Lucru Individual La Logistica [PDF]

Zitiervorschau

Universitatea de Stat din Moldova Facultatea Ştiinţe Economice Economie, Marketing și Turism

Lucrul individual la Logistică

Factorii de bază în dezvoltarea logistici în Republica Moldova

Elaborat:Chipar Victoria, Anul II, gr. Mk1402 Conducător științific:Garștea S. Lector sup.univ.

1

Chișinău, 2015

Cuprins:

INTRODUCERE......................................................................................................3 Capitolul I Abordări teoretice 1.1 Abordări teoretice...............................................................................................4 1.2

Dezvoltarea

logisticii

în

Republica

Moldova.........................................................4

1.3 Secția de logistică...........................................................................................5 Capitolul II Studiul de caz 1.1 Republica

Moldova

în

LPI...................................................................................7

1.2

Logistica

transportului......................................................................................

..8 Concluzie.............................................................................................................14 Bibliografie.........................................................................................................15

2

Introducere: Actualitatea temei: În lucrarea de față am făcut o mică analiză a metodelor ce pot piermite dezvoltarea logisticii în Republica Moldova (RM)

Scopul: Scopul lucrarii date este de a analiza cum se comportă populația țări la menționarea metodelor de logistic și ce factori se pot aplica pentru dezvoltarea logisticii în Republica Moldova.

Metodologia: În lucrarea dată am utilizat asa metode de cercetare ca: 

metoda logică (cu ajutorul căreia am presupus trecerea de la abstract la concret,



preluând din procesul istoric real numai ceea ce este esenţial ); metoda unității dintre analiză și sinteză ( spre deosebire de metodele precedente, aceaste



două

metode

presupun

descompunerea

fenomenului

în

elemente

componente, cerecetrea unui element în parte și unirea lor în cadrul unui întreg) metoda abstractizării (presupune în sine, cercetarea unei laturi a fenomenului economic și determinarea esențialului acestuia ).

Structura lucrării: Lucrarea mea constă din 2 capitole:

o Abordări teoretice privind logistica o Analiza factorilor de bază a dezvoltării logisticii.

Monografii de bază: o http://www.asecib.ase.ro/Mitrut%20Dorin/Curs/bazeCO/html/53Geststoc.htm 3

o https://ru.scribd.com/doc/51179979/LOGISTICA o Bălan Carmen ”Logistica” București 2006

Capitlul I 1.1

Abordări teoretice

Mutațiile care au avut loc în privința abordărilor teoretice si practice a fluxului fizic al materiei prime, materialelor, produselor semifrabricate și finite au condus la apari ția unor noi termeni, prin care: distribuția fizică, managementul materialelor, logistica , managementul logistic.

Deseori acești termeni sunt cunoscuți sinonimi, fiind utiliza ți pentru a descrie

aproximativ același domeniu- logistica. Mai putem menționa că misiunea logistici constă în aducerea bunurilor și serviciilor potrivite la locul potrivit, la timpul potrivit, în condițiile cerute, precum și în asigurarea celei mai mari contribuții la profitul firmei. În ultimele decenii modelele de organizare logistică au devenit o preocupare pentru tot mai mulți specialiști. Schimbările produse în domeniul managementului și al structurii organiza ției în ansamblul ei au condus la regîndirea modului de organizare a activităților și proceselor logistice. Evoluția paradigmelor de organizare logistică este relativ similară cu evolu ția structurilor organizatori ale firmei. Reorientarea de la structurile tradiționale, de tip funcțional, către configurațiile orizontale, descentralizate, bazate pe echipe se regăsește și în domeniul logistic. Trecerea de la perspectiva focalizată pe funcții la optica ce pune accentul pe procese este tendința pe care specialiștii o estimează și în privința logisticii. Pentru mai bună înțelegere a coordonatelor schimbării structurelor logistice, este necesară delimitarea etapelor principale de evoluție. Aceste etape sunt o reflectare a percepției organizațiilor și managementului, în privința rolului și conținutul logisticii, în fiecare perioadă.

