38 0 5MB
LUCRU LA ÎNĂLŢIME
Copyright © 2012 – www.ecopyright.ro
Realizat de Bogdan Tadio
Generalitǎţi DEFINIŢIE 1 Lucrul la înalţime: Activitatea desfǎşuratǎ la 1,8 metri de la tǎlpile picioarelor lucrǎtorului panǎ la baza de referinţǎ naturalǎ (solul) sau orice altǎ bazǎ de referinţǎ artificialǎ, baza faţǎ de care nu existǎ pericolul cǎderii în gol.
DEFINIŢIE 2 Lucrul la înalţime: Activitatea desfǎşuratǎ în orice loc, ce farǎ mǎsuri de prevenire, poate exista pericolul cǎderii în gol şi al accidentǎrii. EXEMPLE Activitate efectuatǎ ce presupune: - lucrul deasupra nivelului bazei de referinţǎ, - pericolul cǎderii de pe margine sau printr-o deschidere, - pericolul cǎderii de la nivelul solului într-o excavaţie.
Statisticǎ
Cǎderile de la înǎlţime reprezintǎ ponderea cea mai mare din accidentele mortale (accidente mortale in constructii 1999 – ianuarie 2007, UK)
Statisticǎ
Cǎderile de pe acoperişuri sunt cele mai întâlnite accidente
(pondere accidente mortale datorate caderiilor 1999 – ianuarie 2007, UK)
Paşi / Măsuri de prevenire -1Evaluarea riscurilor
-2Planificare
• Identificarea tuturor sarcinilor de lucru la înălţime şi efectuarea unei analize a riscurilor de cădere pentru fiecare sarcină. • Determinarea metodei de control corespunzătoare care trebuie aplicată pentru fiecare sarcină de lucru la înălţime. • Elaborarea şi implementarea acţiunilor corectoare specifice.
-3Procurare echipamente
• Procurarea echipamentelor necesare conforme şi adaptate la nevoile efective.
-4Selectare şi instruire
• Selectarea şi instruirea personalului ce urmeazǎ sǎ desfǎşoare activitǎţi la înǎlţime.
-5SUPRAVEGHERE
• Supravegherea continuǎ a personalului în timpul efectuǎrii operaţiunii. • Implicare şi conştientizare la toate nivelele.
Analiza riscurilor Lucrul la înălţime poate fi o sarcină unică sau de rutină.
Ce poate însemna o analiză de risc pentru activităţile ce presupun lucru la înălţime? De ce parametrii ţinem cont când alegem metoda de analiză de risc pentru activităţile ce presupun lucru la înălţime? Analiza de risc trebuie să se adreseze activităţii de lucru la înălţime sau sarcinii de muncă efectivă ? Cheia pentru prevenirea accidentelor la locul de muncă este de a efectua o evaluare a riscurilor, astfel încât să puteţi alege corect măsurile de precauţie.
Ce riscuri trebuie luate în considerare? Posibilitatea de cădere a obiectelor şi persoanelor; Posibilitatea ca vremea şi alte condiţii de mediu să influenţeze condiţiile de lucru (ex. vând, ploaie, zăpadă, praf, gaze, iluminat slab, temperatură etc.);
Capacitatea platformelor de lucru de a susţine muncitorii, sculele şi alte echipamente; Platformele de lucru neprotejate; Materialele fragile de pe acoperişuri – azbociment, sticlă, plastic, metal corodat; Marginile acoperişurilor – plane sau în pantă, neprevăzute cu bariere/balustrade; Acces şi ieşire din zona de lucru; Dimensiunea şi schimbările de nivel, pantă ale platformelor de lucru; Riscul de a aluneca şi de a păşi în afara platformelor; Obstrucţionări provocate de materiale, deşeuri sau obiecte fixe sau proeminente; Apropierea unor surse de energie, cum ar fi electricitate şi gaze; Căderea prin balansare în urma utilizării protecţiilor personale împotriva căderii; Căderea printr-o breşă (gol) de pe suprafaţa de lucru; Muncitorii care lucrează dedesubt sau în apropiere, lovire de obiecte în cădere.
