului "Totul pentru Tara". Vasi le Marin , al doi lea Iider dccedat in Spa nia, cra prcsc dintelc organizatiei din Bucurcsti a Partid ului .Torul pentru Tara", insa si el cra mai .vatoros '' dcc at functia politidi pc care a ocupa in Legiunc. A fost unul dintre principali i ideologi, facand parte din grupu l de intelectual i de la rev ista .Axa''.

15

Moartca celor do i a fost insa valor ificata la max im de Miscarca lcgionara. iar funcraliil c lor au mobilizat masclc in proporti i ncmaiintalnitc pfm,1 atu nci. Impact ul a fost dcoscbit, iar uuclc voc i ale cli rci urban e "se tcmcau'' de 0 cvolutic polirica a Romfinici asemcn ea cclci a Genuaniei la inccputul anilo r 1930. Din umbra, eel mai intcrcsat de accst cvcnimcnt a fost rcgele Carol al Il-lca, canna ii pla ccnu manifcsta tiilc de mas a, ca oricarui lidcr po litic at carui seep es te instau rarca unui regim autoritar. Miilc de tincri care au partici pat la funcraliilc lui Ion 1. Mota si Vasile Marin nu se dcsfasurascra haotic, ci organizat, ca 0 armata vcritabila. Pcntru accasta, Carol al Il-lc a IlU cont ribuisc cu nimi c ~ i i-ar fi pliicut s,1 ai bit sub ascultare un astfel de tincrct'. " Problema" era cii, incepand din vara an ului 1936, regele se an a in conflict cu Miscarca lcgionara, de oarece adcptii accst cia amc nintascra ata t pc Elena Lupcscu, cat si pc unii apropiati a i mona rh ului. Cu toa tc acestea, in prima j umatate a lunii fcbruaric 193 7, Carol .11 Il-lca i-a o ferit lui Comcliu Codrc anu o audicntil privata secreta, in casa unui apropiat al rcgelui. Mo narhu l i-a ccrut lidcrului extremist sa-l p roelame "Capitan .11 miscarii", in schi mb ul unor favoruri politi cc, earc mergeau pana la sprijin irca unu i guvcm exclusiv lcgionar. Sfat uit de apropiatii sai (In primu l rand de Nae Ionescu), Comeliu Codreanu a refuzat prop unerea regala ~ i a preferat sa so mcntind pe po zitia luptei con tra ingcr intclo r Palatul ui in pro ccsul democratic' . Dee izia lui Corncliu Codrcanu a fost corccta politic, dcoarcce si-a dat scama ca ar fi picrdut din cap italu l electoral si ideologic ~ i s-ar fi transfonnat intr-un membru al Camarilei regale. Rcgc lc nu a insistat in atragcrca Icgionarilor de partea lu i, mizand pe educarca tin eretulu i in spiritu l intentiilo r sa le autoI Boihi, Zaharia. Ammuri si consideratiuni aSllpm miscarii legionare, Cluj-Napoca, Editu ra Apustrof 2002, p. 48. l Bolla, Zaharia. op. cit., p. 59-50 .

