Limba şi Literatura Română. ABC-ul comunicării. [PDF]

Zitiervorschau

MINISTERUL EDUCAÞIEI ªI CERCETÃRII Proiect Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate” Programul „A doua ºansã”

DORINA KUDOR

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ Modulul 1 ABC-ul comunicãrii Ghidul profesorului

Aceastã primã ediþie (pilot) este finanþatã de Uniunea Europeanã.

Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate” 2003 – au fost realizate de o echipã de experþi ai Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, pentru a fi folosite în primul an de aplicare experimentalã a programului educaþional revizuit „A doua ºansã” – învãþãmânt secundar inferior. Membrii echipei care a elaborat materialele sunt: Lucia Copoeru, coordonatoarea componentei „A doua ºansã”– învãþãmânt secundar inferior Dorina Kudor, autoare „Limba ºi literatura românã” Carmen Costina, autoare „Limba englezã” Ariana-Stanca Vãcãreþu, autoare „Matematicã” Nicolae Pellegrini, autor „Matematicã” Luminiþa Chicinaº, autoare „ªtiinþe” Ioana Mihacea, autoare „ªtiinþe” Mihai Stamatescu, autor „Istorie” dr. Horaþiu Popa-Bota, autor „Geografie” dr. Doina-Olga ªtefãnescu, autoare „Culturã civicã” Paul Vermeulen, expert U.E., componenta „Elaborare curriculum ºi materiale educaþionale” Coordonator editorial: Laura Codreanu Design copertã, layout: Elemér Könczey Design ºi dtp: András Tánczos Ilustraþii: Levente Szekeres Corecturã: Mirabela Mitricã

Aceastã publicaþie face parte din Programul Phare 2003 „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate”, componenta „A doua ºansã”. Editorul materialului: Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii Data publicãrii: februarie 2006 Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod necesar poziþia oficialã a Uniunii Europene.

© Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii

Stimatã colegã, Stimate coleg,

Cuprins Cuvânt înainte

...................................4

Unitatea I. Arta conversaþiei 1. Situaþia de comunicare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8 2. Formele comunicãrii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10 3. Dialoguri imposibile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12 4. Textul dramatic. Spectacolul de teatru . . . . . . . . . . 14 5. Replici ºi roluri. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16 6. A vorbi ºi a asculta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18 Evaluare unitatea I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20 Unitatea II. Realitate ºi ficþiune 1. Persoane ºi personaje . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2. Personaje ºi animale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3. Personaje ºi fapte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4. Curiozitate ºi tensiune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5. Cuvânt ºi rostire (I) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6. Cuvânt ºi rostire (II) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7. Cuvânt ºi rostire (III) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8. Cuvânt ºi rostire (IV) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Evaluare unitatea II . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

22 24 26 28 30 32 34 36 38

Unitatea III. Feþele realitãþii 1. Întâmplare din lumea necuvântãtoarelor (I) . . . . . . 2. Întâmplare din lumea necuvântãtoarelor (II) . . . . . 3. Acþiune ºi atitudine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4. Feþele timpului (I) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5. Feþele timpului (II) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6. Dorinþe ºi confesiuni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7. Întâmplare ºi destin . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8. Povestea unui destin . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Evaluare unitatea III . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

40 42 44 46 48 50 52 54 56

Unitatea IV. Cântecul sentimentelor 1. Poezia ºi muzica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3. Farmecul poeziei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3. Cântecul ºi poezia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4. Poezia naturii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Evaluare unitatea IV . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

58 60 62 64 66

Unitatea V. Lumi fantastice 1. Între realitate ºi fantezie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2. De la realitate la fantastic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3. Între realitate ºi vis . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4. Cine sunt eu? Cine suntem noi? . . . . . . . . . . . . . . . Evaluare unitatea V . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

68 70 72 74 76

Cuvânt de încheiere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78

Ne bucurãm cã suntem împreunã în marea echipã a programului „A doua ºansã”. Ordinele M.Ed.C. nr. 5333/25.10.2005 ºi nr. 5375/29.12.2005 privind Metodologia aplicãrii programului ºi programele ºcolare pentru educaþia de bazã sunt documentele care stau la baza programului „A doua ºansã” – învãþãmânt secundar inferior. Ghidul de faþã face parte dintr-o serie de materiale educaþionale (ghidurile elevului, ghid de evaluare) elaborate, sau în curs de elaborare care vor fi utilizate în cadrul programului „A doua ºansã” – învãþãmânt secundar inferior. Prin realizarea ghidurilor, am dorit sã vã sprijinim ºi sã vã oferim materiale perfectibile, dar utile Dvs. atât în cadrul programului, cât ºi în întreaga activitate didacticã. Sugestiile pe care ni le veþi oferi vor contribui la revizuirea materialelor în anul de pilotare, astfel încât programul sã se poatã extinde la nivel naþional, începând cu anul ºcolar viitor. Datoritã Dvs., pentru tinerii din program, viitorul poate arãta altfel. Vã dorim succes ºi vã mulþumim cã aþi ales sã fiþi alãturi de noi. Lucia Copoeru Coordonator „A doua ºansã” – învãþãmânt secundar inferior

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÔ • NIVEL SECUNDAR INFERIOR

3

Cuvânt înainte Stimaþi colegi, Ghidul profesorului vã este dedicat din dorinþa de a vã face cât mai plãcutã ºi mai eficientã activitatea didacticã în cadrul Programului „A doua ªansã“. Vã felicit cã aþi ales sã lucraþi în acest program pentru al cãrui scop generos activitatea dumneavostrã este de o maximã importanþã; sunteþi mesagerul direct al întregii filosofii educaþionale ºi didactice care a animat echipa implicatã în alcãtuirea acestui edificiu educaþional. Fãrã implicarea ºi efortul dumneavoastrã, demersul nostru rãmâne fãrã finalitate. Aºadar sunteþi partenerul nostru, dar ºi beneficiarul tuturor materialelor educaþionale într-un nou sistem ce oferã o viziune novatoare asupra procesului didactic. Alãturi de Programa de limba ºi literatura românã ºi de Ghidul elevului, Ghidul profesorului are menirea de a face mai transparentã viziunea didacticã pe baza cãreia s-a fundamentat elaborarea acestor documente educaþionale. Intitulat ABC-ul comunicãrii, acest ghid cuprinde sugestii didactice care au ca scop facilitarea înþelegerii filosofiei programei ºi a modului de organizare a conþinuturilor în Ghidul elevului. Având în vedere vârsta, experienþa de viaþã ºi preachiziþiile elevilor care îºi continuã educaþia în cadrul „Programului A doua ºansã“, acest modul propune parcurgerea acceleratã a unor conþinuturi selectate din Programa de limba ºi literatura românã pentru gimnaziu ºi pentru clasa a IX-a ºi a X-a, ªcoala de arte ºi meserii. Primul dintre cele trei module în care este structurat parcursul didactic al dobândirii competenþei lingvistice ºi de comunicare în limba românã vizeazã formarea ºi demonstarea unui comportament adecvat în calitate de receptor ºi emiþãtor în diverse situaþii de comunicare. Acest comportament (lingvistic ºi de comunicare) presupune dobândirea unor deprinderi ºi abilitãþi esenþiale în ceea ce priveºte ascultarea, vorbirea, citirea ºi scrierea. Titlul ABC-ul comunicãrii sugereazã el însuºi finalitatea: formarea unui comportament lingvistic adecvat unor situaþii de comunicare diverse, idee transpusã în competenþa generalã ºi în competenþele specifice.

4

I Competenþa generalã: Demonstrarea unui comportament adecvat în calitate de emiþãtor ºi de receptor al unor mesaje orale ºi scrise Competenþe specifice: 1.1. Folosirea mijloacelor verbale, nonverbale ºi paraverbale în diverse situaþii de comunicare (în calitate de vorbitor ºi de ascultãtor) 1.2. Utilizarea categoriilor semantice învãþate în vederea eficientizãrii comunicãrii orale ºi scrise 1.3. Citirea unor texte diverse ºi prezentarea conþinutului acestora 1.4. Scrierea corectã utilizând normele limbii literare la nivel fonetic, ortografic ºi de punctuaþie, lexical, morfosintactic 1.5. Identificarea diferenþelor dintre textele literare ºi nonliterare 1.6. Recunoaºterea modalitãþilor de structurare a textelor literare ºi nonliterare 1.7. Exprimarea unui punct de vedere referitor la textele citite sau ascultate 1.8. Redactarea unor texte proprii folosind modurile de expunere ºi procedeele de expresivitate Necesarã oricãrei fiinþe care trãieºte în societate, comunicarea se învaþã cu precãdere în ºcoalã ºi, mai ales, la disciplinele din aria curricularã Limbã ºi comunicare, între care comunicarea în limba românã este piatra de temelie pentru comunicarea în celelalte domenii. De aceea, acest modul se dovedeºte a fi indispensabil oricãrui cursant din Programul A doua ºansã care a revenit la ºcoalã tocmai pentru a-ºi asigura o completare a educaþiei de bazã în vederea integrãrii sociale ºi profesionale. Modulul ABC-ul comunicãrii propune familiarizarea ºi exersarea comunicãrii verbale ºi nonverbale în diferite situaþii de comunicare cu scopul de a deprinde strategii care sã eficientizeze actul comunicãrii în vorbire, ascultare, citire ºi scriere. Tipurile de texte selectate propun lectura ºi studiul unei varietãþi de texte literare (ficþionale) ºi nonliterare. Pentru a asigura o mai bunã aplicare a asocierii elementelor verbale cu cele nonverbale, elevii vor fi familiarizaþi cu texte aparþinând celor trei genuri literare: dramatic,

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ • GHIDUL PROFESORULUI

epic ºi liric, ordinea abordãrii fiind dinspre textul dramatic spre cel epic ºi liric. Astfel,considerãm cã textul literar devine un pretext mai sugestiv pentru modul în care comunicarea verbalã se asociazã cu cea nonverbalã, permiþând vizualizarea dispunerii simultane a elementelor verbale ºi nonverbale nu doar în dialoguri simple, ci ºi în spectacole de teatru, film. În privinþa elementelor de gramaticã se recomandã explicarea ºi aplicarea normelor gramaticale în contexte concrete, fãrã a se insista pe terminologia de specialitate, ci pe mecanismele logice ale regulilor ºi normelor gramaticale, la nivel fonetic, lexical, morfologic ºi sintactic. Accentul trebuie sã cadã pe situaþiile de abatere de la normele limbii literare ºi pe monitorizarea acestora. De aceea vã propunem ortogramele textului puse în chenar. Modulul ABC-ul comunicãrii cuprinde 30 de lecþii a câte douã ore, structurate în cinci unitãþi de învãþare. Fiecare lecþie, la rândul ei, are un titlu sugestiv prin care se doreºte atât o sugestie a conþinutului, cât ºi a ideii cã limba în sine este un mare poem ce se construieºte ori de câte ori este vorbitã. Demersul didactic este structurat într-un cadru articulat în trei etape: orientare, achiziþii, transfer ºi aplicare. Etapa de orientare corespunde intrãrii în lecþie ºi presupune activarea cunoºtinþelor ºi deprinderilor elevilor necesare pentru o mai bunã însuºire a achiziþiilor vizate de lecþie, precum ºi crearea unei atmosfere propice momentului de predare / introducere a noilor cunoºtinþe. Metodele utilizate pentru aceastã etapã în cadrul Ghidului elevului sunt: brainstormingul, ciorchinele de idei, câmpul semantic, scrierea reflexivã, eseul de cinci minute, desfãºurate în activitãþi individuale, în perechi, grup, frontale (clasa ca grup). Accentul cade pe vorbire ºi pe ascultare. Etapa achiziþiilor este cea care corespunde adãugãrii de noi informaþii, exersãrii sau formãrii unor deprinderi. Acest moment al lecþiei cuprinde: lectura textului, discutarea textului, relaþionarea cu elemente de gramaticã sau comunicare. Un accent important trebuie pus pe actul citirii textului ºi pe scriere. Lecþiile din prima unitate vã oferã posibilitatea sã identificaþi problemele elevilor în citire ºi în înþelegerea a ceea ce citesc ºi sã stabiliþi un parcurs individual

pentru recuperarea deficienþelor. Activitãþile se desfãºoarã atât individual, cât ºi în perechi ºi în grupe. Folosiþi cu încredere aceste tipuri de activitãþi, dar nu ca pe o formã de retragere a dumneavoastrã din mijlocul elevilor, ci ca pe o formã de colaborare ºi cooperare în rezolvarea unei sarcini de lucru, dumneavoastrã asumându-vã rolul de consultant ºi de monitorizare a dificultãþilor pentru a interveni acolo unde este nevoie ºi atunci când este nevoie. Organizaþi grupele dupã criterii ingenioase (culori, numere, iniþiale de nume, luna /ziua naºterii etc.) pentru a asigura într-adevãr exesarea competenþei de comunicare cu parteneri diverºi ºi pentru a forma deprinderea de a se adapta ºi de a coopera cu diverse persoane, atât de necesarã în viaþa socialã. Insistaþi asupra vorbirii în faþa clasei, valorificând momentele de raportare a activitãþii în cadrul grupelor. Acordaþi aceastã ºansã fiecãrui elev în parte, încurajaþi-i pe cei timizi ºi rezervaþi, nu îi abandonaþi pentru cã nu vor reuºi sã-ºi depãºeascã aceastã inhibiþie mai târziu. Folosiþi evaluarea prin grila „cu chipuri“ ori de câte ori este posibil. Etapa de transfer ºi aplicaþii este cea în care se realizeazã legãtura cu viaþa realã ºi cu situaþiile concrete, asigurând valorificarea ºi aplicarea cunoºtinþelor în contexte noi. Accentul cade pe scrierea individualã, pe documentare ºi cãutare de informaþii. Este important de reþinut cã aici se regãsesc ºi indicaþiile pentru piesele de portofoliu, asupra cãrora atrageþi atenþia de fiecare datã ºi oferiþi indicaþii necesare pentru realizarea lor. Nu uitaþi de ortogramele puse în chenar în textul propus pentru studiu. Explicaþi de fiecare datã modul de scriere a acestor ortograme ºi cereþi sã fie folosite în contexte diferite pentru a vã asigura cã au fost înþelese. Solicitaþi elevilor un capitol special în cadrul portofoliului dedicat ortogramelor. La sfârºitul fiecãrei lecþii din ghidul profesorului vã rugãm sã scrieþi observaþiile ºi opiniile dumneavoastrã referitoare la aspecte la ghidul elevului ºi al profesorului, deoarece ele sunt extrem de importante pentru revizuirea acestor materiale didactice. La rubrica jurnal didactic sunteþi invitaþi sã notaþi propriile observaþii legate de activitatea dumneavostrã ºi a elevilor, deorece vã vor fi de un real folos în pregãtirea evaluãrii finale. Evaluarea se va realiza la finalul fiecãrei unitãþi de învãþare. Se pot folosi testele de evaluare livrate în acest ghid, schimbând doar conþinutul itemilor acolo unde credeþicã e necesar.

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÔ • NIVEL SECUNDAR INFERIOR

5

Evaluarea pieselor din portofoliu se poate face pe parcursul unitãþii tematice sau la sfârºitul acesteia. Vã sugerãm sã aplicaþi sistematic chestionarul de autoevaluare pentru a identifica problemele individuale ale elevilor ºi pentru a primi informaþii despre modul în care ei percep atmosfera de la ore, utilitatea celor învãþate. Este o formã importantã în procesul de autoreglare a activitãþii didactice pentru a rãspunde nevoilor diferenþiate ale cursanþilor. Vã recomandãm sã multiplicaþi chestionarele oferite în programã la capitolul evaluare. În orele dedicate consilierii, este recomandabil sã folosiþi materiale suplimentare construite de dumneavoastrã sau indicaþi elevilor alte surse de

pregãtire. Consultarea altor surse de informare trebuie fãcutã cu grijã, de preferinþã în cadrul orelor, nu transferaþi procesul de recuperare în responsabilitatea individualã ºi extraºcolarã pentru cã efectul s-ar putea sã fie dezastruos, elevii resimþind studiul individual extraºcolar ca pe o sarcinã împovãrãtoare, cu neputinþã de realizat. Gândiþi-vã de fiecare datã cã dumneavoastrã sunteþi nu numai „a doua ºansã“ pentru aceºti elevi, ci poate ºi ultima, de aceea trebuie sã fiþi asertivi ºi sã valorificaþi pozitiv potenþialul fiecãrui elev în parte. Aceºtia vor fi evaluaþi atât cu grila de evaluare a unei comunicãri orale, cât ºi în scris, notând piesele din portofoliul individual ºi testul de evaluare de la sfârºitul fiecãrei unitãþi de învãþare.

Înainte de a trece mai departe, realizaþi un moment de reflecþie asupra a ceea ce aveþi de fãcut ºi notaþi: Primele impresii

6

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ • GHIDUL PROFESORULUI

Întrebãri/nelãmuriri

Înainte de prima lecþie Pregãtiþi-vã pentru întâlnirea cu elevii! Este util sã consultaþi programa acestui modul, Ghidul elevului ºi, în special, paginile introductive. Gândiþi-vã la un mod original de prezentare în faþa elevilor. Pentru a avea câteva puncte de plecare pentru autoprezenatare, e bine sã reflectaþi la urmãtoarele întrebãri: 1. De ce am ales sã devin profesor? 2. De ce predau literatura? 3. Care este trãsãtura esenþialã a stilului meu didactic? 4. Care sunt punctele mele tari ca profesor/ca om? 5. Care sunt punctele mele slabe ca profesor/ca om? Construiþi un scurt monolog care sã constituie „cartea de vizitã“ pe care o veþi prezenta în momentul în care veþi parcurge prima secvenþã ºi elevii vor fi solicitaþi sã rãspundã la întrebarea Cine sunt eu? La prima lecþie La întâlnirea cu elevii, afiºaþi o atitudine optimistã, manifestaþi încredere în reuºita lor ºi folosiþi titlul modulului ca pretext pentru a intra în tema comunicãrii. Comentaþi proverbele, lãsaþi timp elevilor sã discute ºi sã completeze punctele 1, 2, 3. Vorbiþi-le despre importanþa completãrii educaþiei. Încurajaþi-i sã citeascã prezentarea ghidului, sã îl rãsfoiascã ºi sã adreseze întrebãri. Folosiþi cele cinci întrebãri despre experienþa de elev a cursanþilor ca o modalitate de informare asupra achiziþiilor ºi nevoilor acestora. Faceþi însemnãri pentru a le valorifica într-o strategie personalã de raportare la grup ºi la fiecare elev în parte. Introduceþi cu delicateþe ºi umor întrebarea „cine sunt eu?“, rãspundeþi ºi dumneavoastã la cele patru întrebãri (într-un fel aveþi rãspunsurile pregãtite prin reflecþia realizatã înainte de lecþie) Oferiþi fiecãrui elev ocazia sã-ºi prezinte „cartea de vizitã“, dar nu uitaþi sã o prezentaþi ºi pe a dumneavoastrã. Veþi stabili astfel mult mai rapid o relaþie de încredere ºi de colaborare cu aceºtia. Oraganizaþi activitatea în patru grupe pentru cele douã sarcini: trãsãturile comunicãrii ºi regulile unei bune comunicãri în calitate de persoanã care vorbeºte, ascultã, cititeºte ºi scrie. Este indicat sã le prezentaþi regulile activitãþii în grup. Fiþi pregãtit cu markere, coli de flip-chart, banda adezivã. Implicaþi-vã în activitate, treceþi pe la fiecare grupã, asiguraþi-vã cã au înþeles ce au de fãcut, oferiþi sugestii ori de cîte ori vi se solicitã pãrerea sau observaþi cã elevii se aflã în dificultate. Încheiaþi prin sublinierea importanþei comunicãrii cu ceilalþi, dar ºi a comunicãrii cu sine, a autocunoaºterii. Puteþi face apel la dictonul Cunoaºte-te pe tine însuþi ºi vei cunoaºte tot universul. Dupã prima lecþie E momentul sã reflectaþi asupra necesitãþii de a deschide un jurnal didactic! În acest ghid veþi gãsi spaþiu rezervat pentru notarea impresiilor, dupã fiecare lecþie. Observaþiile dumneavoastrã vor fi de real folos pentru revizuirea ºi îmbunãtãþirea actualelor materiale didactice. Vã mulþumim. Impresii asupra Ghidului profesorului

Impresii asupra elevilor

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÔ • NIVEL SECUNDAR INFERIOR

7

ARTA CONVERSAÞIEI

Situaþia de comunicare

1

Competenþe specifice: 1.1. Folosirea mijloacelor verbale, nonverbale ºi paraverbale în diverse situaþii de comunicare (în calitate de vorbitor ºi de ascultãtor) 1.4. Scrierea corectã utilizând normele limbii literare la nivel fonetic, ortografic ºi de punctuaþie, lexical, morfosintactic Conþinuturi vizate: – situaþia de comunicare: receptor, emiþãtor, cod, canal, context, mesaj, limbaj verbal ºi nonverbal/paraverbal; – dialogul: modalitãþi de redare în scris; conversaþia: formule de iniþiere ºi de prezentare a unei persoane; – transcrierea unui dialog/conversaþii: punctuaþia substantivului în vocativ; formele substantivului în genitiv-dativ, propoziþia afirmativã, negativã, interogativã, exclamativã; semnele de punctuaþie: virgulã, punct, semnul întrebãrii ºi al exclamãrii. Materiale necesare: fiºe cu exemple de dialoguri, punctuaþia ºi formele substantivelor în vocativ ºi genitiv-dativ, propoziþii negative, interogative, exclamative, codul rutier sau pagini cu semnele de circulaþie ºi semnificaþia lor; Metode ºi tipuri de activitãþi: – Orientare: conversaþia, brainstorming, scrierea de cinci minute; – Achiziþii: lectura, relectura, jocul de rol, prelegerea, exerciþiul; – Transfer ºi aplicare: exerciþiu de rescriere prin completarea scrierii de cinci minute, joc de rol.