Ierarhia controalelor • Eliminare – Eliminarea necesităţii lucrării la înălţime – Ex. Aducerea sarcinii la nivelul solului
• Izolare – Utilizarea de bariere fixe pentru împrejmuirea zonei – Ex. Platformă fixă şi balustrade
• Inginerie (Solutii tehnice) – Utilizarea de platforme temporare pentru acces – Ex. platforme, schele
• Minimalizare efecte – Sisteme de oprire a căderii – Ex. Echipament individual de protecţie (EIP) – Protecţie subiectivă în funcţie de utilizator
Ierarhia controalelor
Prevenire vs Protecţie Trebuie să încercăm să prevenim căderea decât să ne mulţumim cu reducerea efectelor.
DE CE ???
Prevenire vs Protecţie • Prevenirea căderii – Presupune eliminarea riscului de cădere – Măsurile includ reproiectarea sarcinii sau a mediului de muncă, montarea de scări şi pasarele cu balustrăzi etc.
• Minimalizarea consecintelor căderii – Presupune micşorarea traumatismelor în timpul căderii – Include: - EIP (ham+sistem ancorare); - Plase de siguranţă pentru protecţie colectivă;
Ierarhia controalelor şi mǎsuri corective Puteţi evita necesitatea de a lucra la înălţime? Uneori pot fi utilizate unelte cu mânere lungi sau alte echipamente pentru a efectua o sarcină de la nivelul solului în condiţii de siguranţă, de exemplu, o pensulă sau rolă cu maner-prelungitor pentru vopsire, sau lamelă pentru curăţarea ferestrelor. Gândiţi-vă, dacă este posibil, eliminarea necesităţi de a lucra la înălţime din proiectare, de exemplu pentru activităţi de montare sau de înlocuire a echipamentelor, cum ar fi conducte sau cabluri, acestea să fie puse la nivelul solului?
Puteţi evita necesitatea de a lucra la înălţime?
Dacă nu se poate evita necesitatea de a lucra la înălţime, trebuie să vă asiguraţi că riscul de cădere este împiedicat.
Ierarhia controalelor şi mǎsuri corective Puteţi preveni căderea? Puteţi face acest lucru prin: - Utilizarea măsurilor de protecţie colectivă pentru un loc de muncă permanent sau de lungă durată. Acesta este un loc care întocmeşte condiţiile de siguranţă, de exemplu, un acoperiş, cu parapeţi sau balustradă în jurul marginii, sau echipamente care au protecţii fixe, permanente în jurul acestuia; - Utilizarea echipamentelor de lucru care pot oferi protecţie: schele, scări, trepte podium, nacele, etc.
Puteţi preveni căderea?
Dacă nu se poate pune în aplicare măsurile pentru a preveni căderea, trebuie să încercaţi să minimalizaţi distanţă şi / sau consecinţele căderii.
Ierarhia controalelor şi mǎsuri corective Puteţi minimaliza consecinţele căderii? Echipamentele de oprire a căderii vor minimaliza, efectele caderii, dacă echipamentul este de calitate, configurat corect şi utilizatorii ştiu cum să îl folosească şi înţeleg limitările sale. Trebuie să se poată demonstra că nu a fost rezonabilă selectarea unei soluţii alternative, deoarece sarcina este cu risc redus şi de scurtă durată.
Sistem EIP
Sistem Colectiv
Ierarhia controalelor şi mǎsuri corective Ce alte măsuri suplimentare, puteţi adopta pentru a reduce riscul de cădere? Când folosiţi orice echipament de lucru la înălţime, trebuie de asemenea să vă asiguraţi că: - Lucrătorii care îl folosesc sunt pregătiţi/instruţi să-l utilizeze în condiţii de siguranţă; - Este inspectat periodic şi bine întreţinut; - Activitatea este supravegheată pentru a asigura că oamenii lucrează în condiţii de siguranţă.
ATENTIE: Utilizarea de scări nu previne neapărat (în toate cazurile) riscurile de cădere.
