Locuirea in Comunitate [PDF]

Zitiervorschau

Obiective şi competenţe Având ca pretext locuirea, vecinătatea şi comunitatea, studiul urmăreşte înainte de toate formarea unei conştiinţe critice şi etice privind mijloacele şi consecinţele arhitecturii. Acest obiectiv principal se traduce în înţelegerea faptului că arhitectura intervine asupra ceva care se află deja acolo (ceea ce este deja construit sau ceea ce apare în mod natural, loc, folosinţe, activităţi, nevoi, oameni, materiale, etc.) în sensul înţelegerii, purtării de grijă şi întregirii acestui dat (sau dezvoltarea durabilă în sensul său prim). Peste acest "deja dat" se suprapun datele noi ale unei voinţe de a construi, formulate succint în tema de proiectare. În acest sens, principalele competenţe pe care exerciţiul încearcă să le formeze, ţin mai ales de capacitatea de a conştientiza, reformula şi continua firesc toate aceste date iniţiale. - integrarea în vecinătate - înţelegerea şi asimilarea datelor pre-existente în loc şi timp (dar care se lasă însă descoperite abia pe parcursul procesului de proiectare) şi a influenţei acestora asupra deciziilor arhitecturale; - comunitatea - capacitatea de a reformula critic datele noi şi schimbările propuse de tema de arhitectură, în sensul adecvării la ceea ce este deja dat; felul în care pot sta mai multe case împreună; - locuirea în interiorul şi în preajma casei - definirea, înţelegerea şi traducerea în proiect a nevoilor unor locuitori posibili; - scenariul propriu de locuire "între public şi privat" - capacitatea de a formula, reformula, dezvolta, urmări şi transmite un răspuns personal şi particular care implică transformarea, continuarea, evoluţia tuturor acestor date (vecinătate, comunitate, locuire).

BP2

Argument Oscilând între nevoia de intimitate şi întâlnirea cu ceilalţi, locuirea rămâne subiectul central al arhitecturii. Exerciţiul urmăreşte surprinderea modulaţiilor posibile ale legăturii între casă, trăită drept centru al lumii, şi vecinătate, ca deschidere către ceilalţi. Luând ca model un fel firesc de a fi al vechilor comunităţi în care fiecare membru avea un nume, un caracter, un chip, sau o pricepere aparte, şi explorând tema unei locuiri în care casele se ţin împreună, exerciţiul caută să surprindă legături. Rând pe rând, identificarea dintre un om şi casa sa, reunirea membrilor familiei, legăturile din interiorul unei comunităţi, relaţia cu vecinătatea, intuirea depărtării sau apropierii lumii, devin subiectul unei explorări personale, în sensul asumării unei lecturi şi interpretări proprii fiecărui student asupra temei locuirii, şi particulare, în sensul înţelegerii şi adecvării propunerilor la ceea ce locul anume ajunge să ceară.

AN 2 Proiectul 3-proiect cu două faze de predare. Credite ECTS: 4+6 / Durata: 6+8 săpt. / Evaluare : Atelier (faza 1)+Comisii(faza 2) Departamentul Bazele Proiectării de arhitectură

PROIECTUL 3: LOCUIREA ÎN COMUNITATE prof. dr. arh. Anca Oţoiu şef lucrări dr. arh. Cristina Constantin

25

Departamentul Bazele Proiectării de arhitectură AN 2 Proiectul 3-proiect cu două faze de predare. Credite ECTS: 4+6 / Durata: 6+8 săpt. / Evaluare : Atelier (faza 1)+Comisii(faza 2)

Conţinutul studiului Sinteza temei de lucru: Opt prieteni s-au hotărât să se aşeze la casele lor şi au cumpărat împreună un teren mai mare în Bucureşti Noi. Pe acest teren de 2200mp vor să aibă fiecare o casă "la curte", dar şi ceva în plus. Separat fiecare casă va avea intrarea ei şi o curte proprie, iar împreună vor fi legate de un spaţiu comun. Fie el afară sau înăuntru, acesta va fi un loc pe care toţi opt să îl folosească, de care să aibă grijă împreună, unde să se simtă "acasă" cu toţii. Tema proiectului este felul în care pot sta aceste case împreună şi în locul dat (străzi, vecini, curţi, dar şi lumea de azi, oameni, nevoi, preocupări, etc.).