Parcursul didactic Orientare – E preferabil sã începeþi prin discutarea paginii cu introducerea în unitatea tematicã în care se subliniazã necesitatea comunicãrii ºi a cunoaºterii artei de a conversa. Comentaþi maxima „Limba este mai bogatã decât orice intuiþie”. Nu uitaþi sã prezentaþi conþinutul tematic al unitãþii sintetizat în titlurile lecþiilor. Insistaþi ca elevii sã completeze rãspunsurile la întrebãrile de pe pagina introductivã.

8

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ • GHIDUL PROFESORULUI

– Intrarea în prima lecþie o puteþi realiza prin brainstorming, notând pe tablã sub forma unui ciorchine de idei tipurile de conversaþii. Opriþi-vã asupra conversaþiei de introducere ºi de prezentarea a unei persoane. Lãsaþi elevii sã scrie fiecare în cinci minute o conversaþie de prezentare, apoi cereþi-le sã le citeascã. Achiziþii – Textul Istoria unei conversaþii (I) este gândit pentru a familiariza elevii cu formule de iniþiere a unei conversaþii, cu formule de introducere a unei persoane ºi cu formule de prezentare. Notarea elementelor nonverbale între paranteze vizeazã sensibilizarea elevilor asupra importanþei acestora în actul comunicãrii. Folosiþi jocul de rol pentru a observa dacã elevii asociazã elementele verbale cu cele nonverbale în mod adecvat. Comentaþi interpretarea elevilor ºi introduceþi prin prelegere elementele situaþiei de comunicare. Acordaþi atenþie deosebitã exerciþiului 5 (II) tocmai pentru a evidenþia lipsa de expresivitate în absenþa mijloacelor nonverbale.

Transfer ºi aplicare – Elevii revin la textul scris iniþial ºi îl rescriu folosind informaþiile dobândite în timpul acestei lecþii. Jocul de rol poate înlocui citirea textelor scrise. Pentru folosirea codului rutier (al semnelor de circulaþie) ca modalitate de relaþionare cu regulile comunicãrii, ar fi de preferat sã oferiþi o copie a acestor semne ºi sã solicitaþi elevilor sã aleagã semne cât mai diferite pentru a obþine o imagine cât mai complexã asupra trãsãturilor unei comunicãri civilizate ºi eficiente. – Nu uitaþi de ortogramele puse în chenar. Explicaþi-le cã, atunci când cuvântul pus în chenar poate fi scris ºi fãrã cratimã, trebuie sã construiascã enunþuri în care sã ilustreze modalitãþile diferite de scriere. Oferiþi explicaþiile necesare, adaptate la nivelul grupului, pentru a se observa ºi înþelege modul diferit de scriere a ortogramelor. Observaþii asupra modului de structurare a lecþiei în Ghidul elevului

Jurnalul didactic

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÔ • NIVEL SECUNDAR INFERIOR

9

ARTA CONVERSAÞIEI

Formele comunicãrii

2

Competenþe specifice: 1.1. Folosirea mijloacelor verbale, nonverbale ºi paraverbale în diverse situaþii de comunicare (în calitate de vorbitor ºi de ascultãtor) 1.4. Scrierea corectã utilizând normele limbii literare la nivel fonetic, ortografic ºi de punctuaþie, lexical, morfosintactic Conþinuturi vizate: elemente nonverbale, paraverbale ºi semnificaþia lor; vorbirea directã ºi indirectã; interjecþia; Materiale necesare: imagini/fotografii care cuprind chipuri umane, expresii diferite ale feþei, poziþii ale corpului, gesturi, sugestive pentru limbajul nonverbal; Metode ºi tipuri de activitãþi: – Orientare: conversaþia, brainstorming, activitate în perechi, eseul de cinci minute, jocul de rol; – Achiziþii: lectura, relectura, evaluarea, jocul de rol, activatate în perechi ºi în grupe, conversaþia, exerciþiul; – Transfer ºi aplicare: observaþia, harta sãptãmânii în interjecþii, eseul pe o temã datã: Interjecþii în paradis.

Parcursul didactic Orientare – Puteþi deschide lecþia prin valorificarea textelor scrise de cãtre elevi în lecþia anterioarã printrun joc de rol (altele decât cele care au fost citite cu o orã înainte), antrenând-i într-o discuþie despre importanþa elementelor nonverbale ºi paraverbale. Asiguraþi-vã cã sunt cunoscuþi termenii care denumesc elementele situaþiei de comunicare. – Expresiile chipurilor din imagine pot fi valorificate în rezolvarea exerciþiilor 1, 2, 3 de la partea de intrare în temã: Pentru început. Achiziþii – Verificaþi partea întâi a textului Istoria unei conversaþii printr-o scurtã chestionare frontalã asupra personajelor ºi a contextului conversaþiei, apoi insistaþi asupra citirii corecte ºi expresive a textului. Pentru jocul de rol, formaþi cele trei grupe printr-o metodã care sã asigure diversitatea grupelor.

10

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ • GHIDUL PROFESORULUI

– Valorificaþi activitatea în perechi pentru a sublinia semnificaþia gesturilor, mimicii în exprimarea sentimentelor ºi a stãrilor. Comentaþi exemple concrete din viaþa realã: gesturi ale ºoferilor, ale tinerilor etc. – Interjecþia poate fi introdusã ca o parte de vorbire care exprimã stãri, sentimente prin apelul la sunete, astfel insistând asupra consemnãrii elementelor paraverbale. Scoateþi în evidenþã faptul cã o interjecþie poate exprima stãri diverse, de exemplu: o! – uimire,bucurie, nervozitate, durere. – Apelaþi la imaginaþie ºi spuneþi-le cursanþilor cã interjecþia ar putea reprezenta primele cuvinte rostite de Adam în Paradis, observând frumuseþile naturii, deºi gramatica studiazã interjecþia la sfârºitul pãrþilor de vorbire! Punctuaþia interjecþiei este importantã, de aceea puteþi pregãti ºi alte exemple, în plus faþã de cele oferite la exerciþiul III.4. Transformaþi rezolvarea exerciþiilor III.1, 2 ºi 3 în momente de bunã dispoziþie prin care cursanþii sunt pregãtiþi pentru exerciþiile de transformare a vorbirii directe în vorbirire indirectã, care necesitã mai multã atenþie ºi concentrare. – Pentru rescrierea replicilor conversaþiei prin folosirea liniei de dialog, puteþi oferi urmãtorul exemplu la exerciþiul 1 (IV): – Ei! Ce-am gãsit atât de interesant la tine? întreabã Elena surprinsã. Pãi…eºti un bãiat drãguþ, politicos ºi dansezi minunat! continuã ea. – La exerciþiul 2 (IV), pentru transformarea vorbirii directe în vorbire indirectã, puteþi oferi exemplul: Elena se întreabã cu surprindere ce a gãsit interesant la el, adaugând cã este un bãiat politicos ºi cã danseazã minunat. Transfer ºi aplicare – Puteþi sã le sugeraþi persoane publice cãrora sã le observe comportamentul verbal ºi nonverbal. – Aduceþi-le aminte elevilor despre portofoliu ºi importanþa lui în evaluare. „Hãrþile sãptãmânii” pot fi afiºate înainte de a deveni piesã de portofoliu. Observaþii asupra modului de structurare a lecþiei în Ghidul profesorului

Jurnalul didactic

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÔ • NIVEL SECUNDAR INFERIOR

11

ARTA CONVERSAÞIEI

Dialoguri imposibile

3

Competenþe specifice: 1.1. Folosirea mijloacelor verbale, nonverbale ºi paraverbale în diverse situaþii de comunicare (în calitate de vorbitor ºi de ascultãtor) 1.3. Citirea unor texte diverse ºi prezentarea conþinutului acestora Conþinuturi vizate: elementele nonverbale ºi semnificaþia lor; expresivitatea semnelor de punctuaþie în redarea unei coversaþii Materiale necesare: markere, foi tip flip-chart; volum cu schiþe de I. L. Caragiale, (opþional caseta video cu dramatizarea schiþei Cãldurã mare); Metode ºi tipuri de activitãþi: – Orientare: conversaþia, brainstorming, ciorchinele de idei, activitate frontalã ºi în grupe; – Achiziþii: brainstorming, lectura pe roluri, relectura, jocul de rol, activitate în grup, conversaþia, exerciþiul; – Transfer ºi aplicare: activitate în grupe, posterul, decalogul vorbirii ºi al ascultãrii, turul galeriei, grila de evaluare subiectivã.

Parcursul didactic Orientare – Deschideþi lecþia printr-o discuþie vie despre situaþii în care oamenii nu se înþeleg. Organizaþi elevii în grupe ºi urmãriþi aprofundarea elementelor situaþiei de comunicare prin completarea exerciþiului 2, de la Pentru început. Achiziþii – Printr-o discuþie asupra titlului, puteþi realiza un ciorchine de idei asupra semnificaþiilor sintagmei cãldurã mare, cu scopul de a circumscrie tema textului, apoi puteþi realiza lectura pe roluri. Atrageþi atenþia asupra importanþei semnelor de punctuaþie pentru expresivitatea comunicãrii. Observaþi elevii în actul lecturii pentru a-i identifica pe cei care au probleme la citire. – Verificaþi dacã s-a înþeles situaþia comicã prin rezolvarea exerciþiilor de la Discutarea textului. – Reveniþi la importanþa elementelor paraverbale ºi la modalitatea de exprimare în scris prin semnele de punctuaþie. Valorificaþi exerciþiile de la Comunicare ºi expresivitate, oferindu-le

12

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ • GHIDUL PROFESORULUI

elevilor posibilitatea sã lucreze fie individual, fie în grup (pentru a putea rezolva mai rapid sarcina de lucru, având în vedere lungimea textului). – Încurajaþi jocul de rol sau, dacã aveþi caseta video, o puteþi viziona ºi discuta despre jocul actorilor al cãror talent îmbinã limbajul verbal cu mijlocele comunicãrii paraverbale ºi nonverbale. Transfer ºi aplicare Puteþi organiza clasa în douã grupe, având ca sarcinã formularea celor zece reguli ale vorbirii, pentru prima grupã, ºi formularea celor zece reguli ale ascultãrii, pentru grupa a doua. Stabiliþi criteriile de evaluare a posterelor, ajutând elevii sã înþeleagã ce anume se aºteaptã de la ei. Puteþi avea in vedere urmãtoarele criterii de evaluare: – relevanþa regulilor pentru o comunicare eficientã ºi civilizatã: 3puncte; – aspectul general, ilustraþii sugestive: 3 puncte; – corectitudinea exprimãrii, punctuaþia adecvatã: 3 puncte; – originalitatea formulãrii regulilor: 1 punct. Explicaþi-le modalitãþile de formulare a regulilor prin folosirea urmãtoarelor tipuri de propoziþii: – propoziþii afirmative, exclamative: ex. Ascultã cu atenþie! – propoziþii negative, exclamative: ex. Nu fi preocupat de aspectul exterior al celui cu care vorbeºti! – Se poate solicita chiar formularea a cinci dintre reguli în propoziþii afirmative ºi a altor cinci, în propoziþii negative. Afiºaþi posterele obþinute într-un loc vizibil în sala de clasã. Organizaþi un tur al galeriei, solicitând elevilor sã selecteze din posterul celeilalte grupe regula cea mai ineditã. Acordaþi timp pentru discutarea acestor reguli, solicitând comentarii cu privire la aplicarea acestora. Pentru valorizarea muncii elevilor puteþi apela la o formã de evaluare a posterelor de cãtre ceilalþi profesori. Scrieþi pe fiecare poster criteriile de evaluare ºi grila de evaluare subiectivã ☺ K L ºi rugaþi-i pe colegii dumneavoastrã sã evalueze fiecare poster cu un x sub chipul care ilustreazã aprecierea lor asupra calitãþii posterului. Aplicaþi un chestionar dupã încheierea sarcinii de lucru pentru a observa cum resimt elevii modul în care se deruleazã activitãþile. Interpretarea chestionarelor aplicate elevilor

Jurnalul didactic

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÔ • NIVEL SECUNDAR INFERIOR

13

ARTA CONVERSAÞIEI

Textul dramatic. Spectacolul de teatru

4

Competenþe specifice: 1.6. Recunoaºterea modalitãþilor de structurare a textelor literare ºi nonliterare 1.1. Folosirea mijloacelor verbale, nonverbale ºi paraverbale în diverse situaþii de comunicare (în calitate de vorbitor ºi de ascultãtor) Conþinuturi vizate: textul literar ºi nonliterar; textul dramatic; afiºul de spectacol; Materiale necesare: volum cu piese de teatru de I.L. Caragiale, programe/afiºe de spectacole; markere, coli flip-chart; Metode ºi tipuri de activitãþi: – Orientare: brainstorming, ciorchinele de idei; – Achiziþii: lectura, prelegerea, conversaþia, compararea celor douã tipuri de texte; – Transfer ºi aplicare: activitate individualã, activitate în grupe, turul galeriei.

Parcursul didactic Orientare – Reamintiþi-le elevilor despre titlul capitolului – Arta conversaþiei – ºi întrebaþi-i cine sunt oamenii care cunosc cel mai bine aceastã artã. Notaþi rãspunsurile lor ºi adãugaþi dumneavoastrã categoria actorilor, dacã nu a fost menþionatã de cãtre elevi. Programul de spectacol reprodus îl puteþi folosi pentru a face legãtura cu viaþa realã, spunându-le unde se gãsesc asemenea programe, care este utilitatea lor. Faceþi apel la elementele situaþiei de comunicare pentru a vã convinge cã nu le-au uitat ºi cã le pot aplica într-un context nou. – În prezentarea conceptului de text nonliterar, folosiþi ºi termenul nonficþional, pentru a nu se induce ideea cã un text nonliterar este acela în care se scrie într-o limbã neliterarã. Notaþi prin brainstrotming ºi alte tipuri de texte nonliterare ºi utilitatea lor în viaþa cotidianã. Achiziþii – Faceþi legãtura între programul de spectacol ºi textul operei literare, subliniind diferenþa dintre spectacolul de teatru ºi textul literar care este transpus în spectacol. Citiþi fragmentul de text, lãsaþi timp elevilor sã citeascã ºi ei în gând. Nu uitaþi sã le prezentaþi un volum cu textul integral ºi alte piese ale autorului pentru a observa modul de organizare a textului dramatic. – Pornind de la compararea celor douã tipuri de texte puteþi sã introduceþi conceptul de text literar/operã literarã ºi sã insistaþi pe raportul realitate/ficþiune. Cereþi elevilor sã citeascã informaþiile de la Aflã mai mult ºi oferiþi explicaþii suplimentare referitoare la cele trei genuri

14

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ • GHIDUL PROFESORULUI

literare. Parcurgeþi exerciþiile 1 – 7 de la punctul II într-o conversaþie despre textul comediei ºi despre teatru. Încheiaþi prin a sublinia structura textului dramatic ºi realizaþi schema pe tablã. – Nu uitaþi sã explicaþi ortogramele din chenar. Transfer ºi aplicare – Acordaþi timp pentru scrierea dialogului. Puteþi nota câteva dintre ele pentru a observa dacã toþi elevii folosesc corect semnele de punctuaþie. Greºelile selectate din textele corectate pot fi scrise pe tablã, oferindu-se explicaþii ºi exemple suplimentare. – Destindeþi atmosfera prin activitatea de realizare a afiºului în patru grupe. Puteþi sã le aduceþi câteva afiºe mai deosebite, pentru a le oferi sugestii. Prezentaþi ºi discutaþi criteriile de evaluare: • trezirea interesului colegilor lor pentru spectacol/concert; • îmbinarea unui text atractiv cu imagini sugestive; • valorificarea elementelor nonverbale pentru expresivitatea comunicãrii (mimica, gestica, privirea persoanelor care sunt incluse în imaginile de pe afiº) • folosirea corectã ºi expresivã a semnelor de punctuaþie pentru a completa mesajul verbal cu elemente paraverbale (întrebãri, exclamaþii, pauze). – Încheiaþi prin prezentarea afiºelor ºi prin realizarea unui tur al galeriei. Fiecare grupã va acorda câte un calificativ colectiv pentru celelalte trei grupe, pe baza criteriilor de evaluare. Stabiliþi câte un calificativ pentru fiecare dintre cele trei chipuri din grila de evaluare subiectivã: ☺ = excelent; K = bine; L = satisfãcãtor. – Propuneþi vizionarea unui spectacol de teatru împreunã. Opinii asupra selecþiei textelor în Ghidul elevului

Jurnalul didactic

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÔ • NIVEL SECUNDAR INFERIOR

15

ARTA CONVERSAÞIEI

Replici ºi roluri

5

Competenþe specifice: 1.1. Folosirea mijloacelor verbale, nonverbale ºi paraverbale în diverse situaþii de comunicare (în calitate de vorbitor ºi de ascultãtor) 1.7. Exprimarea unui punct de vedere referitor la textele citite sau ascultate Conþinuturi vizate: povestirea; scrisoarea; Conþinuturi activate: textul literar ºi nonliterar, textul dramatic, transformarea vorbirii directe în vorbire indirectã; Materiale necesare: casetã video cu piesa de teatru O scrisoare pierdutã, volum cu piese de teatru de I.L. Caragiale, volum de corespondenþã literarã (Mihai Eminescu, Ion Creangã); coli A4 + plicuri (opþional); Metode ºi tipuri de activitãþi: – Orientare: recitirea fragmentului/vizionarea unei scene din piesa de teatru; – Achiziþii: povestirea conþinutului unui text dialogat, convenþiile redactãrii unei scrisori; – Transfer ºi aplicare: conversaþia, documentarea individualã.

Parcursul didactic Orientare – Fie cã folosiþi textul sau caseta video, scopul este interpretarea de cãtre elevi a replicilor personajelor, pentru a observa cã actorul este cel care îmbinã cu artã comunicarea verbalã cu cea nonverbalã ºi paraverbalã. De aceea vizionarea unui fragment din piesa de teatru ar fi mult mai utilã decât simpla relecturã a textului. Insistaþi asupra evaluãrii interpretãrii replicilor cu grila de evaluare subiectivã (acele chipuri din grila existentã în Ghidul elevului la Pentru început). Achiziþii – Valorificaþi fragmentul din textul comediei reprodus la lecþia anterioarã ºi parcurgeþi urmãtorii paºi: a. rescrierea textului prin folosirea liniei de dialog pentru a introduce planul povestitorului care reproduce indicaþiile scenice; folosiþi exemplul: – Ce sã fac? Ce sã fac? ªi nu mai vine Ghiþã, zice Tipãtescu care vine ameþit, împleticindu-se din fund ºi cade pe un scaun cu capul în mâni.

