Limba Latina [PDF]

Zitiervorschau

UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” din IAŞI FACULTATEA DE ISTORIE Învăţământ la distanţă

LIMBA LATINĂ

AUTOR şi TITULAR: Lect.univ.dr. Roxana-Gabriela CURCĂ

ANUL II SEMESTRUL II 2018 - 2019

CUPRINS

UI.1 Substantivul UI.2 Adjectivul UI.3. Pronumele UI.4. Verbul (diateza activă) UI.5. Verbul (diateza pasivă) UI.6. Sintaxa propoziției (Nominativ, Genitiv, Dativ) UI.7. Sintaxa propoziției (Acuzativ, Ablativ) Teme de control Răspunsuri la întrebările de auto-evaluare Test de evaluare Bibliografie

Introducere Cursul pe care îl propunem urmăreşte să furnizeze o imagine holistică asupra morfologiei și sintaxei propoziției în limba latină. Vom pune accent pe exemplificări cât mai numeroase, pentru o mai bună înțelegere a părților de vorbire și de propoziție. Cursul tratează de o manieră inevitabil succintă şi intenţionat simplificatoare materia esenţială a morfologiei și a sintaxei propoziţiei. Sintaxa cazurilor constituie un element fundamental în înţelegerea limbii latine. Se va urmări distincţia între aspectul funcţional-sintactic al analizei (predicat, subiect, atribut, complement) şi aspectul ei semantic (diverse valori de sens ale cazurilor). Numai cunoaşterea funcţiilor sintactice, dar mai ales a valorilor semantice ale cuvintelor poate asigura - pînă la un punct - inteligibilitatea unui text în latină. Obiective -Cunoaşterea sistemului lexical şi gramatical al limbii latine; -Cunoaşterea, înţelegerea şi utilizarea adecvată a terminologiei gramaticale specifice filologiei clasice; -Dobândirea abilităţii de a lua parte activă la dezbaterile critice pe marginea textelor latine; -Dezvoltarea capacităţii de analiză gramaticală a popozițiilor latinești; -Formarea deprinderilor de traducere şi interpretare a textelor literare. Competențe Profesionale: -Identificarea informaţiei despre principalele părți de vorbire. -Producerea punctuală a unor noi cunoştinţe morfo-sintactice pe baza cunoaşterii aprofundate. -Prezentarea orală şi scrisă a cunoştinţelor de specialitate. Transversale: -Analiza critică a izvoarelor istorice literare. -Prezentarea orală şi scrisă, cu un grad ridicat de claritate, în conformitate cu standardele academice, a unor probleme şi contexte de specialitate cu un nivel redus şi mediu de complexitate. Rezultate așteptate a. dezvoltarea abilităţilor interdisciplinare ale studenţilor în aşa fel încât să poată realiza o lucrare scrisă în domeniu; b. dezvoltarea gândirii independente şi stăpânirea de către studenţi a tehnicilor participării la o dezbatere ştiinţifică. Modul de transmitere al temelor de control către cadrul didactic şi, respectiv, a rezultatelor către studenţi: prin încărcarea pe platforma eLearning. III. Evaluare: I. răspunsuri la examen/colocviu/lucrări practice: 70% II. teme de control: 30%

MORFOLOGIE Părţile de vorbire ale limbii latine sunt: flexibile (substantiv, adjectiv, numeral, pronume, verb) și neflexibile (adverb, prepoziție, conjuncție, interjecție). Morfemele (părţile distincte ale unui cuvânt flexibil) sunt: rădăcina, tema, desinenţa. O explicaţie aparte necesită termenul de terminaţie. Rădăcina sau radicalul este elementul comun al unor părţi de vorbire diferite, dar care alcătuiesc o familie de cuvinte. Tema este partea stabilă care se găseşte în toate formele declinării sau conjugării unui cuvânt flexibil. Desinenţa este indicele morfologic constituit dintr-unul sau mai multe sunete care, situat după temă, exprimă în cazul flexiunii nominale, cazul, numărul şi uneori genul, iar în cazul flexiunii verbale – persoana, numărul şi diateza. Terminaţia este constituită din toate elementele fonetice de la sfârşitul unui cuvânt flexibil. În privinţa numelor, terminaţiile cazuale sunt rezultatul modificărilor fonetice provenind din juxtapunerea desinenţelor la teme.

UI.1 DECLINAREA SUBSTANTIVULUI Introducere În latină substantivul (nomen substantivum) are trei genuri (masculin, feminin şi neutru), două genuri (singular şi plural) şi şase cazuri (nominativ, genitiv, dativ, acuzativ, ablativ şi vocativ). Tema unui substantiv se recunoaşte prin înlăturarea desinenţei de la genitiv plural. Iată un tablou sinoptic care combină cele două criterii de clasificare: Obiective specifice -Să identifice corect declinarea căreia îi aparține un anume substantiv; -Să identifice corect terminațiile de gentiv; -Să coreleze anumite terminații de la diferite declinări. CAZ N. sg. G. sg. G. pl.

CAZ N. sg. G. sg. G. pl.

DECLINAREA I Teme în -arosa rosae rosarum

Declinarea a III-a Teme Teme în -iconsonantice homo mare hominis maris homin-um mari-um

DECLINAREA a II-A Teme în -o-/-eamicus puer monumentum amici pueri monumenti amico-rum puero-rum monumentrum

Declinarea a IV-a

Declinarea a V-a

Teme în -u-

Teme în -e-

exercitus exercitus exercit-um

cornu cornus cornu-um

facies faciei facie-rum

TABLOU COMPARATIV AL INDICATORILOR CAZUALI DECL. GEN

Nom. Gen. Dat. Ac. Abl. Nom. Gen. Dat. Ac. Abl.

Nom. Gen. Dat. Acc. Abl. V. Nom. Gen. Dat. Acc. Abl. V.

I F.

-a -ae -ae -am -ā

-ae -ārum -īs -ās -īs

II

III IV Teme consonantice teme în -iM. M. şi F. M.şi F. M. N. N. N. N. SINGULAR -us _________ ________ -us um -is -is -ū -ī -ī -ī -ūs -ō -em (-im) -em -uī -um (nom.) (nom.) ū -ō -e -e, -ī -um -ī ū -ū PLURAL -ī -ēs -ēs - -ūs -a -a ia ua -ōrum -um -ium -uum -īs -ibus -ibus -ibus -ōs - -ēs -ēs, -īs - -ūs a -a ia ua -īs -ibus -ibus -ibus

Teme în -aSINGULAR oliva olivae olivae olivam oliva oliva PLURAL rosae rosārum rosīs rosās rosīs rosae

DECLINAREA SUBSTANTIVELOR DECLINĂRILE I ŞI II Teme în -oSINGULAR fundus puer ager vir fundī puerī agrī virī fundō puerō agrō virō fundum puerum agrum virum fundō puerō agrō virō funde puer ager vir PLURAL fundī puerī agrī virī fundōrum puerōrum agrōrum virōrum fundīs puerīs agrīs virīs fundōs puerōs agrōs virōs fundīs puerīs agrīs virīs fundi pueri agri viri

argentum argentī argentō argentum argentō argentum argenta argentorum argentīs argenta argentīs argenta

V F.

