Limba Romana. Ghid Complet Pentru Evaluare Nationala Clasa 8 90 PDF [PDF]

Zitiervorschau

Marinel-a Pantazi

Al-ina Curcan

Limba gi literatura ronin6 Ghid compl-et pentru Evaluarea NationalS ,

ciasa

a

\[I[-a

r4lBooklet Bucureqt

j-,

2OL7

CuPrins

Notjuni de teorie 1. Eonetic5 2. Vocabu1ar.. - Mijloace interne

.......3 .....5 de

imbogSlire a vocabularului.5 - Categorii semantice .....8 3. Semne de ortografie 9i de

- Propozilia

subordonatd

circumstan!iald

condilional5..

-

.. -..

-55

Propozilia subordonatd

circumstan!ia1d

...55 consecutivS... subordonatd Propozilia -

circumstan!ia15 ....-.10 punctuafie.... ......56 concesivS. ... -13 4. Morfologie. -.57 exPunere-.. de Modurile ....13 - Verbul-.-...57 Naraliunea.... -..1,6 - Substantiwul ......58 Descrierea.... -..79 -Adjectivul.. .......59 Di-alogul . -.27 - Pronumele... . . .60 -..29 8. Eigurite de stil Numeralul... ...62 ...31 9. Tmagini artistice - Adverbu1.... versificalie64 de Elemente 10. ...33 - Prepozilia.. ...34 11. Genurile literare. .. . . -.65 Conjunclia.. ....65 Genul epic. ...35 - Interjecfia. ....66 Genul liric 5. Sintaxa proPoziliei... -..31 .....61 dramatic Genul ...31 - Predicatul.. Speciile literare -.. - -..69 L2. ...40 - Subiectul-... ...69 -..47 - Romanuf - Atributul... ....69 ...43 -Nuvela - Complementul ....70 ... -..45 - Basmul 6. Sintaxa frazet....70 - Schila - Propozilia subordonatd ....11 Eabula - -...4'l predicativS... -....7L poPulard - Balada - Propozilia subordonatd -..12 .....48 - Pastelul.... subiectiva.... ...'72 .. Doina - Propozilia subordonatd ..13 -. -..-.50 13. Rezumatul. atributive.... L4. Caracterizarea -....13 - Propozilia subordonati Textul nonliterar.... ...14 15. . . . .51 completivi directS. X6. Compunerea descriPtiv5 - Propozilia subordonatd .....16 de tip Portret completivd indirecLe. . . -52 L7 . Compunerea descriPtivi - Propozilia subordonatd -.. -..11 de tip tablou circumstanlial5 de loc. .52 narative-...19 18. Compunerea - Propozilia subordonatd circumstanlial5 de mod. .53 19. Compunerea dialogatS. . . .80 20. Compunere de exPrimare a - Propozilia subordonatd .......81 opiniei circumstanlial5 de timP.53" ....83 Fige de lucru - Propozilia subordonati ..151 risPunsuri. cu Teste .54 cauz5. de circumstanliald .... - 191 risPunsuri fir6 Teste - Propozilia subordonatd . -.331 circumstanliald de scoP.. -54 Rispunsuri....

Noliuni dg teorie FoneticS. Vocabular. ugtlo]9__919: Sintaxd Foneticd Fonetica se ocupi cu studierea sunetelor limbii rom6ne (consoane, vocale, semivocale)

:i.3l99.ylylit.:.:r_*.::J9?.:_:.9ty.p._e..?,-:.il:yy?.l]:

'vocaIele sunt sunetele care se pronunli f6rd ajutorul altor sunete [a, e, L, o, u, e, a, i.l . B, i 9i 6, i sunt intotdeauna vocale pline . €, L , o I u , sunt vocale pline doar atunci c6nd sunt singure Tn silabd 'consoanele

(ex. deJi-cat, co-gu-le!, cer-nit) . sunt semivocale atunci cdnd apar aldturi de o vocald, in aceeagi silabd (ex. sea-rd, iar-nd) sunt sunetele care se pronun{i cu ajutorul altor sunete.