16

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ • GHIDUL PROFESORULUI

Oferiþi toate explicaþiile necesare referitoare la intoducerea planului naratorului. b. continuaþi cu transformarea vorbirii directe în vorbire indirectã, folosind exemplul: Tipãtescu vine ameþit, împleticindu-se din fund ºi cade pe un scaun cu capul în mâni întrebându-se ce sã facã, fiind îngrijorat cã nu mai vine Ghiþã c. puteþi cere povestirea dintr-o perspectivã neutrã, impersonalã, dar ºi subiectivã. Faceþi distincþia între perspectiva obiectivã (neimplicatã) ºi cea subiectivã (implicatã) asupra unui eveniment sau a unor întâmplãri. – Prin exerciþiul 5, concentraþi discuþia asupra scrisorii pentru a face trecerea înspre prezentarea tipurilor de scrisori ºi a convenþiilor specifice. Realizaþi o schemã pe tablã în care sã arãtaþi pãrþile componente ale unei scrisori. Acordaþi atenþie formulelor de introducere ºi de încheiere. Dacã timpul vã permite, cereþi-le sã scrie o scrisoare pe care sã v-o adreseze dumneavoastrã ºi evaluaþi-o cu o notã sau folosiþi scrisorile primite ca o formã de feedback pentru a contabiliza tipurile de greºeli ºi a le remedia prin exerciþii suplimentare. – Vorbiþi-le despre prietenia dintre M. Eminescu ºi I. Creangã ºi cereþi-le sã completeze localitatea ºi data expedierii scrisorii pe baza informaþiilor pe care le-aþi oferit în scurta prezentare a biografiei celor doi scriitori. Transfer ºi aplicare – Puteþi sublinia importanþa oamenilor de culturã aducând câteva bancnote ºi discutând despre personalitãþile ale cãror nume ºi chip sunt reproduse pe ele. Detaliaþi sursele de informare despre biografia oamenilor celebri. Reamintiþi-le despre piesa de portofoliu. Opinii asupra tematicii portofoliului elevului

Jurnalul didactic

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÔ • NIVEL SECUNDAR INFERIOR

17

ARTA CONVERSAÞIEI

A vorbi ºi a asculta

6

Competenþe specifice: 1.1. Folosirea mijloacelor verbale, nonverbale ºi paraverbale în diverse situaþii de comunicare (în calitate de vorbitor ºi ascultãtor) 1.7. Exprimarea unui punct de vedere referitor la textele citite sau ascultate Conþinuturi vizate: povestirea unei experienþe personale; formularea de argumente, monologul/discursul; Conþinuturi activate: textul literar ºi nonliterar, textul dramatic, transformarea vorbirii directe în vorbire indirectã; Materiale necesare: opþional: casetã video cu discursul unei personalitãþi publice (preºedintele þãrii), coli flip-chart, markere; Metode ºi tipuri de activitãþi: – Orientare: discuþia în perechi, activitatea în trei grupe; – Achiziþii: lectura/audiþia discursului preºedintelui, argumentarea, activitate în douã grupe; – Transfer ºi aplicare: comunicare oralã, evaluarea unui monolog oral.

Parcursul didactic Orientare – Acordaþi timp pentru discuþiile în perechi ºi observaþi comportamentul elevilor în calitate de emiþãtor ºi de receptor. Faceþi comentarii binevoitoare ºi pentru cei care se comportã inadecvat, nu-i apostrofaþi, ci insistaþi asupra aspectelor pozitive, fãrã a le neglija pe cele necorespunzãtoare. – Formaþi trei – patru grupe dupã criterii care sã asigure eterogenitatea ºi cereþi-le sã rezolve sarcina de la ex. 3 din etapa de orientare, numitã Pentru început. Realizaþi un tabel pe tablã cu ideile raportate de fiecare grupã, valorificaþi ideile elevilor, sintetizaþi-le ºi subliniaþi importanþa calitãþii de bun vorbitor pentru viaþa socialã ºi pentru anumite meserii. Puteþi iniþia o discuþie despre meseriile care se bazeazã pe abilitãþile de comunicare ºi de adaptare la situaþia de comunicare, de exemplu: vânzãtor, agent comercial, ospãtar, ghid turistic, ºofer de taxi, preot, învãþãtor, profesor etc.

18

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ • GHIDUL PROFESORULUI

Achiziþii – Citiþi discursul preºedintelui ºi solicitaþi rezolvarea exerciþiilor de la Discutarea textului, fie în perechi, fie prin chestionare frontalã. Nu uitaþi sã explicaþi paronimele investi ºi învesti. – Pregãtiþi scrierea monologului prin ex. 6 ºi 7, anunþaþi-i cã vor trebui sã susþinã un monolog în faþa clasei prin ordonarea ideilor notate în grup. Oferiþi exemple de formulare a argumentului: ex. democraþia înseamnã libertate pentru cã ……. Solicitaþi ilustrarea argumentelor prin exemple din viaþa lor ºi prin comparaþie cu regimurile totalitare. Amintiþi-le cã scrierea monologului e o sarcinã individualã! Transfer ºi aplicare – Înainte de scrierea ºi susþinerea monologului, cereþi-le elevilor sã citeascã atent informaþiile de la Aflã mai mult. – Formaþi o echipã de evaluatori, din care sã faceþi parte ºi dumneavoastrã. Prezentaþi ºi discutaþi, înainte de a fi aplicatã, grila de evaluare a unei comunicãri orale prezente în Ghidul elevului. – În ceea ce priveºte modalitãþile de captare a atenþiei ascultãtorilor, faceþi referire la: • poziþia adecvatã a corpului: fãrã umeri aplecaþi sau privire în pãmânt etc. • formule interogativ-reflexive de tipul: Ce este democraþia? Vã întrebaþi dacã este vreo legãturã între democraþie ºi libertate? Ce legãturi ºi deosebiri ar putea fi între politicã ºi putere? etc. • Pentru alcãtuirea piesei de portofoliu, discutaþi conceptul de lider oferind exemple: lider de grup, lider de opinie, lider politic ºi cereþi-le sã exemplifice. Observaþii asupra coerenþei unitãþii tematice ºi a celor ºase lecþii

Jurnalul didactic

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÔ • NIVEL SECUNDAR INFERIOR

19

ARTA CONVERSAÞIEI

Test de evaluare

I

A. Proba scrisã I. [1p] Scrie în spaþiul din dreptul fiecãrei cifre litera care corespunde elementelor situaþiei de comunicare: 1. persoana care transmite un mesaj …… A. context 2. sistemul de semne prin care se transmite mesajul …… B. receptor 3. mediul de transmitere a mesajului …… C. mesaj 4. persoana cãreia îi este destinat mesajul …… D. emiþãtor 5. informaþiile transmise …… E. canal 6. locul, timpul, relaþiile dintre interlocutori …… F. dialog G. cod II. [1p] Completeazã, în spaþiul rezervat, forma corectã a cuvintelor indicate între paranteze: 1. Deºi trebuia sã redacteze un rezumat, elevul (na/n-a) … terminat de citit … (textul/testul). 2. (Cea/ce-a)……………… mai bunã prietenã (mia/mi-a) ………………oferit ajutor la nevoie. III. [2p] Scrie un text de 8–10 replici în care sã prezinþi un prieten unei persoane necunoscute pentru el. Indicã minimum patru elementele nonverbale între paranteze. IV. [2p] Redacteazã, în 15 rânduri, o scrisoare adresatã unui prieten în care sã-i comunici impresiile tale despre ºcoalã în Programul „A doua ºansã“. V. [1p] Scrie un text de 8-10 rânduri în care sã îþi faci autoprezentarea. Poþi folosi informaþii din „cartea de vizitã“ ºi din eseul Extemporal despre mine însãmi/însumi. Timpul de lucru este de 50 de minute. Se acordã 1 punct din oficiu.

B. Proba oralã VI. [2p] Prezintã-þi „cartea de vizitã” în faþa colegilor într-un monolog oral de 2-3 minute.

Barem de corectare ºi notare I. 6 × 0,15 puncte = 1 punct; (eventual 0,25 p. pentru unul dintre elementele situaþiei de comunicare) II. 4 × 0,25 puncte = 1 punct; III. Conþinut: – formula de introducere: 0,25 puncte; – formula de încheiere: 0,25 puncte; – logica ºi coerenþa replicilor: 0,50 puncte; Redactare: – punctuaþie adecvatã: 0,50 puncte (0,10 puncte pentru fiecare greºealã); – ortografie: 0,50 puncte (0,10 puncte pentru fiecare greºealã) IV. Conþinutul adecvat: 1 punct; Respectarea normelor ortografice ºi de punctuaþie: 0,50 puncte (0,10 puncte pentru fiecare greºealã); Respectarea cerinþelor legate de aºezarea în paginã (localitate, datã, formulã de adresare, formulã de încheiere: 0,50 puncte); V. Adecvarea la cerinþã: 0,50 puncte; Ortografie ºi punctuaþie: 0,50 puncte (0,10 puncte pentru fiecare greºealã); VI. Susþinerea oralã a monologului [se desfãºoarã înainte sau dupã testul scris, alocându-se timpul necesar; nota obþinutã se adaugã la cea de la testul scris] – corectitudinea exprimãrii: 0,50 puncte; – îmbinarea adecvatã a elementelor verbale cu cele nonverbale ºi paraverbale: 1 punct; – captarea atenþiei: 0,50 puncte.

20

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ • GHIDUL PROFESORULUI

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÔ • NIVEL SECUNDAR INFERIOR

21

REALITATE ªI FICÞIUNE

Persoane ºi personaje

1

Competenþe specifice: 1.4. Scrierea corectã utilizând normele limbii literare la nivel fonetic, ortografic ºi de punctuaþie, lexical, morfosintactic 1.5. Identificarea diferenþelor dintre textele literare ºi nonliterare Conþinuturi vizate: identitate, persoanã, personaj, portretul fizic ºi moral, substantivul propriu ºi comun; Materiale necesare: fotografii personale ale elevilor cerute cu o orã înainte, imagini cu personaje literare cunoscute elevilor, copie carte de identitate, fiºe cu substantive defective de singular/plural, ortografia substantivului; coli (cu imaginea unui corp uman), markere; Metode ºi tipuri de activitãþi: – Orientare: conversaþia, activitate individualã de scriere, posterul; – Achiziþii: prelegerea, activitate în perechi/în trei grupe, „galeria personajelor”, exerciþiul; – Transfer ºi aplicare: acrostihul, eseul.

Parcursul didactic Orientare – Deoarece începeþi o nouã unitate, Realitate ºi ficþiune, este necesar sã alocaþi timp discuþiilor pe marginea paginii de prezentare a unitãþii. Discuþiile introductive pot valorifica sugestiile de pe pagina de prezentare a unitãþii, dar dumneavoastrã aþi putea aduce ºi alte idei/pãreri care sã configureze problematica acestei unitãþi: legãtura ºi diferenþa dintre realitate ºi ficþiune, precum ºi stabilirea diferenþei dintre ficþiune ºi imaginaþie. – Se poate introduce prima lecþie prin rezolvarea sarcinilor de la Pentru început. Completarea fiºei de identitate are menirea de a face mai vizibilã dimensiunea realitãþii prin raportare la statutul unei persoane ºi la ideea de portret. Ar fi bine sã nu renunþaþi la exerciþiul de distribuire a trãsãturilor pe corpul uman pentru a sesiza diferenþa dintre portretul fizic ºi cel moral.

22

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ • GHIDUL PROFESORULUI

Achiziþii – Prin prelegere, discuþia ar trebui sã se centreze asupra conceptelor de personaj literar, imaginaþie ºi ficþiune. Apelaþi la comparaþii concrete pentru a sublinia diferenþa dintre persoanã ºi personaj: ex. persoana/individul simte cu adevãrat durerile de dinþi, însã personajul nu simte aceste dureri etc. Faceþi comparaþie cu personajul dramatic care „mimeazã, joacã”, se transpune doar în situaþia personajului interpretat. – Acest moment al lecþiei poate fi un bun prilej pentru chestionarea elevilor asupra personajelor din textele studiate sau din cele citite de ei. Puteþi sã le sugeraþi sã alcãtuiascã o galerie a personajelor : organizaþi clasa în grupe ºi daþi urmãtoarele sarcini de lucru, comune pentru fiecare grupã: – notarea a cel puþin cinci nume de personaje literare; – precizarea titlului operei ºi a numelui autorului; – identificarea a cel puþin douã trãsãturi morale; – ilustrarea simbolicã a personajului, valorificând trãsãturile fizice. – Formarea celor trei grupe poate fi fãcutã ºi în funcþie de opþiunea elevilor pentru personaje pozitive, negative sau complexe. Adãugaþi faptul cã personajele pozitive ºi negative sunt specifice doar basmelor. – Asocierea exerciþiilor referitoare la substantiv au rolul de a sublinia scrierea cu majuscule a substantivelor proprii, în special a numelor de persoane/personaje prin comparaþie cu substantivele comune. – Exerciþiile de scriere a substantivelor proprii ºi comune ar trebui sã porneascã de la observaþiile concrete asupra modului în care elevii scriu aceste substantive. Articularea substantivelor poate fi explicatã prin declinarea unui substantiv, cu articol hotãrât ºi nehotãrât, fãrã a insista asupra terminologiei, ci asupra asupra aspectelor concrete, apelând la intuiþia ºi la practica limbii. Transfer ºi aplicare – Acrostihul este o tehnicã prin care se poate evidenþia scrierea cu majuscule/minuscule, dar ºi capacitatea de autocunoaºtere. Insistaþi asupra dimensiunii autocunoaºterii ºi a scrierii reflexive despre sine. Nu uitaþi sã explicaþi perechea de paronime pronume/prenume. – Compunerea Autoportret în oglindã se înscrie în seria textelor cu tema autocunoaºterii, o constantã a temelor de portofoliu din întreg ghidul. Opinii asupra structurii unitãþii tematice

Jurnalul didactic

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÔ • NIVEL SECUNDAR INFERIOR

23

REALITATE ªI FICÞIUNE

Personaje ºi animale

2

Competenþe specifice: 1.3. Citirea unor texte diverse ºi prezentarea conþinutului acestora 1.7. Exprimarea unui punct de vedere referitor la textele citite sau ascultate Conþinuturi vizate: fabula, textul epic în versuri, personificarea, naraþiunea; Conþinuturi activate: logica faptelor ºi a întâmplãrilor în textul epic, tehnici de autocunoaºtere; Materiale necesare: Grigore Alexandrescu, Fabule; fiºe cu trãsãturile nativilor din zodiile cu nume de animale, coli, markere; Metode ºi tipuri de activitãþi: – Orientare: conversaþia, observarea, activitate în patru grupe, posterul; – Achiziþii: lectura, exerciþiul, prelegerea, activitate în perechi/în trei grupe; – Transfer ºi aplicare: activitate în patru grupe, dezbaterea, lectura suplimentarã ºi fiºa de lecturã.

Parcursul didactic Orientare – Aþi putea folosi imaginile animalelor sau sã aduceþi dumneavoastrã altele, scopul este sã se observe asemãnãrile dintre comportamentul unor animale ºi trãsãturi specifice oamenilor: ex. albinã = hãrnicie; bou = prostie etc. Acest exerciþiu poate fi rezolvat frontal, formând grupele doar pentru o a doua activitate. Ca o soluþie alternativã, puteþi transfera aici exerciþiul 2, Animalele ºi zodiile, de la Poþi rezolva în grup. În funcþie de componenþa grupului de elevi, puteþi forma grupele dupã zodia (cu nume de animal) în care s-au nãscut: berbec, taur, rac, leu, scorpion, capricorn, peºte. Elevii aparþinând altor zodii care nu poartã nume de animal pot contribui prin notarea trãsãturilor unor nativi din aceste zodii pe care îi cunosc. Dacã aveþi acces la computer ºi internet, puteþi transforma exerciþiul, solicitându-le elevilor sã caute pe internet aceste trãsãturi, la adresa www.zodii.ro, realizând fiºe în care sã noteze trãsãturile: ex. berbec: activ, combativ, impulsiv, autoritar, curajos, cu spirit de sacrificiu pentru cei apropiaþi etc. – Trecerea înspre lectura fabulei trebuie precedatã de sublinierea legãturii dintre activitatea de orientare ºi specia literarã care are la bazã tocmai asemãnãrile posibile dintre oameni ºi animale.

24

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ • GHIDUL PROFESORULUI

Achiziþii – Este bine sã insistaþi asupra lecturii textului ºi, în funcþie de nivelul grupului, puteþi acorda autonomie de lucru în rezolvarea exerciþiilor 3 – 9. Acordaþi importanþã moralei fabulei pentru a sublinia transferul de semnificaþie din lumea animalã în cea umanã. Oferiþi explicaþii referitoare la faptul cã fabula este un text epic în versuri, având ca elemente specifice: naraþiune, personaje, acþiune, narator. – Aþi putea vorbi despre personificare prin extindere ºi la elemente ale naturii: ex. soarele zâmbeºte, ploaia plânge etc. Transfer ºi aplicare – Pregãtiþi activitatea finalã de la Poþi rezolva în grup prin accentul pus asupra personajelor. Duelul avocaþilor urmãreºte aplicarea cunoºtinþelor referitoare la conþinutul textului, la trãsãturile personajelor, dar ºi relaþionarea cu exemple din alte fabule sau din viaþa realã. Dacã aþi decis sã transferaþi exerciþiul 2 la momentul de introducere în lecþie, atunci puteþi regândi Duelul avocaþilor, oferind ca sarcinã pentru celelalte douã grupe acuzarea boului ºi a viþelului. Activitatea celor patru grupe poate fi paralelã. Important este sã le explicaþi elevilor cã un argument trebuie ilustrat pentru a deveni mai convingãtor. Nu uitaþi sã le amintiþi cã unul dintre membrii fiecãrei grupe va trebui sã prezinte argumentele identificate de întreaga grupã. Puteþi nota monologul oral al prezentatorului ºi atribui calificative orale cu privire la modul de implicare în derularea activitãþii. Puteþi forma o echipã de evaluatori care sã ofere note vorbitorilor pe baza unor criterii negociate cu elevii, spre exemplu: • calitatea argumentelor: 4 puncte • corectitudine a exprimãrii: 2 puncte • capacitatea de convingere: 2 puncte • îmbinarea limbajului verbal cu mijloace nonverbale ºi paraverbale pentru expresivitatea comunicãrii: 2 puncte. Opinii asupra structurii lecþiei

Jurnalul didactic

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÔ • NIVEL SECUNDAR INFERIOR

25

REALITATE ªI FICÞIUNE

Personaje ºi fapte

3

Competenþe specifice: 1.3. Citirea unor texte diverse ºi prezentarea conþinutului acestora 1.7. Exprimarea unui punct de vedere referitor la textele citite sau ascultate Conþinuturi vizate: balada popularã, caracterizarea sumarã a personajului; Conþinuturi activate: personificarea, personajul literar, logica faptelor ºi a întâmplãrilor în textul epic, textul epic în versuri, naraþiunea; Materiale necesare: balada popularã Mioriþa; Metode ºi tipuri de activitãþi: – Orientare: conversaþia, eseul de cinci minute; – Achiziþii: lectura, exerciþiul, prelegerea, activitate în perechi/frontalã; – Transfer ºi aplicare: activitate individualã, monologul oral, eseul.

Parcursul didactic Orientare – Aþi putea stabili o legãturã cu lecþia anterioarã, fãcând referire la titlu ºi la faptul cã într-o operã literarã pot apãrea atât personaje animale, cât ºi personaje umane. Canalizaþi discuþia înspre legãtura dintre om ºi animal ºi solicitaþi elevilor sã scrie în cinci minute o scurtã povestire în care personajele animale sã fie personificate. Achiziþii – Ar fi indicat ca prima lecturã sã se facã în gând ºi sã chestionaþi elevii asupra primei impresii de lecturã, apoi sã treceþi la lectura pe fragmente urmatã de întrebãri legate de comprehensiunea textului. Folosiþi activitatea frontalã, ghidându-vã dupã întrebãrile de la exerciþiul 4, de la Discutarea textului. Cele patru întrebãri de comprehensiune a textului epic pot fi aplicate pe momentele subiectului. Astfel puteþi transforma exerciþiul 4 (II) în activitate în patru grupe (deoarece lipseºte deznodãmântul), întrebãrile rãmânând aceleaºi pentru fiecare grupã. La întrebarea „ce se întâmplã?“ solicitaþi notarea întâmplãrilor în formã de propoziþii. Nu încheiaþi acest moment pânã când vã convingeþi cã elevii sunt capabili sã povestescã oral acþiunea baladei. Ar fi posibilã chiar evaluarea rãspunsurilor orale.