1.2

Dezvoltarea logisticii în Republica Moldova

Creșterea economică din Republica Moldova, în tandem cu tendința de reducere a sărăciei, sunt strâns corelate cu fluxul de remitențe și consumul generat de acestea din urmă. 4

Constrânsă de capacitățile limitate de producție autohtonă, această cerere a fost satisfăcută în mare măsură de importurile de bunuri și servicii. Bugetul public național a beneficiat pe urma acestei situații, însă balanța comercială a evoluat în direcția unui deficit comercial alarmant.Pe lângă faptul că creșterea economică bazată pe consum și remiten țe expune economia țării către o serie de vulnerabilități, există un pericol și mai mare asociat acestui model de creștere economică – faptul că volumul remitențelor va începe să scadă la un moment dat. Actualmente, migra ția decimează familiile cetățenilor din Republica Moldova. Acest lucru în sine este destul de grav, însă urmărind evoluția migrației în țările care s-au confruntat cu acest fenomen, anticipăm că familiile moldovenilor se vor reîntregi. Din păcate, dacă nu acționăm ferm întru crearea unor condiții adecvate de muncă și trai în Republica Moldova, reîntregirea familiilor de migranți se va produce în afara hotarelor țării. Moment care va genera declinul remitențelor. Din cele expuse se profilează două concluzii: Prima concluzie ține de faptul că ritmul de creștere economică va fi dificil de men ținut, ceea ce, în absența unei schimbări structurale a parametrilor economiei naționale, se dovedește a fi inacceptabil din perspectiva agendei de dezvoltare a Republicii Moldova. Cea de-a doua concluzie se referă la schimbarea propriu-zisă a modelului de creștere economică și anume: necesitatea renunțării la modelul de creștere bazat pe consumul alimentat de remitențe în favoarea unui model dinamic bazat pe atragerea investițiilor. Corelarea dintre cererea pieţei forţei de muncă şi oferta educaţională va avea un impact considerabil asupra dezvoltării logisticii. Modernizarea sistemului de pregătire profesională şi perfecţionarea mecanismelor de formare continuă a forţei de muncă vor permite cetăţenilor să se adapteze la noile condiţii de pe piaţa muncii. Parteneriatul dintre sistemul educaţional şi piaţa muncii va conduce la generarea unei oferte educaţionale care să corespundă cantitativ, calitativ şi structural cererii de forţă de muncă. Aceasta, la rîndul său, va contribui la reducerea ratei şomajului şi a fluxului de cetăţeni care pleacă peste hotare, precum şi a ratei populaţiei expuse riscului sărăciei sau excluziunii sociale.

1.3

Secția de logistică

Secția de logistică și finanțe constituie o subdiviziune a Secreteriatului Cur ții din Republica Moldova. Competenţa Secţiei finanţe şi logistică: 

coordonează compartimentele din structura secţiei; 5



răspunde pentru gestiunea activităţii economico-financiare a Curţii;



asigură fundamentarea şi elaborarea proiectului de buget al Curţii Constituţionale;



răspunde de efectuarea controlului financiar periodic;



asigură utilizarea resurselor financiare în limita bugetului aprobat;



asigură administrarea patrimoniului Curţii Constituţionale;



asigură, supraveghează şi răspunde de buna desfăşurare a contractelor încheiate de Curtea Constituţională;



asigură mijloacele logistice şi serviciile necesare bunei desfăşurări a activităţii Curţii Constituţionale;



ţine evidenţa angajamentelor legale şi bugetare şi execută plăţile ordonanţate, în vederea onorării tuturor obligaţiilor asumate de Curte în raport cu terţii;



întocmeşte instrumentele de plată şi le depune în termenele legale pentru efectuarea plăţii;



întocmeşte documentele privind gestiunea monetarului şi pe cele referitoare la depunerea/retragerea în/din trezorerie a sumelor ordonanţate;



întocmeşte bilanţul contabil şi situaţia privind principalii indicatori economico-financiari în vederea raportării acestora, precum şi diverse raportări lunare, conform prevederilor legale în vigoare;



organizează inventarierea patrimoniului, efectuează evaluarea rezultatelor acestei operaţiuni şi completează registrul de inventar conform posturilor din bilanţul contabil;



organizează arhiva cu documentele contabile aferente execuţiei bugetare, clasează, îndosariază şi păstrează, potrivit legii, toate actele justificative privind plăţile efectuate;



organizează şi derulează controlul privind respectarea disciplinei de casă, precum şi gestionarea şi transportul numerarului;



execută controlul financiar de gestiune asupra gospodăririi mijloacelor materiale şi băneşti şi avizează documentele în care sunt consemnate operaţiuni patrimoniale; 6



colaborează cu controlorul financiar delegat şi cu auditorul intern pentru soluţionarea în timp util a operaţiunilor financiare cu grad sporit de dificultate;