-ēs -ēī, -eī -ēī, -eī -em -ē

-ēs -ērum -ēbus -ēs -ēbus

DECLINAREA A III-A TEME CONSONANTICE MASCULINE ŞI FEMININE CAZ SINGULAR Nom. gens Gen. gentis Dat. gentī Ac. gentem Abl. gente V. gens PLURAL Nom. gentēs Gen. gentum Dat. gentibus Ac. gentēs Abl. gentibus V. gentes TEME CONSONANTICE NEUTRE CAZ Nom. Gen. Dat. Ac. Abl. V. Nom. Gen. Dat. Ac. Abl. V.

SINGULAR corpus corporis corporī corpus corpore corpus PLURAL corpora corporum corporibus corpora corporibus corpora

TEME ÎN –i ŞI MIXTE SINGULAR Nom. nox Gen. noctis Dat. noctī Ac. noctem Abl. nocte V. nox PLURAL Nom. noctēs Gen. noctium Dat. noctibus Ac. noctēs, -īs Abl. noctibus V. noctes

Notă: Substantivele de declinarea a III-a se pot grupa în imparisilabice (care au la G. sg. o silabă în plus faţă de N) şi parisilabice (care au acelaşi număr de silabe la toate cazurile). Substantivele imparisilabice prezintă în majoritate teme consonantice, iar cele parisilabice corespund temelor vocalice. DECLINAREA A IV-A, teme în -u CAZ Nom. Gen. Dat. Ac. Abl. V.

MASC. ŞI FEM. SINGULAR PLURAL concursus concursūs concursūs concursuum concursui concursibus concursum concursūs concursu concursibus concursus concursūs

NEUTRU SINGULAR PLURAL cornū cornua cornūs cornuum cornū cornibus cornū cornua cornū cornibus cornū cornua

DECLINAREA A V-A, teme în –ē CAZ Nom. Gen. Dat. Ac. Abl. V.

MASC. ŞI FEM. SINGULAR PLURAL spes spes spei sperum spei spebus spem spes spe spebus spes spes

SUBSTANTIVE NEREGULATE SINGULAR Nom. Gen. Dat. Ac. Abl.

vīs – – vim vī

nēmō (nūllīus) nēminī nēminem (nūllō)

Nom. Gen. Dat. Ac. Abl.

vīrēs vīrium vīribus vīrēs (-īs) vīribus

– – – – –

deus deī deō deum deō PLURAL deī, diī, di deōrum, deum deīs, diīs, dīs deōs deīs, diīs, dīs

SINGULAR

bōs bovis bovī bovem bove

Juppiter Jovis Jovī Jovem Jove

bovēs bovum,bou m bōbus, būbus bovēs bōbus, bōbus

– – – – –

Nom. Gen. Dat. Ac. Abl.

senex senis senī senem sene

Nom. Gen. Dat. Ac. Abl.

senēs senum senibus senēs senibus

carō cornis carnī carnem carne PLURAL carnēs – carnibus carnēs carnibus

os ossis ossī os osse ossa ossium ossibus ossa ossibus

ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE 1. Care sunt criteriile de clasificare a substantivelor din latină în cele cinci declinări? UI.2.DECLINAREA ADJECTIVULUI Introducere Adjectivul (nomen adiectivum) împrumută formele de declinare de la substantive şi se acordă în gen, număr şi caz cu substantivul determinat. În latină adjectivele sunt, la gradul pozitiv, de trei clase: 1. adjective cu trei terminaţii (pentru masculin, feminin şi neutru); 2. adjective cu două terminaţii (una pentru masculin şi feminin şi cealaltă pentru neutru) 3. adjective cu o singură terminaţie pentru cele trei genuri. După declinare, deosebim adjective de declinarea I şi a II-a şi adjective de declinarea a IIIa. Obiective specifice -Să facă distincția clară între adjectivele cu trei, două și o terminație; -Să identifice gradele de comparație neregulate; ADJECTIVE DE DECLINAREA I ŞI a II-a CU TREI TERMINAŢII CAZ Nom. Gen. Dat. Ac. Abl. V. Nom. Gen. Dat. Ac. Abl. V.

MASC. carus carī carō carum carō care pulcher pulchrī pulchrō pulchrum pulchrō pulcher

SINGULAR FEM. cara carae carae caram carā cara pulchra pulchrae pulchrae pulchram pulchrā pulchra

NEUT. carum carī carō carum carō carum pulchrum pulchrī pulchrō pulchrum pulchrō pulchrum

MASC. carī carōrum carīs carōs carīs cari pulchrī pulchrōrum pulchrīs pulchrōs pulchrīs pulchri

PLURAL FEM. carae carārum carīs carās carīs carae pulchrae pulchrārum pulchrīs pulchrās pulchrīs pulchrae

NEUT. cara carōrum carīs cara carīs cara pulchra pulchrōrum pulchrīs pulchra pulchrīs pulchra

ADJECTIVE DE DECLINAREA a III-a CU TREI TERMINAŢII, TEME ÎN –i

Nom . Gen. Dat. Ac. Abl. V.

SINGULAR FEM. ācris ācris ācrī ācrem ācrī acris

MASC. ācer ācris ācrī ācrem ācrī acer

NEUT. ācre ācris ācrī ācre ācrī acre

MASC. ācrēs ācrium ācribus ācrēs, -īs ācribus acres

PLURAL FEM. ācrēs ācrium ācribus ācrēs, -is ācribus acres

NEUT. ācria ācrium ācribus ācria ācribus acra

ADJECTIVE DE DECLINAREA a III-a CU DOUĂ TERMINAŢII, TEME ÎN –i

CAZ Nom. Gen. Dat. Ac. Abl.

SINGULAR MASC. ŞI NEU FEM. T. omnis omne omnis omnis omnī omnī omnem omne omnī omnī

PLURAL MASC. ŞI NEUT. FEM. omnēs omnia omnium omnium omnibus omnibus omnēs omnia omnibus omnibus

ADJECTIVE DE DECLINAREA a III-a CU O TERMINAŢIE, TEME ÎN –i

CAZ Nom. Gen. Dat. Ac. Abl. Nom. Gen. Dat. Ac. Abl.