16

ritarc prin "Stmja Tarii'h'. Da r nici rc lapa eu Miscarca lcgionarii nu a fost ncglijata ~ i s-a prcgat it ca d rul nec esar ne utrali zar i i acestci organizatii. Cu ocazia unci rcman icri guvcrnamcutalc din fcbruaric 1937, prcfcctul Politici Capitalci, Gabriel MarinesCU, a fe st numit subsccrctar de stat la Ministerul de Interne. Accs ta era cu noscut ca ad vcrsar invcrsunat al Miscarii lcgionarc. nlaturi de Armand Cafi ncscu. inca de la jumatatca anilor '304• Miscarca lcg ionara a rcactionat imcdiat In de cizia regclui, iar Gabriel Mar incscu a lost ind us pc lista inamieilor principali ai organizatiei. lrur-o reuniunc a principali lor Iideri s-a dccis lich ida rca Iizicd a lui Marinescu. Rcspon sabil cu acea stit misiuHe a fost Insarcinat studc ntu l radical Pau l Craj a, hdcrul grupului de la Facultatea de Mcdi cint . Astfel de ob iect ivc nu crau ccva comun inaint c de 1937, deoarece chia r celc brclc ..echipe de onoarc" organizate la Congrcsul studcntesc de la Tfi rgu Murcs din 1936 au fost dizolvate la putin timp dupa lnfiintarc de catre Corneli u Codrcanu". lnsa in fcbruaric 1937 dev enise evident ca lupta cu regele se va duee pana la cpuizarc, iar Miscarea lcgionara era di spusa sa prcgatea sca actiu ni radicalc. lntrucar organizatia se consolidase putcmic, cxistau num eroa se "cadre" dispu se la actiuni de sacri fici u. Tot in februarie 1937, pe acc stc lisle au ma i intrat Armand Calinescu (dc oarcce lmpie dic asc pc d iliva diplomati sa participc Ia funccaliilc lui Ion I. Mota ~ i Vasile Mari n) ~ i Nicolac lorga (deoarece [iuusc cursuri c u studcntii in ziua respe ctive]". Personal, Co rnel iu Codreanu nu era adeptul acti unilo r ra-

3

Iii

Heinen , Arm in. Legi unea Arhanghetut Mihai /. Miscare soc ia-

# organizatie politica. 0 contributie la problema fascismu lui in-

temational. Bucuresti, Editura Humanitas. 1999, p. 3(l()..301. 4 ibidem. p. 299. 5 DANIC. Fond DGP. dosar or. 264/ 1937. f. 244. , Chioreanu , Nistor, Morminte vii, Iasi, Institutul European. 1992, p. 26. 1 DANIC, Fond DOI\ dosar or. 264/1937, f. 249.

17

dic alc, prefcrand ma i dcgraba 0 actiunc politica. Persistcnta lui in opozitia fata de rege i-a at ras atcntia lui Iuliu Man iu inca din primava ra anu lui 1937. Prima Intrunirc Intrc mcsagcri i liderului national-tariinist si Comcliu Codrcanu a avut loe la I martic, dar discutiilc au abordat numa i problema unc i aliantc an tiregale, nu $i a unui paet po litic. luliu Maniu se tcmca sa intre in alianli'i cu Corneliu Codreanu, deoarece accsta din urma, de si sustinca ca nu era adcptul unei lovituri de stat, dorea sa sc aliczc eu Gormania daca ar f cucerit putcrca. in prima instant a, tratativclc lui Cornel iu Codrcanu cu narional-taranistii nu au fost primite Cll satisfactie in inte riorul Miscarii Icgionarc". La acel moment cxistau stra teg ii d iverse in interior, iar latura radicala aluucca sprc extremism, deoareee la 3 manic s-a dczbatut din nou prob lema pcdcpsirii lui Armand Calinescu si a lui Gabriel Marinescu . De accasta data, studcnrii radicali au Intrepri ns masuri organizatorice mai concrete si s-a constitui t 0 cchipf de sasc pc rsoanc care sa-i supravegheze pe rmanent pc cci doi, in vederca cunoastcrii trascclo r zi lnicc pc care lc parcurgeau derunitarii . Paul Crej a a ramas rcspo nsabil cu asasinarca lui Gabriel Marincscu, insa acum s-a fixa t si cine urrna sa-l asasincze pe Armand Calincscu, in persoana studentului 9 M. Pet rescu, lot de la Facu ltatea de M cd ic inii • In fata accstor dcsfasurari. Com cliu Co drcanu s-a viizut ncvoit sa intcrvin a si sa faca apcl la linistc. Ministrul de Interne sc aratasc in mod oficial Ing rijorat de manifcstanilc pri lcjuite de funcraliile lui Ion 1. Mota si Vasile Marin, suspcctand Miscarea leg ionarf de acle de dczordinc. Printr-o circulara, Corneliu Codrean u a facut apcl la liuiste si a afi rmat public ca Miscarea lcgionara nu a agrcat niciodara ~i nu va sustine idcca unc i lovituri de slat, dorind sa ajungf la putere in mod democratic, in unna unui "proces interio r de constiintii al natiun ii rom anc". Lc rccomanda totodata lcgionarilor ca, in caz de pcrchczh ii K