Nu este uşor să se facă previziuni cu privire la evoluţia strategiilor logistice în domeniul achiziţiilor, întrucât mediul de afaceri se caracterizează printr-un tot mai mare grad de incertitudine. Totuşi, se manifestă în prezent o serie de tendinţe care sunt sintetizate în tabelul de mai jos:

Nr. crt.

Tendinţă

1

Globalizarea

2

Concentrarea

3

Extinderea practicilor de externalizare

4

Echilibru între cost şi calitate

5

Transportul intermodal

6

Lanţul „verde” de aprovizionare-livrare

Capitolul II Studiul de caz 1.1

Republica Moldova în LPI

O dată la 2 ani Banca Mondială face un raport ce urmăreşte performanta logistică a ţărilor lumii.Indicatorul cu ajutorul căruia se măsoară performanţa în logistică se numeşte LPI captează cele mai importante aspecte ale mediului logistic. 1. Eficiența procedurilor vamale(viteza, simplitatea și predictibilitatea proceselor vamale) 2. Calitatea infrastructurii comerciale și transport(poturi, căi ferate, drumuri) 3. Ușurința cu care se pot organiza livrările la prețuri competitive 7

4. Competența și calitatea serviciilor logistice(operatorii de transport, brokeri vamali…) 5. Abilitatea de depistare și urmărire a loturilor de mărfurii 6. Actualitatea livrărilor la destinație comparative cu timpul planificat pentru livrare Cel mai recent studiu LPI a fost efectuat în 2014. Conform acestuia Republica Moldova se situiază pe locul 102 în acest clasament, România se află pe locul 56 iar Ucraina pe locul 99. În raport se stipulează că, performanţa logistică a statelor din clasament este direct proporţională cu nivelul de dezvoltare economică. Adică o performanţă logistică înaltă generează şi susţine o economie bine dezvoltată. Astfel nu e de mirare că prima în acest clasament este Germania, urmată de ţări cu economii extrem de puternice ca : Singapore (2), Suedia (3), Marea Britanie (8), SUA (15) etc . Acest studiu al Băncii Mondiale vine să ne confirme faptul că logistica reprezintă sistemul circulator economiei, fără de care, inevitabil, ne vom confrunta cu grave disfuncţii şi anomalii economice. Poate la următorul LPI-2016 Moldova se va situa pe o poziţie mai bună.

1.2

Logistica transportului

Cheltuielile de transport ale agenţilor economici şi siguranţa traficului rutier sînt strîns legate de calitatea infrastructurii drumurilor. Starea proastă a drumurilor este privită drept o constrîngere majoră care împiedică dezvoltarea economică şi necesită investiţii publice substanţiale. Mai mult decît atît, o infrastructură rutieră adecvată este o precondiţie pentru dezvoltarea regională armonioasă şi pentru accesul populaţiei la servicii publice. În perspectiva instituirii Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător între Republica Moldova şi Uniunea Europeană, infrastructura rutieră este indispensabilă pentru valorificarea potenţialului de export al producătorilor autohtoni.

