23 0 41KB
c c
Am ales sa studiem aceasta zona a Bucurestiului tinand cont de contextul interesant al dezvoltarii cartierului Vatra Luminoasa, de importanta speciala a acestuia din punct de vedere social dar si al valorii culturale pe care o poarta. Initial, aceasta zona a Bucurestiului era ocupata de mosii intinse si de vii, numindu-se de Marcuta-intre-vii, numele de Vatra Luminoasa apartinand unei institutii de nevazatori din apropiere. Activităţile de protecţie socială, de pregătire profesională, de şcolarizare din Aşezământul Vatra Luminoasă au atins un prestigiu atât de înalt încă din primii ani, încât, în 1920, Primăria Capitalei a schimbat numele străzii Mărcuţa-între-vii în Vatra Luminoasă. Numele străzii s-a extins în timp şi asupra cartierului. În anul 1938 se inaugurează primele locuinţe dintr-un nou cartier ridicat prin grija Casei Autonome a Construcţiilor din Ministerul Muncii de la acea vreme. cirurile de case tip, de ambele părţi ale străzii, construite în stilul caselor de pe litoral, cu ferestre largi, cu terase expuse la soare, posedă tot confortul modern al anilor 1930. Casele sunt considerate - într-un spirit mai curând festivist - o realizare frumoasă, o eră nouă pentru obidita clasă muncitoare. Spre sfârƕitul anilor 1930 există mai multe instituţii care au drept obiectiv sprijinul locativ pentru clasele sociale cu resurse mici. A doua în ordinea importanţei realizărilor în materie de locuinţe ieftine este Casa Autonomă a Construcţiilor, înfiinţată printr-o lege în 30 mai 1930 cu scopul definit prin art. 2 de ͟a înlesni populaţiunei cu mijloace mărginite, dobândirea de cămine proprii͟. Statul, prin înfiinţarea acestei instituţii, caută să vină mai mult în ajutorul populaţiei sărace. Prin fondurile pe care le pune la dispoziţie, această instituţie: a) poate construi ƕi vinde cu bani gata sau pe termen lung ƕi a închiria case ƕi locuinţe de tip popular ƕi de tip economic, fie individuale, fie colective b) poate acorda împrumuturi pe termen lung pentru construcţia de case c) poate cumpăra terenuri pentru a le vinde în întregime sau în parcele celor pe care îi sprijină d) poate face operaţiuni de închiriere cu obligaţia de a vinde aceste case după completa lor achitare e) poate construi edificii publice în contul statului, judeţului, comunelor ƕi a instituţiilor de utilitate publică. Construcţiile vizate sunt de două feluri: locuinţe populare ƕi locuinţe economice. Locuinţele de tip popular sunt definite de lege în art. 3 ca având cel mult trei încăperi de locuit, bucătărie, cămară de alimente, pivniţă, pod, magazie ƕi instalaţiile sanitare ƕi de luminat. Locuinţele de tip economic sunt
acelea ce cuprind cel mult cinci încăperi de locuit ƕi dependinţele arătate mai sus. Suprafaţa lor construită nu poate depăƕi 250mp. Categoriile sociale care pot beneficia de avantajele acordate de această instituţie sunt diferite. Primii vizaţi sunt funcţionarii publici definitivi, civili, militari sau eclesiastici, de stat, judeţ, municipiu ƕi comună, precum ƕi acei ai instituţiilor ale căror bugete sunt supuse aprobării parlamentului. Alte categorii sociale permise sunt pensionarii, invalizii, văduvele de război ƕi demobilizaţii. Abia pe locul trei ca prioritate se află muncitorii ƕi meseriaƕii din stabilimentele statului, judeţului ƕi comunelor, precum ƕi funcţionarii particulari, muncitorii ƕi meseriaƕii neprevăzuţi mai sus. Măsura în care aceste categorii sociale pot beneficia este reprezentată printr-o cotă de 65% destinată funcţionarilor ƕi pensionarilor, iar numai o sumă de 20% din fondurile disponibile este destinată invalizilor, muncitorilor ƕi meseriaƕilor. Restul de 15% este destinat celorlalte categorii specificate în lege. Interesant este faptul că la art. 13 din lege se spune că dintre persoanele din aceeaƕi categorie ͟se vor prefera acelea care posedă un aport personal mai mare, în numerar, în materiale de construcţie ori teren͟ - ceea ce înseamnă că pătura complet săracă este neglijată prin aceste dispoziţii. O Traversand cartierul Vatra Luminoasa ne-am propus sa analizam zona aferenta parcului Ottoi Calin, considerand ca ilustreaza cel