26

Detalierea temei de lucru: Tema 3 propune un proiect cu temă "deschisă" în care locuirea va fi investigată pe baza unei reflecţii proprii asupra contextului urban şi a relaţiilor de vecinătate imediată. Studiul se construieşte pornind de la situaţia concretă a unui cartier relativ omogen de locuinţe joase în periferia de nord a Bucureştiului - cartierul Bucureştii Noi, în partea sa dinspre Chitila.

Pe un teren actualmente neconstruit, având o suprafaţă de aproximativ 2200mp, se vor propune locuinţe pentru opt familii. Acestea vor fi gândite astfel încât să poată oferi o calitate a locuirii cât mai aproape de locuirea individuală, folosind însă mijloacele relativ modeste ale caselor strânse una în alta, dar şi avantajele locuirii în comunitate. Va fi păstrat un regim jos de înălţime, fiind posibile suprapuneri parţiale ale locuinţelor, dar cu acces separat din exterior pentru fiecare din acestea şi curte proprie.

Studiul invită la punerea câtorva întrebări despre ce înseamnă a locui în comunitate (înţelegând, criticând, adaptând şi mergând mai departe decât exemplele recente de tip condominiu, ansamblu rezidenţial, cohousing). Astfel o parte a terenului va căpăta o folosinţă comună, va fi curtea tuturor, în grija tuturor, oferind eventual spaţii şi funcţiuni suplimentare, care să completeze locuirea individuală. Nuanţarea unei folosiri mai mult sau mai puţin private sau comunitare a terenului dat, cât şi deschiderea către vecinătatea existentă vor fi stabilite în urma construirii unui scenariu de locuire propriu fiecărei echipe de studenţi (sau atelier, după caz). Exerciţiul îndeamnă de asemenea la considerarea folosirii cumpătate a mijloacelor arhitecturale şi a resurselor materiale şi economice, în sensul descris de întâlnirea dintre tema unor locuinţe relativ ieftine şi acutizarea întrebărilor legate de sustenabilitate în lumea de astăzi. Calitatea locuirii va fi căutată mai ales în recuperarea şi valorificarea curţii, a comunităţii, sau a vecinătăţii şi nu în excese dimensionale, formale sau constructive. Va fi favorizată accesibilitatea şi deplasarea pietonală în detrimentul circulaţiei auto.

Regimul de înălţime şi ceilalţi indicatori urbanistici vor fi stabiliţi în urma analizei ca intenţie coerentă şi argumentată de ocupare şi de folosire a locului şi de integrare în vecinătatea existentă.

Sistemul constructiv şi materialitatea vor fi determinate în concordanţă cu obiectivele studiului, cu scenariul de locuire propus şi principiile arhitecturii durabile.

Etapele de lucru şi redactarea proiectului Studiul are două faze şi se va desfăşura în echipe de doi studenţi. După încheierea primei faze, se va organiza o expoziţie dezbatere în cadrul căreia fiecare atelier va prezenta modul de lucru propus şi abordarea proprie a temei, ilustrate cu ajutorul a trei proiecte şi a altor materiale considerate necesare. Faza I (4 credite, 6 săptămâni, juriu în atelier) - Analiza contextului ca lectură personală a vecinătăţii imediate şi stabilire a unor date care pot deveni indicii pentru o intervenţie care ţine cont de ceea ce este deja dat; - Investigarea şi formularea ca ipoteză de lucru a unui scenariu propriu de locuire "între public şi privat". Acest scenariu va fi formulat în scris, rămânând însă deschis unei evoluţii ulterioare; - Identificarea unor tipologii posibile de locuire şi documentarea asupra acestora într-un caiet de studiu; - Macheta de atelier a sitului la scara 1:200, conţinând cel puţin vecinătatea imediată, case, arbori; - Macheta de studiu a ansamblului la scara 1:200, ca instrument de lucru, pentru fiecare propunere şi stadiu diferit al proiectului; - Plan de situaţie la scara 1:500, redând cel puţin vecinătatea imediată şi precizarea acceselor; - Planuri, secţiuni, faţade (de lucru) ale ansamblului la scara 1:200 cuprinzând împreună toate locuinţele şi spaţiile comunitare propuse; - Alte piese considerate necesare de echipa de îndrumarea a fiecărui atelier.