8

O infrastructură adecvată a transportului rutier este vitală pentru asigurarea unei economii funcţionale. Există o corelaţie pozitivă între calitatea drumurilor auto și competitivitatea economiei naţionale, lucru explicat de externalităţile economice și sociale pozitive ale drumurilor de calitate. Deloc întâmplător, calitatea drumurilor este de multe ori utilizată ca unul din indicatorii relevanţi ce exprimă nivelul de dezvoltare generală a ţărilor. În pofida diferenţelor de la o ţară la alta în ceea ce ţine de calitatea drumurilor, problema modelului optimal de finanţare a acestora a fost mereu una comună. Cauza majoră este că traficul rutier tinde să crească cu o rată superioară creșterii economiei şi resurselor disponibile pentru întreţinerea infrastructurii. Consecinţă a creșterii presiunilor financiare pentru întreţinerea și reparaţia drumurilor terestre, multe state au recurs recent la reformarea instituţională a mecanismelor de finanţare a infrastructurii rutiere. Astfel, instituirea unui sistem eficient de colectare, redistribuire, gestionare și monitorizare a proiectelor investiţionale în gospodăria drumurilor a devenit o prioritate iminentă pentru fiecare ţară. După toate standardele internaţionale, Republica Moldova are una dintre cele mai rele, dacă nu chiar cea mai rea, infrastructură rutieră din categoria ţărilor în tranziţie. Totuși, lipsa resurselor financiare pentru întreţinerea și reparaţia drumurilor nu este unica cauză care a determinat înrăutăţirea situaţiei legate de drumuri. O altă problemă cu impact sever este multitudinea deficienţelor în cadrul instituţional care reglementează mecanismele de finanţare a acestor lucrări şi practicile negative din acest domeniu. Într-adevăr, conform prevederilor Legii bugetului de stat pentru anul 2015, Fondul Rutier pe anul curent va constitui 562,1 mil. lei. La aceasta se mai 9

adaugă și finanţarea din partea donatorilor străini, în special este cazul programului Compact1 finanţat de Guvernul SUA, o bună parte din care este destinat gospodăriei drumurilor. Mai mult decât atât, odată cu majorarea planificată a cotei din accizele la carburanţii importaţi care se va direcţiona spre proiecte de întreţinere și reparaţie a drumurilor, de la 45% în 2015 la 80% până în 2017, problema lipsei resurselor pentru finanţarea drumurilor ar trebui, gradual, să devină mai puţin presantă. Acest raport constată că deocamdată nu există un asemenea mecanism. Fără asigurarea unui cadru viabil, transparent și eficient care ar reglementa finanţarea proiectelor de reparaţie și întreţinere a drumurilor, resursele disponibile vor continua să fie irosite fără impact sesizabil asupra calităţii drumurilor. Începând cu anul 2006, peste jumătate din cheltuielile totale ale fondului (60%-70%) sunt destinate întreţinerii drumurilor, fapt ce relevă inclinaţia tot mai pronunţată a Fondului Rutier pentru lucrări de întreţinere, în detrimentul investiţiilor în reparaţiile capitale a drumurilor. Figura 1. Prognoza evoluţiei stării drumurilor naţionale în perioada anilor 2011-2020

Transportul auto joacă un rol extrem de important în transportarea pasagerilor (95% din total) şi un rol relativ important în transportarea mărfurilor deţinând aproape 42% din total faţă de aproape 56% ce revin transportului feroviar. Merită de menţionat că în anii recenţi ponderea rolului transportului auto în transportarea mărfurilor a crescut esenţial de la 24% în 2013 până la 42% în 2015 , relevând convergenţa spre mediile europene: 92% şi 47%5 , pasageri şi mărfuri respectiv. Strategia de dezvoltare a transportului terestru pentru perioada 2008-2017 adoptată de Guvernul Republicii Moldova arată cum transportul interacţionează cu obiectivele de dezvoltare ale ţării. Astfel, dacă este sigur, inofensiv şi la preţ accesibil, transportul rutier poate contribui la dezvoltare în diverse feluri: facilitează comerţul internaţional, asigură interacţionarea mai bună a 10

oraşelor, deschide oportunităţi economice comunităţilor rurale, oferă acces la educaţie, sănătate, servicii sociale, etc. Totodată, potrivit studiului de diagnosticare a comerţului din Republica Moldova realizat de Banca Mondială, costurile mari de transport au o semnificativă influenţă negativă asupra veniturilor şi a ratei de creştere economică6 . Cu alte cuvinte, o infrastructură rutieră de calitate este, la modul propriu, o premisă fundamentală pentru dezvoltarea pe termen lung a ţării. Calitatea proastă a drumurilor frânează atât dezvoltarea sectorului transport rutier în reţeaua naţională de drumuri publice, a serviciilor de logistică şi a celor aferente sectorului, cât şi atractivitatea Republicii Moldova ca zonă de tranzit pentru transportul rutier. Din acest punct de vedere, se poate afirma că lipsa investiţiilor în infrastructura rutieră, mai ales în ceea ce priveşte reabilitarea drumurilor de tranzit, a făcut ca statele vecine să surclaseze şi mai uşor Republica Moldova.

