Lucrare Practica in Clasa 12 [PDF]

Zitiervorschau

Aplicaţie practică: “Protejarea mediului

în localitatea natală.”

Elaborat: Elevii clasei a XII-a Oleinic Mihaela Curtean Ion Controlat: Profesor de geografie

Gladiuc Ala

1. Domeniile ce trebuie protejate sunt aceleasi cu cele afectate: apa,aerul, solul, biosfera, habitatul, fiecare dintre acestea cunoscandmodificari si degradari care impun masuri si organizari specifice, in functiede regiune, tara, dar si de factorii care le-au provocat. Apa. In cadrul sistemului ecologic in localitatea natală, prezenţa apei este condiţia indispensabilă a vietii, iar pentru societatea umană ea reprezintă acea resursă naturală de care depinde orice domeniu al activitătii economice. De exemplu detergentii sintetici, insecticidele alterează calitatea apei, afectind, pină la urmă, si fauna acvatică.Substanţele chimice nocive se filtrează în sol ajungind pină la panza de apă subterană.Există pericolul degradării surselor de apă.În cazul apelor din orizontul local pot fi aplicate măsuri asupra surselor de poluare prin: Instalarea de filtre antipoluante, decantoare, staţii de epurare la unităţi industriale specializate in produse chimice; Realizarea de instalatii industriale si tehnologii care sa micşoreze consumurile mari de apă si reintegrarea apelor epurate in circuitul productiv; Folosirea ratională a pesticidelor şi ingrăşămintelor chimice; abundenţa acestora modifică calitatea apei; Tratarea apelor menajere. Aerul. Protejarea mediului aerian presupune diminuarea si eliminarea noxelor produse de transport.Utilizarea unor automobile nepoluante sau care folosesc combustibil redus si cu continut mic de plumb. Solul. Pastrarea nealterata a fertilităţii solurilor si evitarea degradării se realizeaza prin practicarea unei agriculturi adecvate, care ţine seama de calităţile lui si de metodele agrotehnice. Prevenirea degradării solului se realizeaza prin: Fertilizarea naturală si artificială, cu ingrăşăminte in anumite proporţii.

2. Surse de poluare 1.Riul Ciuhur

2.Poluarea solului datorită apelor industriale uzate

3.Aerul (oxidul de carbon )

Efectele poluării Poluarea apeidegradează dezvoltarea altor microorganisme; impiedică dezvoltarea florei si faunei acvatice Duce la scăderea fertilităţii solului

Oxidul de carbonun gaz foarte periculos; Absorbşia foarte slabă de către carbunele activat al măştii antigaz obişnuite

Soluţii de remediere Imbunătăţirea randamentului de epurare prin perfectionarea tehnologiilor; Voluntariatul. Transformarea prin compost a deseurilor solide, utilizarea acestora ca ingrăşeminte în locul celor chimice si sintetice Elaborarea unui nou set de standarte in viitorul apropiat

3. Natura ca rezultat al activităţilor omului Efectele de diminuare a biodiversităţii rezultă, în ceea ce priveşte activitatea antropică, din utilizarea directă, precum şi ca urmare a unor transformări generate de amenajarea spaţiului , depozitarea deşeurilor, poluarea atmosferică si a apelor. Pesticidele sunt si vor fi sursa de poluare a solului care afecteaza direct sănătatea omului şi a animalelor in localitatea noastră. Intervenşiile umane nu sunt negative numai prin faptul ca folosesc la maximum resursele biologice, dar si prin activităţi care nu vizează direct aceste categorii. Principalele cai prin care omul contribuie la degradarea biodiversităţii sunt: modificarea si distrugerea habitatelor, transferul voluntar si involuntar de specii si supraexploatarea.