9

18

Boila , Zaharia, op. cit. , p. 55. DANIe, Fond DG P, dosar nr 264/1937. f. 252.

abuzivc ale autorit atilor, sa nu rcactioneze ~ i sa-i primeascli. pe agcntii politici cu usile deschise, chiar pe timp de noapte'". Mis carea Iegionara s-a mob ilizat in 1937 exclusiv pcntru a legeri le ge nerale ~ i nu a depus liste pcntru ee le loca le, care s-au tinut in vara. in accst mod, lideri i legionari au dorit sa cvitc rcactia autoritatilor in caz ul in care ar fi obtinut rezultate buuc. Miscarilc nationaliste extrcmiste curopcne obu nuscra rezultatc remarcabilc mai intai la sufragiile loca le, ast fel ea rcgcIe ar fi fast foarte vig ilent in eaz de sueees al legionarilor. Aeeste alc gcr i au fost cas tigate de Partidu l National-Taranes c (in co ntinuare PNTI , insa nu se putea cu noaste in ee mssura se vor respecta procentele la alegc rile ge neral e, dcc arccc in primul rand nu se cunostca partidul care va fi chemat sa Ie organizczc" . Ion Mihalaehe nu a reusit, dupd a legerile loca le, sa obji na de la rege functia de pr im-ministru, iar aeest esec a detcrminat demisia lui de la presedi ntia PNT in functia vacanta a revenit luliu Maniu , care nu era dispus sa faca nici un eompromis eu mo narhul. Pcntru moment, oricc a lian~a e ll M iscarca lcgionara era profund rcspin sa de partid, deoareee Cornel iu Codrean u era eo nsiderat ext remist .!1i .age nr' al Berlinului12. Cu toate cii PNT castigase alegerile loca le, la nivel national partidul nu era foarte eonsolida t. La 12 mai 1937, Lcgatia Gcrmana de la Bucurc sti a transmis catr c Berlin un raport in care se faccau ap reeieri privind puterca partidelor politico din Romania (scmn at de Herman n von Rittgen .!1i Joseph O rtmann) . Anal iza diplomatilor germani a fost laeuta eu atentic si profcsionalism, cstimand in marc rczultatelc din dcce mbric. Astfe l ea, Partidul Nat ional Li beral (in continuarc PNL ) era eotat la 20% din sufragii, proc en t ca re putea fi lmbunatatit dad parti dul organiza alege rile. PNT avea 0 putcrc aprc ciata de 16%, 10 Codreanu, Corne liu, .Circulara nr. 58" .2004, (30 ianuarie 2004). II Heinen. Armin, op. cit., p. 327. u Ibidem. p. 229-23 0.

19

PNL-Gh. Bratianu de 5%, iar Partidul Naticnal-Crcsrin (in continuare PNC) de 11%. Conform studiului diplomatilor germani, Partidul "To tul pcntru Tara" unna sa castigc, daca alegcrilc se dcsfasurau corcct. lntrc 15_17%°. Deoareec guvemu l german cuncstca prin astfe! de rapoarte situatia politics reala din Romania, in aleger ile din 1937 nu a ofcrit sprijin nici unci organizatii, chiar dad Miscarca lcgionara sustinca e.l se va aliiturn Axci in caz de victc ric. Com cliu Codreanu a fost foarte atcur Ia organizarca campanici electoral e. Miscarca lcgionara era structurata administrativ lnccpand din 1934 in 13 rcgi uni", care aveau in fruntc un scf dc rcgiunc. Pentru a nu aparea fenomcnu l permnncntizarii unor .xadrevla nivellocal, in 1937 toti scf i dc rcgiuni au fost schimbati si a fost studiata tcmcinic putcrea organiza tiilor 10calc. Cclc mai consolidate orga nizatii crau: Organizatia Centru-Razlcti in Ilfov, Prahova in Rcgiunca Muntcnia, Cluj in Regiunea Cluj, B U7..aU in Regiunca Braila, IUidiiuli in Rcgiunea Ccruauti, Sibiu in Rcgiunea Sibiu, Iasi in Rcgiunea Iasi, Mures in Regiunca Mutes, Dolj in Regiunca Dolj, Timis'Forontal in Regiunca Tirnisoara, Consta nta in Regiunca Constanta, Covur lui in Rcgiunca Galati ~i Lapusna in Rcgiunca Chisinau. Din eele 72 de j udctc, doar in 36 Miscarea lcgionara avea organ izatii putemi cc. Existau ~i judetc unde mcsajul electora l a patruns eu greu, iar Iiderii dc aici au fost atcnjionati ea nu respcctau principiilc Icgionarc: Storojenct, Botosani, Sorcca, Ismail, Cetatea Alba, Cahul, Vaslui, Balti, Durostor, Mararnures, TrciSca une, Odorhei ~i Gor/ 4 (dcsi in uncle dinrrc accste judctc sc pusesera bazele organizatiei la ineeputul anilor 1930). Dcoarece Miscarca legionarf sustinea ca dorcstc sa prornoveze un tip nou de politician, neinteresat de propria persoana, Comeliu Codrcan u a modificat principiul intocmirii Iistelor e1ectorale. U