Faza II (6 credite, 8 săptămâni, juriu în comisie în presesiune) - Detalierea proiectului presupune co-evoluţia problemei şi a soluţiei, confruntarea şi ajustarea permanentă a datelor şi a răspunsurilor posibile, în urma formulării unor întrebări personale şi particulare ale fiecărei echipe de studenţi, cu ajutorul discuţiilor şi a direcţiilor propuse de îndrumare. Acest proces va fi prezentat ca parte a proiectului final, printr-o planşă care va face posibilă reluarea drumului, principalele indicii, întrebări sau ipoteze de lucru, scenariul de locuire, datele descoperite din mers şi schimbările importante survenite, etc. - Plan de situaţie actualizat la scara 1:500, conţinând cel puţin vecinătatea imediată şi precizarea acceselor; - Planuri, secţiuni, faţade de ansamblu la scara 1:100 cuprinzând împreună toate locuinţele şi spaţiile comunitare propuse; - Macheta la scara 1:100 a caselor propuse împreună cu curţile lor şi spaţiul comun; şi studii fotografice încercând surprinderea integrării, a atmosferei şi a felului în care casele stau împreună;

DOCUMENTARE ORIENTATVĂ Charles CORREA, Housing & Urbanisation, Urban Design Research Institute, 1999 Peter EBNER, Markus KÜNTSCHER, Ulrike WIETZORREK, Typology+: Innovative Residential Architecture, Birkhauser, Basel, 2010 Brian EDWARDS, David TURRENT (eds.), Sustainable Housing: Principles & Practice, E & FN Spon, 2000 Hilary FRENCH, New Urban Housing, Editura Laurence King, 2006 Manuel GAUSA, Housing : New Alternatives, New Systems. Single-Family Housing : The Private Domain, Birkhauser, Basel, 2002 Herman HERTZBERGER, Lessons for Students in Architecture, 010 Publishers, Rotterdam, 2009 Hubert HOFFMANN, Urban Low - Rise Group Housing: Terrace Houses. Patio Houses. Linked Houses (Urbaner Flachbau: Reihenhauser. Atriumhauser. Kettenhauser), Verlag Gerd Hatje, 1967 Jan KREBS, Basics. Concevoir l'habitat, Birkhauser, Basel, 2006 David LEVITT, The Housing Design Handbook: A Guide to Good Practice, Routledge, 2010 Anca Nicoleta OŢOIU, Locuinţa înşiruită – strategii ale locuinţei durabile, Editura Universitară Ion Mincu, Bucureşti, 2011 Gunter PHEIFER, Per BRAUNECK, Courtyard Houses: A Housing Typology, Birkhauser, Basel, 2007 Gunter PHEIFER, Per BRAUNECK, Row Houses : A Housing Tipology, Birkhauser, Basel, 2008 Gunter PHEIFER, Per BRAUNECK, Town Houses: A Housing Typology, Birkhauser, Basel, 2008 Friederike SCHNEIDER, Recueil de plans d'habitation, Birkhauser, Basel, 2007

BP2

Bibliografie Bibliografia cursului Arhitectură. Locuire. Oraş, An II, Semestrul 4, UAUIM Gaston BACHELARD, "Casa. De la pivniţă la pod. Sensul colibei", în: Poetica spaţiului, Editura Paralela 45, Piteşti, 2005, pp. 35-50 şi 56-67 George Matei CANTACUZINO, "Locuinţa românească", în: Izvoare şi popasuri, Editura Eminescu, Bucureşti, 1977, pp. 63-65 Mircea ELIADE, "A-ţi asuma crearea lumii", în: Sacrul şi profanul, Editura Humanitas, Bucureşti, 1992, pp. 49-56 Alain de BOTTON, "Semnificaţia arhitecturii" şi " Promisiunea unui câmp", în: Arhitectura fericirii, Editura Vellant, Bucureşti, 2009, pp. 9-26 şi 251-268 Florin BICIUŞCĂ, Experimentul "Căţelu", Editura Paideia, Bucureşti, 2007 Bénédicte RÉGIMONT, "Despre habitat" şi "Încăperile casei", în: Spune-mi cum ţi-e casa, ca săţi spun cine eşti, Editura Trei, Bucureşti, 2010, pp. 98-120 şi 121-150