Ierarhia controalelor şi mǎsuri corective Aţi identificat, dacă există suprafeţe fragile? Trebuie să acordaţi atenţie deosebită suprafeţelor fragile atunci când se efectuează operaţiuni de lucru la sau aproape de zona de lucru cu risc de cădere, acestea duc la creşterea considerabilă a riscului. O suprafaţă de fragilă se poate rupe în cazul în care o persoană lucrează pe aceasta şi astfel poate cadea.
Exemplele includ, placi din fibre de azbo-ciment pe acoperişuri şi multe tipuri de luminatoare, dar ar putea include, de asemenea, o punte de material, în silozuri.
Condiţii ce pot restricţiona activitatea de lucru la înălţime Asiguraţi-vă că lucrările se efectuează numai atunci când condiţiile meteorologice nu pun sănătatea şi siguranţa lucrătorilor în pericol. Activitatile de lucru la inaltime NU se executa in urmatoarele condiţii: - temperaturi sub 0 C şi peste 35 C;
- lucrul cu expunere permanentă la intensitate solară; - vânt de peste 10 m/s; - umiditate relativă de peste 80 %; - pe timp de noapte; - pe timp de ceaţă densă sau viscol; - pe timp de ploaie sau ninsoare; - pe timpul averselor însoţite de descărcări electrice.
Competenţe şi calificare APT FIZIC Lucrătorii vor fi admişi pentru lucrări la înălţime numai dacă au viza medicală cu menţiunea expresă "apt pentru lucru la înălţime", menţiune ce va fi înscrisă în fişa individuală de instructaj. Toţi lucrătorii care lucrează la înălţime vor fi supuşi examenului medical periodic. Persoanele sub 18 ani şi cei care nu mai sunt apţi nu vor fi admişi pentru lucrul la înălţime. EXPERIENŢĂ de lucru în condiţii similare cu tehnicile, standardele şi materiale utilizate pentru a putea efectua munca în condiţii de siguranţă; INSTRUIRE profesională documentată sau acreditare/atestare acordată de un organism de formare recunoscut.
Importanţa Instruirii Muncitorul purta hamul şi cu toate astea s-a întâmplat nenorocirea
Ce nu a funcţionat ?
Importanţa Instruirii Hamul vǎ protejeazǎ decât dacǎ îl utilizaţi corect şi asigurat de un punct de susţinere suficient de rezistent. Toţi angajaţii trebuie sǎ fie instruiţi cum sǎ utilizeze corect Sistemul Individual de Protecţie care include ham, cordon şi punct de ancorare.
Conştientizarea personalului Conducerea este responsabilă de: Efectuarea evaluărilor de risc; Implementarea planurilor de acţiuni corectoare; Definirea practicilor de lucru sigure; Implementarea procedurii privind permisul pentru lucrul la înălţime; 5. Implementarea programelor de instruire corespunzătoare; 6. Furnizarea echipamentelor adecvate; 7. Executarea lucrării în siguranţă; 1. 2. 3. 4.
Conştientizarea personalului Personalul este responsabil de: 1. 2. 3. 4.
Efectuarea propriei evaluări a situaţiei, Consultarea formularului de evaluare a riscului de cădere; Conformarea cu permisul pentru lucrul la înălţime; Asigurarea siguranţei proprii şi a colegilor de muncă.
Grilaj scos, risc de cădere în gol
Protecţii colective Muncitorii expuşi pericolelor de cǎdere de la înǎlţime mai mare de 1,8 m trebuie să fie protejaţi de metode de protecţie colectivă: parapet/ balustradǎ standard, platformă de captură, podea temporară, plasă de siguranţă.
Protecţii colective în construcţii Toate sistemele de cofrare certificate pe piaţa europeanǎ oferǎ sisteme complete de protecţie colectivǎ.
01. Scara turn de acces la zona de turnare; 02. Sistem de protectie la cofrajele in montare; 03. Sistem de protectie colectiva (scara de acces, podina, balustrada pentru turanare elemente verticale; 04. Sistem in consola podina si balustrada; 05. Sistem de balustrada provizorie pe durata constructiei; 06. Podina intermedieara la nivelul de lucru sub cofrag, montata pe esafodaj;
Reguli de protecţii colective Balustrada trebuie sǎ corespundǎ standardelor, astfel încât sǎ poatǎ oferi un sprijin solid, sǎ reziste, fǎrǎ sǎ se rupǎ.