SINGULAR MASC. ŞI NEUT. FEM. ferox ferox ferocis ferocis ferocī ferocī ferocem ferocem ferocī ferocī patiēns patiēns patientis patientis patientī patientī patientem patientem patienti, -e patienti, -e

PLURAL MASC. ŞI NEUT. FEM. ferocēs ferocia ferocium ferocium ferocibus ferocibus feroces ferocia ferocibus ferocibus patientēs patientia patientium patientium patientibus patientibus patientēs patientia patientibus patientibus

ADJECTIVE DE DECLINAREA a III-a CU O TERMINAŢIE, TEME CONSONANTICE SINGULAR MASC. ŞI NEUT. FEM.

PLURAL MASC. ŞI NEUT. FEM.

Nom. Gen. Dat. Ac. Abl.

vetus veteris veterī veterem vetere

alius, -a, -ud sōlus, -a, -um ūllus, -a, -um

Nom . Gen. Dat. Ac. Abl.

MASC. sōlus sōlīus sōlī sōlum sōlō

FEM. sōla sōlīus sōlī sōlam sōlā

vetus veteris veterī vetus vetere

veterēs veterum veteribus veterēs veteribus

vetera veterum veteribus vetera veteribus

ADJECTIVE NEREGULATE ūnus, -a, -um alter, -era, -erum tōtus, -a, -um neuter, -tra, -trum nūllus, -a, -um uter, -tra, -trum SINGULAR NEUT. MASC. sōlum uter sōlīus utrīus sōlī utrī sōlum utrum sōlō utrō

FEM. utra utrīus utrī utram utrā

NEUT. utrum utrīus utrī utrum utrō

Formele de plural ca la bonus şi pulcher. COMPARAŢIA ADJECTIVELOR Comparativul se formează prin adăugarea sufixului –ior pentru masculin şi feminin şi –ius pentru neutru la tema consonantică a adjectivului. În caz că adjectivele prezintă temă vocalică, vocala finală a temei se suprimă, după care se adaugă sufixul. Superlativul se formează prin înlocuirea desinenţei genitivului singular cu sufixul -issimus (M.), -issima (F.), -issimum (N.). Adjectivele cu pozitivul în -er fac superlativul prin adăugarea la N. sg. masculin a sufixului rimus, -rima, -rimum. Adjectivele facilis, -e, difficilis, -e, similis, -e, dissimilis, -e, gracilis, -e, humilis, -e formează superlativul cu sufixul –limus, lima, limum pus în locul desinenţei genitivului singular (e. g. facillimus, -a, -um). COMPARAŢIA REGULATĂ A ADJECTIVELOR POZITIV carus fortis fēlix difficilis

COMPARATIV M, F N carior carius fortior fortius fēlīcior fēlīcius difficilior difficilius

SUPERLATIV M F N carissimus -a -um fortissimus -a -um fēlīcissimus -a -um difficillimus -a -um -a -um

COMPARAŢIA NEREGULATĂ A ADJECTIVELOR POZITIV bonus malus

COMPARATIV M, F N melior melius peior peius

SUPERLATIV M F N optimus -a -um pessimus -a -um

magnus parvus multus

maior minor -------

maius minus plūs

maximus minimus plūrimus

-a -a -a

-um -um -um

ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE 1. Cum se formează în latină gradele de comparaţie ale adjective UI.3.DECLINAREA PRONOMINALĂ Introducere Studenții se vor familizariza cu toate pronumemele din limba latină (personal, reflexiv, demonstrativ de apropiere, de depărtare, de întărire și de identitate, cu toata paradigma de flexionare). Obiective specifice -Deprinderea studenților cu terminațiile specifice pronominale; -Asocierea terminațiilor pronominale cu terminații specifice declinărilor. PRONUMELE PERSONAL CA Z N. G. D. A. Abl. V.

PERSOANA I SINGULAR PLURAL ego nōs meī nostrum, nostrī mihi nōbis mē nōs mē nōbīs

PERSOANA a II-a SINGULAR PLURAL tū vōs tuī vestrum, vestrī tibi vōbis tē vōs tē vōbīs tu! vōs!

PRONUMELE POSESIV CU ANTECEDENT LA SINGULAR meus, -a, -um tuus, -a, -um suus, -a, -um eius (gen. sing. de la is)

CA Z N. G. D. A. Abl.

MASC. hic huius huic hunc hōc

CU ANTECEDENT LA PLURAL noster, -tra, -trum vester, -tra, trum suus, -a, -um (reflexiv) eōrum, eārum, eōrum (gen. pl. de la is)

PRONUMELE DEMONSTRATIVE (a) hic SINGULAR PLURAL FEM. NEUT. MASC. FEM. haec hoc hī hae huius huius hōrum hārum huic huic hīs hīs hanc hoc hōs hās hāc hōc hīs hīs

NEUT. haec hōrum hīs haec hīs

(b) iste CA Z N. G. D. A. Abl. CA Z N. G. D. A. Abl.

MASC. iste istius isti istum isto

MASC. is eius eī eum eō

SINGULAR FEM. ista istius isti istam ista SINGULAR FEM. ea eius eī eam eā

NEUT. istud istius isti istud isto (c) is NEUT. id eius eī id eō

MASC. isti istorum istis istos istis

PLURAL FEM. istae istarum istis istas istis

MASC. eī, iī eōrum eīs, iīs eōs eīs, iīs

PLURAL FEM. eae eārum eīs, iīs eās eīs, iīs

ea eōrum eīs, iīs ea eīs, iīs

MASC. illī illōrum illīs illōs illīs

PLURAL FEM. illae illārum illīs illās illīs

NEUT. illa illorum illīs illa illīs

NEUT. ista istorum istis ista istis

NEUT.

(d) ille CA Z N. G. D. A. Abl.

MASC. ille illīus illī illum illō

SINGULAR FEM. illa illīus illī illam illā

NEUT. illud illīus illī illud illō

PRONUMELE DE IDENTITATE CAZ N. G. D. A. Abl.

N. G. D. A. Abl.

MASC. īdem eiusdem eīdem eundem eōdem MASC. eīdem, īdem eōrundem eīsdem, īsdem eōsdem eīsdem, īsdem

SINGULAR FEM. eadem eiusdem eīdem eandem eādem

NEUT. idem eiusdem eīdem idem eōdem

PLURAL FEM. eaedem eārundem eīsdem, īsdem eāsdem eīsdem, īsdem

NEUT. eadem eōrundem eīsdem, īsdem eadem eīsdem, īsdem

PRONUMELE DE ÎNTĂRIRE CA Z N. G. D. A. Abl.

CA Z N. G. D. A. Abl.

CA Z N. G. D. A. Abl.

CA Z N. G. D. A. Abl.