26

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ • GHIDUL PROFESORULUI

– În discuþiile referitoare la personajul literar, valorificaþi fiºa de identitate a personajului. Un moment important este acela în elevii sunt solicitaþi sãºi monitorizeze înþelegerea textului, selectând citate ºi informaþii din textul citit. Aºadar insistaþi asupra identificãrii pasajului care susþine rãspunsul la cerinþele din fiºa personajului. – În final, canalizaþi discuþia înspre tema textului: confruntarea omului cu moartea/destinul pentru a pregãti tema de portfoliu. Insistaþi asupra caracterului filosofic al baladei ºi al atitudinii ciobãnasului în faþa morþii. Puteþi cere chiar ºi o scurtã caracterizare a ciobanului moldovean. Transfer ºi aplicare – Folosiþi întrebãrile de la Poþi rezolva singur ºi Pentru portofoliul tãu, dar nu uitaþi sã explicaþi faptul cã în baladã ºi în fabulã personajele nu sunt individualizate prin substantive proprii, fapt ce le conferã generalitate. – O sugestie pentru activitatea de scriere individualã ar fi sã le solicitaþi elevilor sã povesteascã o întâmplare dramaticã/tragicã provocatã de invidie, vãzutã în jurnalele de ºtiri, în realitate, în filme etc. – Puteþi detalia filosofia asupra vieþii ºi morþii aºa cum se contureazã în baladã, iar piesa de portofoliu trebuie redactatã acasã, dar nu uitaþi sã stabiliþi un termen. Opinii asupra sugestiilor din Ghidul profesorului

Jurnalul didactic

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÔ • NIVEL SECUNDAR INFERIOR

27

REALITATE ªI FICÞIUNE

Curiozitate ºi tensiune

4

Competenþe specifice: 1.5. Citirea unor texte diverse ºi prezentarea conþinutului acestora 1.7. Exprimarea unui punct de vedere referitor la textele citite sau ascultate 1.8. Redactarea unor texte proprii folosind modurile de expunere ºi procedeele de expresivitate Conþinuturi vizate: etapele acþiunii, mitul, tema, caracterizarea sumarã a personajului; Conþinuturi activate: fabula, balada, logica faptelor ºi întâmplãrilor în textul epic, textul epic în versuri, naraþiunea; Materiale necesare: dicþionar mitologic, George Cãlinescu, Istoria literaturii române, compendiu, fragmentul despre mituri; I.H. Rãdulescu, Zburãtorul, Gheorghe Asachi, Traian ºi Dochia; Mãnãstirea Argeºului; George Coºbuc, Moartea lui Fulger; Metode ºi tipuri de activitãþi: – Orientare: conversaþia, activitate în douã grupe; – Achiziþii: lectura, conversaþia, exerciþiul, prelegerea, activitate în douã/trei grupe; – Transfer ºi aplicare: activitate individualã, eseul;

Parcursul didactic Orientare – Aþi putea iniþia o conversaþie legatã de modul în care vizionarea unui film menþine curiozitatea ºi suspansul. Folosiþi imaginea datã pentru a construi diferite scenãrii epice în care aceasta sã constituie expoziþiunea, intriga sau punctul culminant. Activitatea în cele douã grupe trebuie precedatã de explicarea informaþiilor legate de cele cinci momente de ordonare a subiectului operei literare. Se poate folosi atât terminologia prezentã în Ghidul elevului, cât ºi cea vehiculatã în teoriile literare mai noi: situaþia iniþialã, cauza acþiunii, desfãºurarea acþiunii, depãºirea situaþiei dificile, situaþia finalã. Importantã este ideea de ordonare, de gradare ºi de menþinere a suspansului. Achiziþii – Pentru identificarea celor cinci etape/momente ale acþiunii vã propunem utilizarea, ca suport de text, a baladei ºi a fabulei studiate, în scopul aprofundãrii, deoarece cuprind douã modalitãþi

28

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ • GHIDUL PROFESORULUI

diferite de ordonare a evenimentelor. Astfel se poate realiza compararea celor douã moduri de structurare a scenariilor epice. Continuaþi discuþia despre balada Mioriþa, insistând asupra lipsei deznodãmântului prin valorificarea ex. 2 ºi 3 (I). – Ar fi indicat ca prezentarea celor patru mituri fundamentale sã fie însoþitã de lectura ilustrativã a unor fragmente din cele trei texte, pentru a trezi curiozitatea elevilor. Reveniþi cu explicaþii care sã accesibilizeze fragmentul citat din opera criticului George Cãlinescu. În funcþie de nivelul grupului, puteþi cere lectura integralã a celor trei texte sau solicita doar câtorva elevi sã le citeascã ºi sã le prezinte apoi în faþa colegilor. Aceasta poate fi o formã de evaluare a lecturii suplimentare, restul elevilor obþinând informaþii sumare despre textele la care se face referire. – Discutarea paralelã a celor trei texte pe tema morþii este indicat sã fie realizatã cu grijã, pentru a nu crea eventuale depresii legate de moarte, de aceea trebuie subliniatã mereu legãtura dintre viaþã ºi moarte, în spiritul proverbelor. Transfer ºi aplicare – Încheiaþi lecþia într-o tonalitate optimistã, sugerându-le utilitatea unui jurnal prin care „sã se sustragã” trecerii timpului, menþionând ºi faptul cã prin literaturã (creaþie) omul se salveazã ca fiinþã efemerã. Povestirea sugeratã se înscrie în tematica generalã a portofoliului: autocunoaºterea ºi comunicarea despre sine. Opinii asupra tematicii portofoliului elevului

Jurnalul didactic

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÔ • NIVEL SECUNDAR INFERIOR

29

REALITATE ªI FICÞIUNE

Cuvânt ºi rostire (I)

5

Competenþe specifice: 1.4. Scrierea corectã utilizând normele limbii literare la nivel fonetic, ortografic ºi de punctuaþie, lexical, morfosintactic 1.8. Redactarea unor texte proprii folosind modurile de expunere ºi procedeele de expresivitate Conþinuturi vizate: cuvântul, pãrþile gramaticii, fonetica (diftong, triftong, hiat), despãrþirea cuvintelor în silabe; Conþinuturi activate: mitul, pãrþile de vorbire; Materiale necesare: Biblia; Tudor Arghezi, poezia Alfabetul; dicþionar explicativ, fiºe cu exerciþii de foneticã; Metode ºi tipuri de activitãþi: – Orientare: conversaþia, lectura, activitate individualã; – Achiziþii:conversaþia, exerciþiul, prelegerea, activitate în patru grupe; – Transfer ºi aplicare: lectura, activitate individualã/frontalã, eseul.

Parcursul didactic Orientare – Partea introductivã a lecþiei realizeazã o legãturã cu lecþia anterioarã, preluând conceptul achiziþionat – mitul – ºi se aplicã pentru introducerea conceptului de cuvânt din perspectivã mitologicã. Lectura ºi discutarea fragmentului biblic nu trebuie sã primeascã o conotaþie religiosdogmaticã, ci sã se insiste asupra perspectivei mitice ºi asupra importanþei cuvântului în crearea lumii, în exprimarea gândirii ºi a universului ficþional. Prezentaþi ºi comentaþi ideile de la Aflã mai mult. Achiziþii – Pentru definirea cuvântului ca unitate dintre formã ºi sens, puteþi sã apelaþi la imagini ale unor obiecte (ex. copac, om etc.) ºi sã oferiþi forma cuvântului repectiv în mai multe limbi; se observã astfel cã sensul este acelaºi, dar forma e diferitã, de unde ºi diversitatea limbilor. Pentru a face mai evidentã legãtura dintre formã ºi conþinut/sens, daþi exemplu o structurã de tipul procl, formã cãreia nu i se asociazã nici un sens în limba românã. – Prezentaþi cuvintele ºi limbajul ca pe „o magazie“ a culturii umanitãþii, valorificând dictonul lui Platon: Cunoaºterea cuvintelor duce la cunoaºterea lucrurilor. Astfel puteþi introduce cele patru

30

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ • GHIDUL PROFESORULUI

noþiuni abstracte: foneticã, lexic, morfologie, sintaxã. Se presupune cã elevii nu cunosc în totalitate sensul acestor cuvinte, deci este un bun prilej pentru a demonstra importanþa dicþionarului. Oferiþi elevilor copii ale explicaþiei celor patru cuvinte din dicþionar, sau aduceþi patru dicþionare ºi cereþi fiecãrei grupe sã caute sensul cuvintelor. Dacã aveþi convingerea cã elevii cunosc sensul cuvintelor puteþi sã le înlocuiþi cu altele ºi sã insistaþi asupra necesitãþii utilizãrii dicþionarului. Astfel transferaþi cuvintele care denumesc cele patru niveluri ale limbii pentru exerciþiul 3, referitor la copacul limbii. Folosiþi în prelegerea dumneavoastrã referiri la Turnul Babel, la diversitatea limbilor ºi a dicþionarelor. Nu uitaþi sã le vorbiþi despre noua apariþie: DOOM ºi importanþa acestui dicþionar pentru limba românã ºi pentru vorbitorii ei. – Execiþiile de foneticã ar trebui sã porneascã de la verificarea alfabetului, a recunoaºterii consoanelor ºi a vocalelor, ºi abia apoi sã introduceþi noþiunea de semivocalã ºi situaþiile în care aceasta apare: diftongul ºi triftongul. Puteþi sã le vorbiþi ºi de i semivocalic de la sfârºitul substantivelor, la plural, nearticulat: ex. bãieþi. Important este sã insistaþi asupra ortoepiei diftongului ºi a triftongului. Exerciþiile de despãrþire în silabe le puteþi face prin aplicarea celor 7 reguli, dintre care R 1-4 se referã la despãrþirea consoanelor, iar R 5 –7, la despãrþirea grupurilor de vocale ºi semivocale. Accentuarea diferitã a cuvintelor poate fi completatã ºi cu alte exemple. Transfer ºi aplicare – Încheiaþi într-o atmosferã destinsã prin lectura integralã sau parþialã a poeziei Alfabetul de Tudor Arghezi. Din acest text, indicaþi ortogramele pentru explicarea ºi construirea de enunþuri. – Tema de cercetare pentru portofoliu poate fi realizatã la bibliotecã sau în laboratorul de informaticã, pentru a putea gãsi informaþii legate de apariþia alfabetului ºi a scrisului. – Dacã aveþi posibilitatea, puteþi organiza ºi o vizitã la bibliotecã pentru a prezenta elevilor exemplare de carte veche. Opinii asupra tematicii din portofoliul elevului

Jurnalul didactic

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÔ • NIVEL SECUNDAR INFERIOR

31

REALITATE ªI FICÞIUNE

Cuvânt ºi rostire (II)

6

Competenþe specifice: 1.2. Utilizarea categoriilor semantice învãþate în vederea eficientizãrii comunicãrii orale ºi scrise 1.4. Scrierea corectã utilizând normele limbii literare la nivel fonetic, ortografic ºi de punctuaþie, lexical, morfosintactic 1.1. Folosirea mijloacelor verbale, nonverbale ºi paraverbale în diverse situaþii de comunicare (în calitate de vorbitor ºi de ascultãtor) Conþinuturi vizate: vocabularul fundamental, masa vocabularului, arhaisme, regionalisme, neologisme, sinonime, antonime, omonime; dialogul formal ºi informal; Conþinuturi activate: cuvântul (forma ºi conþinutul); Materiale necesare: I.L.Caragiale, Un pedagog de ºcoalã nouã, dicþionare explicative, de sinonime, de antonime, de omonime; Metode ºi tipuri de activitãþi: – Orientare: conversaþia, activitate în trei grupe; – Achiziþii:conversaþia, exerciþiul, prelegerea, lectura, activitate în perechi; – Transfer ºi aplicare: activitate individualã, eseul.

Parcursul didactic Orientare – Organizarea clasei în trei grupe este un bun prilej de a chestiona elevii asupra vocabularului lor activ ºi de a observa care sunt cuvintele folosite fãrã a fi înþelese. Insistaþi asupra celei de-a doua sarcini de lucru ºi cereþi elevilor sã caute explicaþia sensului cuvintelor în dicþionar. De aceea, va trebui sã aveþi la îndemânã cel puþin trei dicþionare explicative. Achiziþii – Lectura fragmentului din textul Cinci pâini poate fi folosit pentru a discuta diferenþa dintre vocabularul fundamental ºi masa vocabularului. Completaþi prin prelegere informaþiile de la Aflã mai mult cu referiri la componenþa vocabularului fundamental: • nume de obiecte, de fiinþe, de rudenie: sat, drum, masã, om, fiu, nepot etc; • nume de stãri ºi acþiuni: a trãi, a merge, a munci, a fi, a face, a vorbi etc;

32

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ • GHIDUL PROFESORULUI

• nume de arbori, flori, pãsãri, animale, fructe: stejar, trandafir, cal, lup etc; • nume de alimente ºi bãuturi: pâine, lapte; • nume de pãrþi ale corpului omenesc: frunte, mânã, picior, umãr etc; • nume de zile, luni, anotimpuri: marþi, februarie; • nume ale fenomenelor meteorologice ºi ale corpurilor cereºti: frig; • cuvinte de legãturã, numerale pânã la zece, pronume. – Etapa lecþiei referitoare la arhaisme, regionalisme ºi neologisme, intitulatã Oameni ºi cuvinte, poate fi introdusã ºi prin notarea unor regionalisme din zonele de provenienþã a bunicilor, pãrinþilor. Scrierea celor trei dialoguri poate fi fãcutã ºi în perechi, dar pentru economia de timp puteþi sã cereþi scrierea fiecãrui tip de dialog de cãtre o grupã ºi sã acordaþi mai mult timp discuþiilor. Asiguraþivã cã noþiunile nou introduse sunt înþelese prin rezolvarea ex. 3 de la Oameni ºi cuvinte. – Accentul cade asupra dialogului formal ºi informal. Folosiþi prilejul pentru a sublinia faptul cã regionalismele ºi arhaismele trebuie evitate într-un dialog formal. Insistaþi asupra aspectelor limbii populare, care presupune folosirea limbii în contexte familiare, spre deosebire de contextele formale care impun folosirea limbii literare. – Citiþi fragmentul din textul Un pedagog de ºcoalã nouã, insistând asupra aspectelor de ortoepie specifice vorbirii pedagogului ºi a nepotrivirii acestora în contextul formal: conferinþa. – Sinonimele, antonimele ºi omonimele pot fi definite pornind de la exemple concrete preluate din textul citit. Puteþi continua apoi cu explicarea definiþiilor date în tabel prin raportare la forma ºi sensul acestora. Puteþi completa cu alte exemple ºi alte tipuri de exerciþii în funcþie de timpul avut la dispoziþie ºi de nivelul grupului. Transfer ºi aplicare – Este recomandabil ca elevii sã rezolve individual exerciþiile de la Poþi rezolva singur, iar pentru tema de portofoliu puteþi cere dumeavoastrã anumite cuvinte al cãror sens aþi observat cã nu este cunoscut. Ar fi bine sã facilitaþi consultarea dicþionarelor dacã elevii nu dispun de surse de informare. Observaþii asupra feed-back-ului elevilor

Jurnalul didactic

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÔ • NIVEL SECUNDAR INFERIOR

33

REALITATE ªI FICÞIUNE

Cuvânt ºi rostire (III)

7

Competenþe specifice: 1.2. Utilizarea categoriilor semantice învãþate în vederea eficientizãrii comunicãrii orale ºi scrise 1.4. Scrierea corectã utilizând normele limbii literare la nivel fonetic, ortografic ºi de punctuaþie, lexical, morfosintactic 1.3. Citirea unor texte diverse ºi prezentarea conþinutului acestora Conþinuturi vizate: vocabularul,familia de cuvinte, câmpul lexical, pãrþile de vorbire ºi de propoziþie; articolul de lege; Conþinuturi activate: cuvântul (forma ºi conþinutul), textul nonliterar; Materiale necesare: Constituþia României; Metode ºi tipuri de activitãþi: – Orientare: conversaþia, lectura, activitate individualã; – Achiziþii:conversaþia, exerciþiul, prelegerea, lectura, activitate în patru grupe, activitate în perechi, posterul; – Transfer ºi aplicare: activitate în patru grupe, brainstormingul, eseul.

Parcursul didactic Orientare – Elementul de legãturã dintre intrarea în lecþie ºi achiziþiile propriu-zise este ideea de corespondenþã dintre familia umanã ºi cea a cuvintelor. Pentru a face mai transparentã aceastã abordare, începeþi prin discutarea legãturilor de familie, referindu-vã la realitatea concretã a vieþii elevilor. Folosiþi lectura articolului de lege pentru a introduce ºi ideea de text nonliterar ºi modalitãþile specifice de structurare, specifice stilului oficial (juridic – administrativ). Achiziþii – Stabiliþi legãtura cu familia de cuvinte, subliniind cã elementul comun al unei familii de cuvinte este cuvântul de bazã, care asigurã înrudirea de sens. Scrieþi pe tablã cuvintele derivate de la cuvântul familie ºi subliniaþi prefixele ºi sufixele, delimitând astfel cuvântul de bazã. – Formaþi cele patru grupe ºi continuaþi rezolvarea exerciþiilor aplicative, dar ºi introducerea noþiunii de câmp lexical al gradelor de rudenie tot prin raportare la cuvântul familie, pretextul

34

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ • GHIDUL PROFESORULUI

fiind o nuntã care reuneºte membrii unei familii. – Pentru a face evidentã diferenþa dintre pãrþile de vorbire flexibile ºi neflexibile, valorificaþi lista de cuvinte datã. Exerciþiul poate fi rezolvat oral, fiind important sã se observe diferenþa dintre cele douã tipuri de pãrþi de vorbire. E bine sã îi mobilizaþi pe elevi pentru a oferi ei înºiºi exemple pentru fiecare parte de vorbire, dupã ce dumneavoastrã prezentaþi definiþia fiecãreia într-o formã accesibilã. De exemplu, pentru prepoziþie, puteþi cere gãsirea unor elemente de legãturã între urmãtoarele cuvinte: ceas …mânã (de); a avea … mânã (la); a lua ceva …mânã (pe sub). Realizaþi un poster în care sã desenaþi „copacul morfologic ºi sintactic“ pentru a fi în consonanþã cu perspectiva mitologicã asupra cuvântului, fãcând analogie cu pomul edenic al cunoaºterii. – Folosiþi cunoºtinþele elevilor despre pãrþile de propoziþie ºi de vorbire pentru a observa faptul cã nu toate cuvintele au rol sintactic în propoziþie. O modalitate eficientã este compararea prin numãrare a pãrþilor de vorbire ºi de propoziþie dintr-o propoziþie în care existã articole, prepoziþii ºi conjuncþii, care nu îndeplinesc funcþie sintacticã. De asemenea puteþi valorifica un exerciþiu în care sã realizaþi o schemã a unei propoziþii sub formã de fracþie: deasupra liniei sã se scrie partea de propoziþie iar sub linie pãrþile de vorbire prin care aceasta este exprimatã. Transfer ºi aplicare – Exerciþiile 1 ºi 2 pot fi rezovate în cadrul grupelor constituite pentru a oferi ocazia celor care mai întâmpinã dificultãþi sã îºi clarifice aspectele neînþelese. – Realizarea piesei de portofoliu despre rolul familiei în viaþa oamenilor ºi a cuvintelor se poate baza perealizarea unui brainstorming pentru a oferi idei pe care sã le valorifice în eseu. Opinii asupra densitãþii de informaþie ºi a legãturii dintre momentele lecþiei

Jurnalul didactic

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÔ • NIVEL SECUNDAR INFERIOR

35

REALITATE ªI FICÞIUNE

Cuvânt ºi rostire (IV)

8

Competenþe specifice: 1.4. Scrierea corectã utilizând normele limbii literare la nivel fonetic, ortografic ºi de punctuaþie, lexical, morfosintactic 1.2. Utilizarea categoriilor semantice învãþate în vederea eficientizãrii comunicãrii orale ºi scrise 1.3. Citirea unor texte diverse ºi prezentarea conþinutului acestora Conþinuturi vizate: propoziþia, fraza, textul; articolul de ziar din presa electronicã; Conþinuturi activate: pãrþile de vorbire ºi de propoziþie; Materiale necesare: articol de ziar, foarfecã, recipient, fiºe cu exemple de propoziþii simple ºi dezvoltate; Metode ºi tipuri de activitãþi: – Orientare: conversaþia, activitate în patru grupe, explicaþia; – Achiziþii: conversaþia, exerciþiul, prelegerea, lectura, activitate individualã, activitate în perechi; – Transfer ºi aplicare: activitate în douã grupe, eseul.

Parcursul didactic Orientare – Decuparea cuvintelor dintr-un ziar ºi „asamblarea” lor întâmplãtoare au ca scop observarea faptului cã mesajul exprimat printr-o propoziþie presupune o logicã a legãturii între cuvinte. Exersaþi propoziþia principalã ºi cea secundarã, insistând asupra acordului dintre subiect ºi predicat ºi asupra termenilor regenþi ai atributului ºi ai complementului. Oferiþi exemple suplimentare de propoziþii simple, inclusiv propoziþii formate doar din predicat cu subiect inexistent (Plouã. Tunã.) Achiziþii – Lectura articolului se doreºte a fi o punte de legãturã între ideea de familie, de comunitate ºi de limbaj. Limbajul este tot…o comunitate de cuvinte care nu pot trãi separat. De asemenea, insistaþi asupra rolului social al limbajului, folosind exemplele din articol. Discutaþi despre importanþa cunoaºterii limbilor strãine ºi a traducerilor în societatea contemporanã, în care predominã ideea de globalizare.

36

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ • GHIDUL PROFESORULUI

– Pentru a face trecerea de la propoziþie la frazã, readuceþi în discuþie prepoziþia ºi conjuncþia, dar ºi predicatul, care este nucleul unei propoziþii. Exersaþi transformarea propoziþiei în frazã. – Reveniþi la textul citit ºi cereþi-le sã identifice paragrafele ºi sã precizeze tema pentru a evidenþia tãsãturile unui text. Este un bun prilej pentru a trece în revistã ºi tipurile de texte abordate pânã în acest moment, având în vedere cã vã aflaþi ºi la final de unitate tematicã. Transfer ºi aplicare – Discutaþi despre modul în care se scrie un text. Folosiþi-vã de experienþa de scriere a elevilor ºi realizaþi un ciorchine de idei pe baza ideilor notate în cadrul grupelor, abia apoi cereþi-le sã formuleze regulile de scriere a unui text. – Pentru tema de portfoliu, e bine sã realizaþi prin brainstorming un ciorchine de idei cu temele ilustrate în textele studiate. – Aplicaþi autoevaluarea într-o orã separatã ºi valorificaþi rezultatele pentru întocmirea testului de evaluare.