.Grupurile vocalice Diftongul Triftongul

Hiatul

alcdtuit din o vocald plind si o semivocald, aldturate,

silabd. !4nhd, soa-re, b@at),99!!p-te,

semivocale, aldturate, aflate

aflate in aceeasi

format din doui vocale pline, aldturate, aflate in

in aceeagisilabd.

silabe diferite.

ve-neaur leoar-cd,

po4-z!-e, a-1e4, f!7!nd, vlg-reJe

Atenfie:

Atenfie:

este grupul vocalic

este grupul vocalic alcituit

din o vocald plini 9i doui

cre-!g-ne, i-au (cerut), !9r-na-tic,n%m(intilnit) neag(spus) ln cazul ortogramelor

(i-a, In cazul ortogramelor

ne-a, le-a etc.) cratima (i-au, ne-au, le-ai etc.) marcheazd rostirea in cratima marcheazi rosaceeagi silabd, deci se tirea in aceeasi silabd, formeazd diftong, nu

hiat.

deci se formeazd triftong.

Important

Hiatul este grupul vocalic

Atenlie: Nu se considerd hiat grupul

format din o vocald plind,

aflati intr-o silabS, 9i un diftong aflat in silaba urmitoare, chiar daci vocalele gi diftongul sunt alSturate (in cuvdntul pa+bJe exist?i doar diftong).

si desparli cuvintele in silabe. 'Desparte in silabe doar cuvintele care au doud sau mai multe vocale aliturate (de ex. palne, oaie, vedg!, sfufoase). . MarcheazS, prin subliniere, diftongul, triftongulsau hiatul. '

Pentru aflarea grupurilor vocalice trebuie

Noliuni de teorie

.Sunetul gi litera

De obicei, fiecdrui sunet ii corespunde o literd (sunet in pronunlie

- literi in scriere).

De exemplu, iarnd are 5litere 9i 5 sunete; gcoatd are 6litere 9i 6 sunete. Existi

9i

(cum este cazul grupurilor excep[ii, ' deoarece un sunet poate fi redat de un grup de litere poate reda mai multe literd ghi) sau o ce, ci gQ gL che, ehi sunete (litera x redi sunetele cs sau gz).

,

, the,

,

,

grupurile ee, c!, 9€, 9L, che, chi, the, ghi in cazul grupurilor de litere ce, ci, 9e , 9L, che, chi, the, thi, e 9i i ajutilaformareasunetelorce [6], ci [6], ge t6l , gi [S], che [k'],

chi [k' ] , ghe lg' 7 , ghi lg' 7, deci nu sunt nici vocale, nici semivocale' Litera X Redau 2 sunete Redau 1 sunet in cazul litereix, sunt Dacd in silabele in care Daci in silabe nu apare nicio i devin redate doud sunete: fie e vocali, atunci grupuri de aceste apar 9i cs (excursie, citit vocale. o vocald. existi litere . ceas = [6as] ecscursie), fie gz ' = [6erl (exerciliu, citit litere, 3 sunete 4litere, 3 sunete (avocald, 3"s7 ghi-ni-on egzerci{iu). sunet) singur = ce un ' [g'i-ni-on] . ghea-td = [g'a-t5] 7 litere, 6 sunete 6litere,4 sunete (avocald, ' in'ghe-,ta-fi = [in-g'e-!atd] 9 litere, 8 sunete ghe un singur sunet) . unghi = lung'l

5 litere, 3 sunete

.DesPirtirea cuvintelor in sil-abe {.

parte despart

ii-deq' fl!n-ld, :a-fec't@s, po-lg-re

Doud vocale alSturate care fac din silabe diferite se

ilcA;a-o;d;iA;-u;rrr,aii A; u; diftons s;iln,t1fto"n;l;;@::-;;;,

,*;:";;-"r=it

despd(irea se face inaintea grupului de sunete \J (,ulrsuarila dilara ilil.rE uuua vvvqre i^ i:-o-cdffi;a-iniii-antre iche-nar, tea-md, soa-rg trece in silaba de un soptit nu se desparte de vocala precedentd:

-

A;u5;d;6

urmitoare i Affiii;i6;ffi;ilimati ugf,

mar-tir!

4:ilG ilsoan"iiiiierocai"-ie-o"Jp;rt E;;;piE

rac

v * 1 sau

i

-

-

*-'-:tiiareii,

iifii,

ioi'i'na "P

s^;pi;G a; *nioiile io;m;i;-dil b ;- ;;' e;" i-,- ;-;^ ;"; ;r, care t.ec impreuni in silaba urmitoare: ar-bi'tru, a'tfi-can'

5. Trei sau mai multe consoane intre vocale

se despart

-

dupi prima consoani

i

i

nrfio-d u-ce- re,

a

. . .

b-stract,

imais-tru ..i....--...................................