MASC. ipse ipsīus ipsī ipsum ipsō

SINGULAR FEM. ipsa ipsīus ipsī ipsam ipsā

MASC. ipsī ipsōrum ipsīs ipsōs ipsīs

PLURAL FEM. ipsae ipsārum ipsīs ipsās ipsīs

NEUT. ipsa ipsōrum ipsīs ipsa ipsīs

MASC. quī cuius cui quem quō

PRONUMELE RELATIV SINGULAR FEM. NEUT. MASC. quae quod quī cuius cuius quōrum cui cui quibus quam quod quōs quā quō quibus

PLURAL FEM. quae quārum quibus quās quibus

NEUT. quae quōrum quibus quae quibus

PLURAL FEM. quae quārum quibus quās quibus

NEUT. quae quōrum quibus quae quibus

NEUT. ipsum ipsīus ipsī ipsum ipsō

PRONUMELE INTEROGATIV SINGULAR MASC. ŞI FEM. NEUT. MASC. quis quid quī cuius cuius quōrum cui cui quibus quem quid quōs quō quō quibus PRONUMELE NEHOTĂRÂT PRONUME (1) SINGULAR MASC. ŞI FEM. NEUT. MASC. quisque quidque quisque cuiusque cuiusque cuiusque cuique cuique cuique quemque quidque quemque quōque quōque quōque

MASC. ŞI FEM.

(2) SINGULAR NEUT. MASC.

ADJECTIVE

FEM. quaeque cuiusque cuique quamque quāque

NEUT. quodque cuiusque cuique quodque quōque

FEM.

NEUT.

aliquī aliqua aliquod alicuius alicuius alicuius alicui alicui alicui aliquem aliquam aliquod aliquō aliquā aliquō PLURAL MASC. ŞI FEM. NEUT. MASC. FEM. NEUT. N. aliquī aliqua aliquī aliquae aliqua G. aliquōrum aliquōrum aliquōrum aliquārum aliquōrum D. aliquibus aliquibus aliquibus aliquibus aliquibus A. aliquōs aliqua aliquōs aliquās aliqua Abl. aliquibus aliquibus aliquibus aliquibus aliquibus (3) SINGULAR MASC. FEM. NEUT. N. quīdam quaedam quiddam (quoddam) G. cuiusdam cuiusdam cuiusdam D. cuidam cuidam cuidam A. quendam quandam quiddam (quoddam) Abl. quōdam quādam quōdam PLURAL MASC. FEM. NEUT. N. quīdam quaedam quaedam G. quōrundam quārundam quōrundam D. quibusdam quibusdam quibusdam A. quōsdam quāsdam quaedam Abl. quibusdam quibusdam quibusdam Formele din paranteze sunt folosite ca adjective. (4) SINGULAR MASC. ŞI FEM. NEUT. N. quisquam quicquam, quidquam G. cuiusquam cuiusquam D. cuiquam cuiquam A. quemquam quicquam, quidquam Abl quōquam quōquam . Pluralul nu este atestat. N. G. D. A. Abl.

aliquis alicuius alicui aliquem aliquō

aliquid alicuius alicui aliquid aliquō

ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE 1. Care sunt asemănările în declinarea diferitelor categorii de pronume?

UI.4-5. VERBUL (1-2)

Introducere În latină verbul prezintă două diateze (activă şi pasivă), trei moduri personale (indicativul, conjunctivul şi imperativul), cinci moduri nepersonale (infinitivul, gerunziul, supinul care sunt substantive verbale; gerundivul şi participiile care sunt adjective verbale), şase timpuri (prezent, imperfect, viitor, perfect, mai mult ca perfect, viitor anterior). Indicativul are toate aceste şase timpuri, conjunctivul – patru (prezent, imperfect, perfect, mai mult ca perfect), imperativul – două (prezent, viitor), infinitivul şi participiul trei (prezent, perfect, viitor). Verbul prezintă, de asemenea, trei persoane şi două numere (singular şi plural). Formele fundamentale ale verbului sunt date în dicţionare astfel: amo, -are, -avi, -atum. Prima formă reprezintă indicativul prezent, pers. I sg., a doua infinitivul prezent, a treia indicativul perfect pers. I sg., a patra supinul. Pentru a afla cele trei teme din care derivă toate timpurile şi modurile, procedăm astfel: Tema prezentului se află prin înlăturarea sufixului –re de la infinitivul prezent. ama – re La verbele de conjungarea a III-a, tema se află prin înlăturarea desinenţei –o de la pers. I ind. prez. dic – o, faci – o. Tema perfectului se află prin înlăturarea desinenţei –i de la perfectul indicativ. amav – i Tema supinului se află prin înlăturarea desinenţei –m de la supin. amatu – m Verbul latin prezintă patru conjugări: conjugarea I: amāre conjugarea a II-a: habēre conjugarea a III-a: dicĕre conjugarea a IV-a: audīre Desinenţele la indicativ şi conjunctiv, diateza activă, sunt aceleaşi la toate timpurile, cu excepţia perfectului indicativ, respectiv pers . I II III

sg. –ō, -m –s –t

pl. –mus –tis –nt.

Desinenţele de la perfect indicativ diateza activă sunt: pers . I II III

sg. –i –isti –it

pl. –imus –istis –erunt.

Desinenţele pasive de la timpurile de la tema prezentului sunt: pers . I

sg.

pl.

–r

-mur

II III

–ris/-re –tur

-mini -ntur

Obiective specifice -Familiarizarea studentului cu modurile și timpurile verbale; -Identificarea corectă a terminațiilor verbale; -Identificarea corectă a diatezelor.

clamo, clamare, clamavi, clamatum a striga, a face zgomot

clamo

ACTIV Prezent

clamo clamamur clamaris (-re) clamamini clamatur Imperfect clamabam clamabamur clamabas clamabamini clamabat clamabantur Viitor clamabo clamabimur clamabis clamabit Perfect

clamavi clamati sumus clamavisti a) estis clamavit sunt M. m. ca perfectclamaveram clamati eramus clamaveras a) eratis clamaverat erant Viitor clamavero clamati erimus Anterior clamaveris a) eritis clamaverit erunt Prezent

clamem clamamur clames clamamini clamet clamantur Imperfect clamarem clamaremur clamares clamaremini clamaret clamarentur Perfect clamaverim clamati simus