Observaþii asupra autoevaluãrii elevilor

Jurnalul didactic

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÔ • NIVEL SECUNDAR INFERIOR

37

REALITATE ªI FICÞIUNE

Test de evaluare

II

Citeºte textul: De la târg la Vadul-Mare Taie drumul prin poieni, Legãnându-se cãlare, Popa Florea din Rudeni. ªi-n priveliºtea bogatã Sus pe culme, jos pe drum, Iarna palidã-ºi aratã Plãzmuirile de fum. Somnul revãrsat în fire, Gerul sfânt al Bobotezii A-nchegat argint subþire Peste faldurii zãpezii ªi, legând în gheaþã stropii, Bura care-n aer joacã A þesut pe barba popii Fire lungi de promoroacã. Bolta surã ca cenuºa, Codrii vineþi – dorm adânc. Sunã numai cãldãruºa Atârnatã de oblânc. Bate Surul din potcoavã Drum de iarnã, fãrã spor,

Calcã rar ºi cu zãbavã Lunecuºuri de pripor. ªi-n tãcerea care creºte, Adâncit ca-ntr-o visare, Popa când ºi când ºopteºte Legãnându-se cãlare... Scuturã din treacãt salbe, Reci podoabe care mint, Surpã bolþi de ramuri albe Cu portaluri de argint. Lângã drum bãtut de sãnii Unde malul stã sã cadã, Vede urme de dihãnii Înstelate pe zãpadã. Iar pe culmea unei creste, Ameþit de zare multã, Strânge frâul fãrã veste ªi-mpietrit pe cal ascultã. Nici o ºoaptã... nici un ropot... Numai din adâncuri sure Vine vuiet lung de clopot Peste-ntinderi de pãdure...

Lung îi sunã în ureche, Pe când el cu grijã scoate Pântecoasã ploscã veche Din desaga de la spate. ªi cu plosca ridicatã, Zugrãvit pe cerul gol, Popa capãtã deodatã Mãreþie de simbol. Colo-n vale, unde drumul Taie luminiºuri rare, Printre plopi se vede fumul Hanului din Vadul-Mare. Calul, vesel, simte locul ªi s-abate scurt din cale, – C-a-nvãþat ºi dobitocul Patima sfinþiei-sale... Iar hangiþa iese-n uºã, Bucuroasã de câºtig. Ochii-i râd spre cãldãruºã: – Frig, pãrinte? – Straºnic frig! Balada popii din Rudeni de George Topârceanu

Rãspunde la urmãtoarele cerinþe: 1. [1p] Transcrie numele personajului principal: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2. [1p] Transcrie câte douã cuvinte care indicã: a. spaþiul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . b. timpul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3. [1p] Selecteazã din text patru cuvinte care se încadreazã în câmpul semantic al iernii: ................................................................................. 4. [1p] Selecteazã din text patru cuvinte derivate: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5. [1p] Subliniazã antonimele din versul Sus pe culme, jos pe drum. 6. [1p] Indicã prin subliniere diferitã pãrþile principale ºi secundare din propoziþia Iarna palidã-ºi aratã/Plãzmuirile de fum. 7. [1p] Explicã ce anume constituie „patima“ preotului. ..................................................................................... 8. [2p] Rezumã, în 10 rânduri, conþinutul textului Balada popii din Rudeni: ..................................................................................... ..................................................................................... ..................................................................................... ..................................................................................... ..................................................................................... ..................................................................................... ..................................................................................... ..................................................................................... ..................................................................................... Timpul efectiv de lucru este de 30 de minute. Se acordã 1 punct din oficiu.

38

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ • GHIDUL PROFESORULUI

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÔ • NIVEL SECUNDAR INFERIOR

39

FEÞELE REALITÃÞII

Întâmplare din lumea necuvântãtoarelor (I)

1

Competenþe specifice: 1.3. Citirea unor texte diverse ºi prezentarea conþinutului acestora 1.6. Recunoaºterea modalitãþilor de structurare a textelor literare ºi nonliterare 1.7. Exprimarea unui punct de vedere referitor la textele citite sau ascultate 1.5. Identificarea diferenþelor dintre textele literare ºi nonliterare Conþinuturi vizate: textul epic în prozã, autorul, ideea principalã ºi secundarã; Conþinuturi activate: naraþiunea, etapele acþiunii; Materiale necesare: Emil Gârleanu, Cãprioara; Metode ºi tipuri de activitãþi: – Orientare: termeni cheie, eseul de cinci minute, conversaþia, activitate în perechi; – Achiziþii: lectura, conversaþia, exerciþiul, prelegerea, activitate individualã, activitate în cinci grupe; – Transfer ºi aplicare: dezbaterea, povestirea unei întâmplãri, fiºa de lecturã cu idei principale.

Parcursul didactic Orientare – Începeþi prin discutarea paginii introductive a unitãþii Feþele realitãþii din Ghidul elevului, care are rostul sã sensibilizeze elevii asupra temelor reflectate în literaturã. Solicitaþi-le sã exemplifice temele identificate cu titluri de opere literare/filme/piese de teatru. Realizaþi un ciorchine de idei cu principalele teme reflectate în literaturã, pe baza exemplelor date de elevi. – Termenii-cheie ºi eseul de cinci minute au rolul de a realiza introducerea în temã iar prin discuþia în perechi elevii ar trebui sã sesizeze modul personal în care imaginaþia transfigureazã datele realitãþii. Reþineþi scenariile epice imaginate de elevi ºi cereþi-le ca pe parcursul lecturii textului sã observe dacã autorul a imaginat un scenariu asemãnãtor sau unul total diferit. Achiziþii – Lectura textului poate fi realizatã ºi sub forma predicþiilor, folosind fragmentarea evidenþiatã pe text. În acest caz, elevii doar vor asculta textul ºi vor þine ghidul închis. Dupã fiecare fragment citit, cereþi elevilor sã facã predicþii asupra derulãrii evenimentelor, rãspunzãnd la întrebãrile: Ce crezi cã

40

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ • GHIDUL PROFESORULUI

se va întâmpla? Ce dovezi ai? Ce s-a întâmplat? – Pentru a nu distruge „vraja” lecturii, transferaþi extragerea ideilor principale dupã lectura textului. – Acordaþi timp elevilor sã aleagã un sentiment din „bazinul” desenat, sã î-l comunice colegului de bancã ºi sã îl motiveze. – Prin rezolvarea întrebãrilor de la Discutarea textului, aveþi ocazia sã introduceþi noþiunea de autor, prin diferenþiere de cea de narator. Faceþi apel la experienþa lor de „autori” de texte, de la începutul lecþiei. De asemenea, subliniaþi faptul cã naratorul povesteºte fie la persoana a III-a, fiind exterior evenimentelor ºi neimplicat, fie la persoana I, fiind implicat, participant la evenimente. – Dacã aþi optat pentru extragerea ideilor principale în acest moment al lecþiei, atunci realizaþi simultan atât formularea ideii principale, cât ºi a celor secundare din fiecare fragment. Dacã aþi formulat ideile principale dupã lectura predictivã, cereþi recitirea fragmentelor pentru completarea ideilor secundare. Transfer ºi aplicare – Piesa de portofoliu ar fi bine sã cuprindã nu numai povestirea unor întâmplãri, ci ºi inserarea unor reflecþii asupra sacrificiului ca semn al dragostei pe care le puteþi obþine în urma unei scurte dezbateri asupra afirmaþiei: este sacrificiul un semn al dragostei? – Lectura suplimentarã poate fi valorificatã sub forma unor fiºe de lecturã cu idei principale din textele citite. Dacã timpul vã permite puteþi realiza un minicerc de lecturã (aproximativ 30 de minute), timp în care elevii pot citi cel puþin o schiþã sau povestire, fie de pe internet la adresa autorilor menþionaþi: www.agonia.ro, fie la biblioteca ºcolii sau în clasã, dacã aduceþi volume suficiente sau copii ale textelor pentru fiecare elev. Observaþii asupra sugestiilor din Ghidul profesorului

Jurnalul didactic

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÔ • NIVEL SECUNDAR INFERIOR

41

FEÞELE REALITÃÞII

Întâmplare din lumea necuvântãtoarelor (II)

2

Competenþe specifice: 1.3. Citirea unor texte diverse ºi prezentarea conþinutului acestora 1.6. Recunoaºterea modalitãþilor de structurare a textelor literare ºi nonliterare 1.7. Exprimarea unui punct de vedere referitor la textele citite sau ascultate Conþinuturi vizate: rezumatul, verbul (actualizare); Conþinuturi activate: naraþiunea, etapele acþiunii; ideea principalã ºi secundarã; Materiale necesare: Emil Gârleanu, Cãprioara; Metode ºi tipuri de activitãþi: – Orientare:lectura, grila de evaluare a lecturii, activitate în perechi; – Achiziþii: conversaþia, exerciþiul, activitate individualã sau în perechi, ºtiu/ce ar trebui sã ºtiu; – Transfer ºi aplicare: rezumarea unui eveniment din realitatea înconjurãtoare.

Parcursul didactic Orientare – Este un moment oportun sã evaluaþi calitatea lecturii elevilor. Folosiþi prilejul pentru a utiliza grila subiectivã de evaluare stimulând participarea elevilor. Adaptarea Nota Corectitudine Fluenþã Intonaþie volumului vocii obþinutã ☺ K L ☺ K L ☺ K L ☺ K L 2p 1,5p 1p 2p 1,5p 1p 2p 1,5p 1p 2p 1,5p 1p Elev 1 Elev 2 – Paralel, dumneavoastrã puteþi transforma în note evaluãrile elevilor, acordând „chipurilor“ punctaj: de exemplu: ☺ = 2 p; K = 1, 50 p; L = 1 p. Acordaþi douã puncte din oficiu, încât cei care obþin 4 calificative ☺ pot obþine nota zece, cei care obþin patru calificative K pot obþine nota 8 iar cei care obþin patru calificative L pot obþine maximum nota 6. Evident, vor exista situaþii combinate: de exemplu: 2 calificative ☺,1 calificativ K ºi 1 calificativ L, ceea ce presupune: 4 + 1,50 + 1 + 2 = 8,50.

42

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ • GHIDUL PROFESORULUI

– Pentru stabilirea etapelor acþiunii, puteþi organiza o activitate în perechi în care elevii pot completa tabelul dat în Ghidul elevului. Este un moment bun pentru a reveni asupra subiectului operei epice ºi a modului de gradare ºi de înlãnþuire a etapelor acþiunii. Achiziþii – Una dintre cele mai importante achiziþii pe care trebuie sã o aibã elevii este capacitatea de a rezuma diferite texte. Deºi pare simplu, în general, rezumarea se realizeazã cu dificultate, existând abateri precum: • folosirea perfectului simplu; • amestecul prezentului ºi trecutului ca timpuri ale rezumãrii. – O metodã eficientã de învãþare a rezumãrii este activitatea de scriere a rezumatului, urmatã însã de citirea rezumatelor obþinute ºi de discutarea lor. În acest sens, puteþi alege douã cãi de urmat: a. cereþi rezumarea textului înainte de a discuta orice regulã; extrageþi greºelile identificate în câteva rezumate realizate de elevi ºi prezentaþi regulile rezumãrii; b. folosiþi modelul de rezumare cu greºeli oferit în ghid; discutaþi „regulile” rezumãrii ºi abia apoi cereþi rezumarea textului. Puteþi solicita rezumarea oricãrui text epic abordat pânã în acest moment, pentru cã apelând la textul rezumat „ca model cu greºeli” nu puteþi observa dacã elevii aplicã în mod conºtient ceea ce au învãþat. – Trecerea la studiul verbului nu ar trebui sã constituie o rupturã în coerenþa lecþiei, ci ar fi bine sã insistaþi asupra rolului pe care îl are verbul în comunicare: de nucleu al comunicãrii (în jurul cãruia se construieºte sensul unei comunicãri), dar ºi de parte de vorbire care exprimã acþiuni, acþiunea fiind semnul caracteristic al textului narativ/epic. – Reactualizaþi cunoºtinþele despre verb prin ce ºtiu/ce am învãþat, fie ca activitate individualã, fie în perechi. Transfer ºi aplicare – Aplicaþi folosirea rezumãrii la timpul prezent la orice eveniment legat de mediul elevilor. Observaþii asupra exerciþiilor oferite de Ghidul elevului

Jurnalul didactic

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÔ • NIVEL SECUNDAR INFERIOR

43

FEÞELE REALITÃÞII

Acþiune ºi atitudine

3

Competenþe specifice: 1.4. Scrierea corectã utilizând normele limbii literare la nivel fonetic, ortografic ºi de punctuaþie, lexical, morfosintactic Conþinuturi vizate: verbul, modurile personale ºi nepersonale; Conþinuturi activate: pãrþile de vorbire flexibile, timpurile verbului; Materiale necesare: fiºe/culegeri de exerciþii; Metode ºi tipuri de activitãþi: – Orientare:activitate în patru grupe; – Achiziþii: conversaþia, exerciþiul, activitate individualã ºi în perechi; – Transfer ºi aplicare: activitate în cinci grupe, activitate individualã sau în perechi.

Parcursul didactic Orientare – E recomandabil sã realizaþi legãtura cu lecþia anterioarã subliniind faptul cã verbul este necesar în rezumare, dar ºi în descrierea unei acþiuni, insistând asupra faptului cã verbul este nucleul comunicãrii în jurul cãruia se organizeazã mesajul într-o propoziþie. Organizaþi elevii în patru grupe. Introducerea modurilor personale se poate realiza intuitiv prin completarea tabelului cu verbe care exprimã acþiuni:

sigure/reale [indicativ]

44

posibile/realizabile [conjunctiv]

dorite/a cãror realizare depinde de o condiþie [condiþional-optativ]

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ • GHIDUL PROFESORULUI

posibile, asociate cu voinþa vorbitorului de a le vedea realizate (ordine, îndemnuri) [imperativ]

Achiziþii – Pentru etapa de achiziþii cereþi elevilor sã lucreze în perechi pentru a spori gradul de implicare ºi de responzabilizare. Scrierea textului în care trebuie sã foloseascã cele patru moduri are rolul de a exersa utilizarea combinatã a celor patru moduri în actul comunicãrii. – Pentru a sesiza formele verbului, precum ºi problemele de scriere, solicitaþi conjugarea în scris a verbelor de la exerciþiul 3/moduri personale. Oferiþi explicaþii despre structura fiecãrui mod, fãrã a insista asupra noþiunii de verb auxiliar (pentru modul condiþional-optativ), ci doar asupra „semnelor“ specifice fiecãrui mod. Este însã important ca elevii sã observe cã modul imperativ are doar persoana a II-a. Explicaþi cã aceasta este o trãsãturã „logicã“ deoarece imperativul este modul adresãrii directe, deci interlocutorul nu poate fi decât persoana a II-a. – Modurile nepersonale pot fi prezentate prin valorificarea exerciþiului 1/moduri nepersonale ºi exersat prin exerciþiul 2. Pentru recunoaºterea celor 8 moduri verbale insistaþi asupra exerciþiului 3.

Transfer ºi aplicare – Activitatea în cinci grupe are rolul de a sesiza rolul imperativului în comunicare, dar ºi de a reactualiza importanþa elementelor paraverbale, în special intonaþia, în comunicarea oralã ºi semnul exclamãrii pentru redarea ei în scris. Insistaþi asupra scrierii ºi rostirii propoziþiilor imperative. Exerciþiile de la Poþi rezolva singur pot fi efectuate ºi în perechi pentru acei elevi care nu au un nivel de independenþã satisfãcãtor în muncã. Pentru cei care rezolvã individual, puteþi evalua activitatea lor prin note. Discutaþi exerciþiul 3, pentru cã are rolul de a spori gradul de conºtientizare a dorinþelor ºi a responsabilitãþilor, dar ºi de sesizare a eventualelor probleme ºi deficienþe. – Nu uitaþi sã aplicaþi ºi un chestionar de autoevaluare/feed-back. Observaþii asupra feed-back-urilor

Jurnalul didactic

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÔ • NIVEL SECUNDAR INFERIOR

45

FEÞELE REALITÃÞII

Feþele timpului (I)

4

Competenþe specifice: 1.4. Scrierea corectã utilizând normele limbii literare la nivel fonetic, ortografic ºi de punctuaþie, lexical, morfosintactic 1.6. Recunoaºterea modalitãþilor de structurare a textelor literare ºi nonliterare Conþinuturi vizate: timpurile modului indicativ: formele timpului trecut, scenariu epic, scrierea imaginativã; Conþinuturi activate: pãrþile de vorbire flexibile, timpurile verbului, modurile personale, etapele acþiunii; Materiale necesare: fiºe/culegeri de exerciþii; Metode ºi tipuri de activitãþi: – Orientare:activitate individualã; – Achiziþii: conversaþia, exerciþiul, activitate individualã ºi în perechi; – Transfer ºi aplicare: activitate în cinci grupe, activitate individualã sau în perechi.

Parcursul didactic Orientare – Aºa cum puteþi observa, am optat pentru prezentarea timpurilor verbului la cele patru moduri în lecþii separate tocmai pentru a face mai evident faptul cã nu toate modurile verbale au aceleaºi timpuri. În aceastã lecþie, veþi avea în vedere timpurile modului indicativ. Evident, formele timpului trecut vor necesita o atenþie sporitã. Pentru cã elevii ºtiu deja de timpul prezent, trecut ºi viitor, vã recomandãm sã începeþi cu valorificarea acestor cunoºtinþe. Achiziþii – Modul de predare a formelor trecutului urmãreºte nu numai sesizarea formelor specifice, ci ºi utilizarea acestora în comunicare: - imperfect: expoziþiune, în descrierea cadrului acþiunii; - perfect simplu: în introducerea intrigii; - perfect compus: în rezumarea unor evenimente. În acest sens, am oferit exerciþii introductive care constituie etape ale unui scenariu epic. Pentru a face diferenþa între perfectul simplu ºi mai mult ca perfectul folosiþi ºi reprezentarea temporalã, dar ºi faptul cã la mai mult ca perfectul apare dublarea lui „se“. Nu uitaþi sã exersaþi accentuarea

46

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ • GHIDUL PROFESORULUI

verbelor la perfectul simplu, persoana a III-a pentru a se diferenþia de forma de prezent: ex. Bãiatul intrã acum pe uºã./ Bãiatul tocmai intrã pe uºã. – Este un moment potrivit sã reveniþi asupra regulilor rezumãrii ºi sã insistaþi asupra faptului cã perfectul simplu este timpul ficþiunii/naraþiunii, iar perfectul compus este timpul rezumãrii. Într-o operã literarã, ele se îmbinã, pe când într-un rezumat, perfectul simplu ºi mai mult ca perfectul pot apãrea în propoziþii subordonate pentru realizarea succesiunii temporale a evenimentelor. – Nu neglijaþi greºelile de utilizare a formelor, în special la perfectul simplu, în comunicare. Oferiþi exemple de greºeli cotidiene precum „tu vãzusei”, în care se combinã în mod nepermis formele verbului de la perfect simplu ºi mai mult ca perfect: „vãzuºi” + „vãzuseºi” => „vãzusei”. Transfer ºi aplicare – Completarea tabelui cu elemente ale scenariului epic are rolul atât de a aplica formele verbului la timpul trecut, cât ºi de a imagina ºi de a scrie texte ficþionale. Insistaþi ca elevii sã completeze tabelul pentru scenariul epic cu elemente cât mai inedite, tocmai pentru ca povestirile sã iasã din banalitate ºi locuri comune. Dupã completarea tabelului, întrebaþi elevii dacã doresc ca scrierea povestirii sã se facã în grup, în perechi sau individual. Puteþi lãsa la alegerea lor modul de a scrie povestirea. Opinii asupra tematicii din portofoliul elevului

Jurnalul didactic

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÔ • NIVEL SECUNDAR INFERIOR

47

FEÞELE REALITÃÞII

Feþele timpului (II)

5

Competenþe specifice: 1.4. Scrierea corectã utilizând normele limbii literare la nivel fonetic, ortografic ºi de punctuaþie, lexical, morfosintactic Conþinuturi vizate: timpurile modului indicativ: timpul prezent ºi viitor, proiectul; Conþinuturi activate: pãrþile de vorbire flexibile, timpurile verbului, modurile personale; Materiale necesare: calendar, zodiac/horoscop, un model de proiect al unei activitãþi, poezia Glossã de Mihai Eminescu, fiºe/culegeri de exerciþii; Metode ºi tipuri de activitãþi: – Orientare: lectura, activitate în douã grupe; – Achiziþii: conversaþia, exerciþiul, activitate individualã ºi în perechi; – Transfer ºi aplicare: activitate în douã grupe, posterul.