mai bine modelul orasului gradina dar si pentru ca integreaza o varietate de functiuni ale orasului modern: locuinte (de doua tipuri: cuplate si insiruite), parc cu caracter semiprivat, spatiu de cult (biserica de pe strada Tony Bulandra), depoul RATB Vatra Luminoasă etc. Tesutul urban este unul foarte dens, dominat de locuintele P+1, P+2, cu mici circulatii care patrund in zona rezidentiala dinspre bulevardul adiacent parcului 23 August ƕi dinspre str. Bulandra. Toate aceste strazi conduc către nucleul acestui spatiu urban, parcul Ottoi Calin, un spatiu verde de dimensiuni generoase, care pe langa functia de recreere pe care o detine, are rolul de a decongestiona si de a ͞aerisi͟ această aglomerare de căsuţe, vizibilă ƕi în plan. Către capătul străzilor se găsesc locuinţele economice, cuplate la calcan, pentru ca restul spaţiului urban sa fie ocupat de locuinţe populare, înƕiruite. Putem afirma că există o relaţie strânsă între locuinţele adiacente spaţiului verde ƕi parc, o comunicare între domeniul privat ƕi public, delimitarea între curţile caselor ƕi străzile ce înconjoară parcul fiind mai degrabă una simbolică (un gard din plasă de metal care permite vizibilitatea în curţile locatarilor). De aici reiese caracterul semiprivat al parcului dar ƕi lipsa nevoii de a separa vizibil ƕi clar parcela de stradă sau de parc tocmai datorită faptului că parcul dă senzaţia că este o continuare parcelei, o extensie a spaţiului privat, împărţit de toţi membrii comunităţii. În acelaƕi timp, prin aƕezarea locuinţelor în plan ƕi prin lipirea parcelelor ƕi a caselor la cel puţin un calcan (ex: casele înƕiruite ƕi cele cuplate) se conturează ideea de de ƕi relaţia dintre locuitorii acestei zone. Acest fapt este cel mai vizibil în cazul locuinţelor populare unde, datorită necesităţii economiei spaţiului, numărăm chiar ƕi 26 de case înƕiruite pe o singură stradă. Mai mult decât
atât, accesele în aceste case sunt învecinate două câte două (măsurând în jur de 1,5 m între uƕi), unele fiind despărţite printr-o foaie de tablă, geam, zid sau chiar fără a avea nici o delimitare. De asemenea, ƕi în cazul parcelelor delimitarea se poate realiza la fel de timid doar cu un mic gard de lemn sau de plasă. Se observă că locuinţele cuplate (cele economice menţionate mai sus) au privilegiul de a fi orientate către parc, sugerând o mai mare importanţă a acestora faţă de cele înƕiruite, dar ƕi o uƕoară diferenţiere a claselor sociale ƕi a caselor destinate pentru acestea. Gradul de confort sporit este sugerat si prin dimensiunile mai mari ale caselor ƕi ale parcelelor, prin aƕezarea caselor pe mijlocul terenului, prin faptul că dispun de lumină pe 3 faţade etc. Cu toate acestea, ambele tipuri de locuire înglobează toate necesităţile omului modern (igienă, spaţiu, soare ƕi verdeaţă). Deƕi dispune de o parcelă care nu măsoară mai mult de 5,5 ʹ 6m, locuinţa populară oferă o curte minimală de acces (2m între poartă ƕi treptele de la uƕă), loc pentru garaj, loc pentru amenajarea unui mic spaţiu verde ƕi chiar ƕi un acces secundar pentru casele din capătul străzii. Chiar dacă ne-am aƕteptat la o înƕiruire monotonă de case pentru fiecare stradă efectul transmis a fost exact invers. Fiecare proprietar a avut libertatea să îƕi amenajeze faţada( sau faţadele) ƕi curtea de intrare după preferinţele ƕi gustul propriu (existând, evident, riscul de aluneca înspre kitsch). Astfel, parcurgând străzile Aura Buzescu, Dr. Russe, Theodor Neculiţă, am observat o varietate de culori, de texturi, de amenajări ale grădinilor, case restaurate sau lăsate în paragină. Uni proprietari au ales să integreze garajul în curte, alţii au dorit mai mult loc pentru spaţiul verde sau pentru coteţele câinilor ƕi au decis să parcheze maƕina afară, unii au simtit nevoia de intimitate ƕi au ridicat un gard înalt de beton spre stradă, pe când alţii din contră, nu s-au delimitat nici de parcela vecină. Aƕadar, astăzi nu putem vorbi de o unitate compoziţională ca în cartierele propuse de curentul Bauhaus în modernism ci mai degrabă de un concept de locuire viu ƕi în zilele noastre dar adaptat personalităţii ƕi necesităţilor fiecăruia.