Excepfiefacgrupurilelpt, rnpt, mp!, DCg, nct, nct, ndv, rtf , stm, care se deipart dupi a doua consoand: puglu'al, ieffid' Cuvintele pot fi:

t; --

rct,

nu se despart in silabe (dar, mai, sunt, fragi, fiu) dacd au doui silabe (car'te, cea'un, dreagld, cas'tron) - atunci cdnd au mai multe silabe (an-fre-na-ment, des'co-pe'ri-re)

monosilabice -

bisilabice plurisilabice

Evafuarea Na!1ona15 - Limba ql literatura romdnS

Vocabul-ar MIJLOACE INTERNE DE TMSOEATIRE

A VOCABULARULUI oeiiviiei

eite pioCeoili

ili; Ai; $

ob,iil

il;i;t;

;oi;A5us5nA-ilriie ,Jlpiefii;"

unui cuvdnt de baz6. Pentru identificarea corectd a cuvintelor derivate, trebuie sd ai in vedere urmdtoarele:

iuiiiei6- - Gffit ;u#teie siu gruiliiie Ae ;;#ie-;dHu#t;

i

6 ;fareitu#54#inif--

9?Pi!*.:tu

Atenfie! Prin addugarea afixelor (sufixe/ prefixe) se obline un cuv6nt nou: copil- copildrie - copildros Cuvintele articulate hotdr6t nu denumesc elemente noi, deci nu sunt derivate: c1o i y gy'a l l 3 f P ! : "".""r !! l : -""Y l3l l -"i? f l Aten!ie! Sufixele -u95, -i9;, -ici, -€1 , -icea etc. se numesc diminutivale. cand + -ufd = cdnufd; piatrd + _i6fr = pietricicd Sufixele -an, -andru, -oi , -oaie etc. se numesc augmentative. bogat + -an = bogdtan; pugcd + -oi = pugcoi Aieniili e;van{ui ouiinut p;i; ;d5uGie; ;ufiie6i siu ileiiieioi iien;i#a ;iba legiturd cu sensul cuvdntului de bazd: floare - florar, flordrie, inflorit, flordreasd copil - copilag, copilandru, dar nu 9i copilot Este important sd identifici cuvAntul de la care s-a format derivatul pentru a putea preciza atdt mijlocul de imbogdlire, cdt gi sufixele gi prefixele. i

;

c&pil;;; ;ii; pio;ea;uid; imnosaliie i;oCauutaiuiui AA co#ta in oblffirea de cuvinte noidin aldturarea sau unirea a doud sau mai multe cuvinte.

contopire/ sudare

iConstd in unirea sau sudarea a doui sau mai multe icuvinte pentru a obfine un cuv6nt nou: + voitor = binevoitor ; bine

iori

+ care = oricare;

ori + gi + cum = ortricum

Atenfie! Tot cuvinte compuse prin sudare sunt odafd, niciodatd, cdndva, fiindcd, decdt, numai, unsprezece, treizeci etc., precum gi cele compuse cu elemente de compunere savantd (aeropod, hidrobicicletd, termoviziune, astronomie etc.)

Notiuni de teorie

5

;1;i#il"2 l"u"ia;;;

ooiineiei unoi cuvinie noiaiatuiano ooul iConstlin i mai multe cuvinte; subordonarea presupune ;sau iexisten[a unei relalii de determinare intre termeni' . : Subordon are'. floare-de'colf, stea'de-m are,

i nou-ndscut, floarea'soarelui, Delta Dundrii i' AlSturare: cdine'lup, redactor'gef, de la, Ai;niili

N

u iu ni

cu,ii

ni"

;", p,j#d.9lffi ltjrl'tiL,*"f [L!:rr,r;'te a

;e

m

n d;"

ortografie: intr-u n, de-obicei, de-abia, cu noscdndu-l etc.