Sǎ fie pe trei nivele: manǎ curentǎ, balustrada de mijloc şi plintǎ care sǎ previnǎ caderea de obiecte.
manǎ curentǎ, h=1.10 cm balustrada de mijloc, h=0,5cm
plintǎ latǎ de 10 cm
Platforme cu balustradă Platformele trebuiesc adaptate particularităţilor specifice sarcinii de muncă.
Un exemplu de prevenire Elimină nevoia de utilizare a scării vagonului. Muncitorul este protejat de balustradă tot timpul cât se află pe platformă/vagon.
Scǎrǎ de acces conformǎ
Balustradǎ temporarǎ Balustrada poate fi instalatǎ şi utilizatǎ temporar Este un sistem autonom care îndeplineşte reglementările şi nu trebuie ancorat în acoperiş. Odată instalat, oferă protecţie pentru toţi cei aflaţi pe acoperiş. Totuşi persoana care o montează sau demontează este supusă riscului de cădere şi are nevoie de protecţie suplimentară.
Balustradǎ temporarǎ De remarcat că lucrătorul poartă echipament de restricţionare a căderii în timpul instalării balustrăzii
Lucrătorul care instalează balustrada este protejat cu EIP şi apoi pentru ceilalţi 10 muncitori care vor lucra pe acoperiş nu mai este necesar să utilizarea EIP-ului deoarece sunt protejaţi de balustradă.
Linie de avertizare Un scenariu tipic pentru linia de avertizare.
Probleme? ATENŢIE - Liniile de avertizare nu oferă o protecţie reală
Reguli de protecţie individualǎ În cazurile în care metodele de protecţie colectivǎ nu se pot aplica, din diferite motive pertinente, trebuiesc utilizate dispozitive cu caracter personal de protecţie: - Sistem de restricţionare a căderii - Sistem de poziţionare a căderii - Sistem de oprire a căderii
Acestea trebuie să îndeplinească standardele aplicabile de siguranţă.
Sistem de restricţionare a căderii Muncitorul este conectat în aşa fel încât nu se poate apropia de o margine deschisă pentru a cădea.
Sistem de poziţionare a căderii Muncitorii sunt conectaţi astfel încât să poată lucra cu mâinile libere. Căderea maximă este de 0.6 m. Inelul de asigurare a harnaşamentului trebuie să fie plasat în lateral sau în spatele centurii şi trebuie să fie prins de un punct de ancorare capabil să suporte cel puţin dublul greutătii potenţiale de impact a unui muncitor sau (1200 kg), oricare este mai mare. Din 1998 centurile de siguranţă nu se mai folosesc ca şi dispozitiv de protecţie la cădere. Ci NUMAI ca dispozitiv de poziţionare.
În multe proiecte centurile sunt interzise şi se folosesc doar harnaşamente.
Sistem de oprire a căderii Căderea este oprită înainte ca muncitorul să atingă pământul sau un alt obiect …
Reguli de protecţie individualǎ Dispozitive cu caracter personal de protecţie se folosesc în timp ce se efectuează activitǎţi cum ar fi următoarele: A. Lucrǎri pe platforme, schele fǎrǎ protecţie lateralǎ sau alte locaţii aflate la înǎlţime mai mare de 1,8 m; B. Lucrǎri în apropiere de margini, goluri sau pe acoperişuri;
C. Lucrǎri pe pante periculoase; D. Lucrǎri pe structuri de oţel aflate la înǎlţime; E. Poziţionarea sau refacerea balustrǎzilor; F. Montarea sau demontarea schelelor.
Concepte Critice Cât timp durează să cazi de la 3 m şi să te loveşti de pământ? Ce forţă trebuie să susţină punctul de ancorare? Dacă sunteţi legat cu un cordon de ancorare de 1,8 m şi cădeţi, cât de departe ajungeţi?