Parcursul didactic Orientare – Rolul lecturii versurilor din poezia Glossã este de a sensibiliza elevii asupra trecerii timpului ºi a faptului cã omul este o fiinþã care „îºi mãsoarã destrãmarea“ prin timp. Vorbiþi-le despre prezentul etern în sens filosofic, despre modul în care cunoaºterea asigurã fiinþei umane o existenþã plenarã, despre cum se poate înþelege sensul trecutului, al prezentului ºi al viitorului prin cunoaºtere ºi experienþã. Valorificaþi imaginea calendarului pentru a introduce în mod concret ideea de trecut, prezent, viitor. Deoarece formele verbului la timpul prezent ºi viitor, în general, nu ridicã probleme, apelaþi la experienþa ºi cunoºtinþele elevilor pentru a sesiza valorile acestora, printr-o activitate în douã grupe. Achiziþii – Realizaþi legãtura dintre prezent ºi viitor prin imaginea horoscopului, a dorinþei oamenilor de a cunoaºte viitorul. Continuaþi cu rezolvarea exerciþiilor 1–7, alternând activitatea în perechi cu cea individualã. – Considerãm cã introducerea la aceastã lecþie a proiectului ilustreazã, subliminal, ideea cã nu putem trãi haotic ºi cã e necesar sã ne organizãm viaþa ºi activitãþile. De aceea, este indicat sã

48

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ • GHIDUL PROFESORULUI

iniþiaþi o discuþie pe aceastã temã. Puteþi oferi ca exemplu modul în care un profesor îºi proiecteazã activitãþile pe întreg anul, pe semestru, pe unitate tematicã, pe lecþie. Vorbiþi-le despre proiect ca formã de activitate ºi evaluare în ºcoalã care are ca scop tocmai exersarea deprinderilor de a planifica, organiza, monitoriza ºi evalua activitatea proprie sau a unui grup. Puteþi aduce un model de proiect al unei activitãþi, pe baza cãruia sã discutaþi elementele componente sau sã parcurgeþi modelul din Ghidul elevului. Oferiþi exemple despre modul de formulare a argumentului, a scopului ºi a obiectivelor. Puteþi alege orice altã temã pentru proiectul ºcolar. Dacã optaþi pentru cea datã în Ghidul elevului, puteþi sã alegeþi încã una pentru a doua grupã. Nu uitaþi sã pregãtiþi o grilã de evaluare a proiectului de grup sau sã construiþi una împreunã cu elevii (dacã timpul vã permite). Transfer ºi aplicare – Este extrem de important ca elevii sã stabileascã, prin discuþii în grup, regulile activitãþii în echipã. Puteþi sã aduceþi ºi dumneavoastrã câteva exemple. Afiºaþi posterul realizat la un loc vizibil în clasã. – Lucrarea pentru portofoliul individual vizeazã o autoanalizã a vieþii prin raportare la trecut, la prezent, la viitor în scopul scrierii reflexive cu scop de autocunoaºtere ºi exprimare a sinelui. Puteþi extinde cerinþa prin scrierea unei eseu despre sine în care elevii sã prezinte evoluþia unei pasiuni sau a unei preocupãri din trecut, în prezent ºi în viitor. Opinii asupra modului în care sunt integrate conþinuturile în Ghidul elevului

Jurnalul didactic

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÔ • NIVEL SECUNDAR INFERIOR

49

FEÞELE REALITÃÞII

Dorinþe ºi confesiuni

6

Competenþe specifice: 1.4. Scrierea corectã utilizând normele limbii literare la nivel fonetic, ortografic ºi de punctuaþie, lexical, morfosintactic 1.8. Redactarea unor texte proprii folosind modurile de expunere ºi procedeele de expresivitate Conþinuturi vizate: timpurile modului conjunctiv ºi condiþionaloptativ, timpul prezent ºi perfect, jurnalul, luarea unei decizii; Conþinuturi activate: modul conjunctiv ºi condiþional-optativ; Materiale necesare: jurnalul unui scriitor/unei personalitãþi; fiºe/culegeri de exerciþii; Metode ºi tipuri de activitãþi: – Orientare: exerciþiul, activitate în douã grupe; – Achiziþii: lectura, conversaþia, exerciþiul, activitate individualã ºi în perechi, activitate în patru grupe; – Transfer ºi aplicare: activitate în douã grupe, dezbaterea, jurnalul confesiv, lectura selectivã din jurnalele unor scriitori/personalitãþi.

Parcursul didactic Orientare – Activitatea în douã grupe poate valorifica exerciþiile de la Pentru început cu scopul de a reactualiza cunoºtinþele despre modul conjunctiv ºi condiþional-optativ. E recomandabil sã insistaþi din nou asupra structurii formelor verbului la cele douã moduri prin completarea tabelului. Achiziþii – Aduceþi-le aminte elevilor despre cei trei prieteni – Elena, Paul ºi Maria – prezenþi în textul Istoria unei conversaþii (I, II), puneþi câteva întrebãri asupra celor douã texte ºi treceþi la lectura fragmentului de jurnal. – Formele verbale subliniate au rolul de a introduce formele verbului la timpul perfect, la cele douã moduri verbale. Continuaþi cu exerciþiile de la Discutarea textului ºi introduceþi noþiunea de jurnal personal, insistând asupra nevoii umane de a se confesa ºi de a se autoanaliza. Puteþi sã le vorbiþi ºi despre funcþia catharticã/terapeuticã a scrisului, citindu-le un fragment din jurnalul unui

50

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ • GHIDUL PROFESORULUI

scriitor/personalitãþi din lumea contemporanã. Nu pierdeþi ocazia sã reveniþi la tipologia textelor: ficþional/nonficþional. – Reveniþi la formele verbale subliniate ºi aprofundaþi-le prin exerciþiile 6 ºi 7. Este recomandabil sã aveþi pregãtite ºi alte exemple ºi sã le folosiþi, dacã situaþia concretã din clasã o impune. – Legãtura dintre timpurile modului conjunctiv ºi condiþional-optativ ºi luarea unei decizii poate fi realizatã prin referire la textul din jurnalul personajului ºi la faptul cã oamenii sunt mereu puºi în situaþia de a lua decizii. Sensibilizarea elevilor asupra modului în care se ia o decizie este importantã pentru a evita regretele ºi alegerile greºite. – Pentru a introduce activitatea despre luarea deciziei reveniþi la contextul jurnalului citat ºi realizaþi legãtura cu viaþa personalã. Pentru a sesiza procesul luãrii unei decizii, solicitaþi-le elevilor sã gãseascã soluþii pe care sã le analizeze în termeni de consecinþe pozitive ºi negative. Luarea deciziei trebuie transferatã în responsabilitatea personalã, de aceea ar fi indicat sã cereþi ca elevii sã opteze pentru decizii diferite ºi sã-ºi argumenteze opþiunea.

Transfer ºi aplicare – Discutarea maximelor are rolul de a-i determina pe elevi sã reflecteze asupra firescului, necesitãþii, importanþei ºi responsabilitãþii de a lua o decizie. E indicat sã folosiþi un ton optimist ºi nu unul grav care sã insufle teamã. – Încurajaþi elevii sã îºi deschidã un jurnal ºi, dacã timpul vã permite, solicitaþi-le sã scrie prima consemnare pentru jurnal chiar în clasã. – Puteþi aduce jurnale ale unor scriitori, din care sã citiþi, în 10-15 minute, fragmente reprezentative, selectate în prealabil. Aþi putea selecta fragmente din jurnalele scriitorilor Mircea Eliade, Titu Maiorescu etc. Opinii asupra modului în care sunt îmbinate activitãþile individuale cu cele în perechi ºi în grup

Jurnalul didactic

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÔ • NIVEL SECUNDAR INFERIOR

51

FEÞELE REALITÃÞII

Întâmplare ºi destin

7

Competenþe specifice: 1.3. Citirea unor texte diverse ºi prezentarea conþinutului acestora 1.6. Recunoaºterea modalitãþilor de structurare a textelor literare ºi nonliterare 1.7. Exprimarea unui punct de vedere referitor la textele citite sau ascultate Conþinuturi vizate: textul epic în prozã, schiþa, indici spaþio-temporali, personaje, acþiune, narator; Conþinuturi activate: etapele acþiunii, ideile principale; Materiale necesare: I.L. Caragiale, Cum devine cineva revoluþionar ºi om politic; Metode ºi tipuri de activitãþi: – Orientare: eseul de cinci minute, discuþia în perechi; – Achiziþii: lectura, lectura predictivã, jurnalul dublu de lecturã, conversaþia, exerciþiul, activitate în patru grupe; – Transfer ºi aplicare: activitate individualã (opþional, concurs de reclame), documentare/informare, eseul.

Parcursul didactic Orientare – Chiar titlul lecþiei poate constitui un bun prilej pentru eseul de cinci minute prin care elevii sunt solicitaþi sã povesteascã o întâmplare care le-a marcat viaþa. Este recomandabil sã le amintiþi elevilor cã trebuie sã scrie neîntrerupt, fãrã a acorda atenþie exprimãrii. Discuþia în perechi este o formã prin care se contribuie la cunoaºterea interpersonalã. – Discutarea proverbului Nu aduce anul ce aduce ceasul se poate face prin brainstorming frontal, realizând un câmp lexical al hazardului: (ex.: noroc, ºansã, ghinion, oportunitate, coincidenþã, transformare/schimbare, destin). Puteþi încheia prin a le cere elevilor sã construiascã un enunþ cu douã - trei dintre aceste cuvinte: (ex.: Concursul a fost o oportunitate care mi-a oferit ºansa transformãrii destinului).

52

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ • GHIDUL PROFESORULUI

Achiziþii – Pentru lectura textului este absolut necesar ca dumneavoastrã sã aveþi textul integral al schiþei. Datoritã lungimii ei, nu a putut fi reprodusã decât fragmentar. Am eliminat un episod cvasiindependent, relatarea lui Niþã despre modul în care a ajuns în vâltoarea revoluþiei. Astfel, puteþi sã folosiþi lectura predictivã, lãsând elevii sã-ºi imagineze posibile scenarii epice ºi sã oferiþi relatarea lui Niþã ca pe o verificare a predicþiilor. Jurnalul dublu de lecturã este o modalitate de relaþionare a textului cu experienþa de viaþã a elevilor. Comprehensiunea textului o puteþi realiza prin organizarea clasei de elevi în patru sau cinci grupe, care sã rezolve sarcinile din tabel de la III.1. În cazul în care optaþi pentru patru grupe, grupaþi coloana 1 ºi 2 la o singurã grupã, celelalte trei grupe având doar o singurã cerinþã. – Nu ar trebui sã neglijaþi succesiunea etapelor acþiunii, deoarece deznodãmântul este plasat la început, chiar sugerat de titlu, ºi, în ciuda acestui fapt, curiozitatea cititorului nu este diminuatã.

Transfer ºi aplicare – Temele alese, meseria proprie ºi Revoluþia din 1989, constituie forme de relaþionare cu interesele proprii ale elevilor, dar ºi cu dimensiunea socialã. Puteþi transforma ex.1 ºi 2 de la Poþi rezolva singur într-un concurs de reclame pentru meseriile alese. Opinii asupra utilitãþii informaþiilor din Ghidul profesorului

Jurnalul didactic

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÔ • NIVEL SECUNDAR INFERIOR

53

FEÞELE REALITÃÞII

Povestea unui destin

8

Competenþe specifice: 1.3. Citirea unor texte diverse ºi prezentarea conþinutului acestora 1.6. Recunoaºterea modalitãþilor de structurare a textelor literare ºi nonliterare 1.7. Exprimarea unui punct de vedere referitor la textele citite sau ascultate Conþinuturi vizate: oferte de serviciu, biografia, autobiografia, numeralul (feluri); Conþinuturi activate: reclama, pãrþile de vorbire flexibile; Materiale necesare: oferte de serviciu, biografia unei personalitãþi culturale, L. Blaga, Biografie; Metode ºi tipuri de activitãþi: – Orientare: lectura, rãspunsul la oferta de serviciu, reclama unei meserii, activitate în patru grupe; – Achiziþii: lectura, exerciþiul, activitate în patru grupe; – Transfer ºi aplicare: activitate individualã, autobiografia, textul în versuri.

Parcursul didactic Orientare – Scopul lecturii ofertei de colaborare este de a sensibiliza elevii asupra nevoii de a-ºi cunoaºte bine datele personale necesare pentru un rãspuns la o ofertã de locuri de muncã. De asemenea, este recomandabil ca meseriile pentru care au optat elevii sã fie bine cunoscute, cu avantajele ºi dezavantajele lor. Realizarea reclamei unei meserii trebuie fãcutã cu scopul de a dovedi opþiunea personalã ºi puterea de convingere. Achiziþii – Lectura biografiei fondatorului radiofoniei este un bun prilej pentru a afla informaþii despre personalitãþi al cãror nume este legat de aspecte importante din realitatea cotidianã. Puteþi alege ºi altã personalitate a cãrei biografie o consideraþi semnificativã pentru profilul grupului de elevi. Dacã aveþi la dispoziþie computere cu acces la internet, puteþi solicita elevilor sã citeascã ºi sã noteze date semnificative din biografiile scriitorilor la adresa www.agonia.ro – Insistaþi asupra diferenþei dintre termenii biografie ºi bibliografie.

54

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ • GHIDUL PROFESORULUI

– Exerciþiile dedicate numeralului îºi gãsesc justificarea în mãsura în care aceastã parte de vorbire este folositã în exprimarea datelor referitoare la (auto)biografie. În acest sens, importante sunt numeralul cardinal ºi ordinal. Tabelul de la punctul IV poate fi completat ºi cu numeralul fracþionar. Asiguraþi-vã cã elevii scriu corect numeralele cardinale compuse, dar ºi numerale ordinale cu cifre romane. Dupã rezolvarea exerciþiilor 1,2,3, puteþi oferi, în funcþie de timpul disponibil, ºi alte tipuri de exerciþii. Transfer ºi aplicare – Textul poetic Biografie trebuie exploatat pentru sensibilizarea asupra sensului existenþei ºi a destinului personal, dar ºi asupra diferenþei dintre textul nonliterar ºi cel nonliterar. – Puteþi folosi întrebarea din lecþia introductivã din Ghidul elevului: cine sunt eu?, autobiografia fiind un posibil rãspuns. Pentru a exersa sensul figurat al cuvintelor, puteþi cere crearea unei poezii tip cvintet despre destin. Structura cvintetului pote fi: – Versul întâi: un substantiv – Versul al doilea; douã adjective – Versul al treilea: trei verbe – Versul al patrulea: o comparaþie – Versul al cincilea: o expresie sinteticã Opinii asupra integrãrii conþinuturilor din Ghidul elevului

Jurnalul didactic

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÔ • NIVEL SECUNDAR INFERIOR

55

FEÞELE REALITÃÞII

Test de evaluare Citeºte urmãtorul text: […] Nu poþi fi fericit ani întregi sau zile-ntregi. Nici mãcar câteva ore-n ºir. […] Într-un fel, viaþa ta a avut sens dacã, în ºirul nesfârºit de momente banale, cenuºii, triste, ruºinoase, ticãloase, mizerabile, plicticoase din care orice viaþã este compusã, s-a aprins, totuºi, de câteva ori sau doar o singurã datã, scânteia cutremurãtoare a fericirii. [...] Fericirea pe care oamenii o cautã îndeobºte n-are nimic de-a face cu experienþele extatice. Dimpotrivã, e vorba de faimoasa „aurea mediocritas” a antichitãþii, de cultivarea grãdinii proprii, de tihna ºi pacea unei vieþi înþelepte, potrivite omului, lipsite de zbucium ºi de excese. În acest sens filozofii invidiau viaþa simplã ºi mulþumitã a pãstorilor, împlinirea celor ce n-au ambiþii mari, ci se mulþumesc cu ceea ce le aduce clipa. Dacã fericirea orgasmicã despre care am vorbit la-nceput ar putea fi numitã transcendentã, avem în schimb de-a face aici cu o fericire terestrã, imanentã. În lumea consumistã ºi globalizatã actualã, pare cã nu mai cunoaºtem alt sens al fericirii decât acesta din urmã: mediocru, utilitar, lipsit de orice speranþã care depãºeºte standardele materialiste: o casã confortabilã, un loc de muncã bãnos, o vacanþã în Caraibe (sau mãcar la Sinaia...), o familie asiguratã financiar. O dragoste cãlduþã (nu te mai osteneºti sã-þi dai seama mãcar dacã-þi iubeºti partenerul), o muncã

III nu prea creativã, obiecte (recomandate la televizor) cu care-þi umpli orice spaþiu liber... Oamenii au uitat cu totul cã li s-a fãcut un dar copleºitor: cel de a exista în minunea lumii, de a fi vii, de a fi conºtienþi de sine. Ei nu-ºi mai pun întrebãri ca: de fapt, cine sunt eu? Ce rost am pe lumea asta? Oare mi s-a dat minunea cã pot vedea ºi auzi doar ca sã fiu ºofer de autobuz sau sã fac reclame? Oare n-am sã mor fãrã sã fi fãcut nimic pe lumea asta? Condamnarea acestui gen de fericire este totuºi în bunã parte nedreaptã, dupã pãrerea mea, ca întreaga condamnare a modului de viaþã occidental, cãci înseamnã, de fapt, o reacþie „elitistã” în faþa unei fericiri „populare”. Eu cred cã avem nevoie de ambele feluri de fericire, cã fiecare-n parte este sãracã ºi extremã în lipsa celeilalte. Cred, de altfel, cã sunt foarte rari atât poeþii puri ºi extatici cât ºi consumiºtii complet imbecilizaþi de bere ºi televiziune. Suntem cu toþii, de fapt, o combinaþie între cele douã cazuri, ºi idealul uman ar putea sã fie, în consecinþã, o viaþã împlinitã ºi decentã material strãbãtutã din când în când de fulguraþiile nebuneºti ale marii ºi adevãratei fericiri. (Mircea Cãrtãrescu, Douã feluri de fericire, din volumul De ce iubim femeile).

Scrie rãspunsuri la urmãtoarele cerinþe: 1. [1p] Transcrie douã grupuri de cuvinte/sintagme prin care sunt numite cele „douã feluri de fericire“. 2. [1p] Cum este descris sensul fericirii într-o lume consumistã ºi globalizatã? 3. [1p] Enumerã întrebãrile pe care omul uitã sã ºi le punã, dominat fiind de „fericirea popularã“? 4. [2p] Alege una dintre întrebãrile enumerate de autor ºi scrie un rãspuns, în 15-20 rânduri. 5. [2p] Rezumã un film/povestea vieþii unui personaj/a unei persoane cunoscute, ilustrând modul în care este trãitã fericirea. 6. [1p] Precizeazã modul ºi timpul verbelor din fragmentul: Ce rost am pe lumea asta? Oare mi s-a dat minunea cã pot vedea ºi auzi doar ca sã fiu ºofer de autobuz sau sã fac reclame? Oare n-am sã mor fãrã sã fi fãcut nimic pe lumea asta? 7. [1p] Scrie un text, de 5-6 enunþuri în care sã prezinþi idealul tãu de fericire folosind verbe la modul condiþional-optativ ºi conjunctiv. Timpul efectiv de lucru este de 50 de minute. Se acordã 1 punct din oficiu.

56

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ • GHIDUL PROFESORULUI

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÔ • NIVEL SECUNDAR INFERIOR

57

CÂNTECUL SENTIMENTELOR

Poezia ºi muzica

1

Competenþe specifice: 1.3. Citirea unor texte diverse ºi prezentarea conþinutului acestora 1.6. Recunoaºterea modalitãþilor de structurare a textelor literare ºi nonliterare 1.7. Exprimarea unui punct de vedere referitor la textele citite sau ascultate Conþinuturi vizate: textul liric, strofã, vers, ritm, rimã, mãsurã; Conþinuturi activate: elemente de foneticã: silaba, despãrþirea în silabe; Materiale necesare: poezia Lacul de Mihai Eminescu, caseta audio cu formaþia Holograf, melodia Inima mea nu e întreagã dacã nu eºti tu, volume de poezii/fiºe cu citate care sã ilustreze tipuri de strofe, rimã; câteva volume din poeziile lui Mihai Eminescu, casetofon/CD player; Metode ºi tipuri de activitãþi: – Orientare: eseul de cinci minute, scrierea imaginativã în versuri, brainstormingul, activitate individualã ºi în douã grupe; – Achiziþii: lectura, audiþia, exerciþiul, activitate individualã/în perechi; – Transfer ºi aplicare: activitate individualã, lectura suplimentarã, textul în versuri, casetã sau CD cu muzicã instrumentalã.