PASIV INDICATIV clamamus clamas

clamor clamatis clamat

clamant

clamantur clamabamus

clamabar

clamabatis

clamabaris (-re)

clamabant

clamebatur

clamabimus

clamabor

clamabitis clamabimini clamabunt clamabuntur clamavimus

clamaberis (-re)

clamavistis

(-a, -um) es

clamabitur clamatus sum

clamaverunt (-ere)

est

clamaveramus

clamatus eram

clamaveratis

(-a, -um) eras

clamaverant

(-ae, -

erat

clamaverimus

clamatus ero

clamaveritis

(-a, -um) eris

clamaverint CONJUNCTIV clamemus

(-ae, -

erit

clamar

clametis

clamaris (-re)

clament

clamatur

clamaremus

clamarer

clamaretis

clamareris (-re)

clamarent

clamaretur

clamaverimus

clamatus sim

(-ae, -

clamaveris

clamaveritis

(-a, -um) sis

(-ae, -

a) sitis clamaverit sint M. m. ca perfectclamavissem clamati essemus clamavisses a) essetis clamavisset essent

clamaverint

sit

clamavissemus

clamatus essem

clamavissetis

(-a, -um) esses (-ae, -

clamavissent

esset

IMPERATIV Prezent/Viitor clama,clamate/clamato,clamatote,clamanto clamare,clamamini/clamator,clamantor INFINITIV Prezent Perfect esse Viitor

clamare clamavisse

clamari clamatum (-am, -um)

clamaturum (-am, -um) esse PARTICIPIU clamans, (-tis) clamatus (-a, -um) clamaturus (-a, -um)

clamandus (-a, -um)

Prezent Perfect Viitor (GERUNDIV) GERUNZIU clamandi, -o, -um, -o

SUPIN clamatum, -u

respondeo, respondere, respondi, responsum a r\spunde ACTIV INDICATIV Prezent respondeo respondemus respondemur respondes responderis (-re) respondemini respondet respondent respondetur respondentur Imperfect respondebam respondebamus respondebamur respondebas respondebatis respondebamini respondebat respondebant respondebantur Viitor respondebo respondebimus respondebimur respondebis respondebitis respondebimini respondebit respondebunt respondebuntur Perfect respondi respondimus responsi sumus respondisti respondistis (-a, -um) es respondit responderunt (-ere) est M. m. ca perfectresponderam responderamus responsi eramus responderas responderatis a) eratis responderat responderant erant Viitor respondero responderimus responsi erimus Anterior responderis responderitis a) eritis responderit responderint erunt CONJUNCTIV Prezent respondeam respondeamus respondemur respondeas respondeatis respondemini respondeat respondeant respondentur Imperfect responderem responderemus responderemur responderes responderetis responderemini responderet responderent responderetur Perfect responderim responderimus responsi simus responderis responderitis (-a, -um) sis responderit responderint sint

respondeo PASIV respondeor respondetis respondentur respondebar respondebaris

(-re)

respondebatur respondebor respondeberis

(-re)

respondebitur responsus sum (-ae, -a) estis sunt responsus eram (-a, -um) eras

(-ae, -

erat responsus ero (-a, -um) eris

(-ae, -

erit

responder responderis

(-re)

respondetur responderer respondereris responderentur responsus sim (-ae, -a) sitis sit

(-re)

M. m. ca perfectrespondissem respondissemus responsus responsi essemus respondisses respondissetis (-a, -um) esses a) essetis respondisset respondissent esset essent IMPERATIV Prezent/Viitor responde,respondete/respondeto,respondetote,respondento respondere,respondemini/respondetor,respondentor INFINITIV Prezent respondere Perfect respondisse Viitor responsurum (-am, -um) esse PARTICIPIU Prezent respondens, (-tis) Perfect responsus (-a, -um) Viitor responsurus (-a, -um) um)(GERUNDIV) GERUNZIU respondendi, -o, -um, -o SUPIN responsum, -u

essem (-ae, -

responderi responsum (-am, -um) esse

respondendus

(-a,

-

statuo, statuere, statui, statutum a decide, a hot\r^ ACTIV INDICATIV Prezent statuo statuimus statuimur statuis statueris (-re) statuimini statuit statuunt Imperfect statuebam statuebamus statuebamur statuebas statuebatis statuebamini statuebat statuebant statuebantur Viitor statuam statuemus statuemur statues statuetis statuemini statuet statuent statuentur Perfect statui statuimus sumus statuisti statuistis statuit statuerunt (-ere) M. m. ca perfectstatueram statueramus eramus statueras statueratis a) eratis statuerat statuerant a) erant Viitor statuero stauerimus erimus Anterior statueris statueritis a) eritis statuerit statuerint erunt CONJUNCTIV Prezent statuam statuamus statuamur statuas statuatis statuamini statuat statuant statuantur Imperfect statuerem statueremus statueremur statueres statueretis statueremini statueret statuerent Perfect statuerim statuerimus simus statueris statueritis statuerit statuerint sint M. m. ca perfectstatuissem statuissemus essemus

statuo PASIV statuor statuitis statuitur

statuuntur statuebar statuebaris

(-re)

statuebatur statuar statueris

(-re)

statuetur

(-a, -um) es est

statutus sum

statuti

(-ae, -a) estis sunt statutus eram

statuti

(-a, -um) eras

(-ae, -

(-a, -um) eris

(-ae, -

statutus ero

statuti

(-a, -um) eris

(-ae, -

erit

statuar statuaris

(-re)

statuatur statuerer statuereris statueretur

(-a, -um) sis

statuerentur statutus sim

(-re)

statuti

(-ae, -a) sitis sit statutus essem statuti

statuisses

statuissetis

(-a, -um) esses (-ae, -

a) essetis statuisset statuissent essent IMPERATIV Prezent/Viitor statue,statuite/statuito,statuitote,statuiunto statuere,statuimini/statuitor,statuiuntor INFINITIV Prezent statuere Perfect statuisse esse Viitor statuturum (-am, -um) esse PARTICIPIU Prezent statuens, (-tis) Perfect Viitor statuturus (-a, -um) (GERUNDIV) GERUNZIU statuendi, -o, -um, -o SUPIN statutum, -u

esset

statui statutum (-am, -um)

statutus statundus

(-a, (-a,

-um) -um)

vinco, vincere, vici, victum a ^nvinge ACTIV INDICATIV Prezent vinco vincimus vincimur vincis vinceris (-re) vincimini vincit vincunt Imperfect vincebam vincebamus vincebamur vincebas vincebatis vincebamini vincebat vincebant vincebantur Viitor vincam vincemus vincemur vinces vincetis vincemini vincet vincent vincentur Perfect vici vicimus sumus vicisti vicistis vicit vicerunt (-ere) M. m. ca perfectviceram viceramus eramus viceras viceratis a) eratis vicerat vicerant a) erant Viitor vicero vicerimus erimus Anterior viceris viceritis a) eritis vicerit vincerint erunt CONJUNCTIV Prezent vincam vincamus vincamur vincas vincatis vincamini vincat vincant vincantur Imperfect vincerem vinceremus vinceremur vinceres vinceretis vinceremini vinceret vincerent Perfect vicerim vicerimus simus viceris viceritis vicerit vicerint sint

vinco

PASIV vincor vincitis vincitur

vincuntur vincebar vincebaris

(-re)

vincebatur vincar vinceris

(-re)

vincetur

(-a, -um) es est

victus sum

victi

(-ae, -a) estis sunt victus eram

victi

(-a, -um) eras

(-ae, -

(-a, -um) eris

(-ae, -

victus ero

victi

(-a, -um) eris

(-ae, -

erit

vincar vincaris

(-re)

vincatur vincerer vincereris vinceretur

(-a, -um) sis

vincerentur victus sim (-ae, -a) sitis sit

(-re)

victi

M. m. ca perfectvicissem vicissemus essemus vicisses vicissetis a) essetis vicisset vicissent essent IMPERATIV Prezent/Viitor vince,vincite/vincito,vincitote,vincunto vincere,vincimini/vincitor,vincunt INFINITIV Prezent vincere Perfect vicisse esse Viitor victurum (-am, -um) esse PARTICIPIU Prezent vincens, (-tis) Perfect

victus essem

victi

Viitor victurus (-a, -um) (GERUNDIV) GERUNZIU vincendi, -o, -um, -o SUPIN victum, -u

vincendus (-a, -um)