DAN te , Fond DGP. dosar nr. 17/1937, f. 3 1-32.

• vezi Anexa nr. 2. 14

20

DANIC, Fond DGP , dosur nr. 264/ 1937, f. 109.

Astfcl ca, toti scfii de judet unnau sa figurc zc pc ultimul loc al listclor, dcoarccc, spunea cl, seopul electora l era .Biruinta lcgionara" ~i nu aeeesul la afaccri. Pcntru a Intari principiul, Corneliu Codrcan u a anu ntat cii cl tnsusi nu va figura in fruntea listclor in judctele in core urma sa candideze, ci al doilea. Pentru a nu fi intcrcsati economic, candidatii urmau sa fie inclusi pc liste in judctc necunoscute lor, departc dc ccrcurile familia le l5 . In cclc din unua, listclc au fost futocmitc de Come liu Codreanu ~ i Gheo rghe Clime , .fura a cons ulta organizatiilc locale, in functic de .pcrfonnantclc individualc,,16. Pentru a "intdri" valoarca listclor, au fast invitate sa cand ideze 0 scric de pcrsonalitati prcstigioasc ale vict ii publice romanesti, care nu erau Incadrate in Miscarca lcgionara: Nae lonescu, prof. Mihail Manoilescu, genera lul (r) Ignat, prof. Dimitric Ocrota '". in campan ia clectorala din 1937, clcme ntul studcntcsc a fost baza logistica a Miscarii lcg ionare, ca de altfel in toatc ccIclalte. lnsn acum, prin noua lege a invat amantului superi or, studcnti i nu mai avea u voie sa faca politica, fapt care a provocat numeroase proreste". in celc din urma, studcntii lcgionari au riscat cxmatricularea si s-au Incadrat in cchipclc clectora lc. in cam panie au fost atras i si muncitorii, un vechi obieet iv al lui Corneliu Codrcanu'". in general, echipele electora le era u compuse dintr-un liccnt iat, un muncitor, un libcrprofesionist si restul stud cnti, in limita a zece mcmbri" . Echipa de campanie

15 Zele a-Codreanu, Corneliu, .Apelul Cap ita nului'', 2004, (30 ianuanc 2004 ). I ~ Dumitrescu-Borsa, Ion, Cal trojan intra mnros. Memorii legionare, Bucuresti, Editura Lucma n, La., p. 216. 17 Codreanu, Corneliu, .Apelul.. .", 2004, (30 ianuane 2004). 1M He inen, Armin, op. cit., p. 299. 19 Ibidem, p. 276-277. 10 Serafim, Alex andru, "in umbra Ciipita nului (3)", in Pennaname, an IV, nr. 212001.