Cât timp durează să cazi? Distanţă (m)
Timp (sec.)
0.5 1.0 2.0 3.0
Acoperişul locuinţei
3 5 20 40
Până realizezi că ai căzut, ai izbit solul.
Forţa de susţinere Forţa pe care trebuie să o susţină punctul de ancorare este cel puţin dublul greutǎţii sarcinii potenţiale de impact a unui muncitor sau 1.200 kgf, alegându-se valoarea care este mai mare.
Calculul distanţei de cădere liberă Trebuie să avem în vedere – Lungimea chingii de prindere – Extensia (disipatorul de energie) – Înălţimea muncitorului – Marja de siguranţă
Calculul distanţei de cădere libere Nivel punct de ancorare 1.4 m – lungimea chingii retractabile 0.5 m – lungimea disipatorului de energie 1.7 m înălţimea muncitorului 0.9 m marja de siguranţă
Total: 4.5 m de la punctul de ancorare
Importanţa verificǎrii echipamentelor Echipamentul individual de reţinere trebuie inspectat de catre muncitorul care îl utilizeazǎ înainte de fiecare utilizare pentru a verifica dacǎ este în bunǎ stare de utilizare. CE SE VERIFICǍ – Funcţionalitate, cusǎturi, catarame şi elemente de inchidere, etichete/marcaje, inele metalice, materialul sǎ nu fie deteriorat, (rupt/taiat, “scǎmoşat”, decolorat de soare). Şi cel puţin o datǎ la şase luni de cǎtre o persoanǎ competentǎ.
Importanţa calitǎţii echipamentelor Calitatea echipamentului utilizat este esenţialǎ pentru protejarea personalului. EIP-ul trebuie sǎ corespundǎ standardelor de calitate UE şi să fie adaptat particularitǎţii operaţiunilor efectuate.
Nu v-a preveni deslegarea accidentală
Nu v-a suporta 1,200 kg
Importanţa calitǎţii echipamentelor Muncitorul purta hamul şi cu toate astea s-a întâmplat nenorocirea
Ce nu a funcţionat ?
Prezentarea Componentelor Harnaşament
Carabinǎ
Cârlig
Dispozitiv Graifer
Inel D
Carabinǎ
Cordon sigur Cordon dublu cu amortizor 45
Punct de legare
Mănuşi
Alte echipamente
Cască cu ficsare Sistem de salvare
Ancoră mobilă
Lanţul împotriva căderii
Ancorare Conector/cordon Harnaşament
Reguli de bazǎ în utilizarea hamului - Inspectaţi echipamentul înainte de fiecare utilizare; - Hamul trebuie producǎtorul;
sǎ
fie
purtat
corect,
aşa
cum
recomandǎ
-Trebuie sǎ fie strâns pe corp (astfel încât între corp şi bretele sǎ încapǎ numai o palmǎ); - Inelul D de care se ataşeazǎ cordonul de siguranţǎ trebuie sǎ fie poziţionat între omoplaţi; Poziţionare inel D între omoplaţi
Cârlig de prindere
Nu “legaţi” niciodată Întotdeauna ataşaţi, prindeţi cu cârligul, conectaţi Nu “atârnaţi niciodată” Decât dacă dispozitivul a fost astfel conceput Nu ataşaţi niciodată 2 clapete direcrt una de cealaltă Nu conectaţi niciodată mai multe clapete la un inel D Verificaţi riscul de “desprindere” şi/sau “agăţare” Dacǎ este necesar pentru strângerea curelelor de la piept, utilizaţi o carabinǎ;
CARABINĂ
Şocul la oprirea căderii Şocul resimţit la oprirea căderii este direct proporţional cu distanţa căderii şi greutatea lucrătorului.
A – acorare deasupra capului, Distanţa de cădere F= 0,3 m; B – ancorare la nivel mediu, Distanţa de cădere F= 1 m; C – ancorare la bază, Distanţa de cădere F= 2 m;
Ancorarea şi echipamentul Poziţionaţi sistemul astfel încât prin legare muncitorul sǎ poatǎ cadea liber cât mai puţin şi în cǎdere sǎ nu se loveascǎ de alte structuri sau diferite obiecte.