(-a, -um) esses (-ae, esset

vinci victum

(-am,

-um)

victus (-a, -um)

sentio, sentire, sensi, sensum a sim]I, a-[i da seama ACTIV INDICATIV Prezent sentio sentimus sentimur sentis sentiris (-re) sentimini sentit sentiunt Imperfect sentiebam sentiebamus sentiebamur sentiebas sentiebatis sentiebamini sentiebat sentiebant sentiebantur Viitor sentiam sentiemus sentiemur senties sentietis sentiemini sentiet sentient sentientur Perfect sensi sensimus sumus sensisti sensistis sensit senserunt (-ere) M. m. ca perfectsenseram senseramus eramus senseras senseratis a) eratis senserat senserant a) erant Viitor sensero senserimus erimus Anterior senseris senseritis a) eritis senserit senserint erunt CONJUNCTIV Prezent sentiam sentiamus sentiamur sentias sentiatis sentiamini sentiat sentiant sentiantur Imperfect sentirem sentiremus sentiremur sentires sentiretis sentiremini sentiret sentirent Perfect senserim senserimus simus senseris senseritis senserit senserint sint

sentio

PASIV sentior sentitis sentitur

sentiuntur sentiebar sentiebaris

(-re)

sentiebatur sentiar sentieris

(-re)

sentietur

(-a, -um) es est

sensus sum

sensi

(-ae, -a) estis sunt sensus eram

sensi

(-a, -um) eras

(-ae, -

(-a, -um) eris

(-ae, -

sensus ero

sensi

(-a, -um) eris

(-ae, -

erit

sentiar sentiaris

(-re)

sentiatur sentirer sentireris sentiretur

(-a, -um) sis

sentirentur sensus sim (-ae, -a) sitis sit

(-re)

sensi

M. m. ca perfectsensissem sensissemus essemus sensisses sensissetis a) essetis sensisset sensissent essent IMPERATIV Prezent/Viitor senti,sentite/sentito,sentitote,sentunto sentire,sentimini/sentitor,sentiuntor INFINITIV Prezent sentire Perfect sensisse esse Viitor sensurum (-am, -um) esse PARTICIPIU Prezent sentiens, (-tis) Perfect

sensus essem

Viitor sensurus (-a, -um) um)(GERUNDIV) GERUNZIU sentiendi, -o, -um, -o SUPIN sensum, -u

sentiendus

sensi

(-a, -um) esses (-ae, esset

sentiri sensum

(-am,

-um)

sensus (-a, -um) (-a,

-

laudo, are, -avi, -atum = a lăuda CONJUGAREA PERIFRASTICĂ ACTIVĂ Modul indicativ Prezent: Sg. laudatūrus, -a, -um sum, es, est = am de gând să laud Pl. laudatūri, -æ, -a sumus, estis, sunt = avem de gând să lăudăm. Imperfect: Sg. laudatūrus, -a, -um eram, eras, erat = aveam de gând să laud Pl. laudatūri, -æ, -a erāmus, erātis, erant = avem de gând să lăudăm. Viitor: Sg. laudatūrus, -a, -um ero, eris, erit = voi avea de gând să laud Pl. laudatūri, -æ, -a erīmus, erītis, erunt = vom avem de gând să lăudăm. Perfect: Sg. laudatūrus, -a, -um fui, fuisti, fuit = am avut de gând să laud Pl. laudatūri, -æ, -a fuīmus, fuistis, fuērunt = am avut de gând să lăudăm. M. m. ca perfect: Sg. laudatūrus, -a, -um fuěram, fuěras, fuěrat = avusesem de gând să laud Pl. laudatūri, -æ, -a fuerāmus, fuerātis, fuĕrant = avuseserăm de gând să lăudăm. Viitorul Ant.: Sg. laudatūrus, -a, -um fuĕro, fuĕris, fuĕrit = voi fi avut de gând să laud Pl. laudatūri, -æ, -a fuĕrīmus, fuerītis, fuĕrint = voi fi avut de gând să lăudăm. Modul conjunctiv Prezent: Sg. laudatūrus, -a, -um, sim, sis, sit = să am de gând să laud Pl. laudatūri, -æ, -a simus, sitis, sint = să avem de gând să lăudăm. Imperfect: Sg. laudatūrus, -a, -um essem, esses, esset = aş avea de gând să laud Pl. laudatūri, -æ, -a essēmus, essētis, essent = am avea de gând să lăudăm. Perfect: Sg. laudatūrus, -a, -um fuěrim, fuěris, fuěrit = să fi avut de gând să laud Pl. laudatūri, -æ, -a fuerīmus, fuerītis, fuĕrint = să fi avut de gând să lăudăm. M. m. ca perfect: Sg. laudatūrus, -a, -um fuissem, fuisses, fuissent = aş fi avut de gând să laud Pl. laudatūri, -æ, -a fuissēmus, fuissētis, fuissent = am fi avut de gând să lăudăm. Modul infinitiv Prezent: Sg. laudatūrum, -am, -um esse = că voi avea de gând să laud Pl. laudatūros, -as, -a esse = că vom avea de gând să lăudăm. Perfect: Sg. laudatūrum, -am, -um fuisse = că voi fi avut de gând să laud Pl. laudatūri, -as, -a fuisse = că voi fi avut de gând să lăudăm.