4.Cauzele care determina un consum mare de apa in localitatea natală sunt urmatoarele: Neglijenţa primariei privind lucrarile de intretinere care sunt necesare la instalatia de apa potabila pentru evitarea pierderilor. Folosirea apei in scopuri casnice prin internediul conductelor. Irigaţia pe timp de secetă.

interzicerea pesticidelor degradarea solului agricultura intensivă

inverzirea degradarea aerului inoirea tehnicii

Degradarea si protectia mediului in localitatea natală

interzicerea vinatului degradarea lumii animale braconaj interzis

amende la despadurire degradarea vegetatiei culegerea plantelor rare interzis

curăţarea apelor degradarea apelor monitorizarea

6. 26.03.2013

s.Ocniţa,r.Ocniţa

Avind in vedere situaţia dificilă in care se află satul nostru voi face urmatorul mesaj de adresare public către Primarul localităţii. Localitatea noastră se confruntă cu grave probleme a mediului.Noi vom propune următoarele soluţii de imbunătăţire a stării mediului inconjurător: -reducerea poluării datorate traficului rutier; - modernizarea mijloacelor de transport în comun ; - inlocuirea vehiculelor poluante cu vehicule ecologice; - transferul de tehnologii ecologice in domeniul transportului rutier; -creşterea nivelului de automatizare a staţiei de epurare a apelor uzate; -compostarea sau producerea metanului din deşeurile organice; -ingroparea deşeurilor solide in gropi de gunoi controlate. -interzicerea vînatului şi majorarea amenzilor pentru braconaj. Am creat aceste soluţii cu scopul de a ameliora situaţia creată la prezent in localitatea noastră.Sperăm să fim auziţi şi să fie luate măsuri ăn ceia ce priveşte- ocrotirea mediului din localitatea natală. Elevii cl.XII-a Curtean Ion, Oleinic Mihaela.

6. 26.03.2013

s.Ocnita,r.Ocnita

Avind in vedere situatia dificila in care se afla satul nostru voi face urmatorul mesaj de adresare public. Localitatea noastra se confrunta cu grave probleme a mediului.Noi vom propune urmatoarele solutii de imbunatatire a starii mediului inconjurator: -reducerea poluarii datorate traficului rutier; - modernizarea mijloacelor de transport in comun ; - inlocuirea vehiculelor poluante cu vehicule ecologice; - transferul de tehnologii ecologice in domeniul transportului rutier; -cresterea nivelului de automatizare a satiei de epurare a apelor uzate; -compostarea sau producerea metanului din deseurile organice; -ingroparea deseurilor solide in gropi de gunoi controlate -interzicerea vinatului si majorarea amenzilor pentru braconaj. Am creat aceste solutii cu scopul de a ameliora situatia creata la present in localitatea noastra.Speram sa fim auziti si sa se ia masuri in privinta la ocrotirea mediului in care locuim.

Elevii cl.XII-a Curtean Ion, Oleinic Mihaela.

Învață să iubești și să ocrotești

Imi pasa de natura si de viitor.....dar m-am plictisit ....ella :(

Inca putin Ionele si plecam la joaca :*

7. PROTECŢIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR -O PROBLEMĂ VITALĂ A LUMII MODERNE Secolul al XXI-lea va prelua o mare problemă nerezolvată de secolul anterior – protecţia mediului înconjurător. Actualmente, există numeroase semnale de alarmă din cauza poluării excesive şi a epuizării unor resurse naturale. Cu toate preocupările existente în fiecare ţară şi la scară internaţională orientate spre protecţia mediului şi protejarea resurselor naturale, conservarea vieţii, a diversităţii ecologice se apreciază unanim că eforturile sunt insuficiente şi distribuite inegal pe glob. Susţinerea financiară a cheltuielilor pentru mediu este dependentă de starea economică a fiecărei ţări, deci decalajele existente între ţări vor marca profund şi acest domeniu. Existenţa planetei noastre este ameninţată de tot felul de fenomene specifice civilizaţiei moderne, care în evoluţia ei către progres, rămâne conştient sau inconştient indiferentă la urmările cuceririlor ştiinţei şi tehnicii moderne, astfel că aceste urmări sunt destul de vătămătoare şi chiar fatale Pământului. Problema poluării este astăzi extrem de gravă. Trebuie să facem deosebire între poluarea atmosferei, care ameninţă viitorul planetei noastre, şi cea a solului şi a apei, care creează mari dificultăţi fiecărei naţiuni şi mai ales ţărilor industrializate din America de Nord, Europa, Rusia şi Extremul Orient, alterând calitatea vieţii. Societăţile moderne încep să realizeze că sunt pe cale nu numai de a-şi distruge mediul înconjurător, dar chiar de a-şi submina propriul viitor. Foarte puţine guverne şi agenţii pentru dezvoltare din întreaga lume au încercat să schimbe sensul acestor tendinţe ameninţătoare. Construirea unui viitor stabil, adaptat necesităţilor ecologice, trebuie să aibă în vedere o viziune clară referitoare la un mediu propice vieţii. O societate viabilă este aceea care îşi satisface nevoile fără a pune în pericol perspectivele generaţiilor viitoare. Acest lucru presupune responsabilitatea fiecărei generaţii faţă de asigurarea posibilităţii ca următoarea generaţie să beneficieze de o zestre naturală şi economică nediminuată. În cursul unui act respirator, omul în repaus trece prin plămâni o cantitate de 500 cm3 de aer, volum care creşte mult în cazul efectuării unui efort fizic, fiind direct proporţional cu acest efort. În 24 ore în medie omul respiră circa 15-25 m3 de aer. Luând comparativ cu consumul de alimente şi apă, în timp de 24 ore, omul inhalează în medie 15 kg de aer în timp ce consumul de apă nu depaşeşte de obicei 2,5 kg, iar cel de alimente 1,5 kg. Rezultă din aceste date importanţa