Criterii de evaluare INTEGRAREA ÎN VECINĂTATE - urbanitatea - o densitate potrivită şi echilibrată; utilizări şi funcţiuni mixte; integrarea locuirii, destinderii, activităţilor de lucru; reducerea deplasării auto şi accesibilitatea pietonală; - conectivitatea - caracterul compact, relaţii multiple între locuinţe şi spaţiul comunităţii, stabilitatea socială; - adecvarea - memoria ca parte a contextului existent, adecvarea scării şi a imaginii, particularitatea în unitate, interacţiunea între locuitorii vechi şi noi, încurajarea atitudinilor participative; - integrarea naturii - evaluarea şi, pe cât posibil, păstrarea şi amplificarea spaţiilor verzi, înţelegerea urmelor unui model preexistent al ordinii naturii;

LOCUIREA ÎN INTERIORUL/ ÎN PREAJMA CASEI/ ÎN COMUNITATE - identificarea - punerea întrebărilor şi înţelegerea nevoilor locuirii, traduse într-o conformare potrivită a funcţiunilor şi a legăturilor între spaţii, regăsirea în propria casă (acasă); - flexibilitatea - evoluţia casei în timp, adaptabilitatea şi schimbarea posibilă pentru a putea găzdui moduri diferite de a trăi, folosinţe variate, aşteptări şi nevoi diverse; - comunicarea - interacţiunea, locuirea în sens privat şi comunitar, posibilitatea unor activităţi multiple, participarea; - deschiderea - relaţii spaţiale fireşti şi între interior şi exterior, extinderi în afară ale spaţiilor locuite, primirea exteriorului înăuntru; STRUCTURA/ MATERIALITATEA - adecvarea sistemului constructiv şi a materialităţii la obiectivele studiului, la scenariul de locuire propus şi la principiile arhitecturii durabile; - folosirea cumpătată a mijloacelor arhitecturale şi a resurselor materiale şi economice; - chestionarea, înţelegerea şi redarea corectă a principiilor structurale şi a rezolvărilor de detaliu, în concordanţă cu caracterul şi atmosfera spaţiilor propuse în proiect;

AN 2 Proiectul 3-proiect cu două faze de predare. Credite ECTS: 4+6 / Durata: 6+8 săpt. / Evaluare : Atelier (faza 1)+Comisii(faza 2) Departamentul Bazele Proiectării de arhitectură

- Detalierea unei case (stabilite în urma îndrumării) şi a curţii sale - în sensul aproximării şi descrierii unui fel al locuirii posibile în interiorul şi în apropierea casei - prin planuri şi secţiuni, la scara 1:50, conţinând mai ales indicaţii asupra materialităţii şi mobilării propuse; şi studii fotografice în machetă, schiţe de mână, colaje, încercând surprinderea atmosferei şi a disponibilităţii casei de a primi viaţa.

REPREZENTAREA - adecvarea discursului şi a reprezentării la propriul scenariul de locuire în comunitate propus, formulat şi reformulat în scris; - caracterul unitar, acoperitor şi sugestiv al reprezentărilor grafice, machetei şi studiilor foto - calitatea şi claritatea discursului argumentativ de prezentare a proiectului;

PROCESUL DE PROIECTARE - coerenţa şi capacitatea de auto-evaluare reflexiv-critică a parcursului propriului proiect; - înţelegerea procesului de proiectare ca evoluţie simultană a problemei (date disponibile) şi a soluţiei (răspunsuri formulate) şi elocvenţa redării condensate în planşa de sinteză a parcursului; - capacitatea de a colabora constructiv cu colegii şi implicarea în activităţile comune din atelier.

27