CONJUGAREA PERIFRASTICĂ PASIVĂ Modul indicativ Prezent: Sg. laudandus, -a, -um sum, es, est = trebuie să fiu lăudat Pl. laudandi, -æ, -a sumus, estis, sunt = trebuie să fim lăudaţi Imperfect: Sg. laudandus, -a, -um eram, eras, erat = trebuia să fiu lăudat Pl. laudandi, -æ, -a erāmus, erātis, erant = trebuia să fim lăudaţi. Viitorul I: Sg. laudandus, -a, -um ero, eris, erit = va trebui să fiu lăudat Pl. laudandi, -æ, -a erīmus, erītis, erunt = va trebui să fim lăudaţi Perfect: Sg. laudandus, -a, -um fui, fuisti, fuit = a tebuit să fiu lăudat Pl. laudandi, -æ, -a fuīmus, fuistis, fuērunt = a trebuit să fim lăudaţi M. m. ca perfect: Sg. laudandus, -a, -um fuěram, fuěras, fuěrat = trebuise să fiu lăudat Pl. laudandi, -æ, -a fuerāmus, fuerātis, fuĕrant = trebuise să fim lăudaţi Viitorul Ant.: Sg. laudandus, -a, -um fuĕro, fuĕris, fuĕrit = va fi trebuit să fiu lăudat Pl. laudandi, -æ, -a fuĕrīmus, fuerītis, fuĕrint = va fi trebuit să fim lăudaţi

Modul conjunctiv Prezent: Sg. laudandus, -a, -um, sim, sis, sit = să trebuiască să fiu laud Pl. laudandi, -æ, -a simus, sitis, sint = să trebuiască să fiu lăudăm. Imperfect: Sg. laudandus, -a, -um essem, esses, esset = ar trebui să fiu lăudat Pl. laudandus, -æ, -a essēmus, essētis, essent = ar trebui să fim lăudaţi Perfect: Sg. laudandus, -a, -um fuěrim, fuěris, fuěrit = să fi trebuit să fiu lăudat Pl. laudandi, -æ, -a fuerīmus, fuerītis, fuĕrint = să fi trebuit să fim lăudaţi M. m. ca perfect: Sg. laudandus, -a, -um fuissem, fuisses, fuissent = ar fi trebuit să fiu lăudat Pl. laudandi, -æ, -a fuissēmus, fuissētis, fuissent = ar fi tebuit să fim lăudaţi Modul infinitiv Prezent: Sg. laudandum, -am, -um Pl: laudandos, -as, -a

esse = că trebuie să fiu (să fim) lăudat (i)

Perfect: Sg. laudandum, -am, -um Pl: laudandos, -as, -a

fuisse = că a trebuit să fiu (să fim) lăudat (i)

VERBE DEPONENTE arbitror, arbitrari, arbitratus sum

arbitror

a observa, a fi de p\rere, a socoti ACTIV INDICATIV Prezent arbitraris (-re) arbitratur Imperfect

Viitor

Perfect

Mai mult ca perfect

Viitor Anterior CONJUNCTIV Prezent

Imperfect

Perfect

Mai mult ca perfect

IMPERATIV Prezent/Viitor INFINITIV Prezent Perfect Viitor PARTICIPIU Activ Prezent Perfect Viitor GERUNZIU arbitrandi, -o, -um, -o SUPIN arbitratum, -u

arbitror arbitramini arbitrantur arbitrabar arbitrabaris arbitrabatur arbitrabor arbitraberis arbitrabitur arbitratus sum (-a, -um) es est arbitratus eram (-a, -um) eras erat arbitratus ero (-a, -um) eris erit

arbitramur

arbitrabamur arbitrabamini arbitrabantur arbitrabimur arbitrabimini arbitrabuntur arbitrati sumus (-ae, -a) estis sunt arbitrati eramus (-ae, -a) eratis erant arbitrati erimus (-ae, -a) eritis erunt

arbitrarer arbitreris arbitretur arbitrarer arbitrareris (-re) arbitraretur arbitratus sim (-a, -um) sis sit arbitratus essem (-a, -um) esses esset

arbitremur arbitremini arbitrentur arbitraremur arbitraremini arbitrarentur arbitrati simus (-ae, -a) sitis sint arbitrati essemus (-ae, -a) essetis essent

arbitrare,arbitramini/arbitrator,arbitrator,arbitrantor arbitrari arbitratum (-am, -um) esse arbitraturum (-am, -um) esse Pasiv arbitrans,(-tis) arbitratus (-a, -um) arbitraturus (-a, -um)

arbitrandus(-a,-um)(GERUNDIV)

VERBE SEMIDEPONENTE

audeo, audere, ausus sum audeo a îndrăzni INDICATIV Prezent. audeō audēs audet audēbam audēbas audēbat audēbo audēbis audēbit ausus (-a, -um)

Imperfect

Viitor

Perfect

Mai mult ca perfect

ausus (-a, -um)

Viitor Anterior

ausus (-a, -um)

CONJUNCTIV Prezent

audeam audeas audeat auderem auderes auderet ausus (-a, -um)

Imperfect

Perfect

Mai mult ca perfect

ausus (-a, -um)

IMPERATIV Prezent/Viitor INFINITIV Prezent Perfect Viitor PARTICIPIU Prezent Perfect Viitor

sum es est eram eras erat ero eris erit

audēmus audētis audēnt audēbamus audēbatis audēbant solebimus solebitis solebunt ausi sumus (-ae, -a) estis sunt ausi eramus (-ae, -a) eratis erant ausi erimus (-ae, -a) eritis erunt

sim sis sit essem esses esset

audeamus audeatis audeant auderemus auderetis auderent ausi simus (-ae, -a) sitis sint ausi essemus (-ae, -a) essetis essent audēto, audetote,audento

aude,audete audere ausum (-am, -um) esse ausurum (-am, -um) esse Activ audens (-tis) ausus (-a, -um) ausurus (-a, -um)

GERUNDIV audendus, -a, -um

Pasiv

GERUNZIU audendi,-o,-um SUPIN ausum,- u

VERBUL SUM, ESSE, FUI sum, esse, fui sum a fi, a exista ACTIV INDICATIV Prezent es est Imperfect

sum estis sunt

Viitor

Perfect fuisti

Imperfect

fuit fueram fueras fuerat fuero

fuerunt (-ere) fueramus fueratis fuerant fuerimus fueritis

fuerit

fuerint

sim sis sit essem (forem) esses (fores) esset (foret) fuerim

simus sitis sint essemus (foremus) essetis (foretis) essent (forent) fuerimus

fuerit fuissem fuisses fuisset

fuerint fuissemus fuissetis fuissent

fueritis

Mai mult ca perfect

IMPERATIV Prezent /Viitor INFINITIV Prezent Perfect Viitor PARTICIPIU Activ Prezent Perfect Viitor GERUNZIU SUPIN

eramus eratis erant erimus eritis erunt fuimus

fueris

CONJUNCTIV Prezent

Perfect fueris

eram eras erat ero eris erit fui fuistis

Mai mult ca perfect

Viitor Anterior

sumus

es,este/esto,estote,sunto esse fuisse futurum (-am, -um) esse (fore) Pasiv ens, -tis futurus (-a, -um)

EXERCIȚII RECAPITULATIVE Câte timpuri sunt la diateza activă?