Dacǎ punctul de asigurare este deasupra capului, veţi obţine douǎ avantaje importante: 1. Micşoraţi distanţa de cǎdere şi implicit şocul potenţial la oprire, 2. Evitaţi lovirea de alte obiecte datoritǎ balansului, în timpul cǎderii.
Puncte permanente de ancorare
Inel de prindere în formă de D
Placă de ancorare
Diferite tipuri de puncte de ancorare permanente. Forma şi mărimea lor diferă de şuruburile cu ochi. ATENŢIE: Acestea nu sunt potrivite ca puncte de ancorare.
Puncte temporare de ancorare
Puncte temporare de ancorare NU prindeţi chinga cu clapeta
Chingă prinsă prin petrecere
Chingă prinsă cu carabină
Utilizarea corectǎ a carabinelor
Folosiţi numai carabine cu închidere sigurǎ, Folosiţi numai carabine în bunǎ stare de funcţionare, Verificaţi carabinele dacǎ sunt ÎNCHISE bine, Inspectaţi carabinele frecvent.
55
Cordoane de siguranţǎ Muncitorii trebuie sǎ aibe doua cordoane de siguranţǎ astfel încat să poată fie asiguraţi tot timpul de cel puţin un cordon (100% asiguraţi). Cordoanele de siguranţă trebuie să aibe o rezistenţă la tracţiune de minim 2,200 kg. ATENŢIE în cazul cǎderii, disipatorul de sarcinǎ se poate lungii pânǎ la 4m, existând riscul ca muncitorul sǎ se loveascǎ de platformǎ/obstacole aflate desubt. Disipator de sarcinǎ cu chingǎ
Conectori
Adaptor lungime
Inspecţia chingilor/cordoanelor
Fisuri Indicatori de uzură
Înveliş deteriorat
Utilizarea Cordoanelor de Sigurantă
Escaladarea de la un punc la altul pană la locatia dorită
Trecerea de la o platformă la altă
Sistem de ancorare Linia Vieţii Oferă o foarte bună mobilitate lineară
Clemele de prindere trebuie sǎ aibǎ aceeaşi orientare cu şaua pe linia principalǎ. Sunt necesare cel puţin douǎ cleme.
59
Atenţie pentru linia vieţii orizontală folosiţi numai cablu din oţel, agrementat.
Clemele cablurilor metalice Cand folositi cleme Colier-U, asigurativă că "U" din clemă este în contact cu sfârşitul mort al cablului metalic. Clemele nu se vor folosi pentru a îmbina cap la cap cablul metalic. sectiunea “U”
capatul mort al funiei
Niciodata nu puneti “şaua” bridei in contact cu capatul mort
Corect
Greşit şi nesigur
60
Capatul mort
Şaua
Sistem de Linia Vieţii Orizontală Punctele de ancorare utilizate pentru ataşarea liniei vieţii trebuie să fie independente de oricare alt punct de ancorare folosit pentru a susţine sau a suspenda platforme şi trebuie să fie capabil de a susţine cel puţin 1200 kg pentru fiecare lucrator ataşat. Cablul folosit pe post de Linia Vieţii trebuie să fie foarte bine întins, pentru a minimaliza efectul de balansoar.
Sistem de Linia Vieţii Verticală Când se utilizează sisteme de linia vieţii verticale fiecare muncitor trebuie să se asigure de o linia vieţii separatǎ. Pentru linia agrementat.
vieţii
verticală
Punct de ancorare 1,200 kg
folosiţi
numai
cablu
textil,
Sistem de Linia Vieţii Verticală • Utilizarea unui astfel de dispozitiv ataşat la o linie de salvare în momentul urcării pe scara mobilă. • Verificaţi compatibilitatea dinte cablu şi sistemul de frânare/oprire la cădere.