Parcursul didactic Orientare – Deoarece este prima lecþie din aceastã unitate, secvenþa introductivã trebuie sã valorifice ºi pagina introductivã din Ghidul elevului. Întrebãrile notate pe aceastã paginã vizeazã, aºa cum aþi observat, latura personalã ºi de autocunoaºtere, care se constituie într-un fir roºu al întregului ghid. Accentul cade pe sentimente ºi pe exprimarea acestora, subliniind deosebirea dintre textul epic ºi cel liric care presupun moduri diferite de exprimare a sinelui, a gândurilor ºi a sentimentelor. Întrebãrile de reflecþie vizeazã tocmai stabilirea intuitivã a unei legãturi între sentiment/stare sufleteascã ºi muzicã pentru a pregãti receptarea poeziei ca o muzicã „a sentimentelor“. – Dupã parcurgerea paginii de introducere în unitatea tematicã, folosiþi, pentru intrarea propriu-zisã în lecþie, imaginea cu o mascã râde, o mascã plânge, pentru a crea un moment de evocare a sentimentului de fericire sau de tristeþe. Nu uitaþi cã testul de evaluare de la unitatea III are ca temã

58

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ • GHIDUL PROFESORULUI

tocmai problema fericirii, de aceea le puteþi cere elevilor sã scrie un scurt text în care sã descrie fericirea/tristeþea. Lãsaþi elevilor libertatea sã reprezinte prin desen aceste stãri. Este recomandabil ca aceºtia sã citescã ºi sã discutaþi produsele lor. Organizarea celor patru grupe o puteþi face chiar de la începutul orei sau imediat dupã momentul de scriere individualã ºi puteþi da ca sarcinã de lucru exerciþiile 2,3,4. Afiºaþi textele create de cele douã grupe. Asocierea versurilor create de ei cu versuri preluate din diferite melodii ºi comentarea maximei lui V. Hugo ar trebui sã sensibilizeze elevii asupra perspectivelor diferite asupra iubirii: fericire, suferinþã, nostalgie, ideal, pasiune, tristeþe. Achiziþii – Am optat pentru prezentarea în paralel a unui text poetic si a unor versuri ale unui cântec cu scopul de a evidenþia legãtura dintre muzicã ºi poezie. Puteþi opta pentru audiþia melodiei ºi sã treceþi la lectura poeziei abia dupã aceea. Dupã audiþia sau doar citirea versurilor cântecului Inima mea nu e întreaga daca nu eºti tu ºi citirea poeziei Lacul de Mihai Eminescu, completaþi tabelul prin notarea elementelor comune muzicii ºi poeziei: ritmul, rima, versul. – Vã sugerãm sã parcurgeþi comprehensiunea textului liric utilizând metoda paºilor în lecturã ºi în activitate pe text. Astfel, în aceastã orã, concentraþi-vã asupra elementelor de prozodie care conferã textului muzicalitate, apropiind-o de muzicã (valorificaþi sensul etimologic al cuvântului liric. – Este recomndabil sã oferiþi elevilor ºi alte exemple de strofe/poezii în care sã exemplificaþi ritmul, rima, mãsura, tipul de strofã. Transfer ºi aplicare – Lectura altor poezii de Mihai Eminescu poate fi fãcutã în clasã, oferind elevilor câteva volume de poezii, lãsându-le libertatea de a alege textul pe care doresc sã îl citeascã. Este important ca lectura poeziei sã fie o „lecturã de plãcere“, fãrã a insista asupra altor elemente de comprehensiune a textului decât emoþia lecturii inocente, libere. Atmosfera este însã un factor care poate contribui la apropierea de poezie, de aceea puteþi pune ºi un fond muzical adecvat. – Încurajaþi elevii sã-ºi exprime sentimentele în versuri ºi sã valorifice textele muzicale cunoscute. Opinii asupra utilitãþii paginii introductive din Ghidul elevului

Jurnalul didactic

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÔ • NIVEL SECUNDAR INFERIOR

59

CÂNTECUL SENTIMENTELOR

Farmecul poeziei

2

Competenþe specifice: 1.3. Citirea unor texte diverse ºi prezentarea conþinutului acestora 1.6. Recunoaºterea modalitãþilor de structurare a textelor literare ºi nonliterare 1.2. Utilizarea categoriilor semantice învãþate în vederea eficientizãrii comunicãrii orale ºi scrise Conþinuturi vizate: textul liric, figuri de stil, imagini artistice, sensul figurat, eul poetic, planurile de structurare a discursului liric, adjectivul, adverbul; Conþinuturi activate: personificarea, pãrþile de vorbire flexibile ºi neflexibile; Materiale necesare: poezia Lacul de Mihai Eminescu, fiºe cu exemple de figuri de stil ºi imagini artistice; Metode ºi tipuri de activitãþi: – Orientare: activitate în perechi, exerciþiul, conversaþia; – Achiziþii: lectura, exerciþiul, activitate în patru grupe; – Transfer ºi aplicare: activitate individualã/în perechi, declaraþia de dragoste, scrierea despre textul liric.

Parcursul didactic Orientare – Deschiderea lecþiei o puteþi face prin rezolvarea ex. 1, 2, 3 de la secvenþa Orientare, urmãrind evidenþierea sensului figurat al cuvintelor ºi a modului în care se construiesc epitetul, comparaþia ºi personificarea. Nu uitaþi cã elevii cunosc personificarea de la lecþia despre fabulã, dar acum accentul cade pe atribuirea de însuºiri umane aspectelelor naturii. – Completarea tabelului de la exerciþiul 4 este importantã deoarece cuprinde atât definirea, cât ºi aplicarea figurilor de stil. E recomandabil sã aveþi pregãtite ºi alte exemple de figuri de stil pe care sã le folosiþi pentru recunoaºtere sau sã le cereþi elevilor sã creeze figuri de stil, dupã modelul: Soarele --------------------(personificare)……..pãmântul ca ------------------(comparaþie)…………… (epitet); Soarele îmbrãþiºeazã pãmântul ca un clopot de foc.

60

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ • GHIDUL PROFESORULUI

Achiziþii – Intitulatã Laborator de creaþie poeticã, aceastã secvenþã a lecþiei continuã paºii necesari în comprehensiunea ºi în interpretarea textului liric. Organizarea elevilor în patru grupe asigurã o economie de timp importantã pentru cã se parcurg în paralel toþi paºii pe care îi regãsiþi sub formã de întrebãri. Activitatea elevilor din fiecare grupã este orientatã la rubrica ce caut în text?, urmatã de aplicare ºi ilustrare pe textul poeziei Lacul. Rolul dumneavoastrã constã în monitorizarea activitãþii elevilor (aprox. 10 minute), urmatã de raportarea fiecãrei grupe ºi de sintetizarea ideilor pentru fiecare dintre cei patru paºi. Asiguraþi-vã cã elevii au înþeles semnificaþiile elementelor extrase din textul poeziei prin întrebãrile de la ex.3. Puteþi sã le cereþi sã scrie un scurt text în care sã valorifice ideile notate ºi discutate referitoare la un anumit aspect: sentimentele ºi ipostazele eului liric/imagini vizuale, auditive/planuri de organizare a discursului liric. – Abordarea adjectivului ºi adverbului are rolul de a evidenþia rolul acestor pãrþi de vorbire în realizarea epitetului, dar ºi comportamentul morfologic. Pentru diferenþierea lor, este foarte important sã insistaþi asupra termenului regent (substantiv, respectiv verb). În general, recunoaºterea lor nu ridicã probleme, de aceea insistaþi mai mult asupra greºelilor frecvente în utilizarea acestor pãrþi de vorbire. Puteþi oferi ºi alte exemple, mai cu seamã legate de scrierea adjectivelor la plural, în funcþie de locul faþã de substantiv: ex. aceºti ochi negri/negrii ochi; pantofi argintii/argintiii pantofi. Transfer ºi aplicare – Dacã observaþi cã elevii folosesc mai greu sensul figurat al cuvintelor puteþi transfera exerciþiul 2 de la Poþi rezolva singur în activitate în perechi sau grupe. Pentru exerciþiul 3, oferiþi un plan (cei cinci paºi) pe care sã-l urmeze în scrierea textului despre poezie. Solicitaþi citirea în faþa clasei în ora urmãtoare a una-douã compuneri ºi realizaþi o evaluare transparentã a acestora. Aplicaþi un chestionar de autoevaluare. Sinteza feed-back-ului elevilor

Jurnalul didactic

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÔ • NIVEL SECUNDAR INFERIOR

61

CÂNTECUL SENTIMENTELOR

Cântecul ºi poezia

3

Competenþe specifice: 1.2. Citirea unor texte diverse ºi prezentarea conþinutului acestora 1.6. Recunoaºterea modalitãþilor de structurare a textelor literare ºi nonliterare 1.4. Scrierea corectã utilizând normele limbii literare la nivel fonetic, ortografic ºi de punctuaþie, lexical, morfosintactic Conþinuturi vizate: doina popularã, pronumele personal; Conþinuturi activate: textul liric, figuri de stil, imagini artistice, sensul figurat, eul poetic, planurile de structurare a discursului liric, adjectivul, adverbul; Materiale necesare: CD-uri sau casete cu doine/cântece populare/muzicã etno, poezia Doina (varianta culeasã de V. Alecsandri), Lucian Blaga, Spaþiul mioritic (Trilogia culturii), fiºe cu exerciþii pentru pronumele personal; Metode ºi tipuri de activitãþi: – Orientare: activitate în perechi, exerciþiul, conversaþia; – Achiziþii: lectura, exerciþiul, prelegerea, activitate în perechi; – Transfer ºi aplicare: activitate individualã/în perechi, brainstormingul, eseul.

Parcursul didactic Orientare – Aþi putea începe prin audiþia unor cântece/doine populare; reluarea legãturii dintre muzicã ºi poezie ar face mai evidente trãsãturile doinei ca specie a literaturii populare. Puteþi, de asemenea, sã notaþi prin brainstorming trãsãturile literaturii populare, mai ales cã elevii au studiat deja balada popularã. Puteþi extinde acest moment introductiv printr-o discuþie asupra emisiunilor de folclor, a muzicii populare ºi etno (o valorificare contemporanã a cântecului popular). Achiziþii – Dupã lectura textului, ar fi indicat ca exerciþiile 1–5 de la Discutarea textului sã fie rezolvate prin discuþie cu întreaga clasã ºi sã orientaþi procesul de relecturã. – Puteþi opta pentru activitatea în perechi pentru exerciþiile de comprehensiune ºi interpretare a textului, dar nu înainte de a prezenta într-o scurtã prelegere definiþia doinei ºi citatul extras din

62

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ • GHIDUL PROFESORULUI

opera filosoficã a lui Lucian Blaga despre doinã ºi dor. Exerciþiul 3 poate fi rezolvat în clasã sau transferat ca lucrare de portofoliu. – Aºa cum aþi observat, pãrþile de vorbire au fost introduse în lecþiile în care rolul lor era evident pentru modul de organizarea a discursului. Am optat pentru pronume la aceastã lecþie, cu scopul de a sublinia prezenþa ºi subiectivitatea eului liric. De aceea, începeþi prin identificarea formelor pronumelui personal în textul poetic ºi abia apoi treceþi la formele accentuate în cele cinci cazuri. Nu am dat denumirile cazurilor, ci am insistat pe întrebãrile prin care se obþin formele specifice. În funcþie de nivelul grupului, puteþi opta pentru precizarea denumirii cazurilor. Observaþi însã tabelul de la punctul IV, exerciþiul 2, unde nu apare vocativul. Introduceþi-l prin substituirea substantivelor în vocativ (cunoscut de elevi încã de la prima lecþie). Transfer ºi aplicare – Exerciþiul de la Poþi rezolva singur are rolul tocmai de a aprofunda scrierea corectã a formelor neaccentuate ale pronumelui personal, în acuzativ ºi dativ. – Pentru redactarea eseului despre importanþa cântecului în viaþa oamenilor puteþi sã realizaþi un brainstorming de grup pe aceastã temã ºi sã oferiþi câteva repere, precum: • ipostaze ale existenþei umane asociate cântecului: somnul (cântecul de leagãn), jocul (cântece care însoþesc unele jocuri: ex. Podul de piatrã), dansul, cãsãtoria, munca (seceriº), tradiþii ºi obiceiuri (de Anul Nou, Crãciun), sãrbãtori naþionale (Unirea, ziua naþionalã), artã, divertisment (varietatea de genuri muzicale), moarte (bocete) etc. • importanþa cântecului în viaþa socialã contemporanã (ilustrarea cu exemple de manifestãri sociale care sunt însoþite de cântec: zile festive ale unor companii comerciale, campanii electorale, petrecerea timpului liber în cluburi, discoteci, campanii publicitare la radio ºi TV. • instituþii care promoveazã educaþia muzicalã: ºcoala publicã, ºcoli de muzicã, academii, etc. • forme ale manifestãrii vocaþiei/talentului muzical: concerte, festivaluri, spectacole, casete audio, CD, emisiuni de radio ºi de televiziune etc. Opinii asupra tipurilor de exerciþii prezente în Ghidul elevului

Jurnalul didactic

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÔ • NIVEL SECUNDAR INFERIOR

63

CÂNTECUL SENTIMENTELOR

Poezia naturii

4

Competenþe specifice: 1.3. Citirea unor texte diverse ºi prezentarea conþinutului acestora 1.8. Redactarea unor texte proprii folosind modurile de expunere ºi procedeele de expresivitate 1.6. Recunoaºterea modalitãþilor de structurare a textelor literare ºi nonliterare 1.4. Scrierea corectã utilizând normele limbii literare la nivel fonetic, ortografic ºi de punctuaþie, lexical, morfosintactic Conþinuturi vizate: pastelul, articolul de ziar, descrierea obiectivã ºi subiectivã; Conþinuturi activate: textul liric, textul nonliterar, figuri de stil, imagini artistice, sensul figurat, eul poetic, planurile de structurare a discursului liric; Materiale necesare: Vasile Alecsandri, Pasteluri (Malul Siretului), imagini cu peisaje, articole pe teme ecologice, descrierea geograficã a unui râu; Metode ºi tipuri de activitãþi: – Orientare: activitate individualã, eseul de cinci minute, conversaþia; – Achiziþii: lectura, exerciþiul, prelegerea, activitate individualã/în perechi; – Transfer ºi aplicare: lectura, masa rotundã, activitate în douã grupe, reclama, descrierea subiectivã ºi obiectivã.

Parcursul didactic Orientare – Dacã optaþi pentru varianta prezentatã în Ghidul elevului, provocaþi activarea imaginii locului preferat printr-un exerciþiu în care elevii sunt „transportaþi“ în locul respectiv prin intermediul imaginaþiei: cereþi-le sã închidã ochii ºi sã cãlãtoreascã imaginar spre locul preferat ºi sã-ºi imagineze ceea ce dumneavoastrã le sugeraþi prin întrebãri: unde vã aflaþi?, în ce moment al zilei?, ce vedeþi în faþã, în dreapta, stânga, în depãrtare?, ce este în spate?, ce auziþi?, ce mirosuri simþiþi?, ce culori vedeþi?, ce se miºcã?, ce este static?, ce senzaþii aveþi?, cum vã simþiþi? etc. Dupã încheierea acestui exerciþiu, elevii vor descrie, în 5 minute, peisajul „vãzut” în imaginaþie. Citiþi câteve descrieri ºi notaþi pe tablã elementele descrise, tipuri de imagini, figuri de stil, sentimente/stãri, pregãtind astfel lectura pastelului Malul Siretului.

64

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ • GHIDUL PROFESORULUI

Achiziþii – Exerciþiul 1 de la Discutarea textului poate fi transformat în jurnal dublu de lecturã. Dupã ce prezentaþi trãsãturile pastelului, în funcþie de nivelul grupului, puteþi organiza elevii pentru rezolvarea cerinþelor de la III. 1-9, fie individual, fie în perechi, în funcþie de independenþa acestora în lucrul cu textul. În cazul în care observaþi cã elevii nu au suficientã autonomie în comprehensiunea textului, puteþi aplica strategia în cinci paºi, explicatã la lecþiile 1 ºi 2. Transfer ºi aplicare – Pentru relaþionarea temei naturii cu probleme din realitatea concretã am ales un articol despre poluare cu scopul de a sensibiliza elevii asupra responsabilitãþii oamenilor pentru protecþia naturii. Organizaþi masa rotundã asupra unor aspecte concrete din mediul/zona localã. Reclama ºi scrisoarea pot fi realizate paralel prin organizarea elevilor în douã grupe. – Pentru realizarea descrierii obiective ºi subiective despre râu, scrieþi pe tablã reperele pe care trebuie sã le aibã în vedere: • elementele descrise: mal, adâncime, lungime, zona geograficã strãbãtutã, faunã, vegetaþie; • unghiul din care sunt descrise elementele componente: imagine panoramicã, focalizatã; • scopul descrierii: informativ, comunicarea unei impresii; • folosirea limbajului adecvat tipului de descriere: monosemantic, figurat. – Pentru a sesiza diferenþa dintre stilul literar specific descrierii subiective ºi cel ºtiinþific, specific descrierii obiective, puteþi oferi un exemplu de descriere a unui element component al imaginii râului, de exemplu malul: descriere obiectivã descriere subiectivã Malurile sunt înalte, consolidate prin ziduri Malurile sunt ca niºte uriaºi ce stãvilesc cu greu construite din piatra tãiatã din stîncile abrupte. furia apelor furioase ce clocotesc printre stâncile semeþe ºi îndârjite. Opinii asupra utilitãþii informaþiilor din ghidul profesorului

Jurnalul didactic

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÔ • NIVEL SECUNDAR INFERIOR

65

CÂNTECUL SENTIMENTELOR

Test de evaluare

IV

Test de evaluare unitatea IV Citeºte urmãtorul text: Tresãrind scânteie lacul ªi se leagãnã sub soare; Eu, privindu-l din pãdure, Las aleanul sã mã fure ªi ascult de la rãcoare Pitpalacul. Din izvoare ºi din gârle Apa sune somnoroasã; Unde soarele pãtrunde Printre ramuri a ei unde, Ea în valuri sperioase Se azvârle. Cucul cântã, mierle, presuri – Cine ºtie sã le-asculte? Ale pãsãrilor neamuri Ciripesc pitite-n ramuri ªi vorbesc cu-atât de multe Înþelesuri… (Mihai Eminescu, Freamãt de codru) Redacteazã rãspunsuri la fiecare dintre urmãtoarele cerinþe: 1. [1p] Selecteazã o structurã care conþine un epitet: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2. [1p] Transcrie versurile care evidenþiazã prezenþa eului liric: ................................................................................. ................................................................................. 3. [1p] Selecteazã cuvântul care exprimã în mod explicit sentimentul sugerat de aceste versuri: ................................................................................. 4. [1p] Transcrie un vers care conþine referire la locul unde se aflã eul liric: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5. [1p] Numeºte douã caracteristici care pot argumenta încadrarea textului în specia pastel. ................................................................................. ................................................................................. 6. [1p] Construieºte un enunþ în care cuvântul unde sã aibã altã valoare decât cea prezentã în text: ..................................................................................... 7. [1p] Transcrie un vers care cuprinde o imagine auditivã: ................................................................................. 8. [1p] Realizeazã, în 2 rânduri, o descriere obiectivã a unui copac: ................................................................................. ................................................................................. 9. [1p] Scrie un text de 5 rânduri în care sã îþi exprimi pãrerea asupra modului în care s-ar putea îmbunãtãþi protecþia pãdurilor: ................................................................................. ................................................................................. ................................................................................. ................................................................................. .................................................................................

Timpul efectiv de lucru este de 50 de minute. Se acordã 1 punct din oficiu.

66

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ • GHIDUL PROFESORULUI

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÔ • NIVEL SECUNDAR INFERIOR

67

LUMI FANTASTICE

Între realitate ºi fantezie

1

Competenþe specifice: 1.3. Citirea unor texte diverse ºi prezentarea conþinutului acestora 1.8. Redactarea unor texte proprii folosind modurile de expunere ºi procedeele de expresivitat 1.6. Recunoaºterea modalitãþilor de structurare a textelor literare ºi nonliterare 1.4. Scrierea corectã utilizând normele limbii literare la nivel fonetic, ortografic ºi de punctuaþie, lexical, morfosintactic Conþinuturi vizate: legenda; Conþinuturi activate: textul epic în versuri, câmpul lexical, structura textului epic, rezumatul, descrierea obiectivã; Materiale necesare: Gheorghe Tomozei, Legenda daliei, imagini cu personalitãþi contemporane considerate legende vii (Madonna, Hagi, P .Coelho); Metode ºi tipuri de activitãþi: – Orientare: activitate în patru grupe, descrierea obiectivã, cvintetul, conversaþia; – Achiziþii: lectura, exerciþiul, conversaþia, prelegerea, activitate individualã/în perechi; – Transfer ºi aplicare: lectura suplimentarã, documentarea, activitate individualã/perechi.