UI.6. Nominativ, Genitiv, Dativ Introducere Se vor prezenta principalele valențe semantice ale cazurilor Nominativ, Genitiv, Dativ, cu exemplificări. Obiective specifice -Deprinderea principalelor funcții sintactice ale cazurilor.

NOMINATIV Nominativul este, prin excelenţă, cazul subiectului, dar poate avea şi alte valori sintactice: -subiect Labor omnia vincit. Munca le învinge pe toate. -atribut adjectival al subiectului. Servus parvus erat in horto. Sclavul mic era grădină. -apoziţie a subiectului Sychaeus, Didonis coniux, ei veteres thesauros recludit. Sychaeus, soţul Didonei,îi arată vechi tezaure. -nume predicativ; prezintă această funcţie după verbe: 1) copulative (fio, videor, appareo, nascor, maneo) 2) apelative la diateza pasivă (appellor, nominor etc). 3) elective la diateza pasivă (creor, eligor). 4) sentiendi la diateza pasivă (putor, existimor, ducor, habeor). Ille rex creatus est. Acela a fost ales rege.

GENITIV GENITIVUL ATRIBUT I. Genitivul posesiv sau al apartenenţei Indică posesorul sau obiectul posedat. In domo illius sumus. Suntem în casa aceluia. Genitivul apartenenţei poate depinde şi de verbele esse, videri etc., cu funcţie predicativă. Haec domus patris est. Această casă este a tatălui. II Genitivul originii, filiaţiei. Indică fie filiaţia, fie înrudirea. Xantipa, Socratis uxor fuit. Xantipa a fost soţia lui Socrate.

III. Genitivul subiectiv (Genitivus subiectivus) Depinde de un substantiv de origine verbală şi indică subiectul acţiunii determinate. Clamor mulierum = mulieres clamant. Strigătul femeilor = femeile strigă. IV. Genitivul obiectiv (Genitivus obiectivus) Indică obiectul acţiunii implicite în numele determinat. Lectio epistulae sifficilis est. V. Genitivul calităţii (Genitivus qualitatis) Exprimă calităţi şi caracteristici ale fiinţelor şi obiectelor, dar şi determinări de timp, vîrstă, măsură etc. Puella magnae prudentiae. Fată de mare modestie.

VI. Genitivul explicativ sau epexegeticus (gr.epexegeomai= prezint, explic) Se întîlneşte după un substantiv cu sens generic, indicînd specia sau precizînd sensul. Haec urbs este Athenae. Acesta este orașul Atena. VI. Genitivul conţinutului sau al materiei (Genitivus materiae) Indică materia din care este confecţionat un obiect sau conţinutul său. Haec sunt flumina lactis. Acestea sunt râuri de lapte.

VII. Genitivul partitiv (Genitivus partitivus) Genitivul partitiv indică totul din care se ia sau se consideră o parte. Se întîlneşte după: -substantive colective (pars, multitudo, copia, numerus, agmen, grex,manus, pondus). Multitudo latronum. Mulțime de tâlhari. -Adjective la comparativ şi superlativ Minor fratrum. Fratele mai mic. -Pronume (interogative, nehotărîte, demonstrative) Quis nostrum ?. Care dintre noi ?. -Numerale cardinale şi ordinale Duae sororum mearum nunc sunt in horto. Două dintre surorile mele sunt acum în grădină. VIII. Genitivul de cantitate Este o formă particulară a genitivului partitiv care depinde de: -substantive care exprimă cantitatea (copia, modius, pondus, vis, urna) Mulier magnam lacrimarum vim profudit. Femeia a vărsat multe lacrimi.

GENITIVUL CU ROL DE COMPLEMENT 1.Cer genitivul adjectivele care indică: a) memoria ( memor, immemor). Omnes homines immemor beneficii oderunt. Toţi oamenii pe omul care uită de binefacere. b) dorinţa sau aversiunea (avidus, studiosus, cupidus, fastidiosus, avarus). Romani iuvenes laudis avidi erant. Tinerii romani erau însetaţi de glorie. 2. Cer genitivul verbele care exprimă: -memoria sau uitarea (genitivus memoriae): memini, reminiscor, recordor, commemor, mentionem facio). Huius diei semper memini. Îmi amintesc întotdeauna de această zi. -ideea de acuzare/ învinuire/absolvire( verba iudicialia: accusare, absolvere, damnare, condamnare, appellare. Acest genitiv se numeşte genitivus criminis. Ille accusatus est proditionis. Acela a fost acuzat de trădare. -ideea de pedeapsă ( genitivus poenae) Hi damnati mortis fuerunt. Aceştia au fost condamnaţi la moarte. -estimări valorice, evaluări cantitative ( genitivus pretii) Quanti est? Cît costă? Genitivul urmează şi după verbe impersonale care exprimă un sentiment (miseret, piget, pudet, paenitet, taedet). Tamen me vestrum misceret. Totuşi îmi este milă de voi. Cer genitivul adverbele care indică timpul sau locul (ubi, usquam, aliquo, postideo, eo, ubicumque). Tum temporis, vos laudabam. Pe vremea aceea vă lăudam.

DATIV Este prin excelenţă cazul complementului indirect. Determină verbe, adjective şi interjecţii, prezentînd diferite valori semantice. I. Dativul de atribuire determină: 1.verbe tranzitive active şi pasive (concedere, dare, mittere, scribere, dicere). ACTIVE PASIVE Tibi librum donebo. Liber donebitur tibi. Ţie îţi voi da o carte. Cartea îţi va fi dată ţie. 2. verbe intranzitive în latină, tranzitive în română (invideo, suadeo, persuadeo, ignosco, pareo, studeo). Persuadent homibus. Ei îi conving pe oameni. II. Dativul posesiv (Dativus possesoris) se foloseşte atunci cînd locutorul subliniază nu neapărat posesorul, ci obiectul posedat. Astfel: -Termenul care indică posesorul stă în dativ. -În locul verbului habeo construit cu nominativul, se foloseşte esse construit cu dativul. -Obiectul posedat este subiect în cazul nominativ. Dativul posesiv este cunoscut şi sub formulele: " sum pro habeo", sau “dativul cu esse”. Mihi filius unus est. Eu am un singur fiu. în loc de: Unum filium habeo. Amplissimae tibi fortunae sunt. III. Dativul interesului indică persoana în folosul sau în dauna căreia se îndeplineşte acţiunea verbului (Dativus commodi vel incommodi). Sol omnibus lucet. Soarel strălucește pentru toți. IV. Dativul de scop (Dativus finalis). Dativul folosit pentru a indica scopul pentru care se săvîrşeşte o acţiune (exprimată de verb) se întîlneşte în exemple de tipul: Mihi homines auxilio venerunt. Mie mi-au venit oamenii în ajutor. V. Dativul etic (Dativus ethicus