;bG;i;;e/ p;;;ailta;e

iCffit5 i; oblinijiei

tie

noffi;fiG piil il#urdie;

imai multor cuvinte. OZU obiect zburdtor neidentificat

1

Schi'iik;ai6i - lialoii-

-

i gfaiiiatiAele (conveisiunea )' d6ie piiidedeu i piin-

Ca

ie

se oblin cuvinte noi trecAnd un cuvdnt dintr-o categorie gramaticalS in alta, dar pistr6nd forma cuvAntului.

Devine adjectiv orice parte de vorbire care determind un substantiv 9i se acordd cu acesta in gen, numdr 9i caz. Acela a marcat golul victoriel. (pronume demonstrativ de depdrtare) Bdiatul acela a marcat golul victoriel. (adjectiv pronominal demonstrativ de

depirtare) Am fttst cu ai mei la teatru. (pronume posesiv) Am fost cu prietenii mei la teatru. (adjectiv pronominal posesiv) Orice se iarfd. (pronume nehotir6t) Orice gregeald se iarta. (adjectiv pronominal nehotdrAt) Au ridicat in aer batistele fluturdnd. (verb la gerunziu) Au idicat in aer batistele fluturdnde. (adjectiv provenit din verb la gerunziu) Aten!ie! . adjectivele provenite din alte pi(i de vorbire au funclia sintacticd de atribut adjectival; . cele mai multe adjective sunt oblinute din verbe la participiu, acordate cu substantivele

determinate:

Caietele rupte s-au aruncat. (a rupe - rupt) miturate de vAnt. (a mdtura - mdturat) . verificd acordul cu substantivul determinat schimbdnd numirul substantivului sau inlocuindu-l cu un substantiv de alt gen: Scaunul reparat de e/ se afla in mijlocul sufrageriei. scaun reparaV masd reparatd/ scaune reparate/ mese reparate Md plimb pe aleile

6

Evafuarea Nalionafd - Limba gi fiteratura

romAnd

ST'BSTAI{TIV Devine substantiv orice parte de vorbire care primegte un articol (hotdrAt sau nehotdr6t). Substantivul este singura parte de vorbire care se articuleazd, deci orice altd parte de vorbire care primegte articol devine substantiv. Tdndrul m-a ajutat mereu. (substantiv provenit din adjectiv) Rogul md face mai dinamic. (substantiv provenit din adjectiv) Mersul prin parc md relaxeazd. (substantiv provenit din verb la participiu) Eul liric transmite sentimente de dor. (substantiv provenit din pronume personal) A fost un nimeni, iar acum a ajuns cineva. (substantiv provenit din pronume negativ) Are un ceva allui. (substantiv provenit din pronume nehotdrdt) A luat cinciul, dar ii mai trebuie un gapte. (substantive provenite din numerale) Binele fdcut aproapelui va fi rdspldtit. (substantive provenite din adverbe)

Devine adverb orice parte de vorbire care determind un verb 9i nu igi modifici forma

(nu se acordd cu subiectul). Adverbul este o parte de vorbire neflexibild,

adici nu igi modifica forma. De aceea, orice altd parte de vorbire care respectd acestd caracteristicd devine adverb. loana scrie frumos la tabld. (adverb provenit din adjectiv) Ploaia bate usor in fereastra mea. (adverb provenit din adjectiv) Bunica merge legdnat cdnd este obositd. (adverb provenit din verb la participiu) A scris aplecat, iar acum nu inlelege. (adverb provenit din verb la participiu) Doarme tun de cdnd s-a intors de la gcoald. (adverb provenit din substantiv) Cdnd a vdzut cadourile, a venit glonl spre nol. (adverb provenit din substantiv) Atenfie! Unele substantive care denumesc repere temporale (seara, dimineafa, luni, ioi, toamna, vara etc.) pot avea 9i valoare morfologicd de adverb. Diminea,ta aceasta este mohordfd. (substantiv insolit de determinantul aceasfa) Dimineala alerg pe aleile din parc. (adverb) PREPOZITIE Tn categoria schimbdrii valorii gramaticale sunt incluse toate

specifice cazurilor dativ Fi genitiv. Pentru cazul dativ: ' asemenea, conform, contrar, potrivit, datoritd,

prepozi!iiJ.e

mullumitd, gralie etc. (devin prepozilii ale cazului dativ atunci cAnd insofesc un substantiv cu formd de dativ) Voi face,si eu asemenea. (adverb de mod) Am rezolvat asemenea colegului. (prepozilie a cazului dativ)