Transportul de mărfuri şi pasageri în Republica Moldova, în ianuarie-septembrie 2015. Biroul Naţional de Statistică informează, că în luna octombrie 2015 întreprinderile de transport feroviar, auto, fluvial şi aerian au transportat 1068,3 mii tone de mărfuri, cu 1,7% mai mult faţă de luna precedentă şi cu 40,5% mai puţin în raport cu luna septembrie 2014. Parcursul mărfurilor 11

în luna septembrie 2015 a totalizat 327,6 mil. tone-km, ce e cu 1,8 % mai mult faţă de luna august 2015 şi cu 23,1 % mai puţin comparativ cu luna corespunzătoare din anul 2014. În ianuarie-septembrie 2015 întreprinderile de transport feroviar, auto, fluvial şi aerian au transportat 8578,6 mii tone de mărfuri, volum inferior celui înregistrat în perioada similară din anul 2014 cu 15,2%. Parcursul mărfurilor a totalizat 2735,1 mil. tone-km, cu 10,0% mai puţin comparativ cu ianuarie-septembrie 2014.

Volumul de mărfuri transportate şi parcursul mărfurilor realizat de întreprinderile de transport, pe moduri de transport septembrie 2015 În % faţă de Ianuarieianuarieseptembrie septembrie 2015 în % faţă în % faţă de 2014 de august septembrie 2015 2014 Mărfuri transportate – total, mii tone 8578,6

84,8

101,7

59,5

3218,1

87,4

73,0

59,7

5244,7

83,9

121,3

59,9

115,4

67,1

96,1

45,3

0,4

76,1

105,7

65,5

2735,1

90,0

101,8

76,9

746,7 1987,5

86,3 91,5

88,7 106,4

57,7 85,2

din care, pe moduri de transport: feroviar

auto2

fluvial

aerian

Parcursul mărfurilor total, mil. tone-km

–

din care, pe moduri de transport: feroviar auto2

12

fluvial 0,3

50,2

87,4

28,9

0,6

82,0

100,0

67,7

aerian

În ianuarie-setembrie 2015 întreprinderile de transport auto au transportat 5244,7 mii tone de mărfuri, cu 16,1% mai puţin faţă de perioada corespunzătoare din anul 2014. Ponderi considerabile în volumul total de mărfuri transportate cu transportul auto revin întreprinderilor din municipiile Chişinău (53,9%) şi Bălţi (8,5%), raioanele: Sîngerei (5,7 %), Nisporeni (4,6%), Anenii-Noi (3,6%), Străşeni (3,1%), Floreşti (3,0%), Orhei (2,5%), Edineţ (2,3%), Ialoveni (2,1%), Rezina (1,9%), Rîşcani şi Taraclia (cîte 1,7%), Soroca (1,3%). Cu mijloacele de transport feroviar în ianuarie-septembrie 2015 au fost transportate 3218,1 mii tone de mărfuri, volum mai inferior decît cel realizat în perioada similară din anul 2014 cu 12,6%. În structura mărfurilor încărcate în vagoane la staţiile de cale ferată din ţară ponderi mai mari s-au înregistrat la următoarele grupe de mărfuri: cereale şi produse de panificaţie – 38,4% (în ianuarie-septembrie 2014 – 44,4%), metale feroase şi fier vechi – 10,8% (în ianuarieseptembrie 2014 – 13,7%), materiale de construcţie şi ciment – 9,1% (în ianuarie-septembrie 2014 – 9,5%).

Numărul de pasageri transportaţi şi parcursul pasagerilor în ianuarie-septembrie 2015, pe moduri de transport public