21

a lui Cornel iu Cod rean u era imprcs ionanta, f iind condusa de do i lideri stu dcntesti putcrnici: Bartolomcu Livczeanu ~i Eugen '[filnaru. Accstia au mobilizat 80 de student! ~i 20 de st udcntc, iar cu aj u torul a doua camioanc au strabatut tara alaturi de Comcliu Co drea nu . in j udetele in care ajungeau, ce i doi Impartcau echipcle in zece oamcni, eare strabatcau satcle Impar[iud manifesto si tinand d iscursur i. De eclc rnai multe ori, Corncliu Cod rean u lua parte la acestc momcnte, in puncte1e importa ntc ale j udctclor" . Pro cesi uni le propagandisticc se organ izau la fata locului, lcgionarii bucurandu-sc de sprijinul inteIcctualilor satelor . Desi illVaFitorii si prcotii nu aveau vo ie sa faca politica eonfonn no ii lcgislatii, i-au susti nut pe legionarii aflati in campanic, o fcrindu-le de cclc mai multc or i locuri de cazare si masa. in cenrrul localitati i sc organiza 0 tribuna pc 0 caru!a, de la care se tinca u d iscursuri clcctorale, acompaniate de cfintece lcgio narc" . Nu au lipsi t nici ineidcntelc violentc cu advcrsa rii, in special cu liberalii H . Discursurilc au fost de cele ma i multe ori an tidemocraticc, in pri mu l rand Impotriva clasei polit ico. Accasta era ac uzata ca s-ar fi prcoeupat cxclusiv de satisfacerea propriilor intcrcsc, iar rolul lribunci par lamcntare a fost detumat de la apararca intereselor clcctorilor, la Imbogat irea rapida. Era adusa in discutic situatia taranimii, a edu-

catici, a securitatii nationale ere." Du pa cu m s-a prc cizat mai sus, guvcrnul german cunostca in pri mavara anului 1937 puterca electorala a Miscarii lcgionarc si nu a dorit sa se imp liee in niei un fel in sustincrea acestcia. Cu toate ea multe voei contcmporane au ac uzat organizatia condusa de Co rne liu Codreanu ca era finantata de Reich, nu

u Dumitrescu-Borsa. Ion, op. cu., p. 217-218. n Serafirn, Alexandru, "In umbra. ...., in lac. cit. 23 Dumitrescu-Borsa, Ion, op. cu., p. 219. H Eliade, Mircca, .Pilotii orbi'', In Ideea care ucide. Dimensiunile ideologiei legionare, Bucurestl, Editura Noua Alternative, 1994, p. 268-271.

22

au fos t ad use dovezi concrete, care nu cxista nici pana astazi. Fina ntarca Miscari i lcgionarc era complcxa ~ i a veni t din in tcrioru l tarii. La nivel loca l, primeau fbnduri scmnificativc din cotizatiilc membrilor Incadrati. Dcsi nu erau foartc mnri, cxista sigu ra nta fumi zarii lor conform .jfcontologiei lcgionarc". Inca d in 1927 a ex istat stabilitatca accstor ven ituri, care au fost utilizatc In primul rand pc ntru.ncccsarul local. Odata ell incadrarca muncitorilor in Corpul M uncirorcsc Lcg ionar (in eontinuarc CM L), au intrat in visticria organizatici fonduri apreciabile . Muncitori calificati crau bin c pla titi, iar in 1937 se dczvoltascra organizatii a le CML in majorita tea cen lrcl or indus triale. Bvidcn tclc privind cotizatiilc ajungcau direct Ia .cenuu'', pe ntru a n u cxista nic i 0 tcntativa de frnnda". Institutia "paliizanu lui d in umbra" a functionat perfect in Miscarca lcgionara - Inccpand din 1933 - si a adus ccle mai impo rtantc contributii 26 financ iarc . Prin .Asoc iatia Prietenii Lcg iuni i", functionarii p ub lici sau persoancle private care do reau sa sprijinc financ iar organizatia, au varsat sume impo rtante de bani, ta ra ca idcntitatca lor sa fie dczvaluita. Astfel ca, pcntru ncccsitatilc une i campani i c1ectorale la nivel ul pcrioadci interbelicc au exista res ursc suficicntc. Cel mai import ant suport po litic pentru Miscarca lcg ionara in 1937 a fe st sprijinul o fer it de luliu Maniu prin "paetul de ncagresiunc electoral ; ". Ncgoc ierile Inccputc in pri mavara au fost rclu atc in toam na, dupa cc prc scdintclc nat iona l-tariinist a rezo lvat uncle problcme legate de contacte lc cu tineri i cxtrcmisti din intcriorul part id ului sau . Miscarca lcgionara inca de la lnf iintare era [inta atacurilor politic c privind pozitia fata de de mocratic, iar Corneliu Codrc anu nu a facut nimic ca sa.-~i do molcasca discursul. l uliu Maniu a dorit sa foloscasca pactu l ele ctoral pcntru a cas tiga alegerile, insa a o fcr it lu i Co rncliu 25

DAN rc, Fo nd DGP, dosar nr. 264/1 937, f. 116.