Pentru cazul genitiv:

' deasupra, dedesuhtul, in fafa, in spatele, in stdnga, in dreapta, in susul, in josul, impotriva, contra, imprejurul, in jurul, de-a lungul, de-a latul etc. (devin prepozilii ale cazului genitiv atunci cAnd insolesc un substantiv cu formi de genitiv) Am agezat deasupra c€tteva floricele. (adverb de loc) Am agezat deasupra tortului cAteva floricele. (prepozi[ie a cazului genitiv)

CATEGORII SEMATiITICE cu sens asemdndtor (sinonime pa(iale) sau identice

Sinonimele sunt cuvintele (sinonime totale).

totate sil;;idr;- il;qiirl-------**--isd;nidra ,r toate sensurile coincid nu toate sensurile coincid

-

drum - potecd - alee- gosea brizi - boare - vdnt vSnt brizd

Atenlie! . sinonimul unui cuvAnt trebuie gramaticald: a urca -

i-

-

cdrare;izdpadd - omdt; icioban - oier I

si

fie

un singrur cuv6nt din aceeagi categorie

-

a sui; fiindcd deoarece; odatd - cdndva . dacd Tnlocuiegti cuvdntuldat cu un altul gisensul contextului nu se schimbd, inseamni ca ai ales bine sinonimul. . sinonimul unei expresii/ locu[iuni este un cuv6nt din aceeagicategorie gramaticald (fdrd sd modifice sensul contextului): a face cu ou gi cu olet - a certa; cu scaun la cap 'inlelept; din cAnd in cdnd

- rar

;unt ;di;i;i#;ie ;il-ffi; opG.aproape - departe; a sfa - a merge; cald

An6;imer;

-

*-

--

----

*

- rece

. ca gi in cazul sinonimelor, antonimul unui cuvOnt trebuie si fie un singur cuvdnt din aceeagi categorie gramaticald, dar cu sens opus;

. antonimul unui cuvdnt trebuie sd se stabileascd in contextul in care este

integrat;

de exemplu, antonimele contextuale ale cuvAntului sJ.ab pot fi:

slab slab

- gras (El este slab de mic.) - pregdtit (lgnu! esfe slab la matematicd.)

slah - puternic (In disputd a dovedit cd esfe slab.) . unele antonime se formeazd prin adiugarea prefixelor: clar - neclar; vdzut sau prin inlocuirea prefixelor existente cu prefixele negaliei:

infrunzit

-

desfrunzit; invdlat

Eval-uarea NationalS

-

dezvdlat

- Limba qi literatura

rom6nd

* nevizut

omonimera aunt cutinteie ;rie iu ioima ideniiCd (;e

;iiu 6 ieiigGeffi

afeiii,pd

care il stabilim tot in context. bancd M-am agezat in bancd ldngd noul coleg. bancd La bancd am aflat ce dobdndd oblin la depozitulln lei.

Atenfie! . omonimele au sens diferit: de exemplu, (ou) ochi nu este omonimul cuvAntului ochi, deoarece sensul primului este derivat din sensul celui de-al doilea, pe baza unei semindri de formi intre organulvederii gioul gdtit astfelprin asemdnarea formei . folosim aceeagi formd a cuvintelor omonime; de exemplu, pentru omonimele sare (substantiv) - sare (verb), enunluri corecte sunt: Am pus cam multd sare in mdncare. El sare trei meti in lungime. . este incorect sd comparim forme diferite, ca in exemplele de maijos: Am pus cam multd sare in mdncare. Eu sar trei meti in lungime. Onografele sunt cuvintele care auiOmofonele sunt cuvintele care se scriu aceeagi formd (se scriu la fel), dar seiaproximativ la felgiau aceeagipronunlie. pronunle diferit. odati ac6le A fost odatd ca niciodatd... Acele fete au fost majoretele premiate. o dati 6cele ili maispun o datd ce ai de fdcut. Acele de cusut erau in raftul de sus. decAt Nu am decdt zece lei.

de cit

Cuvintei;

-fi

De cdt a citit, o dureau ochii.

ri;era;til;

sunt;;die ;utfite-ctie

pot

ivea mai muG ieniurl|

in func[ie de context. Sensurile acestor tipuri de cuvinte derivd din sensul de bazd al cuvAntului, in virtutea unei asemindri. ochi - Am cerut un ou ochi, dar am primit o omletd. - Priveam cerul printr-un ochi de geam. - A aruncat piatra intr-un ochi de apd.