Graifăr cu frânghie
Dispozitive tip Graifăr Graifăr cu frânghie trenant sau manual
Dispozitiv “gheara morţii”
Graifăr cu frânghie şi chingă cu disipator de energie pentru absorbţiea şocurilor la cădere
Sistem de protecţie retractabil În anumite condiţii este mai util / practic sǎ utilizaţi un sistem de protecţie la cǎdere RETRACTABIL (tip Yo-yo). Sistemul de protecţie la cǎdere retractabil vǎ permite o deplasare mai uşoarǎ, cablul sistemului vǎ permite o autonomie de 3-10 m (în funcţie de model), atunci când este tras uşor se va întinde, iar la tensionare bruscǎ se va bloca asemeni centurii auto. ATENŢIE: sistemul retractabil este proiectat sǎ fie folosit individual, nu va rezista dacǎ de el se leagǎ douǎ sau mai multe persoane şi NU poate fi folosit pe post de Linia Vieţii.
65
Sistem de protecţie retractabil Permite mobilitate pe verticală şi orizontală Lungimi şi materiale diferite Chingă textilă pentru lucru pe distanţe scurte
Frânghie de oţel pentru lucrul pe distanţe mari
Planul de salvare Deoarece şocul căderii poate fi foarte puternic, muncitorul căzut în ham, trebuie coborat în siguranţă, într-un timp cât mai scurt pentru că altfel, muncitorul ar putea ramăne cu grave probleme de sănătate şi chiar ar putea să î-şi piardă viaţa.
Angajatorul trebuie să stabilească un plan de salvare şi să îl facă cunoscut tuturor celor implicaţi. ATENTIE: După fiecare cădere, tot echipamentul trebuie supus unei verificări speciale, deoarece şocul căderii s-ar putea să fi deteriorat echipamentul. 67
Trauma suspendării Dacă muncitorul nu este rănit …
Studiile au indicat că 15 – 30 de minute sunt suficiente ca să se instaleze disconfortul şi oprirea circulaţie sanguine.
Laţul de atenuare
Trauma suspendării Laţul de atenuare
După cădere se deschide laţul de atenuare şi se pune un picior în deschizătură. Când muncitorul împinge în acest laţ se preia o parte din presiunea benzii pentru picior.
Auto salvarea • Poate muncitorul să se urce înapoi la punctul de unde a căzut fară a fi expus unui risc şi mai mare? • Muncitorul are echipament de salvare?
Salvarea Adhoc • Realizată de colegii din imediata apropiere. • De obicei se foloseşte orice echipament şi forţă de muncă disponibilă la faţa locului • Nu presupune planificare prealabilă • Cel mai probabil o chestiune de noroc ATENŢIE: NU doriţi ca victima sau colegii să fie răniţi în încercarea unei salvări adhoc.
Echipa de salvare internă • Muncitori bine calificaţi, într-o stare fizică foarte bună • Echipamente de salvare specializate • Tipuri predeterminate de echipamente în funcţie de specificul activităţii şi eventualele riscuri • Instruire regulată (simulări)
Această abordare este cea mai eficientă, dar necesită investiţii semnificative în echipamente de salvare şi în instruirea suplimentară a echipei de salvatori.
Echipa de salvare profesionistă
Alcătuită din pompieri, medici de ambulanţă, echipe de salvare municipale sau private.
În general sunt mai eficiente pentru salvarea unui muncitor.
Este de recomandat să se instruiască împreună cu echipele interne pentru a se familiariza cu posibilele pericole şi riscuri de la locul de muncă.
Tehnici de salvare
Acţiuni de salvare cu utilizarea echipamentelor personale
Studiu de caz 1
Studiu de caz 2
ASOCIAŢIA ROMÂNĂ PENTRU SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ Tel: 031.805.6086; Fax: 031.805.6085; Mobil: 0771.304.001; 0771.304.003; e-mail: [email protected]; web: www.arssm.ro
UNIUNEA COORDONATORILOR DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ DIN ROMÂNIA Tel.: 0749.20.42.47. E-mail: [email protected]
Vă mulţumesc
Coordonator SSM Ing. Bogdan Tadio 0723 858 348 - [email protected]