Pasageri transportaţi

mii pasageri

în % faţă de ianuarieseptembrie

13

Parcursul pasagerilor mil. pasageri-km

în % faţă de ianuarieseptembrie 2014

2014

Transport public:

feroviar* 2316,7 autobuze şi microbuze 73462,3

89,7

129,9

72,2

89,2

2098,8

103,1

105,0

97,0

0,2

97,0

872,5

133,1

1246,4

140,0

fluvial

aerian

Evoluţia transportului şi infrastructurii rutiere. În prezent Guvernul Republicii Moldova are în administrare 10531 km de drumuri, inclusiv 6886 km de drumuri locale. Calitatea întregii aceste reţele de drumuri s-a înrăutăţit continuu în ultimii anii, reflectând insuficienţa acută a investiţiilor în această ramură. Cu toate că un mecanism adecvat de monitorizare a calităţii drumurilor lipseşte, evaluările episodice care au fost făcute demonstrează că dacă în 1992 aproape 70% din reţeaua totală de drumuri publice deţineau calificativul „satisfăcătoare”, atunci în 2014 doar 7% au meritat acest calificativ. În acelaşi timp, doar 2% din drumurile locale au fost calificate ca „bune” sau „satisfăcătoare”. Plus la aceasta, potrivit Administraţiei de Stat a Drumurilor 54% din drumurile locale au o acoperire pietruită sau de pământ, adică de la bun început sunt de o calitate dubioasă. Conform Strategiei de dezvoltare a transportului terestru, pierderile suportate de economia naţională, cauzate de întreţinerea insuficientă a drumurilor în ultimii 15 ani, sunt de circa patru ori mai mari decât suma „economisită” la întreţinerea drumurilor . Ritmurile de dezvoltare a infrastructurii rutiere nu au ţinut pasul cu cele din dezvoltarea serviciilor de transport auto şi creşterea economică în general. Cu toate că în ultimii ani economia Republicii Moldova a avut ritmuri sănătoase de creştere, iar volumul mărfurilor transportate a crescut şi el semnificativ, investiţiile în drumuri publice efectuate prin intermediul Fondului Rutier au rămas mult mai modeste.

14

Concluzie: Pentru a favoriza performanţa logistică , adică respectarea cerinţelor industriaşilor şi distribuitorilor (care definesc unde şi când trebuie livrată o marfă, în ce stare, etc.), părţile implicate în exercitarea funcţiei logistice au extins domeniile lor de intervenţie în „amonte” (gestiunea fluxurilor materiale spre locul de stocare) şi în „aval” (gestiunea fluxurilor materiale din locul de stocare spre locul de distribuţie). În concluzie, punem menționa ca Republica Moldova din răsputeri dorește să ocupe un loc decent în rîndul celorlalte țări și prin asta dezvoltă logistica prin metode ce vor ajuta pentru amplasarea țări la cel mai înalt nivel. Logistica este cea care a permis dezvoltarea unor prime metode de gestiune a fluxurilor: - logistica este în căutarea unor căi de dezvoltare prin repunerea în discuție a metodelor și a priorităților; - abordarea integrată a logisticii -mediul în care țara își desfășoară activitatea este în plină evolu ție și este supus unor constrîngeri diferite de cele care au existat la începutul anilor ´90. Aceste constrîngeri sunt generate de evoluția tehnologiei informaționale, a telecomunicațiilor și de mondializare; - o tendință de integrare geografică, care are în vedere abordarea logisticii la nivelul unui ansamblu de țări sau chiar la nivel mondial. Perspectiva globalizării presupune extinderea ariei geografice de acțiune a logisticii. - rapiditatea și fiabilitatea au devenit elemente cheie ale operațiunilor logistice.

15

Bibliografie:



    

http://audieri.advocacy.ro/sites/audieri.advocacy.ro/files/files/pagi ni-audiere/documente_conexe/2012-11/2007__logistica_proiectarii_dezvoltarii_regionale_manolescu_istudor_ro. pdf https://adrianabuzdugan.files.wordpress.com/2010/09/cartelogistica.pdf Turcov Elena „Tehnologiile comerciale şi logistica”, Chişinău 2005. Djems Stock, Duglas Lambert „Стратегическое управление логистикой”, Москва 2005. А. Гаджинский „Логистика”, Москва 2006. http://www.esupplychain.eu/en/info/viewart/1176,Crearea_unei_s trategii_logistice



Bayles, D. – „ Logistics and fulfillment: delivering the goods”, New York, 2001



Legea privind organizarea şi funcţionarea pieţelor produselor agricole şi agroalimentare, №257-XVI din 27.07.2006. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, № 142-145/700, cu modificări şi completări.



http://www.traficmedia.ro/en/43-ambelelimbi/romana/revista/logistica/1004-timisoara,-punct-strategic-indezvoltarea-cargo-partner-expeditii.html

16