Aten!ie! . in acestd categorie nu sunt incluse omonimele. -r poarti (substantiv) - Sfri /a poartd ore intregi. --.1 omonime poart5 (verb) - Nu poartd haine colorate.

poartE

(verb)

- Md poartd in gdnd. - imi poartd pica de cdnd nu am aiutat-o.

_1

-

I polisemantism

Poartd cu mdndie trofeul. Poartd costum popular la fiecare activitate.) . polisemantismul unui cuvAnt se regdsegte in loculiuni gi in figuri de stil, in special in cadrul metaforei, care folosegte sensulfigurat al cuv6ntului. " A#dii: trlnrCuuinteie iaie i;"ioim5 #emA;eidie

-par;;iilr"

$i$il

oral - orar

-

intre cele doud cuvinte cu formd asemdnitoare se produc uneori confuzii (atrac[ie paronimicd) din cai.rza necunoagterii sensului unuia dintre ele. (legat de familie) famj-liar (cunoscut) / (singuratic) / solidar (infr5!it, unit) enerva (supdra) / inerva [(despre nervi) A produce o stare de excitare a unui

solitar

familial

Nolluni de teorie

9

Ei vocalel-e din cuvintele urmdtoare: unui, indian.

d. NumeEte consoanele

perdea, iubitei,

e. MarcheazS,

prin sublinJ-ere, sernivocal-ele din cuvintele:

seaminS, perdea, oare, unui.

f. Rescrie din text trei cuvinte monosil-abice si trel bisi]abice.

g. Desparte 1n silabe suvi-ntel-e: aleea,

versuri, orelor, diiruite.

2.

pentru, maiestuos,

Subliniazd diftongii Ei vocalele 1n hiat din textele

urmdtoare:

a) Verde nou al primdverii, rog al florilor de vard, Toamnd, galbenul din frunza ta tArzie mi-e mai drag, Fie cd-n velin{itdcute inimi de-aur le presard, Fie cd fognegte-n taina mdtdsosului tdu steag... (lon Pillat, Cigmigiu de toamnd)

b) Ziua urmdtoare a fosf

.sl

mai incdrcatd, pentru cd am luat prdnzul la mama lui Matei,

pe care acesta gi-a dorit sd o cunosq iar seara am iegit cu cdliva prieteni de-ai lui, intr-un club din Bucuregti... (lrina Binder, Fluturi)

84

Evaluarea Nalionald - Limba gi literatura romAni

Fiqe de lucru Iipa o9 +ygru 1 Eonetica 1. Citegte urmdtoruf

text

qi- rdspunde

cerinlelor formulate:

Ce bine cd s-a nimerit o zi frumoasd! Ciudat de mult seamdnd unele zile de toamnd Erzie cu zilele de primdvard timpuie! intocmai cum uneorirdsul se aseamdnd cu plflnsul, sau zorile cu amurgul!

Aleea md primegte cu aceeagi cdldurd ca gi acum doudzeci de ani; iar grilajul ei tt6runt, de trestie indoita in semicercuri ce se-ntretaie, parcd imi suride la fel de pnetenos.

De dupd o perdea de plopiurlagi se ivegfe liceul, vechi de trei sferturi de veac, rrar'esfuos gifrumos pentru mine ca niciun alt liceu din lara. Oare nu el mi-a addpostit qt anide zile micile griji gi necazui, indoielile de dragoste, intrigile copildregti, naivele *enturi, primele versurifurate orelor de curs gi ddruite iubitei cu generozitatea unui pinl dian? (Grigore Bdjenaru, Cigmigiu & Comp.)

r IdentificS, in textul dat, trei cuvinte care conlin vocafe in hiat gi trei cuvinte care conlin diftong.

)iumeqte grupurile vocafice din cuvintele: sau, mi-a, aaiestuos, indoielile, diruite, iubitei.

?rectzeazd, numdrul-

de litere Ei numdrul de sunete

di-n

:rvj-ntele: ciudat, aceeagi, douizeci, liceul, micile, intrigile.

83