pentru sănătate a compoziţiei aerului atmosferic, la care se adaugă şi faptul că bariera pulmonară reţine numai în mică măsură substanţele pătrunse până la nivelul alveolei, odată cu aerul inspirat. Din punct de vedere al igienei, aerul influenţează sănătatea atât prin compoziţia sa chimică, cât şi prin proprietăţile sale fizice. În ceea ce priveşte compoziţia chimică distingem influenţa exercitată asupra sănătaţii de variaţii în concentraţia componenţilor normali, cât şi acţiunea pe care o exercită prezenţa în aer a unor compuşi străini. Efectele directe sunt reprezentate de modificările care apar în starea de sănătate a populaţiei ca urmare a expunerii la agenţi poluanţi. Aceste modificări se pot traduce în ordinea gravităţii prin: creşterea mortalităţii, creşterea morbidităţii, apariţia unor simptome sau modificări fizico-patologice, apariţia unor modificări fiziologice. Modificările patologice pot fi determinate de impactul repetat al agentului nociv asupra anumitor organe sau sisteme. Efectele de lungă durată apar dupa intervale lungi de timp de expunere care pot fi de ani sau chiar de zeci de ani. Manifestările patologice pot îmbrăca aspecte specifice poluanţilor (intoxicaţii cronice, fenomene algerice) sau pot fi caracterizate prin apariţia unor îmbolnăviri cu etimologie multiplă, în care poluanţii să reprezinte unul dintre agenţii etimologici determinanţi sau agravanţi (boli respiratorii acute şi cronice, anemii etc.). Poluanţii iritanţi realizează efecte iritative asupra mucoasei oculare şi îndeosebi asupra aparatului respirator. În această grupă intră pulberile netoxice, precum şi o sumă de gaze şi vapori ca: bioxidul de sulf, amoniacul, bioxidul de azot, ozonul, substanţe oxidante, clorul. Poluarea iritantă constitue cea mai răspandită dintre tipurile de poluare, rezultând în primul rând din procesele de ardere a combustibilului, dar şi de celelalte surse de poluare . Poluanţii fibrozanţi produc modificări fibroase la nivelul aparatului respirator. Printre cei mai raspanditi sunt:bioxidul de siliciu, azbestul ,oxizii de fier, compusii de cobalt, bariul. Sunt mult mai agresivi în mediul industrial unde determină îmbolnăviri specifice care sunt excepţionale în condiţii de poluare a aerului. Totuşi poluarea intensă cu pulberi poate duce la modificări fibroase pulmonare.

VIAŢA UNUI OM ESTE O GURĂ DE AER.

SACRIFICIUL SEMINTEI PUTREZITE PE PIATRA NU E ZADARNIC, ASA SE NASTE SOLUL, IN CARE MAI TARZIU VOR INCOLTI SEMINTE