26 Veiga, Francisco, lstoria Garzii de Fier (/919-194/) . Mistica uttranationatisnwlui, Bucuresti, Ed itura Humanitas, 1995, p. 157.

23

Codrcan u leg itimitatca dc ca re uvea ncvoic" . in ciuda opozi tici lidcrilor Icgionari fata de eo laborarca ell PNT, Comeliu Codrcnnu i-a incu raj at printr-o ci rculara pe scfii de euibur i s,1 co laborcze eu part idullu i Iuliu Man iu inca din scpt cmbric 1937. Tol at unci , i-n a uun tat pc lidcrii diu teri tor iu ea a primit ame nintdri eu moartea, iar daca i sc va intampla eeva s,i se mobi lizezc in j uru l Iidcru lui nationa l-Ftr anist28. Tratativclc privind un pact electoral s-au purtat in trei rund c, iar alaturi de luJiu Maniu si Co rncli u Codrc anu a part icipa t si Gheorghe Bra tiauu. Doc umcn tul .1 fest scmnat de cc i trei lidc ri polit iei In. 25 noicmbrie 1937, iar la sc urt timp a ade rat la principiile sale si Constantin Argctoianu, prescdintcle Partid ului Agrar. Prin acesta , ee i tre i se an gajau sa rcspcct c libcrtatca si corcctitudinca alegcrilor, rani a co nstitui 0 alianta c lecto rakl propriu-zisa" . Aflat in ilcgali tatc, Part idul Comunist din Roman ia (in continua re PCdR ) a adcrat la principiilc pactul ui de ncagre siun c clectorala, cu toa te ca importanta politica a cxtremistilor de stanga era ncinscmnara'". A lcgeril e ge nera le s-au dcsfasurar la 20 dcccmbrie 1937, iar pen tru prima da ta in isto ria Romdnici nu cxis ta pers pectiva unor confruntari sangcroase Intrc ..agentii clectorali'' . Ca rol al II- lea nu s-a impl icat, do rind sa de mon strcze sla bic iune a part idelor politicc. Pc de alta parte , nu era dispus sa testeze starca de spirit a popula tici , in cazu l unor mari abuzuri. Rczultate1e au fost Indclung astcptate ~ i au fe st publica te in Monitorul Oficial abia la 30 dccembric. Pcntru prima dat a in istori a constitu tionala a Romaniei, partidul care a organizat ale gerile

27

.xx

Scun u. loan, Buzatu, Gheorghe, lstoriu ronuiniior

Zaharia,op. cit., p. 63 . 21 DAN IC, Fond DG P, dosar nr. 17/ 1937, f. 62. n Scurtu, loan, Buzatu, Gheorghe, op. cit., p. 63. 30 Boilii, Zaharia, o r. cit., p. 65.

24

i ll

secolul

(19 18- I 948), Bucuresti. Editura Paidcia, 1999, p. 33 1; Roila,

nu le-a cfistiga t. PNL nu a obti nut 40% din voturi , care i-ar f ofer it drcptul la ,.prima clcc torala''. Gheorghe Tatiircscu a fost ncvoi t sa acc cptc Infrangcrca, inr sistcm ul pa rtidclo r pa riamentare se nfla in cea mai profunda cri za . PNL a c umu lat 35 ,92% ( 152 mandate), PNT 20,40% (86 mandate), Partidul .Totul pcntru Tarii" 15,58% (66 mandate). PNC 9, 15% (39 manda te) , iar PNL-Gh. Bratianu 3,89% (16 ma nda te)". Criza dcmocrutici n u