Parcursul didactic Orientare – Valorificaþi pagina introductivã a unitãþii Lumi fantastice cu scopul de a configura semnificaþia noþiunilor de real ºi fantastic. Asiguraþi-vã cã sunt identificate principalele trãsãturi ale fantasticului: mister, inexplicabil, depãºirea limitelor spaþio-temporale, încãlcarea ordinii cunoscute. – Pentru a face legãtura cu aceastã lecþie puteþi începe printr-o discuþie în care sã valorificaþi cunoºtinþele elevilor referitoare la explicaþiile imaginare/fantastice date unor aspecte din lumea realã: munþi, astre, locuri, plante etc. – Aduceþi o imagine cu o dalie (floarea) ºi exersaþi crearea cvintetului. Folosit atât în etapa de orientare, cât ºi în cea de transfer ºi aplicare, cvintetul este o poezie didacticã, realizatã dupã urmãtoarea structurã:

68

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ • GHIDUL PROFESORULUI

• Versul 1: un substantiv • Versul al doilea: douã adjective • Versul al treilea: trei verbe • Versul al patrulea: o comparaþie • Versul al cincilea: o expresie sinteticã Achiziþii – Lectura textului trebuie sã fie urmatã de o discuþie pe baza întrebãrilor 1- 4 de la Discutarea textului pentru a introduce informaþiile referitoare la legendã. Este important sã insistaþi asupra faptului cã prin aceastã legendã se oferã o explicaþie fantasticã aspectului florii (cu multe petale, umflatã, ca o rochie de mireasã), dar ºi faptului cã e o floare târzie, de toamnã, ca o fatã nemãritatã, tristã cã nu îºi gãseºte mirele. – Deoarece elevii au exersat pe baza mai multor texte procesul de comprehensiune, ar fi indicat ca exerciþiile de la punctele III, IV ºi V sã fie rezolvate individual. Asiguraþi însã (auto)evaluarea elevilor prin discutarea rãspunsurilor la fiecare punct. Transfer ºi aplicare – Valorificaþi cunoºtinþele elevilor pentru a da ºi alte exemple de legende, sau oferiþi dumneavoastã alte exemple. Este indicat sã valorificaþi legendele locului, dacã ele existã. – Faceþi trecerea înspre legendele contemporane ºi rolul mass-media în configurarea acestor legende. Le puteþi lãsa libertate elevilor sã aleagã ºi alte „legende vii”. Încurajaþi documentarea din surse diverse pentru a demonstra modul în care se nasc aceste legende. – Puteþi indica titlurile unor legende populare sau culte care sã fie citite ca lecturã suplimentarã. Pentru fiºa de lecturã, puteþi solicita formularea ideilor principale sau redactarea rezumatului. Opinii asupra structurãrii tematice din aceastã unitate

Jurnalul didactic

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÔ • NIVEL SECUNDAR INFERIOR

69

LUMI FANTASTICE

De la realitate la fantastic

2

Competenþe specifice: 1.3. Citirea unor texte diverse ºi prezentarea conþinutului acestora 1.8. Redactarea unor texte proprii folosind modurile de expunere ºi procedeele de expresivitat 1.6. Recunoaºterea modalitãþilor de structurare a textelor literare ºi nonliterare 1.4. Scrierea corectã utilizând normele limbii literare la nivel fonetic, ortografic ºi de punctuaþie, lexical, morfosintactic Conþinuturi vizate: basmul popular; Conþinuturi activate: textul epic în prozã, structura textului epic, rezumatul; Materiale necesare: Prâslea cel voinic ºi merele de aur; Metode ºi tipuri de activitãþi: – Orientare: activitate în patru grupe, exerciþiul, conversaþia; – Achiziþii: lectura, exerciþiul, conversaþia, prelegerea, activitate în perechi; – Transfer ºi aplicare: lectura suplimentarã, activitate individualã, dezbaterea.

Parcursul didactic Orientare – Cele trei întrebãri de la Pentru început pot constitui sarcini de lucru pentru cele patru grupe având rolul de a reactualiza cunoºtinþele elevilor despre fantastic (discutate ºi la introducerea paginii de prezentare a unitãþii tematice) ºi despre basm. Valorificaþi sarcinile diferite pentru fiecare grupã de la exerciþiul 3 pentru a obþine trãsãturile basmului în ceea ce priveºte formulele iniþiale ºi finale, personaje pozitive ºi negative, motivul probelor, deznodãmântul caracterizat prin triumful binelui asupra rãului. – Vorbiþi-le elevilor despre geneza ºi evoluþia basmului, explicând modul în care basmele populare au ajuns sã fie transmise pe cale scrisã (rolul culegãtorilor de folclor), constituind sursã de inspiraþie pentru autorii de basme culte. – Datoritã dimensiunii mai ample a textului, am ales varianta prezentãrii secvenþiale a acestuia ºi formularea de întrebãri care sã valorifice textul citat. Este recomandabil sã solicitaþi elevilor citirea integralã a textului. Fragmentele reproduse pot fi exploatate pentru ilustrarea trãsãturilor specifice

70

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ • GHIDUL PROFESORULUI

basmului ºi pentru scrieri imaginative: descrierea celuilat tãrâm. – Pentru rezolvarea exerciþiului 3 de la Foloseºte-þi cunoºtinþele, activitate derulatã în perechi, trebuie sã le oferiþi elevilor exemplare multiplicate din textul basmului pentru a fi citite de unul dintre cei care lucreazã în perechi, în timp ce al doilea elev din cadrul perechii scrie, pe bazã de predicþie, planul simplu de idei referitor la aventurile eroului pe tãrâmul celãlat. Rolul celui care citeºte este sã îi prezinte colegului planul simplu de idei pe baza textului citit. Cei doi elevi vor confrunta planurile de idei obþinute. Sintetizaþi rezultatele activitãþii în perechi cu scopul de a ilustra faptul cã basmul este construit pe baza unui schematism epic, prin existenþa numãrului de probe ºi a motivelor tipice. – Pentru exerciþiul 5, oferiþi explicaþia cã basmul continuã cu încercãrile/probele la care este supus eroul tocmai pentru a demonstra cã rãul este specific ºi lumii terestre ºi cã echilibrul dreptãþii trebuie refãcut. Transfer ºi aplicare – Lectura integralã a basmului poate fi transferatã ca sarcinã de portofoliu concretizatã în rezumatul întregului basm. – Asemãnarea dintre schematismul basmelor ºi al telenovelelor poate fi valorificatã într-o dezbatere pe aceastã temã, utilizând informaþiile elevilor despre basm ºi telenovelele vizionate la televizor. Formulaþi premisa telenovelele „sunt niºte basme moderne“ ºi împãrþiþi clasa în douã grupe. O grupã va gãsi argumente „pro” iar cealaltã argumente „contra”. Argumentele pot fi valorificate pentru tema de portofoliu. Opinii asupra utilitãþii informaþiilor din Ghidul profesorului

Jurnalul didactic

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÔ • NIVEL SECUNDAR INFERIOR

71

LUMI FANTASTICE

Între realitate ºi vis

3

Competenþe specifice: 1.3. Citirea unor texte diverse ºi prezentarea conþinutului acestora 1.8. Redactarea unor texte proprii folosind modurile de expunere ºi procedeele de expresivitate 1.2. Utilizarea categoriilor semantice învãþate în vederea eficientizãrii comunicãrii orale ºi scrise 1.4. Scrierea corectã utilizând normele limbii literare la nivel fonetic, ortografic ºi de punctuaþie, lexical, morfosintactic Conþinuturi vizate: povestirea, visul; Conþinuturi activate: textul epic în prozã, structura textului epic, rezumatul; Materiale necesare: Vasile Voiculescu, Lupta cu îngerul, coli, markere, carte despre semnificaþia viselor; Metode ºi tipuri de activitãþi: – Orientare: activitate în perechi/individualã, lectura, articolul de dicþionar, exerciþiul, conversaþia; – Achiziþii: lectura SINELG, exerciþiul, conversaþia, prelegerea, activitate în perechi; – Transfer ºi aplicare: lectura suplimentarã, activitate individualã, dezbaterea, linia valoricã.

Parcursul didactic Orientare – Este recomandabil ca secvenþa introductivã sã sensibilizeze elevii asupra visului ca o stare ce plaseazã somnul într-o dimensiunie care scapã logicii realului. Valorificaþi, în acest sens, chiar titlul lecþiei. Oferiþi cât mai multe informaþii despre vis ºi despre credinþele referitoare la descifrarea semnificaþiei visului pentru ca elevii sã aibã suficiente informaþii la care sã se raporteze în lectura textului pentru aplicarea lecturii SINELG. Puteþi folosi ca sursã de informare Dicþionarul de simboluri. Nu uitaþi sã diferenþiaþi sensurile la plural ale substantivului „vis“, conform DOOM (2005). Deºi în DEX nu existã aceastã diferenþã, am inclus forma de plural (vise) conform normelor actuale ºi am adãgat o precizare dupã explicarea sensului pentru forma „visuri“.

72

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ • GHIDUL PROFESORULUI

Achiziþii – Lectura SINELG a textului presupune o implicare activã a cititorului prin raportare la propriile informaþii referitoare la tema respectivã. De aceea ar fi recomandabil ca dupã citirea titlului sã realizaþi un brainstorming de grup ºi sã notaþi ideile, opiniile elevilor despre îngeri. Lãsaþi apoi timp suficient pentru citirea textului, solicitând notarea ideilor legate de cele patru semne care orienteazã lectura: ü Confirmã ceea ce ºtiai deja – Contrazice sau diferã de ceea ce ºtiai + Informaþia este nouã ? Informaþia este confuzã sau ai vrea sã ºtii mai multe despre un anumit aspect – Pentru aprofundare, solicitaþi completarea jurnalului dublu de lecturã ºi rãspunsul oral la întrebãrile 2–7 de la Discutarea textului. Pentru exerciþiul 8, organizaþi elevii în grupe. Delegaþi câte un elev din fiecare grupã pentru „a culege idei“ de la celelate grupe legate de ideile notate cu cele 4 semne. Întors în propria grupã, acesta va împãrtãºi ideile colectate cu scopul de a înþelege cât mai bine mesajul textului. Fiecare grupã va realiza un poster în care sã sintetizeze/sã simbolizeze prin imagini mesajul textului citit. Transfer ºi aplicare – Organizaþi elevii în douã grupe pentru a identifica argumente pro ºi contra afirmaþiei „visele nu au nici o legãturã cu realitatea“. – Dispuneþi cele douã grupe faþã în faþã ºi cereþi raportorului fiecãrei grupe sã prezinte argumentele; elevii se vor miºca înspre partea opusã în funcþie de modul în care ºi-au modificat poziþia faþã de argumentele ascultate. Este interesant de observat câþi dintre elevi ºi-au schimbat punctul de vedere iniþial. Opinii asupra metodelor ºi tipurilor de activitãþi sugerate în Ghidul profesorului

Jurnalul didactic

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÔ • NIVEL SECUNDAR INFERIOR

73

LUMI FANTASTICE

Cine sunt eu? Cine suntem noi?

4

Competenþe specifice: 1.3. Citirea unor texte diverse ºi prezentarea conþinutului acestora 1.8. Redactarea unor texte proprii folosind modurile de expunere ºi procedeele de expresivitate 1.5. Utilizarea categoriilor semantice învãþate în vederea eficientizãrii comunicãrii orale ºi scrise 1.4. Scrierea corectã utilizând normele limbii literare la nivel fonetic, ortografic ºi de punctuaþie, lexical, morfosintactic Conþinuturi vizate: sacrul ºi profanul, pãrþile de propoziþie; Conþinuturi activate: textul epic în prozã, pãrþile de propoziþie, „copacul sintactic“; Materiale necesare: Mircea Eliade, Sacrul ºi profanul, coli, markere; Metode ºi tipuri de activitãþi: – Orientare: activitate individualã, exerciþiul, conversaþia; – Achiziþii: lectura, diagrama Venn, conversaþia, prelegerea, activitate în douã grupe; – Transfer ºi aplicare: activitate în patru grupe, dezbaterea, linia valoricã, eseul.

Parcursul didactic Orientare – Actualizarea ºi aprofundarea pãrþilor de propoziþie urmãreºte revenirea asupra elementului care conferã fundament abc-ului comunicãrii, adicã a comunica despre sine; astfel elevul este considerat „subiectul“ propriei comunicãri ºi pãrþile de propoziþie conduc spre o privire retrospectivã asupra sinelui prin întrebãrile specifice. Solicitaþi completarea tabelelor de la exerciþiile 2, 3, 4, 5, adãugând informaþii referitoare la pãrþile de propoziþie. Achiziþii – Scrierea reflexivã despre sine presupune nu numai utilizarea în text a pãrþilor de propoziþie, ci ºi o revenire, aproape obsesivã, la întrebarea iniþialã din ghidul elevului: cine sunt eu? – Lectura textului Sacrul ºi profanul poate pãrea la prima vedere dificilã, dar problema pe care o dezbate este de actualitate ºi extrem de importantã pentru fiinþa umanã care încearcã sã-ºi defineascã statutul ontologic. Insistaþi asupra unor cuvinte precum transcendenþã, laicizare, sacru

74

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ • GHIDUL PROFESORULUI

ºi profan. Elevii trebuie sã fie obiºnuiþi sã citescã ºi texte care dezbat anumite idei, precum cel al lui Mircea Cãrtãrescu despre fericire, scopul fiind acela de a cunoaºte ºi puncte de vedere originale, mai profunde, asupra unor teme de larg interes. Dacã nivelul grupului o impune, reluaþi lectura fragmentului ºi accesibilizaþi ideile cuprinse în fiecare paragraf. Treceþi apoi la rezolvarea exerciþiilor 1–6 de la Discutarea textului pentru a realiza conexiunea cu dimensiunea personalã. – Activitatea în douã grupe vizeazã sintetizarea ideilor ºi informaþiilor despre fantastic ºi real. Sintetizaþi ideile într-o diagramã Venn: adicã douã cercuri care se întrepãtrund; în partea comunã a celor douã cercuri poate fi notat: visul, religia care sunt forme prin care necunoscutul pãtrunde realul. Transfer ºi aplicare – Elevii pot fi grupaþi fie în douã, fie în patru grupe. Dacã optaþi pentru patru grupe, atunci e posibil ca argumentele sã fie mai diverse, dar depinde de structura grupului de elevi. Cele douã afirmaþii omul secolului XXI este religios/omul secolului XXI este areligios pot fi ilustrate cu exemple din realitatea concretã, mediul social al elevilor. Este extrem de important sã nu se dogmatizeze discuþia ºi sã nu permiteþi atitudini sectare. Puteþi încheia prin raportarea grupelor ºi dispunerea elevilor pentru realizarea unei linii valorice. Eseul Cine sunt eu? se doreºte a fi o revenire la prima piesã de portofoliu ºi pebtru completarea ei cu alte idei notate pe parcursul anului pe aceastã temã. – Aplicaþi un chestionar pentru a obþine un feed-back cu privire la activitatea din acest an la orele de limba ºi literatura românã. Opinii asupra utilitãþii Ghidului profesorului în ÿactivitatea didacticã

Jurnalul didactic

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÔ • NIVEL SECUNDAR INFERIOR

75

LUMI FANTASTICE

Test de evaluare

V

Citeºte cu atenþie textul: În rai nici o minune plãcutã nu lipsea. Vãzduhul lin, rãcoare, a crini amirosea, Cãci albele potire în veci tot înflorite Scoteau din a lor sânuri arome nesfârºite. Lumina era moale ºi-ndemnãtoare ºopþii. Nici noaptea urma zilei, nici ziua urma nopþii. Prin arbori cântau pãsãri, prin aer zburau îngeri, ªi nu gãseau rãsunet în el a lumii plângeri; Cãci scris era pe ceruri, pe frunze ºi pe unde: „Nici umbra de durere aice nu pãtrunde”. Pe maluri verzi, frumoase, de râuri limpezite, Stau sufletele blânde, iubinde, fericite, Gustând în liniºtire cereascã veselie Ce-n fiecare clipã cuprinde-o vecinicie. Dulce-adãpost de pace, grãdinã-ncântãtoare... Avea orice minune, dar îi lipsea o floare. ªi iatã cã soseºte un oaspe de pe lume, Un suflet alb ºi tânãr pe-un nor de dulci parfume;

Iar sufletele toate îi ies lui înainte, Primindu-l cu zâmbire, cu gingaºe cuvinte, ªi-i zic: „În raiul nostru bine-ai sosit, copile! Curând plecaºi din viaþã! Nu plângi a tale zile?” „Nu, cãci am dat o clipã de viaþã trecãtoare Pe alta mai ferice ºi-n veci nepieritoare.” „ªi nu þi-e dor acuma de lumea pãmânteascã?” „Nu, cãci mai mult îmi place întinderea cereascã.” „Cum? Nu laºi nici o jale pe urma ta duioasã?” „Ah! las o mamã scumpã, o mamã drãgãstoasã ªi vecinic dupã dânsa voi plânge cu durere!” Zicând, copilul plânge, lipsit de mângâiere, ªi lacrimile-i calde se schimbã-n lãcrimioare. De-atunci nu mai e lipsã în rai de nici o floare! Legenda lãcrimioarei de Vasile Alecsandri

Rãspunde la urmãtoarele cerinþe: 1. [1p] Transcrie câte un cuvânt care indicã spaþiul din lumea realã ºi lumea fantasticã: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .; ....................................... 2. [1p] Transcrie douã sintagme care descriu frumuseþea din „grãdina-ncântãtoare“: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .; ....................................... 3. [1p] Enumerã douã trãsãturi prin care raiul se deosebeºte de lumea pãmânteascã: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .; ....................................... 4. [1p] Selecteazã douã adjective care numesc douã trãsãturi ale copilului care vine în rai: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .; ....................................... 5. [1p] Subliniazã versul în care se dã explicaþia fantasticã a apariþiei lãcrimioarei: 6. [1p] În enunþul prin aer zburau îngeri, pãrþile de propoziþie sunt, în ordine: a. Complement circumstanþial de loc, predicat verbal, subiect; b. complement circumstanþial de loc, predicat nominal, subiect; c. complement circumstanþial de loc, predicat verbal, complement direct. 7. [1p] Rezumã textul în 5 rânduri: ................................................................................. ................................................................................. ................................................................................. ................................................................................. ................................................................................. 8. [2p] Scrie un text de 10 rânduri în care sã-þi exprimi pãrerea despre asemãnarea dintre lacrimi ºi floarea numitã lãcrimioarã. ................................................................................. ................................................................................. ................................................................................. ................................................................................. ................................................................................. ................................................................................. Timpul efectiv de lucru este de 50 de minute. Se acordã 1 punct din oficiu.

76

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ • GHIDUL PROFESORULUI

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÔ • NIVEL SECUNDAR INFERIOR

77

Cuvânt de încheiere

a

Pregãtirea evaluãrii finale Lecþiile de recapitulare se constituie într-un prilej de sistematizare a cunoºtinþelor ºi a deprinderilor dobândite pe parcursul acestui an ºcolar în scopul aplicãrii lor în contexte noi. În acest sens este recomandabil sã revedeþi însemnãrile dumneavoastrã din jurnalul didactic în care aþi consemnat de-a lungul anului aspecte pozitive ºi negative ale desfãºurãrii activitãþii la clasã ºi sã stabiliþi un plan de acþiune. Vã recomandãm ca în stabilirea acestui plan sã aveþi în vedere urmãtoarele: – consultarea indexului de termeni din Ghidul elevului pentru a vã asigura cã toate conþinuturile au fost predate ºi chestionarea elevilor asupra acelor noþiuni care au fost insuficient aprofundate; – verificarea portofoliilor elevilor, cu scopul de a monitoriza principalele deficienþe ºi recomandarea unui plan de recuperare în orele de consiliere ºi prin studiul individual; – alcãtuirea unor miniteste cu ortogramele puse în chenar în Ghidul elevului; – desfãºurarea unor lecþii de recapitulare, dacã este posibil, în laboratorul de informaticã, pentru a avea acces la internet. În acest sens puteþi accesa biblioteca virtualã de la urmãtoarele adrese: http://ro.wikipedia.org; http://agonia.ro; http://scriitori.liternet.ro pentru a selecta texte pe baza cãrora sã formulaþi cerinþe utilizând tipuri de itemi care se regãsesc în testele de autoevaluare ºi de evaluare; astfel puteþi economisi timp ºi resurse materiale pentru multiplicarea materialelor; – pentru evaluarea competenþei specifice 1.1. vã recomandãm sã organizaþi o microsesiune de susþinere oralã a unor monologuri pe baza temelor din portofoliu sau a altor teme propuse de cãtre elevi sau alese de dumneavoastrã; puteþi acorda note pe baza grilei de evaluare a unei comunicãri orale; – încurajaþi elevii sã participe la testul final, sporindu-le încrederea în propria reuºitã ºi dorinþa de a-ºi continua traseul ºcolar în cadrul Programului „A doua ºansã”. Ne exprimãm speranþa cã atât dumneavoastã, cât ºi elevii consideraþi Programul „A doua ºansã” util ºi necesar. Sperãm, de asemenea, ca materialele educaþionale oferite ca suport în derularea optimã a activitãþilor instructiv-educative sã îºi dovedeascã eficienþa în obþinerea performanþelor dorite. Dorina Kudor

78

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ • GHIDUL PROFESORULUI